Curs 1 05.02.

2014

Drept procesual civil II

Etapa cercetarii procesului si a dezbaterilor

Sedinta de judecata

Cel putin ca principiu, sedinta de judecata este publica (regula este publicitatea sedintei de judecata).
Aceasta regula suporta doua amendamente:
de la 1 ianuarie 2016, o parte a procesului in fata primei instante, denumita cercetarea procesului, urmeaza sa se
desfasoare in camera de consiliu, sedinta publica ramanand aplicabila numai dezbaterilor finale.
Art. 213, alin. 1 NCPC:
Desfasurarea procesului fara prezenta publicului
(1) In fata primei instante cercetarea procesului se desfasoara in camera de consiliu,
daca legea nu prevede altfel.
Art. XII din Legea nr. 2/2013:
(1) Dispozitiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, privind
cercetarea procesului si, dupa caz, dezbaterea fondului in camera de consiliu se aplica
proceselor pornite incepand cu data de 1 ianuarie 2016.
(2) In procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la
data de 31 decembrie 2015, cercetarea procesului si, dupa caz, dezbaterea fondului se
desfasoara in sedinta publica, daca legea nu prevede altfel.
indiferent de aceasta prevedere, exista cazuri cand legea prevede ca anumite procese, in integralitatea lor sau
numai intr-o anumita faza a judecatii (spre exemplu, numai faza judecatii) sunt supuse judecatii in camera de
consiliu. In aceste cazuri, nu are importanta prevederea privind desfasurarea cercetarii procesului in camera de
consiliu incepand cu 1 ianuarie 2016, intrucat si momentan se judeca in camera de consiliu.
Exemple:
ordonanta presedintiala procedura urgenta, cu caracter vremelnic, si sub aspectul cercetarii,
si sub aspectul dezbaterilor;
sechestrul asigurator;
sechestrul judiciar;
judecarea cererii de recuzare sau de abtinere.
( ! ) Aceste exemple au la baza un element comun: legea prevede in mod expres ca se judeca in
camera de consiliu.

Sunt situatii in care desi legea nu prevede ca o cauza se judeca in camera de consiliu, instanta poate
decide acest lucru in concret, pentru o anumita cauza.
Art. 213, alin. 2 NCPC:
Desfasurarea procesului fara prezenta publicului
(2) De asemenea, in cazurile in care dezbaterea fondului in sedinta publica ar aduce
atingere moralitatii, ordinii publice, intereselor minorilor, vietii private a partilor ori
intereselor justitiei, dupa caz, instanta, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca aceasta
sa se desfasoare in intregime sau in parte fara prezenta publicului.
Instanta poate sa dispuna in aceste cazuri, fie la cerere, fie din oficiu, judecarea fara prezenta
publicului. Teoretic, vorbim de situatii ca o procedura de divort sau situatii care ar implica o jena din partea
minorilor de a se adresa in public.
Atunci cand procesul se judeca in sedinta secreta, fara prezenta publicului, au dreptul sa fie prezente
(art. 213, alin. 3 NCPC):

partile;

martorii;

reprezentantii partilor;

expertii;

cei care ii asista pe minori;

traducatorii;

aparatorii partilor;

interpretii;

alte persoane carora instanta, pentru motive temeinice, le admite sa asiste la proces.

Astfel, in cazul desfasurarii procesului fara prezenta publicului nu vorbim despre un

secret total, intrucat doar publicul larg nu participa.

Ratiuni pentru desfasurarea procesului in camera de consiliu

Atunci cand legea vorbeste despre camera de consiliu, ratiunile sunt diverse.

protejarea unei anumite prezumtii de confidentialitate (cum ar fi in materia societatilor). Decizia

legiuitorului in acest sens isi are ratiunea in sensul ca se pot dezvalui secrete de natura economica (spre
exemplu, prin introducerea unei actiuni in anulare a hotararii Adunarii Generale a Actionarilor se pot revela
aspecte privind functionarea societatii);

in alte pricini, camera de consiliu nu are nimic de-a face cu secretul, ci apare pe latura urgentei. In timp ce
sedintele publice sunt planificate anterior, iar schimbarea acestor sedinte ar presupune o interventie a
colegiului de conducere a instantei, desfasurarea procesului in camera de consiliu este stabilita de fiecare
judecator in mod particular (fara a fi tinut de o sedinta publica prestabilita). Astfel, desfasurarea procesului in
camera de consiliu poate servi mai usor celeritatii (se pot da termene si a doua zi);
Spre exemplu, ratiunea urgentei apare la sechestrul judiciar sau la ordonanta presedintiala;

la recuzare si abtinere ratiunea legiuitorului tine tot de secret (spre exemplu, se dezvaluie anumite relatii intre
parti si judecator);

protectia unor categorii. Spre exemplu, potrivit art. 226 NCPC, In cazul in care, potrivit legii, urmeaza sa
fie ascultat un minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Tinand seama de imprejurarile procesului,
instanta hotaraste daca parintii, tutorele sau alte persoane vor fi de fata la ascultarea minorului. Chiar daca
procesul in sine se judeca in sedinta publica, ascultarea minorului se face doar in camera de consiliu. Ulterior,
se revine la regimul publicitatii sedintei de judecata.

Activitatea premergatoare sedintei de judecata

In ceea ce priveste activitatea premergatoare sedintei de judecata, aceasta il are ca

pilon central pe grefierul de sedinta.

La nivelul instantelor exista grefierul sef, grefierul arhivar, grefierul registrator. Exista
si un grefier de sedinta, care insoteste completul de judecata in sedinta publica.

Acesta are o serie de sarcini particulare in ceea ce priveste atat activitatea

premergatoare inceperii sedintei de judecata, cat si activitatea ulterioara inceperii sedintei.

In ceea ce priveste activitatea premergatoare inceperii sedintei de judecata, grefierul

de sedinta:

preia dosarele de la arhiva;

verifica dovezile de inmanare ori de comunicare a citatiilor si altor acte de procedura (verifica daca citatiile
expediate catre parti sau catre alti participanti la proces au fost urmate de o dovada de inmanare);
verifica daca s-au primit relatiile solicitate de instanta (spre exemplu, instanta, prin grefier, solicita eliberarea
unui extras de carte funciara);
intocmeste lista de procese (art. 215 NCPC, art. 103 ROI Regulamentul de ordine interioara al instantelor);

Art. 215 NCPC:

Ordinea judecarii proceselor
(1) Pentru fiecare sedinta de judecata se va intocmi o lista cu procesele ce se dezbat
in acea zi, care va fi afisata pe portalul instantei si la usa salii de sedinta cu cel putin o
ora inainte de inceperea acesteia. Lista va cuprinde si intervalele orare orientative fixate
pentru strigarea cauzelor. Dispozitiile art. 220 sunt aplicabile. [art. 220: Amanarea cauzei
cand nu este in stare de judecata]

Art. 103 ROI:

