1 Definitia scopul si obiectivele silviculturii

*Silvicultura este stiinta care se ocupa cu cunoasterea padurii, intemeierea acesteia

, ingrijirea si conducerea ei, cu valorificarea produselor padurii astfel aceasta sa
existe cu continuitate executandu-si functiile de oridin social, economic si
mediogen.
*Scopul silviculturii este acela de a pune la indemana specialistului legi, tehnici,
tehnologii prin care acesta sa instaleze sa conduca sis a ingrijeasca sis a valorifice
toate produsele padurii.
*Obiectivele silviculturii :
-extinderea siprafetei ocupate de paduri
-modernizarea continua a tehnologiilor de instalare, regenerare si exploatare a
padurilor aceasta indeplinindu-si rolul ei triplu: social, economic si mediogen
-cresterea continua a productivitatii padurilor sub aspect ecoprotector si economic.
2 Rolul si importanta padurilor
Cel mai important rol al padurii este rolul mediogen padurea fiind cel mai important
factor de protective a mediului. Functia mediogena rezulta din faptul ca arborii
prezinta caracteristica de a elibera prin procesul de fotosinteza materie si energie
cu eliberare de oxigen.
Functia de factor ecologic al padurii a fost constientizata treptat pe masura ce s-a
trecut de la padurea naturala la padurea cultivata.
3 Produsele padurii:
Produsele principale ale padurii sunt rezultate in urma taierilor de exploatareregenerare, sunt produsele rezultate in urma exploatarii padurii ajunse la varsta
maturitatii.Prin exploatarea acestora se pun bazele noii generatii de padure prin
procesul de regenerare.
Procesul de regenerare a padurilor se poate relaiza fie pe cale generativa din
samanta fie pe cale vegetative din lastari, drajoni, butasi.
Toate padurile regenerate pe cale vegetative, prin samanta, formeaza paduri ce
apartin regimului codrului.
Toate padurile ce au luat fiinta pe cale vegetative formeaza padurile ce apartin
regimului crangului.
Produsele secundaresunt produse lemonase rezultate din : aplicarea lucrarilor de
ingrijire si conducere a arboreteleor tinere.Pe parcursul dezvoltarii lor arborii trec
prin 3 etape de dezvoltare: etapa tineretii, etapa maturitatii si etapa batranetii.
Arboretele in etapa tineretii trec prin urmatoarele stadia de dezvoltare: semintis,
desisi, nuielis, prajinis, paris.
Produsele accidentale sunt produse rezultate in urma taierii exemplarelor
afectate de fenomene natural cu intensitate de calamitate.
Produsele de igiena se obtin ca urmare a aplicarii unor lucrari de igienizare a
padurilor ce se executa ori de cate ori este neoie pt a se asigura starea se sanatate
a padurilor.

Alte produse ale padurii :Vanatul ( in Romania sunt aprox 6500 ursi ), cerb
carpatin, cocosul de munte, mistretul, capriorul, fazan, iepure.
Plantele medicinale specii ierboase ce cresc in padure si speciile arbustive.
Fructele de padure au cel mai mare continut de principii active, vitamine.Ex.
afine, mure, zmeura, porumbele, coacaz, macese, paducelele.Pestele din apele
de munte pastravul.
4 Elementele component ela padurii si conexiunile dintre ele: Padurea ca
ecosystem forestier.
Padurea este un sistem cibernetic cu multe intari si iesiri numit ecosistem forestier.
Ecosistemul forestier este o sursa bioregenerabila, bioprotectoare si bioproductiva.
Ecosistemul forestier are urmatoarele componenete:
-biogenoza care aduna toate elementele vii ale ecosistemului in habitat, elementul
caracteristic fiind reprezentat de arbore ce face diferenta intre ecosistemul forestier
si celelelte ecosisteme.
-zoocenoza reperezinta toatalitatea animaleor din padure.
-solul padurii cu rol de fixare al radacinilor.
-atmosfera padurii - plantele iau bioxidul de carbon si revarasa oxigenul, CO2 este
o componenta vitala pt viata padurii, oxigenul este vital pt organismele vii.
-factorii orografici.
Toate componentele ecosistemului forestier sunt intr-o continua interdependenta
intr-o continua transformare.
5 Arboerele element definitoriu al padurii.
Absenta arborilor din ecosistem inseamna dispartita acestui ecosistem.
Arborele este fiinta vie prin urmare rezulta in urma unor procese biologice specifice,
iar ca element component al padurii primeste, prelucreaza, eleboreaza, stocheza si
eleibereaza materie si energie. Este inzestrat cu calitatea de a creste in urma
prelucrarii si stocarii energetice si materiale.
Intelegem prin sociabilizarea arborilor capacitatea acestora de a vietui impreuna
impartind laolalta intr-o continua concurenta spatiul subteran unde concureaza
pentru hrana si suprateran concurand pentru lumina.
Intelegem prin plasticitatea arborilor capacitatea arborilor de a se adaptra
habitatului sau mediului in care acestia traiesc definindu-si o anumita forma numita
si port.
6 Arboretul, originea varsta, provenienta,compozitia, consistenta.
Aarboretul reprezinta totalitatea arborilor din padure. Arboretul este acea portiunde
in padure cu suprafata de minim 5000m acopetia cu arbori caracterizati prin
omegenitate, varsta, inaltimea , diametrul, cosnsitenta,clasa de calitate.
*Originea arboretelor:
-arborete din samanta provenite pe cale generativa
-arborete din lastari, drajoni, butasi sau sade provenite pe cale vegetativa
Toate padurile regenerate pe cale vegetativa, prin samanta, formeaza paduri ce
apartin regimului codrului.

