DEZVOLTARE

DURABILA
CALE INEDITA DE DEZVOLTARE A OMENIRII

CUPRINS

CUVANT INAINTE ............................................................................................................................................ 2

TABLOUL GENERAL MONDIAL................................................................................................................... 4
1.1
1.2
1.3
1.4

CRESTEREA NUMARULUI DE CONSUMATORI ...................................................................................... 4

CRESTEREA CONSUMULUI INDIVIDUAL .............................................................................................. 6
LIMITARILE CRESTERII ECONOMICE ................................................................................................... 9
RELATIA CONSUM-BUNASTARE ........................................................................................................ 10

DIRECTII PRINCIPALE IN DEZVOLTAREA DURABILA ........................................................................ 14

2.1.
2.2.
2.3.
2.4.

MODELE DE CRESTERE ECONOMICA IN DEZVOLTAREA DURABILA .................................................. 14

CONSUMUL DURABIL ........................................................................................................................ 17
PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT IN DEZVOLTAREA DURABILA........................................................... 18
PROGRES SOCIAL ............................................................................................................................. 19

DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA .................................................................................................... 21

3.1.
3.2.

POLITICI DE DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA ............................................................................. 21

INDICATORI DE DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA ........................................................................ 22

APLICAREA DEZVOLTARII DURABILE IN AFACERI ............................................................................ 25

4.1.
4.2.
4.3.

DEZVOLTAREA DURABILA IN AFACERI .............................................................................................. 25

ECOEFICIENTA .................................................................................................................................. 26
SOCIOEFICIENTA .............................................................................................................................. 27

DEZVOLTARE DURABILA IN ROMANIA .................................................................................................. 29

VIITORUL: DEZVOLTARE CLASICA SAU DURABILA .......................................................................... 32

Cuvant inainte
In ultimii ani a aprut un nou curent ideologic care vizeaz dezvoltarea mondiala - dezvoltarea
durabila (sustenabila). Este in primul rnd un concept filozofic, dar in acelasi timp pragmatic, care in
vedere faptul ca existenta omenirii este limitata la resursele existente pe Pamant. Stadiu actual de
dezvoltarea tehnologica limiteaz resursele folosibile pentru satisfacerea cerinelor umane numai la
cele existente pe planeta Pmnt. ntruct dimensiunile planetei sunt finite, rezulta si faptul ca
existenta omenirii este dimensionata de aceste resurse. Pe msura epuizrii acestor resurse, nu se
mai pot asigura condiii materiale de viata pentru specia umana si in consecina aceasta poate fi
supusa distrugerii.
In mare parte, acest concept de dezvoltare a aprut ca urmare a creterii economice permanente din
ultimii 60 de ani, care a dus la o folosirea intensiva a resurselor planetei. Numai in ultimii 25 de ani a
nceput sa fie contientizat efectul profund negativ al creterii economice asupra mediului ambiant,
iar datele tiinifice referitoare la deteriorarea condiiilor de viata pentru specia umana au devenit din
ce in ce mai alarmante.
Acest nou concept care are in vedere dezvoltarea speciei umane se poate face numai in
concordanta cu resursele existente pe Pamant poarta numele de dezvoltare durabila (dezvoltare
sustenabila) si capata din ce in ce mai muli adepi din partea cercurilor tiinifice. Dezvoltarea
durabila implica o preocupare permanenta pentru conservarea resurselor planetei, in condiiile in
care sunt satisfcute cerinele speciei umane, att in prezent, cat si mai ales in viitor. Un consum
exagerat al resurselor naturale in prezent poate afecta profund condiiile de viata ale generaiilor
urmtoare, care nu vor mai dispune de aceleai resurse, si in consecina se vor confrunta cu condiii
de viata mult mai improprii speciei umane.
Dezavoltarea durabila este legata indisolubil de mediul ambiant in care se desfasoara viata. La
modul general consumul de resurse naturale are in vedere existenta a 2 tipuri de resurse naturale:
Resurse naturale epuizabile
Resurse naturale regenerabile
Resursele naturale epuizabile nu constituie obiectul dezvoltrii durabile dect in mica msura. In
acest sens se apreciaz ca dezvoltarea tehnologica a speciei umane va reaciona suficient de rapid
la epuizarea resurselor naturale, cutnd soluii tehnologice de inlocuire a acestora sau de
reutilizare. Exemplu: titeiul, carbunele fosil, minereuri metalice
In schimb resursele naturale regenerabile reprezinta preocuparea majora a conceptului de
dezvoltare durabila. In randul acestora se numara aerul, apa, vegetatia atat salbatica cat si cea
cultivata de om. Aceste resurse sunt indispensabile vietii si constituie temelia vietii pe pamant.
Absenta lor influenteaza major intreaga viata vie pe Pamant. Activitatea economica are un efect de
agresiune asupra resurselor naturale regenerabile si intereseaza in mare masura asigurarea unui
echilibru intre activitatea economica (consumatoare de surse regenerabile) si posibilitatea mediului
de a regenera aceste resurse. In general se defineste o capacitate suport a naturii de a regenera
sursele regenerabile, depasirea acesteia conducand la o degradare iremediabila a mediului, cu
consecinte dezastroase asupra intregii vieti.
Exista 3 situatii distincte ale influentei activitatatii economice asupra mediului ambiant:
Consumul de resurse
regenerabile
Mai mare decat capacitatea
mediului de regenerare
Egal cu capacitatea de
regenerare a mediului
Mai mic decat capacitatea de
regenerare a mediului

Influenta asupra mediului

ambiant
Degradarea mediului
ambiant

Mediul ambiant in
echilibru
Regenerarea mediului
ambiant

Durabilitate
Dezvoltarea economica lipsita
de durabilitate
Dezvoltarea economica
stationara
Dezvoltare economica durabila

Dezvoltarea durabila pornete de la premiza ca societatea omeneasca trebuie sa gestioneze 3 tipuri

de capital economic, social si natural, ca nu se pot nlocui reciproc si al cror consum poate fi
ireversibil. In timp ce este posibil ca dezvoltarea economica sa gseasc soluii pentru nlocuirea
unor resurse naturale, este imposibila nlocuirea serviciilor furnizate de ecosisteme, cum ar fi
protecia oferita de stratul de ozon, funciile de stabilizarea climatica a pdurii amazoniene etc. In fapt
cele 3 capitaluri (natural, social, economic) sunt complementare. Imposibilitatea nlocuirii unui capital
cu altul poate fi explicata si prin funciile extrem de diverse oferite in special de capitalul natural.
Pdurile nu ofer numai baza de materii prime pentru industria hrtiei (care prin reciclare poate fi
nlocuita de deeuri de hrtie), dar in acelai timp asigura biodiversitatea speciilor de animale,
regularizeaz cursurile de apa si absorb dioxidul de carbon rezultat in urma arderilor.
Dezvoltarea durabila nu se preocupa numai de conservarea mediului. Este un concept mult mai larg
care vizeaza si dezvoltarea sociala si implementarea unui mod de viata care sa fie mult mai
prietenos cu mediul ambiant, pornind de la analiza motivelor care provoac starea de satisfacie
personala a unui individ in societate.
Conceptul de dezvoltare durabila imbraca mai multe aspecte esentiale:
1. Filozofic, pentru ca reprezint un concept care leag iremediabil existenta civilizaiei umane
de resursele disponibile pe Pamant;
2. Politic, pentru ca aplicarea lui la nivelul general implica decizii politice de maxima
nsemntate pentru civilizaia umana, cu implicaii profunde asupra ntregii activitati
economice si sociale
3. Economic, pentru ca traducerea in practica a acestui concept revine economiei, care
trebuie sa ia hotrri dureroase, dar inevitabile, prin redimensionarea folosirii resurselor
naturale si printr-o preocupare mult mai mare privind impactul activitatii economice asupra
mediului ambiant.
4. Social, pentru ca aplicarea conceptului de dezvoltare durabila conduce la o stare de
sanatate mai buna, speranta de viata mai mare si o prosperitate ascendenta.
Abordarea acestui concept este inca in faza de inceput si exista o preocupare intensa a specialistilor
si a unor instituii mondiale pentru definirea conceptului si stabilirea strategiilor de dezvoltare la nivel
mondial. Se creaza diferite scenarii de dezvoltare a omenirii, care sa previzioneze cat mai exact
consumul de resurse naturale, avand grija ca si generatiile urmatoare sa poata beneficia de conditiile
oferite pe Pamant.
Pentru prima data problema dezvoltarii durabile a fost pusa de Clubul de la Roma, reuniune a unor
personalitati de prim ordin din diferite domenii, care au avut preocuparea de a gandi caile de
dezvoltare. Primul produs al acestei reuniuni de personalitati a fost volumul Limits to growth ,
tradus in 32 de limbi, si care a previzionat ca activitatea economica in cretere va avea un impact
major asupra mediului ambiant.
In anul 1987, Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (comisia Brundtland) a prezenta primul
raport Naiunilor Unite, prin care se atrgea atenia ca dezvoltarea economica bazata pe cretere
economica are limite. Acest raport formuleaz si prima definiie a dezvoltrii durabile calea prin
care resursele actuale satisfac cererea societatii din prezent, fara a compromite ansele
satisfacerii cererii generaiilor viitoare.
Incepand cu anii 1990, conceptul de dezvoltare durabila a aparut din ce in ce mai des pe agenda
intalnirilor internationale, fiind obiectul unor summit-uri la nivel mondial.

TABLOUL GENERAL MONDIAL

In ultimele 5 decade, cresterea economica a fost cea mai importanta politica practicata pe
glob. Economia globala a crescut de cca. 5 ori fata de mijlocul secolului 20. Continuarea
cresterii economice in acelasi ritm conduce la o valoare a economiei mondiale de cca. 80
de ori mai mare in anul 2100, fata de anii 1950-1960. Sunt elemente importante, care sunt
luate in considerare de toti analisti economici care previzioneaza viitorul omenirii.
Conceptul de dezvoltare durabila are repercusiuni majore asupra previziunilor de
dezvoltare mondiala. Cresterea economica inseamna un consum din ce in ce mai mare al
resurselor, indiferent daca acestea sunt epuizabile sau regenerabile, iar intrebarea
esentiala care se pune este : Se poate continua asa, in conditiile in care mediul ambiental
va fi din ce in ce mai agresat ?
Pana in prezent, cresterea economica a avut ca motor cresterea consumului. Dezvoltarea
economica a fost generata in cea mai mare masura de cresterea consumului, respectiv de
satisfacerea nevoilor individuale intr-o masura cat mai mare, chiar inducand nevoia de
consum in conditiile in care aceasta nu era absolut necesara si nu reprezenta o cerinta
vitala pentru fiecare individ.
Cresterea consumului are un vedere 2 factori importanti : numarul de consumatori si
cresterea consumului individual.

