Arta Taraneasca La Romani

49404,,,,,,,tr,(4,9,:Ammowasumr,,,spot"
TARA
NOASTRA
L-4
G.OPRESCU
077:
re4.
ARTA
TAR ANEASCA
LA ROMANI
117
tolitremoosvmmealtnetrzweaswetAstikWwww.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
TARA
NOASTRA
CVLEGERE DE
SCRIERI PE iNTE-
LESVL TVTVROR.A
DESPRE PAMNTVL
SI POPORVL
ROM.A.NESC
iNGRIJIT
it DE
V ASIL E PARVAN
PROFESOR VNIVERSITAR
MEMBRV AL ACADEMIET ROMANE
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE
OPRESCU
ARTA
TARANEASCA
LA ROMANI
LUCRARE NSOTIT DE
CINCIZECI SI OPT
TABELE DE ILUSTRATII
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE OPRESCU
ARTA TARANEASCA
L A ROMANI
S'A EDITAT SI TIPARIT
DE CV LTVRA
NATIONAL
A
BUC URI:ST'
1922
CLI$EELE MARVAN
www.dacoromanica.ro
CUPRIN SUL
INTRODUCERE pag. 7
ORIGINEA ARTEI POPULARE pag. 13
LEGATURA DINTRE ARTA POPU-
LARA *I SITUATIA GEOGRA-
FICA A ROMANILOR pag. 17

BRODERIILE pag. 20
GATEALA CAPULUI : MARAM A,
CONCIUL pag. 30
TESATURILE *I ALESATURILE
pag. 32
SCOARTELE *I CHILIMURILE
pag. 36
CERAMICA pag. 49
CRESTATURILE *I SCULPTURILE
IN LEMN pag. 6z
OUALE INCONDEIATE pag. 68
ICOANELE PE STICLA *I GRAVURILE IN LEMN pag. 69
CONCLUZIE pag. 70
TABELA ILUSTRATHLOR pag. 77
ILUSTRATII IL VIII
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Traim inteo epoca in care obiectele taranesti, avand caracter artistic, sunt foarte cautate.
De unde 'Ana' acum treizeci-patruzeci de ani, putini erau
acei cari le dau atentie, in ultimul timp s'a produs o reactiune
In sens contrar si arta popular a cunoscut o admiratie fr
rezervd, putin indiscret, ca toate manifestatiile in legatura
cu moda si cu snobismul. i daca neatentia si dispretul cu
care erau tratate mai inainte, au facut ca multe lucruri demne
de pstrat s dispara, dragostea de acum nu e mai putin viltamatoare. Ea da prilej s se inmulteasca si raspAndeasca, prin
negustori fr scrupul si amatori fall pricepere, toate acele
obiecte pseudonationale, fabricate in orase, care pun in-
teo ciudata lumina si gustul producatorului i pe al cumpartorului, compromitnd produsele autentice ale artei trnesti.
De o astfel de situatie sunt vinovati mai ales colectionarii
cari, simtind iubire pentru aceast manifestare a poporului,

s'au multumit s stranga cu gelozie tot ce le-a azut sub man,
sa le ascunda in fundul lazilor sau sa. le Marne pe pereti,

fara sa se gindeasca la obligatia ce aveau de a instrui si pe
altii, de a comunich observatiile si concluziile la care fatal
ajungeau, dupa ce le trecuse pe dinaintea ochilor atAta sumedenie de lucruri.
Probleme importante etnografice si chiar istorice s'ar fi
putut lmuri cu ajutorul unor astfel de monografii, sau, cel
www.dacoromanica.ro
putin, anume concluzii la care am fi ajuns plecAnd dela alte

premise, ar fi primit confirmare i pe aceast cale. In once
caz, s'ar fi putut introduce oarecare ordine in haoiul care

domneste acum in domeniul artei populare, si s'ar fi putat
face o separatie intre ce este autentic romnesc si ce nu ; intre
ce este frumos, conform cu vechea traditie, demn s trAeascl
mai departe, si produsul hibrid ai modei, care in zilele noastre
provoac aceleasi ridicule victime la sate ca i la orase,
In scurt, des admirat5, arta popular n'a prea fost studiat sistematic, iar chestiunile importante in legAtur cu ea
au fost lAsate fdr un aspuns satisacAtor.
In adevAr, cu exceptia articolelor intelegRoare ale d-lui
Tzigara-Samurcaf 1) 0 a ctorva studii i recenzii ale d-lui
lorga 2) care, cu intuitia unicA ce posed, pAtrunde in miezul
lucrului i d solutia cea mai plauzibil, restul publicatiilor
sunt superficiale, insuficient informate, pline de idei preconcepute i eronate, de cele mai multe ori ingreuiate de un
patriotism flu inteles, care altereaz observatia i intunea
judecata 3).
Tzigara-Samureaf. Arta in Romania, vol. I. Minerva, 1909, cuprinde
articole publicate in Convorbiri Literare* pana la aceasta data. Articolele
recenziile din Convorbiri* dupa 5909, n'au fost inca stranse in volum.
N. lorga. Portul popular romanesc. Valenii-de-Munte 1912, in afara
de tot ce este '1st:pandit, in legatura cu acest subiect, in vasta opera a ilu-
strului profesor.
In privinta aceasta este caracteristica prefata ce insoteste cunoscutul
utilul album de broderii al d-lui D. Comsa, dealtfel remarcabil prin bogatia planselor i calitatile tehnice ale reproducerilor. In ea gasim afirmatiuni ca cele urmtoare : la Romani, gall de manastirea Curtea-de-Arges
(pusa in sec. al XIV-a in loe de al XVI-lea) <CCU exceptia a 3-4 biserici
vechi, intalnim totall sau aproape totala lipsa de arta*, and stiut este de
oricine ca Muntenia si Moldova sunt pline de fondatiuni domnesti i boieresti, specimene admirabile de arm' religioasa. Sau
*arhitecturk
profana din secolii trecuti, nu stiu sa existe la Romani* (pag. 4).
Apoi multa entuziasta naivitate: *tricolorul, in care vedem intrupata
treimea armoniei coloriloro ; sau tornamentarea va gas) cu timpul manoasi
aplicare in campul industriei... haine i palarii de cucoana, ghete, etc.*
www.dacoromanica.ro
Brosura de fata are scopul de a umple aceasta lacuna.

Nu am deloc pretentia de a da raspunsuri definitive si
de a considera concluziile mele ca in afar de once critic.
Ele constituesc numai o serie de sugestii si de impresii culese din observarea aproape zilnic, de mai bine de zece ani,
a tuturor acestor produse ale taranului nostru, de care mi-a
placut s m inconjur. De mult m'am obisnuit sa iubesc
s admir lucrurile iesite din mana stramosilor nostri. M'am
apropiat totdeauna cu pietate de ele, caci imi dam seama el
la efectuarea lor, ei puseser ceva din sufletul romanesc.
cum dragostea i interesul sunt cele mai sigure mijloace spre
a ajunge la intelegerea lucrurilor, ordinea i clasarea acestor
obiecte batranesti au venit oarecum dela sine.
In dorinta de a fi cat mai complet, am cutat s studiez
arta romana si in lumina lucrarilor relativ la arta vecinilor
nostri, ceeace s'a facut pana acum prea putin la noi. Am
cercetat deci studiile aparute dincolo de botar, atat cat

imi puteau sta la dispozitie in bibliotecile noastre. Ele m'au
ajutat s'a pricep mai bine anume chestiuni, sl largesc orizontul i s fixez pana la un punct locul artei populare romanesti
in mijlocul artei Europei orientale si a peninsulei Balcanice1).
Un studiu ca cel de fata nu poate pretinde sa fie util atata
timp cat nu e insotit de un numar bogat de fotografii

Nu mai vorbesc de desconsiderarea, cu nimic justificata, a artei orientale.
Tot aceasti prefata e vinovata, mi-se pare, de zugraveala de pe zidurile
unui insemnat numar de biserici ardelene: aTaranimea cuprinsa va fi de

mandra induiogare vazand casa Domnului impodobita cu figuri gi motive
pecare insag le aplica cu drag la cdmdfi i broboade, la cingdtori, etc.. (pag 5.)
Publicatiile straine, degl facute uneori cu o metod mai sigura decat

cea intrebuintata la noi i denotand o experienta mai bogar la autorii lor,
nu ne multumesc nici ele pe deplin. Fiecare nevazand decat o latura a problemei,
nu ne poate da aceh idee de unitate a artei
specialitatea lui
populare, de legatura intima a produselor ei, cu toata deosebirea lor aparenta, unitate pe care o simteam ori de cate ori am avut ocazia de a studik
colectii continand un mare nu:Tar de obiecte, gi de toate categoriile. Fla*
www.dacoromanica.ro
10
planse. Este singurul mijloc de a face evidente si altora constatarile la care am ajuns, si de a da cetitorului posibilitatea s
controleze afirmatiile autorului.
In imprejurarile actuale, aceastd conditie nu er usor de
indeplinit. Casa editoare a tinut totuss prezinte publicului
aceasta brosura in cat mai bune conditiuni, lucru pentru

care i sunt foarte recunosator. Ash s'au putut strange un
numar suficient de documente fotografice, care, nu ne indoim,
vor fi apreciate de cetitori.

aceastA idee de interdependentA a produselor artei populare, rezultnd
din necesitAti sufletesti, sociale, tehnice, etc., nu vom fi in stare sl punem
ordine in noianul atAtor manifestAri ash de felurite, i pArAnd ash de strAine
unele de altele, la prima vedere.

Din marele numfir de publicatiuni in limba germanA, ungarA, englezA,
francezA, etc., mi-se par in special recomandabile:
Dr. M. Haberlandt : sterreichische Volkskunst aus den Sammlungen
des Museums Rh. ster. Volkskunst. Wien, 1911.
Vom aveh des ocaziunea sA utilizAm constatArile d-lui Haberlandt, cu
deosebire in partea generala a lucrArii noastre.
E. Sigerus: Siebenbiirgische
schsische Leinenstickerei. Hermann-
stadt, 1906, cum si alte interesante articole in Korrespondenzblatt din

Sibiiu.
Dr. Karl Backer. Die Entstehung der Volkswirtschaft (dritte Auflage
Tubingen, 19o1).
Das Bauernhaus in Ungarn. Herausgegeben vom ung. Ingenieur- und
Architekten-Verein, Toldy Lajos. Budapest (fArA data).
The Studio. London, Numerele speciale :
Peasant art in Sweden, Lapland, Iceland, (r9t o).
Peasant art in Austria and Hungary (1911).
Peasant art in Russia (1912).
Peasant art in Italy (1913).
Malonyay Dezili. A magyar np miivszete. Budapesta, 1907 (Lucrare
bine fAcutA, cu admirabile planse).
Huszka jzsef. Magyar diszit styl, Budapest, 1885. A szkely hAz,
Budapest, 1995. Magyarische Ornamentik, iibersetzt von Dr.W. Semayer,
Budapest, I900.
Ethnographia. A magyar nemzeti muzeum nprajzi osztlynak rtesitje.
(Toate aceste publicatii ungare au fost utilizate numai pentru planse).
www.dacoromanica.ro
II
M'as simti fericit dacl, prin incercarea de fat, a ajunge

sA destept i in altii dorinta de a cunoaste mai de aproape
mai sistematic aceast manifestare colectivA i sustinut timp
de mai multe veacuri a poporului nostru, arta lui nationald,

care a produs minunile de cusgturi, de alesturi, de tesAturi,
de crestturi, de olArie, de care e plinA inch' tara, si care formeazI unul din produsele tipice ale acestei natii i unul din
tftlurile lui de glorie cele mai necontestate.
DOD
Archiv far siebenbargische Landeskunde. Hermannstadt. Zeitschrift

sterreichische Volkskunde. Wien, Korrespondenzblatt des Vereines fr siebenbiirgis-che Landeskunde .
Erich Kolbenheyer : Motive der hausindustriellen Stickerei in der Bukovina. Wien (fdr dard).
Stefan Badjov ai St. Kostov. La broderie nationale bulgare. Sofia, 1913.
(Excelentfi publicatie prin plansele sale, ngrijit i ieftin6).
Renata Tyrsova $i Amalia Kozminova. Svrz y zemchi cesko-slovenskych cechy. Plzni (Pilsen), 1921. (Utilizat pentru planse).
Graf Bobrinsky. Volkstiimliche russische Holzarbeiten. Deutscher
Text aus dem Russischen iibertragen von P. Ettinger Leipzig. Hiersemann, 1913.
www.dacoromanica.ro
(fitrol4WoroWVINVI4VVVVILOY014\701WfX0
IA
ORIGINEA
AR TEI POPULARE
In studiul artei populare problema originei ei constitue un capitol foarte interesant. Multe asemanari
analogli, multe ciuddtenii chiar, s'ar explich, daca am
fi bine lamuriti asupra cauzelor ce determina pe

Oran sa se exprime prin colori si forme, a cat-or folos
imediat nu se poate vedea. intotdeauna.
Dar si in aceast chestie, ca in multe altele in legatura cu arta populara, suntem redusi la ipoteze. Chiar
si acolo unde aceasta problema a preocupat pe cerce-
tatori mai mult deck la noi, tot nu s'a putut ajunge

la concluzii indiscutabile. Pe lang c avem de-aface
cu produse a caror fabricare presupune o lunga traditie, uneori de mai multe ori seculara, si a caror
origine este cu totul invaluita in intuneric, apoi nu

trebuie uitat c poporul i manifestarile lui au intrat
de putina vreme in istorie, iar cercetarile asupra lui
se gAsesc oarecum in prima lor faza. Literatura populard a 'Ana interesanta numai dupa Revolutia Franceza si mai ales pe vremea curentului Romantic ;
arta populard, si mai tarziu.
www.dacoromanica.ro
14
ARTA TARANEASCA LA ROMANI
De aici dificultAtile in legltur cu obiectul de studiat insus, cu intunericul in care se pierdeau inceputurile lui, dificulttile si mai mari din pricina tineretii
disciplinei, a lipsei de metod si de traditie, a lipsei
de coordonare in silintele tuturor cercetAtorilor. CAci
un obstacol serios pentru gsirea adevrului in aceste
si asupra acestei greutAti sunt nevoit
chestiuni
sl revin adesea
provine mai ales din faptul a
fiecare, dup cum se preocup A de latura sociolo-
gia, psihologiel sau etnograficA a problemei, n'o

vede decAt dinteun anumit unghiu, si indArjindu-se
s'A creadd c concluziile sale singure pot explich
totul, isi strAmteaz5 considerabil orizontul. Cum se In-
tAmpl de multe ori, si aici, adevArul intreg nu e

inteo singur5. explicatie.
DificultAtile mai proveneau si din faptul CA' o multime de notiuni aveau nevoie de o prealabil lAmurire.
Ce e arta popular5. ? Unde incepe si unde se sarseste domeniul ei ? Este ea o manifestare cu totul deosebit de arta cult, un curent strAvechiu, algturi de
-
al acesteia, influentndu-1 uneori si lAsandu-se influentat de el, sau numai o formA intArziat a celui
din urml ?
Fiinda la aceste intrebAri suntem datori cu un rs-
puns, vom cut s-1 d'm in chteva cuvinte, mai

inainte de a intr in domeniul propriu zis al studiului
produselor artei populare. Cred cl nu gresim considerAnd
cu Haberlandt, de a cArui excelent lu-
crare a fost vorba
ca fcnd parte din arta po-
www.dacoromanica.ro
ORIGINEA ARTEI POPULARE
15
pular once obiect de imbrkminte sau de intrebuintare casnicl, ori in legltur cu preocupArile sufletesti ale Vranului (inclusiv casa si biserica lu de
lemn, cand ea a fost construit de mana lui sau dupl
conceptia lui), la executarea aruia s'a avut in vedere
nu numai foloasele, ci si procurarea unei plAceri prin
forma sau impodobirea lui, fie c.a.' a fost fcut de ;Aran
insus, fie c a fost fcut de un meter de sat, pentru

uzul si pe gustul tIranului.
Originea tendintei de a infrumuseth lucrurile utile,
de a nu ne multumi numai cu ceeace e absolut indispensabil pentru ca ele s" corespuna scopului practic pentru care au fost create, este feluria. In primul
rand este cerinta organicA, darul innAscut, care face
ca ochiul s` nu fie satisfcut decat de anume forme, de
anume proportii, de anume combinatii ornamentale,

insusire pe care natura a acordat-o unor popoare si de
care a lipsit pe altele.
Aceast.' predispozitie organicA, intArit printr'o
lunga traditie, este inviorat, atatat, de un sentiment
puternic, in special de iubire. Cu gandul la cineva

scump, m'ana execut broderii minunate, cresaturi in
lemn ori altfel de obiecte, care vor fi admirate sau

se vor schimbh la hora din Dumineca urmtoare.
Dar si dorinta de a face plAcere printr'un obiect deo-.
sebit de frumos, unei rude mai in varst sau unei persoane respectabile, sentimentul religios, nevoia de a
lash urmasilor o amintire, grbAtorile mari, praznicele i ceremoniile (in primul rnd cele unice in vieata
www.dacoromanica.ro
16
omului ca: nunta, immormantarea ori botezul unor
fiinte dragi), sau chiar numai multumirea de a fi

deosebit de ceilalti, sunt si ele puternice stimulente
in creatiunea artistica populara..
Cum sentimentul joaca un rol precumpanitor, e

natural ca vksta in care el va fi mai viu sa fie si
cea mai favorabila productiunii artistice. Tanarul e
mai inclinat spre ea deck omul matur, femeia mai
mult deck barbatul. i cum fiecare din obiecte

are nevoie de timp si rbdare spre a fi executat,
bkranii, mai putin ocupati, nu rareori se improvizeaza artisti si se indeletnicesc cu fabricarea lor.
Aceste lucruri mi-se par ca se pot afirma cu oarecare siguranta despre originea artei populare.
Iar in ce priveste raportul dintre ea si arta culta, am
impresia ca teoriile extreme sunt la fel de false amandoua. Nici cei cari sustin ca arta populara este numai
un reflex al artei culte, n'au completa dreptate, nici

cei cari sustin el ele s'au desvoltat cu desavarsire independent una de alta. Efectuarea produselor populare s'a facut, dupa imprejurari si felul obiectului,
cand conform unor norme mentinute in popor din
timpuri stravechi si transmise din generatie in generatie, independent deci de arta claselor culte, cand
ca o reproducere, cu mijloace de multe ori imperfecte
dar cu un simt decorativ incontestabil, a unor mo&le, produse ale artei burgheze similare 1).
1) D-I Haberlandt crede (op. citat) a ar existit cam acela raport intre
arta populara i cea cult, ea intre limba poporului i a carturarilor. Aceast4
www.dacoromanica.ro
LEGATURA DINTRE ARTA POPULARA, ETC.
17
Fiecare teorie in parte este incapabill sA explice

totul si sA se aplice in tot largul domeniu al artei
populare. ImpreunA ins, ele se completeazA si pot
ajunge la acest rezultat.
LEGATURA DINTRE ARTA

POPULARA 1 SITUAT/A GEOGRAFICA
A ROMANILOR
Tara Romneasa se gseste la intretierea drumurilor care merg dela nord la sudul si dela rAgrit la
apusul Europei.
E de asteptat deci, din punct de vedere cultural si
artistic, ca, pe de o parte, curentele pornind pe aceste
drumuri sl-si dea intalnire pe pimntul nostru, iar
pe de alta, ca influente de tot soiul sA apar in desvoltarea noastr: s'A fortram, Cu alte vorbe, terenul
unor interesante observatiuni.
Din studiul artei populare s'ar preh cA acest lucru
se confirmA.
comparatie ne spune prea putin noua, la care deosebirea dintre cele dotia
olimbi*, In afara de anume termeni, nu e ash de manifest ca la Germani.
Poate ca o comparatie cu raportul dintre literatura cultii si cea popular&
ar fi mai sugestiva. La prima vedere analogia aceasta ne satisface prin simetria ei, desi stiut este a legenda si poezia populara au influentat literatura culta mai mult deck au fost influentate de ea, pe cand in arta fienomenul este mai degraba invers. Olaria popularfi a fost evident influentata
de ceramica burgheza ; troitele, de arta bisericeasca, etc.
www.dacoromanica.ro
18
*tira c pe fondul primitiv de sentimentalitate si de

impresionabilitate traed, mostenire dela Daci
er
poezie 'Ara' si in betia Tracului, a spus Renan de
echilibru i armonie roman., au venit sd se adauge multiple influente posterioare, unele mai profunde, altele
mai superficiale. Aceast imprejurare d o valoare deosebit tuturor manifestrilor noastre si mai ales celor
artistice, si face din ele lucruri pretioase i demne de
studiat.
De aici ins" provine si greutatea de a da rspunsuri
limpezi si hotrite, ori de ate ori ne intrebm, cu privire la multe manifestatiuni intre care si arta noastr
popular : Ce e al nostru ? Ce e imprumutat sau venit de
aiurea ? Ce am pus dela noi, din bogtia sufletului nostru, la tezaurul artei populare din Orientul Europei ?
In once caz, un lucru pare sigur : Toat arta noastr popular trebuie studiat arturi si in comparatie
cu arta vecinilor si, des' luat in totalitatea produselor, ea reprezint la noi o inflorire de o bogtie si
varietate fr analogie la cele mai multe din neamurile ce ne inconjoar, in detalii i in desvltarea ei,
nu va pute fi priceput dac o considerm numai in
chip izolat.
Pentru aceste motive e nevoie de mult tact si de
cunostinte din domeniul artei vecinilor nostri ori de
cte ori se face o afirmare.
Materialul de studiat e imens. Mult s'a pierdut, a
fost distrus de oameni necunoscAtori ori rspAndit de
doritorii de astig. Dar ceeace a r'mas, chiar dup
www.dacoromanica.ro
LEGATURA DINTRE ARTA POPULARA, ETC.
19
jaful german 1), constitue un tezaur artistic de o bogAtie

uimitoare. In special se vorbeste mult bine de colectiile
neexpuse ale muzeului Carol din Bucuresti. Ceeace am
putut admir la expozitia dela Filaret , din vara anului
1921, ne aratd CA' aceast pArere nu er deloc exagerat.
Comp arand colectiile noastre cu muzeul Arlaten din

