Sunteți pe pagina 1din 14

[ascunde]

Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va nregistra?


i/autentifica?i.
Articolele acestei saptamni sunt Gabriel Doroban?u, Inunda?iile din Romnia (1970),
Medicina tradi?ionala chineza ?i Razboaiele Italiene. Oricine poate contribui l
a mbunata?irea lor.
Android (sistem de operare)
De la Wikipedia, enciclopedia libera
Pentru robo?i cu forma umana vede?i Android.
Android logo (2007-2014).svg
Android screenshot.png
Android 2.3 Gingerbread rulnd pe Google Nexus S
Dezvoltator
Open Handset Alliance
Model surse
Free and open source software
Data lansare ini?iala 21 octombrie 2008; acum 6 ani
Tip de nucleu Monolithic (Linux)
Licen?a Apache 2.0 ?i GPLv2[1]
Site web
android.com
modifica Consulta?i documenta?ia formatului
Android 4.0 (Galaxy Nexus)
Samsung Galaxy Note
Android este o platforma software ?i un sistem de operare pentru dispozitive ?i
telefoane mobile bazata pe nucleul Linux, dezvoltata ini?ial de compania Google,
iar mai trziu de consor?iul comercial Open Handset Alliance.[2] Android permite
dezvoltatorilor sa scrie cod gestionat n limbajul Java, controlnd dispozitivul pri
n intermediul bibliotecilor Java dezvoltate de Google.[3] Aplica?iile scrise n C
?i n alte limbaje pot fi compilate n cod ma?ina ARM ?i executate, dar acest model
de dezvoltare nu este sprijinit oficial de catre Google.[4][5]
Lansarea platformei Android la 5 noiembrie 2007 a fost anun?ata prin fondarea Op
en Handset Alliance, un consor?iu de 48 de companii de hardware, software ?i de
telecomunica?ii, consacrat dezvoltarii de standarde deschise pentru dispozitive
mobile.[6] Google a lansat cea mai mare parte a codului Android sub licen?a Apac
he, o licen?a de tip free-software ?i open source.[7]
Cuprins [ascunde]
1 Istoric
1.1 Fondarea Open Handset Alliance
1.2 Open Source
2 Caracteristici
3 Produse hardware care ruleaza Android
3.1 Lansate
3.2 Anun?ate
3.3 Amnate
3.4 Instala?ii aftermarket
4 Dezvoltarea de software
4.1 Software Development Kit
4.2 Platforme Android
4.3 Android Developer Challenge
4.4 Codul ma?ina
4.4.1 Cod ma?ina pe T-Mobile G1
4.5 Actualizari
5 Vnzari
6 Critici
7 Referin?e
8 Vezi ?i
9 Legaturi externe

Istoric[modificare | modificare sursa]


Logoul alternativ
n iulie 2005 Google a achizi?ionat Android, Inc, o mica companie de tip startup c
u sediul n Palo Alto, California, SUA.[8] Cofondatorii companiei Android, care au
continuat sa munceasca la Google, au fost Andy Rubin (cofondator al Danger[9]),
Rich Miner (cofondator al Wildfire Communications, Inc[10]), Nick Sears (fost v
icepre?edinte al T-Mobile[11]) ?i Chris White (unul dintre primii ingineri ai We
bTV[necesita citare]). La acea data se cuno?tea foarte pu?in despre Android, Inc
., doar ca faceau software pentru telefoane mobile.[8] Aceasta a cauzat zvonuri
ca Google ar planui sa intre pe pia?a telefoniei mobile, de?i era neclar ce func
?ie ar putea ndeplini n aceasta pia?a.[necesita citare]
La Google, echipa condusa de Rubin a dezvoltat un sistem de operare pentru dispo
zitive mobile bazat pe Linux, pe care l-au prezentat producatorilor de telefoane
mobile ?i operatorilor de re?ele de telefonie mobila, cu perspectiva de a asigu
ra un sistem flexibil, upgradabil.[necesita citare] Google a raportat ca a alini
at deja o serie de parteneri producatori de componente hardware ?i software la n
oul concept, ?i a semnalat operatorilor de re?ele de telefonie mobila ca era des
chis la diferite grade de cooperare din partea acestora.[12][13][14] Mai multe s
pecula?ii ca Google ar fi putut intra pe pia?a telefoniei mobile au aparut n dece
mbrie 2006.[15] Rapoarte de la BBC ?i Wall Street Journal au remarcat faptul ca
Google ?i dorea cautarea web ?i aplica?iile sale pe telefoane mobile ?i ca lucra
din greu catre acest ?el. Presa ?i siturile de ?tiri au publicat curnd zvonuri ca
Google ar dezvolta un dispozitiv mobil marca Google.[16] A urmat ?i mai multa s
pecula?ie, sus?innd ca n timp ce Google definea specifica?iile tehnice, ar fi demo
nstrat prototipuri producatorilor de telefoane mobile ?i operatorilor de re?ea.
S-a raportat ca pna la 30 de telefoane prototip operau deja pe pia?a.[17]
n septembrie 2007 InformationWeek a publicat un studiu al companiei Evalueserve c
are dezvaluia ca Google a depus cereri pentru mai multe brevete de inven?ie n dom
eniul telefoniei mobile.[18][19]
Fondarea Open Handset Alliance[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Open Handset Alliance.
"Today's announcement is more ambitious than any single 'Google Phone' that the
press has been speculating about over the past few weeks. Our vision is that the
powerful platform we're unveiling will power thousands of different phone model
s."
-Eric Schmidt, Google Chairman/CEO[2]
La 5 noiembrie 2007 a fost facut public Open Handset Alliance, un consor?iu incl
uznd Google, HTC, Intel, Motorola, Qualcomm, T-Mobile, Sprint Nextel ?i Nvidia, c
u scopul de a dezvolta standarde deschise pentru dispozitive mobile.[2] Odata cu
formarea Open Handset Alliance, OHA a dezvaluit de asemenea primul sau produs,
Android, o platforma pentru dispozitive mobile construita pe nucleul Linux, vers
iunea 2.6.[2]
La 9 decembrie 2008, a fost anun?at ca 14 noi membri au aderat la proiectul Andr
oid, incluznd: Sony Ericsson, Vodafone Group Plc, ARM Holdings Plc, Asustek Compu
ter Inc, Toshiba Corp ?i Garmin Ltd.[20]
Pre?edintele ?i CEO-ul Google Eric Schmidt a avut nevoie de o buna bucata de tim
p n comunicatul de presa oficial pentru a elimina toate zvonurile ?i specula?iile
precedente cu privire la existen?a unui telefon Google.[2]
Open Source[modificare | modificare sursa]
ncepnd cu 21 octombrie 2008, Android a fost disponibil ca Open Source. Google a de
schis ntregul cod sursa (inclusiv suportul pentru re?ea ?i telefonie [21]), care
anterior era indisponibil, sub licen?a Apache.[22] Sub licen?a Apache producator

