CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

UNIVERSITATEA DIN PETROANI

FACULTATEA DE MINE
SPECIALIZAREA : INGINERIA I MANAGEMENTUL PROIECTELOR MASTER

NOTE DE CURS
COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LECTOR UNIV.EC. DR. GHICAJANU MIHAELA

- 2010-

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE COMUNICARE. ABORDRI TEORETICE
1.1.

Conceptul de comunicare manageriala

1.2.

Evoluia abordrilor privind comunicarea

1.3.

Procesul de comunicare
1.3.1. Defininiia i obiectivele comunicrii
1.3.2. Structura procesului de comunicare
1.3.3. Etapele procesului de comunicare
1.3.4. Funciile comunicrii
1.3.5. Condiii, cerine i caracteristicile comunicrii

1.4. Bariere ale comunicrii

1.4.1. Bariere generale ale comunicrii
1.4.2. Bariere specifice procesului de comunicare
1.5. Reele de comunicaii
1.6. Reguli de baza privind comunicarea
1.7. Tipologia comunicarii
1.1 CONCEPTUL DE COMUNICARE
Comunicarea reprezint o trastur esenial i deosebit de important pentru existena i
dezvoltarea omului ca personalitate complex. Omul a comunicat din totdeauna, nc din preistoric,
cnd predomina comunicarea direct de la om la om prin semne, simboluri, gesturi i mimic, iar
procesul de comunicare a evoluat continuu, cnd n zilele noastre se simte tot mai mult prezena
tehnologiei i mijloacelor moderne de comunicare (telefonul, intra i internetul, mass-media).
Din punct de vedere etimologic, termenul de comunicare provine din cuvntul de origine
latin comunico, -are, care, la rndul su se presupune a proveni din
adjectivul munis, - e, cu sensul de care i face datoria, ndatoritor,
serviabil; cuvntul include deci ideea unei atitudini de deschidere, interes i
bunvoin fa de cellalt/ceilali.
Ali specialiti, consider c termenul de comunicare este tot de origine latin, dar din
cuvntul cominecare cu sensul religios de a se mprti de la , unde simbolizeaz
legtura cu Dumnezeu.
Astfel, n acest sens comun,
a comunica nseamn a face cunoscut, a da de tire, a informa,
a ntiina, a spune ( despre oameni, comuniti
sociale)
a se pune n legtur, n contact cu;
a vorbi cu;
a fi n legtur cu,
n contact cu, a duce la ( DEX, 1979; p. 179).

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Conceptul de comunicare a fost studiat i definit de numeroi specialiti, n diverse abordri:

abordarea general, psiho-sociologic, economic, managerial, pedagogic sau educaional,
juridic, militar, etc.
Iat cteva accepiuni ale conceptului de comunicare :
Comunicarea reprezint o diversitate de comportamente, procese i tehnologii prin
care nelesul este transmis sau derivat prin informaii - M. Agrabian (Psigologia
Comunicrii);
Comunicarea este un proces de emitere a unui mesaj i de transmitere a acestuia ntro manier codificat cu ajutorul unui canal ctre destinatar, n vederea receptrii Vlsceanu Mihaela ( Dicionar de Sociologie) ;
Comunicarea reprezint un schimb de informaii, de opinii, de idei, realizat cu
ajutorul limbajului, a altor coduri i semne, i reprezint prima i cea mai larg form
de coexisten social - Ion Ceauu - Dicionarul Enciclopedic managerial;
Comunicarea reprezint o component de baz a funciei de coordonare i poate fi
considerat ca principal activitate desfurat de manageri - Tiberiu Zorlean
(Management, EDP, 1993)
Sintetiznd esena acestor accepiuni acordate conceptului de comunicare, putem spune c,
n sens larg, comunicarea reprezint

un schimb de informaii ce transmite un mesaj ntre indivizi,

reprectiv ntre un emitent (E) i receptor (R), printr-un sistem comun
de simboluri, semne i comportamente.

1.2. EVOLUIA ABORDRILOR PRIVIND COMUNICAREA

Elemente concrete de teoria comunicrii apar la Platon i Aristotel, care au instituionalizat
comunicarea ca disciplin de studiu (alturi de filosofie sau matematic) n Lyceum1 i n
Academia Greac. Epoca modern a reprezentat avntul n ceea ce privete comunicarea ca obiect
de studiu i tiin, care s-a dezvoltat sub toate aspectele, fcnd
OBIECTUL UNOR ANALIZE CLASICE I MODERNE
n funcie de contribuia fiecrui autor la enunarea ct mai complet i stabilirea principalelor
elemente ale procesului de comunicare identificm urmtoarele abordri:
a). Abordarea lui Lawel este o abordare liniar, simplificat a procesului de comunicare prin
care sunt stabilite reperele de baz , respectv : emitorul (E), canalul de comunicare (C), mesajul
(M) i receptorul (R). Aceast abordare aparine colii clasice, mai exact colii comportiste,
potrivit creia comunicarea reprezint un simplu proces de transmitere a unui mesaj, de la emitent
la receptor prin intermediul unui canal de comunicare, fr a mai surprinde modul de receptare i
1

Lyceum - este coala fondat de Aristotel , fiind expresia latin a colii greceti de gimanziu reprezentat prin
Academia Greac (Lykeion)- aceasta fiind dedicat lui Apollo Lyceus

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

reacie a celul ce primete mesajul. Prin aceast abordare se stabilete urmtoarele aspecte ale
comunicrii :
o Cine comunic (E)?
o Prin ce mijloace (C)?
o Ce comunic (M) ?
o La cine sau Cui i se comunic (R) ?
n figura nr.1.1 este redat Abordarea lui Lawel privind procesul de comunicare :
EMITOR
(E)

CANAL (C)

MESAJ
(M)

CANAL (C)

RECEPTOR
(R)

Fig. nr.1.1. Abordarea lui Lawel

b) Abordarea lui Shannon este o abordare care aduce dou elemente n plus fa de abordarea lui
Lawel, i anume aspectele privind
- codificarea mesajului (CM) transmis de ctre emitor ;
- decodificarea mesajului (DM) primit de receptor.
Abordarea lui Shannon este redat schematic n figura nr.1.2. :

EMITOR
(E)

CANAL (C)

MESAJ
(M)

CANAL (C)

Codificare
mesaj (CM)

RECEPTOR
(R)

Decodificare
mesaj (DM)

Fig. nr.1.2. Abordarea lui Shannon

c) Abordarea lui Wiener: completeaz precedentele realizri cu reacia i mesajul transmis de
receptor, respectiv cu FEED-BACKUL procesului de comunicare, precum i perturbaiile interne i
externe survenite n timpul comunicrii. Astfel, Wiener surprinde latura dinamic i complex a
procesului de comunicare, precum i obiectivele de baz ale comunicrii acelea : de a transmite,
recepiona i reaciona. n figura nr. 1.3. este redat aborbarea complex a lui Wiener.