(1) Grefierul de sedinta preia dosarele de la arhiva, sub semnatura in registrul de
termene, cu cel putin doua zile inaintea sedintei, afiseaza lista cauzelor cu o zi inaintea
termenului de judecata sau cel mai tarziu cu o ora inainte de inceperea sedintei la
instantele la care activitatea se desfasoara in 23 timpi. Grefierul de sedinta completeaza
condica de sedinta, verifica daca au sosit la instanta si s-au atasat la dosare dovezile de
inmanare ori de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte de procedura, precum si
relatiile si actele solicitate de presedinte sau de instanta de judecata. De asemenea,
grefierul de sedinta verifica legalitatea indeplinirii procedurilor de citare sau de
comunicare atasate la dosar si informeaza presedintele completului de judecata despre
deficientele constatate. Dosarele se predau completului de judecata.
(6) Lista de sedinta cuprinde si numele si prenumele judecatorilor care compun
completul de judecata, numele si prenumele grefierului de sedinta, precum si numele si
prenumele procurorului de sedinta. In cazul in care la sedinta de judecata participa un
alt procuror decat cel mentionat in lista de sedinta, grefierul cauzei anunta numele si
prenumele acestuia inainte de a face referatul cauzei.

Astfel, din prevederile art. 103 ROI se desprinde faptul ca lista de sedinta cuprinde mai
mult decat lista proceselor.

In lista de sedinta se precizeaza si:

numele si prenumele judecatorilor care compun completul de judecata astfel, partile vor putea
face eventuale cereri de recuzare. De asemenea, se verifica si respectarea principiului
continuitatii art. 19 NCPC (daca judecatorul de pe lista de sedinta este acelasi ca si cel de la
termenul anterior);
numele si prenumele grefierului de sedinta;
numele si prenumele procurorului de sedinta.


Potrivit art. 215 NCPC, se prevede ca pe lista de sedinta ar trebui precizate si
intervalele orare orientative pentru strigarea cauzelor (nu putem vorbi despre o sanctiune, poate
doar despre o sanctiune administrativa).

Reguli privind asezarea proceselor in lista de sedinta

Prima regula:
in lista se trec mai intai procesele declarate de lege ca fiind urgente (spre exemplu, ordonanta
presedintiala, sechestrul judiciar);
procesele ramase in divergenta (atunci cand completul de doi judecatori nu poate ajunge la o
solutie, se repune cauza pe rol si impreuna cu un al treilea judecator se ia o hotarare in complet de
divergenta);
procesele care au primit termen in continuare pentru dezbatere (dezbaterile au avut loc intr-o
zi si nu s-au putut termina in ziua respectiva).

A doua regula:
mai intai se trec procesele in care partile sunt reprezentate ori asistate de avocat sau de
consilier juridic. Grefierul verifica daca la dosar exista imputernicire avocatiala sau o delegatie
pentru consilierul juridic.

Dupa ce intocmeste lista de sedinta, grefierul de sedinta:

preda dosarele completului de judecata (ulterior intocmirii listei).

*OBS: potrivit art. 215, alin. 4 NCPC: La cererea partii interesate, pentru motive
temeinice, judecatorul poate schimba ordinea de pe lista.

 Sedinta de judecata propriu-zisa

( ! ) Esential este rolul central al presedintelui de complet.

Atributiile presedintelui de complet

Presedintele de complet:

conduce sedinta: deschide, suspenda si ridica sedinta;

ceilalti judecatori se adreseaza doar prin intermediul presedintelui, daca acesta nu le incuviinteaza sa
se adreseze direct partilor, martorilor sau altor participanti la proces;

Astfel, daca un judecator doreste sa afle o informatie de la un martor, se va sopti presedintelui

de complet, iar presedintele de complet se va adresa martorului dl. judecator X doreste sa afle .

Marturiile se consemneaza de grefier, dar nu direct ce spune martorul, ci numai dupa ce

presedintele de complet indica ce sa se consemneze (martorul poate sa intervina si sa solicite
rectificarea).

Totusi, presedintele de complet poate incuviinta si punerea de intrebari direct (cel mai adesea
pentru impactul intrebarii, Noul Cod de procedura civila nefacand precizari suplimentare).

In mod similar, daca partile sau avocatii partilor doresc sa comunice cu martorul, acestia ii
solicita presedintelui de complet sa adreseze o intrebare martorului (dupa ce presedintele cenzureaza
intrebarea, ii spune martorului va rog sa raspundeti la intrebare sau chiar ii repeta intrebarea).

Nu exista un raport direct parte-martor sau avocat-martor. Totusi, se poate incuviinta de catre
presedintele de complet punerea de intrebari direct martorului; acest drept nu este existent insa
a priori in favoarea partii sau a avocatului acesteia.

exercita politia sedintei (spre exemplu, evacuarea din sala) art. 217 NCPC.

Art. 217 NCPC:

Politia sedintei de judecata

(1) Presedintele completului de judecata exercita politia sedintei, putand lua masuri
pentru pastrarea ordinii si a bunei-cuviinte, precum si a solemnitatii sedintei de judecata.

(2) Daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele le poate cere celor care ar
veni mai tarziu sau care depasesc numarul locurilor existente sa paraseasca sala.

(3) Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, cu exceptia cazului
in care le poarta in exercitarea serviciului pe care il indeplineste in fata instantei.

 (4) Persoanele care iau parte la sedinta sunt obligate sa aiba o purtare si o tinuta
cuviincioase.

(5) Cei care se adreseaza instantei in sedinta publica trebuie sa stea in picioare, insa
presedintele poate incuviinta, atunci cand apreciaza ca este necesar, exceptii de la
aceasta indatorire. [participantii la judecata trebuie sa stea in picioare doar cand se
adreseaza instantei, nu pe tot parcursul procesului. Aceasta prevedere este incidenta numai
daca judecata se desfasoara in sedinta publica. Rezulta astfel ca in camera de consiliu nu
este necesara aceasta indatorire; totusi, cel mai adesea salile de camera de consiliu sunt
aceleasi cu salile de sedinta publica lipsa logisticii. Opinie Briciu: in camera de consiliu
ar trebui ca atat completul, cat si avocatii sa nu poarte robe]

(6) Presedintele atrage atentia partii sau oricarei alte persoane care tulbura sedinta
ori nesocoteste masurile luate sa respecte ordinea si buna-cuviinta, iar in caz de nevoie
dispune indepartarea ei.