ii sunt liberi sa adauge extensii proprietare, fara a le face disponibile comuni


ta?ii open source. n timp ce contribu?iile Google la aceasta platforma se a?teapt
a sa ramna open source, numarul versiunilor derivate ar putea exploda, folosind o
varietate de licen?e.
Android a fost criticat
ea ce a fost anun?at de
sa nchisa ?i unii cred
tforma.[23][24][25][26]
ca:

ca nu este software open source n totalitate, n ciuda a ce


catre Google. Par?i ale SDK-ului sunt proprietare ?i sur
ca acest lucru este pentru ca Google sa poata controla pla
Licen?a Software Development Kit-ul Android [27] afirma

3.2 You agree that Google (or Google's licensors) own all legal right, title and
interest in and to the SDK, including any intellectual property rights which sub
sist in the SDK. Use, reproduction and distribution of components of the SDK lic
ensed under an open source software license are governed solely by the terms of
that open source software license and not by this License Agreement. Until the S
DK is released under an open source license, you may not extract the source code
or create a derivative work of the SDK.
Cu toate acestea, Google a anun?at ntre timp ca toate componentele sistemului de
operare vor fi lansate sub licen?a Apache unde este cazul ?i sub licen?a GPL n re
st.[necesita citare]
Wiki letter w.svg
Pute?i mbunata?i aceasta sec?iune, extinznd-o
cu: Is all that is needed to use the platform on a custom hardware open? Mention
about DVM, HAL,...
Mai multe informa?ii ar putea fi gasite pe pagina de discu?ii sau la cereri de e
xtindere.
Caracteristici[modificare | modificare sursa]
Architectura de software lui Android
Servitorul de ecran este SurfaceFlinger
Un posibil ecran pe baza Androidului.
Caracteristici si specifica?ii actuale:[28][29]
Configura?ii dispozitive
Platforma este adaptabila la configura?ii mai ma
ri, VGA, biblioteci grafice 2D, biblioteci grafice 3D bazate pe specifica?ia Ope
nGL ES 1.0 ?i configura?ii tradi?ionale smartphone.
Stocare de date Software-ul de baze de date SQLite este utilizat n scopul stocari
i datelor
Conectivitate Android suporta tehnologii de conectivitate incluznd GSM/EDGE, CD
MA, EV-DO, UMTS, Bluetooth ?i Wi-Fi.
Mesagerie instant
SMS ?i MMS sunt formele de mesagerie instant disponibile
, inclusiv conversa?ii de mesaje text.
Navigatorul de web
Articol principal: WebKit.
Navigatorul de web disponibil n Android este bazat pe platforma de aplica?ii open
source WebKit.
Ma?ina virtuala Dalvik Software-ul scris n Java poate fi compilat n cod ma?ina Da
lvik ?i executat de ma?ina virtuala Dalvik, care este o implementare specializat
a de ma?ina virtuala conceputa pentru utilizarea n dispozitivele mobile, de?i teo
retic nu este o Ma?ina Virtuala Java standard.
Suport media
Android accepta urmatoarele formate media audio/video/imagine: M
PEG-4, H.264, MP3, AAC, OGG, AMR, JPEG, PNG, GIF.
Suport hardware adi?ional
Android poate utiliza camere video/foto, touchsc
reen, GPS, accelerometru, ?i grafica accelerata 3D.
Mediu de dezvoltare
Include un emulator de dispozitive, unelte de depanare,
profilare de memorie ?i de performan?a, un plug-in pentru mediul de dezvoltare E