1.1

Cresterea numarului de consumatori

Cresterea populatiei
mondiale
dimensioneaza
cresterea activitatii
economice de pe
Pamant

In principiu numarul de consumatori de pe o piata este direct

dependent de populatia existenta pe acea piata. Toate activitatile
economice au ca beneficiar final fiinta umana, indiferent daca
cererea finala trece prin mai multe verigi intermediare, care
aparent nu au legatura cu fiinta umana. Consumatorul final este
intotdeauna fiinta umana, iar cererea acesteia de produse este
urmarita permanent de marketingul activitatii economice, pentru
satisfacerea ei in cele mai bune conditii. Din acest motiv exista o
dependenta bine definita intre activitatea economica si numarul
de indivizi, potentiali consumatori ai produselor rezultate. Volumul
consumatorilor este foarte bine aproximat de populatia existenta.
La nivel mondial, volumul activitatii economice este urmarit
permanent in legatura cu populatia mondiala si respectiv cu
mutatiile demografice care au loc in anumite regiuni.
Conform datelor ONU, cresterea populatie mondiale a fost de cca
2 ori in intervalul 1960-2005, in timp ce in perioada 1800-1945 a
crescut numai de 2,5 ori. Cea mai ridicata rata de crestere a
populatie s-a inregistrat in anii 1960-1970 de cca. 2,5% anual.
Pentru estimarea consumului pe termen lung (pana in anul 2100)
s-au facut diferite previziuni privind evolutia populatiei mondiale in
urmatoare perioada. Sunt dezvoltate 3 scenarii, dar ca oricare
prognoza poate fi infirmata de realitate. Cele 3 scenarii sunt:
1. Ipoteza cresterii accentuate a populatiei, in care are loc o
evolutie permanent crescatoare a populatiei, cu o rata de
cresterea asemanatoare cu cea existenta in prezent.
Conform acestui scenariu populatia mondial urmeaza sa
4

se dubleze pana in anul 2100, ajungand la cca. 14 mld.

locuitori,
2. Ipoteza cresterii moderate, conform careia tendinta de
crestere a populatie se va mentine, dar rata de cresterea
a populatiei va deveni din ce in ce mai mica, in jurul anului
2080 aceasta rata urmand sa devina 0, urmata de o
usoara tendinta de scadere a populatiei mondiale dupa
aceasta data. In final, populatia mondiala va atinge cca. 9
mld. de locuitori.
3. Ipoteza scaderii populatiei, in aceasta varianta rata de
crestere a populatiei urmeaza sa diminueze mult mai
rapid, urmand ca in jurul anului 2040 sa devina nula. Dupa
aceasta data va exista un puternic declin al populatiei,
valoarea finala din anul 2100 ajungand mai mica fata de
cea inregistrata in prezent cca. 5,5 mld. locuitori, fata de
6,5 mld.inregistrate in prezent.
Trebuie mentionat ca scenariile 2 si 3 tin seama de imposibilitate
asigurarii de resurse absolut necesare fiintei umane, scenariul 3
avand in vedere si un impact major asupra evolutiei populatiei a
conceptului de dezvoltare durabila. Criticii conceptului de
dezvoltare durabila scot in evidenta faptul ca aplicarea acestui
concept inseamna controlul populatiei, scaderea numarului de
locuitori ai planetei fiind o consecinta importanta a dezvoltarii
durabile. In acest sens se aseamana dezvoltarea durabila cu
teoriile privind combaterea cresterii populatiei Malthus (1798),
Erlich (1968), controlul demografic impus de China prin legislatie.

1.2

Cresterea consumului individual

Poate cea mai

importanta
caracteristica a
speciei umane este
cresterea
permanenta a
consumului individual

Un element extrem de important in aprecierea consumului il

reprezinta tendinta speciei umane de a manifesta un consum in
PERMANENTA crestere. Dintre toate fiintele vii de pe Pamant,
omul este singura specie al carui consum a crescut permanent,
de la o generatie la alta si aceasta tendinta se mentine si in
prezent. Celelalte fiinte vii au un consum in conformitate cu
necesitatile speciei si nu manifesta tendinta de crestere a
consumului. In cazul lor, cresterea numarului indivizilor dintr-o
anumita anumita specie este reglata prin constrageri naturale.
Cresterea exagerata a unei specii este sanctionata de natura prin
mecanisme specifice, care limiteaza numarul de indivizi ai
speciei. Este un mecanism natural prin care este combatuta
cresterea exagerata a unei specii si se mentine un anumit
echilibru intre speciile existente pe Pamant.
In cazul fiintei umane, mecanismul natural de selectie este insa
combatut prin capacitatea fiintei umane de a-si crea un sistem
propriu, separat de cel natural. Inteligenta si capacitate de
progres a fiintei umane au fost principalele caracteristici care au
facut ca specia umana sa creeze o civilizatie proprie, care ii
asigura cel putin pana in prezent un anumit grad de confort si o
viata sociala din ce in ce mai complexa. Existenta omului modern
cauta sa fie cat mai independenta de mecanismele naturale de
selectie, ceea ce contribuie la o crestere a numarului de indivizi
din specia umana.
Iar aceasta evolutie in permanenta crestere a speciei umane este
in mare masura rezultatul unei consum individual in crestere, care
determina un volum sporit al activitatii economice, care furnizeaza
intregul ansamblu de mijloace ce confera independenta speciei
umane fata de natura. Ramane de vazut in ce masura aceasta
independenta a omului fata de natura se poate manifesta
permanent si daca in acest caz, constragerile naturii nu vor avea
efecte dezastruoase asupra intregii vieti de pe Pamant.

Spirala consumului
este un fenomen
specific care
conduce la crestere
economica

In cazul speciei umane, tendinta de consum s-a manifestat pana

in prezent in permanenta crestere, existand o corelare clara intre
cresterea economica si cea a consumului (spirala consumului)
care vizeaza urmatoarele interdependente:
a) Cresterea economica determina venituri individuale mai
mari;
b) Ca o consecinta a veniturilor mai mari, tendinta de
consum creste si se manifesta printr-un consum sporit,
rezultatul unor venituri individuale mai mari;
c) Vanzarea bunurilor produse prin cresterea economica si
consum sporit asigura resurse financiare mult mai mari
pentru domeniul economic si ciclul se reia.

Venituri
individuale

Dezvoltare
economica

Consum

Mecanismul actual al dezvoltarii economice se bazeaza pe cele 3

componente importante, dar cea mai importanta este consumul.
Societatile cu un grad inalt de tehnologie (si care implicit asigura
venituri individuale mai mari) manifesta o predilectie pentru
consum exagerat, care depaseste cu mult nevoile individuale.
Cele 3 componenta sunt interdependente, si existenta unui
element punctual poate determina aceasta evolutie in spirala.
Totusi veriga discutabila este cea a consumului, care ramane o
hotarare individuala, luat desigur intr-un anumit context economic.
Elementul definitoriu
al societatii de
consum este
existenta unui
marketing inteligent
si agresiv.

Societatile in care consumul este extrem de ridicat sunt

caracterizate de un marketing agresiv, inteligent, care nu
urmareste decat sa convinga potentialul cumparator de
avantajele consumului, indiferent daca acesta se refera la un
produs alimentar de baza sau la o proprietate imobiliara.
Strategiile de marketing s-au dezvoltat spectaculos in aceste tari
si in prezent nimeni nu concepe un produs fara a avea o strategie
de marketing bine definita si care sa determine un impact cat mai
mare al produsului pe piata. Strategiile de marketing costa si sunt
reflectate in pretul produsuluui. Se apreciaza ca in prezent, pana
la 12-15% din costul produsului reprezinta marketingul acestuia.
Un rol important in consum il are sistemul financiar. In general,
veniturile individuale sunt alocate in doua directii importante:
consum si economii. Criza economica din 2008-2009 a fost
rezultatul unui consum exagerat. Cea mai mare parte a acestui
consum vine din tarile cu economii puternic liberale (SUA, Marea
Britanie, alte tari dezvoltate cu o economie de piata puternica).
Cresterea spectaculoasa a consumului din aceste tari in perioada
1990-2007 s-a datorat finantarii consumului prin datoria
individuala (credite personale, carti de credit, alte forme de
finantare). La polul opus s-au situat tarile cu o economie
coordonata de piata (China, India) unde rata de economie la

nivel individual a atins valori foarte ridicate (25-40%) raportate la

veniturile realizate, chiar si in conditiile crizei mondiale (20072008).
Criza economica
2007-2009 s-a
datorat in principal
cresterii exagerate a
consumului prin
datoria individuala,in
deplina complicitate
cu sistemul financiarbancar

In Marea Britanie, in perioada 1993-2008 datoriile individuale

cumulate s-au dublat in mai putin de 10 ani. Ritmul de crestere al
datoriilor individuale a fost de 1 mil. Lire sterline la fiecare 11
minute la inceputul anului 2008. Aceasta crestere a consumului
prin datorie nu s-a stopat decat la finele anului. Datoriile
individuale cumulate ale cetatenilor din Marea Britanie au depasit
incepand cu anul 2006 chiar si Produsul Intarn Brut al tarii.
Cresterea exagerata a consumului prin datorie a condus la faptul
ca la inceputul anului 2008, rata economiilor populatiei a atins
valoarea de 0%, cea mai scazuta valoare inregistrata in ultimele 4
decenii. Incurajarea consumului a folosit un mix de instrumente,
printre cele principale fiind dorinta de a avea un statut social
recunoscut si stimularea vanzarilor produselor de firma. Odata
aparuta criza economica, siguranta financiara a scazut si foarte
multi indivizi s-au vazut in imposibilitatea achitarii datoriilor.
Inevitabil, cel mai mare risc a fost preluat de acel segment de
populatie care tot timpul a fost vulnerabil, cei cu veniturile cele
mai mici si care au profitat cel mai putin de pe urma celor 2
decenii de cresterea economica.
Globalizarea este
expresia companiilor
transantionale de
dimensiuni foarte
mar si care dispun
de bugete uriase

Un al treilea element important al consumului este globalizare, ca

fenomen de interconectare atat a activitatilor economice, cat si in
special a consumului din diferite tari. Globalizarea este favorabila
marilor companii transnationale, care dispun de bugete uriase,
comparabile cu PIB ul unor tari de dimensiuni medii. Dispunand
de resurse financiare practic nelimitate, sunt in cautarea
permanenta a unor piete de desfacere, cu o putere de cumparare
cat mai ridicata. Investesc in tehnologii inalte, de mare
productivitate, ceea ce le permite eliminarea in mare masura a
costurilor cu forta de munca, prin automatizarea inalta a
proceselor tehnologice. Ele adapteaza permanent produsul la
conditiile pietei existente, furnizand produse cu un pret adaptat la
puterea de cumparare a pietei locale.
8