(7) Pot fi, de asemenea, indepartati din sala minorii, precum si persoanele care s-ar
infatisa intr-o tinuta necuviincioasa. [minorii sub 14 ani nu au acces in sala de judecata]

(8) Daca inainte de inchiderea dezbaterilor una dintre parti a fost indepartata din
sala, aceasta va fi chemata in sala [dupa ce au loc dezbaterile] pentru a i se pune in
vedere actele esentiale efectuate in lipsa ei. Aceste dispozitii nu se aplica in cazul in care
partea indepartata este asistata de un aparator care a ramas in sala. [daca nu i s-ar pune
in vedere persoanei indepartate din sala actele esentiale efectuate in lipsa ei, aceste acte ar fi
nule. Vorbim despre o nulitate virtuala]

(9) Cand cel care tulbura linistea sedintei este insusi aparatorul partii, presedintele
il va chema la ordine si, daca, din cauza atitudinii lui, continuarea dezbaterilor nu mai
este cu putinta, procesul se va amana, aplicandu-se amenda judiciara prevazuta la art.
187 alin. (1) pct. 2, iar cheltuielile ocazionate de amanare vor fi trecute in sarcina sa,
prin incheiere executorie, dispozitiile art. 191 fiind aplicabile. [art. 191 NCPC cererea
de reexaminare. Procesul nu continua, intrucat ar insemna o lipsa de aparare totala]

*OBS: opinie prof. Tabarca: art. 217, alin. 8 NCPC se aplica doar mandatarului avocat
(utilizeaza sintagma asistata), in timp ce art. 217, alin. 9 NCPC se aplica tuturor reprezentantilor
conventionali, deci atat mandatarului avocat, cat si mandatarului neavocat.

Art. 218 NCPC:

Infractiuni de audienta
(1) Daca in cursul sedintei se savarseste o infractiune, presedintele o constata si il
identifica pe faptuitor. Procesul-verbal intocmit se trimite procurorului. [putem avea o
marturie mincinoasa, un ultraj fata de procuror, o incaierare intre parti etc.]
(2) Instanta poate, in conditiile legii penale, sa dispuna si retinerea faptuitorului.

 Momentele principale in desfasurarea sedintei de judecata

1. Ordinea in care se examineaza cauzele (art. 215 NCPC)

Aceasta are la baza doua reguli:

se iau in primul rand cauzele care impun amanarea;
si apoi cauzele care suscita dezbateri (judecatorul spune mai intai cauzele care se amana
fara discutie).

Apoi, dintre cauzele care suscita dezbateri, se urmeaza ordinea din lista, cu precizarile
anterioare referitoare la prioritatea pricinilor procesele declarate de lege ca fiind urgente; procesele ramase
in divergenta; procesele care au primit termen in continuare pentru dezbatere.

Chiar si in situatia unei pricini din cele enumerate, procesele in care partile sunt reprezentate
ori asistate de avocat sau de consilier juridic au prioritate.

( ! ) Ca regula, amanarile fara discutii se pot lua in complet de un judecator, chiar daca
pricina se dezbate intr-un complet colegial (intrucat nu se adopta decizii).
Daca vorbim despre o incontestabila lipsa de procedura, aceasta poate fi analizata si de catre
un singur judecator, fara a fi necesara o decizie din partea completului colegial. Totusi, daca partile poarta
discutii cu privire la aceasta lipsa de procedura, judecatorul asteapta si ceilalti membri ai completului colegial
pentru a dezbate aceasta problema de drept.

Ordinea din lista poate suferi modificari pe baza cererilor partilor, pentru motive temeinice
(spre exemplu, este necesara prezenta partii si la o alta instanta), potrivit art. 215, alin. 4 NCPC.

2. Apelul cauzelor (art. 104 ROI)

Art. 104 ROI:

(9) Apelul partilor si al celorlalte persoane citate se face, de regula, de grefierul de sedinta,
prin instalatia de sonorizare.

(10) Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, grefierul de sedinta face oral referatul cauzei,
prezentand pe scurt obiectul pricinii si stadiul in care se afla judecata acesteia, comunica
modul in care s-a indeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces si daca s-au
realizat celelalte masuri dispuse de instanta la termenele anterioare.

Referatul cauzei: partile, obiectul, stadiul, procedura, citarea si alte masuri.

(12) La cererea partilor, instanta va putea lasa cauza la urma, fixand o anumita ora, cand
dosarul va fi strigat din nou.

3. Situatia in care partile sunt absente (art. 223 NCPC)

Art. 104 ROI:

(13) In cazul in care nici una dintre parti nu se prezinta la strigarea cauzei, dosarul va fi
lasat la sfarsitul sedintei cand, dupa o noua strigare, in ordinea listei, se va proceda conform
dispozitiilor procedurale. Pentru motive temeinice, presedintele completului poate dispune
luarea cauzelor intr-o alta ordine decat cea inscrisa pe lista de sedinta.

Daca nici la a doua strigare nu se prezinta niciuna dintre parti, atunci instanta va verifica daca
nu cumva una dintre acestea nu a cerut judecarea in lipsa.

Daca a cerut judecarea in lipsa cel putin una dintre parti, se va proceda la judecare.

Daca niciuna dintre parti nu a cerut judecarea in lipsa, se va dispune suspendarea cauzei.
Aceasta intrucat partile nu mai insista in judecata. Procesul civil este o afacere privata, guvernata de
principiul disponibilitatii, iar lipsa ambelor parti si nesolicitarea judecarii in lipsa duce la inexistenta
contradictorialitatii (procesul nu poate subzista cat timp partile nu vor). Procesul se suspenda, iar daca
suspendarea dureaza mai mult de 6 luni, acesta se perima.

Partea interesata poate solicita repunerea pe rol, fiind necesara plata unei taxe de timbru de
50% din taxa judiciara de timbru pentru cererea sau actiunea a carei judecare a fost suspendata (art. 9, lit. g
din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru).

Daca se prezinta doar una dintre parti, procesul continua doar cu aceasta (daca partea cealalta
a fost legal citata sau a luat termen in cunostinta). Daca nu a fost legal citata, instanta va dispune amanarea.

Art. 219 NCPC:

Verificari privind prezentarea partilor
(1) Instanta verifica identitatea partilor, iar daca ele sunt reprezentate ori asistate, verifica
si imputernicirea sau calitatea celor care le reprezinta ori le asista.
(2) In cazul in care partile nu raspund la apel, instanta va verifica daca procedura de citare
a fost indeplinita si, dupa caz, va proceda, in conditiile legii, la amanarea, suspendarea ori la
judecarea procesului.

4. Analizarea posibilelor cauze de amanare a judecatii (art. 220-222 NCPC)

Art. 220 NCPC:

Amanarea cauzei cand nu este in stare de judecata

 Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea cauzelor care nu sunt in stare de
judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Cand completul de judecata este alcatuit
din mai multi judecatori, aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.

Amanarea procesului poate fi dispusa la inceputul sedintei numai daca amanarea nu este
precedata de dezbateri contradictorii. Ori de cate ori solutionarea cererii de amanare poate
presupune existenta unor discutii contradictorii intre parti, amanarea se va face ,,la ordine, iar
nu la inceputul sedintei de judecata.
Art. 221 NCPC:
Amanarea judecatii prin invoiala partilor

(1) Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura
data in cursul procesului.

Exista posibilitatea ca partile sa afirme ca nu doresc sa se judece in sedinta respectiva, ci ca

doresc sa se amane. Nu este necesara motivarea acestei cereri.
O singura data in cursul unui proces, partile pot sa stopeze contradictorialitatea si sa amane de
comun acord judecarea cauzei.

(2) Dupa o asemenea amanare, daca partile nu staruiesc in judecata, aceasta va fi

suspendata si cauza va fi repusa pe rol numai dupa plata taxelor de timbru, potrivit legii.