clipse.
Pia?a Android
Articol principal: Android Market.
Similar cu App Store-ul de pe iPhone, Pia?a Android este un catalog de aplica?ii
care pot fi descarcate ?i instalate pe hardware-ul ?inta prin comunica?ie fara
fir, fara a se utiliza un PC. Ini?ial au fost acceptate doar aplica?ii gratuite.
Aplica?ii contra cost sunt disponibile pe Pia?a Android ncepnd cu 19 februarie 20
09.[30]
Multi-touch
Android are suport nativ pentru multi-touch, dar aceasta func?io
nalitate este dezactivata (posibil pentru a se evita ncalcarea brevetelor Apple p
e tehnologia touch-screen [31]).O modificare neoficiala, care permite multi-touc
h a fost dezvoltata.[32]
Produse hardware care ruleaza Android[modificare | modificare sursa]
Lansate[modificare | modificare sursa]
HTC Dream (T-Mobile G1)
HTC Dream (comercializat ca T-Mobile G1, Era G1 n Polonia) este primul telefon de
pe pia?a care utilizeaza platforma Android.[33][34] Telefonul este parte a unui
efort pentru standarde deschise al Open Handset Alliance.[35]
Acesta a fost lansat n SUA pe 22 octombrie 2008, n Marea Britanie pe 30 octombrie
2008,[36] n Olanda ?i Republica Ceha pe 31 ianuarie 2009,[37] Polonia pe 23 febru
arie 2009, n Australia pe 5 februarie,[38] ?i va fi disponibil n alte ?ari, inclus
iv n Singapore, Fran?a ?i Germania, la nceputul anului 2009.[39]Format:Updateneede
d
Compania chineza Qigi a lansat o versiune a dispozitivului mobil i6 (anterior Wi
ndows Mobile) rulnd Android n decembrie 2008.[40] Aparatul este produs de catre pr
oducatorul chinez TechFaith.[41]
Anun?ate[modificare | modificare sursa]
n septembrie 2008, Motorola a confirmat faptul ca lucreaza la produse hardware ca
re vor rula Android.[42]
Huawei planuie?te sa lanseze un telefon care va rula android pe T-Mobile. Data s
tabilita este nsa dupa iunie 2009.[43]
Archos planifica sa lanseze un nou dispozitiv, care ar combina capabilita?i medi
a semnificative cu un sistem de operare Android.[44]
Lenovo lucreaza la un telefon mobil bazat pe Android, care suporta standardul ch
inez 3G TD-SCDMA.[45]
HTC planifica un "portofoliu" de telefoane bazate pe Android pentru o lansare n v
ara lui 2009,[46] inclusiv HTC Magic, dezvaluit pe 17 februarie 2009 la Congresu
l Mobile World 2009 din Barcelona, Spania. HTC Magic va fi lansat cu versiunea "
Cupcake" Second 'Google phone' is unveiled . BBC. cu un debut pe 5 mai. HTC Magic Debu
ts May 1st . Phandroid. 1 aprilie 2009.
Sony Ericsson planifica sa lanseze un telefon pe baza Android n vara anului 2009.
[47]
Samsung are planuri de a lansa a un telefon bazat pe sistemul de operare Google
Android n luna iunie a anului 2009, urmat de alte cteva n lunile urmatoarele.[48]
GiiNii Movit Mini este un dispozitiv pentru Internet bazat pe sistemul de operar
e Google android.[49]
Se zvone?te ca Acer va lansa telefoane numite L1, C1, E1, F1, ?i A1 (neconfirmat
) catre sfr?itul lui 2009. Acer A1 touchscreen to arrive in September? . Engadget. 2
3 martie 2009.
Primul telefon Android al producatorului chinez Yuhua, dual-SIM-ul DSTL1 va fi l
ansat sub marca General Mobile n luna iunie. [50] . Arhivat din original la 25 febru
arie 2009. http://archive.is/yNtip. Compania planifica mai multe dispozitive And
roid.[51]
Amnate[modificare | modificare sursa]
Kogan Technologies, un producator de tehnologie australian, a anun?at telefoane
compatibile Android: Kogan Agora ?i Kogan Agora Pro.Aceste telefoane au fost pro
gramate pentru a fi lansate pe 29 ianuarie 2009.La mijlocul lunii ianuarie 2009,
Kogan a anun?at ca lansarea telefoanelor Agora a fost amnata pentru o perioada n
edefinita. Agora Android Phone Delayed . slashdot.org. 16 ianuarie 2008.

Instala?ii aftermarket[modificare | modificare sursa]


Unii utilizatori au reu?it (dupa ceva hacking, ?i cu func?ionalitate limitata) s
a instaleze Android pe dispozitive mobile livrate cu alte sisteme de operare:
Telefoanele Openmoko (Neo FreeRunner ?i Neo 1973) au suport limitat de la lansar
ea codului sursa Android de catre Google pe 21 octombrie 2008.[52]La data de 4 n
oiembrie 2008 ntregul cod sursa compileaza, cu nucleul, interfa?a utilizator ?i
cele mai multe aplica?ii func?ionale, dar telefonia, SMS suspend/resume ?i WI-FI
, care se bazeaza pe func?ii hardware de nivel scazut, nu sunt pe deplin func?io
nale. Porting Android, Phase 3: Done . Marco Trevisan's blog (in Italian) . La nceputul a
nului 2009 imagini sistem Cupcake au fost demonstrate ?i disponibile ca imagini
flashable.[53]
Motorola A1200 Ming [54]
HTC Vogue [55]
HTC Touch Diamond: nu toate func?iile de lucru (inclusiv WI-FI) [56][necesita ci
tare]
HTC Touch Pro [necesita citare]
Nokia N810 [57][58]
Nokia 770 [59]
Asus EEEPC 701 [60]
Asus EEEPC 1000H [61]
Touch Book de la Always Innovating [62]
Dell Axim x51v [63]
Dezvoltarea de software[modificare | modificare sursa]
Dispozitiv Android timpuriu.
Primele aprecieri cu privire la dezvoltarea aplica?iilor pentru platforma Androi
d au fost amestecate.[64] Problemele citate includeau bug-uri, lipsa de document
a?ie, infrastructura de testare inadecvata, ?i lipsa unui sistem de gestionare a
problemelor public. (Google a anun?at un sistem de gestionare a problemelor la
data de 18 ianuarie 2008.)[65] n decembrie 2007, fondatorul startup-ului mobil Me
rgeLab Adam MacBeth a declarat: "Func?ionalitatea lipse?te, este prost documenta
ta sau pur ?i simplu nu func?ioneaza... Este clar ca nu este gata pentru prime t
ime."[66] n ciuda acestui fapt, aplica?iile pentru Android au nceput sa apara deja
n saptamna urmatoare celei n care a fost anun?ata platforma.Prima aplica?ie public
a a fost jocul Snake.[67][68] Telefonul Android Dev este un dispozitiv cu SIM ?i
hardware neblocate care este destinat dezvoltatorilor avansa?i. Cu toate ca dez
voltatorii pot utiliza un dispozitiv de consum achizi?ionat de pe pia?a pentru a
-?i testa ?i a utiliza aplica?iile, unii dezvoltatori pot alege sa nu utilizeze
un dispozitiv de pe pia?a, prefernd un aparat neblocat sau fara contract.[69]
Software Development Kit[modificare | modificare sursa]
SDK-ul Android include un set complet de instrumente de dezvoltare.[70] Acestea
includ un program de depanare, biblioteci, un emulator de dispozitiv (bazat pe Q
EMU), documenta?ie, mostre de cod ?i tutoriale. Platformele de dezvoltare spriji
nite n prezent includ calculatoare bazate pe x86 care ruleaza Linux (orice distri
bu?ie Linux desktop moderna), Mac OS X 10.4.8 sau mai recent, Windows XP sau Vis
ta. Cerin?ele includ, de asemenea, Java Development Kit, Apache Ant, ?i Python 2
.2 sau o versiune ulterioara. Mediul de dezvoltare (IDE) suportat oficial este E
clipse (3.2 sau mai recent), utiliznd plug-in-ul Android Development Tools (ADT),
de?i dezvoltatorii pot folosi orice editor de text pentru a edita fi?iere XML ?
i Java ?i apoi sa utilizeze unelte din linia de comanda pentru a crea, sa constr
ui ?i depana aplica?ii Android.
O versiune pentru examinare a Android Software Development Kit (SDK) a fost lans
ata la data de 12 noiembrie 2007.La 15 iulie 2008, echipa Android Developer Chal
lenge a trimis accidental un e-mail la to?i participan?ii Android Developer Chal
lenge anun?nd ca o noua versiune de SDK era disponibila ntr-o zona de descarcare "
privata". Mesajul a fost destinat pentru c?tigatorii primului tur al Android Deve
loper Challenge. Revela?ia ca Google va furniza noi versiuni SDK unor dezvoltato