Toate padurile care au luat fiinta pe cale vegetativa formeaza padurile ce apartin
regrimului crangului.
*Varsta arboretelor :
-arborete echiene de aceiasi varsta
-arborete pluriene de diferite varste
Arborete tinere un arboret format din arbori care nu au atins varsta primei
fructificatii abundente
Arborete mature devin arborete mature dupa prima frunctificatie abundente,
durata tine de la prima fructificatie si pana al intratea in varsta batranetii cand
functiile vitale intra in declin.
*CompozitiA arboretelor
-arborete pure alcatuite dintr-o singura specie
-arborete amestecate formate din mai multe specii; pot fi:
Grupele pot fi:Buchetele au pana la 100 m, grupele au pana 500 m, palcurile mici
au pana la1000 m, palcurile mari pana al 5000 m.
*Caracteristici ale structurii pe vertical a arboretelor:
-etajarea arboretelor
-profilul arboretului
Caracteristicile calitative ale arboretului e exprima visual de catre specialist prin
starea de vegetatie si starea de sanatate a arboretelor.
7 Interconditionari intre factorii ecologici si padure
Factorii climatici:
Luminaeste un factor de importanta vitala pt padure deoarece principalul proces
metabolic (fotosinteza) care sta la baza cresterii si dezvoltatii arborilor nu se poate
desfasura in absenta luminii. Lumina ajunge la padure sub forma de energie
radianta, este insotita de caldura.Lumina este un factor climatic vital. In functie
de lumina se determina temperamentul arborilor ( specii cu temperament de
lumina: Gorunul, Stejaul, Cerul, Garnita, Plopul, Salcia; specii cu temperament de
umba: Fagul, Tisa, Bradul; specii cu temperament intermediar: totate celelalte specii
).
Caldura este ca si lumina un factor vital pt viata arborilor, sursa de caldura
Soarele, ce furnizeaza caldura sub forma de energie radianta. Toate procesele
fiziologice ce au loc in arbori precum: cresterea si dezvoltarea,inmugurirea,
inflorirea, coacerea semintelor si altele nu se pot produce decat la anumite valori de
temperatura si numai dupa un anumit nr de zile cu temperaturi positive. Pt o
activitatea normala sub aspect fiziologic arborii au nevoie de temperaturi intre 25
30 grade C pt a functiona la parametrii optimi.
Umiditatea principala sursa de umiditate pt padure o constituie precipitatiile
receptate din atmosfera, suplimentar precipitatiilor in bilantul hidric necesar padurii
mai poate interveni apa din panza freatica. Referitor la importanta apei pt viata
arborilor elocvente sunt 2 aspecte: fiecare tesut al unui arbore contine 60-90 %
apa / oricat de bogat in hrana minerala poate fi un sol pe care creste padurea hrana

