Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Limbajul de Programare C
Limbajul de Programare C
A. ALGORITMI
A1. OBIECTELE CU CARE LUCREAZA ALGORITMII.
1. Date
Datele pot fi:
- numerice , care pot fi intregi sau reale ;
- logice , care au doua valori TRUE (adevarat) si FALSE(fals) ;
- sir de caractere , reprezinta un sir de caractere cuprins intre apostrofuri ex. 'mesaj'
2. Variabile
Sunt urmatoarele tipuri de variabile:
- variabile de tip intreg notate integer ;
- variabile de tip real notate real ;
- variabile de tip logic notate boolean ;
- variabile de tip sir notate string ;
Pentru ca un algoritm sa poata folosii o variabila aceasta trebuie declarata astfel:
integer a, b;
real c;
string b.
3. Expresii
O expresie este alcatuita din doi sau mai multi operanzi legati intre ei prin operatori.
Operanzii reprezinta valorile care intra in calcul si care pot fii variabile sau constante.
Operatorii desemneaza operatiile care se executa spre a obtine rezultatul. Pot fi
aritmetici, relationali, logici
3.1. Operatori aritmetici
+ (adunare) ; - (scadere) ; * (inmultire) ; / (impartire)
- div (impartire intreaga) - operanzii trebuie sa fie de tip intreg si furnizeaza rezultatul
corect daca ambele valori ale operanzilor sunt naturale.
Ex. 14 div 5
- mod (rest al impartirii) - operanzii trebuie sa fie de tip intreg si furnizeaza rezultatul
corect daca ambele valori ale operanzilor sunt naturale
Ex. 14 mod 5 rezultatul va fi 4 (restul impartirii lui 14 la 5 este 4)
3.2. Operatori relationali
<(mai mic); >(mai mare); =(egal); <>(diferit); <=(mai mic sau egal); >=(mai mare sau egal)
read a,b,c
write a,b,c
2. Atribuiri
Prin operatia de atribuire se retine o anumita data intr-o variabila.
Tipul variabilei trebuie sa coincida cu tipul valorii atribuite, cu exceptia ca unei
variabile de tip real i se poate atribui o data de tip intreg.
Exemple de forma1:
integer a;
a:=10;
real b;
b:=9.55
real c;
c:=8;
string d;
d:='limbajul C++' ;
Exemple de forma 2:
a) integer a,b;
a:=5 b:=10;
a:=b
Dupa aceasta operatie variabila a are valoarea 10 iar variabila b ramine cu valoarea 10
b) integer a,b;
a:=5 b:=10;
b:=a
Pentru a inversa continutul a doua variabile intre ele trebuie utilizata o variabila auxiliara
care realizeaza interschimbul de valori.
Exemplu:
integer a,b,m;
a:=1 b:=2;
m:=a //variabila m preia valoarea variabilei a si devine 1//
a:=b //variabila a preia valoarea variabilei b si devine 2//
b:=m //variabila b preia valoarea variabilei m si devine 1//
3. Operatii de decizie
Forma generala:
if expresie logica then operatia1 else operatia2 endif
Mod de executie: se evalueaza expresia logica, daca este adevarata se executa operatia
1, iar daca este falsa se executa operatia 2
Exemplul1.
integer a, b;
read a read b
if a>b then write a else write b
endif
Se citesc valorile variabilelor a si b. Daca valoarea lui a este mai mare decit valoarea lui b
se afiseaza valoarea lui a, iar daca este invers se afiseaza valoarea lui b.
Exemplul 2.
Se citesc patru valori reale a,b,c,d si se evalueaza expresia:
a+b , c+d>0
E = a-b , c+d=0
a*b , c+d<0
real a, b, c, d, rez;
read a, b, c, d
if c+d>0 then rez:=a+b
else
if c+d=0 then rez:=a-b
else
rez:=a*b
endif endif
write rez
x<0
0x<10
10x<100
x100
real x,f;
read x;
if x<0 then f:=x
else
if x<10 then f:2*x
else
if x<100 then f:=3*x
else f:=4*x
endif endif endif
write f
4
3. Structura repetitiva
3.1. Structura WHILE DO
Forma generala. Fie E o expresie si S o structura.
while E
do S
endwhile
Se evalueaza expresia logica E, daca este adevarata se executa structura S apoi se
repeta executia pina ce expresia logica devine falsa.