ri ?i nu altora (?i pastra acest regim secret) a condus la frustrare raportata p


e scara larga n comunitatea dezvoltatorilor Android.[71]
La 18 august 2008, a fost lansat Android SDK 0.9 beta. Aceasta versiune ofera un
API actualizata ?i extinsa, instrumente de dezvoltare mbunata?ite ?i un design a
ctualizat pentru ecranul de baza. Instruc?iuni detaliate[72] pentru actualizare
sunt disponibile pentru cei care lucreaza deja cu o versiune anterioara. La 23 s
eptembrie 2008 a fost lansat SDK-ul Android 1.0 (Release 1).[73] Conform documen
ta?iei de lansare, includea "n principal remedii pentru probleme, de?i au fost ad
augate unele capabilita?i mai pu?in semnificative". Includea, de asemenea, cteva
modificari ale API-ului fa?a de versiunea 0.9.
Pe 9 martie 2009, Google a lansat versiunea 1.1 pentru telefonul Android Dev. De
?i exista cteva actualizari estetice, cteva actualizari cruciale includ suport pen
tru "cautare prin voce, aplica?ii contra cost, remedii pentru ceasul cu alarma,
remediu pentru blocarea la trimiterea gmail, notificari de po?ta electronica ?i
intervale de mprospatare, iar acum har?ile afi?eaza evaluari de firme". Un alt up
date important este ca telefoanele Dev pot acum accesa aplica?ii platite ?i dezv
oltatorii le pot vedea acum pe Pia?a Android.[74]
Platforme Android[modificare | modificare sursa]
n tabelul de mai jos pute?i vedea istoricul versiunilor Android, denumirea comerc
iala ?i distribu?ia acestora n func?ie de dispozitivele care au accesat magazinul
Play Store n a doua parte a lunii august 2013.[75] Pe 25 Iunie Google a anun?at
Android L[76], acesta fiind cel mai mare update pe care l-a suferit platforma An
droid de la Ice Cream Sandwich ?i pna n prezent. Android L va fi disponibil ncepnd c
u toamna anului 2014.
Versiune
Nume de cod
Data lansarii API level
Distribu?ie
5.0
Lollipop
Google I/O 2014 21
9%
4.4
KitKat 31 Octombrie 2013
19
39.8%
4.3
Jelly Bean
24 iulie 2013 18
5.5%
4.2.x Jelly Bean
13 noiembrie 2012
17
18.1%
4.1.x Jelly Bean
9 iulie 2012
16
36.6%
4.0.3 4.0.4
Ice Cream Sandwich
16 decembrie 2011
15
5.3%
3.2
Honeycomb
15 iulie 2011 13
0.1%
3.1
Honeycomb
10 mai 2011
12
0%
2.3.3 2.3.7
Gingerbread
9 februarie 2011
10
5.7%
2.3 2.3.2
Gingerbread
6 decembrie 2010
9
5,7%
2.2
Froyo 20 mai 2010
8
2.4%
2.0 2.1 Eclair 26 octombrie 2009
7
0.3%
1.6
Donut 15 septembrie 2009
4
0%
1.5
Cupcake 30 aprilie 2009 3
0%
Android Developer Challenge[modificare | modificare sursa]
Android Developer Challenge a fost un concurs pentru cea mai inovatoare aplica?i
e Android. Google a oferit premii n valoare de 10 de milioane de dolari, distribu
ite ntre doua etape ale competi?iei.[77][78] Prima faza a acceptat participari de
la 2 ianuarie la 14 aprilie 2008. Cele mai promi?atoare 50 de intrari n concurs,
anun?ate la data de 12 mai 2008, au primit fiecare un premiu de 25000 $ pentru
a finan?a continuarea dezvoltarii.[79] Cea de-a doua faza s-a ncheiat la nceputul
lunii septembrie, prin anun?area a zece echipe care au primit 275.000 dolari fie
care, ?i a zece echipe care au primit 100.000 dolari fiecare. Android - An Open Ha
ndset Alliance Project: Developer Challenge . Google. Accesat la 24 octombrie 2008
.
Cei zece c?tigatori ai Android Developer Challenge au fost:[80]
TuneWiki Social Media Player
Wertago, aplica?ia mobila pentru via?a de noapte.
Localeh