Daca si la urmatorul termen sau la unul din termenele ulterioare celui la care partile au fost de
acord sa amane cauza, in temeiul art. 221, alin. 1 NCPC, partile nu staruiesc in judecata, vorbim
despre o suspendare legala de drept.
Chiar daca se admite stoparea contradictorialitatii temporar, fara consecinte, o atitudine
continua in acest sens este echivalata cu o delasare a procesului. Se intra din nou pe ideea ca
procesul nu poate subzista cat timp partile nu vor.
Sintagma partile nu staruiesc in judecata trebuie interpretata in sensul ca este posibil ca a
doua oara partile sa faca alte acte din care rezulta lipsa lor de intentie in judecata. Nu este
neaparat necesar ca partile sa solicite din nou amanarea procesului.
Reluarea judecatii, dupa suspendare, nu poate fi dispusa din oficiu, ci numai la cererea
partilor. Cererile pentru repunerea pe rol, cand suspendarea judecatii se datoreaza partilor, se
timbreaza cu 50% din taxa judiciara de timbru pentru cererea sau actiunea a carei judecare a fost
suspendata (art. 9, lit. g din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru).

(3) Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de parti pentru un motiv
anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de
amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.

Exemplul 1: la termenul urmator celui la care s-a amanat judecata de comun acord, una din
parti solicita o amanare pentru un motiv pentru care nu ar putea fi incuviintata in mod obisnuit
amanarea, iar celalalta parte nu se opune.
Exemplul 2: una dintre parti depune inscrisuri ce nu au legatura cu pricina, iar cealalta parte
solicita acordarea unui termen pentru analiza inscrisurilor.
Repunerea pe rol se poate solicita, dar este necesara depunerea unei taxe de timbru de 50% din
taxa judiciara de timbru pentru cererea sau actiunea a carei judecare a fost suspendata.

Art. 222 NCPC:

Amanarea judecatii pentru lipsa de aparare

(1) Amanarea judecatii pentru lipsa de aparare poate fi dispusa, la cererea partii interesate,
numai in mod exceptional, pentru motive temeinice si care nu sunt imputabile partii sau
reprezentantului ei.

Conditii pentru dispunerea amanarii judecatii pentru lipsa de aparare:

1. Caracterul exceptional;
2. Existenta unor motive temeinice;
3. Aceste motive sa nu fie imputabile partii sau reprezentantului.

Ar putea constitui motiv temeinic imposibilitatea de a ajunge la instanta datorita conditiilor

meteorologice (spre exemplu, drumul catre localitatea unde se afla instanta este blocat din cauza
zapezii). Motivele temeinice nu trebuie sa fie motive mai presus de vointa partilor (motivele
temeinice sunt elemente scuzabile). Daca ar fi fost necesara prezenta unor elemente mai presus
de vointa partilor, aceasta ar fi dus la o limitare foarte mare a incidentei in practica a acestor
motive (spre exemplu, faptul ca drumul catre instanta era blocat nu ar fi constituit motiv pentru
dispunerea amanarii judecatii, intrucat s-ar fi putut folosi trenul ca mijloc de transport).

In practica, avocatul solicita acordarea unui termen intrucat partea il angajase doar cu o zi
inainte (contractul de asistenta juridica si imputernicirea avocatiala reprezinta data certa).
Intr-adevar, reprezentantul nu este vinovat, insa comportamentul partii este culpabil. In masura
in care partea nu ar prezenta un motiv temeinic, instanta nu ar dispune amanarea judecatii.

Legea nu limiteaza numarul de amanari ce pot fi dispuse pentru lipsa de aparare. Daca
motivele care au justificat lipsa de aparare sunt temeinice si nu sunt imputabile partii sau
reprezentantului acesteia, in cursul judecatii intr-o anumita etapa procesuala se mai poate acorda
inca un termen pentru ca partea sa beneficieze de aparare, daca sunt indeplinite conditiile stricte
prevazute de lege (Codul comentat, p. 603).

(2) Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea
partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.

Instanta va amana pronuntarea chiar si atunci cand motivele invocate de parte nu sunt
temeinice. Daca partea care a solicitat amanarea nu este prezenta, iar instanta gaseste ca cererea
pentru lipsa de aparare este neintemeiata si o respinge, in lipsa solicitarii partii instanta nu poate
din oficiu sa amane pronuntarea pentru a se depune concluzii scrise. In schimb, cerinta textului
este indeplinita daca partea care lipseste a depus la dosar o cerere prin care a solicitat amanarea
pronuntarii. Daca partea cere amanarea pronuntarii pentru a depune concluzii scrise, instanta
este obligata sa procedeze in acest mod (Codul comentat, p. 604).

Exista si alte cauze de amanare decat cele prevazute la art. 221-222 NCPC:

lipsa procedurilor de citare;

lipsa indeplinirii masurilor dispuse de instanta in cursul judecatii (solicitarea unui raport de expertiza de catre
instanta, relatii la cartea funciara, la AEGRM etc.);
administrarea anumitor probe (spre exemplu, un martor nu se poate prezenta; de asemenea, daca anumite
inscrisuri sunt combatute cu inscrierea in fals instanta trebuie sa acorde un termen pentru a intreba partea
daca insista in administrarea acestei probe cu inscrisuri).

Asadar, exista si alte cauze de amanare, pe langa cele doua prezentate ca acceptate de legiuitor
la art. 221 NCPC si la art. 222 NCPC.

 ( ! ) Totusi, amanarile prevazute la art. 221-222 NCPC genereaza amanarea fara discutii, pe
cand celelalte sunt supuse anumitor dezbateri (impun necesitatea unor discutii sau necesitatea administrarii
unor probe).

5. Incercarea de impacare a partilor (art. 227 NCPC)

Art. 227 NCPC:

Prezenta personala a partilor in vederea solutionarii amiabile a litigiului

(1) In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le

indrumarile necesare, potrivit legii. In acest scop, el va solicita infatisarea personala a
partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile.

(2) In litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecatorul poate
invita partile sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei
proceduri. Cand considera necesar, tinand seama de circumstantele cauzei, judecatorul va
recomanda partilor sa recurga la mediere, in vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila,
in orice faza a judecatii. Medierea nu este obligatorie pentru parti.

(3) In cazul in care judecatorul recomanda medierea, partile se vor prezenta la mediator, in
vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Dupa informare, partile decid daca
accepta sau nu solutionarea litigiului prin mediere. Pana la termenul fixat de instanta, care
nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator cu privire
la rezultatul sedintei de informare.

(4) Prevederile alin. (3) nu sunt aplicabile in cazul in care partile au incercat solutionarea
litigiului prin mediere anterior introducerii actiunii.

(5) Daca, in conditiile alin. (1) sau (2), partile se impaca, judecatorul va constata invoiala
lor in cuprinsul hotararii pe care o va da. Dispozitiile art. 440 sunt aplicabile.