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Factori perturbatori interni

(E)

(CM)

(C)

MESAJ
(M)

(C)

(DM)
(R)

Feed-back-ul comunicrii
(DM)

MESAJ
(M)

(C)

(C)

(CM)

Factori perturbatori externi

Fig. nr.1.3. Abordarea lui Wiener

1.3. PROCESUL DE COMUNICARE

1.3.1. DEFINIIA I OBIECTIVELE PROCESULUI DE COMUNICARE
Definiiile referitoare la procesul de comunicare reflect, n principal, faptul c actul
comunicrii umane este considerat ca un proces manifestat printr-un ansamblu de elemente, ntre
care exist relaii de conexiune i interdependen, formnd un sistem care are ca scop transmiterea
de informaii n vederea realizrii cunoaterii.
Procesul de comunicare este definit ntr-o diversitate de forme i puncte de vedere unii
autori punnd accentul pe abilitile comunicaionale ale emitorului i /sau ale receptorului, dar
indiferent de modul de abordare i definire, comunicarea este perceput i neleas n mod unanim
ca factor esenial i definitoriu n viaa i activitatea omului.
Cteva din definiiile semnificative atribuite procesului de comunicare sunt urmtoarele :
Comunicarea este un proces n care oamenii i mprtesc informaii, idei i sentimente
(Hyles S., Weaver R.);
Comunicarea este procesul prin care o parte (numit emitor) transmite informaii (un
mesaj) altei pri (numit receptor) (Baron R.);

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Comunicarea este activitatea psihofizic de punere n relaie a doua sau mai multe persoane
n scopul influenrii atitudinilor, convingerilor, comportamentelor destinatarilor i
interlocutorilor (Ross R.);
Comunicarea reprezint un proces de via esenial prin care animalele i oamenii
genereaz, obin, transform i folosesc informaia pentru a-i duce la bun sfrit activitile
sau viaa (Brent D.R.).
Indiferent dac abordm o anumit definiie sau alta din cele enumerate mai sus, toate au
urmtoarele elemente comune:
comunicarea este procesul de transmitere de informaii, idei, opinii, preri, fie de la un individ la
altul, fie de la un grup la altul;
nici un fel de activitate cotidian i/sau complex nu poate fi conceput n afara procesului de
comunicare.
Definiia procesului de comunicare :
Procesul de comunicare poate fi definit ca fiind un ansamblu de elemente prin intermediul
crora mesajul este transmis de la emitor (E) la receptor (R), i invers, prin diferite forme,
metode, tehnici i canale de comunicare.
Obiectivele procesului de comunicare:
Indiferent de modul cum comunic: verbal, n scris sau prin ce mijloace prin intermediul
telefonului, scrisori, documente etc., ncercm s ne facem auzii, s convingem, s fim nelei, s
explicm, s convingem, s informm etc. Astfel, n opinia lui Nicki Stanton comunicare are n
principal patru obiective :
1. S FIM RECEPTAI (auzii sau citii);
2. S FIM NELEI;
3. S FIM ACCEPTAI ;
4. S PROVOCM O REACIE (o schimbare de comportament sau atitudine).
S FIM
NELEI

S FIM
RECEPTAI

Obiectivele
comunicri
i

S FIM
ACCEPTAI

S
PROVOCM
REACIE

Fig. nr.1.4. Obiectivele comunicrii (dup Nicki Stanton2)

2

Nicki Stanton, consultant n management, leadership i comunicare, cu lucrrile de referin: The business of
comunication, Palgrave Macmillan, 1982; Communication,ediia di n 1990 i Mastering Communication, Palgrave
Macmillan, 1996

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Dac reuim s atingem unul sau mai multe din aceste obiective putem spune c am comunicat
eficient, iar n caz contrar comunicare a dat gre.
1.3.2. STRUCTURA PROCESULUI DE COMUNICARE
n opinia lui Tiberiu Zorlean, orice proces de comunicare are urmtoarea structur :
-

EMITENTUL (E) ;
RECEPTORUL (R) ;
MESAJUL (M) ;
CADRUL SAU CONTEXTUL ;
CANALELE DE COMUNICARE (C) ;
MIJLOACELE DE COMUNICARE ;
LIMBAJUL ;