minerala nu poate fi accesata decat in prezenta apei. Apaeste vectorul care

transporta hrana bruta spre frunze si hrana elaborata de la frunze in tot corpul
plantei. Fara apa viata arborilor nu poate exista.
Aerul prin componentele sale si aerul este un factor vital pt arbori, spre deosebire
de viata oamenilor pt care oxigenul este componenta aerului care ridica cele mai
mari probleme, pt arbori dioxidul de carbon constituie fractiunea aerului fara de
care viata arborilor nu este posibila.
8 Factorii edafici sunt reprezentati de:
Solul padurii
Insusirile solului
Structura solului.Influenteaza indirect viata arborilor actionand similar texturii,
retinem ca structura glomerulara este cea mai favorabila arborilor.
Prin textura. Textura solului influenteaza indirect viata arborilor influentand
procese precum: permeabilitatea, aeratia, calitati indispensabile unui sol pe care
creste padurea. El influenteaza umiditatea si textura, pt ca un arbore sa poata trai.
Profunzimea solurilor. Cu cat solul este mai profund cu atat este mai favorabil
cresterii si dezvoltarii arborilor.
Troficitatea solurilor. Cu cat solurile sunt mai trofice, au un continut mai mare de
substante minerale cu atat sunt mai favorabile dezvoltarii padurii.
Gradul de aeratie al solului.Un sol aerat este un sol fertil, un sol compact ofera
conditii mai grele cresterii arborilor.
Continutul de apa, aer si caldura. Cand apa, aerul si caldura se gasesc in
parametrii optimi in interiorul unui sol arborii au cresterile cele mai active, cand
regimul apa, aer, caldura este perturbat de unul dintre cele 3 elemente arborii
sufera.
Factorii orografici in viata padurii su factorii de relief. Acestia au o importanta
directA f mare asupra pad. inrucat modifica regimul factorilor climativi, factori ce
inflenta directa asupra padurii.
Altitudinea joaca un rol important modificand pe verticala regimul factorilor
climatici asa cum ii modifica pe orizontala latitudinea. Expozitia terenului
influenteaza in mod indirect viata pad. intrucat expozitia modifica atat untensitatea
cat si durata regimului de caldura si lumina dar si precipitatii. Pe expozitia S cresc
specii iubitoare de caldura iar pe expozitia N cresc specii iubitoare de umbra si
precipitatii. Panta terenului cu cat este mai mare ofera conditii grele pad. a.i. la
pante mari viata pad. nu mai este posibila. Forma
terenului.Varfurile,crestele,coamele, nu st. favorabile pad. acesteia ii sunt
favorabile microdepresiunile,luncile,pantele domoale.

9 Procese de nivel ecosistemic in dezvoltarea padurii

Aceste procese sunt :

Regenerarea este un proces colectiv, complexbioecologic cu character de masa

specific padurii prin care aceasta isi continua existent schimbandu-si generatiile.
Silvicultura cunoaste 3 tipuri de regenerare a padurii:
-regenerare naturala prin smanata, lastari sau butasi,
-regenerare artificiala prin semanaturi directe, prin puieti forestieri
-regenerare mixta prin care regenerarea artificiala completeaza regenerarea
naturala.
Rgenerarea pe cale vegetative presupune formarea de arbori noi nu din samanta ci
din organe vegetative, noile exemplare sunt lastatrii si drajonii. Lastarii sunt
exemplare tinere formate prin sectionarea de la un anumit nivel a tulpinii unui
arbore matur. Lastarirea este un process biologic intalnit numai la foioase. Drajonii
iau nastere prin sectionarea unei radacini a unui arbore matur,iar sub aspect
tehnologic drajonii sun superiori lastarilor dar sunt inferiori arborilor produsi din
samanta.
Constituirea starii de masiv.Numim stare de masiv trecerea exemplarelor tinere
de la viata de tip individual la viata caracteristica colectivitatilor in care
exemplarele se influenteaza reciproc, creaaza o noua coelctivitate cu un mediu total
diferit primul mod in care se influenteaza reciproc esye atat in sol concurand pt
hrana dar si pt lumina deasupra solului. Realizarea starii de masiv este marcata prin
unirea coroanelor exemplarelor tinere intr-un coronament caracteristic arborelui.
Timpul necersar formarii starii de masiv este in functie de specie si de provenienta
arborilor.
Cresterea si dezvoltarea padurii: Cesterea padurii in ansamblu este rezultatul
cresterii arborilor ce compun padurea in fiecare stadiu de dezvoltare a acesteia. Prin
alungirea tulpinilor si ramurilor arborii cresc in inaltime.Prin formarea de cellule
dintre cambiu si felogen arborii cresc in diametru.Cresterea in grosime ca rezultat al
activitatii cambiale se manifesta in etapa maturitatii arborilor.
Arborii parcurg 3 etape importante in cresterea si dezvoltarea lor; etapa tineretii
care incepe cu aparitia plantulei si se incheie cu aparitia primei fructificatii ; etapa
maturitatii incepe cu prima fructificatie si se incheie cu intrarea in declin a arborilor
sub aspect biologic ; etapa batranetii care incepe ce declinul starii de vegetatie a
arborilor.
In ansamblu dezvolyarea unei paduri de realizeaza prin dezvoltarea arboreatelor ce
o compun.
Indreptarea si elegarea arborilor in padure :
Indreptarea tilpinilor este in process ecosistemic ca urmare a concurentei intr arbori
pt lumina ce conduce la accentuarea cresterii in inaltimela regularizarea sectiunilor
arborilor si la cresterea cilindricitatii tulpinilor.
Prin elagaj natural intelegem procesul fiziologic de uscare a ramurilor de la baza
coroanelor acestora ca urmare a lipsei accesului la lumina pr frumzele ramurilor.
10Diferentierea si eliminarea naturala a arborilor