Daca nu este incident un caz de amanare a pricinii, art. 227, alin. 1 NCPC prevede ca instanta
trebuie sa insiste in solutionarea cauzei pe cale amiabila, in tot cursul procesului. In acest scop, instanta poate
cere ca partile sa fie prezente personal, pentru a le indruma in vederea impacarii acestora (chiar daca partile
pot fi in principiu reprezentate, partile trebuie sa se infatiseze personal in aceasta situatie).

Trebuie facuta o distinctie intre:

posibilitatea judecatorului de a invita partile sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele
folosiri medierii;
posibilitatea judecatorului de a recomanda partilor sa recurga chiar la procedura medierii.

Relevanta acestei distinctii este urmatoarea:

procedura privind sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii medierii poate fi facuta de mediator,
avocat, judecator, procuror, notar, consilier juridic; in timp ce
procedura medierii propriu-zisa (daca judecatorul le recomanda partilor sa recurga chiar la mediere) se poate
face doar de catre un mediator autorizat, potrivit legii speciale Legea nr. 192/2006 privind medierea i
organizarea profesiei de mediator.


Avantajele medierii (prezentate de Legea nr. 192/2006):
o restituirea anumitor taxe de timbru;
o durata mai scurta etc.

*OBS: medierea nu este obligatorie pentru parti ( ! ).

Totusi, daca o parte accepta in prealabil prezentarea la procedura medierii, poate fi amendata
daca nu se prezinta la aceasta procedura (art. 187, alin. 1, pct. 1, lit. f NCPC).

In practica, judecatorul va da partilor sfaturi de impacare. La un moment dat, judecatorul va

putea sa le aduca in vedere si posibilitatea recurgerii la mediere. Daca partile afirma ca nu stiu ce presupune
aceasta procedura, judecatorul ii va indemna sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele
folosirii medierii (aceasta sedinta de informare poate fi tinuta chiar de catre judecator).
Judecatorul poate merge mai departe, indemand partile direct catre mediere (deci nu doar la
procedura privind avantajul medierii). Chiar daca doar una dintre parti refuza, medierea nu este obligatorie.
Nu se da termen. Instanta nu poate refuza judecarea cauzei daca partile refuza medierea.
Totusi, daca partile sunt de acord, instanta va acorda un termen, ce va fi de minim 15 zile.
Daca o parte nu se prezinta la mediator, aceasta va fi sanctionata cu amenda. Prin acest comportament se
ajunge la acordarea unui termen de judecata inutil. Sanctiunea se da pentru inducerea in eroare a
judecatorului.
In schimb, daca de la inceput o parte refuza medierea, instanta nu o va sanctiona.

Art. 227 NCPC a fost redactat atunci cand sub imperiul legii medierii, sedinta de informare
privind avantajele medierii se facea doar de catre mediator. Ulterior, legea medierii s-a modificat, prevazand
ca avantajele medierii pot fi prezentate si de judecator, avocat etc. Astfel, daca se prevede ca partea va
participa la informarea asupra medierii, trebuie inteles faptul ca aceasta informare poate fi facuta si de catre
judecator, iar ulterior partile vor decide daca participa efectiv la mediere sau nu.

La nivel european, exista Directiva 2008/52/CE privind anumite aspecte ale medierii in
materie civila si comercial, dar aceasta se refera la medierea in litigiile transfrontaliere, nu doar la cele
nationale. Insa, nimic nu impiedica legiuitorul national sa preia anumite idei din directiva si sa le transpuna in
dreptul intern, chiar si pentru litigiile interne, indiferent daca directiva se refera la medierea in litigiile
transfrontaliere.

( ! ) Niciodata nu s-a pus problema ca medierea sa fie obligatorie. In Italia, Curtea

Constitutionala a statuat ca obligativitatea informarii asupra medierii este neconstitutionala.

*OBS: exista litigii unde informarea asupra medierii este obligatorie (spre exemplu, in
domeniul protectiei consumatorilor, in materia dreptului familiei etc. art. 601 din Legea nr. 192/2006).
NU exista litigii in care medierea este obligatorie.

6. Ordinea analizei unei cauze


I.
II.
III.

examinarea exceptiilor;
administrarea probelor;
dezbaterea cauzei.

7. Ordinea in care iau cuvantul participantii la proces (art. 216, alin. 2 NCPC)

Art. 216 NCPC:

Atributiile presedintelui completului de judecata
(2) Presedintele da cuvantul mai intai reclamantului, apoi paratului, precum si celorlalte
parti din proces, in functie de pozitia lor procesuala. Reprezentantul Ministerului Public va
vorbi cel din urma, in afara de cazul cand a pornit actiunea. Altor persoane sau organe care
participa la proces li se va da cuvantul in limita drepturilor pe care le au in proces.

*OBS:
intervenientul principal va lua cuvantul dupa reclamant;
intervenientul accesoriu va lua cuvantul dupa partea pentru care a intervenit;
chematul in garantie va lua cuvantul dupa partea pentru care este chemat in garantie (dar dupa intervenientul
accesoriu);
tertul chemat in judecata va lua cuvantul dupa reclamant (dar dupa intervenientul principal).
Procurorul va lua cuvantul ultimul, cu exceptia situatiei cand a pornit actiunea civila acesta
va lua cuvantul primul, intrucat are pozitia procesuala de reclamant.

In ceea ce priveste acordarea cuvantului partilor, judecatorul poate sa acorde si cuvantul in

replica, dar poate limita durata replicii acordata partii sau reprezentantului acesteia.

Sanctiunea nerespectarii ordinii in care partile iau cuvantul poate genera o nulitate a incheierii
de sedinta. Totusi, vorbim despre o nulitate virtuala (partea interesata trebuie sa dovedeasca o
vatamare).

8. Concluziile scrise (art. 244 NCPC, art. 394 NCPC)

Acestea nu trebuie sa difere de concluziile orale, chiar daca sunt mai ample. Totusi, nu trebuie
sa se depaseasca limita apararilor facute in dezbatere publica.
Dupa ce judecatorul se considera lamurit, dispune inchiderea cercetarii procesului si acorda
termen pentru dezbaterea publica (numai cuvantul final).
Partile sau reprezentantii pot depune concluzii scrise cu 5 zile inainte de termenul stabilit
pentru dezbateri. Si dupa inchiderea dezbaterilor se mai pot depune concluzii scrise in completarea acestora.
Dar, concluziile scrise nu pot depasi limita apararilor facute in concluziile orale.

9. Repunerea pe rol (art. 398-399 NCPC):

Instanta constata cu ocazia deliberarii ca nu este lamurita (spre exemplu, punerea in discutie a
unei probe; punerea in discutie a unei exceptii; unul dintre judecatori la completul de doi judecatori are o
alta opinie).

Primul termen la care partile sunt legal citate importanta practica

Sub imperiul Codului de procedura civila de la 1865, se vorbea despre prima infatisare.

Pentru PARAT:

1.
2.
3.
4.

poate formula cereri de atragere a tertilor in proces (daca intampinare nu este obligatorie);
poate invoca necompetenta materiala si teritoriala exclusiva;
poate invoca nulitati relative cu privire la neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii;
poate formula cerere reconventionala (daca intampinarea nu este obligatorie).

