Curs 10 09.04.

2014
Recursul
Prima cale extraordinara de atac. Are in comun cu apelul faptul ca este o cale de atac de reformare:
se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea.
Recursul are ca baza logica controlul hotararilor judecatoresti.
Caile de atac de retractare au la baza autocontrolul.
Recursul nu este suspensiv de executare si este nedevolutiv (nu produce o judecata sub toate
aspectele, ci numai sub aspectele de drept).

Premisa importanta in analiza celor doua cai de atac: in afara de faptul ca sunt cai de reformare
si au la baza ideea de control judiciar, nu prea este nicio alta legatura intre apel si recurs. Aspectul devolutiv v
nedevolutiv (apel v recurs) => intre cele doua cai de atac este o prapastie enorma. De regula, in practica nu se
intampla asa (instantele, in cazul recursului, incearca sa indrepte anumite aspecte care nu au fost rezolvate in
apel).

Obiectul recursului
Hotararile date in apel;
Hotararile date fara drept de apel (dar pt care este prevazut recursul; exista si hotarari care sunt
definitive). Ex: renuntarea la judecata, renuntarea la drept, perimarea, sechestrul asigurator si judiciar (cand
sunt date de curtea de apel).
Incheieri premergatoare, in cazurile expres prevazute de lege (incheierea de suspendare a judecatii).
*OBS: Nu sunt supuse recursului:
Cauzele care sunt de competenta in prima instanta a judecatoriei art. 94 lit. a-j (tot ce incepe la
judecatorie nu este cu drept de recurs).
Cereri evaluabile in bani pana la 1.000.000 lei inclusiv (chiar si ce incepe la tribunal intre 200.001 si
1.000.000 nu este cu drept de recurs). Vezi Legea 2/2013 !!! (in cod scrie 500.000). XVIII(2)
Litigii de munca si asigurari sociale
In materie de insolventa
In materie de expropriere
Repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare
Cereri in materie de navigatie si activitate portuara.

Feluri de recurs
Recurs incident si recurs provocat (la fel ca la apel). VCPC nu retinea extinderea solutiei de la apelul
incident si cel provocat la recurs.
Regulile de la apel se aplica in mod corespunzator, sub aspectul termenului, conditiilor si solutiilor
(Daca recursul principal este respins fara a se judeca in fond cade si recursul incident sau cel provocat).
Termenul
Se aplica prin asemanare regulile de la apel (sub aspectul duratei, modului de curgere), cu o serie de
exceptii.
Daca intimatul nu a invocat prin intampinare sau din dosar nu reiese ca recursul a fost depus peste
termen, el se va socoti in termen. In recurs nu se doreste administrarea prea multor probe. Nu inseamna ca
instanta nu va invoca tardivitatea din oficiu, insa este necesar ca dovezile de depunere peste termen sa existe
in dosar. Instanta nu trebuie sa dispuna si administrarea de probe pt a se verifica daca recursul nu este in
termen.
Ex: daca din dosar lipseste dovada comunicarii hotararii si se face recurs (fara a se sti de cand curge
termenul).
Daca termenul de recurs este unul si acelasi cu cel de motivare a recursului, exista doua situatii in
care termenul de recurs si termenul de depunere a motivelor de recurs sunt diferite: cand termenul de recurs
curge de la pronuntare (termenul de motivare curge tot de la comunicare) + cand partea formuleaza recurs
inainte de termen (caz de echipolenta) => se considera ca este comunicata hotararea la momentul la care a
formulat. Totusi, echipolenta vizeaza numai depunerea cererii de recurs, nu si termenul de motivare.
Competenta
Regula: ICCJ
Exceptia: instanta ierarhic superioara, cand legea prevede in mod expres aceasta (renuntarea la
judecata, la drept, perimarea etc + legea contenciosului administrativ: prin derogare de la regulile NCPC,
recursul se judeca la instanta ierarhic superioara. In contencios poate fi CA sau ICCJ). Judecatoria nu are in
competenta judecarea unor cereri de contencios administrativ. In materie de contencios nu exista drept de
apel (doar de recurs).
Scopul recursului : 483(3) este legat de competenta ICCJ. Pe langa functia de indreptare a
hotararilor judecatoresti nelegale, are si functia secundara de a unifica jurisprudenta.
Jurisprundeta se poate unifica prin:
RIL
Cererea privind pronuntarea hotararii prealabile (Dezleaga un domeniu relativ restrans)
In fiecare proces in parte sa se ajunga la ICCJ pentru a avea o jurisprudenta constanta. De aceea,
exceptiile de la judecarea de catre ICCJ sunt in zone neutre: cand nu se dezleaga fondul (perimari, renuntari
etc; cu derogare in contencios pentru a nu se supraaglomera ICCJ).