*Dupa constituirea starii de masiv se produc mai multe procese colective precum
regenerarea, cresterea si dezvoltarea, indreptarea tulpinilor, elagarea naturala
precum si diferentierea arborilor.
*Intelegem prin procesul de diferentiere al arborilor acumularea de biomasa in mod
diferit in functie de modul in care cerintele arborilor din diferite specii sunt
satisfacute de conditiile naturale oferite de mediul in care se dezvolta astfel unii
arbori beneficiaza de mai multa lumina si de mai multa hrana, cresc si se dezvolta
mai puternic, altii au conditii mijlocii iar altii pe parcursul dezvoltarii lor nu au acces
nici la lumina, nici la hrana; cei din primele doua categorii cresc si se dezvolta in
mod diferit, unii au cresteri foarte mari si ajung in plafonul superior cu coroana si isi
creeaza in continuare conditii din ce in ce mai favorabile altii au conditii in ce mai
grele .
Procesul de diferentiere al aborilor este conditionat de factori interni :
Specie
Provenienta arborilor
De temperamentul arborilor
Procesul de eliminare naturala este un proces deosebit de activ dupa
constituirea starii de masiv, spre exemplu o regenerare de fag care in primul stadiu
de dezvoltare din etapa tineretii poate avea 4,3 mil de exemplare pe Ha la varsta de
20 de ani, in urma procesului de eliminare naturala mai raman 50.000 de
exemplare. La 40 de ani din 50.000 de exemplare mai raman 2500 de exemplare iar
la 140 de ani mai raman 185 de exemplare pe Ha.

11 Succesiunea vegetatiei forestiere (arborete).

Intelegem prin procesul biologic de succesiune a arboretelor modificarea
compozitiei acestora fie sub influenta conditiilor de mediu fie ca urmare, fie ca
urmare a unui cataclism sau a neexecutarii la timp a lucrarilor de ingrijire si
conducere a arboretelor.