Pentru RECLAMANT:

1. poate modifica cererea de chemare in judecata;

2. poate propune noi dovezi (pana la termenul la care este legal citat).

Pentru INSTANTA:

1. verifica, din oficiu, competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva;

2. verifica identitatea partilor si calitatea de reprezentant;
3. procedeaza la estimarea duratei procesului art. 238 NCPC.

Art. 238 NCPC:

Estimarea duratei cercetarii procesului

(1) La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul, dupa
ascultarea partilor, va estima durata necesara pentru cercetarea procesului, tinand cont
de imprejurarile cauzei, astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si
previzibil. Durata astfel estimata va fi consemnata in incheiere. [prin incheiere, intrucat se
considera ca este un angajament al instantei de a solutiona pricina in termenul respectiv]

(2) Pentru motive temeinice, ascultand partile, judecatorul va putea reconsidera

durata prevazuta la alin. (1). [spre exemplu, intervine moartea uneia dintre parti, fiind
necesara cautarea mostenitorilor; schimbarea martorilor; cereri de recuzare/abtinere]

Daca instanta depaseste termenul estimat, nu exista nicio sanctiune (nu se produce niciun efect
peremptoriu, cum ar fi suspendarea sau perimarea procesului). Insa, exista proceduri ce se leaga de elemente
privitoare la durata procesului estimat de catre instanta: contestatia privind tergiversarea procesului si
contestatia la CEDO.

Incheierile de sedinta

De regula, procesul dureaza minim doua termene (poate totusi dura chiar si un singur termen).
Dupa inchiderea unei sedinte de judecata de la un anumit termen, se redacteaza o incheiere de sedinta.

Art. 232 NCPC:

Redactarea incheierii de sedinta
(1) Pe baza notelor de sedinta, iar daca este cazul si a inregistrarilor efectuate,
grefierul redacteaza incheierea de sedinta.
(2) Incheierea se redacteaza de grefier in cel mult 3 zile de la data sedintei de
judecata.

Incheierea de sedinta este de fapt un proces-verbal cu privire la ce s-a desfasurat in cadrul

sedintei respective (spre exemplu, amanari, admiterea administrarii de probe, discutarea unor exceptii etc.).

Notiune: Incheierile de sedinta sunt acte procedurale ale instantei, intocmite pentru fiecare
termen de judecata, anterioare hotararii finale, care permit urmarirea evolutiei procesului.

Rostul incheierii de sedinta: posibilitatea analizei evolutiei dosarului de catre judecator, un alt
complet sau de catre instanta superioara.

Observatii

I. Sunt situatii in care NU se redacteaza incheierea:

pentru termenul la care a avut loc judecata, nu se redacteaza incheiere, deoarece hotararea va cuprinde si
mentiuni cu privire la termenul respectiv. Atunci cand instanta da o hotarare, nu se face si o incheiere de
sedinta cu privire la termenul la care are loc chiar judecata, intrucat oricum hotararea va contine in partea sa
introductiva mentiunile care ar fi fost trecute in incheiere (art. 233, alin. 3 NCPC);
daca se amana pronuntarea, se face incheiere denumita si incheiere de dezbateri, iar in partea introductiva a
hotararii nu se va mai mentiona continutul dezbaterilor, facandu-se numai referire la faptul ca acestea au fost
consemnate in incheiere.
Vorbim de situatia in care se amana pronuntarea. Instanta ia act de dezbaterile finale, dar nu
pronunta solutia in ziua respectiva, ci, avand nevoie de timp pentru a reflecta cu privire la solutie, stabileste
un termen. In acest caz, se redacteaza incheiere pentru termenul respectiv, chiar daca instanta a ramas in
pronuntare: vorbim despre incheierea de dezbateri.
Particularitatea situatiei consta in faptul ca partea introductiva a hotararii judecatoresti nu va
mai mentiona cuprinsul dezbaterilor, intrucat acestea se regasesc in incheierea de dezbatere. In partea
introductiva a hotararii judecatoresti, se face trimitere la incheierea de dezbatere (in concret, se mentioneaza
ca dezbaterile au fost consemnate in incheierea din termenul de la data X).
( ! ) In acest caz, incheierea de dezbateri face corp comun cu hotararea. Astfel, nesemnarea
incheierii de dezbateri atrage nulitatea hotararii (pentru ca aceasta incheiere contine o parte din hotarare
mentiunile cu privire la dezbaterile finale).


II. Incheierile de sedinta sunt acte ale instantei si nu se confunda cu incheierile date de
executorul judecatoresc.

Clasificarea incheierilor de sedinta

*OBS: clasificarea incheierilor in interlocutorii si preparatorii vizeaza incheierile

premergatoare incheierile anterioare hotararii finale.

Totusi, exista si incheieri finale (care finalizeaza anumite proceduri):

incheierea data asupra cererii de reexaminare a masurii de anulare a cererii de chemare in
judecata (art. 200, alin. 6 NCPC);
incheierea data asupra cererii de asigurare a probelor (art. 360, alin. 4 NCPC);
incheierea data asupra cererii de sechestru judiciar, atunci cand este facuta pe cale separata,
inaintea declansarii actiunii pe fond (art. 972, alin. 2 NCPC);
incheierea data asupra cererii de indreptare a erorilor materiale si incheierea de lamurire a
hotararii (art. 442-443 NCPC) etc.

Particularitatea incheierilor finale este ca intervin in cadrul unor proceduri care nu sunt pe
fond si nu reprezinta decat accesorii fata de o analiza pe fond. Asadar, numai din punct de vedere
administrativ aceste proceduri se desfasoara pe cale separata. Din punct de vedere operational aceste
proceduri sunt accesorii ale unui proces, fie pe rol, fie viitor. Incheierile finale nu finalizeaza in sine niciun
proces si nu au caracter premergator intrucat nu sunt incidente din punct de vedere formal intr-un proces
anume.

I.

Incheieri interlocutorii

Notiune: Incheierile interlocutorii sunt incheierile ce rezolva exceptii procesuale, incidente

procedurale sau alte chestiuni litigioase. Instanta nu poate reveni asupra masurilor dispuse prin aceste
incheieri.

Exemple:
incheierea prin care s-a respins exceptia de necompetenta (*OBS: admiterea exceptiei de necompetenta se
face pe calea unei hotarari: sentinta sau decizie);
incheierea de verificare de catre instanta, din oficiu, a competentei generale, materiale si teritoriale exclusive
(art. 131, alin. 2 NCPC);
incheierea prin care s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale;
incheierea de admitere in principiu intr-o cerere de partaj (instanta fixeaza ca partile au sau nu calitatea de
coproprietari, stabileste cotele coproprietarilor si compunerea masei partajabile); prin hotararea finala se
atribuie loturile.
incheierea prin care se admite in principiu cererea de interventie;
incheierea prin care se admite in principiu cererea de chemare in garantie.

Incheierile interlocutorii raman obligatorii pentru instanta care le-a adoptat (legea instanta de
masurile adoptate). Totusi, aceste incheieri pot fi cercetate in caile de atac.