- EMITENTUL (E) , aflat in ipostaza de manager sau executant, este persoana care iniiaz
comunicaia. El formuleaz mesajul, alege limbajul, receptorul i mijlocul de comunicare. Dei are
un rol preponderent n iniierea comunicrii, nu poate controla pe deplin ansamblul procesului;
RECEPTORUL (R), executant, manager sau orice alt persoan este cel care primete mesajul
informaional. Rolul lui nu este cu nimic mai mic decat cel al emitentului, iar a recepiona corect
sau a asculta ceea ce este transmis este la fel de important cu a vorbi pe neles, a citi sau a scrie
bine i corect. Reuita comunicrii depinde de adecvarea coninutului i formei de exprimare a
mesajului cu capacitatea de percepie i intelegere a receptorului, cu starea sa sufleteasc. Mesajele
trebuie prezentate diferit fa de receptorii lipsii de prejudeci sau ntr-o stare de spirit echilibrat.
- MESAJUL (M) este simbolul sau ansamblul simbolurilor transmise de emitor receptorului. n
realitate, el este mult mai complicat dect o simpl transmitere. Specialitii abordeaz mesajul din
cadrul unui proces de comunicare din mai multe puncte de vedere, i anume :
- partea vizibil a mesajului : textul adica forma concret exprimat sau scris
n cuvinte ;
- partea invizibil a mesajului : tonalitatea, muzica, coninut n orice mesaj.
- CADRUL SAU CONTEXTUL reprezint mediul n care se desfoar comunicarea, fiind o
component extrem de important care poate influena pozitiv sasu negativ calitatea comunicrii i
obiectivele acesteia. El se refera la spaiu, timp, locaia, decorul, starea psihic, interferenele
zgomotelor, temperaturilor, imaginilor vizuale care pot distrage atenia, provoac intreruperi,
confuzii, etc, persoanele n plus care nu sunt implicate direct in comunicare etc.
-CANALELE DE COMUNICARE sunt traseele prin care circul mesajele.
Se identific mai multe tipuri de canale n funcie de diferite criterii de clasificare. De exemplu,
dup gradul de formalizare pot fi:
formale sau oficiale, suprapuse relaiilor organizationale. Sunt proiectate i funcioneaz n
cadrul structurii astfel nct s vehiculeze informaii ntre posturi, compartimente i niveluri
ierarhice diferite. Modul de funcionare a acestor canale condiioneaz eficiena comunicrii.
informale, generate de organizarea informal. Sunt completemtare caneleor informale sau se
pot suprapune. Adeseori aceste reele pot vehicula tiri i informaii mai rapid decat canalele
formale,
nsa,
ele
pot
fi
frecvent
distorsionate
i
filtrate.
Un proces eficient de comunicare solicit luarea n considerare a ambelor categorii de canale,

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

cunoaterea modului lor de funcionare, a avantajelor i dezavantajelor pentru a le putea folosi i

controla.
- MIJLOACELE DE COMUNICARE constituie suportul tehnic al procesului. Principalele
mijloace de comunicare sunt: vorbirea drirect, de la om la om, rapoarte interne, sedine i
prezentri orale, corespondena scris, telefonul (clasic, mobil i robotul telefonic), telexul si
telefaxul, combinarea aparatului video i audio pentru teleconferine, reele de computere, Intra i
Internetul, video i TV prin circuit inchis, avizierul, ziare/lucrri/ diagrame).
- LIMBAJUL este elementul de baz n procesul de comunicare. Limba vorbit sau scris (limba
romn, englez, francez sau orice alt origine) trebuie sa fie cunoscut i neleas att de
emitor, ct i de receptor, altfel, comunicarea se realizeaz cu dificultate sau chiar poate fi
ntrerupt. Sunt situaii cnd comunicarea se poate realiza fr a avea un limbaj comun ntre
emitor sau receptor n mod direct, dar atunci trebuie s intervin o a treia persoan- translatorul
prin care s transmit mesajul de la emitor ctre receptor i invers. Limbajul poate fi nsoit de
diferite figuri, diagrame, desene, tabele, cifre sau alte imagini sugetive, pentru ca mesajul sa fie
recepionat, neles i descifrat rapid i corect.
1.3.3. ETAPELE PROCESULUI DE COMUNICARE
Etapele procesului de comunicare i mecanismele interne ale acestuia sunt ( n opinia lui T.
Zorlentan):
a) Codificarea mesajului - reprezint exprimarea i formularea ideilor ce trebuiesc transmise
prin intermediul unui mesaj codificat. Codificarea const in selectarea anumitor simboluri,
semne i limbaj capabile s exprime semnificaia unui mesaj accesibil i pe nelesul
receptorului. Cuvintele, cifrele, desenele, imaginile, precum i mimica, gesturile sau poziia
corpului mpreun pot reprezenta simboluri ale comunicrii. Uneori, gesturile dar i
cuvintele pot fi interpretate greit sau sunt situaii cnd gesturile sunt n contradicie cu
sensul cuvintelor exprimate verbal. n anumite ri, cum ar fi cele din Asia, gesturile i
mimica au o semnificaie deosebit n comunicare i cu nelesuri diferite de alte culturi. ntro organizaia principala codificare a mesajului se realizeaz prin limbaj , respectiv prin litere,
cifre i alte semne.
b) Transmiterea mesajului const n trecerea mesajului codificat de la E la R n mod direct
sau prin intermediul unui canalele de comunicaie (auditiv, vizual, tactil sau electronic).
Aceast etap are importan hotrtoare n felul cum va fi recepionat mesajul i este
condiionat de mai muli factori cum ar fi : calitatea i corectitudinea codificrii, calitile
comunicaionale ale emitorului, fiabilitatea i eficacitatea canalului de comunicaie.
c) Decodificarea i inelegerea. Se refer la descifrarea simbolurilor transmise i, respectiv,
explicarea
sensului
lor,
proces
formalizat
n
receptarea
mesajului.
Aceste doua procese sunt puternic influenate de experiena trecut a receptorului, de
asteptrile i abilitile acestuia de a descifra i interpreta diversele simboluri.
Prin intermediul lor se constat dac s-a produs sau nu comunicarea, dac i-a atins
scopurile, dac E i R au neles n acelai mod mesajul.
d) Filtrarea. Filtrarea poate fi privit fie prin reinerea din mesajul transmis numai a acelor
informaii relevante i necesare pentru receptor, fie prin distorsiuni ca urmare a unor
perturbaii interne sau externe procesului de comunicare. Cel de al doilea aspect poate consta
(n situaia cnd intervin perturbaii interne) n deformarea sensului unui mesaj datorit unor

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

limite fiziologice sau psihologice ale E sau R. Filtrele fiziologice sunt determinate de
handicapuri totale sau pariale (lipsa sau scaderea acuitii vazului, auzului, mersului etc.) i
limiteaz capacitatea de a percepe stimuli i deci, de a ntelege mesajul. Pot interveni filtraje
fie unor perturbaii externe sau defeciuni n canalul de comunicaie.
e)

Feed-back-ul - este etapa ce permite receptorului s rspund emitorului, iar n felul

acesta E verific dc mesajul su a fost corect receptat i neles. Astfel, prin feed-back
procesul de comunicare este dinamic, perpetuu i
Incheie procesul de comunicare. Prin
intermediul sau, E verifica in ce masura mesajul a fost inteles corect ori a suferit filtrari.
Pentru manageri, feed-back-ul comunicarii se poate produce in diferite moduri. Astfel,
poate exista un feed-back direct si imediat, prin care raspunsul R este verificat in cadrul
comunicarii fata in fata. Prin diverse simboluri cuvinte, gesturi, mimica fetei se constata
daca mesajul a fost receptat sau nu corect. Feed-back-ul indirect, propagat si intarziat prin
declinul W: calitate slaba a activitatilor, cresterea absenteismului, conflicte de munca, poate
indica dificultati vechi si profunde ale comunicarii.