*In luncile raurilor unde solurile sunt cele mai tinere de tip aluvionar, create ca
urmare a acumularii aluviunilor aduse de apele raurilor se instaleaza pt prima oara
zavoaie de plop si salcie. Aceste doua specii sunt foarte iubitoare de apa si pot trai
in asemenea conditii, zavoaiele instalate contribuie la procesul de solificare prin
frunzisul cazut, prin ramurile uscate ajunse la sol si prin intensificarea acumularii
aluviunilor in perioadele de inundatie. Concomitent cu evolutia arborilor evolueaza
si conditiile de sol care devin favorabile unui numar mai mare de specii, la inceput
Aninului apoi Frasinului si ulterior chiar Stejarului.
*Se intalnesc paduri de molid in care se intanesc exemplare de fag, acesta este
specie cu temperament de umbra, molidul este specie cu temperament de
semilumina, daca nu se executa la timp lucrarile de ingrijire a tineretului arboretul
se mentine des cu lumina putina pt fiecare exemplar , in decursul anilor dintr-un
arboret preponderent de molid dar cu exemplare de fag prin neexecutarea
lucrarilor de ingrijire sunt favorizate exemplarele de fag care se dezvolta mai
repede, ajung la maturitate inaintea molidului care scade sub raport numeric si
fagul poate insemanta intregul teren.
12 Subzonele forestiere din Romania.
Subzona Molidului prima subzona din cadrul zonei forestiere situata la limita cu
zona alpina unde conditiile de vegetatie au urmatoarele caracteristici: sezonul de
vegetatie are cea mai mare durata din Romania, iarna tine peste 6-7 luni,
temperatura medie a aerului este in jur de 8 grade C, volumul precipitatiilor este de
1200 mm / m patrat, vanturile sunt cele mai puternice, specia cea mai raspandita
este Molidul care reprezinta peste 95 % din suprafata apartinand subzonei.
Subzona amestecurilor de rasinoase cu fag in N tarii subzona coboara pana
la nivelul muntilor cei mai marunti.In S tarii se opreste la nivelul muntilor mijlocii.
Speciile caracteristice subzonei sunt: la partea superioara Molidul, coborand apare
Bradul, apoi Fagul.
Subzona Fagului este cea mai extinsa subzona forestiera care cuprinde ca un
brau Carpatii situandu-se la altitudini mai mici in Carpatii Orientali si fiind puternic
reprezentata in Carpatii Meridionali unde poate urca pana la limita zonei alpine
acolo unde subzona Molidului prezinta fragmentari sau nu exista. Sub aspect
altitudinal coboara de la 1200-1400 m altitudine pana la 500-800 altitudine la
partea inferioara.
In Romania fondul forestier suprafata are 6.5 mil Ha din care 3,2 mil Ha
apartin statului.
Subzona Gorunului ( stejar ) are o extindere puternica in Podisul Transilvaniei,
in Podisul Central Moldovenesc iar in N Dobrogei subzona se extinde si ocupa
intreaga zona forestiera.
Subzona Stejarului Pedunculat se intalneste in toata tara cu exceptia
Dobrogei, formeaza stejarete sau sleauri de Stejar in care apar foarte multe specii
pe care il insotesc.
Subzona Cerului si a Garniteieste intalnita in N tarii si in V tarii. Aceasta subzona
asigura oprirea inaintarii campiei in interiorul zonei forestiere.Subzona ocupa

terenurile cu solul cel mai greu, cel mai compact, foarte putine specii putand rezista
la asemenea conditii pedologice.

13 Lucrari de ingrijire in arborete tinere.

Padurea nu poate fi condusa decat prin lucrari de ingrijire, ele au character de
selectie in masa acu caracter pozitiv sau negativ.
Scopul lucrarilor de ingrijire este urmatorul:
-sa amelioreze continuu compozitia structura si calitativa si starea de sanatate.
-sa reduca consistenta largind spatiul de nutritie pentru arborii valorosi.
-sa regleze raporturile intre specii si intre etajele de vegetatie.
Se cunosc 2 categorii de ingrijire:
---1-cu caracter sistematic:
-degajarile sunt lucrari de ingrijire ce se executa in stadiile de dezvoltare de
semintis si desis. In aceasta etapa nr de exemplare este foarte mare dupa realizarea
starii de masiv concurenta dintre exemplarele ce compun arboretul este foarte
mare.
-depresajul reprezinta rarirea semintisurilor si a desisurilor puse excesiv de dese.
-Curatirilesunt lucrari de ingrijire cu caracter systematic ce se executa in stadiile
de nuielis si prajinis, avand caracter de semectie negativa in masa. Periodicitatea
este de 3,5 ani si se pot executa pe tot parcursul anului. Pt spectiile de rasinoase
trebuie evitata perioada 1mai-15 iunie pt a se evita ruperea lujerilor tineri.
Curatirile pt avea 4 intensitati : slaba, moderata, forte si foarte puternica.
Rariturile sunt lucrari de ingrijire cu caracter de selectie pozitiva in mas ace se
executa in stadiu de paris si codrisor fiind primele lucrari de ingrijire, urmare carora
rezulta material lemnos valorificabil.
Rariturile se por executa in 3 moduri:
1 Rariturile de tip selective prin care sunt slectati arborii de viitor, iar cei din jurul lor
sunt mentinuti numai daca sunt folositori arborilor de viitor.
2 Raritura schematic nu selecteaza arborii ci dupa o anumita schema se taie toti
arborii de pe un rand sau de pe o banda de o anumita latime.
3 Raritura mixta care selecteaza arborii de viitor in vederea mentinerii lor pe
suprafata dintre benzi sau de pe randurile exploatate.
Raritura in dominant selecteaza exemplarele nefolositoare dintre cele mai inalte
exemplare.
Raritura in dominatslecteaza exemplarele ce se scot din partea inferioara a
coronamentului si mai putin inalte.
---2 cu caracter special:
-Elagajul artificial consta in taierea ramurilor uscate sau care nu pot beneficia de
lumina aflate la baza coroanei.
-Emondajul este lucrarea de ingrijire cu caracter sistematic prin care la
exemplarele din interiorul masivului puse brusc in lumina, apar dealungul tulpinii
ramuri lacome care infulenteaza in mod negative tulpina arborelui.