Exemplu. Se citesc numerele naturale n1 si n2 si se calculaeaza produsul lor fara a utiliza
operatorul de inmultire.
integer n1, n2, s, i;
read n1 read n2
s:=0 i:=1
while i <= n2 do
s:=s+n1
i:=i+1
endwhile
write s
3.2. Structura FOR
Forma generala. Fie o variabila i (variabila de ciclare) si doua valori intregi a(valoare
initiala) si b(valoare finala) si o structura S
for i:=a, b
S
repeat
Variabila de ciclare i ia valoarea initiala a, si se executa structura S pina ce se ajunge la
valoarea finala b
Exemplu. Se citeste numarul natural n si se efectueaza suma primelor n numere naturale
integer n, s, i;
read n
s:=0
for i:=1, n
s:=s+i
repeat
write s
s:=0
do
s:=s+i
i:=i+1
until i > n
write s
1. Citiri , scrieri.
- pentru realizarea citirii se utilizeaza : cin>>nume variabila
cin>>a>>b>>c - citeste variabilele a, b, c
- pentru realizarea scrierii se utilizeaza: cout<<nume variabila
cout<<a<<b<<c - scrie variabilele a, b, c
Exemplul 1:
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
int L,l,h;
clrscr();
// sterge ecranul //
cout<<"Lungimea=" ; cin>>L;
cout<<"Latimea="; cin>>l;
cout<<"Inaltimea="; cin>>h;
getch();
// in C++ sub DOS permite vizualizarea rezultatului programului//
}
Exemplul 2:
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
int L,l,h,v;
clrscr();
cout<<"Lungimea=" ; cin>>L;
cout<<"Latimea="; cin>>l;
cout<<"Inaltimea="; cin>>h;
v=L*l*h;
cout<<"Volumul este"<<" "<<v;
getch();
}
7
2. TIPURI DE DATE.
2.1. TIPURI INTREGI.
- int (tip intreg care ocupa 16 biti)
- long (tip intreg care ocupa 32 de biti)
- unsigned int sau unsigned long (valorile datelor sunt fara semn, adica pozitive)
- char (tip caracter, aceste date se pun intre doua apostrofuri ' ' )
2.2. TIPURI REALE
- float (tip real care retin si numerele zecimale , ocupa 32 biti)
ATENTIE!! IN C++ LA SCRIEREA UNUI NUMAR ZECIMAL IN LOCUL VIRGULEI SE PUNE PUNCT
- double ( tip real care ocupa 64 biti)
- long double (tip real care ocupa 80 biti)
2.3. CONSTANTE
Pentru a da un nume constantelor se foloseste declaratia const care are forma:
const [tip] nume=valoare ;
[tip] - tipul constantei ; nume -numele constantei ; valoare - valoarea constantei
Exemplu:
const float a=12.6 constanta este de tip float, poarta denumirea a, are valoarea 12,6
3. OPERATORI C++
3.1. OPERATORI ARITMETICI.
+ (adunare) ; - (scadere) ; * (inmultire) ; / (impartire) ; % (restul impartirii intregi)
3.2. OPERATORI RELATIONALI.
< (mai mic) ; <= (mai mic sau egal) ; > (mai mare) ; >= (mai mare sau egal)
3.3. OPERATORI DE EGALITATE.
== (egalitate) ; != (inegalitate)
3.4. OPERATORI DE INCREMENTARE SI DECREMENTARE.
++ (incrementare) ; -- (decrementare)
Operatorii pot fi : prefixati (in fata operandului) situatie in care variabila este
incrementata sau decrementata inainte ca valoarea retinuta de ea sa intre in calcul
postfixati
(dupa
operand)
situatie
in
care
variabila
este
10
2. INSTRUCTIUNEA IF.
Forma generala:
if (expresie) instructiune1 else instructiune2
Se evalueaza expresia, daca este adevarata se executa instructiune1, daca este falsa
se executa instructiune2
Exemplul 1. Calculeaza maximul dintre 2 numere citite
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
int a,b,max;
clrscr();
cout<<"a=" ; cin>>a;
cout<<"b="; cin>>b;
if(a>b) max=a;
else max=b;
cout<<"numarul mai mare este "<<" "<<max;
getch();
}
Exemplul 2. Se citesc coeficientii a, b, c ale unei ecuatii de gradul doi si se precizeaza
natura radacinilor si semnul lor.