1.3

Limitarile cresterii economice

Oricine crede ca
cresterea
exponentiala va
merge la infinit intr-o
lume finita este ori un
nebun ori un
economist.
Kenneth Boulding

Evolutia in spirala a dezvoltarii economice mondiale nu este

limitata daca se au in vedere cele 3 elemente mentionte anterioreconomie, venituri individuale, consum. Spirala se poate repeta la
infinit, daca ea ar depinde numai de aceste 3 elemente. Intervine
insa un element suplimentar - resursele naturale, cu cele doua
componente - epuizabile si regenerabile, care poate limita drastic
spirala cresterii. In conditiile in care resursele se epuizeaza sau
se depaseste capacitate de regenerare a mediului afectat de
activitatea economica, ciclul in spirala nu se mai poate repeta,
aparand factori care vor limita cresterea. Deteriorarea mediului
are repercusiuni extrem de importante asupra vietii umane.
Urmare a deteriorarii mediului pot aparea cataclisme naturale,
cresterea temperaturii globale, inundatii, scaderea continutului
atmosferei in oxigen (componenta esentiala a vietii pe Pamant),
fenomene meteorologice extreme, cresterea continutului
atmosferei in gaze cu efect de sera, toate cu un efect din ce in ce
mai accentuat si care vor ameninta intreaga viata de pe Pamant,
nu mai viata speciei umane.
In conditia cresterii economice perpetue este foarte clar ca
evolutia umana va fi amenintata si ca exista posibilitatea
distrugerii iremediabile a mediului in care ne desfasuram intreaga
viata. Problema prezinta o importanta deosebita in special pentru
generatiile urmatoare, care vor simti din plin efectul puternic al
activitatii economice din prezent asupra mediului,
Factorul limitativ al cresterii economice tine de conservarea si
imbunatatirea conditiilor de mediu din prezent si reprezinta o
decizie fundamentala a umanitatii, care priveste o intreaga
filozofie de viata din prezent si care trebuie modificata,
Prespunere gresita ca cresterea economica mondiala poate
continua permanent. Nu numai pentru popoarele sarace, unde o
calitate mai buna a vietii este esentiala pentru a le asigura
supravietuirea, dar si pentru cele bogate, unde bunastarea
suplimentara nu mai adauga decat putin la nivelul inregistrat in
prezent si poate chiar ameninta starea de bunastare prezenta.

Mediu

Societate
Economie

Primul model pentru dezvoltarea durabila a fost emis de

ORiordan in 1998 si priveste cele 3 componente de baza
economie, societate, mediu precum papusile rusesti Matrioshka,
care intra una in alta. Faptul ca sunt concepute pe dimensiuni,
asa incat sa intre una in alta arata ca exista limite care nu pot fi
depasite. Cea mai mare este cea a mediului, care limiteaza atat
societatea, cat si economia. Cea mica dintre ele este economia,
care trebuiea sa tina seama atat de nevoile societatii, cat si ale
mediului. Intre cele 3 componente functioneaza interdependente,
care sunt esentiale in asigurarea supravieturiii.

1.4

Relatia consum-bunastare

In prezent specialistii
considera ca
bunastarea
individuala este
determinata de
consum, ca expresie
a PIB/locuitor

Se pare ca nivel
individual, notiunea
de bunastare nu este
neaparat legata de
bani, avand alte
componente
majoritare

Intreaga dezvoltare economica are drept unic obiectiv

satisfacerea cerintelor manifestate la nivel individual, prin conditii
de viata mai bune salarii cat mai mari, locuinte confortabile,
autoturisme pentru deplasare, facilitati in gospodaria individuala,.
Consumul este privit in present ca factorul determinant al
bunastarii individului. Cu cat consumul este mai ridicat, cu atat
nivelul de bunastare este mai mare. Cuantificarea nivelului de
bunastare se face formal in prezent prin aprecierea monetara la
nivel de individ, respective prin venitul anual individual sau prin
PIB/ locuitor (produsul intern brut per capita). Sunt indicatori
uzuali folositi in aprecierea bunastarii unor populatii.
Apare insa o problema pur si simplu filozofica. Folosirea
acestor indicatori indica in mod real starea de bunastare a
unor populatii? Se pare ca nu.
Pe de alta parte exista o intreaga discutie a specialistilor privind
definirea unor notiuni de baza cum ar fi bunastare, prosperitate si
fericire si masura in care acestea sunt confundabile. Ceea este
cert este faptul ca cele 3 notiuni sunt intr-o anumita masura
sinonime si pot constitui o masura a gradului in care specia
10

umana atinge valorile supreme.

Intr-un recent studiu se analizeaza factorii care contribuie la
starea de fericire a unei populatii cu un nivel ridicat de bunastare,
exprimata in PIB/locuitor (Marea Britanie)

Chiar si in tari cu o
puternica putere de
cumparare starea de
bunastare (fericire)
nu depinde de venit.

Din aceste date rezulta ca starea de fericire individuala este in

majoritate determinata de relatiile familiale si starea de sanatate,
cei doi factori reprezentand aproape 71% din cauzele mentionate
de cei chestionati. Factorii legati de starea materiala (bani)
reprezinta numai cca, 15% din motivele invocate de esantionul
chestionat (un loc placut de viata + situatie financiara si
monetara).
Studii facute in Statele Unite pe o luna perioada de timp (peste 50
de ani) arata ca in ciuda faptului ca venitul individual a crescut
permanent, de cca. 3 ori (in moneda comparabila), starea de
fericire individuala a ramas practic constanta, chiar cu o usoara
descrestere, Trebuie avut in vedere ca datele de opresc la nivelul
anului 2002, inainte de aparitia crizei financiare mondiale, care
este clar ca a avut un efect devastator asupra acestor date.

11

Iata deci ca nu se poate pune un semn de egalitate intre

realizarea unor venituri mai mari si cresterea bunastarii,
majoritatea indivizilor legand starea de bunastare mai mult de
factorii sociali familia, sanatate, decat de posibilitatea unui
castig mai bun.
Starea de bunastare
este o notiune
subiectiva care este
motivata de diferiti
factori la nivel de
individ

Problema
consumului si a
bunastarii devine
presanta daca se au
in vedere decalajele
intre tarile bogate si
sarace la nivel
mondial

In definitiv, starea de prosperitate (bunastare sau fericire) este o

notiune subiectiva si care depinde de perceptia fiecarui individ
asupra modului in care societatea ii creeaza un mediu propice
propriilor dorinte. Starea poate fi perceputa diferit in functie de
individ, in conditiile in care societatea are o influenta similara
asupra fiecarui individ.
Helliwel, intr-un studiu efectuat in 50 de tari, remarca ca perceptia
subiectiva a fiecarui individ asupra starii de bunastare (fericire)
depinde numai de 6 variabile :
Venitul total
Venitul RELATIV (venitul total raportat la venitul anterior)
Existente unui loc de munca ;
Starea de sanatate;
Relatii interumane functionale
Starea de increderea (in care religia poate joca un rol
important)
Toate aceste elemente converg la idea ca nu neaparat realizarea
unor venituri mai mari poate determina starea de bunastare, care
in principiu determina o stabilitate sociala si permite o evolutie
ascendenta a societatii.
Problema insa se complica si mai mult daca se are in vedere
decalajul de consum existent la nivel mondial. Exista o
polarizarea excesiva a consumului, care reprezinta o preocupare
majora pentru organismele internationale, si care potential poate
genera conflicte sociale. Conceptul de dezvoltare durabila are in
vedere o repartizarea mai justa a consumului in populatia
mondiala, avand in vedere in primul rand cele mai defavorizate
continente (Africa, Asia).

12

Analizele efectuate la nivelul anilor 1990 arata ca in lume exista

grave inechitati sociale. Cca. 1/5 din populatia mondiala dispune
de 82,7% din veniturile mondiale, iar cea mai saraca cincime numai 1,4%. Aceasta distributia a veniturilor are o forma
asemanatoarea cupelor de sampanie, de unde si denumirea
cupa de sampanie a veniturilor mondiale. Este clar ca
dezvoltarea durabila isi propune crearea unui echilibru social cat
mai apropiat, iar aceast nu este posibil in conditiile in care
distributia veniturilor mondiale va ramane in continuare la acest
nivel.

13

DIRECTII PRINCIPALE IN DEZVOLTAREA

DURABILA
Desi aparitia conceptului de dezvoltare durabila a avut loc cu peste 40 de ani in urma,
abia dupa anul 2000 aceste concept a inceput sa fie dezvoltat de institutii international sis
a constituie subiectul uno conferinte la nivel inalt, ( World Summit 2002 - Johanesburg;
World Summit 2005 - Washington; Summit UE de la Lisabona).
In general este acceptat faptul ca dezvoltarea durabila se bazeaza pe trei piloni principali:
Crestere economica;
Protectia mediului;
Progres social.

Progres social

Protectia mediului

Crestere economica

Dezvoltare durabila

Indicatori de masura ai celor 3 piloni :

Cresterea economica = GDP pe locuitor
Protectia mediului = amprenta ecologica pe locuitor
Dezvoltarea sociala = starea de bunastare pe locuitor
Se poate lua in considerare si un al patrulea pilon - mentinerea diversitatii culturale a
umanitatii, considerand ca aceasta este necesara ca si biodiversitatea in natura. Oricum
cei trei piloni sunt fundamentali pentru specia umana.

2.1.

Modele de crestere economica in dezvoltarea durabila

Cresterea economica
a fost insotita pana in
prezent de un efect
negativ puternic

Din punct de vedere al dezvoltarii durabile, cresterea economica

este cel mai important element, care trebuie apreciat la nivel
mondial. Pana in present, cresterea economica a fost insotita in
mod proportional de degradarea mediului, situatia devenind din
ce in ce mai alarmanta, Economia moderna este structural legata
14

asupra mediului
ambiental

Cea mai probabila

directie de dezvoltare
a umanitatii va fi
crestere economica
cu decuplarea
relativa a efectului
asupra mediului

de crestere economica, ca principala componenta de stabilitate.