1.3.4. FUNCIILE COMUNICRII

Funciile comunicrii sunt multiple, iar preocuprile privind identificarea acestora se
regsesc nc din antichitate, cnd anumii filosofi, printre care i Aristotel, care a ncercat o
clasificare a acestora acordnd importan mai mult funciilor unui discurs retoric. El a evideniat
funciile discursului ca fiind urmtoarele:
funcia politic /deliberativ - stabilirea prin intermediul unui discurs oportuniti (anse)
sau inoportuniti pentru aciuni cu caracter politic;
funcia judiciar aceea prin care prin discurs se poate dovedi justeea (adevrul,
dreptatea, nevinovia) sau injusteea unei fapte comise;
funcia demonstrativ care prin discurs se poate elogia sau blama o personalitate, se
poate evidenia sau critica un anumit eveniment, fapt sau fenomen.
n epoca modern , preocupri privind identificarea funciei sau funciilor comunicrii putem
enumera pe:
- Karl Bhler care considera comunicarea o expresie n raport cu emitorul, ca
reprezentare n raport cu mesajul i ca apel n raport cu receptorul, distingnd astfel trei
funcii:
- expresiv,
- reprezentativ
- apelativ.
- SEXTIL PUCARIU, n lucrarea sa Limba romn. Privire general, consider c
vorbirea se poate asemna cu o emisiune de radio ce posed un post de emisie (vorbitorul), altul
de recepie (asculttorul) i un program ( obiectul vorbirii), deci mesajul;
- Roman Jakobson i Dell Hymes ( Fundamentals of Language, 1956 i On
Communication Competence, 1972), abordeaz funciile comunicrii nu numai prin tratarea
importanei emitorului, mesajului i receptorului n cadrul unei comunicri, ci i luarea n calcul
a celorlalte elemente ale procesului de comunicare, respectiv: codificarea i canalele de
transmitere a mesajului. Se identific astfel apte funcii i anume:

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

1) Funcia expresiv/emotiv, evideniind strile afective ale emitorului, reaciile sale la

o anumit realitate exprimat prin diferite mijloace stilistice, interjecii, forme verbale,
expresii specifice, etc.
2) Funcia poetic, avnd n vedere mesajul, i anume felul cum este exprimat acesta,
atenia receptorului fiind concentrat asupra semnificantului cu aspectul su poetic sau
grafic, n acest caz acesta este privilegiat, i nu situaia real vizat de comunicare.
3) Funcia conativ/persuasiv/retoric, avnd n vedere receptorul de la care se ateapt
obinerea unei anumite reacii, a unui anumit rspuns n sensul dorit de emitor prin
utilizarea anumitor interjecii, a unei anumite forme verbale ( modul imperativ) etc.
4) Funcia metalingvistic, manifestndu-se atunci cnd este necesar s se semnaleze
codul n care se face comunicarea i care i gsete exprimarea n gesturi, mimic,
tonalitate, parafraze explicative, etc.
5) Funcia faptic, referindu-se doar la caracteristicile canalului de comunicare i
controlul bunei sale funcionri, fr vreo legtur cu partenerii comunicrii, cu mesajul
transmis sau cadrul utilizat. Dei contestat ulterior de ali cercettori, aceast funcie
poate fi recunoscut n numeroase semnale verbale sau non-verbale ce se manifest n
special ntr-o comunicare interpersonal, precum saluturi, gesturi de aprobare,
dezaprobare, contact vizual, etc.
6) Funcia referenial, viznd pe lng referina mesajului i contextul, cadrul
situaional n care se desfoar comunicarea.
7) Funcia contextual/situaional; aceast funcie are n vedere contextul comunicrii,
cu alte cuvinte cadrul, situaia n care aceasta se desfoar.
- Ronald Adler i George Rodman abordeaz funciile comunicrii, tratndu-le din punct
de vedere a acelor nevoi ale fiinei umane ce se manifest prin comunicare i care sunt de cea mai
mare importan pentru individ. Se vorbete astfel de nevoi fizice, psihice, sociale, practice.
Comunicarea are o funcie esenial n existena, meninerea i dezvoltarea relaiilor personale
ntre indivizi, fapt ce determin i evoluia normal a acestora i chiar pn la supravieuirea
speciei.
- Printre cercettorii care au abordat funciile comunicrii prin prisma trebuinelor umane
mai putem aminti pe W. Schuty i Abraham Maslow. W. Schuty punea accentul pe legturile
sociale ntre indivizi ( n lucrarea The InterpersonalUnderworld, 1966) descrie trei tipuri de
trebuine sociale ndeplinite prin comunicare:
-

includerea sentimentul apartenenei la un grup

controlul dorina de a influena sau de a exercita puterea asupra altora, fie n
mod direct sau indirect
afeciunea nevoia de a mprti sentimente cu ceilali.

Iar Abraham Maslow completeaz aceste aspecte prin lucrarea Toward a Psychology of Being,
1968, incluznd n categoria trebuinelor realizate prin comunicare auto-evaluarea dorina
de a ne dezvolta capacitatea personal.

10

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Sintetiznd aceste abordri privind funciile comunicrii putem concluziona c acestea sunt
n principal urmtoarele:
Nr.
crt.

Funciile comunicrii

Observaie

1.

PRAGMATIC

Aceast funcie cumuleaz mai multe

funcii : politic, juridic, demonstrativ
(n opinia lui Aristotel), precum i cele
privind satisfacerea trebuinelor umane (A.
Maslow i
W. Schuty), respectiv a
trebuinelor primare.