Arles si cel etnografic din Pragafoarte reputat printre
cunosetori
ambele respectabile si demne de renumele lor, m'am convins c ceeace am strans noi si ce
zace in rzile muzeului Carol, din lips" de local, constitue un material suficient ca s creeze la Bucuresti poate
cel mai important muzeu de art popular din Europa,
acum and muzeele rusesti sunt aproape distruse, iar

cel din Belgrad a fost pustiit de Austriaci i Germani.
E de remarcat ea' obiectele ce posedArn tree rar de
inceputul secolului al XVIII-lea, iar cele mai numeroase provin din a doua junatate a lui si din prima
jumdtate a secolului al XIX-lea.
Ne-au rArnas : cAMsi si ii, fote, mintene, marAmi,
conciuri si ceapse, batiste, stergare, ciorapi i mAnusi,
scoarte, chilimuri, desagi, ales Aturi in Urfa' si pe pAnz,
lunga serie a obiectelor .de lemn sculptat sau crestat,

mobile, casa ins's, poarta i gardul, ol`ria, troitele,
oule incondeiate, etc.
Ne vom ocup de fiecare categorie in parte.
1) Un funcionar german, in msura s fie informat, mi-a declarat in
timpul ocupatiunii, ca valoarea obiectelor de arta taraneasca transportate
In Germania treceh de 12.000.000 mrci. E de notat c pentru cele mai
multe din ele, in spec:al scoartele olteneti, care au fost luate inteo
mare cantitate, valoarea s'a insutit.
www.dacoromanica.ro
20
BRODERIILE
Broderiile sau cusaturile se fac pe panza de in sau
de bumbac, mai rar pe cea de cnepa. In mod exceptional le inthlnim si pe stofele de 'Ana. Punctele cusaturii sunt : ash numitul pe un fir; lantisorul sau
lanticul, in unele regiuni cunoscut ca peste ac;
punctul de broderie obisn.uita, adica, dupa ce s'a facut
conturul cu un fir de alta coloare sau tot de coloarea
celui cu care se va brod, se umple spatiul interior cu
fire paralee, unul lnga altul; broderia pe dou fete,
foarte frecventa in modelele orientale dar mai rara
la noi; ash numitul Holbeinstich in studiile germane, adica .amintind felul broderiei de pe volanele dela mnecele unora dintre personagiile din
portretele lu Holbein, sau puntureste (in Bucovina), constAnd din linii mdrunte, paralee sau in zigzag, cu spatii albe intre ele, si dhnd impresia unui de-
sen fara umbre, numai din contururi; punctul de

incret dela partea de sus a mnecilor clmasii; bro-
deria pe cute, obisnuita in anume regiuni din Ar-
deal si Banat ; rar de tot punctul in cruce, care

este foarte obisnuit la alte popoare, mai ales la Sasi
si Unguri.
ampurile brodate variaza dela o regiune la alta,

dar in linie generala se gasesc, pe camasa femeiasca,
mai ales pe langa cusaturi si pe parle ce trebuiesc

pu se in evidenta , adica : la umeri si pe brat ; de-alungul
gurii camasii; pe piept, uneori si pe spate; la guler
www.dacoromanica.ro
BRODERIILE
21
si pe bentita, #bratara, care inchide jos maneca carnalsii, cand ea nu e larga, ca in Oltenia ; jos la poale ; mai
rar in parti, ridicndu-se putin in dreapta si in stanga.
Intre umere
altita
si cusatura de pe manecal, se
gaseste de foarte multe ori o broderie numit ancret
sau acreteala, asezata in partea de sus a bratului, lucrata cu at alb sau galbena, mai rar de alta coloare,
si constand din motive exclusiv geometrice.
Camasa barbatului este uneori cusuta cu rauri la

gt, la gura, la poale si la marginea manecii.
Materia cu care se brodeaza este lana si labica,

matasea nerasucit si ibrisimul, beteala si firul de ar-
gint si aur, bumbacul. Colorile cele mai obisnuite

sunt rosu, violet dela o nuanta palida, pana la cel
de tot inchis sau batfind putin in gaibuiu (ca visina putreda)
galben ca lam'aia, portocaliu, verde, negru, mai rar albastru, alb, brun, etc. Firul este vopsit
de taranca insas, dupa un procedeu de care ma voiu
ocup mai de aproape cnd voiu vorbl despr tesaturi.
,. Dup felul panzei, dupai coloarea intrebuintata, dui:A
firul de cusut, obiectele se pot data cu oarecare aproximatie. Cele mai vechi sunt in genere de panza de in
sau de canepa , brodate cu ILA si cu maltase. Punctul
ye dou fete, cel mai intrebuintat in broderia orlentala, se gaseste deasemenea in cusaturile batrnesti.
Un servet din Mehedinti, brodat astfel, era inteo familie de aproximativ 150 de ani (vezi tabloul I, fig. a) .
Exista si tipuri intermediare: de ex. broderie cu

matase pe panza de bumbac, facut de sigur in pe-
www.dacoromanica.ro
22
rioada chnd se introdusese bumbacul, dar nu se pArAsise cusAtura Cu mAtase.
Firul de aur si de argint nu e prea vechiu, iar fluturii sunt si mai noui. Acest material lucitor se pune,
impreufa Cu mArgelele, pentru a separ anume zone
un fel de cadru, cu
de broderie unele de altele,
sau acolo unde este nevoie de un punct
alte vorbe
care s'A ne atragA atentia, pentru a se pricepe mai bine
desenul 1).
Acesta este precis, fin, reprezenthnd uneori motive geometrice, foarte des flori i fructe, rar animale 2),
mult mai rar personagii, stilizate in ash chip, incht

prin liniile
sA impresioneze si privite de aproape,
lor, prin armonia colorilor imbinate cu un gust, unesi
ori cu o indrAznealA de pictor experimentat,
de departe, de unde nu se mai pot distinge contururile, prin pata coloratA si mai ales prin alternarea
proportia acestor pete ori #campuri fat cu spatiile nebrodate.
AceastA din urmA calitate trebuie push' in evidentA.
Ea caracterizeazA aproape exclusiv cusAturile noastre, spre deosebire de ale vecinilor nostri. DacA
') Afirmarea d-lui Haberlandt el mkgelele au venit dela Ruteni nu mi
se pare justificath, de vreme ce, desl nu in ash de larg mhsur ca in Bucovina, acest fel de broderie pentru colane i phlarii mai mult deck pentru
ii
se gseste rhspandit Ora in Gorj i Mehedinti si chiar in Ardeal.
Combinatii de margele i mici tuburi de sticl colorate faceau i vechii

Egipteni. Ele erau curente in Orient.
2) Dach judechm Bucovina dup broderiile dela expozitia din Bucuresti, din vara lui 1921, atunci trebuie sa conchidem c animalele i chiar
omul sunt acolo mai des reprezentate ca in restul Romaniei.
www.dacoromanica.ro
BRODERI/LE
23
o parte este brodata mai bogat, mai din plin, ea va

fi inconjurata obisnuit de spatii in care motivul
cusut este oarecum aruncat la intervale mai mari, ca
sa formeze o tranzitie si sa nu contrasteze prea
izbitor cu restul panzei nebrodate. Acest echilibru
intre diferitele campuri e de o elegant fermecafoare,
care nu va scap nici unui cunoscator. Chiar atunci
cand, la unul din popoarele vecine, gasim broderii

care sa ne multumeasca pe deplin atat prin combinatia colorilor, cat si prin desen, lucrul tarancei romane va at-Ma un gust superior, prin masura de care
d dovada in aceasta distribuire respectiva a detaliilor
si a alternarii spatiilor brodate cu cele nebrodate. Nu
vreau alt exemplu decat cusaturile bulgare, cu care
cele vechi din Vlasca si Teleorman aveau mult ase-
manare. Daca.' le vom pune alaturi de o frumoasa

iie din Oltenia, distinctia lucrului curat romanesc va
fi evidenta pentru oricine. (SA se compare catnap
din tabloul II; cu oricare din camasile din Oltenia).
Deasemenea in albumul d-lui Haberlandt, tabelele
24 si 26 ne infatiseaza frumoase broderii dalmate, in
care desenul, coloarea, tehnica se aseamana cu cele
de pe iile noastre vechi. Mai putin artiste decat faranca noastra, Dalmatinele brodeaza toata camasa,
fara sa lase nimic necusut. Rezultatul e o impresie
de lucru miglit si imbacsit. Cu toata frumusetea

amanuntelor, broderia e cu mult mai neartistica ca cea
dela noi.
E greu de spus de unde ne vine obieeiul acesta de
www.dacoromanica.ro
a ornament rufele, si ce vechime pot ave modelele

intrebuintate.
Tracii, strArnosii nostri, ca si multi dintre barbari
Tacit ne spune acelas lucru de Germani
isi
impodobeau cu broderii colorate vesmintele lor. Slavii fAceau la fel, fie cA le adoptase prin imitatie, ori
a se pomenise cu ele. In mormintele copte s'au gAsit
fragmente de panzA de in, din care muzeul Cluny din
Paris, muzeul Guimet si mai ales admirabilul Muse
des Tissus din Lyon posedl bogate colectii, brodate
cam in acelas fel si in acelas spirit ca la noi1). lar ve1) Tesaturile a.0 numite copte au o mare importanta pentru noi. Ele
provin din mormintele egiptene, in special dela sapaturile acute la Antinoe. Sunt stofele cu care erau imbracate cadavrele immormantate, pernele pe care odihnea capul lor, etc. Dela epoca alexandrina, de cand dateaza cele mai vechi dintre ele, pana in sec. VII-lea, cand apare In confectionarea lor matasea, ele sunt de in sau canepa, de coloare alba-galbuie,
pe care sunt alese, ca in stofele noastre, motive de coloare violeta sau roie
tehnica ramamai adesea, rareori neagra, verde, albastra. Modelele,
nand In linii esentiale aceea, au variat dupa moda, care i ea a variat
dupa stapanitorul Egiptului: Perioada Ptolomeilor, de civiliz,atie alexandrina ; Romanii; Bizantini ; influente Sasanide ;
Numele generic de tesaturi copte este cam prea vag, cuprinzand uneori
obiecte la care deosebirile sunt mai evidente dealt caracterele comune, fie
din pricina influentelor de care vorbim mai sus, fie din pricina personagiului caruia stofa era destinata : om din popor uneori, mare functionar alte
ori, bogat i cu resurse. Cele simple, facute de popor pentru popor, fara
multa rafinare de gust i de tehnica, adic cele pe care d-1 Raymond Cox in
admirabila sa opera Les Soieries d'Art (Hachette, 1914), le numete tit
dcor d'Art indigneo (p. 43 i urmfitoarele) amintesc in chip surprinzator
ca esatura, tehnica, coloare, modle i lucruri similare dela noi.
(cf. Cox. op. citat. pimp I i pl. XVII). Aceste modale indigene, cele
mai vechi in Egypt, au persistat la oamenii de rand and moda impusese
in clasele mai de sus rand pe rand decorul roman clasic, bizantin sau sasanid, s'au transmis, din generatie In generatie, au fost gasite la invazia
Arabilor, cari le-au dat o noua Inflorire, rspandindu-le apoi In tot cuprinsul teritoriului stapanit de ei. Azi le mai gasim In anume broderii maro-
www.dacoromanica.ro
BRODERIILE
25
stul Asiei a fost din toate timpurile amator si produchtor de stofe brodate, celebre in toath lumea. Ce leghtur se poate pune intre aceste fapte, ce concluzii
se pot trage din aceste asemhnri ash de surprinztoare ? In stadiul de azi al cunostintelor e greu sh se
poat afirmh ceva precis. As inclin mai degrabh pentru o explicare de un ordin mai general, si anume :
utilizand acelas material si o tehnicA aproape
dictat de instrumentul de care ne serveam la
tesut i unii i altii, de directia firelor, etc., eram condusi fatal la rezultate aproape la fel I). 0 influenth directa' este greu de admis totdeauna, chiar in cazurile
In care se poate observ o aserranare evidenth.
Sigur este c in tot orientul Europei, din peninsula
Balcanich pan sus in nordul Rusiei, in Suedia si Nor-
vegia Osim azi gustul acesta de a impodobl si tese

vesmintele in colori vii, dispuse duph modle strvechi, avnd anume caractere comune, cu toat varietatea detaliilor. Probabil c acest lucru nu se datoreste numai intmplArii si el nu se poate explich decat
admithnd c barbarii din risArit au trecut tuturor ve-
cinilor, printeo infiltrare lent dar care n'a incetat

deloc de a se propagh, tendinta lor de a-si impodobl
cane, cum este mantaua alb brodat din muzeul des Tissus din Lyon,
care aminteste si ea custurile i alesturile noastre pe pAnz.
1) Carn In acelas chip Imi explic i asemilinarea de motive de pe sculpturile i crestaturile noastre in lemn i obiectele egiptene
cum e poarta
din muzeul Guimet din Lyon irlandeze sau scandinave, sarde sau provansale. Aceste motive erau conditionate adesea de fibra lemnului si de
cutitul de care ne servim pentru a sculpth i cresth.
www.dacoromanica.ro
26
ARTA TARANEASCA. LA_ ROMANI
hainele cu broderii strAlucitor colorate; a aceast5 tendints, potrivindu-se cu simturile impresionabile pentru coloare ale semi-slbaticilor ce-i inconjurau, a fost
adoptat cu entuziasm ; c treptat-treptat, au tot venit
influente noui, unele prin sudul Rusiei turco-persane sau tatare
altele prin peninsula Balcania dela
Bizantini 1) si Turci, care s'au altoit pe fondul primitiv,
modificandu-1 si and nastere la variante regionale 2).
Limita apusan a acestui stil artistic incepe azi la

Adriatica, taie Ungaria si se indreaptd spre nord prin
Rusia, ocolind provinciile Baltice, dar cuprinzand Fin-
lada, Suedia si Norvegia. Ea se intinde in trecut

mult mai departe spre vest. In tablourile lui Holbein cel Tnir, reginele Angliei si unii dintre brbati
chiar poart la mnece si. gt volane si bentite bro-
date, absolut la fel cu anume broderii dela noi, as

numitul ocol* din albumul d-:nei Cornescu 3).
Ceeace se spune despre broderii se poate sustine

si despre covoare si tesAturi.
Fiecare natie apoi a desvoltat si imbogAtit, conform geniului propriu, fondul comun.
Mai dotati pentru art ca cei mai multi, partea

noastr este azi una din cele mai importante, pe care
DacA comparArn fragmentele de stofl rmase dela Bizantini sau dela
Italienii din sud cu broderiile nolstre si mai ales cu unele oprege oltenesti,
gsim acelas fel de a stiliz floarea sau anirnalul, uneori motive geometrice
foarte asemAnItoare.
Cf. N. Iorga. Portul popular romn. op. citat.
Cuscituri romeinesti culese de Elena Cornescu,Bucurwi, Socec, 1906.
A se compar si cu modelele din tablourile ce lnsotesc opera lui Haberlandt citatil, In special cele din Austria de sus.
www.dacoromanica.ro
BRODERIILE
27
eu n'o vAd intrecutA ca bogAtie, varietate de motive,

armonie de colori, finete in executie, deaf numai de
admirabilele broderii de Ianina sau de Asia. Am puteh spune c toate Romancele, dela cele mai nobile
si mai bogate, pAnA la cele mai sArace, se indeletniceau cu broderia. Dela doamna Tudosca a lui Vasile Lupu, care ne-a lAsat minunatele acopereminte de
mormnt cu portretul ei ins4, al lui loan VodA, fiul

lui Vasile Lupu (acel al Domnului a fost furat in imprejurAri care nu se cunosc 1), 'And la cea mai umilitA
tArancA in bordeiul ei, toate isi petreceau timpul liber,
cosand. Pentru ele arta nu er ((o DuminecA in vieata
de toate zilele, cum spune d-1 Haberlandt vorbind

de locuitorii Austriei, erh vieata de toate zilele
ImbrAcAmintea tAranului, ash de sumarl incAt ar
fi pArut nu se poate mai sArAcAcioasA fArA ajutorul
ce-i veni dela coloarea i desenul broderiilor, purth
poartA incA pecetea preocupArii artistice. Tot cosnd si lucrAnd, ochiul i mna se afinau, tehnica vop-
sitului si a brodatului se perfectionau. Fiecare femeie in cadrul conservator al traditiei
ash de con-
servator ineAt de multe ori se poate determinh nu

numai valea sau regiunea unde s'a brodat o iie sau s'a
vari
tesut un vAlnec, dar uneori panA si comuna
la infinit motivele pomenite din vechime, puneh ceva
1) N. lorga. Tapiseriile doamnei Tudosca a lui Vasile Lupu. Buletinul
comisiunii monumentelor istorice. Anul VIII. 1915, pag. 145 urmAtoare le.
www.dacoromanica.ro
28
ARTA TARANEASCA. LA ROMANI
din fantezia sa personal, inat Cu tot marele numr

de obiecte ce poseam, rareori intalnim de dou ori
acelas model.
In Banat broderia se combin.' foarte des cu dantela. Atat iile femeilor cat i pantalonii (la poale) si
arnsile (la gat i piept) brbatilor sunt nu numai

brodate, dar si impodobite cu sabace.
Acest caracter al artei bntene se intalneste si pe
vesmintele din anumite regiuni ale Dalmatiei 1). Chiar
si in Ardeal se vdd la perdelele de pat si la fetele de

pern combinatii de broderie si ajour, fr: s mai
vorbim de costumul din tinutul Hategului, ash de asemenea Banatului.
Efectele la care ajung Rntencele cu aceast tehnia sunt dintre cele mai fericite. Am vAzut rnaneci
si poale de amase de o executie si un stil admirabil,
ash inat sabacul s'ar puta confund cu dilet-ub cel
mai desvarsit lucrat.
Broderia se mai intalneste pe ciorapii de lan
pe mnusi, cu deosebire in Oltenia, ash cum se gseste si in Serbia, mai ales in regiunea Pirotului.
Tot in domeniul broderiei ar puteh intr ornamentele cu gditan negru de pe hainele de dimie albA ale
Oltenilor. Ele se mai vd in Balcani, mai ales
la
Albanezi, si sunt de un mare efect pitoresc.

Asupra restului costumului brbtesc nu sunt multe
de spus. Prin croiala lui ash de potrivit in unele re1) Dr. Haberlcmdt. Albumul operei citate: Tabela
www.dacoromanica.ro
BRODERI/LE
29
giuni Cu felul ocupatiunii si cu frumusetea unui trup

viguros, prin forma lui amintind pe strAmosii Daci
de pe columna lui Traian, el este mai interesant

pentru istoric si etnograf decat pentru cercettond
artei populare.
00D
Tot in capitolul custurilor trebuie s facem un loc
cojocului si minteanului de postav, impodobite cu

incrustatiuni de stofl colorat, brodate cu snururi,
cusute cu flori. In special cojocul, haina de vreme
rea a tranului si in acelas timp vesmant de gala' al
lui in uncle imprejurri, prin broderia lui bogatd
de
mtase in vremea de demult, de bumbac ori de suva cpst o inftisare niel bizar,
vite de piele azi
dar de mare efect. Din nefericire ins el este un lucru
prea putin tipic. Fiind un produs de mestesugar, uneori chiar de mestesugar ambulant, adresandu-se unor
clienti rspanditi pe o mare intindere de teritoriu, va
trebui s se acomodeze la g-usturi destul de deosebite.
Va tinde deci fatal la o form intermediar, care va
pstr cate putin din arta fiecrei regiuni, amintindu-le pe toate.