Mentinerea ei poate deveni un act inconstient, care poate
ameninta insasi viata omenirii. Apare o dilema fundamentala de
dezvoltare:
Scaderea cresterii economice pooate insemna colaps
economic si social ;
Mentinerea cresterii economice ameninta ecosistemele de
care depinde supravietuirea pe termen lung a oamenilor.
In aceste conditii se naste intrebarea: Este posibila cresterea
economica in continuare, in conditiile in care se va ameliora
situatia mediului ambiental? Exista o multitudine de pareri ale
unor economisti de talie mondiala, in care se fac diferite aprecieri
privind modul in care poate avea loc in continuare cresterea
economica. Unele cercuri de specialitate sustin ca nu este
posibila cresterea economica fara o degradare accentuata a
mediului si opiniile lor converg catre o evolutie constanta a
economiei mondiale si chiar descrestere economica.
In sinteza urmatoarele mari categorii de opinii care vizeaza
dezvoltarea sunt:
1. Crestere economica in conditiile din prezent varianta
imposibila din cauza impactului major al activitatiilor
economice asupra mediului ambiant, care poate duce la
degradarea iremediabila mediului, cu consecinte
catastrofale asupra vietii pe Pamant.
2. Crestere economica cu decuplarea totala a activitatii
economice asupra mediului. In aceasta varianta cresterea
economica este insotita de masuri severe privind
reducerea impactului asupra mediului, asa incat orice
crestere economica sa fie insotita de masuri de protejare
a mediului, asa incat impactul cresterii activitatilor
economice asupra mediului sa fie nul. In aceasta conditie,
dezvoltarea mondiala va avea ca efect mentinerea
conditiilor actuale din mediu ambiental. Multi specialisti
privesc aceasta varianta de dezvoltare a fiind un mit,
imposibil de atins. Calculele au arata ca mentinerea
continutului actual al atmosferei in carbon necesita
investitii in valoare de 2% din PIB-ul mondial, ceea ce
demonstreaza ca realizarea acestei variante de dezvoltare
implica resurse financiare uriase, alocate in pricipal de
principalele tari industrializate.
3. Crestere economica cu decuplare relativa a activitatii
economice asupra mediului. Aceasta varianta de
dezvoltare are in vedere continuarea cresterii economice,
dar urmare a masurilor de protectie a mediului, impactul
activitatilor economice asupra mediului ambiant sa fie
ceva mai mic decat cel realizat in prezent. Cresterea
economica va fi insotita de un impact mai mic aspura
mediului, cele doua marimi nefiind egale (crestere
15

economica mai mare, impact mai mic asupra mediului).

Este o varianta de dezvoltare plauzibila, dar trebuie vazut
masura in care cercurile economice vor accepta aceasta
constragere, trecand la o serie de investitii care nu vor
avea ca efect cresterea productivitatii ci numai protectia
mediului ambiant (investitii neproductive). In aceasta
varianta un rol major revine factorului politic, care trebuie
sa asume acte normative obligatorii privind reducerea
impactului activitatilor economice asupra mediului.
Alaturi de aceste variante privind cresterea activitatii economice la
nivel mondial exista si alte opinii care prevad o stagnare a
activitatilor economice la nivel mondial, unele mergand pana la
descrestere economica, care desigur vor avea efecte benefice
asupra mediului ambiental, dar extreme de controversate asupra
starii de bunastare, in special in tarile cu un nivel ridicat de trai.
Aplicarea acestor din urma variante va avea costuri sociale
extrem de ridicate, cu posibilitatea unor convulsii de mari
dimensiuni.
Apreciere impactului activitatii economice asupra mediului se face
dupa urmatoarea ecuatie (ecuatia Erlich):

I=PxAxT
in care:
I = impactul dezvoltarii economice asupra mediului (respectiv
consumul de resurse si impactul dezvoltarii asupra mediului);
P = numarul de consumatori (populatia)
A = nivelul de consum (respectiv starea de prosperitate a
consumatorilor)
T = tehnologie si management (viteza de consum a resurselor si
viteza poluarii mediului)

Impactul cresterii activitatii economice in China

China reprezinta tara care in prezent are o populatie de cca. 1,5 miliarde de locuitori, cel mai mare
numar de pe Pamant. Constienta de efectul numarului mare de locuitori, politica demografica
actuala din China prevede un control drastic al cresterii populatiei. Activitatea economica este
condusa de Partidul Comunist Chinez, care in ultimii ani incearca o imbinare ciudata intre
conducerea centralizata, tipic doctrinei comuniste si elemente ale economiei de piata, aplicate
partial pe diferite criteria. Deschiderea catre economia de piata si numarul cel mai mare de locuitori
de pe Pamant au fost atractii pentru marile companii transnationale, care au intrat in forta in China.
Se vizeaza o crestere importanta a activitatilor economice in China, probabil cu cel mai inalt ritm de
pe glob. Ca o consecinta, si veniturile individuale au crescut si urmeaza sa creasca rapid intr-o
perspective apropiata, Spirala consumului este in plina actiune in prezent in China, cu o amploare
deosebita. Constiente de efectul devastator al consumului asupra mediului, mediile academice
chineze au lansat conceptul de economie circulara, ca un model al dezvoltarii durabile aplicabil in
cazul Chinei. Analiza pe termen lung a plecat de la impactul cresterii activitatilor economice urmand
modelul clasic de dezvoltare economica practicat pana in prezent, conform ecuatiei mentionate
anterior.

Anul

Populatie, mld.

Prosperitate, PIB per capita,

USD

Impact asupra mediului,

numar de ori

16

2000
2020
2050

1,3
1,4
1,5

800
3000
10000

X1
X4
X 14

Dupa acest model, in conditiile in care in anul 2050 populatia va creste de 1,15 ori fata de cel din
2000, prosperitatea va creste de cca. 12,5 ori, iar impactul asupra mediului in anul 2050 va fi de 14
ori mai mare fata de cel inregistrat in anul 2000.Si acest raport este adevarat in conditia ca T=1
(adica viteza de consum a resurselor mediului si viteza impactului activitatilor asupra mediului va
ramane identica cu cea din anul 2000).

2.2.

Consumul durabil

Consumul durabil
reprezinta o revolutie
in domeniul
consumului, care nu
poate fi implementat
decat printr-o vasta
campanie de
promovare incepand
de la cea mai
frageda si receptiva
varsta

Implementarea
consumului durabil
poate fi mult mai
facila in conditiile
unui sistem de taxare
al consumului. Acest
lucru implica o
modificare radicala a
fiscalitatii.

Este imposibil de conceput activitatea economica durabila fara a

avea in vedere si un consum durabil. Productia-consumul
constituie un binom de neseparat, si nici un aspect nu poate
exista de sine statator. Consumul durabil are in vedere orientarea
consumului catre acele produse care indeplinesc conditia unui
impact cat mai mic supra mediului ambient. Este o revolutie in
domeniul consumului, care in prezent era orientat catre produse
cu caracter de noutate, de mare success, indeplinind si
statisfacand dorintele in special ale consumatorilor de success.
Consumul durabil insemna in primul rand o imensa campanie de
educatie, care trebuie inceputa de la cea mai frageda varsta.
Copii, ca vitori consumatori, trebuie informati asupra implicatiilor
unui consum excesiv asupra mebiului abiental si consecintelor pe
termen lung ale acestuia. Trebuie sa poata compara permanent
prezentul cu viitorul si sa manifeste preocuparile pentru pastrarea
unei planete echilibrate ecologic. Campania de educatie trebuie
extinsa la nivelul intregii populatii, cu mentionarea avantajelor
produselor cu impact redus asupra mediului. Fiecare categorie de
populatie trebuie abordata avand in vedere specificitatea ei si
sensibilitatile care ii face receptivi la acest concept,
Deja exista preocupari in acest sens. De pilda in alegerea unui
autoturism fiecare consumator tine seama de consumul de
combustibil, care in conditiile in care un pret foarte volatile al
acestuia poate determina renuntarea la folosirea lui.
Un rol important in dezvoltarea consumului durabil revine politicii.
Specialistii din domeniu discuta intens pe tema unei reforme
fiscale de amploare, introducerea taxei pe consum. Problema
consumului este asa de importanta incat specialistii prevad o
renuntare a impozitului pe venit si a celui pe profit in favoarea
impozitului de consum. Un obstacol major in aplicarea aceste
reforme fiscale este legat de faptul ca nu exista inca o modalitate
simpla de aplicare a sistemului de impozitare de consum. Un
asemena sistem ar trebui sa deosebeasca consumul strict
necesar de supraconsum, iar aici problema impozitarii
consumului nu are solutii simple si aplicabile. Tot in domeniul
politic trebuie gasite instrumentele necesare in vedere cresterii

17

reutilizarii produselor existente, prin folosirea acelor componente

care au o durata de viata mare si inlocuirea numai acelora care
se uzeaza mai des. Trebuie gasite metodele prin care o asemena
atitudine a consumatorului trebui incurajata si sprijinita material,
avand in vedere efectul benefic asupra mediului.

2.3.

Protectia mediului ambiant in dezvoltarea durabila

Exista un conflict
care se acutizeaza
permanent- cel dintre
activitatea umana si
mediu

Amprenta ecologica
este un indicator
sintetic al impactului
activitatii umane
supra naturii

Protectia mediului ambiant se impune ca o necesitate stringenta a

activitatilor speciei umane. Cresterea economica a determinat un
consum exagerat de resurse ale mediului ambiant (epuizabile sau
regenerabile), care incepe sa se materializeze prin fenomene
extreme pe plan climatic, Acestea sunt abia la inceput si este
posibil ca amploarea lor sa creasca. Devine discutabil masura in
care natura isi poate mentine propriul echilibru, pe masura ce
activitatea umana devine o consumatoare din ce in ce mai mare a
acestor resurse. Probabil ca exista o limita pana la care natura
poate suporta agresiunea activitatilor umane, iar peste aceasta
limita vor avea loc denaturari ireversibile ale naturii, cu consecinte
catastrofale asupra speciei umane. Conceptul dezvoltarii durabile
are in vedere in special protejare resurselor regenerabile, care
sunt vitale pentru om (exemplu oxigenul din aer). Ramane ca
inventivitatea umana sa gaseasca solutii pentru refolosirea
surselor naturale epuizabile, iar procesul de epuizare al lor sa fie
diminuat considerabil.
Aprecierea impactului activitatii umane asupra ecosistemelor se
poate face in mai multe moduri. Cel mai folosit indicator este
amprenta ecologica, notiune introdusa in 1992 de William Rees in
teza sa de doctorat condusa de prof.Wackernagel. Este o notiune
care defineste cererea umana fata de capacitatea ecologica de
regenerare a Pamantului. Reprezinta suprafata de pamant
biologic activ si suprafata a marii care sunt necesare pentru a
regenera resursele pe care le consuma populatia umana si care
sunt folosite pentru prelucrarea reziduurilor generate de
activitatea umana. Folosind acest indicator se poate calcula de
cate Pamanturi are nevoie intreaga populatie de pe Pamant
pentru a fi suportata de ecosistemele naturii. La nivelul anului
2006, amprenta ecologica a fost de 1,4, ceea ce arata ca intreaga
umanitate foloseste serviciile ecologice naturale de 1,4 ori mai
repede decat poate Pamantul sa le reinoiasca. In fiecare an se
calculeaza amprenta ecologica umana, pe baza datelor cu 3 ani
in urma, datorita dificultatilor de culegere a datelor si omogenizarii
lor.
Analiza amprentei ecologice compara cererea umana catre
natura cu capacitatea biosferei de a regenera resursele si de a
furniza servicii de prelucrare a deseurilor rezultate din activitatea
umana. Se estimeaza ca suprafata biologic activa de teren si
suprafata a marii sunt necesare pentru a produce resursele pe
care le consuma populatia si pentru a absorbi deseurile rezultate