2.

COGNITIV/EDUCATIV

Aceea e cunoatere continu, de educare i

autoeducare,
dezvoltare
personal,
evoluie;

3.

INFORMATIV

Funcia de documentare, informare i

selectare a informaiilor relevante

4.

EXPRESIV/EMOIONAL

Prin care se exprim strile i emoiile

oamenilor prin diferite forme de
comunicare.

5.

SOCIAL

Trateaz n special nevoia uman de relaii

interpersonale pe diferite planuri i n
diverse scopuri

1.3.5. CONDIII, CERINE I CARACTERISTICILE COMUNICRII

A. Condiiile i cerinele unei comunicri eficiente sunt :

Informaia trebuie s fie real, selectiv, adaptiv, inteligibil i accesibil pentru cel
ce o recepioneaz ;

Transmitera informaiilor s fie rapid i util, uneori n regim de just in time i

just in it ;

Limbajul comun n transmiterea mesajelor, codificarea utilizat de emitor s fie

recunoscut i de receptor ;

Simplificarea i descongestionarea liniilor de comunicare prin descentralizarea

adaptarii deciziilor la treptele inferioare ale ierarhiei;

Sincronizarea E cu R pentru a avea ct mai puine distorsiuni, neconcordane i

neclariti;

Claritatea ideii nainte de a fi transmis;

11

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Stabilirea scopului comunicrii i adaptarea formei i modalitii de comunicare n

raport cu acesta;

Crearea unui mediu fizic i ambiant adecvat scopului comunicrii;

Att emitorul, ct i receptorul trebuie s posede anumite caliti specifice unei

comunicri optime (caliti vocale, oratorice, calitatea de a ascuta i nelege, caliti
specifice exprimrii orale, n scris, etc;

Realizarea feed-back-ului n procesul de comunicare ;

Enumerarea unor astfel de cerine i condiii poate continua, multe dintre acestea fiind
specifice tehnologiilor modene de comunicare.
CARACTERISTICILE COMUNICRII
Din cele prezentate anterior, respectiv pornind de la definiia, elementele componente i
funciile comunicrii se pot desprinde cteva caracteristici eseniale:
1. Permanena i continuitatea - este o trstur specific comunicrii, omul prin
propria sa existen comunic i asimileaz cunotine, informaii.
2. Caracterul simbolic comunicarea se realizeaz prin sisteme i limbaje complexe,
gesturi, expresii tipizate , comportamente, atitudini, respectiv prin-un sistem de coduri
convenional. Acest sistem de coduri trebuie recunoscut de prile implicate n procesul de
comunicare.
3. Caracterul bipolar sau bilateral faptul c sunt implicate cele dou pri EmitorReceptor, indiferent dac cele dou pri, emitorul i/ receptorul sunt reprezentate de una sau mai
multe persoane. Aceasta evideniaz i caracterul interactiv al comunicrii.
4. Flexibilitatea comunicarea poate fi adaptat, emitorul se adapteaz
receptorului i invers, pentru o comunicare eficien i pentru interesul comun.
1.4.

BARIERE ALE COMUNICRII

1.4.1. BARIERE GENERALE COMUNICRII

Blocajele n procesul de comunicare pot fi clasificate n dou mari categorii n funcie de

sursa factorilor care influeneaz comunicarea:
-

a) Factori interni perturbatori procesului de comunicare;

b) Factori externi perturbatori procesului de comunicare

a) Dintre barierele generate de factorii interni procesului de comunicare enumerm:

o 1. Diferenele de personalitate. Fiecare om este un unicat de personalitate, pregtire,
experien, aspiraii elemente care mpreun sau separat influeneaz nelegerea
mesajelor. Personalitatea este considerat de specialiti rezultanta a patru factori:
constituia i temperamentul subiectului;
FACTORII
mediu fizic (climat, hrana);
INTERNI
mediul social (ar, familie, educaie);

12

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

obiceiurile i deprinderile ctigate sub efectul influentelor precedente

(mod de via, igiena, alimentaie etc.).
o 2. Diferenele de percepie. Percepia este procesul prin care indivizii selecteaz i
interpreteaz senzorial stimuli i informaii n funcie de propriile repere i imaginea
general despre lume i via.
Un instrument util n calea descifrrii personalitii i percepiei umane a fost creat de 2
psihologi americani Joseph Luft si Harry Ingham, in 1969 prin modelul cunoaterii reciproce
denumit i fereastra Johari, prezentata in figura 1.5.:

Cunoscut

+
EGO

Necunoscut

1- DESCHIS
Cunoscut

2. ORB

ALTER
3. ASCUNS
Necunoscut

4. NECUNOSCUT

Fig. nr. 1.4. Fereastra lui Johari

FEREASTRA JOHARI

Alcatuit din 4 cadrane, care definesc, fiecare n parte, un anumit raport cognitiv ntre ego i
alter modelul reprezint o matrice a gradului de intercunoatere dintre 2 sau mai multe persoane.
Semnificaia celor 4 cadrane este urmtoarea:
cadranul 1 DESCHIS se refer la elementele despre noi nine (atitudini,
comportamente, sentimente i motive) cu care suntem familiarizai i care sunt
evidente i pentru ali;
cadranul 2 ORB relev aspecte de comportament observate de alii i de care nu
suntem contieni;
cadranul 3 ASCUNS cuprinde elemente despre noi nine dar nedezvluite altora
(limitele, defectele de care suntem contieni i pe care ncercm s le estompam n
fa celorlali);
cadranul 4 NECUNOSCUT este acea latura a personalitii, necunoscut nici
nou nici altora care se manifest, de regul, n situaii limit (prin judeci, atitudini i
comportamente surpriz att pentru individ ct i pentru cei din jurul su).
n momentul n care 2 persoane intra pentru prima data ntr-o relaie, atitudinea instinctiv este
aceea de a nu dezvlui prea multe despre sine. Astfel, cadranul 1 este restrns i conduce la prima
impresie posibil incorect ce poate afecta, ulterior, ntregul comportament i, respectiv,
comunicarea cu ceilali.