#include<iostream.h>
#include<math.h>
#include<conio.h>
void main()
{
float a,b,c,d,s,p;
clrscr();
cout<<"a=";cin>>a;cout<<"b=";cin>>b;cout<<"c=";cin>>c;
d=b*b-4*a*c; s=float(-b/a); p=float(c/a);
cout<<"Discriminantul ecuatiei D="<<d<<endl;
cout<<"Produsul radacinilor P="<<p<<endl;
cout<<"Suma radacinilor S="<<s<<endl;
if(d<0) cout<<"Ecuatia nu are solutii reale";
else
{ if(d==0) {if(s>0) cout<<"Ecuatia are 2 solutii reale egale si pozitive";
else cout<<"Ecuatia are 2 solutii reale egale si negative";
}
else
if(p>0)
{if(s>0) cout<<"Ecuatia are 2 solutii reale pozitive";
else cout<<"Ecuatia are 2 solutii reale negative";
}
else cout<<"Ecuatia are 2 solutii reale de semne opuse";
}
getch();
}
11
12
3. INSTRUCTIUNEA SWITCH.
Forma generala a instructiunii:
switch (expresie) {
case e1 : secventa 1 ; break;
case e2 : secventa 2 ; break;
..............................................
case en : secventa n ; break;
default : secventa n+1;
}
Se evalueaza expresie , daca este egala cu una din expresiile e1, e2, ...en se executa
secventa corespunzatoare expresiei s1, s2, ...sn, iar daca nu este egala cu una din
aceste expresii se executa numai secventa n+1
Exemplul 1.
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
int i;
clrscr();
cin>>i;
switch(i)
{ case 1: cout<<"Am citit 1";break;
case 2: cout<<"Am citit 2";break;
default: cout<<"Am citit altceva";
}
getch();
}
Exemplul2. Se afiseaza natura sol. unei ec. de gr.2 in functie de semnul lui .
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
int a,b,c,d;
clrscr();
cout<<"a=";cin>>a;cout<<"b=";cin>>b;cout<<"c=";cin>>c;
d=b*b-4*a*c;
if(d>=0)
{
switch(d)
{
case 0: cout<<"Ecuatia are o solutie dubla";break;
default:cout<<"Ecuatia are doua solutii reale diferite";
}
}
else cout<<"Ecuatia nu are solutii reale";
}
13
4. INSTRUCTIUNEA WHILE.
Aceasta instructiune permite programarea ciclurilor cu test initial.
Forma generala este:
while (expresie)
{....... instructiuni }
Se evalueaza expresie, daca este adevarata se executa {....instructiuni} dupa care se
revine la evaluarea expresiei , daca este falsa se trece la instructiune urmatoare.
Exemplu. Executarea unui program intr-un ciclu repetat pana la apasarea unei anumite
taste(se introduc coeficientii unei ec. de gr.2 si se afiseaza solutiile de "n" ori pina la
apasarea tastei "q")
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
#include<math.h>
void main()
{
float a,b,c,d,x1,x2,x;
int tasta;
while(tasta!='q')
{
clrscr();
cout<<"a=" ; cin>>a;
cout<<"b="; cin>>b;
cout<<"c=" ; cin>>c;
d=float( b*b-4*a*c);cout<<"discriminantul ecuatiei este"<<" "<<sqrt(d)<<endl;
if(d<0) {cout<<"ecuatia nu are solutii reale";}
else
if (d>0)
{ x1=(-b+sqrt(d))/(2*a) ; x2=(-b-sqrt(d))/(2*a);
cout<<"x1="<<x1<<endl;cout<<"x2="<<x2<<endl;}
else
{x=float(-b/2*a);cout<<"ecuatia are solutie unica x=x1=x2="<<" "<<x<<endl;}
cout<<"Pentru continuare apasa o tasta"<<endl;
cout<<"Pentru iesire apasa tasta q";
tasta=getch();
}
}
14
5. INSTRUCTIUNEA DO WHILE.
Instructiunea permite programarea ciclurilor cu test final.