18

din activitatea umana, folosind procese naturale. Aceasta

contabilitate a resurselor este similara analizei ciclului de viata in
care consumul de energie, biomasa (hrana, fibra), materiale, apa
si alte materiale este convertita intr-o masura standardizata de
suprafata de teren, numita hectare globale - gha

Aprecierea
impactului activitatii
umane asupra naturii
prin amprenta
ecologica per capita
se diferentiaza la
nivelul fiecarei tari.
Exista o puternica
polarizare la nivel
mondial (tari cu
indicatori de
dezvoltare inalti
realizeaza si o
amprenta ecologica
ridicata, in timp ce
cele subdezvoltate
au o amprenta
ecologica farte
scazuta

Un alt indicator important este amprenta ecologica per capita care

determina valoarea acestui indicator pentru toate tarile din lume.
Acest indicator urmareste comparatia intre diferite tari in privinta
consumului si stilului de viata, respectiv masoara in ce masura
populatia unei tari depseste prin consumul propriu capacitatea
resurselor naturale de care dispune. Reprezinta un instrument
extrem de important in definirea unor politici nationale, care pot
viza masuri nationale pentru rediucerea impactului asupra
mediului, in cazul unor valori ridicate ale amprentei ecologice.

Valorile amprentei ecologice per capita are valori foarte

dispersate in 0,5-10 gha.Valorile ridicate se intalnesc in cazul
tarilor cu economie de piata puternica, care realizeaza un
PIB/locuitor foarte mare- cazul tarilor din America de Nord,
Europa, Asia de Sud-Est. La polul opus se situeaza in primul
rand tarile din Africa, America de Sud, Orientul Apropiat si Asia
Centrala.

2.4.

Progres social

Nu se poate concepe
dezvoltarea durabila
fara progres social,
atat in cazul tarilor
dezvoltate, cat si in
cazul tarilor
subdezvoltate

Finalitatea strategiei de dezvoltare durabila il constituie individul,

prin crearea tuturor conditiilor prin care acesta se poate afirma
plenar in intreaga viata economico-sociala. Se
accentueaza
obiectivul general de mbuntire continu a calitii vieii
cetenilor prin comuniti durabile care sa gestioneze i sa
utilizeze eficient resursele i sa valorifice potenialul de inovare
ecologic i social al economiei, garantnd prosperitate,
protecia mediului i coeziune social.
Scopul principal al dezvoltarii economice durabile este de a crea

19

un orizont mai larg pentru ceea ce omul poate alege. In principiu,

alegerea individului este infinita si se modifica in timp. Individul
adesea considera ca fiind realizari personale lucruri care nu se
materializeaza imediat in venituri sau in valori exprimate in cifre.
Un acces mai mare la cunoastere, servicii de alimentatie si
sanatate mai bune, o viata cotidiana mai sigura, protectia
impotriva criminalitatii si violentei fizice, ore de distractie, libertati
politice si culturale, dezvoltarea participarii la actiunile comunitatii
sunt valori promovate de dezvoltarea durabila pe plan social.
Telul dezvoltarii
durabile este
cresterea indexului
dezvoltarii umane, in
toate tarile, dar in
special in cele
subdezvoltate

Aprecierea evolutiei sociale a unei societati se face prin indexul

dezvoltarii umane. Indexul dezvoltarii umane (HDI) este indice
statistic compozit care masoara concomitent speranta medie de
viata, analfabetismul, nivelul de educatie, si standardul de viata.
Are valori cuprinse intre 0-1. Cu cat este mai mare, cu atat
dezvoltarea umana este mai ridicata. In cazul tarilor dezvoltate,
valorile pentru HDI sunt peste 0,85. Tarile foarte putin dezvoltate
din Africa si Asia au valori cuprinse intre 0,35-0,5. Romania are o
valoare de 0,7 la acest indicator. Din punct de vedere al dezvoltarii
durabile, pe plan social trebuie facute eforturi pentru cresterea
valorii acestui index pentru tarile sarace, in acelasi timp cel ridicat
trebuie mentinut la valori cat mai apropiate de cele inregistrate in
prezent.

20

DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA

3.1.

Politici de dezvoltare durabila in Europa

Europa joaca un rol

de prim ordin a nivel
mondial pentru
aplicarea dezvoltarii
durabile. Tarile in
care acest concept a
prins radacini adanci
si este bine studiat
sunt Marea Britanie
si Elvetia.

Si Uniunea
Europeana prin
Comisia Europeana
a luat un set de
decizii strategice
privind aplicarea
dezvoltarii durabile
prin programe
europene, iar
dezvoltarea durabila
este monitorizata
permanent in cele 6
domenii prioritare de
actiune.

In anul 2001, Comisia Europeana a stabilit primul program care

vizeaza conceptul de dezvoltare durabila STRATEGIA DE
DEZVOLTARE DURABILA A UNIUNII EUROPENE. Aceasta
viziune pe termen lung combina o economie dinamica cu politica
de coeziune sociala si starnarde inalte de protectie a mediului.
Face necesara o concentrare la nivel european pe coordonarea
politica si integrare.Ca parte a acestei strategii, Comisia
Europeana a introdus un sistem extins de evaluare a impactului a
propunerilor politice majore. Aceasta abordare permite informatii
despre corelarile intre diferitele dimensiuni ale dezvoltarii durabile
(economic, social, mediu) si furnizeaza informatii factorilor de
decizie. Evaluarile se fac in termeni cost-beneficiu si permit
introducerea masurilor de protectia mediului, in conditii de maxima
eficienta.
Importanta integrarii masurilor de protectie a mediului in celelalte
aspecte ale politicii la nivel european a fost reafirmata in cel de-al
VI Program de Actiune pentru Mediu. Acest nou program a
identificat 6 domenii prioritare de actiune in domeniul mediului
ambiant, care au nevoie de imbunatatiri imediate:
Modificarile climatice- (implementarea protocolului de la
Kyoto, masuri de reducere a gazelor cu efect de sera dupa
anul 2012);
Sanatatea publica (pana in anul 2020 toate produsele
chimice vor fi produse si folosite in asa fel incat nu vor
reprezenta o amenintare pentru mediu);
Resursele naturale si biodiversitatea (decuplarea legaturii
intre cresterea economica si folosirea resurselor si
generarea deseurilor, stoparea reducerii biodiversitatii,
protejarea speciilor de pesti amenintate de disparitie);
Transportul durabil (decuplarea cresterii activitatii de
transport de cea a PIB, transport modal asa incat valoarea
transportului rutier sa fie in anul 2010 la valoarea celui
inregistrat in anul 1998 ) ;
Imbatranirea populatiei;
Excluziunea sociala
Caile principale de actiune sunt:
Implementarea efectiva si in forta a legislatiei mediului cu
evidentierea unui sablon comun pentru toate tarile UE;
Integrarea preocuparilor pentru mediu cu celelalte politicistabilirea originii problemelor de mediu in alte politici
comunitare;
Folosirea de instrumente diferite in politicile de mediu criteriul esential in alegere instrumentului fiind acela al
eficientei maxime si aplicarii posibile;
21

Exista o oarecare
contradictie intre
cresterea
competitivitatii in
Europa si
dezvoltarea durabila

3.2.

Stimularea participarii si implicarii in acest domeniu a

tuturor participantilor, de la mediul de afaceri pana la
cetateni, ONG-uri, parteneri sociali pentru o informare mai
buna si mai accesibila asupra mediului ambiant si
participare de grup in gasirea solutiilor.
Uniunea Europeana este constienta ca abordarea problemei
mediului ambiant este o problema de durata, care necesita masuri
imediate, dar urmarile unei politici de forta vor fi vizibile numai dupa
o perioada mare de timp. Exista temeri ca Agenda Lisabona, care
a fost adoptata in anul 2000 si care are scopul de a face economia
Europei cea mai competitiva si bazata pe tehnologii inalte, ar putea
plasa dezvoltarea durabila intr-un con de umbra, urmarind
neaparat crestere economica.

Indicatori de dezvoltare durabila in Europa

Misiunea principala pentru implementarea programului de dezvoltare durabila la nivelul

Uniunii Europene revine Comisiei Europene. Pentru monitorizarea evolutiei dezvoltarii
durabile, EUROSTAT foloseste un set de peste 100 de indicatori, care sunt urmariti
permanent. Eurostat publica din 2 in 2 ani rapoarte privind evolutia dezvoltarii durabile,
ultimul raport fiind in anul 2009. Evolutia principalilor 10 indicatori a fost urmatoarea:

22

Schimbri clar favorabile

Dezvoltrile recente pot fi considerate favorabile n privina celor doi indicatori cheie
asociai dezvoltrii socio-economice i consumului i produciei durabile. ntre anii 2000
i 2008, PIB-ul pe cap de locuitor din UE-27 a crescut, n medie, cu 1,8% pe an,
nregistrnd rate de cretere din ce n ce mai mari n cursul revirimentului economic din
perioada 2003-2007. Aceast dezvoltare favorabil a condus la o cretere a
productivitii resurselor, care reprezint indicatorul cheie al temei consumul i
producia durabile. Deoarece utilizarea resurselor (n termeni de consum de materiale la
nivel intern) a crescut cu o rat anual mai sczut dect cea a creterii PIB-ul,
productivitatea resurselor n UE-27 a crescut considerabil, cu 1,1% n medie pe an ntre
2000 i 2005.