Il gsim pe tot teritoriul dela pusta Ungariei pan
departe in peninsula Balcanica si, spre nord, in Rusia.
Frumoase specimene erau si sunt ine in Moldova si
In Bucovina, si mai ales la Romanii din Ardeal pro-
babil sub influenta Ungurilor, popor prin excelent

fAlos si tinand la hainele arRoase.
www.dacoromanica.ro
GATEA.LA CAP ULUI

MARAMA, CONCIUL
Gateala capului este una din podoabele cele mai

pretuite de cochetaria femeiasca. Pe mai tot intinsul
tarii romanesti ea este rezervat aproape exclusiv
nevestelor si consta dintr'o bucata de panza de in,
bumbac sau borangic, de forma dreptunghiulara, mult
mai lung decat lath', numita mamma, carpa, pahiol sau naframa, dui:A regiuni.
E de admirat cate forme de coifural se pot obtine
Cu bucata aceasta lunga si ingusta de panza, ce gratie
sau ce maiestate poate ea imprimh figurii si intregii
inflisdri.
Pe fondul simplu al stofei adesea nu e nici un fel

de floare, rareori mici dungi transversale; la capete
se aleg Irish' dou zone cu ornamente geometrice sau
florale, uneori ash de delicate incat pot rivalizh cu o
adevarata dantela. Acest model se gaseste destul de
raspandit. Cele mai frumoase specimene ce am vzut
sunt din jurul Sacelelor. Alteori ornamentele se intind sub forma de bande paralee, dealungul maramei, intrerupte prin dou fasii perpendiculare, la extremitati. Un al treilea model se prezinta sub forma
de buchete sau ornamente geometrice, presarate in
chip regulat in tot cuprinsul panzei. Mai rareori
aceste flori sunt desenate cu fire colorate, intretesute
printre firele albe. In acest din urrna caz, in care

usor s'ar fi cazut in vulgar si strigator, e de admirat
www.dacoromanica.ro
GATEALA CAPULUI: MARAMA, CONCIUL
tactul desvrsit i distinctia suprem a gustului trancei noastre. (Vezi tabela XXIII, fig. b)
Marame frurnoase se gsesc de-alungul Carpatilor, de o parte si de alta a lor, dar mai ales in Vl.
cea, Arges, Muscel, Dmbovita, o parte din Prahoya si dela Hateg parl dincolo de Bran, in special
la Skele si in vecinkate. La S'aliste ele sunt ceva mai
scurte, prinse in as fel c ambele extremiati flutur
pe spate. Prin Muscel ele sunt lungi, inconjur obrazul, incadrndu-1 in chip admirabil, si au o parte mai
scurt atrnnd in fat, alta mai lung5., la spate, pnl
in pmnt, miscndu-se a lene, in ritmul mersului,
Cu majestatea unui vl de curte.
ODD
In Banat si o parte a Hategului, vecing Cu Banatul,
marama este inlocuit de conciu si de ceaps, aceasta
din urm purtat mai ales in zilele de lucru, si de fe-
meile in varstl. Forma lor este ciudat: ceapsa, cu

scheletul ski de lemn sau de sarm imbrcat, aminteste anume coiffes din Bretagne ; conciul ne impresioneaz oarecum slbatec, din pricina marelui
numr de monete ce sunt cusute pe el
dau
infltisarea unui coif rsboinic. La prima vedere toat

aceast armtur metalic pare inutil, un fel de reclama de rki gust a avutiei posesoarei. Cine ins" priveste pe Bniteanc dansand, pricepe de ce ea simte
plcere s poarte atatea randuri de discuri de argint,
cantkind uneori para la cinci kilograme, cusute de
www.dacoromanica.ro
32
spatele ghtelei capului. Ele bat ritmul jocului si inlocuesc castagnetele Spaniolei ori tambura Neapolitanei. Iar dansul in Banat e tot ash de indispensabil
ca phinea zilnicg.
Stofa din care e fAcuth partea neacoperith de monete a conciului este o minune de frumusete. Ea se
tese din fir de aur sau de argint, din eel mai subtire,
si din mhtase, in niste gherghefuri speciale. In vremea
de demult intrebuintarea firului de aur si argint nu

er cunoscut. El et- inlocuit eu maase. Conciurile
pentru femei tinere sunt de colori mai vii, cele pentru femeile in varsth au nuante mai inchise : brun,
violet, albastru, rar rosul sau atunci din cel baand
In negru. Teshturile acestea sunt printre stofele cele
mai bogate ca aspect, cele mai fine ca tehnich, pe
care le avem, remarcabile exemple ale gustului si pri-
ceperii Romncei in a top' colori discordante in

armonii originale, calde, dar cu o noth foarte
distins.
Aceeas tesAtur de conciu se inthlneste adeseori sub
formh de bandh, de-acurmezisul opregului bhnhtean.

Dar despre el vom vorbi mai arnAnuntit la capitolul
teshturilor.
TESATURILE SI ALESATURILE
Tailnecile # catrintele. VAlnecul, catrinta, opregul,
fota sau cum altfel se mai numeste, este vesmntul de
deasupra al femeilor, pentru partea trupului dela mij-
www.dacoromanica.ro
TESATURILE SI ALESATURILE
33
loe in jos. El variazA foarte mult ca form si dimensiuni dela regiune la regiune.
In Banat il intalnim and lung, pentru partea din-
nainte, and mic, tivit cu un galon, de sub care
ciuctiri de arniciu sau de ln de diferite colori cad

pfin la poalele arnsii, in spate. Cel din fat este
tesut Cu mult fir de argint, si cu ln sau bumbac,
pe un fond uneori violet, alte ori rosu ori alb, cu

ornamente geometrice, rareori florale.
Cel din spate, care in unele regiuni inlocueste si
pe cel mai lung, din fat, este in genere mult mai

frumos si mai original. Stofa este tesua din ln
toars", de mai multe colori, in care rosul domin, si
din fir de argint, destul de discret pres'rat. Dungile
longitudinale sunt tiate, cum am vAzut and am vorbit de conciuri, de o band transversal lucrat ca si
stofa conciului si aplicat pe tesaura .primitiv. Uneori
aceast band-galon face corp cu fondul, e lucrat in
acelas timp, numai desenul variind. Alte ori este aplicat posterior. (Vezi tabelele XXVIII, XXIX, XXX).
Aceste oprege birinstene fac cinste bunului gust al
populatiei care le poart. Prin lungii ciucuri de ln
sau arniciu, cari cad pftn la poalele lucrate ajour ale
arrasii, se pune in evident linia soldurilor, accentuat ina in unele sate prin niste cercuri ce se poart'
sub fust, amintind le vertugadin din sec. al XVIII-lea.
Acesti ciucuri sunt fAcuti intre altele s se amestece
si armonizeze prin colorile lor cu ceilalti, cari cad din
marginea conciului.
www.dacoromanica.ro
34
Tot costumul banatencei e combinat ca sa-ti dea

impresia, chid merge, ea se leagana usor, iar cand
danseaza, s arninteasc, de sigur fara stirea ei, gratia
femeilor din sec. XVIII-lea, a caor moda de a-si accentu artificial talia au pastrat-o pana in zilele noattre.
Opregul lung si ingust din fata Il gsim si la taranca din Oltenia 1), mai fin tesut i mai ingenios ales,
avand un caracter arhaic in stilizare, o fragezime de

colori uimitoare.
Aici, in Oltenia, si de-alungul muntilor Munteniei
Ardealului, s'au pastrat cele mai frumoase fote i catrinte romanesti.
Forma lor, dimensiunea, tesaura, broderia
cand
sunt i cusute
colorile intrebuintate, sunt felurite
dela judet la judet, dela vale de rat la vale de rau,

uneori dela sat la sat. Avem fote in forma de fusta
scurta i creata, cu flori i dungi de-alungul trupului ; avem fota despicata inteo parte, stramt, lipita
pe trup, permitand numai un pas matunt, cadentat,
impodobit la poale i in fata de o larga banda, uneori
tesuta
ca prin anume regiuni in Ardeal si Bucovina
mai des brodata' ; a em apoi opregele ca niste
sorturi inguste, unul in fat, altul in spate.
In aceste categorii mari, variantele sunt foarte numeroase.
In oprege, fruntea o tin cele oltenesti.

Ele sunt vargate de bande paralle, ingustandu-se
1) Dealtfel el este comun portului intregii peninsule Balcanice, par
trunzand aclanc in Serbia si in Bulgaria.
www.dacoromanica.ro
TESATURILE 51 ALESATURILE
35
din ce in ce spre cingaoare, mergand de-acurmezisul

stofei, in care chenare reprezentarid motive geome-
trice, flori stilizate, alte ori naturalistic concepute

(vezi tabela XXXV), pasdri, animale si chiar oameni,
alterneazbi Cu dungi inteo singur coloare, de cele mai
multe ori rosii. Fineta alegturii e desAvarsit. Lna
are un splendid luciu de mltase, iar desenul e precis,
uneori plin de haz. Dar ceeace ne izbeste mai ales, este
armonia violent dar originald a colorilor, amintind
desenurile pentru costumele baletelor rusesti fAcute
de celebrul decorator Bakst, si considerate de critici
ca extrem de indrznete. (Vezi tabela XXXV f g. c).
Cu zeci de ani mai inainte decat artistii moderni,

tranca noastr gAsise ea anume colori, del deose-
bindu-se in mod violent, se pot totus combin

pentru plAcerea ochiului, eand stii doz cu preciziune diferitele nuante, rosu cu verde, albastru
cu verde, albastru Cu galben si portocaliu, etc.
IntAlnim mai ales un verde si un albastru de o
nuant splendid.
Tot atat de interesante ca opregile sunt si fustele
scurte, largi si crete din Oltenia, mai ales din regiunea muntelui, tot Vrgate, in colori mai inchise, do-
minate and de violet, cnd de rosu, mai rar de albastru ori verde. Mici desenuri in colori deschise
invioreazA fota si rup monotonia alternArii dungilor late,
care se succed de-acurmezisul stofei, unele dup altele.
Prin Valcea si Arges pe fond negru sau albastru

inchis se brodeazA cu cenusiu ori albastru deschis
www.dacoromanica.ro
36
ARTA TXRANEASCA LA ROMANI
modle geometrice, amintind broderiile de pe gigimurile turcesti. Costumul intreg din aceasta regiune este
unul dintre cele mai apreciate. Regina Maria l'a purtat in prima sa caltorie prin Ardeal.
Cel din regiunea Salistei, de sigur unul din cele mai
distinse din intreaga tara, are pe un fond negru sau

albastru-inchis broderii discrete cu aur sau argint.
In Muscel, Dambovita, Prahova, liniile sunt ceva mai
rigide din pricina fotei prea stramte, desl un trup

sui i tallar capata in acest fel o gratie deosebit
cum au aratat tablourile lui Grigorescu. Dar lunga
marama, cazand pana' in ealcaie, compenseaza impresia de rigiditate i d ceva regesc femeilor care
poarta acest costum. Iar daca azi unele regiuni au
vazut inlocuit costumul biltranesc cu oribilele fuste
bluze, pe care vecinatatea oraselor le-au facut sa
patrunda la tara', in trecut ele posedau vechi i admirabile traditii de arta nationala. Este cazul judetelor
Vlasca si Teleorman, azi aproape pierdute pentru
arta populara, in trecut centre vii si interesante, dovaca costumele din colectia muzeului Carol din Bucuresti.
SCOARTELE
I CHILIMURILE
Acelas mestesug al tesutului, combinat Cu alesul,

se intrebuinteaz la facerea desagilor, plocadelor, dar
mai ales al scoartelor. Cu acest capitol ajungem la una
din cele mai insemnate productii ale artei noastre na-
www.dacoromanica.ro
SCOARTELE $1 CHILIMUR1LE
37
tionale, gloria necontestat a Olteniei si a judetelor

din Muntenia vecine cu ea, a Basarabiei si Maramuresului.
Covorul era de mult vreme cunoscut si intrebuintat in Orient 1). La populatiile nomade din mijlocul
Asiei i la vecinii lor, el era transportat pe cal sau pe.
carnil spre a fi intins la popasuri, ca un coi-t, sau
numai ca perdea la intrarea cortului, ca asternut de
culcat, spre a face rugaciuni pe el, sau pentru a acoperi anumite obiecte, ca o bocce. Desagii se lucrau
absolut la fel si in realitate nu erau deck covoare de
proportiuni reduse.
Uncle din ele se teseau sau se teseau si se alegeau
In acelas timp
lasndu-se adesea niste deschizturi de-alungul covorului, acolo unde se invecinau
dou nuante de coloare,
asa numitul chilim; altele
erau facute din fire innodate pe urzeal i apoi tunse.
Primele sunt cu mult cele mai vechi. Ele apar cu sigurantg in Egipt, in primele secole ale erei crestine,
dup cum ne dovedesc teskurile copte de care am
mai avut ocazia sa ne ocupArn, i existau probabil la
toate popoarele orientale, la o epoca Cu mult anterioara.
Alkuri de simplele testuri, in care firul btaturii

1) A se consultii: Rudolf Neugebauer und Julius Orval: Handbuch der
orientalischen Teppichkunde. Leipzig, x9o9.
Karl Hopf: Old persian carpets and their aesthetic worth. Munich, 1913.
H. Ropers: Morgenlndische Teppiche. Berlin, z9zo.
(Bibliothek fiir Kunst- und Antiquittensammler. Band 19).
Werner Grote-Hasenbalg. Der Orientteppich. 3 volume, Berln, 1922
www.dacoromanica.ro
38
ARTA TARkNEASCA LA ROMNI
este trecut printre firele urzelii, ash cum sunt mai

toate teshturile noastre si o mare parte din cele orientale, apar in necropolele egiptene fragmente de stofe
In care firul bahturii, f'r sd fie innodat, iese cu mult
In relief peste urzeal, formand o serie de ochiuri,
toate la acelas nivel, ash numitul ((boucl)>. Tehnica
acestor tesauri, analoagh acelei pe care Spariiolii o
vor intrebuinth mai thrziu in brocardele lor din sec.
XV si XVI-lea, este pierduth azi, si nu se mai intrebuinteazd de mult nici in covoarele din Orient, nici
In cele dela noi.
Covoarele innodate sunt cele mai pretioase si se lucrau si se lucreaz inch mai ales in Turchestan, Bucara, Persia, China, in anumite regiuni ale Caucazului
si Asiei-Mici.
Chilimurile erau si ele destul de rhspAndite in nordul si sudul Asiei-Mici (Caraman), la sudul Mrei
Negre si prin Caucazia.
Admirabil dotat pentru aceasth art de rAbdare, si
care cere un ochiu educat, simtitor la nuante aproape
imperceptibile de coloare, orientalul a creat acele capo-
dopere de testorie care fac gloria marilor muzee de

arth decorativh din Occident.
Covoarele romnesti pe cari le avem astzi au fost
tesute sub o influenth care ne-a venit, cred, din sud,
prin covoarele orientale sau imitatiile balcanice ale
acestora. Avut-am noi scoarte de acoperit peretii si
lavitele, inainte de aparitia covoarelor orientale ?

Suntem noi cu totul tributari Orientului in ce pri-
www.dacoromanica.ro
SCOARTELE SI CHILIMURILE
39
vete covorul? E greu de rspuns. Prima teorie mi

se pare mai probabil. In definitiv, putem s ne inchipuim bucdti din stofele de Mira sau de in si
din care se fAceau hainele ori opregele femeilor, in dimensiuni mai mari, i avem scoartele. Plocadele din
regiunile locuite de pdstori, tesute din Fang alb sau
suit*, nevopsit, sunt de sigur enorm de vechi ca tehnicA i modle. Prin Gorj, peretii de I:Arne ai caselor sunt imbrcati pe dinuntru cu un fel de servete
de dimensiuni mari, lucrate din cnep, ca urzeal,
arniciu ca btltur, in afar de once influent oriental. lar in regiunea Muscelului si a Branului,
unde casele vechi erau de busteni lipiti sau nu cu
pmnt, am apucat, copil fiind, niste fsii de scoarte,
gen denture, care acopereau peretii de jur-imprejur.
Ele erau tesute in dungi transversale, mai ales cAr.mizli si verzi, admirabil armonizate, avnd printre
ele vrgi in zig-zag de o ln mai gros toarsl, si for-
mnd un desen simplu, dar de bun gust. La nici

una din aceste categorii nu se poate vorbi de influente
incontestabile orientale.
lar in ce priveste covoarele propriu zise, desi cele
In genul a-lor noastre se gsesc si in Rusia, ha chiar
In Suedia si Norvegia uneori ash de asemntoare
Cu cele dela noi, inct am fi tentati s tragem concluAsupra aserrAnArii dintre arta popular% suedea i cea romAneascii,
Tzigara-Samurca a atras cel dintaiu atentia dui:A expozitia de art%

popular% din 1909 la Berlin (tConvorbiri literares). D-1 Iorga a explicat
cauza acestei aserna'niiri in Portul popular roran.
www.dacoromanica.ro
40
zia cA ne-am influentat unii pe altii, totus mi-se pare
mai probabil s admit a arta scoartelor si chilimu-
rilor in ce priveste tehnica tesutului, cel putin a

celor oltenesti, a fost influentat din sud.
Chilimurile ash numite turcesti au fost imitate de
Srbi, mai pe tot teritoriul locuit de ei si in special
In regiunea Pirotului, si de Bulgari, mai ales in Macedonia, si transmise mai departe spre nordul Dunrii.
Scoartele balcanice, foarte cu ingrijire lucrate, superioare din acest punct de vedere celor mai multe dela
noi, conservau caracterul musulman al ornamentelor
de pe covoarele de rugdciuni: poarta dela Mecca si

arborele vietii. Combinada colorilor erh destul de
monoton. In general, pe un fond violet-inchis, mai
rar albastru si rosu
la cele de Pirot rosul deschis,
foarte violent, predomin
se desen un chenar
mai lat, de multe ori verde, la margine, dupl care
veneau unid sau mai multe chenare de alt coloare,
mai inguste, sau alternnd inguste si late, in mijlocul
cArora isi intinda ramurile copacul vietii, adesea incArcat de fructe si de pasri.
Un ak model, destul de frecvent si acela, ne prezints la mijloc un pentagon, al crui vrf ne d in
mod schematic desenul unei porti, ceeace ne arath c
originalul fusese un covor de rughiciune.
La noi, nimic sau aproape nimic din toate aceste

ornamente. Des1 tehnica teserei covoarelor ne-a venit din sud, in crearea lor au intervenit elemente care
ne sunt cu totul proprii.
www.dacoromanica.ro
SCOARTELE $1 CHILIMURILE
41
Covorul oltenesc, de dimensiuni modeste, aminteste prin formA si raportul dintre chenare si mijloc,
covoarele persane de buns traditie. Chiar si faptul
el sunt reprezentate pe el motive florale, e o apropiere mai mult de cele persane. InsemneazA oare
acest lucru e, utilizAnd tehnica covoarelor tesute, 01tenia si cealalt regiune din vecin`tatea ei au incercat
s" imiteze covoarele tunse, din care trebuie sA se fi
gssit un mare numr in casele boieresti ? Nu cred.