Forma generala este:
do
{ instructiuni }
while ( expresie )
Se executa { instructiuni } , se evalueaza expresie, daca este adevarata se executa din
nou {instructiuni}, iar daca este falsa executia instructiunii do se termina.
Exemplu: Se citeste numarul natural n si se afiseaza suma primelor n numere naturale
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
long n, tasta,s=0,i=1;
while(tasta!='q')
{
clrscr();
cout<<"n=";cin>>n;
do
{
s=s+i; i=i+1;
}
while(i<=n);
cout<<"Suma primelor n numere naturale este"<<" "<<s<<endl;
cout<<"Pentru a continua apasa o tasta"<<endl<<"Pentru a iesi din program apasa
tasta 'q'";
tasta=getch();
}
}
15
6. INSTRUCTIUNEA FOR
Se utilizeaza cel mai fracvent pentru programarea ciclurilor cu test initial.
Forma generala:
for( eINITIALIZARE; eTEST; eINCREMENTARE) instructiune
eINITIALIZARE - se evalueaza o singura data pentru initializarea variabilei de ciclare inaintea
primului ciclu ;
eTEST - este evaluata inaintea fiecarui ciclu pentru a testa daca se executa instructiunea
subordonata si reprezinta conditia de iesire din ciclu;
eINCREMENTARE - se evalueaza la sfirsitul fiecarui ciclu pentru incrementarea variabilei de
ciclare.
Principiul de executie:
Se evalueaza eINITIALIZARE (numai la prima rulare), se evalueaza eTEST , daca este adevarata
se executa instructiunea subordonata for, se evalueaza eINCREMENTARE si se revine la
evaluarea expresiei eTEST. Daca eTEST este falsa se trece la urmatoarea instructiune (se
termina executarea instructiunii for)
Observatie. Daca expresia eTEST este vida se executa un ciclu infinit. Pentru a iesi din
acest ciclu : in DOS se tasteaza CTRL+PAUSE
in WINDOWS se tasteaza CTRL +ALT + DEL
Exemplul 1. Se introduce de la tastatura numarul n si se calculeaza suma si produsul
primelor n numere
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
N2
int i,n,tasta;
long double a,b;
while(tasta !='q') {
clrscr();
cout<<"Introduceti numarul"<<"";cin>>n;
a=b=1;
for(i=2;i<=n;i++)
{a*=i;b+=i;}
cout<<"suma="<<b<<endl;cout<<"produsul="<<a<<endl;
cout<<"Pentru iesire apasa tasta q";
tasta=getch(); }
}
Observatie. Variabila n poate fi definita la inceput fara a mai trebui introdusa de la
tastatura utilizand #define n valoare (comanda se scrie inainte de void main() )
16
17
7. INSTRUCTIUNI DE SALT
7.1. INSTRUCTIUNEA BREAK
Se utilizeaza pentru intreruperea neconditionata a unei secvente si numai in 2 contexte:
1) in instructiunea switch pentru a marca incheierea secventei de instructiuni asociate
unei selector case ;
2) intr-o instructiune de ciclare (while, do while, for) pentru a determina iesirea fortata din
ciclul respectiv.
Observatie. Instructiunea break intrerupe executia de ciclare doar a blocului in care se
afla, fara a afecta celelalte blocuri de ciclare in cazul ciclurilor imbricate.
7.2. INSTRUCTIUNEA CONTINUE
Se utilizeaza numai in blocul instructiunilor de ciclare pentru a intrerupe executia iteratiei
curente (sarind peste instructiunea urmatoare) dupa care:
- in cazul instructiunilor while si do while se continua cu testarea conditiei de ciclare;
- in cazul instructiunii for se continua cu evaluarea expresiei eINCREMENTARE (actualizarea
contorilor) si apoi a expresiei eTEST (testarea conditiei de ciclare)
7.3. INSTRUCTIUNEA GO TO
Are ca efect intreruperea secventei curente si continuarea executiei de la instructiunea
care este specificata dupa go to.
Observatie. Instructiunile de salt se utilizeaza rar in C++ deoarece incalaca principiile
programarii structurate, pentru abandonarea executiei unui ciclu se utilizeaza in general
functiile exit() sau return.