Nicio schimbare sau schimbri moderat favorabile

Schimbri moderat favorabile pot fi observate n ceea ce privete indicatorii cheie asociai
transportului durabil, sntii publice i schimbrilor demografice. Schimbrile nu au
fost considerabile n privina indicatorului cheie asociat incluziunii sociale i n privina
unuia dintre cei doi indicatori cheie pentru resursele naturale. n ceea ce privete
transportul durabil, indicatorul cheie consumul de energie n sectorul transporturilor
n raport cu creterea PIB-ului indic doar semne slabe de decuplare relativ a cererii de
energie din sectorul transporturilor fa de creterea economic. ntre anii 2000 i 2007,
consumul de energie n sectorul transporturilor n UE-27 a crescut cu 1,5% n medie pe an.
Evaluarea moderat favorabil este rezultatul unor rate chiar mai mari de cretere a PIBului, de 2,1% anual n aceeai perioad, care au compensate creterea consumului de
energie. n ceea ce privete sntatea public, datele privind sperana de via i anii de
via sntoas n UE-25 indic un anumit progres n ceea ce privete viaa mai lung i
mai sntoas a cetenilor europeni. Se poate estima c un copil, indiferent de sex,
nscut n 2006 va tri, n medie, 62 de ani fr dizabiliti. Schimbrile n privina ratei
ocuprii persoanelor vrstnice din UE-27 n perioada 2000 - 2008 reflect un progres
moderat ctre atingerea obiectivului potrivit cruia cel puin jumtate din persoanele
vrstnice ar trebui s fie ncadrai n munc n 2010. Aceast tendin pozitiv indic o
participare crescut a persoanelor vrstnice n cadrul pieei muncii i o reducere a cererii
de cheltuieli de plat a pensiilor. Indicatorul cheie riscul srciei, care se refer la
aspectul incluziunii sociale, indic faptul c din 2005 nu s-a nregistrat nicio schimbare n
ceea ce privete numrul total de persoane expuse riscului srciei n UE-25. n 2007, o
esime din locuitorii din UE-25 triau sub pragul de risc al srciei, care este definit ca 60%
din venitul disponibil echivalent median n ara respectiv. Gospodriile formate dintr-o
singur persoan, copiii i persoanele vrstnice sunt n special expuse riscului srciei.
Datele privind abundena populaiilor de psri comune, unul dintre indicatorii cheie ai
temei resurse naturale, arat c indicele pentru toate psrile comune a rmas relativ

23

stabil, dei numrul de psri de cmp a cunoscut o scdere nefavorabil ntre 2000 i
2006. Aceasta indic faptul c UE nu este nc pe cale s ating obiectivul de stopare a
pierderii biodiversitii pn n 2010.

Schimbri moderat nefavorabile

Schimbrile sunt moderat nefavorabile n ceea ce privete cei doi indicatori cheie asociai
schimbrilor climatice i energiei. Emisiile de gaze cu efect de ser n UE-15 n 2007 au
fost cu doar 5% mai mici dect nivelul nregistrat n anul de referin stabilit n conformitate
cu protocolul de la Kyoto, aceast valoare fiind considerabil sub obiectivul de 8% solicitat
de protocolul de la Kyoto ntre 2008 i 2012. Totui, avnd n vedere reducerile
considerabile ale emisiilor realizate ncepnd cu 2004, proieciile recente prezentate de
Agenia European de Mediu indic faptul c obiectivele Protocolului de la Kyoto ar trebui
s fie atinse. Aceste calcule sunt bazate pe politicile i msurile suplimentare deja
planificate de statele membre, inclusiv utilizarea rezervoarelor de carbon i aa-numitele
mecanisme flexibile ale protocolului de la Kyoto, precum i schema UE de comercializare a
emisiilor. n pofida creterii consumului de energii regenerabile n UE-27 n perioada
2000 - 2007, ponderea acestora n consumul de energie la nivel intern nu a nregistrat o
cretere suficient pentru a se nscrie pe traiectoria int.

Schimbri clar nefavorabile

Schimbrile sunt clar nefavorabile n ceea ce privete cel de-al doilea indicator cheie al
temei resurse naturale, precum i n ceea ce privete indicatorul cheie asociat
parteneriatului global. n urma unor uoare mbuntiri ale conservrii stocurilor de
peti ntre anii 2003 i 2005, totalul capturilor de pete n afara limitelor de siguran
biologic a crescut pn la 21% n 2006. n ansamblu, nivelurile de exploatare durabil
sunt cu mult depite de capturile de pete n toate categoriile. n ceea ce privete
angajamentele internaionale ale UE, proporia din venitul naional brut (VNB) cheltuit de
UE-27 pentru asistena oficial pentru dezvoltare acordat rilor n curs de dezvoltare a
sczut ntre 2005 i 2008 la 0,4% din VNB, ndeprtndu-se astfel de atingerea obiectivului
intermediar de 0,56% pentru 2010. Totui, trebuie menionat c muli dintre ceilali
indicatori ai temei parteneriatul global prezint tendine mai puin favorabile.

24

APLICAREA DEZVOLTARII DURABILE IN AFACERI

4.1. Dezvoltarea durabila in afaceri
Domeniul afacerilor
este primul vizat de
dezvoltarea durabila

Politicile publice au
un rol important prin
crearea unui cadru
stimulativ acestui
concept

Constientizare +
politici publice =
actiuni pentru
dezvoltare durabila

Cel mai important domeniu al aplicarii conceptului de dezvoltare

durabila este la nivelul activitatilor economice desfasurate in lumea
afacerilor. Cel mai mare volum de activitate economica este la
acest nivel, indiferent daca aceasta este realizata de mari firme
transnationale sau microintreprinderi. Ele genereaza cel mai mare
volum de activitate economica. In consecinta, dezvoltarea durabila
trebuie aplicata la nivelul fiecarei firme. Urmare faptului ca
dezvoltarea durabila este un concept nou, inca insuficient
dezvoltat, prima etapa este o vasta campanie de informare la
nivelul managerilor firmelor, in vederea asimilarii si constientizarii
importantei acestui concept.
Un rol important in aceasta campanie de informare constientizare
revine institutiilor publice, care trebuie sa creeze un cadru adecvat
pentru o participare cat mai larga a firmelor in insusirea acestui
concept. In acelasi timp, rolul institutiilor publice este de a crea un
cadru legislativ stimulativ in vederea transpunerii in practica a
dezvoltarii durabile. Se au in vedere atat mecanisme coercitive, cat
si stimulative pentru asigurarea implementarii in forta a dezvoltarii
durabile. Nu este departe momentul in care dezvoltarea durabila va
beneficia de standarde internationale asemanatoare celor pentru
calitate sau protectia mediului, care vor crea un cadru unitar pentru
aplicarea acestui concept.
Faza finala a dezvoltarii durabile la nivelul afacerilor este
reprezentata de momentul actiunii, in care fiecare firma va lua
masuri pentru reducerea impactului activitatii proprii asupra
mediului si crearea unui climat social de incredere pentru toti
angajati. Aceasta trecere la actiune va insemna reproiectarea
produselor/serviciilor si tehnologiilor pentru realizarea obiectivelor
propuse prin dezvoltarera durabila. Va insemna un important efort
tehnologic, cu costuri suplimentare. In acelasi timp se va
implementa si un sistem de monitorizare al indicatorilor principali ai
dezvoltarii durabile, care permite cuantificarea rezultatelor obtinute
si stabilirea prioritatilor urmatoare, in functie de rezultatele obtinute
anterior.
La nivel international, dezvoltarea durabila in afaceri este obiectivul
principal al World Bussines Council for Sustainable Development,
asociere a 150 companii transnationale de mari dimensiuni din 30
de tari si 20 de sectoare industriale majore. Printre membrii acestui
for sunt Nestle, Philips, AT&T, Kodak, 3M, Sony si Toyota.
Aplicarea dezvoltarii durabile in afaceri are in vedere doua aspecte
importante: ecoeficienta si socioeficienta.

25

4.2. Ecoeficienta
Ecoeficienta este
realizata prin livrarea
de bunuri si servicii la
preturi competitive,
care satisfac
cerintele individului si
ii sporesc calitatea
vietii, odata cu
reducerea progresiva
a impactului ecologic
si intensitatii folosirii
resurselor in timpul
de viata al
produsului/serviciului
la un nivel cel putin
egal cu capacitatea
de regenerare a
Pamantului- definitie
WBCSD

Ecoeficenta este definita ca fiind corelarea dintre valoarea

aduagata prin activitatea firmei fata de impactul pe care il are
asupra mediului ambiant.
Conform definitiei WBCSD, activitatea economica conforma cu
dezvoltarea durabila trebuie sa aiba ca efect productia de bunuri si
servicii din ce in ce mai valoaroase pentru consumator, in conditiile
in care consumul de resurse naturale (inclusiv cele necesare
pentru procesarea resturilor rezultate din activitate) este din ce in
ce mai redus. Pe scurt, trebuie produs mai mult cu resurse naturale
din ce in ce mai mici.
Principalele aspecte critice pentru ecoeficienta sunt:
1. Reducerea intensitatii folosirii resurselor materiale in
productia de bunuri/servicii;
2. Reducerea intensitatii folosirii energiei pentru productia de
bunuri si servicii;
3. Diminuarea dispersiei de materiale toxice;
4. Cresterea reciclarii;
5. Folosirea maxima a resurselor regenerabile;
6. Un timp de viata mai lung al produselor;
7. Cresterea folosirii serviciilor pentru productie de bunuri si
servicii.
Cele 7 aspecte critice pot fi concentrate in 3 obiective de amploare:
Reducerea consumului de resurse materii prime si materiale,
energie, apa, pamant, cresterea reciclarii si duratei de viata a
produsului, si formarea unor bucle de reciclare pentru
diferite produse
Reducerea impactului asupra naturii minimizarea emisiilor
de gaze in aer, deversari de apa si apa menajera, dispersia de
substante toxice si trecerea la folosirea intensiva a resurselor
regenerabile
Cresterea valorii produsului/serviciului prin beneficii
suplimentare aduse consumatorului prin produse functionale,
flexibile, modulare, furnizand servicii suplimentare ca
intretinere, imbunatatire, schimb.

26

Calea pentru ecoeficienta

Locuri de munca stabile
Crestere
economica

Succes in afacere

Piata detinuta
Locuri de
munca

Cum sa
decuplezi

Stimulente

Masuri
legislative

Viziune de
afaceri

Competitivitate
Cunostinte noi
Produse noi

Folosirea
resurselor
naturale

Noi aptitudini

Strategie de
ecoeficienta

Inovare

Etape la indemana intreprinzatorului

Decizia de a face o afacere ecoeficienta
Stabilirea unei strategii de atingere a obiectivului cai, etape, resurse
Folosirea inovarii pentru atingere obiectivului
Noi produse (produse reproiectate) + noi cunostinte ale personalului (specializari,
perfectionari)
Produse mai competitive
Produse mai competitive piata si succes
Locuri de munca stabile
Influente externe
extrem de importante
sunt exercitate de
politicile publice.