Este mai degrabs ceva intamplAtor. Este greu de
admis ca noi, cu o factur inferioar, s fi incercat
a red minunile ce ne veneau din Orient. Cel mult
ele au putut servi de vagi sugestii.
Ceeace am vAzut personal pan'a" acum ca scoarte
oltenesti, sigur datate, nu trece de inceputul secolului al XIX-lea. Printre cele nedatate sunt destule
a ckor infalisare, mai ales coloare, trAdeaz un carac-
ter de mai mare vechime si despre care s se poat

spune aproape sigur c apartin sarsitului secolului
al XVIII-lea.
Obisnuit, scoarta olteneascl are trei chenare : unul
ingust, la margine, dup.' care urmeaz1 un al doilea,
mai lat, adevrat bordur, uneori de aceeas coloare
ell fondul din mijloc, mai des insA deosebit de acesta,
formand un fel de cadru. Frunze si flori de un desen
mare, amintind trandafirii sau bujorii, stilizate, formeazA ca o cunun'a" pe fondul acestei borduri.Uneori intalnim si flori de alte feluri, mai mArunte, cum ar fi milr-
gAritArelul, presArate printre buchetele cele mai mari.
www.dacoromanica.ro
42
Aceasth bordurl de coloare inchisl este urmat,

spre interior, de un al treilea chenar de coloare deschish, adesea alb, pe care se desprind floricle, ori
un fel de stele, ori inch ornamente geometrice, in
nuante delicate si variate. El are menirea sh." punh in
evidenth ornamentele din mijloc unde, pe un fond de
cel mai frumos albastru
nuanta ultramarinului din
pictura primitiv italiana
rosu-bordeaux, azuriu,
sau chiar verde, sunt tesute florile. Ghurile- longitudinale care separh adesea cloud nuante de coloare in
chilimurile turcesti, si pe care le gh'sim uneori si la
noi in scoartele cu ornamente geometrice, mai ales

In Banat si Ardeal, nu le-am vhzut in cele oltenesti.
Florile din mijloc sunt dispuse transversal, sirnetric
la dreapta i la stnga, -pornind dintr'o linie ideal
care taie covorul de-alungul. Ramuri inarcate de
flori si de frunze se intind de ambele pArti, uneori iesind
din corola de un desen mai mare a unei flori care ar

puteh fi un bujor sau un trandafir.
Formele sunt schematice dar destul de bine desenate, conturul precis, resimtindu-se totus in stilizare de greutatea ce intAmpinI teshtoarea de a da
linii curbe ondulate, cu un fir perpendicular pe

urzeal. Frunzele sunt lucrate cu rhbdare, fiecare in
parte. Umbrele sunt rar notate.
In once caz, covoarele noastre sunt mai aproape
de named decht ash numitele caramanii
chilimurile orientale
care nu cunosc unja curba.
Chid scoarta aveh o destinatie deosebith, artista
www.dacoromanica.ro
SCOARTELE BI CHILIMURILE
43
isi pune tot talentul i toath fantezia ca s scoath ceva

mai de pret. Cred eh nu rareori femeia sau fiica unui
boier de provincie ori de tail puneh. singur mana la
rhsboiul de tesut. Atunci scoarta iesi mai finh, deco-
rul cam monoton din mijloc er inviorat prin vreo

glastrd sau cos cu flori 1), prin personagii ori prin pa-
shri care sboar sau prin pesti cari innoath in chip

comic si nenatural printre fructe si flori. Intr'un
remarcabil exemplar al muzeului de arth nationall din
Bucuresti inthlnim un astfel de model cu pesti.
Aldturi de acest tip clasic al scoartei oltenesti, se

gseste si un altul, mai putin important, dar incA decorativ, compus din romburi concentrice, de coloare
diferith, al chi-or contur este prevzut cu un fel de
dinti ca ai ferestrhului, cari se imbuch cu dintii rombului vecin, dhrid impresia unui mozaic.
Prin Gorj ambele tipuri s'au contopit si s'a
ajuns la un chilim in care, cu clasicele trei chenare
oltenesti, avem in mijloc, in loc de flori, aceasth com-
binatie de romburi care se imbuch. In colturi sunt

niste ornamente geometrice, in acelas spirit executate.
(Vezi tabela XL).
Dincoace de Olt gsim scoarte in care, desi se mai
mentine uneori decoratiunea floral, fie sub formh

de ghirlandh, ori de flori izolate, nu mai gsim insh
aceh imphrtire clasich, ash zicnd, in trei borduri
Un exemplar cu totul remarcabil de acest fel se gAsi la targul de
mostre din parcul Carol in Isax . Azi e in posesia d-nei Dr. Nicolau,
din Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
44
un mijloc. Chenarul s'a redus la o singura bordura,

ori lipseste Cu totul.
Dealtfel, la aceste tipuri intalnim multe variante

intermediare.
Covoarele din regiunea muntoasa a Munteniei,

din Ardeal si Banat, cu ornamente geometrice, sunt
mai noui.
In Moldova gsim laicere i scoarte remarcabile,

cele mai multe pe un fond negru sau cenusiu-inchis 1).
Forma lor se deosebeste de a celor din Oltenia si Muntenia. Sunt in genere lungi i inguste, iar ornamentele,
foarte asernanatoare cu cele de pe covoarele rusesti

din Ucraina 2), amintesc in chip neplacut modelele
pentru broderii in cruci, intreaga figura constand din
mici patrate juxta-puse.
Pan la expozitia din Parcul Carol din 1921, covoarele basarabene erau prea putin cunoscute la noi. Ele
au fost o revelatie pentru toata lumea si au dat impresia ca pot fi puse alaturi, cnd e vorba de un exem-
plar bun, de bucatile frumoase din Oltenia. Totus

ca dimensiuni, i ca ansamblu artistic, covorul oltenesc este mai bine conceput. Apoi In privinta armoniei colorilor, avem acele combinatii de rosu i alba-
stni, care sunt o incntare pentru ochi, de o calitate

cum rar se intalneste la cele din Basarabia, ceva mai
I) E de notat cat de mult place negrul RornAnului, spre deosebire de
toti vecinii lui: negru in Muscel la broderia iilor, negru in Ardeal, ca
fond si cusb.turA, negru in scoartele moldovenesti i basarabene.
2) Cf. The Studio: Peasant Art in Russia, op. citat.
www.dacoromanica.ro
SCOARTELE SI CHILIMURILE
45
discordante, ori mai surde, chiar atunci cAnd recurg

la un mare numAr de colori vii, din pricina nuantelor
neutre pe care le iubesc in deosebi si pe care le pun
In mai toate scoartele lor. Cine a tesut covorul oltenesc, si-a dat perfect seama de rostul unui covor si
de chipul prin care el poate s" ne multumeasa

ochiul. In covorul basarabean e poate mai mult
fantezie, o mai bogat gana de colori, dar rareori
avem dela el acea satisfactie deplinA, pe care o simtim in fata unui covor oltenesc. El este mai confuz
In executare, iar autorul lui s'a pierdut prea mu't in
detalii, scApAnd din vedere intregul.
Colorile intrebuintate in Basarabia, care se deosebesc mult de cele intAlnite la covoarele oltenesti, sunt
variate ca nuante
e de remarcat un verde si un albastru-deschis de o frumoas calitate, o intreagA scar
de brun, dela cel deschis, beige, bbitnd in alb, pn."
la castaniul cel mai inchis
dar in combinatia lor au
adesea tendinta de a se topi in ceva spidcit i fumuriu. Intocmai ca in covoarele moldovenesti si din Bucovina, fondul negru este foarte frecvent, rareori curat, omogen, mai adesea bltnd in brun inchis. Decorul este floral sau geometric, obisnuit redus la puncte
ca broderia pe canevas, chiar atunci and este floral.

Acest fel de a md conturul gratios al unei flori este
destul de primitiv i neplAcut. Exceptie fac numai un
mic nurnAr de exemplare mai vechi si mai fine ca exe-
cutie, in care floarea este desenat ca la covoarele

oltenesti, in chip mai putin rigid. Ceeace atenuiazA
www.dacoromanica.ro
46
aceast impresie nepThicut de reproducere in mare
a unui model de broderie in cruci este coloarea

delicat si fraged.
Ornamentele geometrice sunt destul de variate.
0 intreagA categorie de covoare aveau fondul compus dinteun decor reprezent5 rid o serie de benti paralle, de-alungul, de dou colori sau de dou nuante
ale aceleiasi colori
mai des cafeniu
in care erau
tesute mici ornamente geometrice sau chiar insecte
rudimentar stilizate. Ele aminteau prin dispozitia modelului si ca impresie generala covoarele de Kula sau
Senn 1).
Bucovina ar intr, in privintp scoartelor, in aceeas

mare categorie moldo-basarabeanA. In pavilionul
consacrat acestei provincii, in expozitia din vara lui
1921, se pute vede un covor, nu prea mare, cu
totul remarcabil.
De o tesAtur foarte ingrijit, cum rar se intlneste
la scoartele din aceast regiune, dar cum am vAzut
adesea la cele oltenesti, el er admirabil si din punctul de vedere al decorului, si din cel al cornbinatiei
colorilor. Bordura reprezint o tulpinA de plant

acAtAtoare, care isi incolAci gratios frunzele si di.motiv pe care 1-am mai observat pe scoartele
ceii
moldovenesti din sud. (Vezi tabela XLII).
Mijlocul el- impArtit in cinci registre, cu decoratii
florale simetrice, de cel mai fericit efect.
') Cf. H. Ropers: Morgenliindische Teppiche, op. citat i R. Neugebauer und y. Orendi: Handbuch der orient. Teppichkunde. op. citat.
www.dacoromanica.ro
SCOARTELE $1 CHILIMURILE
47
0 regiune putin cunoscut in privinta covoarelor,
este Maramuresul. De o art ceva mai primitiv,

mai aspr, scoartele produse in aceast regiune,
mai toate cu ornamente geometrice, sunt interesante
prin armonia sobr a colorilor. Ele ne permit

intindem p'ari
s'a'
la hotarele Cehoslovaciei regiunea
In care poporul nostru arat o dragoste si o pricepere deosebit pentru covor, si pe care o credeam
mult mai limitat.
ODD
Ar rezult deci, din cele spuse mai sus, c

In privinta scoartelor, tot tinutul romnesc s'ar
pute imprti in mai multe regiuni: la apus 01tenia cu teritoriul vecin din Muntenia; la rAsArit
si nord Basarabia cu Bucovina si Moldova; intre
ele, in Tara Romneasc5, un tinut si modle intermediare, in care ar predominh ornamentele geometrice, dar dupd alt conceptie tesute cleat in
Ardeal si Banat, unde deasemenea intAlnim ornamentul geometric, dar altfel inteles, ajungand la
rezultate mai neglijabile.
Granitele acestea nu formeaza." ceva definitiv. Com-
binatii de colori ori ornamente din dou regiuni au

putut fi schimbate intre ele, fie din cauza incuscririlor (scoarta formand unul din cele mai insemnate
obiecte din zestrea miresei), fie altfel.
DOD
www.dacoromanica.ro
ARTA TRNEASCA LA ROMANI
48
Una, pentru toate aceste tesaturi i aleskuri, ca

m'tasea i bumbacul, pentru broderii, erau toarse,
pregatite, vopsite de tarance, dupa retete strvechi,
pe care fiica le primi dela mama si le transmite
la rndul ei copiilor. Colorile erau mai toate de origine vegetala, preparate cu mare ingrijire i rabdare,
aproape Cu un rit superstitios, din plantele, buruienile, arborii fructiferi sou salbatici, de pe langa casa
omului.
Flora nefiind absolut aceeas in Orient si la noi,

evident ca substantele colorante nu puteau fi aceleasi.
Rezultatele insa erau la fel de remarcabile. Se intal-
nesc in teskurile oltenesti nuante de o stralucire, de

un catifelat splendid: albastru inchis, verde ca smaraldul sau verde Veronese, rosu si violet de toate nuantele, liliachiu, ca drojdia vinului, galben-limoniu
ori portocaliu, msliniu, roz, albastru azuriu, etc.1).
Inteacestea au aprut colorile de anilina. Ele au

dat o lovitura de moarte acestei admirabile industrii.
Mai usor de mnuit, scutind de o munca migaloasa
si ingrata, &And cam aceleasi rezultate la primul aspect ca si bkrnele colori vegetale, ele au fost imediat adoptate. CurAnd coloratul lnei este incredintat
boiangiului, kanca rezervandu-si numai tesutul. Cro') Asupra cromaticei romftne, sh se consulte discursul de receptiune
la Academie, cu acest subiect, al lui S. Fi. Manan, cum i monografia mai
recenth a regretatului T. Panzfile (in colectia Din viata poporului roman*,
publicath de Academie). D. Kolbenheyer : Motive der hau3industriellen
Stickerei in der Bukovina (op. citat) nu aduce nici un element nou pe laugh
cele spuse de Manan i Pamfile.
www.dacoromanica.ro
CROMATICA
49
matica strAmoseascA decade, dispare. In locul ei, impreunh cu modelele noui, duph moda dela oras, care
poceau traditia admirabil a artei populare de pan
atunci, au aprut colorile strigh.toare pe care le

vedem azi. Spre deosebire de cele de mai inainte, cu
atat mai frumoase cu cat timpul treceh mai mult peste
ele, acestea de azi devin din ce in ce mai urite, mai

mohorite, mai sp5.1hicite, dand impresia murdhriei cu
cat se invechesc.
0 miscare liudabild de revenire la vechile procedee
de colorare s'a pornit printre iubitorii artei trecutului
nostru. In fruntea ei st d-na Eliza I. BrAtianu. Societ-
tile, in ale aror comitete se gsesc persoane cu drag
de trecutul nostru, au urmat exemplul ski si au

reinviat boirea lanei si a mhIasei cu colori vegetale.
Des1 unele procedee s'au pierdut, totus rezultatele
obtinute sunt demne de interes.
Rsboiul din urm" ins a intrerupt totul, pentru
cine stie cat vreme.
CERAMICA
Ceramica este unul din capitolele cele mai insemnate ale artei nationale, nu numai prin calitatea produselor ajunse par la noi, cat si prin problemele multiple ce ridichl, in legtur cu influentele strhine suferite in cursul evolutiei ei.
Din aceasa din urmh pricin ea este si ash de greu
de studiat.
www.dacoromanica.ro
50
Cine n'a cercetat Ardealul si nu cunoaste decat ce

trece la anticarii din Bucuresti drept olarie mationala, considera chestiunea aceasta ca foarte simpla.
Dar imediat ce am facut cunostinta cu toat'A variata
productie din Transilvania, cu oalele, ulcioarele si
strachinile Sasilor, Secuilor, Ungurilor, problema
se complica mult. Nu e usor s'A poti spune ce este
romanesc si ce nu, in marea multime a produselor
ceramicei.
Pe intinsul Romaniei de azi, atat dincoace cat $i

dincolo de Carpati, se gaseau numeroase locuri cu
pamant bun pentru fabricarea vaselor. Conditia cea
mai insemnata pentru ca ceramica s'A poata exist
er deci indeplinita. Si de fapt, olarie s'a fabricat la
noi din cele mai indepartate timpuri, incepand cu
epocile preistorice. Dar tehnica intrebuintata nu permite productia unor vase impermeabile si atunci,
alaturi de oalele de pamant uscat sau ars, mai ales
In regiunile unde lemnul er din belsug, adica in toata
regiunea paduroasa, vedem pe roman servindu-se de
vase de lemn. Ploti1e, blidele, paharele, causele, mai
mult sau mai putin ornamentate, erau zilnic intrebuintate in casa taranului muntean.
Prin secolul al XII-lea in Occident si cu mult mai
inainte in Orientl) (Persia, Siria, Egipt si Bizant, fAra
sa mai vorbim de extremul Orient, mai putin cunoscut), se descopere smaltul transparent sau semitransi) Ren Jean: Manuels d'histoire de l'Art: Les arts de la terre. H. Laurent diteur. Paris, tort.
www.dacoromanica.ro
CERAMICA
51
parent, care face impermeabil parnantul ars, des' nu

poate masc nici una din imperfectiunile lui de fabricare. Ceva mai tarziu apare si smaltul plombifer
sau stanifer, care inseamna un enorm progres in teh-
nica ceramicei. Pe langa ca acopere pamantul, el

permite ornamentarea cu diversi oxizi, cari se vor
top' si vitrific sub actiunea focului. Faianta era gasita., si Italia, te de exigente artistice dar cu parale
putine, cultiva si desvolta cu entuziasm o industrie
menita s inlocueasca vasele de metal, prea costisi-
toare pentru niste oameni sal-kip de vesnice rasboaie.
Cam in aceeas epoca in Germania incep sa se fabrice sobe de pamant smaltuit, cu ornamente turnate
In tipare, vase de grs, etc., iar Orientul cunoaste
mai frumoase produse ceramice ce se pot

inchipui.
La noi,
nu se poate preciz dac gratie unei influente italiene, cum s'ar para., de consideram motivele,
amintind animalele heraldice i tehnica, ori unei influente orientale
apar discurile de pamant singcele
tuit, dela bisericile lui stefan cel Mare 1). Ele insa
Emile Bayard: L'art de reconnaitre la cramique. Roger et Chernovitz.
ed. Paris, fall data.

E. S. Auscher: Comment reconnaitre les porcelaines et les faiences.
Garnier ed. Paris, frii data.
I) D-1 N. Iorga in Istoria Romhnilor prin Caltori (Bucuresti, 1920)
orbeste si de (Ipatrate de smalt* cu care erau imbracati peretii palatului
din Suceava (p. 70). Acest lucru ar pieta pentru o influenta orientala,
stiut fiind cA ash se decorau zidurile interioare ale moscheelor si bailor in
Orient, cu mutt inainte de 5400.
www.dacoromanica.ro
52
rAman ceva izolat, fr rAsunet in ornamentica de mai

tArziu a Moldovei.
Evenimentele istorice din Apus, mai ales srkirea

Europei prin rsboaiele lui Ludovic al XIV-lea, au o
mare influent asupra desvoltArii ceramicei. Vasele
pretioase de mas, de aur si argint, ale regelui i nobililor, chiar cele de cositor ale burghezilor, fuseser
topite pentru nevoile statului si ale armatei. Trebuiau inlocuite cu ceva mai ieftin, mai usor de fabricat.
Cam in aceeas vreme, ceva mal inainte, i fac aparitia portelanurile din extremul Orient, foarte cutate
pentru marile lor caliti, misterioase i scumpe, pentru imitarea Orora toate fabricile de faiant: din Apus
se intrec. Acest imbold pe de o parte, nevoia inlocuirii
vaselor de metal pretios pe de alta, au ca efect o miscare in industria ceramicei de un avnt fr precedent. Toat Europa de vest vrea s" producA in IDAmant sMltuit si decorat mai toate ustensilele de buaarie si sufragerie, serviciile de masd i toalet. RASpandirea obiceiului de a bea ceaiu si cafe, ajut de
asemenea la desvoltarea industriei ceramicei. In acelas
timp in Italia, Olanda, Franta, Germania si chiar Anglia, fabricile de faiant si de portelan se immultesc,
se concureaz, caut s-si atragA clienti una de la alta,
intrebuintnd in chip fraudulos modelele care se

cereau mai mult si care ar fi trebuit s" fie proprietatea
exclusivA a descoperitorului. Lucraorii cei mai indemnatici cAlAtoresc dinteun centru la altul, trAdeazA
secrete de fabricatie, sunt plaiti de principi si no-
www.dacoromanica.ro
CERAMICA
53
bili, proprietari sau protectori ai fabricilor mai renumite, cu sume insemnate, pentru gloria de a fi alipiti
acestor fabrici.
in special dela Delft
Din Franta i Olanda
acest curent trece in Germania de vest si sud, de

acolo in Bohemia, in timp ce prin Tirol, o miscare
identicA veni din Italia in spre Austria. Prin diferite etape ele ajung in Ungaria si Ardeal. Centre importante pentru fabricarea ol'ariei se creeb.z din nou
In aceste din urm regiuni, iar cele vechi existente cunosc o reinflorire remarcabil prin adoptarea procedeelor strAinel). Din nord ceramica se raspfindeste in
tot Ardealul. Relatiile dintre noi i Ardeal, mai ales
cu Sasii, erau de mult vreme excelente. Prin ei

noile produse ale ceramicei au trebuit s" treacA
dincolo de Carpati in Muntenia si sg dea un
mare imbold unei industrii, care de sigur exist, dar
nu produce cleat obiecte oarecum inferioare celor
din Ardeal.
Pe de alt parte o aka' categorie de forme si de ornamente ceramice, trece din sud spre trile noastre :
sunt cele de traditie mediteranean. Din vremuri

irnemoriale, cum arat sdpkurile din statiile preistorice, foarte frumoase forme, comune at'at nou ct i
altor popoare din regiunea aceasta, Ora departe in