Forma cererii de recurs. Efectele cererii de recurs

Cerinte formale intrinseci (486)
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii in favoarea careia se exercita recursul,
numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului care formuleaza cererea ori, pentru
persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si numele si prenumele consilierului juridic care
intocmeste cererea. Prezentele dispozitii se aplica si in cazul in care recurentul locuieste in strainatate;
NULITATE EXPRESA
b) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, denumirea si sediul
intimatului; NULITATE VIRTUALA
c) indicarea hotararii care se ataca; NE
d) motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz,
mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; NE [sunt situatii in care termenul pt
exercitare recursului difera de termenul pt exercitarea motivarii recursului. Nedeclararea motivelor de recurs
si nedezvoltarea lor duce la nulitatea recursului (diferit de apel unde era sanctiune decaderea)]
e) semnatura partii sau a mandatarului partii in cazul prevazut la art. 13 alin. (2), a avocatului
sau, dupa caz, a consilierului juridic. NE [recursul poate fi semnat si de mandatar, dar daca este semnat de
catre mandatar, trebuie sa intruneasca conditiile de la art. 13(2) NCPC mandatarul sa fie sot sau ruda pana
la gradul doi si sa fie licentiat in drept. Nu este suficient ca recursul sa fie semnat de parte, spre deosebire de
apel. Recursul trebuie semnat si de catre avocat sau de catre un consilier juridic, sub sanctiunea nulitatii. Desi
art. 486 NCPC ne vorbeste despre lipsa semnaturii ca fiind prevazuta sub sanctiunea nulitatii exprese, in
realitate lipsa semnaturii partii este prevazuta sub sanctiunea nulitatii exprese. In ceea ce priveste semnatura
avocatului, este expresa + neconditionata de vatamare (reiese din art. 176 NCPC reprezentarea procesuala
pct. 2). Nu este obligatoriu sa semneze si partea si consilieru juridic/avocatul. Daca avocatul are mandat sa si
semneze sa si depuna atunci semneaza numai el. Daca are mandat doar pt redactarea, semneaza ambii. Prin
Legea nr. 4/2013 s-a mentionat ca exista inca o derogare de la obligativitatea semnarii recursului de catre
avocat/consilier juridic in cazul instnatelor sau parchetelor atunci cand acestea sunt parti in proces. Apararea
recursului poate fi declarat si sustinut si de catre un judecator/procuror desemnat de conducatorul parchetului
sau presedintele instantei.]
*OBS:
Absenta motivelor de legalitate (formularea tardiva a acestora); trebuie si dezvoltate, nu doar
enuntate nulitatea recursului (NE).
Daca motivele nu se incadreaza in cele expres prevazute de lege nulitatea recursului (NE)
Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu, caz in care nu mai intervine nulitatea
recursului (chiar daca nu este motivat recursul, nu mai este anulat).
In cazul in care cererea nu este semnata de avocat/consilier juridic, in afara situatiilor de la art. 13(2)
(mandatar licentiat in drept / procuror sau judecator), nulitatea este neconditionata de vatamare (NN).