13

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

o 3. Diferenele de statut. Poziia E i R n procesul comunicrii poate afecta

semnificaia mesajului. Dac diferenele de statut dintre emitor i receptor sunt mari,
se poate crea o amtosfer tensionat, de inhibare a celui cu o poziie inferioar i
dominarea din partea celui cu un statut superior. De exemplu, un R contient de statutul
inferior al E, i poate desconsidera mesajele, chiar dac acestea sunt reale i corecte. Un
E cu statut nalt este, de regul, considerat corect i bine informat, mesajele lui fiind
interpretabile ca atare, chiar dac, n realitate, sunt false ori incomplete.
o 4. Diferenele de cultur. Existente ntre participanii la comunicare pot genera blocaje
cnd acestea aparin unor medii culturale, sociale, religioase, organizaionale diferite.
Aceste diferene pot genera i conflicte .
o 5. Lipsa de cunoatere. Este dificil s comunicm eficient cu cineva care are o educaie
diferit de a noastr, ale carei cunotine asupra unui anumit subiect de discuie sunt
mult mai reduse.
o 6. Probleme semantice. Sunt generate de folosirea unor cuvinte n moduri diferite, ori a
unor cuvinte diferite n acelai mod. De asemenea, se pot crea concluzii sau presupuneri
pripite i se poate deforma nelesul mesajului transmis.
o 7. Dificulti n exprimare. Acestea sunt legate fie de lispa unui vocabular comun, fie
de prezena unor handicapuri fizice i psihice mai mult sau mai puin grave. Specialitii
afirm c nu exist o legtur direct ntre gradul de inteligen a uneo persoane i
calitile sale oratorice (de exprimare,verbale).
o 8. Lipsa de interes a interlocutorului fa de mesajul transmis. Dac mesajul
transmis nu trezete interes interlocutorului sau subiectul aborbat nu intr n sfera
preocuprilor sale, atenia scade i comunicare poate deveni plictisitoare sau chiar
agasant.
o 9. Emoiile. Emotivitatea manifestat fie din partea emitorului, fie din partea
receptorului, exprimarea cu stngcie sau mesajul incomplet, poate fi de asemenea o
barier. Uneori emoia puternic umbrete calitatea comunicrii i uneori chiar poate
determina un blocaj total.
b) Dintre barierele generate de factorii externi procesului de comunicare enumerm:
o Climatul sau contextul necorespunztor de exemplu locul sau ncperea nu prezint
condiiile optime din punct de vedere climateric (temperatur, umiditate), luminozitate,
amenajare mobilier, etc.
o Canale de comunicare improprii tipului de comunicare (verbal, n scris, etc) sau
producerea unor erori, accidente n manipularea i utilizarea suporilor informaionali;
o Zgomotul - poluarea fonic produs prin folosirea unor maini, instalaii n locul sau n
apropierea contextului unde se desfoar procesul de comunicare, aparatura radio-TV,
vorbirea mai multor persoane n acelai timp etc., pot perturba procesul de comunicare.

14

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

1.4.2. OBSTACOLE SPECIFICE PROCESULUI DE MANAGEMENT

Obstacolele n procesul de management depinde n special de doi factori :
materiali
umani, respectiv de componenta psihologic inclus n proces.
Factorul uman
Obstacolele pot fi generate de:
a) manageri (efi);
b) subdonai.
a). Obstacole generate de manageri
Ca iniiatori i coordonatori ai comunicrii, managerii au tendina de a ridica bariere
artificiale n comunicarea cu subalternii sau omologii lor, n general, cauzate de:
1.
aceasta categorie intra:

Dificultilor n capacitatea de transmitere a informaiilor. n

insuficienta documentare;

tendina de a supradimensiona explicaiile introductive, devenite inutile mai ales cand R

(receptorul) este familiarizat cu subiectul;

tendina de a transforma dialogul n monolog, fie din lipsa de timp ori de ncredere n partener
sau de interes fa de prerea acestuia;

stereotipiilor n modul de transmitere i prezentare (scade interesul R);

utilizarea unui ton ridicat i marcat de iritabilitate (intimidarea partenerului i lipsa

rspunsului);

utilizarea unui limbaj neadecvat R (termeni prea uzitai, prea elevai sau de strict specialitate);

lipsa de atenie sau abilitate n dirijarea dialogului ctre realizarea unui obiectiv;

deficiene n capacitatea de ascultare.

2.
urmare a:

Capaciti reduse de ascultare sau ascultarea incorect, ca

lipsei de respect fa de personalitatea interlocutorului manifestat prin lipsa de atenie,

nerabdarea, graba de a termina mai repede, rezolvarea n paralel a altor probleme;

capacitii scazute de concentrare asupra fondului problemei, ceea ce deturneaz atenia

ctre forma comunicrii;

15

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

persistenei n prejudecata c cei din subordine nu pot avea idei sau sugestii bune pentru
rezolvarea unor probleme (tendina de a considera c orice propunere este un atac la
prestigiul conductorului);

tendina de a interveni n timpul expunerii, i de a prezenta exact varianta contrar, ceea ce

este de natura s descurajeze continuarea dialogului, iar n perspectiva, de a bloca
iniiativele de comunicare a personalului din subordine;

rezistenei fa de introducerea unor idei noi. O idee nou perturb o ordine deja stabilit,
iar transpunerea n practic poate implica i dificulti de realizare, necesitnd un efort
suplimentar, care ar periclita regulile, existena, confortul, statutul unor persoane, avantajele
deja obinute etc.;

tendinei de a considera c orice idee, propunere de perfecionare a unui domeniu implic

automat existena unei defeciuni tolerate de conducere.

b). Obstacole generate de subordonai.