Grecia si in insule, erau de o intrebuintare cUrent.
Ele trlesc in traditia poporului nostru si profit de
0 influenta din Occident a putut venl i prin Habani cari sunt nevoiti s emigreze din nord, In Ungaria, din pricina religiei lor reformare.
www.dacoromanica.ro
54
imbunattirea tehnica care isi face aparitia la noi cam

prin secolul al XVIII-lea.
Carpatii formeaza limita celor dou stiluri, cu
influente i cu regiuni de transitie dela unul la
altul.
Aceasta ni-se pare evolutia probabila a ceramicei

din regiunea intre Dunare i nordul Ardealului. Ceva
mai precis e greu de spus in stadiul actual al cercetarilor.
Pana acum s'au strans in muzee si in colectii

particulare specimene din toate provinciile, dupa
criterii mai mult estetice. Dar acest punct de
vedere este nesatisfacator pentru o clasare sistematica. Pe de aka' parte adoptarea unui alt criteriu nu e usoara: nici forma, nici decorul vaselor
nu pot servi pentru o clasare sigura. Multe produse departate au adesea asemanari surprinzatoare.
(Maria este o aril' industriala. Mestesugarul artist
isi transporth produsele uneori la distante foarte
mari, le vindek prin balciuri sau prin satele de-alungul drumurilor, influenth cu ele atelierele de cera-
mica locala, daca aduceh un element nou ori mai

apreciat de client.
Dar din aceste calatorii veni si el cu modele noui,
intrebuintate de un concurent mai fericit ; se incerch
atunci cu tot dinadinsul sa le imiteze si, desi fiecare
olar aveh secretele lui de fabricatie, cu mijloacele ce-i
stau la indemana cu tehnica atelierului sa.u, tot se
puteh obtine ceva aproximativ asemanator, fie in ce
www.dacoromanica.ro
CERAMICA
5 5'
priveste coloarea, strlucirea sau transparenta smaltului, fie in ce priveste desenul ori forma I).
Aseminarile provin si din pricina lucratorilor cari
paraseau un atelier pentru un altul, ducand cu ei, uneori, conceptii personale.
Din aceste multiple motive ne gasim inteo mare

incurcatura cand e vorba de clasarea obiectelor de
olarie.
Lasand la o parte produsele foarte asemratoare

cu ceramica germana, pe care le gasim prin nordul
vestul Transilvaniei i in regiunile locuite de Sasi
ceramica de o calitate i factura superioard produselor raspandite printre Romani
cum si farfuriile i canile cu ornamentul gravat (sgraffiti) pe
fond albastru2) si, in general datate dela 1780-1850
9 Se petrece, Cu alte cuvinte, acelas lucru ca in apus, unde fabricile
de faiantii i portelan
ca sa nu vorbim decat de o industrie ase-ranatoare
adopta decoruri i colori intrebuintate de alte fabrici mai
renumite, pentru a le atrage clientii : cele germane imiteaza pe cele din
Delft; acestea pe cele chinezesti ; Marseille pe cele din Strasbourg, etc.
2) Aceast ceramicsa remarcabild din punctul de vedere decorativ prin
frumusetea smaltului albastru, din care se desprinde ornamentul ven creux*,
desenat Cu mult sigurant, a fost reclamat si de Sasi si de Secui. Ea re-
prezintrt un stadiu inaintat al mestesugului, si este de cele mai multe ori

datatii. Exemplarele gAsite In Transilvania, mai ales in regiunea Sighisoarei i Sibiului, locuite cu deosebire de Sasi, poart data dela 1780
1850. Cele mai vechi sunt si cele mai ingrijit lucrate, avftnd smaltul de
cea mai buna calitate. De forma destul de incomode pentru a se servl de
ele
cand e vorba de farfurii
au fost fkute probabil Cu scop de a 'finpodobl peretii.Un ornament care revine destul de des este o pasre, cu un
vierme in cioc, invArtit In chip de L, ceeace a facut pe unii s-1 considere
ca iscalitura artistului sau un semn de fabric, cum sunt multe pe
anile i oalele din Ardeal.
In muzeul etnografic din Praga exista un exemplar cu acelas morn ,

reprezentfind o pasare, earn stangaciu desenat, i purtAnd data 1678. Al-
www.dacoromanica.ro
56
rare la noi
ne raman un mare numar de modle
de oale, ulcele, cani, strachini, farfurii, plosti, etc.,

multe fabricate de straini pentru Romani, ori in ateliere cu adevarat romanesti din Ardeal si din partea
muntoasa a Olteniei si Munteniei.
Toate sunt de pamant alb ori rosiatic, acoperite

cu un strat de smalt opac, de coloare alba, alba ivarink mai rar brun inchis, ori aka' coloare. Ceeace caracterizeaz mai ales vasele pe care le gasim in casele
Romanilor din Ardeal, si care erau fabricate tot de
Romani, ori de strini pentru clientela roman', spre
tele, ceva mai noui (din sec. al XVIII-lea) au un motiv floral stilizat, de un
desen precis i simpatic. Strugurele deasemenea apare uneori pe farfurii.
De aici se poate trage concluzia c genul acesta de ceramia a venit din Bohemia, transplantat in Ardeal de un olar, care lucrase mai inainte in vreun
atelier din aca tall. Am impresia c produsele din Bohemia inceteaa

atunci and apar cele din Ardeal, ceeace ne-ar conduce la ipoteza ci tehnica acestui fel de ceramia, din care nu se gsesc prea numeroase -exem-
plare, s'a pstrat inteo singua familie, transmisa din tath in fiu, apoi
trecut la noi i conservat pfina prin z80. (Cf. asupra acestei ceramice
articolele d-lor Dr. V. Roth in Studien zur deutschen Kunstgeschichte.
Heft 104; Kimakowicz in Korrespondenzblatt des Vereins flit. sieb. Landeskunde, anul 1911 i E. Sigerus, in aceea rvista, anul 1912. Primul le
reclama pentru Saqi i le crede fabricate in Keissd (Saschiz, lAngl Sighipara). De aceea prere este i d-1 Sigerus, care, mi-se pare, poseda o
competinta cu totul deosebit In materie. E de remarcat a' d-1 Malonyay
Desz in opera citata le considerg ca veche ceramia secuiasa, ceeace e
cu totul neprobabil, dat fiind c unele poarta nume, aproape exclusiv germane. In ce privete tehnica de fabricare, este evident a. d-1 Sigerus are
dreptate. Tot d-sa ne atrage atentia asupra asemnarii acestor oSgraffiat
Gefasse* cu cele din Bohemia.
In muzeul din Praga am mai gsit modelul unei alte forme, aspfindita
In vechime In Ardeal, anume cana cu infatiarea unui trunchiu de con,

co mAnue 'intr'o parte, iar In partea opusa decorata Cu o floare stilizat5 in
smalt verde sau albastru.

Un frumos exemplar din muzeu este datat din 1745.
www.dacoromanica.ro
CERAMICA
57
deosebire de ceramica fcuth pe gustul Sasilor sau

cea din nordul Ardealului, este faptul ch ornamentul
este dispus ca sh creeze plkere, mu atat prin linie,
prin finesa desenului, cat prin petele de coloare.
SA incerchm o oarecare clasare.
Unele sunt ornamentate numai cu albastru. Desenul
e de un frumos stil, mai ales denotand o deplinh inselegere a raportului dintre forma vasului si dispozisia de-
conilui. Motivele intrebuinsate amintesc pe acele ale

Renasterii, trecute printr'un creier oriental, ash cum
se ghsesc in multe din bisericile noastre din secolul al
XVII-lea si al XVIII-lea 1). (Vezi tabela XLV, fig. b) .
Muzeul de arth nasional din Bucuresti posedh ateva frumoase talere de acest fe!, cu atat mai interesante cu cat, unele din ele fiind destinate a fi imphrsite la parastase, ca poman'h, poart locul in care se
mi-se
infiga lumanarea. Acest lucru ne arath
pare,
a erau fabricate dach nu de noi, cel pusin
pentru noi, nici Sasii si nici Ungurii neavand obiceiul
pomenei. Ele sunt de fabricasie sseascA, incontestabil,
dar si pentru clientelh romaneasch.

1) E de remarcat cA stilul Renaaterii pAtrunde la noi destul de drziu
In arta sculpturii pietrei. El ne vine prin sud ai vest. 0 datfi cu omamentele
oRenaissancee pe chenarele uOlor ai ferestrelor de biserick intAlnim ace-
le* motive pe paftale, pe plAcile de metal martelate sau cizelate, leg&

turile de cArti, etc. Pe la finele secolulli al XVIII-lea ai inceputul secolului al XIX-lea aceleai motive au inceput sA fie influentate de ,Rococos, o modifizare a stilului Louis XV apusan proprie Orientului, i care
se intAlnwe la noi oi la vecinii noqtri, pAnA la Constantinopol. SA se compare mobilele tArAneti de lemn vopsit care pftnA azi au elemente Rococoe
In Ardeal.
www.dacoromanica.ro
s8
O alta' serie are largi bande longitudinale galbene

si verzi, alternnd, ori galbene si brune, ori brune si
verzi. Smaltul, la cele mai multe, e de o puritate si o
strAlucire de piatr scumpal. (Vezi tabela XLIX fig. c) .
Infalnim si o a treia categorie de cni cu corpul

impArtit in dou zone printr'o linie vertical sau printr'o a treia zon ceva mai ingust. Fiecare despArtire
unele nucuprinde ornamente grosolan desenate
mai in albastru, in regiunile in care suntem amestecati cu Sasii, altele in brun, verde si un galben portocaliu, prin regiunile unde trAim laolalt cu Secuii
dar de mare efect decorativ. (Vezi tabela fig. b)
.
Sau inc, un al patrulea fel, in care cana este im'Arpa' in zone de-acurmezisul, fiecare cu ornamente
geometrice, ori florale, ori imprumutate la ambele categorii.
Tuturor acestor clase si la altele in.cA apartin miile

si miile de exemplare ga'site in tara romaneasca, in
regiunea muntoas"
in Muscel pAn'a" pe la Leorsi care mi-se par fabricate ori in Ardeal ori in
deni
tal-A, sub influenta ceramicei ardelene1). Ele merit
s fie studiate si la arta romAna." pentnicA, del produse in Ardeal, nu se poate determin cu sigurant.1
de cine si unde erau anume fabricate; apoi gsindu-se
1) Numele de ceramicA ardelean mi-se pare cel mai potrivit ca sA
impace pe toat lurnea: si pe cei cari dcl in mata oldria din Ardeal numai
mana Ungurului sau a S ecuiului, si pe cei cari o consider mai toatl de origine sfiseasd, si pe noi cari reclamlm o parte din ea pentru neamul nostru ,
cel mai numeros, in casa druia ea ed cea mai apreciat4 podoaba, impreunA Cu tesiturile.
www.dacoromanica.ro
CERAMICA
59
la noi in ask de mare numar, aceasta arata ca ne erau

destinate i noua, se conformau deci fatal gustului si
obiceiurilor noastre.
DO
Alturi de aceste produse, de tranzitie oarecum, de
la ceramica noastra la cea a Ardealului si a Ungariei,
avem altele proprii, care nu apartin decfit vechiului
regat i in special Olteniei i muntilor. Sunt, mai in.tAiu, vasele enorme, de admirabila forma antica, mediteranean, asemenea amforelor, pentru pastratul otetului, verzei si murturilor. Ele sunt elegante, svelte,
cu toata marimea lor, iar ca podoaba au, de-alungul si
de-acurmezisul, niste fasii in relief. Exista exemplare
de acest fel mai vechi de 'co de ani.
Vechi Inc sunt vasele negre, cu ornamente in relief, care se fabricau si se fabrica Ora azi in Oltenia.
(Vezi tabela LV, fig. prima). Sau 'MO.', tot din aceasta
regiune, un fel de ulcior cu doua toarte, de coloare
neagra-verzuie mata, deasemenea de traditie antica.
(Vezi tabela LV, ultima figura).
Prin regiunea dela VAlcea i Arges existau alte so-
iuri, albe, ori galbene rosatice, cu discrete motive

geometrice in mai multe colori, amintind anume ornamente de pe (idle incondeiate. (Vezi tabela LVI,
fig. d farfuria din dreapta i LIV ultima).
Muzeul din Bucuresti poseda o bogata colectie de
olarie veche din Regat. O parte a fost expusa in vara
lui 1921 in pavilionul din Parcul Carol. Erau de ad-
www.dacoromanica.ro
6o
mirat mai ales ckeva exemplare din Teleorman si

Vlasca, foarte originale ca decor si coloare, in care
gAsim mai ales un rosu ca palAgeaua rosie (rouge tomate, ca in faiantele de Rodos) si un verde de coloarea
fisticului, armonizate Cu un gust des'avarsit.
Personal posed o farfurie &it'd in Muscel, care

nu mi-se pare a ave analogic cu ce am vAzut pAnA
acum in Transilvania. As inclin s" o cred din tall.
Ea are foarte gratioase ornamente reprezentand sase
buchete de trandafirasi rosii si frunze verzi, stilizati, dispusi alternati (trei pe marginea farfuriei i trei
In mijloc). (Vezi tabela LIII, fig. c).
O atentie deosebit merit olAria veche moldoveneasc5, eare nu er cu nimic inferioarl bunelor produse din Tara RomneascA si Ardeal. Ea se deosebeste
cu totul, atat ca smalt, cAt i ca ornamentatie, de cea
din Ardeal. Smaltul rosu, joacA un mare rol, singur
sau combinat cu verde si albastru. De multe ori intervine i gravura. Ornamentul este mai ales sub
formA de ghirland, de-alungul marginei, cu
nii care accentuiazA fundul, care de multe ori este

lipsit de once decor. (Vezi tabela LIV fig. b i c).
Ceramica maramuresanA este violent ca cornbinatie de colori, primitiva, dar foarte decorativ. (Vezi
tabela LVI, fig. a).
OOO
Daca ne ocupAm de ceramica nouk trebuie sA rrar-
turisim cA multe ateliere, inainte de rgsboiu, um-
www.dacoromanica.ro
CRESTATURILE SI SCULPTURILE IN LEMN
61
pleau targurile Cu produse mentinute in buna traditie, cinstit fabricate, inspirandu-se dela vechi modle
apreciate de gustul thranului.
A erau fabricile din Rmnicul-Valcea, Curtea-deArges, etc. Cea din Cocioc chiar, merit simpatia
noastrh prin suinta ce-si da de a face lucruri solide
si a da o vieath nou artei strhmosesti i populare a
Azi insh produsele acestor manufacturi au dechzut, probabil din pricina gustului mediocru al unui
public amator de lucruri mationale, dar incapabil
deosebeasch frumosul de urit.
CRESTATURILE
I SCULPTURILE
IN LEMN
Dac industria covoarelor ne lega de vecinii nostrii

dela sud, aceh a lemnului s'ar phre c ne apropie de
cei dela nord. In adevr, crestAturi in lemn in genul
celor dela noi se gsesc frecvent in tot centrul

nord-estul Europei, para departe in Suedia. In chip
sporadic ele apar si in restul Europei. Ash de ex. le
mai gasim in Irlanda; in Camargue (sudul Frantei,
la gura Ronului), unde phstorii, intocmai ca ai nostri,
i petrec timpul crestAnd in lemn motive aproape

identice cu cele de pe batele, maiele ori cutiile de
briciu ale romnilor1). In muzeul Guimet din Lyon
1) Ch. de Danilovicz : L'art rustique franais. Art provenal (fArft data).
Nancy, dition des arts graphiques modernes. SA se compare /ingura reprodusA la cap. IV; cutia sculptatA i maiele de btut rufe dela ca-
www.dacoromanica.ro
62
am vAzut un stalp de poarth din Egiptul vechiu, care

as fi putut jur a este fAcut la noi.
Lemnul a servit si serveste inch multor popoare

pentru fabricarea celor mai felurite obiecte. Ar fi
insh gresit sh tragem concluzia unei influente reciproce numai din faptul c aceleasi forme sau ornamente se inthlnesc la dou popoare.
Duph cum directia firelor in tesut trebui s" conducA la ornamentele geometrice sau la o anume reprezentare a florilor, frunzelor i figurilor, tot astfel
fibra lemnului, prin directia i rezistenta ei, dat fiind si
instrumentul primitiv de care se serveste artistul impro-
vizat, nu puteh permite prea multe genuri de ornamentare. Libertatea executantului er restrAnsh prin
aceasta, iar operele rezultate aveau un aer de familie,
chiar atunci and nu se poate vorbi de un imprumut,
cum ar fi intre Provensali, Sarzi sau Egipteni, i noi.
De o influent se poate vorbi totus, atunci and

dou popoare tresc alAturi si in conditiuni aproape
identice. Ash s'a intmplat cu noi i cei din peninsula
Balcanich in ce priveste teshturile, cu noi si cu Secuii in ce priveste lucrul 12mnului. Forma casei, imphrtirea i impodobirea ei, in tinutul dela munte si,
mai ales, poarta monumentalh dela intrare, au mari
asemAnAri la ei si la noi 1).
pitolul V, Vartelnita dela cap. VI; atarngtoarea de lemn a clopotelor
berbecilor, cap. IX, etc., cu cresAturile tgranilor romftni.
')In ce privete crestatul lemnului la Secui i la ceilalti Maghiari din
Ardeal, ar fi de deosebit dou tendinte: una, in care ornamentul cel mai
apreciat ar fi cel geometric, ca la noi; o alta, in care unja erpuiti cu re-
www.dacoromanica.ro
CRESTA.TURILE SI SCULPTURILE IN LEMN
63
O arhitectur a lemnului se cunoste in pArtile acestea incA din vremea Dacilor, popor de pAdure.
Columna lui Traian reprezintg de mai multe ori cettile de lemn gardurile imense dace. Aceast arhiteetur a lemnului s'a mentinut si la urmasii Dacilor,
s'a desvoltat, a ajuns la inflorirea la care o vedem

azi in satele de munte din tot tinutul locuit de Romani, de o parte si de alta a Carpatilor.
Dela noi au luat mai trziu Secuii si Ungurii acest
obiceiu de a cad' in fata curtii o poart care s" dea
o infatisare deosebit de impunAtoare casei. Zic dela
noi, cci altfel nu ne-am pute explich la aceste din
urnf popoare, nomade locuitoare ale stepei, la origine, idea unei ornament:16 prin excelent in leg5tur cu vieata statornicA si de munte.
In detalii poarta secuiascA i cea romneasc se
deosebesc. La Secui stalpii cei mari sunt impodobiti
Cu flori spate si de multe ori colorate, de un evident
caracter oriental. Uncle din aceste ornamente au putut
fi aduse la venirea lor 1). La noi ornamentele se reduc
la cresaturi de caracter geometric, in care cercul

joacI un rol destul de insemnat si, in legaur cu superstitia popular despre sarpele casei, la un sarpe
care se va sculpt in unghiurile de sus ale portii. Cotetul de porumbei de sub acoperisul portii celei mari,
prezentarea florald, este preferia. Acest din urm, cel mai frecvent pe
porti, mi-se pare de influentl orientalfi, conservat din vremuri strAvechi la
Secui i Unguri.
Huszka Yeasef In Magyar diszit6 styl (op. citat) le crede de veche
origine asirianfi.
www.dacoromanica.ro
64
care este ash de frecvent la Secui, la noi lipseste.

Prin regiunea Valcei, partea in formA de fronton,
care d'a" un caracter impunkor acestor porti de
lemn, nu se mai vede. Totul s'a redus la niste stalpi
frumos sculptati si la canaturile porii, deasemenea
ingrijit lucrate. E de remarcat c" tipul portii din reGorj si Mehedinti
este
stul Olteniei de munte
aproape identic cu cel din Arges, Muscel, trecand
peste acest tip Valcean1).
Un specimen cu adeva'rat remarcabil de lucrarea
lemnului este casa lui Mos Mogo s din Ceauru (Gorj)
azi in posesia muzeului de art national din Bucuresti 2). Steanul Mogo s este tipul simbolic al
milioanelor de romani necunoscuti, cari, in curs de
atatea veacuri, au inchinat timpul lor liber infrumusetArii lucrurilor pieritoare din jurul modestei lor
vieti.
Rea' alt scop decat numai dorinta de a-si alin neplcerile unei vieti grele si monotone, prin contemplarea unor forme sau unor ornamente care sA le multumeasc ochiul, ei creau si-si manifestau prin aceastd
creatie insusirile nobile ale unei rasse din vrernuri

imemorabile, indeletnicindu-se cu frumosul.
Din cand in cand, pe cate un colt de grind, pe o
strachinA sau in chenarul unui covor, cerceftorul