cab4me
EcoRio
CompareEverywhere
GoCart
Life360
PicSay
Softrace
Trip Journal
Codul ma?ina[modificare | modificare sursa]
Depanatorul de cod ADB da un shell root sub Emulatorul Android care permite ncarc
area ?i execu?ia de cod ma?ina ARM. Codul ARM poate fi compilat folosind GCC pe
un PC standard.[81] Dispozitivul grafic subiacent este disponibil ca framebuffer
la /dev/graphics/fb0.[82] Biblioteca grafica pe care Android o utilizeaza pentr
u a arbitra ?i a controla accesul la acest dispozitiv se nume?te Skia Graphics L
ibrary (SGL), ?i a fost lansata sub o licen?a open source.[83] Skia are backenduri att pentru win32 ct ?i pentru Cairo, permi?nd dezvoltarea de aplica?ii independ
ente de platforma, ?i este motorul grafic care sta la baza browserului Google Ch
rome.[84]
Clasele native pot fi apelate din codul Java care ruleaza sub Dalvik VM folosind
apelul System.loadLibrary, care face parte din clasele standard Java ale Androi
d.[85]
Elements Interactive Mobile B.V. au portat biblioteca lor EdgeLib C++ pe Android
, ?i executabilele n cod ma?ina ale jocului S-Tris2 (o clona Tetris) ?i ale demon
stra?iei de tehnologie Animate3D sunt disponibile pentru descarcare.[86]
Google planuie?te sa lanseze un Native Development Kit pentru Android n viitor, c
are va fi sus?inut pe toate dispozitivele.[87][88]
Cod ma?ina pe T-Mobile G1[modificare | modificare sursa]
Codul ma?ina poate fi executat cu ajutorul depanatorului de cod ADB, care este r
ulat ca un background daemon pe T-Mobile G1.[89] Shell-ul va rula cu ID-ul de ut
ilizator "shell", n loc de root. Cnd a fost lansat G1, s-a descoperit repede ca te
lnet daemon-ul de pe telefon prime?te uid-ul 0 (root) atunci cnd ruleaza, oferind
utilizatorului final acces complet la dispozitiv. Aceasta problema de securitat
e a fost remediata n versiunea RC30 a Android ?i a fost trimisa la toate dispozit
ivele prin intermediul unei actualizari prin comunica?ie fara fir.[90] Cu toate
acestea, este nca posibil sa se revina la firmware-ul vechi, pentru a exploata bu
g-ul ?i a se ob?ine acces root la G1.[91]
Firmware-ul G1 poate fi actualizat prin flashing de la o imagine stocata pe card
ul microSD.[92] Aceste imagini sunt semnate criptografic fie de catre producator
ul telefonuilui, fie de catre re?eaua de telefonie mobila.[93]
G1 Developer Edition permite rularea de cod ma?ina ?i kernel-uri personalizate f
ara interven?ii speciale.
Dupa divulgarea unei exploatari root, Jay Freeman a publicat detalii despre cum
se pot executa Android ?i ARM Debian Linux mpreuna pe G1.[94]
Actualizari[modificare | modificare sursa]
De?i este un produs de tip open source, o parte din dezvoltarea software pentru
Android a fost continuata ntr-o ramura privata. n scopul de a face acest software
public, a fost creata o ramura oglinda read only, cunoscuta sub numele unui dese
rt, anume cupcake. Se crede ca numele vine de la Marissa Mayer, care are o pasiu
ne pentru acesta.[95] Cupcake este n mod obi?nuit interpretat gre?it ca numele un
ei actualizari, dar dupa cum este declarat pe situl de dezvoltare al Google: Cupc
ake este deocamdata n curs de dezvoltare. Este o ramura de dezvoltare, nu o versi
une stabila. Modificari notabile la software-ul Android care vor fi introduse n cu