II.

Incheieri preparatorii

Notiune: Incheierile preparatorii sunt incheierile prin care se adopta masuri de simpla
administrare a judecatii, fara a dezlega chestiuni litigioase. Instanta nu este legata de masurile adoptate prin
aceste incheieri, putand reveni motivat asupra lor.

Exemple:
incheierea de incuviintare a probelor: instanta va putea reveni asupra unor probe pe care initial le-a admis,
motivand prin faptul ca se considera lamurita dupa administrarea altor probe.

Spre exemplu, desi s-a incuviintat administrarea probei cu martori, instanta se poate considera
lamurita dupa administrarea probei cu inscrisuri si cu interogatoriu (unde a avut loc recunoasterea pretentiilor
reclamantului de catre parat). Asadar, instanta va putea reveni asupra incheierii preparatorii de incuviintare a
probei cu martori, motivand aceasta prin faptul ca se considera lamurita dupa administrarea probei cu
inscrisuri si cu interogatoriu (in cadrul caruia paratul a recunoscut pretentiile reclamantului).

( ! ) Revenirea instantei poate afecta partea din incheiere care vizeaza utilitatea probei (nu
legalitatea probei). Daca se discuta despre faptul ca marturia este admisibila sau inadmisibila intr-un proces,
instanta nu se poate razgandi (spre exemplu, vorbim despre calificarea unui element ca fiind un act sau un fapt).
incheierea prin care s-a estimat durata procesului.

Forma incheierilor de sedinta

Incheierile de sedinta au in principiu forma unei hotarari judecatoresti.

*OBS: ca o precizare terminologica, trebuie mentionat faptul ca in mod traditional, se face o

distinctie intre hotarari (sentinte sau decizii) si incheieri. Totusi, potrivit art. 424 NCPC, hotararile
judecatoresti se clasifica, dupa obiectul lor, in sentinte, decizii si incheieri.

Incheierile sunt definite drept toate celelalte hotarari date de instanta, daca legea nu prevede

altfel.

Spre deosebire de reglementarea de sub imperiul Codului de procedura civila de la 1865, in

care se preciza ca sunt incheieri toate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii, Noul Cod de
procedura civila face referire la toate celelalte hotarari date de instanta (lipsind precizarea in cursul
judecatii).

Aceasta sintagma acopera si situatiile in care nu este vorba despre masuri dispuse pe parcursul
judecatii, ci prin care se solutioneaza anumite cereri sau proceduri (mentionate anterior atunci cand s-a facut
clasificarea in incheieri premergatoare si incheieri finale).

Cuprinsul incheierii de sedinta (art. 233 NCPC)

alin. 1:

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)
l)
m)

Pentru fiecare sedinta a instantei se intocmeste o incheiere care va cuprinde urmatoarele:

denumirea instantei si numarul dosarului;
data sedintei de judecata;
numele, prenumele si calitatea membrilor completului de judecata, precum si numele si prenumele
grefierului;
numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea partilor, numele si prenumele persoanelor care le reprezinta
sau le asista, ale aparatorilor si celorlalte persoane chemate la proces, cu aratarea calitatii lor, precum si daca
au fost prezente ori au lipsit;
numele, prenumele procurorului si parchetul de care apartine, daca a participat la sedinta;
daca procedura de citare a fost legal indeplinita;
obiectul procesului;
probele care au fost administrate;
cererile, declaratiile si prezentarea pe scurt a sustinerilor partilor, precum si a concluziilor procurorului, daca
acesta a participat la sedinta;
solutia data si masurile luate de instanta, cu aratarea motivelor, in fapt si in drept;
calea de atac si termenul de exercitare a acesteia, atunci cand, potrivit legii, incheierea poate fi atacata
separat;
daca judecarea a avut loc in sedinta publica, fara prezenta publicului ori in camera de consiliu;
semnatura membrilor completului si a grefierului.

alin. 2:

Incheierea trebuie sa arate cum s-a desfasurat sedinta, cuprinzand, daca este cazul, mentiuni
despre ceea ce s-a consemnat in procese-verbale separate.

alin. 3:

In cazul in care hotararea se pronunta in ziua in care au avut loc dezbaterile, nu se intocmeste
incheierea de sedinta, mentiunile prevazute la alin. (1) si (2) facandu-se in partea introductiva a hotararii.

Regimul cailor de atac

REGULA

( ! ) Incheierile premergatoare se ataca odata cu fondul, cu mentiunea ca aceasta este

posibil doar daca hotararea finala este supusa cailor de atac.

Apelul sau recursul impotriva hotararii finale se considera facut si impotriva incheierilor (in
masura in care partea ce face apel sau recurs nu precizeaza expres altfel).

EXCEPTII

1. Atacarea pe cale separata a incheierilor premergatoare

Fiind vorba despre o exceptie, atacarea pe cale separata este incidenta atunci cand
legea prevede in mod expres.

Exemple:
incheierea de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie potrivit art. 64 NCPC, aceasta poate fi
atacata in termen de 5 zile, care curge de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare
pentru partea absenta;
incheierile date asupra cererilor de suspendare a procesului aceste incheieri nici nu ar putea fi atacate
odata cu fondul, intrucat s-ar putea nici sa nu existe fond. Spre exemplu, daca partile nu sunt prezente
intrucat nu sunt legal citate si instanta dispune suspendarea procesului, in loc sa dispuna citarea partilor,
hotararea instantei este gresita (suspendarea se dispune doar daca partile sunt legal citate si nu se prezinta). In
aceasta situatie, incheierea de admitere a cererii de suspendare a procesului se ataca separat. Daca aceasta sar ataca odata cu fondul, ar interveni perimarea. Opinia majoritara este ca si incheierile de respingere a cererii
de suspendare se ataca separat. Daca s-ar ataca odata cu fondul, s-ar dispune intoarcerea procesului si
suspendarea sa (demers inutil);
cererea de suspendare a executarii provizorii art. 450, alin. 5 NCPC;

2. Inexistenta caii de atac

Exemple:
incheierea prin care se solutioneaza cererea de abtinere;
incheierea prin care se admite cererea de recuzare;
incheierea prin care instanta investita cu o cerere de stramutare dispune cu privire la suspendarea cauzei
(art. 143, alin. 2 NCPC); *OBS: asupra stramutarii propriu-zise instanta se pronunta printr-o hotarare care
este definitiva si nu se motiveaza;

In cazul in care legea dispune ca incheierea poate fi atacata pe cale separata, dosarul se va
trimite la instanta superioara, in copie certificata de catre grefierul instantei a carei incheiere se ataca. Insa, in
practica, desi legea nu prevede ca o incheiere se ataca separat, o parte formuleaza o cale de atac, pentru a
determina trimiterea dosarului si pentru a amana judecata. In aceasta situatie, art. 234, alin. 3 NCPC prevede ca
cererea de exercitare a caii de atac se inainteaza instantei superioare doar impreuna cu o copie dupa incheierea
atacata.