Cerinte extrinseci :

Se ataseaza inscrisuri noi (se pot folosi si alte inscrisuri decat cele depuse la instantele de fond) =>
sunt singurele probe admise in recurs si trebuie depuse din perpsectiva recurentului odata cu crr de recurs si
din perspectiva intimatului odata cu intampinarea.
Taxa judiciara de timbru (NN) intrucat nu presupune analiza in fond a cererilor, vom avea o taxa
de timbru in suma fixa, cu exceptia motivului de la 488 pct 8 singurul care presupune analiza legii de drept
substantial (calculam taxa de timbru la fel ca apel; 50% din valoarea datorata la prima instanta, raportata
numai la valoarea ce se contesta).
Imputernicirea avocatului / delegatia consilierului juridic / procura mandatarului + dovada ca e ruda
cu partea (Cerificat de stare civila) + dovada ca e licentiat in drept / dovada ca este procuror sau judecator in
cadrul institutie respective + mandat din partea conducatorului parchetului, presedintelui instantei (NN).
Lipsa semnaturii partii sau a avocatului si celelalte conditii (mandat, dovada licenta etc): la prima
instanta, se poate acorda un termen in vederea depunerii lor si numai daca nu se depun se anuleaza (incepe cu
dilatoriu si continua cu peremptoriu). In recurs, termenul acesta nu este in fata instantei, ci este un termen de
regularizare a cererii de recurs: se va da un termen de 10 zile pt a se depune aceste dovezi.

Efectele cererii de recurs

a. Investirea instantei de recurs: la fel ca la apel, nu se poate investi din oficiu; trebuie investita de
catre parte/procuror (dupa caz)
b. Suspendarea executarii hotararii este o exceptie; se suspenda executarea numai in cazurile
expres prevazute de lege (1063 NCPC restituirea cautiunii)
*OBS: in principiu, cererea de recurs nu suspenda executarea, dar deschide calea solicitarii
suspendarii executarii, pe care o poate acorda instanta de recurs (pana la solutionarea recursului):
[este ceea ce la apel s-a studiat ca se face atunci cand existau situatii cand apelul nu era suspensiv de
executare]
Reguli:
-cererea de suspendare se depune direct la instanta de recurs (se depune la instanta care a dat
hotararea, daca se face odata cu cererea de recurs);
-nici suspendarea nu poate fi solicitata daca nu este semnata de reprezentantii mentionati anterior;
-se judeca cu citarea partilor, in camera de consiliu, termenul neputand fi mai mare de 10 zile de la
primirea cererii [pentru citare se vor folosi toate mijloacele moderne: mail, telefon, fax etc];
-cautiunea este obligatorie si prealabila. Sub aspectul cuantumului, se aplica regulile de calcul de la
contestatia la executare (art. 718 NCPC);
-partile trebuie sa fie reprezentate prin avocat/consilier juridic etc. pt sustinerea cererii de
suspendare;
-se pronunta o incheiere motivata si definitiva;
-se judeca de:
1.un complet format din 3 judecatori, daca cererea s-a depus inainte de ajungerea dosarului de
recurs la instanta de recurs. Daca crr de recurs se depune la instanta care a pronuntat hotararea, se depune de
regula in 30 de zile de la comunicarea hotararii. Pt a se trimite dosarul la instnata de recurs trec minim 30 de
zile de la comunicarea hotararii atacate. Insa, hotararea atacata este executorie: in a doua zi de la comunicare
partea care a castigat procesul poate sa o puna in executare => partea care a pierdut procesul poate sa

formuleze crr de suspendare la instanta de recurs. Nu avem deci un complet format pt judecarea recrusului pt
ca nu a ajuns dosarul de recurs => se va desemna un complet de 3 judecatori, dar altul decat cel care va
judeca recursul in viitor.
2.daca cererea se face dupa ce s-a desemnat completul de filtru, crr de suspendare se va judeca de
completul de filtru . compeltul de filtru analizeaza crr de recurs : sa vada daca nu e nul, vadit nefondat etc.
3.daca s-a trecut de filtru si s-a acordat termen in sedinta publica pt dezbaterea in fond a recursului,
evenvtuala crr de suspendare se va judeca de completul care judeca pe fond recursul in sedinta publica.
Asadar, competenta depinde de momentul in care se face crr de suspendare. Instanta poate sa revina
asupra incheierii motivat, dar cu aceleasi conditii cu care a emis incheierea (trebuie facuta o crr din partea
intimatului interesat sa nu se suspende executarea pt ca a castigat in apel).