18
si 9 , v[0], v[1],.........v[9]
- float
a[10], b[20] ;
19
20
21
22
1.2.3. MULTIMI.
In cadrul unei multimi un element apare o singura data (o multime nu poate avea 2 valori
egale). Elementele unei multimi sunt memorate intr-o variabila de tip vector.
Aplicatii:
Exemplul 1. Se citeste o multime A care contine n elemente numere intregi , se citeste un
numar intreg e , se verifica daca numarul e apartine multimii a.
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
int A[10],n,e,i,j,gasit;
clrscr();
cout<<"Introduceti numarul de elemente n a multimii"<<" "<<"n=" ; cin>>n;
for(i=1;i<=n;i++) { cout<<"A["<<i<<"]="; cin>>A[i]; }
cout<<"Introduceti numarul considerat"<<" "<<"e="; cin>>e;
gasit=0;
for(i=1;i<=n;i++)
for(j=i+1;j<=n;j++)
if(A[i]==e) gasit=1;
if(gasit) cout<<"Numarul"<<" "<< e<<" apartine multimii";
else cout<<"Numarul"<<" "<<e<<" nu apartine multimii";
getch();
}
Exemplul2. Se citeasc multimile A si B si se afiseaza multimea C unde C = A- B
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
int A[10],B[10],C[10],m,n,i,j,z,k,gasit;
clrscr();
cout<<"Specificati numarul de elemente a multimii A"<<" "<<"m="; cin>>m;
cout<<"Specificati numarul de elemente a multimii B"<<" "<<"n="; cin>>n;
cout<<"Introduceti elementele multimii A"<<endl;
for(i=1;i<=m;i++) { cout<<"A["<<i<<"]="; cin>>A[i];};
cout<<"Introduceti elementele multimii B"<<endl;
for(j=1;j<=n;j++) { cout<<"B["<<j<<"]="; cin>>B[j];};
k=0;
for(i=1;i<=m;i++)
{
gasit=0;
for(j=1;j<=n;j++)
if(A[i]==B[j])gasit=1;
if(!gasit) C[k++]=A[i];
}
cout<<"A-B"<<" "<<"={"<<" ";
for(i=0;i<k;i++) cout<<C[i]<<" "; cout<<"}" ;
getch();
}
23
24
26
1
A[2]
4
A[3]
2
A[4]
3
A[2]
2
A[3]
4
A[4]
- se efectueaza a doua parcurgere si se schimba A[2] cu A[3] (deoarece 3 > 2), iar
vectorul va arata astfel:
1
A[1]
2
A[2]
3
A[3]
4
A[4]
2. SIRURI DE CARACTERE
29
Exemplu:
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
#include<string.h>
void main(){
char a[10][20]; int n,i;
cout<<"Nr.cuvinte ";cin>>n;
for(i=0;i<n;i++) cin>>a[i];clrscr(); for(i=0;i<n;i++) cout<<a[i]<<endl;
getch();}
2.2. Functii si algoritmi care lucreaza cu siruri de caractere.
30
Pentru a utiliza functiile care lucreaza cu sirurile de caractere trebuie inclusa directiva
#include<string.h>
2.2.1. Functia strlen.
Are rolul de a returna lungimea unui sir(fara a lua in considerare caracterul nul).
Forma generala : strlen(nume sir);
Exemplu: Se citeste un sir de caractere si se afiseaza numarul de caractere a sirului
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
#include<string.h>
void main() {
char s1[100];
cin.get(s1,100);
cin.get();
cout<<"Sirul citit are"<<" "<<strlen(s1)<<" "<<"caractere";
getch(); }
2.2.2 Functia strcpy.
Forma generala: strcpy(destinatie,sursa)
Functia are roluil de a copia sirul de la adresa sursa la adreasa destinatie.