Cf. I. Voinescu: Monumente de ara romaneasa din RomAnia.
(Editia Administratiei Casei Bisericilor). Bucuresti. .Carol
A se vedea articolul calduros pe care i-1 consacr d-I Tzigara-Samurcaf in Arta in Romnia (op. citat).
www.dacoromanica.ro
CRESTATURILE *I SCULPTURILE IN LEMN
65
atent descopere Cu greu numele celui care pentru

ca sA nu moarA cu totul si 1-a legat de formele destul
de plApande ale artei.
CrestAturile in lemn pe obiecte mai mici an fost

stranse de d-1 D. Comsa in albumul s5.0 de crestAturi1). AceastA opera' remarcabil cuprinde un reper-
toriu destul de complet al unei ramuri a artei populare practicatA de bArbati, ca si ceramica dealtcu toate cA decorarea oalelor si farfuriilor
minteri
spre deosebire de
s'a putut face de fetele olarului
tot vastul domeniul al restului artei, productia exclusivA a femeiei.
Mult mai r5spandit a astAzi, pan acum 30-40

de ani arta crestAturii se desvolt prin satele ascunse
printre munti si dealuri impAdurite, rareori in satele dela camp 2). Ca material, ne spune tot d-lComsa,
se intrebuinteaz5 lemnul de fag, de arar, stejar, paltin, corn, jugastru, mai rar aninul, alunul ori rdchita,
uscat sau supus unei operatiuni preliminare de colorare, pentru ca ornamentele s fie mai vizibile, desfcandu-se pe fondul inchis al lemn.ului. Ash, in regiunea Turnului Rosu, lemnul e mai intaiu colorat
In rosu si albastru 3) si apoi increstat. In regiunea
Avrigului el se pune la actiunea fumului, iar prin Bran
si imprejurimi, unde crestAtura ia mai degrabA aspectul unui desen, anume pArti ale lui sunt frecate cu un
D. Coma. Album de crestIturi in lemn. Sibiiu, 19o9.
D. Coma, prefata albumului citat.
D. Comfa. Tabela XV.
www.dacoromanica.ro
66
amestec de grsime si de cArbune pisat, pentru a

fi colorate in negru.
PArerea d-lui Comsa c acest fel de ornamentatie

prin crestAturi e proprie, aproape exclusiv, tlrnimii
noastre este putin exagerat. Poate inteo mai ilia

mAsur ca la noi, dar totus destul de frecvent 1-am
intAlnit, cum am VAzut, si la popoarele nordice, si la
o parte din vecinii nostri, mai ales la Secui, la cari

obiectele ce exist prin muzee, destul de numeroase,
apartin la dou stiluri deosebite: unul exclusiv geometric, ca la noi, altul floral, cu acelas caracter oriental,
pe care l'am intAlnit in sculptura de pe porti1).
Obiectele increstate sunt extrem de numeroase
de felurite.
E de admirat usurinta cu care artistul a stiut s varieze desenul, combinnd elemente destul de aseml-
nAtoare si care ar fi dus fatal la monotonie pentru

un popor cu mai putin5. imaginatie.
Din tot ce posedkn, furcile de tors si btele sunt
cele mai cu ingrijire si cu dragoste sculptate. Alkuri
de ele vin cruciulitele crucile mai mari, lingurile,
tiparele de prescuri si de brAnzg. (Opusarele), fluierele, cozile de biciu, encelele, unele extrem de interesante solnitele, etc. Mai rar, ornamentele sculptate Se imbinA cu cositor turnat.
Prin multe sate o parte a mobilierului este sculp1) In Rusia deasemeni existA o admirabilA artA a sculpturii si cocum se vede din splendidul album al contelui BobrAni
brinsky pe care I-am citat.
www.dacoromanica.ro
CRESTATURILE SI SCULPTURILE IN LEMN
67
tan', uneori sculptat si pictatg. Am vgzut in acest fel

blidare si tronuri, sau lAzi de zestre. Ornamentarea
aceasta se intalneste in- deosebi in Ardeal si prin regiunile in contact mai intins Cu el. Imi aduc aminte
de casa unui locuitor din Rucgrul Muscelului, acum
distnisg" de ultimul rgsboiu, ale cdrei grinzi sculptate
si blidar sculptat si pictat Cu flori, de jur-imprejurul
peretilor, fceau din ea un exemplar cu totul remarcabil de interior romanesc.
D-1 Haberlandt e de 0i-ere, pornind dela arta Bucovinean a sculpturii in lemn, ea' ea intrece in antichitate, ca si in ornamentic5., pe a Rutenilor; in o-
biectele casnice cu formele lor de impodobire, in

plastica popularg religioasg, crucile de mormant si de
drum, in furcile bogat crestate, etc., se arat o mai

mare primitivitate si o dependintg de un ciclu de
forme de origine in parte deosebitg.
*i. mai departe: In once caz, ad avem aface cu

creatiuni ale artei populare tot atat de derrme de interes, pe cat sunt de putin, cunoscute, care creatiuni
se numrg printre cele mai interesante si cele mai
antice aparitii ale artei populare europene1).
In categoria lemnului sculptat vor intr si troitele,
curioase si impresionante manifestatiuni ale credintei,
amintind calvarele din Bretagne, ca si ele satisfgcand
in acelas timp sentimentul crestinesc actual, dar si
I) Dr. M. Haberlandt op. citat p. 23. Pasagiu citat mai Indiu de d-I
G.VdIsan In conferinta sa despre oDatoriile fioastre etnogrx floe, publicad
In 4Pentru mintile i inimile osta0or nowi*. Edit. Rev. Infanteriei, 5912.
www.dacoromanica.ro
68
tot restul de superstitie pgan rdmas in sufletul a

dou populatiuni incA foarte aproape de natur. Variate ca infatisare, monumentale uneori, colorate sau
nu, cruci simple sau ridiandu-se ate mai multe pe

acelas trunchiu, ele sunt rspandite mai ales in 01tenia si o parte din Muntenia 1).
Vorbind despre ele, d-1 Iorga 2) ne spune ca sunt
ctitorlis ieftine ale unor credinciosi cari nu aveau mij-
loace de a-si arIt credinta prin durarea unei biserici. La origine, cnd si bisericile de lemn erau
foarte rare... in jurul unei astfel de cruci se fAce toat
slujba ; ea inlocui biserica, o rezurri in ce ave mai
caracteristic.
OUALE INCONDEIATE
Asupra acestui produs al artei populare nu voiu insist. Oule incondeiate fiind cunoscute mai tuturer,
m voiu mrgini s atrag atentia asupra lor, in treack,
flr s incerc o clasificare a lor sau un studiu mai

ananuntit, ceeace ne-ar duce prea departe. Acest obiceiu rAspandit in tot centrul si estul Europei, a fost
practicat la noi cu deosebitg plkere. Ornamentele pe
ou sunt dintre cele mai curioase si mai variate care se
pot inchipul, imprumutate unele sistemului de ornamentare geometric, altele plantelor si florilor.
A se citl articolul d-lui Tzigara-Samurcas: Semnul crucii (Arta in
Romania, op. citat) si a se vedea albumul I. Voinescu : Monumente de arta
taraneasca in Romania, de care a mai fost vorba.
N. Iorga, introducerea la albumul I. Voinescu, p. 6.
www.dacoromanica.ro
ICOANELE PE STICLA SI GRAVURILE IN LEIVIN
69
ICOANELE PE STICLA SI GRAVURILE

IN LENM
Un capitol interesant, si panA acum Cu totul trecut
cu vederea, al artei populare, il formeazA icoanele pe
sticl si gravurile in lemn, reprezentnd sfinti si. scene
din vechiul sau noul testament. Ele sunt rAspandite
mai ales in Ardeal. In regiuni foarte intinse, in mai

toate casele trnesti, se gsesc astfel de icoane, stallgaciu lucrate, cu o tehnic primitiv, in care ins vedem
aceeas preocupare de combinatie originald si armonicA
a colorilor, un sentiment sincer de credint, care cl
un accent cu totul particular acestor incercAri.
Si in acest domeniu moda si productia mecanic

au avut o detestabil. influent. PAtratul de sticld, Cu
sfintii naivi dar simpatici, care ar fi umplut de bucu-
rie pe un pictor extramodern, a fost inlocuit cu

dulcege si insuportabile cromolitografii.
Gravurile pe lemn sunt domeniul exclusiv al maestrilor romni. Ele amintesc, in mod barbar, faimoasele images d'Epinal si erau rspAndite in toat clasa
ta'fa'neascA a Ardealului, nu numai printre Romni,
dar si printre Ungurii catolici.

0 frumoas: colectie de acest fel pose& muzeul
din casa lui Matei Corvinul din Cluj. Unele din ele
sunt trase numai in negru, altele sunt colorate cu

mna, peste gravura neagr. Acelas sentiment de credint naiv, ca si in icoane, adaug o not simpaticA
unor produse stngace, de o tehnic: rigid, putin co-
www.dacoromanica.ro
ARTA TARANEASCX LA ROMANI
pilAreasc. Uneori inscriptiile ce le insotesc sunt tra-
duse si in ungureste, pentru clientii cari nu le puteau ceti pe cele scrise in chirilice.
CONCLUZIE
Recapitulnd constatArile fcute in cursul acestui
mic studiu in care atAtea chestiuni interesante au trebuit sA fie ash de sumar tratate, un lucru mai ales ne
izbeste cu privire la manifestrile de art popular

ale neamului nostru : legAtura dintre fiecare manifestare in parte si toate celelalte, adic logica si unitatea
desvolerii lor artistice. Arta noastr popular apare
ca un tot absolut organic, in care dac nicio parte nu
s'a desvoltat astfel incht ss intreac manifestArile similare ale tuturor vecinilor, toate impreunA constituesc un exemplu rar de inflorire artistick armonicA
admirabil echilibrat.
Sunt de sigur in jurul nostru popoare care pe unul
sau altul din tArmurile artistice ne intrec : Sasii au
o ceramicA mai variat si mai constiincios lucrat;
Balcanicii au covoare mai bine tesute, mai subtiri si de
mai mari dimensiuni; Secuii o sculptur in lemn,

In ce priveste poarta si obiectele mai mari, mai cu
ingrijire fAcut; Macedonenii i unii Slavi dalmatini
broderii, pare ea', si mai fine. Nici unul insg din aceste
neamuri nu se poate lAud sA fi produs lucruri ash de
remarcabile ca noi, in mai toate ramurile artei populare.
www.dacoromanica.ro
CONCLUZIE
71
In m.onotonia i meschinAria vietii zilnice, tinnd
mai ales seam de mizeriile ce a av-ut sA indure in

cursul istoriei sale, poporul romn s'a silit s'a' introduc." totdeauna zAmbetul alintor al artei. Sentimentul frumusetei insotwe multe din actele vietii si inflobileazA cea mai mare parte a produselor manilor lui.
Iat de ce am fost a0 de recunosctori reprezentantului Spaniei cAnd, cu ocazia inaugurrii Universintii din Cluj, ne-a adus arninte cA am produs una din
cele mai insemaate civilizatiuni populare din lumel).
Din marele numr de obiecte ce poseam, cele ce
se disting prin calitAtile lor artistice apartin mai ales
celei de a doua jumItate a secolului al XVIII-lea si
inceputului celui al XIX-lea. Dar, pentru ca in tebnica
lor s" se ajung' la o executie a de ingrijit, trebuie
s'a' presupunem o perioad destul de lung de pregtire, de dibuire, care a precedat epoca executrii sigure. Ea ne-ar duce pan" la inceputul secolului al
XVIII-lea. In acest interval, aproximativ de la 1700 la
1850, trebuie pusA inflorirea artei populare romne.
Aceast constatare este destul de surprinzgtoare
aci, pentru ca arta s se poat desvolt, este necesar ca vieata materialg s' fie cel putin asigurat. Nu
-
1) Ftes de l'Inauguration de l'Universit roumaine de Cluj. Bucarest,

*Cartea RomAneascA, rozo. Discours de M. Ramon de Bastera, charg
d'affaires du Royaume d'Espagne, p. 45.
AceastA afirmatie a reprezentantului Spaniei e de comparat cu articolele elogioase pe care presa germani le-a scris despre arta noastrA popularA Cu ocazia expozitiei de arta' internationalA din Berlin in rgog. (Vezi
articolul d-lui Tzigara-Samurcaa din 4Convorbiri Literarea, 1900.
www.dacoromanica.ro
72
se poate concepe ca oamenii s se gandeasca la scoarte,
la case cu stalpi sculptati, la oale, cani si farfurii frumos impodobite, atata vreme cat mor de foame.
Epocile de mari mizerii fizice, sunt in general cele
In care arta dispare aproape cu totul.
Insa tocmai in acest timp aveam in Romania domnia
Fanariotilor. Ar trebul deci sa presupunem cal vieata
materiall a taranului nu a fost ash de nenorocita cat
ne-am astepth si cat se crede in genere.
Produsele cele mai remarcabile ale artei populare
si vieata cea mai intens artistica' am gasit-o in Oltenia ;
pe malul stang al Oltului, mai ales in regiunea muntoasa, pana prin Prahova ; apoi in Ardeal, de-alungul Carpatilor, si in Banat. Aceasta regiune este tocmai teritoriul in care s'a inch egat natia romana. In
chestiunea ash de importanta a locului de formatiune
a poporului nostru, rezultatele geografice, istorice si
filologice se confirm' si prin constatarea de mai sus.
0O0
Toate aceste obiecte de arta nationala, constituind
cel mai insemnat al nostru titlu de noblete, se pierd.
Gustul oribil al mahalalelor oraselor a invadat satele.
La multi dintre tarani a disprut intelegerea Si iubirea pentru pretioasele ovechituri, care se arunca la
gunoiu si se inlocuesc cu produsele industriei moderne.
Scumpetea si distrugerile ultimului rasboiu au facut
ca si cele mai din urina tesaturi si broderii sa se scoata
www.dacoromanica.ro
CONCLUZIE
73
de prin lAzi i s se poarte, din lipsd de alte haine.

Multe babe n'au asteptat s moar pentru ca s se
brace cu cdmasa pe care o puseser de o parte, pentru
toaleta din urn& In lipsa teribil de bumbac i panz,
once vechiu petec ef bun de imbrcat.
Din punctul de vedere al artei, aceastd stare de lu-
cruri e ingrijitoare, mai ales daa' ne gandim a regiuni intregi au pArAsit portul national, ne mai contnd in producerea obiectelor de art national, iar pe
acolo pe unde iddAcina ei este Tina' puternic infipt,
vieata nou are totus o inceat dar nefast influent.
In aceste conditiuni, rolul nostru, al celor cari iubim arta, este ciar indicat. El devine o adev`rat indatorire nationall : pAstrarea a tot ce a mai rAmas.
Acest rol mi-se pare chiar mai frumos si mai usor
de indeplinit cleat incercarea de a da o vieatg nou artei,
prin asociatiuni de protectie. Nu vreau s" spun c`

aceste asociatiuni ar fi inutile, ci numai c, depinzAnd
Cu totul de comitetul sau persoana care le insufl

vieata, obiectele executate vor ave aka valoare
tistia at gust vor dove& aceste persoane, i c o conducere fAr tact, usor poate deveni un izvor de rlt4cire. Am mai multd incredere in gustul celor cari au
fost, neinfluentati de nici o alt manifestare artistia
si lucrand conform unei vechi traditii corectat uneori
de observarea naturei, decat In gustul celor cari sunt.
Arta popular intretinut prin mijloace artificiale
usor se va cdmercializ, adicA va face concesii detestabile publicului cumpgrltor, in mare parte lipsit
www.dacoromanica.ro
74
de gust. Ea va aveh oarecum aerul unei plante crescut in sea'. Ceeace vedem prin atelierele mArasti-
rilor noastre este mai mult deck demonstrativ in

aceast privint.
S strAngem dar fiecare din noi cat putem si unde
putem, sistematic si cu rAvnd. Teritoriile noui au fost
slab sau de loc cercetate. Produsele lor artistice vor

veni acum s" imbogteasc' tezaurul ash de insemnat
al artei vechiului regat, vor completa cunostintele

noastre asupra ei, vor usur cercetArile de ansamblu.
Multe din ele considerate pe nedrept ca manifestAri
ale artei poporului pAri eri dominant, isi vor luh locul
alAturi de produsele similare necontestate ale regiunilor cu adevArat romanesti. Publicatiile ingrijite vor
apAreh si ele, ash cum s'a fAcut aiurea si in deosebi
la Unguri. Statul le va sprijini si poate a nici Comisiunea Monumentelor Istorice, chreia ii datorim atAt
de mult cu privire la arta trecutului nostru, nu se va
dezinteresh de aceast productie care are attea legturi cu obiectul grijilor sale directe.
www.dacoromanica.ro
ILUSTRATII
www.dacoromanica.ro
TABLA ILUSTRATIILOR9
fig. a
fig. b
fig. a
Stergar din Gorj

$tergar din Bucovina
amase de mireasA
Tabela
'I'abela
II
'Fabela
III
Detaliu
'Fabela
IV
Ctimae din Vlcea
Deialiu
Tabela V
Camase din Mehedinti
Tabela VI
Tabela VII
CArna.ye din Mehedinti

Cfimae din SAlilte
Tabelele VIIIXII
Cimai din Bucovina

Broderii din Ardeal
Tabelele XIII i
fig. b
a
fig. b
XIII bis
Tabel a
XIV
Tabelele XV i XVI
Tabela XVII
Tabela XVIII
Tabela XIX
'Fabela
XIX bib
Tabela XX
Tabela XXI
Tabela )0C/1
Ceapsgi din Banat
Ceapsti din Tara Hategului

Broderie din Banat
Cusiituri pe dos din Ardeal
Cusaturi pe dos din Ardeal
Gulere din Timi.5
Cusgituri din Tara Hategului
CusAturl din Muntenia
Gulere din Banat
CusAturA de mfineci din Banat
Custuri pe dos din Ardeal
Cusaturi moderne
Fragmente de cusdturi moderne
$abace din Banat
Broderie modernfi
fig. u
fig. b
fig
fig. a fi b
fig. e i d
fig. a
b ci c
fig. a
fig. b ci r
fig. a fi b
fig. e
i) Fotografiile au fest facute in atelierul Institutului de Geografie

al Universittii din Cluj.
www.dacoromanica.ro
Tabela XXII bis

Tabela
XXIII
Sabace
Maned. din Banat

MararnA din .Muscel
Tabela XXIV
Tabela XXIV bis
Tabelele XXV
XXVI si
XXVI bis
Tabela XXVII
Tabelele XXVIII
XXIX
XXX
Maranag din Muscel

Conciu din Banat
MaramA din Ricele
Conciuri din Banat
fig. a
fig. b
fig. a
fig. b
RAU din Oltenia

Oprege din Banat
Opreg din Ardeal
Fustl din Oltenia
Oprege din Oltenia
fig. a
Tabela XXXVI
Opreg din Oltenia

Covor din Maramures
Covor din Basarabia
fig. a
fig. b
Tabelcle XXXVII
Covoare oltenesti
'rabela XXXI
Tabelele XXXII
fig. b
XXXV
fig. c
XL
Tabela XLI
Tabela XLII
Tabela XLIII
Tabela XLIV
Tabela XLV
Tabelele XLVI si
XLVII
Tabela XLVIII
Covor basarabean
Covor de Pirot (Serbia)
Covor moldovenesc
Covor din IVIaramures
Covor basarabean
Oale i farfurii sAse.sti
CAni i farfurii cu decorul gravat
fig. a
jig. b
fig. a
fig. b
pe fond albastru
OlArie de Turda
Cani de Turda
Oldrie arhaicA, nu stiu din ce regiune
www.dacoromanica.ro
fig. a
fig. b
Tabela XLVIII
Tabela XLIX
Tabela
Tabela
LI
Tabela LII
Farfurie din nordul Ardealului

Olarie frecventa in casele Romanilor
Cani romanesti
Cani frecvente la Romani si Secui
Plcsca din Calatele (I)
Castron de caracter arhaic

Farfurii frecvente in tinuturi romanesti
Tabela LIII
Tabelele LIVLV
Tabela
LVI
Tabela LVII
Tabela 1[..VII bis
Tabela
LVIII
Olarie imitata dupl cea elvetiana

din Thun
Olrie din Calatele
Olarie din Calatele
Tipuri de tranzitie
Clarie din Vechiul Regat
Ceramica din Maramure
Ceramica moderna din Vechiul
fig. d
f:'g. a
fig. b
fig. a
fig. b
fig. a
fig. b
fig. c
fig. a
fig. c
fig. a
fig. b, c, d
Regat
Furci increstate
Servet din Huniedoara

Farfurii din Calatele
$ervete alese
Don
www.dacoromanica.ro
fig. a
fig. b
TABELA I
www.dacoromanica.ro
BTF.RGAR din GORJ, vechiu de

aproximativ 150 ani. Pinzit de in brodata Cu
mAtase pe ambele fete. Negro, visiniu, galbenportocaliu, creme, verde si albastru ca cerul.
Fig. a.
.80X 0.45.
Prop. presets.
Fig. b. STERGAR din BUCOVINA, de panzA

de bumbac, cusutd pe ambele fete cu ln
i betea-
Conturul desenului brun verzui, restul brol.

deriei gAlbui, rosu-rose, violet, verde, I 95X048.
Prop. Oprescu.
www.dacoromanica.ro
TABELA 11
www.dacoromanica.ro
Fig. a. CA MASE DE MIREASA din VLA$C.1.

Panza groasa de in sau de canepa cusuta cu par de
capra brun, rou-caramiziu, verde-olive, albastru.

Broderia este de o precizie s't de o fineta uimitoare
(cf. tabela XVIII No. 46 din publicaria bulgara a

d-lor St. Badiov i St. Kostov).
Deqinatd ntrizeului din Cluj.
Fig. b. DETALIC dela broderia poalelor aceleiaai
www.dacoromanica.ro
TABELA IH
www.dacoromanica.ro
Fig. a.
DETALIU IN JURUL CURE!
ACF:LEIA$1 CAMASI. Combinatie de mothe

geometrice, cu motive reprezentind pasan i stilizate i broderie pe muchea cutelor.
UMARUL ACELE1ASI CAMA$1.cu

triunghiul albastru nebrodat, caracteristic camasilor de mireasi.
Fig. h.
www.dacoromanica.ro
t-
tri
tro
www.dacoromanica.ro
CAMA$E din VALCEA.

Drcticrie de matase
rovie vivinie vi fluturi de argint pe panza de casa
de bumbac; incret galben vi verde.
Drfruitd de d-,,a Sabina Cantacuzino nuezeului de
lesetturi din Lyon.
www.dacoromanica.ro
TABELA V
*IrtkgrVjs"j;g7,,Ae!..U1
- I'M
-,---
It1...ik,R, A
.t. ....
k.. ,- ill :Ink' t, ,./ R. Vsk. 2kg .tf
liqw,,,V
ifivleetiyVki,..,1_4a,` .
44%,'$11,,..)Ig
t--4-''''4.74410144"" '' 41 4 WI a ., .., ... ... .--4'. .,..
Li titeleg v-"`-_-:.s.'
-----.-- ---
www.dacoromanica.ro
Fig.
a. CAMASE din MEHEDINTI. Pinza
de bumbac brodati cu matase violeta inchis, fir

si beteala de argint. Incretul alb. Maneca larga.
Fig. b. DETALII dela aceeas c5mw.