Depunerea recursului. Pregatirea dosarului

Crr de recurs se depune la instanta care a pronuntat hotararea, sub sanctiunea nulitatii.
Dupa expirarea termenului de recurs pentru toate partile, dosarul se inainteaza la instanta de recurs.
Cererea se semeneaza de avocat/consilier juridic, cu exceptia art. 13(2) si insrtnate
La ICCJ, presedintele va desemna un complet de filtru, pentru examinarea admisibilitatii in
principiu a recursului.
Pentru complinirea viciilor cererii de recurs, se aplica dispozitiile de la apel (se acorda 10 zile pentru
ca sa se inlature viciile). Daca nu se inlatura, se va anula cererea.
Termenul pentru depunerea intampinarii (de 15 zile in cazul apelului) se dubleaza (30 de zile).
Exista si alte termen in legi speciale. Se vor dubla acele alte termene.
Si intampinarea si raspunsul la intampinare trebuie semnate de avocat/consilier juridic!!! Regulile
speciale privind reprezentarea se aplica si intimatului, nu numai recurentul.
Daca sunt mai multe recursuri impotriva aceleiasi hotarari, se judeca impreuna.
Motivele de recurs
1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
fie un judecator incompatibil (incompatibilitate absoluta; daca e relativa, trebuie sa se fi invocat, iar
instanta sa o fi respins sau sa nu se fi pronuntat) + ipoteza in care avem un numar diferit de judecatori
(trebuia sa se judece de 2 judecatori si s-a judecat de trei; instanta a calificat recursul ca apel, l-a judecat si au
semnat minuta toti trei judecatorii, desi trebuiau 2 pt ca era apel) + ipoteza in care la cauza respectiva trebuia
sa depuna concluzii si procurorul si nu a formulat (crr in materie de expropriere, punere sub interdictie,
partide politice) + ipoteza litigiilor de munca unde este necesara prezenta a doi asistenti judiciari. Instanta
poate invoca din oficiu nr judecatorilor, neprezenta procurorului, incompatibilitatea de ordine publica
2. daca hotararea a fost pronuntata de alt judecator decat cel care a luat parte la dezbaterea
pe fond a procesului sau de un alt complet de judecata decat cel stabilit aleatoriu pentru solutionarea
cauzei ori a carui compunere a fost schimbata, cu incalcarea legii;

este vizata nerespectarea principiului continuitatii.

3. cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante,
invocata in conditiile legii;
trebuie sa fie necompetenta materiala, teritoriala exclusiva sau generala. Chiar si asa, in cazul
incompatibiltiatii materiale si teritoriale exclusive, trebuie ca partea sa fi invocat la prima isntanta, la primul
termen si intsanta sa fi respins sau sa nu se fi pronuntat asupra acelei probleme pt a face obiectul recursului.
Trebuie sa fi invocat si in apel si instanta de apel sa nu fi pronuntat/ respins.
Normele de competneta generala pot fi invocate direct in fata instantei de recurs.
Necompetenta de ordine privata nu poate face obiectul analizei in recurs, chiar si in ipotez ain care
partea a invocat exceptia la prima instanta si s-a respins + a invocat in apel si s-a respins. Controlul se opreste
in apel. Chiar daca a fost invocata, necompetenta de ordine privata este eliminata totalmente din spectrul
motivelor de recurs.
4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
Vizeaza incalcarea separatiei puterilor in stat. Incursiunea instantei in sfera atributiilor puterii
legiuitoare sau a puterii executive. Este o aplicatie partiala a prevederilor art. 5 NCPC (ii este interzis
judecatorului sa se substituie legiuitorului).
Formele excesului de putere: solutii prin care judecatorii au considerat ca o lege desi abrogata nu
trebuia abrogata pt ca era buna (salariile magistratilor CCR a dat castig de cauza puterii legiuitoare); solutii
cand instanta emite o autorizatie de constructie (DAR !! poate sa oblige o autoritate locala sa emita o
autorizatie; aici instanta face un act de control).
Au fost si situatii cand aparent s-a spus ca puterea judecatoreasca si-a depasit limitele (limitele sunt
coordonate si avand in vedere CEDO). Nu avem un exces de putere atunci cand judecatorul inlatura un text
legal din sistemul de drept roman raportandu-se la un alt legiuitor, suprastatal: CEDO. ex: Repararea
prejudiciilor cauzate prin nationalizare in perioada comunista s-a prevazut ca se face doar prin lege; lege care
nu a mai aparut. Unii judecatori au respins cereri de revendicare. Alti judecatori s-au raportat la Protocolul 1
si art. 6 CEDO.
Instanta poate declara ca un text anterior constitutiei din 1991 nu mai este in vigoare ca urmare a
intrarii in vigoare a Constitutiei. Insa nu poate face un control de constitutionalitate.
Excesul de putere nu se raporteaza la necompetenta. In mecanismul de rezolvare a pricinii instanta
aplica reguli care exced atributiile sale ca putere in stat.
5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare
atrage sanctiunea nulitatii;
trebuie invocate anterior !! Solutia data de instanta asupra lor poate fi criticata prin introducerea unui
recurs.
6. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive
contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei;
inexistenta sau caracterul defectuos al motivarii. Legiuitorul vrea sa spuna ca nemotivarea poate fi
motiv de casare in trei ipoteze:
-nu exista;
-este deficitara pt ca se anuleaza reciproc argumentele din considerente;
-motivare care nu are legatura cu pricina (excede cadrul procesului).

Se admite motivarea implicita (daca motivezi de ce ai respins plata unei sume de bani, nu mai are
rost sa motivezi si legat de dobanzi).
7. cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat;
Se refera atat ca exceptie, cat si ca aparare.
8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
Produce o timbrare la valoare. Nu intra aici sub nicio forma ipoteza in care avem de-a face cu
aplicarea sau interpretarea gresita a probelor din dosar (fie ca sunt martori, inscrisuri, mijloace materiale,
expertize, ci numai textul de lege care trebuie sa fi fost interpretat/aplicat gresit). Unei situatii incontestabile i
se aplica un alt text. (textul a fost abrogat, este inlaturat de o alta norma speciala derogatoare).
Se pot discuta si reguli sau principii de drept (Spre ex, teoria proprietarului aparent; nu mai discutam
despre b/r credinta, ci despre efectele sale).
Dreptul susbtantial in civil, de regula, sunt norme dispozitive. Norme de ordine publica apar la
incapacitati, interdictii la vanzare, donatie etc.
*OBS: motivele de casare nu pot fi rpimite decat daca ele nu au putut fi invocate pe calea apelului
sau in cursul judecarii apelului ori, desi au fost invocate in termen, au fost respinse sau instanta a omis sa se
pronunte asupra lor.
Chiar daca a aparut o problema de orinde publica si nu ai invocat-o deloc nici la prima instanta si
nici in apel, nu poti invoca direct in recurs !!!! exceptie: autoritatea de lucru judecat. Totusi, instnata de
recurs o poate invoca din oficiu.

Procedura de filtrare a recursurilor la ICCJ

Filtrarea presupune analiza aspectelor de admisibilitate. Se doreste sa nu se ajunga la dezbaterea in
fond decat la acele recursuri unde completul simte nevoia de a avea o dezbatere contradictorie orala.
Spre deosebire de apel, unde intotdeauna exista o dezbatere publica, in cazul recursurilor la
ICCJ, ???
Completul de filtru este format din 3 judecatori. Presedintele completului desemneaza un raportor,
care poate fi unul dintre judecatori sau chiar magistratul-asistent. In 30 de zile de la repartizare se intocmeste
un raport.
Continutul raportului:
-daca recursul indeplineste cerintele de forma prevazute sub sanctiunea nulitatii;
-daca motivele invocate se incadreaza in cele prevazute la 488;
-daca exista motive de ordine publica ce pot fi invocate din oficiu;
-daca este vadit nefondat = motivele se incadreaza in cele de la 488, dar interpretarea pe care o
propune recurentul textului de lege nu este retinuta nicaieri sau este contrara intregii practici judiciare sau
invoca o nulitate, care se incadreaza intr-adevar dpdv formal la art. 488, pct. 5, dar propune o interpretare