Exemplu:
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
#include<string.h>
void main() {
char s1[20]="Limbalul Turbo C++",s2[20]="Limbajul C++";
strcpy(s1,s2);
cout<<s1;
getch(); }
2.2.3. Functia strcat.
Forma generala: strcat(destinatie,sursa)
Funtia are rolul de a adauga sirului de la adresa destinatie sirul de la adresa sursa
Exemplu:
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
#include<string.h>
void main()
{
char s1[20]="Limbajul Turbo C++",s2[20]=" si Limbajul C++";
strcat(s1,s2);
cout<<s1;
getch();
}
2.2.4. Functia strncat
31
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
#include<string.h>
void main(){
char a[100][10],temp[10];
int i,n,gasit;
cout<<"Introduceti numarul de persoane "; cin>>n;
cout<<"Scrie numele persoanelor"<<endl;
for(i=0;i<n;i++) cin>>a[i];
do
{
gasit=0;
for(i=0;i<n-1;i++) if(strcmp(a[i],a[i+1])>0)
{
strcpy(temp,a[i]);
strcpy(a[i],a[i+1]);
strcpy(a[i+1],temp);
gasit=1;
}
}
while(gasit);
cout<<"Ordinea alfabetica crescatoare a persoanelor scrise este:"<<endl;
for(i=0;i<n;i++) cout<<a[i]<<endl;
cout<<"Ordinea alfabetica descrescatoare a persoanelor scrise este:"<<endl;
for(i=n;i>=0;i--) cout<<a[i]<<endl;
getch();
}
2.2.8. Functiile strlwr si struwr
strlwr(s1) - converteste toate literele sirului s1 in litere mici
struwr(s2) - converteste toate literele sirului s2 in litere mari
Exemplu:
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
#include<string.h>
void main()
{
char a[100]="este acesta un sir?", b[100]="Acest Lucru Nu Ma Deranjeaza";
cout<<strupr(a)<<endl<<strlwr(b);
getch();
}
Un tip structurat de inregistrare contine in interiorul sau alt tip structurat de inregistrare.
Exemplu de inregistrare imbricata:
struct elev1
{
char nume[15],prenume[20];
struct
{ int clasa;
float note[20];
} sit1,sit2;
int varsta;
};
Tipul structurat elev1 subordoneaza , pe langa alte tipuri, doua structuri sit1 si sit2.
3.3. Inregistrari cu structura variabila
Se utilizeaza cand inregistrarile nu au format fix ci un format variabil.
F. FISIERE
37
Fisierul este o colectie de date de acelasi fel stocate pe un suport extern care are un mune
si o extensie (al carei nume este in functie de tipul fisierului).Ex: nume.exe (fisier
executabil) ; nume.dbf (fisier baza de date,utilizat in fox), etc.
1. FISIERE TEXT
Aceste fisiere se caracterizeaza prin urmatoarele:
- datele sunt memorate sub forma unei succesiuni de caractere
- caracterele sunt memorate in codul ASCII
- fisierul se termina cu caracterul EOF
- este format din una sau mai multe linii care se termina cu caracterul newline (\n)
- o variabila speciala numita pointer retine intotdeauna un octet al fisierului
1.1. Citiri / scrieri cu format
Acestea sun caracterizate prin:
- latime - width - se utilizeaza la scriere si are rolul de a stabili numarul de caracatere
utilizate pentru afisarea unei date;
- precizie - precision - se utilizeaza la scriere atunci cand se foloseste o variabila reala,
stabileste numarul de zecimale care vor fi afisate pentru valoare;
- caracterul de umplere - fill - se utilizeaza la scriere in cazul in care data propriuzisa
ocupa mai putini octeti decat latimea si precizeaza caracterul care se afiseaza in spatiile
neocupate;
- alinierea - left sau right - se utilizeaza cand data ocupa mai putin decat latimea si se
precizeaza unde anume sa fie afisata - stanga sau drepta - salt sau nu peste caractere albe - se utilizeaza la citire
* Pentru formatarea citirii / scrierii se utilizeaza varibilele:
precision , wihth, fill
Accesul la aceste varibile se face cu ajutorul unor functii speciale numite manipulatori.
Pentru a le putea utiliza in program trebuie inclusa directiva #<iomanip.h>
Manipulatorii sunt inclusi in expresiile de citire/scriere astfel:
- setw (int) - stabileste latimea int pe care este afisata variabila
- setprecision(int) - stabileste numarul de zecimale int care sunt afisate
- setfill(char) - stabileste caracterul de umplere char a pozitiilor ramase libere
Exemplu.