pcake includ modificari la download manager, platforma, Bluetooth, software-ul d


e sistem, radio ?i telefonie, instrumente de dezvoltare, sistemul de dezvoltare
?i cteva aplica?ii, precum ?i o serie de remedieri de probleme. Momentul exact al
lansarii ramne neclar.[96] Viitoarele versiuni Android vor folosi prezumptiv num
e cod numite dupa deserturi: cupcake, donut, eclair, etc.[necesita citare]
Vnzari[modificare | modificare sursa]
Sistemul de operare Android a avut o evolu?ie spectaculoasa, de la 9,6 % cota de
pia?a din vnzarile de telefoane smartphone n primul trimestru din 2010 la 36 % n p
rimul trimestru din 2011[97].
Critici[modificare | modificare sursa]
Termenii de licen?iere nerestrictivi ai lui Android au permis corpora?iilor care
utilizeaza Android sa introduca restric?ii asupra propriilor clien?i. Ca un exe
mplu, tethering-ul (conexiune internet pentru laptop sau PC prin intermediul tel
efonului mobil), este interzis de catre T-Mobile SUA ?i Google a interzis astfel
de aplica?ii utilizatorilor T-Mobile SUA. Acest lucru nseamna, de asemenea, ca a
plica?iile pot fi specifice operatorului de re?ea, la alegerea Google.
Android utilizeaza nucleul Linux, dar, conform Google, nu este sistem de operare
Linux (nu are nici un sistem de gestionare a ferestrelor nativ ?i nici nu supor
ta ntregul set de biblioteci standard Linux, inclusiv biblioteca GNU C). Acest ca
racter specific, face dificila reutilizarea aplica?iilor sau bibliotecilor Linux
existente.[98]
Android nu utilizeaza standarde stabilite Java, de exemplu Java SE ?i ME. Aceast
a mpiedica compatibilitatea ntre aplica?iile Java scrise pentru acele platforme ?i
cele scrise pentru platforma Android. Android doar refolose?te sintaxa limbajul
ui Java, nu asigura pe bibliotecile de clase complete ?i API-urile din pachetele
Java SE sau ME.[99]
Referin?e[modificare | modificare sursa]
^ Licenses . Android Open Source Project. Open Handset Alliance. Accesat la 22 octo
mbrie 2008.
^ a b c d e Open Handset Alliance (5 noiembrie 2007). Industry Leaders Announce O
pen Platform for Mobile Devices . Press release. Accesat la 5 noiembrie 2007.
^ Google's Android parts ways with Java industry group .
^ General Android . Accesat la 29 august 2008.
^ Native C application for Android .
^ Open Handset Alliance . Open Handset Alliance. Accesat la 6 noiembrie 2007.
^ Open Handset Alliance . Accesat la 23 septembrie 2008.
^ a b Elgin, Ben (17 august 2005). Google Buys Android for Its Mobile Arsenal (HTM
L). Business Week. Accesat la 7 noiembrie 2007.
^ Markoff, John (4 noiembrie 2007). I, Robot: The Man Behind the Google Phone (HTM
L). New York Times. Accesat la 14 octombrie 2008.
^ Scott Kirsner (2 septembrie 2007). Introducing the Google Phone . Accesat la 24 o
ctombrie 2008.
^ Nokia Archive . Accesat la 5 aprilie 2009.
^ Block, Ryan (28 august 2007). Google is working on a mobile OS, and it's due ou
t shortly (HTML). Engadget. Accesat la 6 noiembrie 2007.
^ Sharma, Amol; Kevin J. Delaney (2 august 2007). Google Pushes Tailored Phones T
o Win Lucrative Ad Market (HTML). The Wall Street Journal. Accesat la 6 noiembrie
2007.
^ Google admits to mobile phone plan (HTML). directtraffic.org. Google News. 20 ma
rtie 2007. Accesat la 6 noiembrie 2007.
^ McKay, Martha (1 decembrie 2006). Can iPhone become your phone?; Linksys introd
uces versatile line for cordless service. . The Record: L9.
^ Ackerman, Elise (30 august 2007). Blogosphere Aflutter With Linux-Based phone R
umors (HTML). Linux Insider. Accesat la 7 noiembrie 2007.
^ Cox, John (8 octombrie 2007). Why Google s phone won t kill Apple s iPhone (HTML). Net
work World. New York Times. pp. 2. Accesat la 6 noiembrie 2007.
^ Claburn, Thomas (19 septembrie 2007). Google's Secret Patent Portfolio Predicts
gPhone (HTML). Information Week. Accesat la 6 noiembrie 2007.

^ Pearce, James Quintana (20 septembrie 2007). Google s Strong Mobile-Related Paten
t Portfolio (n English) (HTML). mocoNews.net. Accesat la 7 noiembrie 2007.
^ Martinez, Jennifer (10 decembrie 2008). CORRECTED - UPDATE 2-More mobile phone
makers back Google's Android . Reuters. Thomson Reuters. Accesat la 13 decembrie 2
008. Kharif, Olga (9 decembrie 2008). Google's Android Gains More Powerful Follow
ers . BusinessWeek. McGraw-Hill. Accesat la 13 decembrie 2008.
^ articol eWeek despre codul sursa Android
^ Android este acum disponibil ca Open Source
^ When will we see more code released under open source licenses? . Google. 29 ianu
arie 2008. Accesat la 3 februarie 2008. Over time, more of the code that makes up
Android will be released, but at this point, we have been concentrating on ship
ping an SDK that helps application developers get started. In short: Stay tuned.
^ Slobojan, Ryan (19 noiembrie 2007). Dalvik, Android's virtual machine, generate
s significant debate . infoq.com. Accesat la 1 martie 2008.
^ Topic, Dalibor (2007-11-14). What Does Android Mean for Sun s OpenJDK . Accesat la
3 februarie 2008. Android is proprietary, despite being marketed as open source.
Android has a compatibility pledge, signed and kept behind closed doors. Android
has no governance model, nor any indication there will be one. Android has no s
pec, and the license prohibits alternative implementations, as that s not a use li
censed by Google in the SDK license. Android is completely controlled by Google,
and Google reserves the right to kill off competitors applications if they hurt
Google financially, etc. It s only as open as it is in Google s financial interest
to allow openness, by design.
^ Topic, Dalibor (12 noiembrie 2007). QOTD: Google's license for the Android SDK .
Accesat la 3 februarie 2008. There is a bunch of other rather objectionable stuff
, but dear me, this is pretty bad as far as license agreements for pseudo-open-s
ource software go
^ Android Software Development Kit License Agreement . Google. 12 noiembrie 2007. A
ccesat la 3 februarie 2008.
^ What is Android? (n English) (HTML). Google. 12 noiembrie 2007. Accesat la 12 noi
embrie 2007.
^ Topolsky, Joshua (12 noiembrie 2007). Google's Android OS early look SDK now av
ailable (n English) (HTML). Engadget. Accesat la 12 noiembrie 2007.
^ "Paid apps appear in Android Market . Accesat la 6 aprilie 2009.
^ CNET News - "Raport: Apple opre?te multi-touch n Android"
^ How To: Hack Android For Multitouch Web Browsing on the T-Mobile G1
^ Montgomery, Justin (July 8, 2008). T-Mobile's HTC Dream, The First Android Phon
e? . Accesat la 3 august 2008.
^ Holson, Laura M.; Miguel Helft (August 15, 2008). T-Mobile to be first to use G
oogle's Android . Arhivat din original la 15 august 2008. Accesat la 20 august 200
8.
^ Holson, Laura; Helft, Miguel (14 august 2008). Smartphone Is Expected via Googl
e . New York Times. Accesat la 15 august 2008.
^ T-Mobile G1 Hits the UK . T Mobile press release.
^ T-Mobile G1 vanaf 30 januari in de winkels. . T Mobile press release.
^ Htc Unveils The Htc Dream
The First Android-Powered Phone Released In Australia
^ HTC Unveils the HTC Dream
the First Android-Powered Phone Released in Australia . Si
ngTel and HTC Introduce the HTC Dream
the First Android-Powered phone released in
Singapore . Android G1 - T-Mobile Google Phone . Era G1 (n Polish). Era GSM online offer.
Accesat la 15 februarie 2009.
^ Evaluare telefoane: Qigi i6, Smartphone-ul bazat pe Android din China
^ PocketPicks: Producatorii chinezi iubesc Android (partea 2)
^ Emigh, Jacqueline (30 septembrie 2008). Motorola confirms Android plans, but wo
n't say how big . BetaNews.
^ T-Mobile G3 is Huawei Android . Phandroid. 3 aprilie 2009.
^ Archos press release . Archos. 2009.
^ Lenovo-China Mobile's OPhone spotted . modmyGphone. 11 decembrie 2008.
^ Sony Ericsson, HTC planning Google Android phones for 2009 . Cnet. 10 decembrie 2
008.
^ Sony Ericsson, HTC planning Google Android phones for 2009 . Cnet. 10 decembrie 2