totalmente eronata. Spune ca incalcarea unui termen de 30 de zile de redactare a motivarii genereaza
nulitatea; insa termenul de 30 de zile este un termen de recomandare
-daca este cazul, rata si jurisprudenta CCR, ICCJ, CEDO, CJUE + pozitia doctrinei
Raportul se comunica partilor, care au un termen de 10 zile pentru a depune un punct de vedere
(raspuns la probleme indicate in raport).
Completul de filtru nu este necesar cand recursul se judeca la tribunal sau la curtea de apel.
Solutiile completului de filtru:
Anularea recursului : trebuie sa fie unanimitate (in sensul ca recursul nu indeplineste conditiile
formale sau motivele nu se incadreaza in motivele de la 488) doua conditii cumulative.
Respingerea recursului :
Solutionarea in fond a recursului, cand este admisibil recursul si toti membrii completului sunt de
acord cu solutia, iar problema de drept care o pune recursul nu este controversata sau face obiectul unei
jurisprudente constante a ICCJ. Urmatoarea conditie (a patra) : recurentul si intimatul trebuie sa fie de acord
ca recursul sa se judece de completul de filtru (recurentul prin crr de recurs, iar intimatul prin intampinare).
Daca intimatul nu face intampinare, se apreciaza ca si-a dat consimtamantul cu privire la crr recurentului.
Daca recurentul nu cere si face intampinare intimatul si spune ca vrea sa judece completul de filtru si
recurentul nu face raspuns la intampinare = > se considera ca si-a dat consimatnatul = > se judeca de
completul de filtru (Daca se indeplineste celelalte trei conditii).
In cazul in care nu sunt aplicabile primele trei ipoteze (nu e caz de nulitate, nu e vadit nefondat, e
admisibil, dar partile nu si-au dat acordul asupra judecarii de completul de filtru sau nu avem unanimitate) =>
se da incheiere pentru admiterea in principiu si se fixeaza termen, cu citarea partilor, in sedinta publica.
In toate cazurile, completul de filtru judeca fara citarea partilor, dar tine seama de punctele de vedere
transmise cu privire la raport.
Natura deciziilor:
A si B : decizie care nu este supusa niciunei cai de atac [definitiv: permite contestatia in anulare si
revizuirea]
C : decizie definitiva
Toate se comunica partilor.

Solutiile pe care le poate pronunta ICCJ:

ICCJ poate:
.
In caz de admitere intervine casarea si retrimiterea la instanta de apel sau la prima instanta. La prima
instanta atunci cand ne aflam in acele ipoteze prevazute la apel cand instanta de apel insasi ar fi trimis spre
rejudecare (spre ex, cand instanta de recurs constata ca judecata la prima instanta nu a avut loc pe fond; daca

in prima instanta se admite exceptia prescriptie; in apel la fel; in recurs se spune ca nu trebuia admisa
exceptia prescriptiei => se trimite la prima instanta).
Admite, caseaza hotararea si respinge crr ca inadmisibila (cand se depasesc atributiile puterii
judecatoresti, cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat, cand pricina e de competenta unui organ fara
activitate jurisdictionala, cand este de competenta unei instante din afara sistemului roman). In aceste patru
ipoteze, se va respinge cererea ca inadmisibila.
*OBS:
Legea prevede posibilitatea ca trimiterea sa se faca si la alta instanta decat cea care a judecat fondul
(egala in grad, dreptul suveran al instantei de recurs).
In materie de contencios administrativ, nu se aplica solutiile din NCPC, ci in cazul admiterii
recursului, instanta de recurs, casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond. .