38
#include<iostream.h>
#include<iomanip.h>
#include<conio.h>
void main()
{
double a=0.123456789;
cout<<setw(20)<<setfill('$')<<setprecision(2)<<a;
getch();
}
Afisarea se poate face pe 20 pozitii ; pe pozitiile ramase libere se afiseaza caracterul $ ,
variabila a va fi afisata cu 2 zecimale.
*Pentru formatarea intrarilor / iesirilor se utilizeaza variabila:
flags care utilizeaza comenzile:
- skipws - sunt sarite caracterele albe care preced valoarea ce trebuie citita
- left - datele se tiparesc aliniate la stanga
- right - datele se tiparesc aliniate la dreapta
- internal - se fiseaza semnaul la stinga si numarul la drepta
- dec - conversie in zecimal
- oct - conversie in octal
- hex - conversie in hexazecimal
- showbase - afisarea indicatorului de baza
- showpoint - forteaza afisarea punctului zecimal
- uppercase - in cazul afisarii in hexazecimal se vor utiliza literele mari (A,B,..F)
- showpos - valorile afisate sunt precedate de semn
- scientific - afisarea valorilor se face prin utilizarea formei stiintifice (1e-8)
- fixed - afisarea valorilor se face prin utilizarea formai normale
Variabila flags se utilizeaza in doua moduri:
setiosflags(masca) - pentru setarea bitilor accesati
resetiosflags(masca) - pentru resetarea bitilor accesati
Pentru a avea acces la comanzile cu care lucreaza flags numele lor vor fi precedate de
ios::
masca este formata din una sau mai multe grupe de comenzi de forma:
ios::comanda separate intre ele de operatorul logic | (SAU-pe biti)
Exemplu de masca:
(ios::internal | ios::showpos | ios::right)
Exemplu:
39
#include<iostream.h>
#include<iomanip.h>
#include<conio.h>
#include<math.h>
void main()
{
double a,b,c,d,e,f;
cout<<"Introduceti primul numar "<<" "<<"a=";cin>>a;
cout<<"Introduceti al doilea numar "<<" "<<"b=";cin>>b;
c=a/b;
d=a*b;
e=sqrt(d);
f=d*d;
cout<<endl;
cout<<"Rezultatul impartirii "<<" "<<"a : b ="
<<setw(100)<<setfill(' ')<<setprecision(10)
<<setiosflags(ios::left|ios::showpos|ios::fixed)<<c;
cout<<endl;
cout<<"Rezultatul inmultirii "<<" "<<"a x b ="
<<setw(100)<<setfill(' ')<<setprecision(10)
<<setiosflags(ios::left|ios::showpos|ios::fixed)<<d;
cout<<endl;
cout<<"Radicalul inmultirii este "<<" "
<<setw(100)<<setfill(' ')<<setprecision(20)
<<setiosflags(ios::left|ios::showpos|ios::fixed)<<e;
cout<<endl;
cout<<"Patratul inmultirii este "<<" "
<<setw(100)<<setfill(' ')<<setprecision(20)
<<setiosflags(ios::left|ios::showpos|ios::fixed)<<f;
getch();
}
eof()
sfarsitul de fisier
Exemple de programe:
Exemplul1. Creez un fisier fis.txt in d:\ cu intrare de la tastatura (scriu in el de la
tastatura).In acest exemplu nu sunt scrise caracterele albe(deci intre cuvintele scrise nu
este spatiu.Ca sa termin scrierea apas consecutiv tastele CTRL+Z (echivalent cu EOF)
#include<iostream.h>
#include<fstream.h>
#include<iomanip.h>
#include<conio.h>
void main()
{
fstream f("d:\\fis.txt",ios::out);
char x;
while(cin>>x) f<<x;
f.close();
}
Exemplul2. Creez acelasi fisier dar for fi scrise si caracterele albe. Aceasta sa realizat
deoarece a fost introdusa comanda resetiosflags(ios::skipws)
#include<iostream.h>
#include<fstream.h>
#include<iomanip.h>
#include<conio.h>
void main()
{
fstream f("d:\\fis.txt",ios::out);
char x;
while(cin>>resetiosflags(ios::skipws)>>x) f<<x;
f.close();
getch();
}
#include<iostream.h>
#include<fstream.h>
#include<iomanip.h>
#include<conio.h>
void main()
{
fstream f("d:\\fis.txt",ios::in);
char x;
while(f>>resetiosflags(ios::skipws)>>x) cout<<x;
f.close();
getch();
}
Exemplul4. Scriu la sfirsitul fisierului creat la exemplul2
#include<iostream.h>
#include<fstream.h>
#include<iomanip.h>
#include<conio.h>
void main()
{
fstream f("d:\\fis.txt",ios::app);
char x;
while(cin>>resetiosflags(ios::skipws)>>x) f<<x;
f.close();
getch();
}
Exemplul5. Creez un fisier al carui nume il dau de la tastatura si scriu in el.