Prop. Oprescu.
www.dacoromanica.ro
TABELA
Til
www.dacoromanica.ro
CAMASE din MEHEDINTI, Je panza de bumbac, cusuta Cu mAtase violeta (in doua nuante) si
alba; incret alb. Poalele cusute cu lana violeta.
In colertin muzenlni de lesdtnri din Lyon.
www.dacoromanica.ro
TABELA VII
www.dacoromanica.ro
CAMASE din SALISTE, de pinza de bumbac,

de fabrica, brodata co matase neagra.
Ddruitd de d-na Silvia anio, colecliei muzeulul
de lesclturi din Lyon.
www.dacoromanica.ro
.s3
it
t,1
t,
4..
ti
'.-::
www.dacoromanica.ro
Fig. a. CAMASE din BUCOVINA. P5nza de
in. Umarul reprezinta pasAri. Conturul cu brun,

umplut cu rou, galben, alb, beige (galbenul qi
rowl bumbac, celelalte 15na), fir de aur i argint.
Incretul portocalin. Mfineca olive, galben, rou.
Plop. Oprescu.
13;g. b DETALIU dela aceea camac.
www.dacoromanica.ro
,
..
\ 1.'
" 4,6
.t
il h
TABELA IX
..
p i Ir
.......
.... .... ; .......
..............
1.,711
;\
a.
www.dacoromanica.ro
CAMA$T.' din BUCOVINA. Pinzti de

in cusuta cu lina bruna-verzuie (o singurd nuanta) i fir de aur i argint. Incretul alb.
Fig. a.
Prop. Oprescu.
Fig. b. CA MAU. din BUCOVINA. PtinzA de

in cu broderie de bumbac vfmlt-violet. Incretul
galben-portocaliu. IVIAneca cusut3 in diagonal,
un motiv 'anat ca umArul, altul multicolor.

Prop. Oprescu.
www.dacoromanica.ro
A.V1,1 '3
E. MAN,.
www.dacoromanica.ro
Fig. a. CA MAU din BUCOVINA. Einzi de
in cusJta Cu matase. Umerii violeti co fir de aur

si argint. Incretul : violet, liliachiu, beige, negru,
fluturi de aur si margele albastre si verzi. Mineca :
dungi violete, flori violete, negre, galbene deschis.
Prop. Oprescu.
Fig. b. C &IN.if ASE din BUCO VINA, in care do-
mina neg-ul si portocaliul. Prop. d-lui Negosanu,

pictor in Baia-Mare.
www.dacoromanica.ro
P.11Ima in is ts om
g
_
-4
iit.
11'
ro______
?r...
,-,..
.14.
TABELA XI
-JiI.
-
-,....,....
............_,.:.,
www.dacoromanica.ro
Fig a. CAMASE din BUCOVINA. P:riza de
in. Umerii beige cu violet (Ile de vin), conturul

cu brun. SpatiIle dintre girurile de broderie sunt
cusute cu margele albe. Incretul galben. Nlaneca
cu aceleasi nuame ca umarul, in plus cu cateva
puncte albastre si olive.
Prop. Oprescu.
Fio. b. CAM .1.5E din BUCOVINA. Panza de
bumbac, groasa, broderia (negru, galben, portocaliu, albastru, rogu, verde) tot de bumbac. Incretut alb, rogu, galben, portocaliu, negru, punctele
mici albastre gi verzi. In cusatura de-alungul
manecel predomina negru gi alb, cu mici puncte
rogii, albastre, portocalii, fluturi, i mici margele
albe.
Prop. Oprescu.
www.dacoromanica.ro
10111!
efi
k
IJ
47142sx
w4a.7.:a.Fizi.r. gr.
www.dacoromanica.ro
Fig. a. CA.NIASE din BUCOVINA.
Panzit de
cinept. Umrul brun verzui, cu puncte galbene,

roii i violete, fir de argint i de aur. Incretul
brun, rou i galben. Maneca are aceleai colori
ca i umitrul.
Prop. Oprescu.
Fig. b. MANECA din BUCOVINA, regiunea

Candrenilor. Panzit de cinep cusitturi cu
ro0e-vizinie i neagrfi-verzuie
Prop. nuereolui de tesdturi din Lyon.
www.dacoromanica.ro
TABELA XIII
www.dacoromanica.ro
BRODERII din ARDEAI., regiunea Agnitei
C:usatura pe muchea cutelor, Cu lana si par de

copra Motive dela bralara manecei, intrebuinlate iota si la bentita gulerului, tau chiar la
piept.
a. Fondul ruginiu, cu verde si albastru, ceva

verde deschis i galben;
Albastra
inchis cu verde. De remarcst

motivul Svasticei;
c. Albastra, violet, brun si beige.

Dimensiunile intre 0.03 m si 0.04 m.
Din colectia Oprescu.
www.dacoromanica.ro
T ABEL A XIII bis
-`*51
4
_v r
<.
.
,
4..
tttt
.0/41.4.ettlf./Yenftv.T.,,,,,
www.dacoromanica.ro
ogo ero
BRODERII din ARDEAL, cusituri pe muchea

cutei.
u. 1ln
Verde
bruni inchis, cu roz-violet, albastru

azuriu si chteva puncte crme;
brun, trandafiriu deschis, elbastru

deschis, crme;
Ruginiu, albastru, beige si alb. Cite trele

au latime de aproximativ 0.03 m.
4. Ceapsi din Tara Hategului;
e.
TIVUL UNEI PROBOADE (broboadi)
PETROSANI (Huniedoara). Pinza de

bumbac, cusuta Cu matase neagra ai violeta, prea
outin albastru deschis i galben. Tivul este
din
galbenoi negru, 0.035 m.

Din:coleclia_Oprescu.,
www.dacoromanica.ro
'C
,1
41
CO
E.4
www.dacoromanica.ro
Fig. a. CF:APS't. din BANAT (Caras-Severin).

Pinza de clnepa cusuta ca lana neagra si cu
puncte de color' variate si vii (o.c8 m. l 0.07 ml.
Fig. b
CEAPSA din TARAMATEGULUI.
Brun inchis (matase) cu albastru (humbac). Tivul

violet, de matase, 0.055 m.
Fig.
BRODERIE din BA NAT. Neagra,

o.065 m.
Dii coleclia Oprescu.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Fig. a oi b. CUSATL RI PE DOS din ARDEAL

(Tirnava-Mare) Cu InS neagr i brun, pe pinz
de in. Coleares este inviorati cu ceva verde

inchis, albastru inchis, rosu ruginiu, 0.03 ot
0.025 M.
Fig. c. CUS kTURI PE DOS din ARDEAL.

P:uvA de bumbac Cu rosu si negru. 0.03 m.'
Fig. d.
IDEM, cu negru, C 02 M.
Fig. e oi f. CUSATURk PE DOS din ARDE AL. Pinza de bumbac, brodata cu Iln. De
nmircat mctivul Svasticei, 0.02 m.
Din colecta ()pie Cu
www.dacoromanica.ro
,-,
',"Z
cr
CO
E-
www.dacoromanica.ro
Fig. a
0 b. CUSATURA PE DOS din AR-
DEAL, raspandita, ca toatc de acest fel, la poalele muntilor, pana spre Banat.
Prima este albastra inchis (bumbac), cea 'de-a
doua brun inchis (lana). Marime reclusa cu
Fie. c, d, e. BRODERII PE DOS, ARDEAL.

Lirun
erzui (lana), prima cu rosu ruginiu.

www.dacoromanica.ro
TABELA XVII
.:v
'474
14
www.dacoromanica.ro
Fig. a si b. CUSATURI PE DOS, ARDEAL,
par de capra si Irma bruna verzuie. Marime aproape

naturala
l'ig. c i d. GULERE BARBATESTI din Jud.

TIMIS (Banat), primul cusut cu negru (0.022 m.),
cel de-al doilea cu violet inchis (o.05 1 m.).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
17,'!1/4
...
71.
"
,Ii.Y
,-
71
2.21,
'
',
,..' ir)
.N A
s 4.
%I:0k'
.P.
4r, 7: e
.:$52alvy.
4. V'.
'
.11/4.,
4'
jiii. 6-, ,,.
Jo.
Hg. a. CUSATURI din TARA LIATEGULCI,

rosu, alb si albastru (bumbac), 0.125 m.
Fig. b. albastru, bt5nd in violet. (Miirime redusti cu
Din colecrta Oprescu.
www.dacoromanica.ro
TABELA XIX
')<')
ka: >44s,
:(>`,:On
).`(6740,.
',--f.r.41961.W.,7*-73F41:17.:,,,,,N,.',$.,t,:$;01,4,
www.dacoromanica.ro
Ts,'<
Fig. a cusArruRi din MUNTENIA. Bumbac

matase rosie violeti.
Coleclia muzeului de tesdturi din Lyon.
Fig. b 0 c. GULERE BARBATESTI din BAN kT, primul din jud. Timis, Cu rosu i negru
(bumbac), cel de-al doilea din Caras-Severin, cu
negro, brun, roz, violet, albastru. Ambele 0.025 TM

www.dacoromanica.ro
TABELA XIX bis
AE
f",-," ^-
r ,,:' ",-.
...,
'
AO, -
-.4
'.
op
-
..e,..,
to i
0."'
Jr ,ag, ta;,6, r
,
,-
04
rl*
Skir.
:,16
...
, Ili
.' . . - .
..,.
,,
. -- --k 4..i .',e",- ,
_ - '.1,4:--,-1-. ,ii.r.oali.
.
f'
"':
,:
.."'"",`-.
o -'4,
-..
., .
r;
4.7:.:.
-.
-;'''''':;>,;!w-gOr-'''..
. ".
t:i.... .
. : - . .",
_ Y.'. ., 411 Ir:
_,-
,` ._ 1/,
i-
-.4. ;-
'>.,, ' .."......,..,;'....';`.-:cd,''.
7 :-;.--,...44-V3-.*:::::*-",,
';,--1 ..:44..Z;:.e..?:..; -
5,"
's,
www.dacoromanica.ro
Jo
't
A...,
'
'
Fig. a. cuskruRA DE MANECA din I3A-
NAT. Bumbac de diferitc colori, in care predomina violetul de mai multe nuante, cu albasiru
inchii, negru i crOne. o.2oXc.14.
Fig. b i r. CUSATURI PE DOS, ARDEAL.
www.dacoromanica.ro
TAB ELA XX
.
f21.
9V99.0.702;19192rVaar401! r
,.!,,,
VA62,025F0A7wyrwatagA,11.1
011eicapiatiOG6;60.0291:1'.1
,,4',.
?-1'
CiaiteggipaYM4
deWarA,A961017,WiZil)4
:X,' ;,,"
11
gke -
-511;.
OgiiiR*ACAMOUNV011efai20
WIN 64rUCKWYrIE49,9P2Infl
rtiREC/' .b., 1 Areq . oisor.'4-Lskoe at!
4-f- Awe: i ..1iNagilli ;11'.'
''41-40AC4 '
4&1101F '2P40 i e ".
gi AP AroPuor
cirayar A r
PeAPP
mprap
E.---
'
Or
gl
"2,4
pA,
AMitA Aia .074
AiirkiiVIRWP-0,7xAw
rz
' t411..
,...
r
AA
waxxxxxivAxxxguiiiiiii5E665557iiimuu
-
r.
s.
11.
www.dacoromanica.ro
Fig.atb. BRODERII MODERNE, pe motive

vechi, aai numitele Sabine., prima cu matase
galbena, cea de-a doua co violet inchis.
Din culectia Oprescu.
www.dacoromanica.ro
TABEL.4 XXI
..;,?
t%
for
s.
giOt
EMPOSIO
www.dacoromanica.ro
FRNGMENTE DE CUSATURI MODERNE,

pe motive vechi. Matase si bumbac.
Din Colectia natzeului de tesaturi din Lyon.

Dciruite de d-na Sabina Cantacuzitio,
www.dacoromanica.ro
TABELA XXII
t, a .tr. '''''
`tn.-
,t;:*
,trt
t "auk
Ltratt:IfLt att
'1
14.
...di. 4,4
www.dacoromanica.ro
.i.tAt4i
I ,1,ls,e..0;
Fig. a 0 IL $ABACE (AJOUR) din BANAT.

Poale de cAnnw 0.05 ei 0.07 m.
Din colectia preset:.
Fig. c. BRODERIE MODERNA.

de D-na S. Cantaeuzino nutzeului
Thiruitet
tesdturi din Lynn
www.dacoromanica.ro
de
TABELA XXII bis
-. . k . t.
" ,., ..._....
!.... ---.
,
vr_
.,.., s
-n-,----
-.-
.6
-C,:1-6,
..-
-.....W.1" n
tea
., - -,,,, 74f4 *,4.''''' Z'5*-47.7 # 4 'Z'L
'
111-171-:$,-; 7 .:, ' -.-e*t
:'. . . .7 tr.4 ," , '.'"

'. . .
...
i. WIT.:"...... .
_.--.1,
' -;1,-.Z * -../4.-6,..-Z."'....V1
.
. . , ,.. - , ---:,-...1 :.-.,-.,.-..e.-.-ez,--,t.,

-14-:.-K-fr--.-.....,--,,,,,,,,,,,,t_zzli-..rt.,....--v:rii:-.-1,..
,..... --.......,,,,,,,,,4-.,,........,:k
t ,..k.l.... - X .6.6 .6., s,- Ir. ',I .. ,,,-,- ,V42:4 ' ---!'" -...-1,141'.
7,....
"-- ..- --cq`1;----t".
...: .
'
i% ..243 74,-C'..
ia,1-7,,,,- '2-.:4,1-Z-::-.Z4 riatk3.4"---ZZ 1,-1- s ,t
' --'
`,
1.!...1..-Z., ...,..:_r..:L.,....,
.
''.`.1 1rk' --Akt*Z1
;'" '*:`,
-ill-k
--c'.1k4,-7`
TA.
at000AASAVOIVW14;/.400Alilr'4Wtt
www.dacoromanica.ro
d_
'...j
Fig. a. POALELE CAMASEI A CAREL MA-
NECA se g/seste pe tabela XIX bis fig. a.

Sabac i broderie cu bumbac violet, albastru si
negru o.o5 m.
Fig. b. SABAC IMITAND DILET-UL 51

BRODFRIE. Poale de clima,e o.o9 m.
c. SABAC DELA MANECA din BANAT,

si incheieturfi lucrati cu acul. Marime aproape
natural/.
coleclia Oprescu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
11'
;..."
Et'
gr
ZtrArjr. MILIKEIVOMalt
AVAMENWIVI&MISTP,
LI:
Fig. a. MANECA DE CAMASE din BANAT

Ajour pe pinza groasit, tesuta in t'O fel incit e
strabatuta de dungi longitudinale, formind ca
un crep. $abacul are o.i6Xo.40 m
Fig. b. MARAMA din MUSCEL. Borangic

crme, cu desenul ornamentului in culori palide:
violet, rottu, negru, galben, verde, albastru, foarte
discret combinate.
Din coleclia Oprescie.
www.dacoromanica.ro
TABELA XXIV
li- " 0
Sir-
v, , "
',,.
.
.
i
S
,,,
n,
. q.'
i
,,.
,....
il
et
N.
.,
,111I-
www.dacoromanica.ro
A -0
Fig. a. MARAMA din NIL SCEL. Borangic

fir de aur.
ale.isturA:
Coleclia muzerdni de lesdiuri din Lyon.
www.dacoromanica.ro
TABELA XXIV bis
www.dacoromanica.ro
Fig. a. FRAGMENT DE CONCIU din BA-
NAT. Tesaturil de fir de argint, matase neagrii,

galbenii qi portocalie (romburile de culoare inchisa),
Fig. b. MARAMA din SACELE.

Din colegia Oprescu.
www.dacoromanica.ro
TABELA XXV
www.dacoromanica.ro
Pig. a si h. CONCIUR1 de matase galbend de

cloud nuante, cu fire rosii si de fir de aur.
Ciucuri multicolori, mai ales galbeni ca Itimdia

si verzi.
fin colecfra ()preset,.
www.dacoromanica.ro
7'ABELA XXVI
www.dacoromanica.ro
Ftg. a. CONCIU din BANAT, de fir de argint

pi de matase colorati. In mijlocul unor romburi,
flori de trandafir ropii pi violete. Ciucuri multicolori de ibripim.
Din colectia mu-eului de lesdturi din Lyon.
Ftg. h.
BRODERIE PE DOS, din ARDEAL

Negru si putin cenupiu.
www.dacoromanica.ro
TABELA XXVI
bis
www.dacoromanica.ro
big. a. CONCIURI din BANAT.

Predomina argintul.
Fig. b.
Tesut numai din matase galbena.

si nengrA.
Din calectia Oprescu.
www.dacoromanica.ro
TABELA XXVII
www.dacoromanica.ro
FUSTA din OLTENIA: 2.20)0).65. Tesatura
la alesiturit de 'Ana. Dungile au felurite colori, In
care predomini albastrul Inchis ai maul inchis.

Colecjia muzeului de 1 estduri din Lyon.
www.dacoromanica.ro
:.
- %.
..
.
ii
,y
1
1,
....,,,,.. '
''
, .,
hr
,:z!
,,,,* ,T
.oh.,,,
:',.:
1:4!,
v,,,,:- .'
,,.4- .-.
,,,,,z5.,,,,,,,-.)s..:,,,...
-, ,-\/\ir .:
T ,-:..*
..,p.
,I
,..11:,'V
A ...
k'
-,',
S's,,?
li.'os :.
g
I:
t;-..,
.;.,
.. ' ,
',..
.1. ...N
-;...._,.
,;--_
'`,.
,
,,,.
. el, .. .
AZ .., 5,-..,,..- i ,....." ':

! ,- 4
.; .,.F . . o
o
l'......'` ., ,, 1,'''' , '
,,,..................,-g;,:,....,.....:L. .
,;
it,. ........4.....L..,..:!.;,...,...,,,ZOL',..,_
www.dacoromanica.ro
OPREGE din BANAT.

Din colec(ia presets.
www.dacoromanica.ro
k
?,
k
4.
Cri
to
44.
www.dacoromanica.ro
OPREGE din BANAT.

Colecga nnizeului de lescrturi din Lyon,
www.dacoromanica.ro
TABELA XXX
,.
'Al.
loir
fok
www.dacoromanica.ro
OPREGE din BANAT (jud. Timig 1

Din cotecfia Oprewn.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
;.,=0,
/-
'
Sir a...11r x. 0,5
ir-- tat Wir.,00
................
. .1. , -,
(,/.1301,,14:1,14.10.
din VESTUL ARDEALULUI.

Panzi neagra, grosolan ;elm* brodati la marFig. a. OPREG
gines de jos cu row, alb, verde, violet, albastru,

fialben, fluturi i fir de aur. Predomina maul
ai albul.
Fig. b. FRAGMENT DINTR'0 FUSTA din

OLTENIA. Fondul este row bordeaux, cu
dungi negre, albe, albastre, brun deschis, rebrodate cu alb, roau, negru.
www.dacoromanica.ro
TABEL.4 XXXII
www.dacoromanica.ro
Fig. a. FUSTA din OLTENIA, asemenea Cu

cea din tabela XXVII
Fig. b. OPREG din OLTENIA, de tip clasic.

Fondul este roeu inchia, eesut ei brodat cu In
de toste colorile ei cu fir de sur.
www.dacoromanica.ro
TABELA XXXIII
'
-
-711,T,1-
,o4500
.....OOO
e,
-4.1E___11X- JIM C
VuSt Mal
3-1
.......... 34 1 It It wit"
-
www.dacoromanica.ro
Fig. o. OPREG. Fondul rosu incbis, desenul alb,
brun, albastru, negru, beige portocaliu inchis.