008.
^ Report: Samsung Android In June, Several More To Follow . Phandriod. 3 aprilie 20
09.
^ Report: GiiNii Movit Mini . Engadget. 8 ianuarie 2009.
^ LinuxDevices: telefon Android cu camera foto de 5 megapixeli
^ PocketPicks: Producatorii chinezi iubesc Android (partea 1)
^ Android on Openmoko phones .
^ Digg - Video demo of Freerunner running Android Cupcake + Tutorial
^ Porting Andoid on A1200 MING - Motorola Development Community
^ http://it029000.massey.ac.nz/vogue/
^ http://wiki.xda-developers.com/index.php?pagename=RaphaelLinux
^ maemo.org - Talk
^ Android for Nokia Internet Tablets (NITdroid)
^ NITdroid video demo : GNU/Linux Android on Nokia 770 | NewLC
^ Google Android for the Asus Eee PC 701 - Eee PC - ItrunsonLinux.com
^ Android netbooks on their way, likely by 2010 | VentureBeat
^ Always Innovating: Introducing the Touch Book
^ Android for Dell Axim x51v: Android is working!
^ Paul, Ryan (19 decembrie 2007). Developing apps for Google Android: it's a mixe
d bag (n English) (HTML). ars technica. Accesat la 19 decembrie 2007.
^ You can't rush perfection, but now you can file bugs against it .
^ Morrison, Scott (19 decembrie 2007). Glitches Bug Google's Android Software (n En
glish) (HTML). The Wall Street Journal. Accesat la 19 decembrie 2007.
^ Snake (n English). Accesat la 26 ianuarie 2008.
^ First Android Application - Snake (n English) (HTML). Mobiles2day. 14 noiembrie 2
007. Accesat la 7 ianuarie 2008.
^ Developers use unlocked phones (n English) (HTML). Mobiles2day. 24 aprilie 2009.
Accesat la 23 aprilie 2009.
^ Instrumente de dezvoltare
^ Cade Metz (14 iulie 2008). Google plays Hide and Seek with Android SDK . Accesat
la 23 octombrie 2008.
^ Android - An Open Handset Alliance Project: Download the Android SDK . Accesat la
24 octombrie 2008.
^ Android - An Open Handset Alliance Project: Upgrading the SDK . Accesat la 24 oct
ombrie 2008.
^ Nischal Raya (9 martie 2009). Google releases 1.1 update for Dev Phones . Accesat
la 3 septembrie 2009.
^ [ http://www.androidlive.ro/dex/platforme-android]
^ http://eyetee.ro/android-l-noul-sistem-de-operare-de-la-google/
^ Android Developer Challenge (n English) (HTML). code.google.com. Accesat la 11 ia
nuarie 2008.
^ The Google Phone? Not Quite (n English) (HTML). pcfastlane.com. Accesat la 11 ian
uarie 2008.
^ Blog-ul dezvoltatorilor Android: Cele mai bune 50 intrari n competi?ie Android De
veloper Challenge anun?a c?tigatorii primului tur . Arhivat din original la 11 sept
embrie 2012.
^ Android Developer Challenge
^ Rularea codului ma?ina este complicata de faptul ca Android utilizeaza o bibli
oteca C non-standard (cunoscuta sub numele de Bionic).
^ Format:Cite mailing list
^ Skia source .
^ Toker, Alp (6 septembrie 2008). Skia graphics library in Chrome: First impressi
ons . Accesat la 13 decembrie 2008.
^ Srinivas, Davanum (9 decembrie 2007). Android - Invoke JNI based methods (Bridg
ing C/C++ and Java) . Accesat la 13 decembrie 2008. java.lang.System . Android Documen
tation. Google. Accesat la 13 decembrie 2008.
^ Format:Cite mailing list
^ Format:Cite mailing list
^ Format:Cite mailing list
^ Busybox on the G1 .

^ Rooting Android . Arhivat din original la 8 noiembrie 2008.