Au ca surs fie dorina de securitate, fie lipsa implicarii n viaa organizaiei sau factori care,
pur i simplu in de temperament, climatul de munc. Formele sub care se manifest aceste
dificulti sunt:
REZERVA subordonailor in a exprima propriile opinii din teama de a nu avea neplaceri cu
superiorii sau de a nu-si periclita avansarea;
CONVINGEREA c problemele subordonailor nu-l intereseaz pe manager;
LIPSA DE OBINUIN n comunicare. Nedispunand de abilitatea de a se exprima verbal
ori n scris, renun la a mai da curs unei comunicari din proprie iniiativ;
TENDINA de a considera c orice idee, propunere de perfecionare, implic automat
existena unei defeciuni tolerate de conducere. ntr-un asemenea context, o propunere ar
parea ca un denun fa de cel ce conduce, ceea ce i-ar putea declana ostilitatea;
NECONCORDANA dintre cerinele comunicarii i posibilitatile subordonailor de a le
satisface n condiii de calitate i de timp util;
FRECVENA MODIFICRILOR Cu ct modificarea unor instruciuni, ordine sau reguli
este mai frecvent, cu att creeaz nemultumiri n rndul subordonailor, punnd n lumina
defavorabil capacitatea i competena managerului.
1.5. REELE DE COMUNICARE
Reeaua de comunicaii reprezint ansamblul canalelor de comunicaii dispuse ntr-o
anumit configuraie n mediul lor de existenta (Corneliu Russu).
Eficiena comunicaiilor i comportamentul participanilor la procesul de comunicaie
depind, n masur semnificativ, de reeaua n cadrul creia au loc. Diversitatea mare a reelelor de
comunicaii existente ntr-o organizaie poate fi analizat dac se accept ideea descompunerii
oricarei reele, oricat de complexa ar fi, n cteva reele simple de baz, stabilite de specialitii n
domeniu i anume:

16

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Cele 4 tipuri de reele se mpart n:

a) cerc corespunztor stilului democratic;
b)lan corespunztor stilului Laissez-faire".
c) n Y conducerea tinde sa se centralizeze;
d) n stea corespunzator stilului autoritar.
Fiecare din aceste reele experimentale poate fi caracterizata prin urmatoarele (M. Zlate, p. 105):
forma geometrica (cerc, lant, in Y, in stea);
numarul de verigi pe care le comporta;
gradul de flexibilitate, adica posibilitatea transformarii intr-o alta retea;
suma vecinilor, adica numarul total de persoane cu care fiecare membru al grupului
intra in relatii directe;
indicele de conexiune a lui Luce, adica cel mai mic numar de canale inchise sau
deschise care antreneaza dupa sine izolarea unui post, deconectarea lui", care reflecta
nivelul de siguranta al organizarii reelei de comunicatii;
indicele de centralitate al fiecarei pozitii din retea, determinat ca raportul dintre suma
totala a distantelor din retea si suma distantelor fiecarei pozitii si care permite
stabilirea locului unde trebuie luate deciziile in retea; indicele de centralitate al reelei
reprezinta suma indicilor de centralitate individuali si reflecta gradul de capacitate al
reelei;
indicele de periferialitate, determinat de diferenta intre indicele de centralitate al
fiecarei pozitii si indicele de centralitate al pozitiei celei mai centrale.
De exemplu, marimile unor caracteristici ale reelei experimentale cu 5 pozitii sunt redate in
tabelul 2.1. Marimi caracteristice reelei cu 5 pozitii
Tabelul 2.1.
Tipul reelei. Caracteristici

CERC

LANT

IN Y

IN STEA

NUMARUL DE VERIGI

GRADUL DE FLEXIBILITATE

MARE

MEDIU

MEDIU

MEDIU

SUMA VECINILOR

10

INDICELE DE CONEXIUNE

1, 2

1, 2, 3

SUMA DISTANTELOR

30

40

36

32

INDICELE DE CENTRALITATE

25,0

26,1

26,2

26,4

INDICELE DE PERIFERIALITATE

7,4

9,8

13,6

17

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

1.6. Reguli de baza privind comunicarea

Exprimate sintetic, regulile comunicarii sunt:

regula cantitatii in ceea ce spun, vorbitorii trebuie sa ofere informatia necesara, nici mai
mult nici mai putin;

regula calitatii ceea ce spun vorbitorii trebuie sa respecte realitatea;

regula relatiei mesajul vehiculat de vorbitor trebuie adecvat scopului comunicarii;

regula semnificatiei informatia transmisa trebuie sa fie semnificativa pentru contextul si

circumstantele in care se desfasoara comunicarea;

regula stilului vorbitorii trebuie sa fie clari, coerenti, comprehensivi si concisi;

regula receptivitatii emitentii trebuie sa-si adapteze mesajele la caracteristicile

receptorilor si la cunostintele presupuse de acestia.

Asociaia Americana de Management a elaborat o lista cu 10 reguli privind comunicarea

eficienta.
Lista cu cele 10 reguli:
1. Emitentul trebuie sa-si clarifice ideile, inainte sa le comunice. El trebuie sa le sistematizeze
si analizeze pentru a fi corect transmise. Multi conducatori uita acest lucru deoarece ei nusi planifica actul comunicarii;
2. Pentru planificarea comunicatiilor este necesara consultarea celor din jur; fiecare
contributie va aduce mai multa obiectivitate mesajului transmis;
3. Cei care doresc sa initieze comunicarea trebuie sa examineze adevaratul scop al
comunicarii si pentru a nu se pierde in detalii;
4. Cei care comunica trebuie sa tina cont de ansamblul elementelor fizice si psihice ale
contextului deoarece intelesul intentionat este intotdeauna transmis mai mult decat prin
simple cuvinte;
5. Emitentul trebuie sa fie atent in timpul comunicarii la nuante, ca si la intelesul de baza al
mesajului. Pe langa intelesul transmis de cuvinte concrete, tonul vocii, expresia fetei,
gesturile au un extraordinar impact asupra receptorului;
6. Emitentul trebuie sa-si dezvolte capacitatea de empatie. Cand se pune problema sa
transmita un mesaj, sa indrume cooperarea, sa descopere interesele si trebuintele altor
persoane, emitentul trebuie sa priveasca lucrurile din punctul de vedere al celorlalti;
7. In timpul comunicarii, participantii trebuie sa puna intrebari si sa se incurajeze reciproc in
exprimarea reactiilor, deoarece astfel se demonstreaza daca mesajul a fost sau nu perceput.
Emitentul trebuie sa urmareasca primirea feed-back-ului, pentru ca prin aceasta se
completeaza intelegerea si se faciliteaza rezultatul actiunii intreprinse;