Art. 234 NCPC:

Reguli aplicabile
(1) Dispozitiile privitoare la deliberare, opinie separata, precum si orice alte
dispozitii referitoare la hotararile prin care instanta se dezinvesteste de judecarea
fondului cererii se aplica in mod corespunzator si incheierilor.
(2) In cazul in care incheierile pronuntate de instanta pe parcursul judecatii sunt
supuse apelului sau, dupa caz, recursului separat de hotararea de fond, dosarul se
inainteaza instantei superioare in copie certificata de grefa instantei a carei incheiere se
ataca.
(3) In cazul in care se declara apel sau, dupa caz, recurs impotriva unei incheieri cu
privire la care exista o chestiune litigioasa asupra admisibilitatii atacarii pe cale

separata a incheierii [legea nu prevede ca incheierea se ataca separat], cererea de

exercitare a caii de atac se inainteaza instantei superioare impreuna cu o copie de pe
incheierea atacata, certificata de grefa instantei [nu se trimite intreg dosarul]. Daca
instanta de control judiciar constata admisibilitatea caii de atac, va cere instantei care a
pronuntat incheierea atacata sa inainteze dosarul cauzei, in conditiile alin. (2).

 Cercetarea procesului

Art. 211 NCPC:

Scopul judecarii procesului

Completul de judecata, constituit potrivit legii, efectueaza activitatea de cercetare si

dezbaterea fondului procesului, cu respectarea tuturor principiilor si garantiilor
procesuale, in vederea solutionarii legale si temeinice a acestuia.

Din prevederile art. 211 NCPC reiese ca procesul pare a fi rupt in doua faze:

faza de cercetare;
faza de dezbatere.

Art. 237 NCPC:

Scopul si continutul cercetarii procesului

(1) In etapa de cercetare a procesului se indeplinesc, in conditiile legii, acte de

procedura la cererea partilor ori din oficiu, pentru pregatirea dezbaterii in fond a
procesului, daca este cazul.

Notiune: cercetarea procesului este etapa procesuala in care se indeplinesc actele de

procedura pentru pregatirea dezbaterilor finale ale procesului.

Actele instantei care formeaza continutul cercetarii procesului

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

In vederea realizarii scopului cercetarii procesului, de a pregati dezbaterea in fond a

procesului, instanta:

va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;

va examina cererile de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in conditiile legii;
va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii, a
raspunsului la intampinare si a explicatiilor partilor, daca este cazul;
va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate;
la cerere, va dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru
constatarea unei situatii de fapt, in cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte, potrivit art.
203;
va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor;
va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, precum si pe cele pe care, din oficiu,
le considera necesare pentru judecarea procesului si le va administra in conditiile legii;
va decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen de judecata la care partile sunt
legal citate;

9. va dispune ca partile sa prezinte dovada efectuarii verificarilor in registrele de evidenta ori publicitate
prevazute de Codul civil sau de legi speciale;
10. va indeplini orice alt act de procedura necesar solutionarii cauzei, inclusiv verificari in registrele prevazute de
legi speciale.

Asadar, cercetarea procesului este cea mai ampla activitate in cadrul procesului civil.
In cadrul cercetarii procesului se desfasoara aproape intreaga judecata, mai putin punerea de concluzii
finale. Practic, dezbaterile reprezinta un singur termen de judecata.

Locul cercetarii procesului

pana la 31 decembrie 2015 in sedinta publica;

de la 1 ianuarie 2016 in camera de consiliu (din motive logistice s-a amanat cercetarea procesului in camera
de consiliu; instantele au reclamat faptul ca nu au sali disponibile).

Art. 240 NCPC:

Locul cercetarii procesului
(1) Cercetarea procesului are loc in fata judecatorului, in camera de consiliu, cu
citarea partilor. Dispozitiile art. 154 sunt aplicabile.
(2) In caile de atac cercetarea procesului, daca este necesara, se face in sedinta
publica.

Art. XII din Legea nr. 2/2013:

(1) Dispozitiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata,
privind cercetarea procesului si, dupa caz, dezbaterea fondului in camera de consiliu se
aplica proceselor pornite incepand cu data de 1 ianuarie 2016.
(2) In procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana
la data de 31 decembrie 2015, cercetarea procesului si, dupa caz, dezbaterea fondului se
desfasoara in sedinta publica, daca legea nu prevede altfel.

Dupa 1 ianuarie 2016, sedinta publica ar fi aplicabila exclusiv pentru partea de

dezbateri finale.

Judecata in camera de consiliu ar avea ca avantaje:

acordarea de termene intr-un mod mai flexibil (pentru sedinta publica s-ar face lista de sedinta, ce
ar viza doar dezbaterile finale);
partile si reprezentantii s-ar concentra pe chestiuni tehnice, de drept si mai putin pe impresionarea
publicului prin discursul avocatial.

Reguli privind cercetarea procesului

instanta estimeaza durata cercetarii procesului (art. 238 NCPC);

se stabileste daca probele se administreaza de catre instanta sau de catre avocatii sau consilierii juridici ai
partilor (art. 239 NCPC) partile pot conveni la primul termen ca probele sa fie administrate de avocati si nu
de catre instanta (se restituie 25% din taxa de timbru);

termenele sunt scurte, chiar si de la o zi la alta; numai pentru motive temeinice se pot acorda termene mai
indelungate (art. 241 NCPC) textul este quasi-inaplicabil pana la data de 1 ianuarie 2016; pana atunci,
cercetarea procesului se va desfasura in sedinta publica, potrivit programului stabilit de colegiul de conducere
al instantei;
daca se renunta la cererea de chemare in judecata sau la drept, se incheie o tranzactie ori sunt exceptii
peremptorii, nu va mai fi o dezbatere asupra fondului nu intotdeauna cercetarea procesului este urmata de
o dezbatere asupra fondului (sunt si situatii in care procesul ramane in faza de cercetare spre exemplu, se
admite exceptia prescriptiei sau a autoritatii de lucru judecat etc.);

dupa ce judecatorul se considera lamurit (se rezolva exceptiile si se administreaza probele), prin incheiere,
declara cercetarea procesului inchisa si se fixeaza termen pentru dezbaterea procesului; partile pot conveni
ca dezbaterea sa aiba loc la acelasi termen (art. 244 NCPC).

Importanta momentului:
o reclamantul sau intervenientul principal pot formula o cerere de chemare in judecata a altei
persoane doar pana la terminarea cercetarii judecatoresti (art. 68, alin. 2 NCPC);
o nu se mai pot depune ulterior probe noi, intrucat instanta da termen pentru dezbaterea
procesului. In mod exceptional, doar in cadrul dezbaterii pe fond pot aparea probe noi si
instanta poate admite in mod exceptional administrarea acestora;

partile depun concluziile scrise cu cel putin 5 zile inainte de termenul la care vor avea loc dezbaterile finale.
Concluziile scrise pot fi depuse si dupa inceperea dezbaterilor, dar sub nicio forma nu mai pot fi depuse dupa
inchiderea dezbaterilor. sub nicio forma nu se mai pot depune inscrisuri.