^ Laurence Muller. T-mobile G1 downgrade (RC30/RC8) / rooting / update tutorial .
^ Learn how to update using your microSD card .
^ confirmed by Android team: G1 only accepts firmware signed by manufacturer .
^ Jay Freeman. Debian & Android Together on G1 .
^ AndGeeks Android Information, News and Reviews on Software Accessories and mor
e
^ Android Cupcake Update Information & Screenshots
^ Android are 36 % din pia?a, 23.05.2011, arenait.ro, accesat la 24 iunie 2011
^ Paul, Ryan (2009-02-23). Dream(sheep++): A developer's introduction to Google A
ndroid . Accesat la 7 martie 2009. In fact, during a presentation at the Google IO
conference, Google engineer Patrick Brady stated unambiguously that Android is n
ot Linux.(...)The problem with Google's approach is that it makes Android an isl
and. The highly insular nature of the platform prevents Android users and develo
pers from taking advantage of the rich ecosystem of existing third-party Linux a
pplications. Android doesn't officially support native C programs at all, so it
won't be possible to port your favorite GTK+ or Qt applications to Android
^ van Gurp, Jilles (2007-11-13). Google Android: Initial Impressions and Criticis
m . Accesat la 7 martie 2009. Frankly, I don't understand why Google intends to ign
ore the vast amount of existing implementation out there. It seems like a bad ca
se of "not invented here" to me. Ultimately, this will slow adoption. There are
already too many Java platforms for the mobile world and this is yet another one
Vezi ?i[modificare | modificare sursa]
Legaturi externe[modificare | modificare sursa]
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Android (sistem de oper
are)
Istoria Android
de la 1.0 la 4.0, n c?iva pa?i simpli
Pagina oficiala Android
Proiectul open source Android
Pia?a Android
Blogul dezvoltatorilor Android
Pagina oficiala Android la Google Code
Android Wiki
Sergey Brin prezinta platforma Android
Mike Jennings vorbe?te despre android la conferin?a Next 08 (video Exxplain)
Aplicatii android pentru fanii din Romnia.
From Nexus One to Nexus 10: a brief history of Google s flagship devices, May 15 2
013, Florence Ion, Ars Technica
[ascunde]
v d
m
Google Inc.
Pre?edinte/CEO: Eric E. Schmidt Pre?edintele tehnic/Co-fondator: Sergey Brin Dir
ector/Pre?edinte de produse/Co-fondator: Larry Page
Al?i directori: John Doerr John L. Hennessy Arthur D. Levinson Ann Mather Paul O
tellini Ram Shriram Shirley M. Tilghman Consilier senior: Al Gore
Publicitate
Ad Manager AdMob Adscape Adsense Advertising Professionals AdWords Analytics Do
bleClick Offers Wallet
Comunicare
Alerts Apps Script Calendar Contacts Friend Connect Gmail (istorie interfa?a) G
ogle+ Groups Hangouts Sync Talk Traducere Voice
Software
Chrome Chrome OS Cloud Print Earth (Sky Moon Mars) Gadgets Goggles IME (Pinyi
Keep Play Music Now Picasa OpenRefine Toolbar
Platforme
Account Android (Nexus One) App Engine Apps Base BigTable Car?i Caja Co-op
Earth Engine Gears GFS Health Native Client OpenSocial Public DNS Play Wave
Instrumente de dezvoltare
AJAX APIs App Inventor AtGoogleTalks Closure Tools Code Gadgets API GData Go

oglebot Guice GWS Image Labeler KML MapReduce SketchUp Ruby Sitemaps Summer o
ode Web Toolkit Website Optimizer
Editare
3D Warehouse Blogger Bookmarks Docs FeedBurner Map Maker Panoramio Picasa Web A
bums Sidewiki Sites (JotSpot) YouTube (Vevo)
Google Search (PageRank)
Aardvark Appliance Audio Books (Library Project) Code Fast Flip Finance Images
ar?i (Street View (Cronologie) News Patents Products Scholar Usenet Videos Web
earch (History Personalized Real-Time Instant Search) Analizare: Insights for Se
arch Trends
ntrerupte
Answers Browser Sync Buzz Checkout Click-to-Call Dodgeball GOOG-411 Lively Ma
p Editor Pack Page Creator SearchWiki Video Marketplace Web Accelerator Latitude
Notebook Picnik Q & A Reader Slide Urchin Wave Orkut
Asocieri
Achizi?ii Bomb Criticism Desktop Doodles Foundation Google China Google TV Go
e.org Googleplex History Hoaxes Fiber Illegal flower tribute I'm Feeling Lucky
/O Labs Logo Lunar X Prize Monopoly City Streets Products Ventures WiFi
Venit anual: 21,8 miliarde $ (2008, ?31% fa?a de 2007) Angaja?i: 19.786 cu norma
ntreaga (30 iunie 2009) Simbol bursier: (NASDAQ: GOOG, LSE: GGEA) Deviza: Don't
be evil Website: www.google.com
Categorii: AndroidSisteme de operare mobileTelefonie mobilaOpensource
Meniu de navigare
Creare contAutentificareArticolDiscu?ieLecturaModificareModificare sursaIstoric
Pagina principala
Portaluri tematice
Cafenea
Articol aleatoriu
Participare
Schimbari recente
Proiectul saptamnii
Ajutor
Portalul comunita?ii
Dona?ii
Tiparire/exportare
Creare carte
Descarca PDF
Versiune de tiparit
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificari corelate
Trimite fi?ier
Pagini speciale
Navigare n istoric
Informa?ii despre pagina
Element Wikidata
Citeaza acest articol
n alte limbi
Afrikaans
Alemannisch
nglisc
???????
???????
Az?rbaycanca
Boarisch
??????????
?????????? (???????????)?
?????????
?????

Bosanski
Catal
???????
?????? ???????
Ce tina
Cymraeg
Dansk
Deutsch
????????
English
Esperanto
Espaol
Eesti
Euskara
?????
Suomi
Franais
Gaeilge
Galego
?????
??????
Hrvatski
Hornjoserbsce
Magyar
???????
Bahasa Indonesia
slenska
Italiano
???
Basa Jawa
???????
???????
?????????
?????
???
Kurd
????????
???
Lietuviu
Latvie u
Malagasy
??????????
??????
??????
?????
Bahasa Melayu
??????????
??????
Nederlands
Norsk nynorsk
Norsk bokml
?????
??????
Polski
Portugus
???????
???? ????
Scots
Srpskohrvatski / ??????????????
?????

Simple English
Slovencina
Sloven cina
Soomaaliga
Shqip
?????? / srpski
Svenska
Slunski
?????
??????
???
Tagalog
Trke
??????????
????
Vneto
Ti?ng Vi?t
??
??
??
Modifica legaturile
Ultima modificare efectuata la 11:20, ora 7 iunie 2015.
Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribu
ire n condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?i detalii la Ter
menii de utilizare.
Politica de confiden?ialitateDespre WikipediaTermeniDezvoltatoriVersiune mobilaW
ikimedia Foundation Powered by MediaWiki

S-ar putea să vă placă și