18

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

8. E si R trebuie sa comunice in perspectiva la fel de bine ca si in prezent. Comunicarile

trebuie prevazute cu scopuri si mijloace corespunzatoare unor perspective si arii de
cuprindere largi;
9. Cei ce comunica trebuie sa fie siguri pe suportul comunicarii. Cel mai persuasiv mod de
comunicare nu este cel spus, ci cel facut. Comunicatorii trebuie sa fie constienti ca atunci
cand actiunile si atitudinile sunt in contradictie cu cuvintele, cei mai multi oameni tind sa
nu tina cont de ceea ce s-a spus;
10. E si R trebuie sa incerce nu numai sa inteleaga, dar si sa se faca intelesi. Ei trebuie sa fie
buni ascultatori. Ascultarea este unul din cele mai importante atribute ale comunicarii. Ea
cere concentrare, atat pentru perceperea cuvintelor rostite, cat si a mesajelor non-verbale
care, de cele mai multe ori, sunt mai semnificative decat mesajul de baza.

1.7. TIPOLOGIA COMUNICARII

Marea diversitate a formelor de comunicare derulate in cadrul organizatiilor solicita incadrarea
lor in anumite clasificari utilizand mai multe criterii, si anume:
a) In functie de directie:
descendenta;
ascendenta;
orizontala;
diagonala.
Comunicarea descendenta urmeaza, de obicei, relatiilor de tip ierarhic, derulandu-se de la
nivelul managementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul ei este dat de decizii,
reglementari, instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de informatie. Principala problema a
comunicarii descendente este probabilitatea ca mesajul sa fie filtrat in timp ce este vehiculat de la
un nivel ierarhic la altul, deoarece fiecare nivel interpreteaza mesajele in functie de propriile
necesitati sau obiective. In organizatiile puternic centralizate si in care se practica stilul autoritar,
acest tip de comunicare este predominant in cadrul procesului de comunicare unilaterala.
Comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonai sefilor
directi si, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se vehiculeaza rapoarte,
cereri, opinii, nemultumiri. Prin intermediul comunicarilor ascendente managementul de nivel
superior se informeaza asupra starii morale a personalului, asupra obstacolelor din calea
comunicarilor, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai frecvent.
Faptul ca mesajul circula de la executanti la manageri nu-l scuteste de filtrele cognitive sau
psihologice. Astfel, in cazul transmiterii unor informatii, rapoarte, sugestii privind continutul
muncii si modalitatile de imbunatatire a acesteia, sefii pot fi incercati de teama ca subordonaii sai
ar putea fi apreciati de superiori ca fiind mai competenti; ori in cazul in care informatia constituie
un feed-back la mesajul anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului drept o
incercare de a-i testa competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea situatii se pot instala
blocaje cu efecte asupra capacitatii de control si mentinere a procesului de comunicare.
Comunicarea orizontala sau laterala se stabileste intre persoane sau compartimente
situate la acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este de a facilita coordonarea
activitatilor ce vizeaza obiective comune excluzand interventia managerilor de nivel superior.

19

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Comunicarea diagonala este posibila in ocaziile in care membrii organizatiei nu pot

comunica prin celelalte canale. De exemplu, in cazul utilizarii managementului prin proiecte, apar
frecvent comunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul compartimentelor structurii.
Prezinta avantajele economiei de timp si costuri, a folosirii unor relatii informale.
b) dupa modul de transmitere:
verbala;
nonverbala;
scrisa.
c). dupa modul de desfasurare:
reciproc directa;
reciproc indirecta;
unilateral directa;
unilateral indirecta.
Comunicarea reciproc-directa (fata in fata) este apreciata de practicieni ca fiind cel mai
eficient mod de a construi o relatie de lucru.
Fiind bidimensionala (implica auzul si vazul) ea permite E sa evalueze pe loc modul in
care a fost primit mesajul. In functie de reactiile R mesajul poate fi repetat, reformulat iar conduita
poate fi si ea rapid adaptata.
Un alt avantaj al acestui tip de comunicare consta in faptul ca feed-back-ul rapid se
completeaza cu elemente ale comunicarii verbale. (Expresiile si gesturile sunt descifrate, verificate
si clarificate imediat). In concluzie, acest tip de comunicare ramane o forma precisa, rapida si
eficienta pe care se pot construi relatii interpersonale sanatoase si durabile.
Comunicarea reciproc-indirecta se realizeaza prin telefon, radio si din ce in ce mai
mult prin televiziunea interactiva. Cel mai frecvent utilizat este telefonul. Are avantajul ca se pot
comunica mesaje presante in mod rapid si prezinta dezavantajul lipsirii comunicarii de o mare parte
din mesajele nonverbale.
Comunicarea unilaterala directa se regaseste in cazul transmiterii de ordine, mesaje
care nu cer raspuns, dar si in cazul unei categorii de reuniuni, sedinte de informare.
Comunicarea unilaterala indirecta se realizeaza prin intermediul scrisorilor, filmelor
dscursurilor.
Scrisorile
sunt
considerate
un
tip
deosebit
de
comunicare.
In era comunicatiilor electronice ea tinde sa fie apreciata ca un gest de eleganta si curtoazie.
d). dup gradul de oficializare:
formala;
informala.
Comunicarea formala consta in ansamblul mesajelor ascendente si descendente care
circula pe canalele relatiilor organizatorice. Se poate prezenta sub forma orala, scrisa, directa,
indirecta, bilaterala, multilaterala. Chiar daca atributul de formal include semnificatia unei ordini
dusa pana la rigiditate, creand un soi de refuz, acest tip de comunicare ramane necesar pentru
reglementarea functionarii organizatiilor.
Comunicarea informala include zvonurile si barfele. Din lipsa de informatii sau de
informatii trunchiate acest tip de comunicare incearca sa elimine nesiguranta, curiozitatea si
anxietatea unor persoane.

20

CURS- COMUNICARE I NEGOCIERE N MANAGEMENTUL PROIECTELOR

21