Exemplar remarcabil si prin calitatea limei, de
un splendid luciu mfittisos, oi prin discretiunea
desenului.
Fig. b. FRAGMENT DINTR'0 FUSTA din
OLTENIA. Violet roscat cu dungi verzi, brune,

albastre, lar ornamentele albe, violete, verzi,
brun, beige inchis si rosu ruginiu.
Din Walla Oprescu.
www.dacoromanica.ro
a.
..,
.4
E-,
i.--
..74111EarAimir
ZZLi2.-?_
z.
if
Z . 4 si
1.
'''....:
--
di,o,k
41' -1'
-; I
770 1
..1.-
_....,...
z 4:4 2 '.- rt.
..0. 4 ,,..
,,,, 4
-_--,.--------
'''....-77..1.-
4. _ 4. -40-4.,.le 1. ft-
"Ir''..;".
NA- ''77.177rli. 4
1..5
St.L1,71:1,
- ..z
N
......
'
q,
?'
i ,4.
.0
i
'
im-Amariiramiavranni - -ki
!r--::* -.)-",.:"
s
.O
::,_ - ArAIIPAIPZ-: "-'; -7,7*- '4

4,
.0..
.,e'Tlr'Lae- il
tit
WENFaill
)
li
r.
4:1.10_
a-'
174
CIO
la-ti, 0 o 11
'
www.dacoromanica.ro
Fig. a. OPREG din OLTENIA. Fond moll inchis; dungi verzi fistichii oi albastre inchis, bro-
date cu roou, alb, verde, violet, beige, portocaliu.

o.4oXo.75 (cam acestea sunt dimensiunile celor
in forma de 1} orturi).
Fig. 6. OPREG din OLTENIA, cam In aceleaoi tonuri ca cel dela litera a.
Din colectia muzeului de tesdturi din IYon
Fig. C. JUMATATE DE OPREG din OLTENIA, servind ca cingatoare. Fondul roou cardinal, cu mult alb.
Dot cola& muzeului de tesdtuti din Lyon.
www.dacoromanica.ro
TABELA XXXV
www.dacoromanica.ro
Fig. a. OPREG din OLTENIA. Fondul rosu

inchis, cu dungi verzi deschis, negre, brune
albastre. Desenul alb pe fond verde albilstrui.
Din coleclia muzeului de lesclturi din Lyon.
Fig. b. OPREG din OLTENIA. Rosu viu, Cu
dungralbastre inchis, olive, albastre si verzi (cele
late). Desenul cu alb pe portiunea albastrit, cu
galben beige pe cea verde. Cfireva puncte colorate In floarea din desen: roz, brun rosiatic, lie
de vin.
Fig. c. OPREG din OLTENIA. Rosu deschis,
cu brun roscat, mult portocaliu, verde, negru, albastru, violet pi alb. Dungile mici verzi si portocalii.
Din coleclia Oprescu.
www.dacoromanica.ro
TABELA XXXVI
www.dacoromanica.ro
Fig. a. OPREG din OLTENIA. Rosu viu cu

dungi verzi si alb crme. Desenul in alb, prme,
albastru-inchis, verde, rosu, liliachiu. N'are de
loc galben sau portocaliu.
Fig. b. COVOR din MARAMURES. Fondul
rosu cardinal; romburile albastru azurii; bordura

alba cu frunze verzi de diferite nuante margine
lie de vin cu ornamente geometrice multicolore,
2.50X 1.10
Fig.
c. JUMATATE DINTR'UN COVOR
BASARABEAN CU ORNAMENTE CEOMETRICE.
Din colegia Opresru.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Z,
k
k
k
4,
t-
tzi
to
a,
--3
COVOR OLTENESC zX 1.65. Bordura brunS
inchis; a doua bordurii liliachie; mijlocul rosubordeaux. Florile sunt in diferite nuame de rosu
(rosu inchis, roz, violet rosiatic, ruginiu, etc.),
albastru ca cerul, iar frunzele verde-olive, verzi

inchis, verde-galbui.
Din coleclia ONescu.
www.dacoromanica.ro
1,,,I.,
WI
'
.i
!Ff
'
It
11
k4 4
."
,r4i ,17
SO
'(
V4
et
11
'I; e
o,41
#'N ? .. 1.4.
'
.._(
'0.
4*4.1 Dr" 442. . ''''''

"--' ' '-'*" 4 4
*-:
k
111014.4
r1= 44
1.
;1
))/../
t 4 At.4;41(,)
h
W-4
I
4
'-';",' 40
( t 04
-.71ifer/A7 44,;,`, 1241*6/11-,,10 rN'Oli,?4,1). ID

C
'
t i
0
i
( 0 k (14
-,-ril t (4.'.'
z:
:',', lje1741
Oi
4,1;
4 , to
'
'', * 'VI' V.
ok(
,,
.,1/,
..,, , .4
111:t-
:i;3;
! 41.
,,
4 [17,'
. 0, I,
*4 e 04'.
II
C fab
I-
.';
14 GI.
www.dacoromanica.ro
COVOR OUFENESC. 2.4oX 1.75. Bordura vio-
leta cu flori multicolore; chenar lat lie de vin,
cu flori stilizate; un al treilea chenar alb, cu ghir-
landa de trandafiri; mijlocul albastru inchis, cu

flori variate: rosii, galbene, frunzele olive. De
remarcat in colturile mijlocului cite un triunghiu,
doufi roz liliachiu si doua rosii, Cu un S in mijloc,
ash cum se gAse*te pe covoarele din Anatolia.

Din colecjia Opresen.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
40
9
I
-.1.
k
k
t-
tti
to
az.
COVOR OLTENESC: 2X t.zo. Bordura rosie

garance, cu flori multicolore (albastre inchis, al-
bastre ca cerul, violete, galbene); bordura a doua

alba, cu ornamente de aceleasi culori ca cele din
prima bordura, avand in plus ruginiu si verde;
mijlocul albastru inchis, cu ornamente reprezin-
tand par'ca persoane stilizate, de coloare roz,

ruginiu, galben, rosu inchis. albastru ca cerul.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
COVOR OLTENESC, probabil din GORJ:

2.75X I.6o. Bordura neagrA, cu flori multicolore;
fond ropt garange cu ornamente geometrice verzi,
mauve, negre, violete, albastre inchis, beige. AceI eazi colori se gisesc in rombul dela mijloc.
Din cniectia Oprescu.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
COVOR BASARABEAN. Bordura albastra gris,

cu un meandru in care predomina rosul visiniu;
fondul negru, cu flori de diferite nuante de rosu
si galben, cu frunze verzi. 1.75X3.10.
www.dacoromanica.ro
ZZZZ:z
szttt
ZZStzs
z
:Ee
24teNt
z
ZZSZZS
ZSZZZ'
ZZZCZZ
www.dacoromanica.ro
Fig. a. COVOR DE PIROT ( SERBIA ) :

0.95 >(0.58. Bordura alba cu flori policrome; fond
rosu deschis, cu ornamente albe, albastru, Cu putin
verde si galben. Rombul interior albastru.
Fig. b. COVOR NIOLDOVENESC: 1.20X3.

Chenarul rosu, cu vrejuri verzui i fructe multi-
colore ; hordura mica, alh8, Cu ornamente geome-
trice; fond verde cu ornamente multicolore.

Din coleclia Oprescn.
www.dacoromanica.ro
TABELA XL 111
www.dacoromanica.ro
a. JUMATATE DINTR'UN COVOR din

/VIA RAMURES. Foarte variat in ce priveste
Fig.
coloarea. De remarcat bordura reprezentand femei

jucand hora, redate Cu un sentiment surprinzator
al miscarii, z.5ox tao.

Din coleclia Oprescu;
Fig. b. JUMATATE COVOR din BASARA-
BIA. Ornament geometric policrom pe fond

verde. Bordura
Din caerria Opresas.
www.dacoromanica.ro
TABELA XLIV
www.dacoromanica.ro
Fig. a. C NI SAS ES TI. Smalt albastru de

balt, pe fond alb creme. Prima 0.25 m. inaltime
a doua 0.28.
Fig b. FARPUR IA este de felul celor fabri-
cate si pentru noi, cum se vede din exemplarele

dispuse ca s primeasc5 in mijloc luminarea de
impartit la pomanl. Admirabile exemplare sunt
in colectia muzeului Carol. De remarcat decorul
amintind ornamentele de pe chenarul ferestrelor
bisericelor noastre vechi.
Din colecfia Oprescu.
www.dacoromanica.ro
IV v7aff
47X
www.dacoromanica.ro
ritilFURII ai CANI Cu decorul gravat
In
mahul albastru. Cea mai veche poarti data 1788.

Din coleclia Optrseu.
www.dacoromanica.ro
TABE LA XLVI
'
www.dacoromanica.ro
Fig. a. C X NI de TURDA, in care predomina

ornamentul floral. Iniltimea 0.20-0.30. Conturul
desenului fficut in genere cu brun, uneori umplut
tot cu brun, sau cu albastru azuriu, mai deschis
ca la cele silsetpi, cu verde deschis, cu galben.
Fig. b. APARTIN ACELEIASI FAMILII, cu
ornamentele dispuse ca niste zone circulare. De

remarcat figura de pasare, -de un caracter pronuntat oriental.
Fig. c. ACELA$ GRUP. Este de remarcat
din aceste ateliere au iesit vase de forme foarte

variate: pIoti, cani al crtror pantece are tendinta
de a devenl un cub, etc. Uneori ele sunt striate
Cu un earl' ascutit, care lasa o urmA pe plmntul
incil moale.
Din c.dectia Oprescu
www.dacoromanica.ro
TABELA XLVII
,E.MArk vAN
E. MAR VAN
"
www.dacoromanica.ro
EXEMPLARE cu ANIMALE
i FLORI
ievite din aceleasi ateliere. Cerbul vi mierla sum
venite din nord, din Bohemia. Cel mai vechiu

exemplar ardelean cu cerb, mie cunoscut, poarta
data 18o1; este insa inferior ca executie. Este

totuv interesant pentru studierea evolutiei ceramicei vi procedeelnr ei in atelierele din Turda.
Din to!eclia Oprescu
www.dacoromanica.ro
TABELA XLVIII
www.dacoromanica.ro
Fig. a. CANA de dimensiuni mai mari (0.28

lesiti din aceeas fabrica cu cele precedente. Decorul brun s't verde.
Fig. b. ADMIRABIL EXEMPLAR datat 5735,
unul din cele mai vechi ce cunosc. Flori al-
bastre, stilizate, cu cateva pete galbene. Cele doua

cercuri sus si jos sunt galbene.
Fig. c. DECOR in linii largi, de aspect arhaic.

Primul chenar e albastru, ca la cele sasesti dela
tabela XLIV, subliniat de o linie verde. Mijlocul
are conturul verde, umplut de linii alternate

brune, verzui si galbene. Pasiirea ar putei fi
creata sub influenta farfuriilor albastre cu sgrafitti, contemporane.
Fig. d. FARFURIE din NORDUL ARDEALULUI, din regiunea vecina Cu Maramuresul.

Are conturul sapat cu un varf ascutit. Smalt
verde, albastru i galben portocaliu.
www.dacoromanica.ro
usua
Mr;.'
<
4.,
www.dacoromanica.ro
Fig. a. TIPURI Visite in teritoriile locuite de

Sasi si Romni. Cel din miiloc este foarte vechiu,
probabit din mijlocul secolului al XVIII. Cel
din stanga este decorat Cu o linie identica celei

din farfuria din tabela precedenta, fig. c.Cel din
dreapta este un admirabil exemplar ca forma si
decor: pete mari de smalt brun inchis i galben
ca lamiia, despartite de linii verzi
Fig. b. EXEMPLARE ARDELENE desemnate

in comert si de popor sub numele de cale romanesti. Primul este pe fond roscat, Cu ornamente
primitiN e albe si verzi, al doilea este verde de tot,
cu ornamente in relief; al treilea este negru, cu

ornamente erzi (se gaseste si la Sasi); al patrulea este alb, cu ornamente verzi; de stil obaroce
popular, transformare din linia pe care am intitlnit-o la farfuria din tabela XLIX, fig. c i la
cana de mai aus.
www.dacoromanica.ro
FU V7,71 7
www.dacoromanica.ro
Fig. a. CANI ROMANESTI, fS.cuti, cred, spre

a imit pe cele ssesti cu decor albastru dar de
o executie mai stdngace si mai primitiN ca a
acestora.
Fig. b. CAN1 frecvente la Secui si In Romni.

Ornamentul brun, verde, galben portocaliu.
Pis: colectia Oprescu.
www.dacoromanica.ro
TABELA LI
www.dacoromanica.ro
Fig. a. 0 PLOSCA SUB FORMA DE COLAC. Albastru de cobalt pe fond crme. Am
impresia cif este igitfi din atelierele dcla fluedin

sau imprejurimi
Fig. b. CASTRON de CARACTER ARIIAIC,

din tinutul din Tara 135rsei. Faianta frecventli la
Romnitsi Secuii din acea regiunc. Brun cu verde.
Din colectia Oprescu
www.dacoromanica.ro
TABEL.4 LI1
ow-r,
?to
E. MAn
www.dacoromanica.ro
Fig. a. FARFURII DE UN CARACTER

APARTE, din regiunea Brasovului si Branului,
intinzindu-se Ora in muntii Moldovei si ai

MusceluIui. Decorul e o combinatie de creme vi
rosu
cu pete discrete de ,verde si
albastru.
Fig. b. FAIANTA cu fond brun indas, mai
nota, asupra originei cAreia d-I Sigerus cunoscutul colectionar din Sibiu, a binevoit sa-mi
urmitoarea explicatie: ea e produa in urma unei
expozitii de ceramicit elvetiala din Thun, expo-
zitie care a avut loc in Budapesta prin 1885.

Incurajaa de oficialitate, ea n'a prins, poporul
revenind la vcchile modele.
Fig. c. CAN' din REGIUNEA CALATELELOR (nu departe de Huedinl. Fondul crmr,
decor albastru, co inele portocalii sau verzi
www.dacoromanica.ro
TABELA LIII
f
E.MAhv.
www.dacoromanica.ro
Fig. n 06. OLA RIE din CALX1'ELE, afila de

cana cea micA, din regiunea Sibiului.
Fig. c. FARFURII din REGIUNEA INTERMEDIAR intre ARDEAL i VECHIUL

REGAT. Prima, cea Cu trandafiri, e gAsiti in
audul judetului Muscel. Decor verde cu roAu ca
pAtlAgeaua ro*. CealaltA, albastri cu verde, este
din RucAr.
Din colegia Oprescii.
www.dacoromanica.ro
TABELA LIT?
www.dacoromanica.ro
Fig. a. CANI din ACEEAS RECIUNE IN-
TERMEDIAR ca ai cele precedente. Cana cea

mare are ornamente de caracter arhaic, numai
in brun.
Fig.b i c. FARFURII din VECHIUL REGAT.

Primele patru sunt moldoveneati. Cea din urma
un exemplar cu totul remarcabil: gbirlanda de
toi albastre i verzi; in mijloc o lalea. Are un
caracter pronuntat de faianta oriental, persana.
Cea de-a cincea este din regiunea Valcei.
Din colegia Oprescri
www.dacoromanica.ro
TABELA LV
www.dacoromanica.ro
VASE din REGIUNEA MEHEDINTULUI.

Prima o cana bruna, cu ornamente in relief.
VASUL Cu DOU TOARTE este verde mat,

de o forma claaica, mediteraneana.
Din colecria Oprescu
www.dacoromanica.ro
''
..-Z
.'
,z1
CO
EN
ar
,S
www.dacoromanica.ro
Fig. a. CER AMI CA din MARAMURES, rcu

decorul sii pat, apoi umplut cu verde, albastru
(ii rogu-crtrfimiziu.
Fig. b. CER AMI CA MODERNA, fabricatil
la
Fig. c. CERAM I CA MODERNA. fabricatfi
la
Fig. d. CERAMIC It MODERNA, fa bricati
la
Cocioc.
Cocioc.
Curtea-de-Arggi .
www.dacoromanica.ro
lir
"33 31
00317.75
I. '',Zik-T-.
"k,
:447.4e4"V
,,ir RP
;4? logdpik
1.,... r
fk,P-mmxik )
r".
.s.....x.__,...,.._..,
4.
:.
:
, --4 " '
7 .1,-. - - '
.;S el04a`t.116:1..v..--xxi....
"
'Vre 17+.7"
-------- /
,,,,, ICSys'
..
........
-4 ,-..,..,..
Ne -. ";
`,,,''''''
www.dacoromanica.ro
Fig. a. FURCI INCRESTATE: prima din
muntii Sebeoului, din regiunea Luncanilor, purdud oi urme de coloare rooie; a doua din regiunea Sibiului, cu urme de coloare albastrg oi
rooie; a treia tot dela Luncani.
Din colectin Oprescu.
www.dacoromanica.ro
TABELA LVII bis
www.dacoromanica.ro
Pig. a. SERVET ALES, din JUDETUL HUNIEDOAREI, o.5oXt.s5. Alb, row i albastru.
Fig. b. FARFURII din CXLATELE. Fond

creme tpi ornamente albastre.
Din colectia Opresai.
www.dacoromanica.ro
!;;; ;;:
'
t,
0. 4..
cl ' "u)../TAMI
..
,I,
II, UP,
'
' I
4
,7.f.:,-: .i
49,,
7
n'
-__
"Ig ii
Alli1#-7,Eirt
"111, 4
' vitni,Lr:
ar .7-
.,
76,
:Ile!
Vi''-nftliitlet-T?
,lja A 4L
.
'
--- .. --
Lai,.
,tEM-"..
c ,..i.k/..
r; .....
l' 4> ..V
'
*-4,4Z).....'
,,,,,,..2.:.,N.5,.....'..:
.
....err-
.,,t 8 s 15_,
.
;.:. ... ;
,,,,,; c,
_
lle. -alb.
'
.. , ..
.,fir. %,
"="',..;,1'. - 4,-0, _ -- -:..r
1. in..
':' :'',:::;1
......,...........
claw
:.
...._.....--,.,
.._ __...._.
'4,- ire,". ... ,..1:4' '''' ---.' :,042.;.4":
..L..4,-,*"..."?:,
,t,:up
ortik..i.:.,111, i ,.......
rp;A.t
.A110-111116 30 4r.
at, ri
..
r.
..1
.tr
..
111`?
4114 n
_.e_
,!tr.
tR3.1
6t'
..,,
i;73,0 .
rt.l.
.....
,-,_
_.....Tyy...
4.
.45..7
..
.0...
140;41
' ..."....14.4, .r.4....'.411.:
fruo..qpniiitt 1
i:,"`-
4406.t.1.4..
;oil
%. ,.
,7.7"--....Ir
)11.4,441
,...,,,P:,0
''.''," ,' ;,....t:,...-,..

,v
.,i .*:.
Erg-p1Q1,1.n.......,:t....;.:4:::;:Ti..-f .:;":.:.kr.eFT--...,
i,-.....SW
i
,
104.44.4:14,..
Pv .mkowi.n.ON.i,,,...iii.tii.,"
www.dacoromanica.ro
Fig. a qi b. DETALII, aproape marime natural,

de aervete alese, din jud. Huniedoarei. Alb, roau
albastru.
Din coleclia Oprescu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Arta Taraneasca La Romani

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arta Taraneasca La Romani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

49404,,,,,,,tr,(4,9,:Ammowasumr,,,spot"

MEMBRV AL ACADEMIET ROMANE

S'A EDITAT SI TIPARIT

LEGATURA DINTRE ARTA POPU-

LARA *I SITUATIA GEOGRA-

FICA A ROMANILOR pag. 17

cari, simtind iubire pentru aceast manifestare a poporului,

sa le ascunda in fundul lazilor sau sa. le Marne pe pereti,

putin, anume concluzii la care am fi ajuns plecAnd dela alte

caz, s'ar fi putut introduce oarecare ordine in haoiul care

Brosura de fata are scopul de a umple aceasta lacuna.

cercetat deci studiile aparute dincolo de botar, atat cat

timp cat nu e insotit de un numar bogat de fotografii

unui insemnat numar de biserici ardelene: aTaranimea cuprinsa va fi de

Publicatiile straine, degl facute uneori cu o metod mai sigura decat

aceasta brosura in cat mai bune conditiuni, lucru pentru

vor fi apreciate de cetitori.

unele de altele, la prima vedere.

stadt, 1906, cum si alte interesante articole in Korrespondenzblatt din

M'as simti fericit dacl, prin incercarea de fat, a ajunge

de mai multe veacuri a poporului nostru, arta lui nationald,

Archiv far siebenbargische Landeskunde. Hermannstadt. Zeitschrift

fi bine lamuriti asupra cauzelor ce determina pe

tatori mai mult deck la noi, tot nu s'a putut ajunge

origine este cu totul invaluita in intuneric, apoi nu

arta populard, si mai tarziu.

ARTA TARANEASCA LA ROMANI

gia, psihologiel sau etnograficA a problemei, n'o

tAmpl de multe ori, si aici, adevArul intreg nu e

Fiinda la aceste intrebAri suntem datori cu un rs-

puns, vom cut s-1 d'm in chteva cuvinte, mai

crare a fost vorba

ca fcnd parte din arta po-

ORIGINEA ARTEI POPULARE

insus, fie c a fost fcut de un meter de sat, pentru

anume proportii, de anume combinatii ornamentale,

puternic, in special de iubire. Cu gandul la cineva

lemn ori altfel de obiecte, care vor fi admirate sau

ARTA TARANEASCA LA ROMANI

omului ca: nunta, immormantarea ori botezul unor

fiinte dragi), sau chiar numai multumirea de a fi

Cum sentimentul joaca un rol precumpanitor, e

mult deck barbatul. i cum fiecare din obiecte

un reflex al artei culte, n'au completa dreptate, nici

LEGATURA DINTRE ARTA POPULARA, ETC.

Fiecare teorie in parte este incapabill sA explice

LEGATURA DINTRE ARTA

ARTA TARANEASCA LA ROMANI

*tira c pe fondul primitiv de sentimentalitate si de

doritorii de astig. Dar ceeace a r'mas, chiar dup

LEGATURA DINTRE ARTA POPULARA, ETC.

jaful german 1), constitue un tezaur artistic de o bogAtie

Comp arand colectiile noastre cu muzeul Arlaten din

acum and muzeele rusesti sunt aproape distruse, iar

lunga serie a obiectelor .de lemn sculptat sau crestat,

ARTA TARANEASCA LA ROMANI

sen fara umbre, numai din contururi; punctul de

deria pe cute, obisnuita in anume regiuni din Ar-

deal si Banat ; rar de tot punctul in cruce, care

ampurile brodate variaza dela o regiune la alta,

mai ales pe langa cusaturi si pe parle ce trebuiesc

gurii camasii; pe piept, uneori si pe spate; la guler

Camasa barbatului este uneori cusuta cu rauri la

Materia cu care se brodeaza este lana si labica,