Tribunal. Curte de apel

Nu s-a mai pastrat diferenta din VCPC unde se facea o distinctie intre casare si modificare. NCPC:
doar casare.
In caz de casare:
-casarea cu retinere numai la tribunal/curte de apel !!! (nu si la ICCJ). Daca instnata de recurs
apreciaza ca sunt intrunite toate elementele pentru a se pronunta in fond, pronunta o singura decizie. Se poate
acorda un termen daca se considera ca este necesar pt administrarea probelor.????
-casarea cu trimitere, care poate fi data o singura data in cursul procesului, .
-admite casarea si respingerea ca inadmisibila (la fel ca la ICCJ): autoritate de lucur judecat,
depasirea puterii judecatoresti, competneta unui organ fara activit jurisdicitonala, comeptenta unei insttante
straine.
Efectele casarii. Rejudecarea in fond dupa casare. Non reformatio in peius
Hotararea nu are nicio putere.
Actele de executare sau de asigurare sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune
altfel; se constata astfel chiar din oficiu. Instanta nu poate sa ceara din oficiu si intoarcerea executarii.
Rejudecarea in fond dupa casare:
-judecata se va relua in limitele casarii (casarea poate fi totala/partiala; putem avea o casare doar pe
crr reconventionala. Daca exista o interdependenta intre crr reconv si crr principala se caseaza cu totul).
-la rejudecare, se va tine seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost
casata. Cand se judeca dupa casare, se pot administra orice fel de probe, indiferent daca avem casare cu
trimmitere sau cu retinere (retinere: la ICCJ in contencios + tribunale + curti de apel).
-hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanta
care judeca fondul. Sistemul casarii imperative. In franta, casarea nu duce la o dezlegare obligatorie.

Non reformatio in peius:

In cazul recursului, principiul vizeaza nu numai solutia din recurs, ci si solutia data in rejudecarea in
fond dupa casare. Daca recurentul a facut recurs pt faptul ca nu a fost exonerat de intreaga obligatie de plata,
fiind obligat la jumatate si se caseaza cu trimitere, nu se accepta ca rejudecandu-se sa fie obligat la tot (chiar
daca ajungem la rejudecarea in fond dupa casare; aceasta venind ca urmare a admiterii recursului).
Instanta nu are de ce sa aprecieze asupra probelor. Ea ignora complet situatia de fapt (nu poate da
indicatii cu privire la probe).

Contestatia in anulare
Caracterizare
Cale de atac extraordinara, de retractare, nedevolutiva, nesuspensiva de executare.

Feluri
Contestatie in anulare obisnuita (de drept comun) + speciala.
I.Contestatia in anulare obsinuita (de drept comun)
Motive:
Contestatorul nu a fost legat citat si nici nu a fost prezent la termenul cand a avut loc judecata.
Conditii de admisibilitate:
-impotriva aceleiasi hotarari sa nu se fi formulat anterior o contestatie in anulare, chiar daca s-au
invocat alte motive 504(3)
-hotararea sa nu fie definitiva : contestatia in anulare nu poate fi facuta omissio medio.
-motivul nu putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului. De fapt, este vorba despre necitarea
in recurs sau in apel, daca nu exista calea de atac a recursului. Daca nu ai fost citat la prima instanta si nu
invoci in apel si in recurs, intri sub incidenta ultimei conditii (trebuie sa nu fi putut fi invocata pe calea
apelului sau a recursului).
Exceptie: contestatia este admisibila si in cazul in care motivul a fost invocat prin cererea de recurs,
dar instanta l-a respins pentru ca avea nevoie de verificari de fapt, incompatibile cu recursul, ?????. partea
zice ca nu a fost legal citata pt ca nu am domiciliul acolo unde s-a pretins ca am. Instanta de recurs a intrebat
unde ai recursul: dovedesc cu martori domiciliu de facto. Se respinge recursul => motiv de contestatie in
anulare.

II.Contestatia in anulare speciala