#include<iostream.h>
#include<fstream.h>
#include<iomanip.h>
#include<conio.h>
void main()
{
char fisier[10];
cout<<"Numele fisierului este ";cin>>fisier;
fstream f(fisier,ios::out);
char x;
while(cin>>resetiosflags(ios::skipws)>>x) f<<x;
f.close();
getch();
}
Observatie: Cand scriu numele fisierului trebuie sa specific si locatia lui astfel:
c:\nume_fisier.txt sau d:\nume_fisier.txt
#include<string.h>
#include<fstream.h>
#include<stdlib.h>
#include<iomanip.h>
#include<conio.h>
void main()
{
fstream f("d:\\fis.txt",ios::in|ios::out);
char c[100];
f>>resetiosflags(ios::skipws)>>c ;cout<<c;
f.seekp(0,ios::end);
strcpy(c,"FINISH");
f<<resetiosflags(ios::skipws)<<c;
f.close();
getch();
}
& Functia: nume_fisier.seekp(0,ios::end) - pozitioneaza pointerul in fisierul precizat
- primul parametru reprezinta pozitia pointerului
- al doilea parametru reprezinta reperul in raport de care este calculata pozitia
Sunt definite trei constante:
end - sfarsit de fisier
beg - inceput de fisier
cur - pozitia curenta in fisier
& Functia : nume_fisier.tellp() - returneaza pozitia pointerului la un moment dat.
Exemplul7. Se convertesc primele n numere naturale in octal si hexazecimal
#include<iostream.h>
#include<fstream.h>
#include<iomanip.h>
#include<conio.h>
void main()
{
fstream f("C:\\numere.txt",ios::out,ios::in);
int i,n;
cout<<"Introduce numarul n= ";cin>>n;
for(i=1;i<=n;i++) {
f<<setw(10)<<oct<<i;
f<<setw(10)<<dec<<i;
f<<setw(10)<<setiosflags(ios::uppercase)<<hex<<i<<endl;
};
f.close();
getch();
}
2. Fisiere binare.
44
Caracteristici:
- fisierele sunt alcatuite din mai multe inregistrari de acelasi tip (int , struct, etc)
- datele sunt memorate in format intern, iar fisierele se termina tot cu EOF
- pentru deschiderea unui fisier binar se utilizeaza ios::binary
- fisierele lucreaza cu variabile de tip pointer. O astfel de variabila retine o anumita adresa
a unei alte variabile. Ea se declara in felul urmator:
int a, *adr_a=&a , variabila *adr_a a fost initializata cu adresa variabilei a
Variabila *adr_a este de tip poiner
Pentru a obtine adresa unei variabile , variabila este precedata de operatorul &
Daca avem o variabila a de tip int* si o variabila b de tip float* nu este permisa atribuire
de tipul a=b , aceasta atribuire se poate face astfel a=(int*)b
- scrierea unei variabile de tip pointer adr_p intr-un fisier se face utilizand:
nume_fisier.write((char*) adr_p,sizeof(p))
- citirea unei variabile de tip poiter adr_p dintr-un fisier se face utilizand:
nume_fisier.read((char*)adr_p,sizeof(p))
Prin aceste comenzi de fapt se scrie respectiv citeste continutul variabilei p , numarul de
caractere scrise sau citite fiind date de lungimea variabilei p prin comanda sizeof(p).
Exemplul1. Se creaza un fisier binar cu n inregistrari in care fiecare inregistrare retine
datele personale a unei persoane(numele,prenumele,ocupatia,varsta)
45