Rolul primordial revine guvernelor, care prin politica promovata si

sistemul de subventii pot incuraja ecoeficienta. Caile:
Identificarea si eliminarea subventiilor perverse
Costurile legate de poluarea mediului ambiant nu trebuie
suportate din bani publici (COSTURI INTERNE ALE
AFACERII)
Sisteme de taxare deplasatate de la salarii si profit la
consum de resurse si poluare
Dezvoltarea si implementarea de noi instrumente
economice (tranzactionarea emisiilor ca recompensa pentru
firmele care folosesc masuri de ecoeficienta)
Promovarea initiativelor voluntare si acorduri negociate (in
domeniiile de activitate de interes pentru economia unei
tari)

4.3. Socioeficienta
Descrie raportul dintre valoarea adaugata de activitatea unei firme

27

Socioeficienta este
punctul de la care
plecand este
imposibil sa faci
cuiva bine, fara a-i
face altuia rauPareto

si impactul activitatii acesteia la nivel social. In timp ce este de la

sine inteles ca impactul unei afaceri asupra mediului ambiant este
negativ, impactul social se situeaza la polul opus, generand cu
preponderenta aspecte pozitive pentru societate. Mediul de afaceri
creeaza locuri de munca, asigura retributia angajatilor, are
preocupari de sponsorizare si mecenat, face acte de caritate, ceea
ce contribuie la cresterea increderii societatii in mediul de afaceri.
Totusi exista si aspecte negative in domeniul social, printre aceste
aspecte situandu-se accidentele de munca, incalcari ale drepturilor
omului, abuzuri. Socioeficienta incearca sa cuantifice atat
aspectele positive, cat si cele negative prin intermediul unor
indicatori, care sa permita monitorizare acesteia. In general toti
indicatorii folositi au in vedere valoarea adaugata de afacere, iar
toti acesti indicatori sunt monitorizati in dependenta de valoarea
adaugata (exemple - donatii per valoare adaugata; accidente de
munca per valoare adaugata). Dezvoltarea durabila presupune
urmarirea indicatorilor de socioeficienta si folosirea lor in stabilirea
masurilor la nivelul unei afaceri care sa conduca la un impact social
cat mai ridicat.
Socioeficienta reprezinta o distributie optima a resurselor in
societate, care tine seama de toate costurile si beneficiile externe,
cat si de costurile si beneficiile interne. Conceptual o afacere nu
poate fi conceputa fara a avea un lant social, care contribuie in
intregime la succesul ei. Intr-o afacere exista furnizori, clienti,
angajati, furnizori de servicii, comunitati si toti acestia sunt implicati
in asigurarea activitatii afacerii. Daca un singur element din acest
lant dispare, pentru afacere apar probleme, care pot deveni cauza
falimentului si disparitiei afacerii. Intr-o afacere exista o problema
eterna profit sau vanzari. Opinia specialistilor din domeniu este ca
vanzarile reprezinta elementul primordial, care atesta sensul social
al afacerii. O data ce exista vanzari, inseamna ca exista si piata si
clienti, si in consecinta produsul isi dovedeste utilitatea sociala.
Daca profitul devine elementul esential al afacerii, este extrem de
posibil ca vanzarile sa se diminueze rapid si afacerea sa dispara.

28

DEZVOLTARE DURABILA IN ROMANIA

Romania are un
document
programatic pe
termen lung in
dezvoltare durabila,
care face corelarea
intre obiectivele UE
si cele derivate din
specificul national.

Principalul document care vizeaza dezvoltarea durabila in Romania

este Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a
Romniei - Orizonturi 2013-2020-2030, care are drept motto
Menine sntos ceea ce te menine sntos Acest document
reflect o viziune coerent asupra viitorului Romniei n
urmtoarele dou decenii prin prisma conceptului generos i realist
al dezvoltrii durabile.
Elaborarea Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil a
implicat contribuia divers a factorilor activi ai societii romneti
autoritile centrale i locale, partidele politice, cercurile de
afaceri, partenerii sociali, asociaiile profesionale, comunitatea
tiinific i academic, societatea civil. n mod deosebit trebuie
subliniat contribuia de substan a Academiei Romne. n acest
fel se creeaz premisele ca, prin calitatea analizei i modul de
articulare a intelor propuse la orizontul anilor 2013, 2020 i 2030,
aceast Strategie s-i pstreze valabilitatea dincolo de ciclurile
electorale sau de preferinele politice de moment.
n forma sa actual, Strategia se bazeaz pe efortul considerabil
depus n ultimii ani pentru elaborarea i aplicarea planurilor
strategice naionale, programelor tematice sau sectoriale n
conformitate cu obiectivele comune stabilite n Strategia pentru
Dezvoltare Durabil a UE i Strategia Lisabona, precum i cu
ndrumrile metodologice ale Comisiei Europene. S-a inut seama,
de asemenea, de eforturile depuse n anii anteriori pentru
fundamentarea tiinific a opiunilor strategice ale Romniei pe
linia principiilor i practicii dezvoltrii durabile. intele propuse n
Strategie pentru fiecare orizont de timp urmeaz logica exerciiilor
bugetare ale UE, corelat cu proiecii realiste privind folosirea
responsabil, cu randament maxim, a resurselor naionale.

Implementarea
conceptului de
dezvoltare durabila in
Romania tine seama
de necesitatea
cresterii PIB
concomitent cu
masuri de protectia
mediului si progres
social

Condiiile specifice ale Romniei au impus o dubl abordare

normativ a procesului de dezvoltare. Pe de o parte, Romnia are
nc de depit o seam de decalaje istorice fa de rile
dezvoltate ale Uniunii Europene. Pe de alt parte, Romnia trebuie
s aplice, simultan i n totalitate, noua paradigm a dezvoltrii
durabile pe toate palierele vieii economice i sociale, n deplin
armonie cu imperativele valorificrii capitalului natural i
mbuntirii calitii vieii oamenilor. Tocmai de aceea, pornind de
la performanele din ultimii ani, se are n vedere meninerea unor
ritmuri ridicate de cretere a produsului intern brut (PIB) astfel nct
s putem s asigurm o ct mai rapid convergen n parametrii
europeni. Strategia recomand mecanisme specifice, att la nivelul
aciunii autoritilor centrale i locale dar i la nivelul societii civile,
sub egida Academiei Romne, pentru monitorizarea implementrii
obiectivelor stabilite.
Pornind de la situatia actuala a Romaniei si avand in vedere
conceptia moderna asupra diferitelor tipuri de capital care concura
la activitatea economica (natural, antropic, uman si social),
29

Strategia stabileste obiectivele tinta si modalitatile de actiune pe

termen mediu si lung ale Romaniei (2013, 2020, 2030). Largirea
orizontului de timp este impusa de temporalitatea dezvoltarii
durabile, care in general nu poate avea efecte decat pe termen
lung. Principalele probleme abordate vizeaza :
Schimbrile climatice i energia curat
Transport durabil
Producie i consum durabile
Conservarea i gestionarea resurselor naturale
Sntatea public
Incluziunea social, demografia i migraia
Srcia global i sfidrile dezvoltrii durabile
Sunt incluse si obiective intersectoriale cum ar fi: educatia si
formarea
profesionala:
cercetarea
stiintifica,
dezvoltarea
tehnologica si inovarea.
Ca orientare general, lucrarea vizeaz realizarea urmtoarelor
obiective strategice pe termen scurt, mediu i lung:
Orizont 2013: ncorporarea organic a principiilor i practicilor
dezvoltrii durabile n ansamblul programelor i politicilor
publice ale Romniei ca stat membru al UE.
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al rilor Uniunii
Europene la principalii indicatori ai dezvoltrii durabile.
Orizont 2030: Apropierea semnificativ a Romniei de nivelul
mediu din acel an al rilor membre ale UE din punctul de
vedere al indicatorilor dezvoltrii durabile.
Pozitia Romaniei in
aplicarea dezvoltarii
durabile este
favorizata de
activitatea
economica scazuta si
implica costuri de
mai mici

Pozitia Romaniei fata de dezvoltarea durabila este una speciala.

Stadiul actual de dezvoltare al economiei romanesti este mutl mai
scazut fata de media inregistrata la nivel european. Este un factor
important, care trebuie avut in vedere in aplicarea dezvoltarii
durabile. Orice intarziere in aplicarea principiilor dezvoltarii durabile
va duce inevitabil la o crestere economica clasica, cu impact major
asupra mediului ambient. Cu cat nivelul de dezvoltare va fi mai
ridicat (si in absenta dezvoltarii durabile), cu atat costurile inerente
aplicarii dezvoltarii durabile vor fi mai mari. Este deci esential ca
dezvoltarea durabila sa fie implementata efectiv cat mai rapid in
Romania, costurile in aceasta faza fiind mult mai reduse si modelul
dezvoltarii durabile mai usor de transpus in practica.
Sursele de finanare posibile pentru realizarea obiectivelor
Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil, conform Planului
Naional de Dezvoltare, Programelor Operaionale i planurilor de
aciune specifice aprobate sunt:
Contribuia UE prin instrumentele structurale (Fondul European
pentru Dezvoltare Regional, Fondul Social European, Fondul de
Coeziune) pentru obiectivul Convergen i obiectivul Cooperare
teritorial European i cofinanarea naional public (buget de
stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) i privat

30

aferent.
Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rural, Fondul European de Pescuit) i
cofinanarea naional aferent din surse publice i private.
Fonduri alocate de la bugetul de stat i bugetele locale destinate
programelor de investiii pentru dezvoltare, avnd obiective similare
celor cofinanate din fondurile comunitare sus-menionate.
Credite externe pentru investiii din partea instituiilor financiare
internaionale (Banca European de Investiii BEI, Banca
European pentru Reconstrucie i Dezvoltare BERD, Banca
Mondial etc.) precum i din alte surse (fonduri suverane, fonduri
private cu profil investiional etc.) pentru susinerea unor proiecte
naionale congruente cu obiectivele Strategiei Naionale pentru
Dezvoltare Durabil i a Strategiei UE n materie.
Alte instrumente financiare (ncurajarea, n continuare, a
investiiilor strine directe, utilizarea mai activ a pieei de capital,
n spe prin lansarea de oferte publice iniiale (IPO), lrgirea bazei
de creditare bancar prin stimularea economisirii interne,
dezvoltarea instrumentelor de plasament pe termen lung,
concesionarea unor proiecte de infrastructur i utiliti publice,
promovarea parteneriatelor public-privat etc.).
Programarea financiar a Planului Naional de Dezvoltare 20072013 prevede un necesar de investiii n sum total de 58.673,10
milioane euro, care se pliaz perfect pe obiectivele stabilite de UE
pentru alocarea fondurilor structural i de coeziune i a celor
pentru agricultur i pescuit. Din acest total, circa 32 miliarde euro
pot fi finanate prin intermediul instrumentelor structurale i al
fondurilor pentru agricultur i pescuit ale UE care au o destinaie
precis, cu condiia asigurrii unei capaciti naionale de absorbie
ct mai mari. Diferena urmeaz s se acopere din bugetul de stat,
credite externe i alte surse.