-Lucrarile de igiena sunt lucrari de ingirjire cu caracter special prin care in

intervalul dintre 2 rairturi successive sunt inlaturati arborii rupti sau bolnavi.
- Ingrijirea marginii de masiv se realizeaza inca din primele stadia de dezvoltare
a ale arboretelor in scaderea consistei acestora la marginea expusa vantului in
vederea fortificarii radacinilor si coroanelor arborilor pentru a putea opune o
rezistenta mai mare vanturilor.
14 Efectele lucrarilor de ingrijire.
Lucrarile de ingrijire a arboretelor tinere cu deosebire de cele cu caracter systematic
amelioreaza compozitia, structura, calitatea si starea fitosanitara a arboretelor. Ele
reduc consistenta arboretelor, largesc spatial de nutritive al arborilor si intensifica
cresterea acestora, iar la nivelul solului patrunde mai multa lumina si
precipitatii.Amelioreaza treptat solul padurii favorizand intensificarea functiilor de
productie si de protective ale acestora.

15 Regime si tratamente
Tratamentul taierilor progressiveeste un tratament cu regenerare sumasiv,
semiintensiv cu taieri repetate si se aplica arboretelor ajunse la varsta
exploatabilitatii si compuse din specii cu temperament de lumina sau semilumina.
Cuprinde o taiere preparatory neobligatorie, prin care arboretul ajuns la varsta
exploatabilitatii este pregatit in vederea procesului de exploatare-regenerare.
Tratamentul contine 3 tipuri de taieri :
-taierea de deschidere a ochiurilor.
-taierea de largire a ochiurilor.
-taierea de racordare a ochiurilor.
Tratamentul taierilor succesiveeste un tratament semiextensiv cu taieri repetate
si cu regenerare sub adapostul arboretului matur.
Taierile principale:
-taierea de insamantare
-taierea de punere in lumina
-taierea definitiva
16 Tratamente in cadrul regimului crangului
Tratamentul crangului simplu el se bazeaza pe o taiere de regenerare unica prin
care pe o suprafata de maximum 3 Ha, arboretul matur se exploateaza pe intreaga
suprafata. Felul taierii influenteaza intr-un procent important reusita regenerarii
deoarece procentul de lastarire este influentat in egala masura de insusirile speciei
cat si de modul in care se executa taierea arborelui matur.
Tratamentul prezinta avantajul ca este simplu bazat pe o taiere unica pe intreaga
suprafata, prezinta dezavantaje precum acela ca prin aplicarea lui rezulta arbori de
calitate tehnologica inferioara ce nu pot ajunge decat la varste mici ( 30-40-50 ani )
intrucat lastarii se dezvolta pe radacini mature care imbatranesc pe masura ce
tulpinile cresc.

Latratamentul taierilor in cazanire dupa ce se taie arborele din pamant se

scoate si cioata acestuia, taierea are drept scop sa stimuleze capacitatea de
drajonare a exemplarelor mature. Cazanirea este completata ulterior de o
scarificare care este o scormonire a solului in profunzime 40-50 cm adancime.
Scarificarea are scopul de a zdreli radacinile stimuland astfel drajonare, ca urmare a
tratamentului in cazanire rezulta un arboret superior arboretelor rezultate prin
aplicarea crangului simplu, provenita din lastari, deoarece drajonii sunt superiori
lastarilor acestia necrescand pe o radacina matura sau batrana ci pe un fragment
de radacina cu varsta mai apropiata de varsta tulpinii, acest tratament se aplica in
mod special salcamului.
Cazanirea se face inainte de pornirea in vegetatie si declararea reusitei regenerarii
se face la inceputul lunii mai dupa ce drajonii au crescut si s-au individualizat. Este
un tratament aplicat cu deosebire in salcamete.
18 Tratamentul crangului compus este un tratament intermediar ce face parte
dintr-un regim situat la interferanta dintre regimul crangului si regimul codrului.
Un arborete condus prin tratamentul crangului compus este constituit dintr-un etaj
de arbori apartinand regimului crangului si mai multe etaje de arbori rezultand din
samanta apartinand regimului codrului.