31

VIITORUL: DEZVOLTARE CLASICA SAU DURABILA

Dilema fundamentala
de dezvoltare
varianta clasica sau
durabila?

Unul din putinele

modele
LOWGROW permite
aprecierea unor
indicatori
macroeconomici pe
termen lung

Scenariul AFACERI
CA PANA ACUM
conduce la valori
bune cu doua
exceptii:rata saraciei

Este numai o problema de timp pana cand conceptul de dezvoltare

durabila va fi implementat la nivelul intregii vieti socio - economice
mondiale. Chiar daca exista deschidere in anumite cercuri de
afaceri, majoritatea dintre ele raman reticente la acest concept si
amana cat se poate de mult implementarea lui. Consumul de
resurse naturale a ajuns la un nivel deosebit de ridicat in prezent si
amanarea momentului aplicarii conceptului de dezvoltare durabila
nu face decat sa mareasca costurile pe care le vom plati in viitor.
Sigur ca este dificil pentru oamenii de afaceri sa se acomodeze cu
ideea ca cresterea economica nu mai poate atinge valorile din
trecut si mentinerea ritmului inalt de consum al resurselor naturale
poate duce la efecte catastrofale asupra omului.
Dilema fundamentala pentru intreg Pamantul este ce se va
intampla in viitor, in conditiile in care impactul activitatii economice
asupra mediului va deveni din ce in ce mai puternic. Este posibila
mentinerea ritmului de crestere economica? Sau sunt necesare
corecturi severe la nivel macroeconomic in vederea moderarii
impactului activitatii economice asupra mediului si implicit un ritm
mult mai modest de dezvoltare mondiala? Un asemenea ounct de
vedere este foarte greu de acceptat de majoritatea cercurilor de
afaceri, pentru care cresterea economica in ritmuri cat mai inalte
reprezinta telul suprem.
Sunt intrebari fundamentale care constituie o preocupare majora a
cercurilor politice si de afaceri din intreaga lume. In anul 2008
economistul canadian Peter Victor a facut publice rezultatele
obtinute pentru diferite scenarii de dezvoltare in cazul Canadei, pe
termen lung (orizont 2035). Este unul din putinele modele
macroeconomice care permite elaborarea unor prognoze de
dezvoltare pe termen lung.
Foloseste modelul interactiv
LOWGROW, care porneste de la date statistice referitoare la
variabilele cheie din macroeconomie: exporturi, consum intern,
cheltuieli publice, investitii, rata de ocupare a fortei de munca,
comert si altele si legatura dintre ele. Pe baza acestora si a unor
presupuneri specific despre viitor, modelul Victor estimeaza pe o
perioada de 30 de ani venitul national, bugetul national, datoria
publica interna, oferind informatii si despre rata somajului, emisiile
totale de gaze cu efect de sera si nivelul de saracie. Un punct tare
al acestui model este ca arata si se comporta asemanator unei
macroeconomii conventionale.
Prin modificarea variabilelor-cheie de intrare, cunoscute ca fiind
determinante pentru dezvoltare, cum ar fi participarea fortei de
munca si rata de investitii, modelul a fost folosit pentru estimarea
diferitelor variante de dezvoltare economica ale Canadei.
Pentru comaparatie s-au folosit 3 scenarii de dezvoltare :
1.Scenariul Afaceri ca pana acum . In acest model se
foloseste scenariul dezvoltarii economice dupa modelul din prezent
cu o crestere accentuata a PIB-ului

32

si emisiile gazelor cu
efect de sera.

Rezultatul :
PIB/ locuitor creste la o valoare mai mare decat dublul celei
inregistrate in 2005
Rata somajului creste usor in primii 25 ani, dupa care scade
atingand aproape valorile inregistrate in 2005 ;
Nivelul saraciei creste usor, in principal datorita numarului
de someri in valoare absoluta mai mare
Datoria publica scade cu aproape 60% raportat la PIB
Nivelul gazelor cu efect de sera creste cu cca 80% fata de
valoarea inregistrata in 2005
Scenariul
CRESTERE ZERO
este un raspuns
propunerilor de
mentinere a activitatii
economice la un
nivel constant. Din
indicatorii inregistrati
rezulta ca un
asemenea scenariu
reprezinta un
dezastru.

2. Scenariul
crestere zero - in care pana in 2035 se
presupune ca PIB-ul nu va inregistra nici o crestere prin eliminarea
cresterii investitiilor publice, a productivitatii si a populatiei. Din
anul 2010 sunt eliminate cresterea investitiilor si cresterea balantei
comerciale. Rezultatul: un dezastru

PIB-ul/ locuitor, dupa o cresterea relativa in primii 10 ani

incepe sa scada cu o viteza relativ mica, ajungand la
sfarsitul perioadei la un nivel relativ identic cu cel din 2005
Dupa o scadere rapida a datoriei publice, in a doua

33

Scenariul CEA MAI

BUNA CRESTERE
LIMITATA este cel
optim. Ritmul de
crestere economica
este mai mic cu cca.
1% fata de cel mai
mare, iar indicatorii
urmariti au valori
extrem de optimiste
la sfarsitul
intervalului.

jumatate a perioadei are loc o crestere foarte accentuata,

depasind PIB-ul de cca. 3 ori
Gazele cu efecte de sera cresc in prima parte, urmare unui
PIB/locuitor mai mare, in a doua parte scaderea acestora
datorandu-se somajului si saraciei
O evolutie dramatica au indicatorii sociali- somaj si saracie,
care dupa o perioada de relativa stabilitate incep o crestere
accentuata

3.Scenariul cea mai buna crestere limitata este varianta care

are in vedere o crestere economica scazuta cu tendinta de
plafonare. Este varianta in care are loc o stabilizare
macroeconomica pe termen lung. Diferentele majore constau in
ritmul de ccrestere al PIB-ului care dupa o perioada de crestere
mai rapida pana in anul 2020, rata de crestere anuala a PIB-ului
scade sub 1%, practic mentinandu-se constant.

Rezultatul:
Dupa o crestere relativ constanta a PIB/locuitor, in a doua
parte a perioadei are loc o plafonare a acestuia, valoare
inregistrata in final fiind cu cca 80% mai mare decat cea
inregistrata in 2005
Indicatorii sociali (somaj, saracie) scad rapid in prima parte
dupa care au o evolutie practic constanta
Gazele cu efect de sera scad cu cca. 40% fata de nivelul
inregistrat in anul 2005
Datoria publica scade, apoi se mentine la un nivel relativ
constant.
Diferentele majore
intre scenariile cea
mai buna crestere
limitata/zero sunt
legate de politicile de
investitii si cele

Factorii determinanti in cele doua modele care prevad o crestere

economica scazuta/zero sunt modificarile in investitii si structura
fortei de munca. Investitiile in afaceri sunt mult mai mici in scenariul
cea mai buna crestere limitata si are loc o deplasare a investitiilor
din domeniul privat in cel public, implementat prin modificari in
sistemul de impozitare si cheltuielile publice. Forta de munca este
34

sociale. Sectorul
public este creditat
cu o politica de
investitii mai ampla
comparativ cu cel
privat si dezvolta o
politica sociala de
mai mare efect.

stabilizata partial prin modificari demografice si prin politici

concepute in stabilzarea intregii populatii. Poate cel mai important
fapt este ca scenariul care prevede cea mai buna crestere
limitata conduce la scaderea ratei somajului, reducand numarul
total si mediu de ore de munca. Productivitatea muncii creste, ceea
ce duce la scaderea muncii consumate. Rata somajului este
prevenita printr-o distributie mai egala a muncii in cadrul fortei de
munca disponibile. Reducerea duratei de munca este schimbarea
structurala cea mai des folosita pentru prevenirea somajului. In
ambele modele cheltuielile de consum sunt presupuse constante
(60% din PIB), iar cererea agregata este dominata de consum.
Cea mai importanta presupunere in modelul cea mai buna
crestere limitata este ca rata investitiilor private scade de la 20%
la 12%, in aceeasi masura crescand investitiile publice..

Modelul cea mai buna crestere limitata poate fi privit ca fiind modelul dezvoltarii durabile,
in care o evolutie economica mai lenta conduce la o la o stabilitate sociala si protectie a
mediului ambiant mult mai buna. Caile principiale prin care este posibila o astfel de
dezvoltare durabila sunt :
Noi cai si modalitati de masurare a succesului (in afaceri principal)
Limitari privind materiile prime, energie, deseuri si folosirea terenului
Populatie si forta de munca stabile
Folosirea mai eficienta a tuturor tipurilor de capital
Reglementari drastice privind poluarea mediului
Scurtarea duratei de munca
Bunuri necesare mai putine
Programe antisaracie mai generoase
Grad mai ridicat de educatie, depasind nivelul necesar locurilor de munca

35

Bibliografie
1. Tim Jackson - Prosperity without growth -The transition to sustainable economy
Sustainable Development Commission, Marea Britanie, martie 2009
2. Raportului de monitorizare pe anul 2009 a Strategiei de dezvoltare durabil a
Uniunii Europene Sinteza , EUROSTAT
3. Measuring Sustainable Development Raport grup mixt UNECE/OECD/grup de
lucru EUROSTAT, Geneva 2008
4. Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei - Orizonturi 2013-20202030, aprobata prin Hotrrea Guvernului Romniei nr. 1460 din 12 noiembrie 2008
5. Managing without Growth - Peter A. Victor Conferinta Redefining Prosperity
Project- 2008
6. Managing without Growth - Peter A. Victor Footprint Forum 2010
7. World Business Council for Sustainable Development Eco-Efficiency - Creating
more values with less impact, 2002
8. Integrarea dezvoltrii durabile n politicile UE: Raport de analiz pe anul 2009 a
Strategiei de dezvoltare durabil a Uniunii Europene Comisia Europeana
9. The Future of Sustainability: Re-thinking Environment and Development in the
Twenty-first Century - W.M. Adams- Raport of the IUCN, 2006

36

Anexe

37