Sunteți pe pagina 1din 47

www.bihar-bihor.

eu

aa

,_?

nagyaruEuag-Rom6nia

8at;ron Atnyild E9yilhIkddes]

K6t orszdg, egy cel, kdzos siker!


Doua tari, un scoD succes comunl
Eu16pai Unio

Prog.amul De Cooperare
Ungaria-Rom;qra 2o.7-2o11

Eur6pai Regiondlis Feileszt6si Alap

Uniunea Europeani

Fonddl [u,oppdn oe De/volrdle RLqiooatd

Situoreo Bihorului intr^o regiune oflotd, in ontichitote, pe troseu I sou in opropiereo unor rute comer- ole chihlimborului gi sdrii -, ior, din o douo jumdtote o mileniului l,'lo confluenSo celor doud
mori civilizogii ole Europei - Apuseond gi Rdsdriteond -, gr-o pus omprento osupro reolitdgitor existenliole gi
spiriwqlg cristolizate oici, respectiv osupro continuului progres moteriolSi culturol alsociitdtrii omenegti din
zond. Uno din consecingele ocestei situosii o fost conso lidoreo unor trdsdturi specifrce core, din jurul onului
1000, ou corocterizot, de otunci Si pdnd ostdzi, fiinloreo poputogiitor legote de ocest spoliu sitiot in vestul
Romdniei contemporone: multietnismul, multiconfesionolismul gi multicilturolismul.
Cel moi bine sunt ilustrote oceste odevdruri prin monumentele rstorice Si de orhitecturd core potfi
odmiroteincdin Bihor. Regdsireoin zond o stilurilor bizontin, romonic, gotic, renoscentist, boroq secession gi
neoromdnesc confirmd, pe de o parte, vitolitoteo comunitdgii locului, dor gi orgoliul ocesteio de o fi mereu in
pos cu vremurile, ior, pe de oltd porte, contribugio tuturor celor ce ou
fostin conexiune stobitd sou limitotd cu
oceste meleoguri peste timp - romdni, moghiori, evrei, mocedoromdni, itolieni, germoni, slovoci, ruteni, sflrbi,
polonezi -, lo consocroreo unui ombient de viogd cotidiond in core fiecore gi-o pdstroq chior gi in prezent,
specificinteo foptului de culturd gi de credingd deopotrivd.
Ansomblul de cult ortodox de lo Voivozi (secole/e Xl-XlV), dotorot unor meSteri locoli, cotedrolele
rgmalcg $t_Fotkd co.nstruite in Oradeo de Episcopia romono<otolice (seco/e/e Xl-XlV), donjoanele romon!.ce
lg lo Cheresig-Adrion, Sdnicolou de Beiug etc. (seco/u/ ol Xll-leo), ldcasurile de cuit romonice 9i gotice
din Bihor, ridicote intre secolele Xl-XVl (TdmoSdo, Abrom, Remeteo, Porhida, $igtereo, Sdlord, T'ileogd
e_tc.), Cetoteo Orod]ei, reper ol reno$terii tronsilvane (seco/e/e XVI-XVI|), bisericite de zid ortodoxe de-lo
Seghipte (secolul olXV-leo) gi Tindud (secolul olXVll-leo), ombele ilustrdnd persistenfo relogiei cu orhitecturo
Rdsdritu/ui gi cu oceea de cult romdneoscd medievold,ldcogurile de cult oporEindtoaie borocului de inspirogie
centrol euro.peond gi Apuseond, din Orodeo, Beiug, Solonto, Morghito, A/egd etc. romono-cotolice,'reformote, ortodry,^ gre^co-c.atolice
.(secolul ol XVlll-leo) -, edificiile destinote instituEiilor publice, apdrute dupd
creoreoin 1860 o Orodiei moderne, lo core oldturdm sinogogile, toote ftnolizotein stiiurile neoclosic, romonti9:9_u- ecleaic (secolul ol-XX-lea), clddirile reprezentot)ve oile curentului secession, de loinceputulveocului
ol XX-leo, core dou un formec oparte centrului Oradiei gi ole unor oro$e precum Solonto, Aiegd, Voleo lui
Mihoi, Morghito, imobilele neoromdnegti din anii interbelici, de cult gi civrle, impreund cu bisericite de zid

elhelyezl<ed6se egy oly;


. Bihar
l,'l'lrk,
borosty6nlcci 6s s6 _, ii t. jl

ciole importonte

lrr,folyisa alatt, rAnyomta b6lyog6t


irillbcn elci t6rsadalom folyamatos
1.,'rrrr6nye azon sajitos jellemvonlisok
l{,rrriniai t6rs6g lakossAg6nal< l6t6t: rd
rr'.r

Ezt, azol< a tort6nelmi 6s 6plt


rnegy6ben. A biz6nci, a romiln,
lr.lr.rrl6te igazolja egyreszrdl a helyl k6

l!lr,rl

rrr,i.,r'cszt pedig mindazol<nal< a l<iJzrer


r,rnxinol<, magyarok, zsid6l<, macodr
,,11y

lt

rrrilis es hirb6li saj6toss6gait.

.r

)ntAn 6s gotil<us l<ated16lisokon


l<er.r

Az ortodox 6pillerel< egy0ttes(


r(

(Xll XIV szizadol<), a romAn lal<6tor.


a Bihar megyei romin 6s g6t,

.,,,.,r2.rd),

Al,r ,irrr, Remete, Pelbilrrhida, Slter, -Sza


,rr r,r'delyi renesz6rnsznak (XVl-XVll s;
I rrrodon (XVll sz6zad), mindketrd
llbr.i
,.1,ylr,izi epit6szettel, a lcoz6p_eur6pai
6
'.,,rr, Nagyszalontdn, Margitrtrn, Elcsdor

neobizontine ridicote,in oceeogi perioodd, lo Oradeo, Beiup, Alegd, Salonta, Morghita, Tilecug, Tinco, Holod,
sunt exemple core cer-tificd osupro firescului dialog ce s-o derulot peste yeocuii,in domeniul ortelor Si nu
numoi, intre cele doud mori orii culturole, in ocest teritoriu.
Dor, moi sunt, toote ocesteo, gi expresio efortului neobosit ol societd1ii bihorene in o igi oduce
oportulpropriu lo personolizoreo civilizaliei Europei Centrole gi de Sud-ftt,lo consolidoreo locului-ocesteio
in peisojul europeon.

olyan mindennapos 6letl<6rnyez

l. rrlr

1,u,,<rl<

(XVlll szinad) -, a l<6zinr6zm6rr

rrr,rn (1860) jelentel< meg, amelyel< ruc


v,r1iy el<lektil<us stilusban (XlX sz6zad),
i
1.,.u rlve., melyek egy6ni varAzsr
l<6lcstirr,
l,rrrta, Elesd, Ermihilyfalva, Margitta, a l,
;,ol11ar^ial<, az ugyanabban az id6izal<ban
I k'sden, Nagyszalont6n, Margirtin, Toll
.r rc.rmeszetes p6Lrbesz6det, amely az

6v

rrlilis terUlet kozott ezen a vid6l<en. Ezr


I I n ri tirsadalom fejtett
l<i fiirad hata tla n
',zcrn6lyesebb6 tette, a megye salirosslil
t

rr

;eflct

:lyel<

,,,,,;,etatga,,lde .pamintl',

pistre{2,f,,;,apa,rtirn6, se,colelol
rr.1,yr.

f ,illit

ottt

ossze.

ih forla
lX-X; tn

catre se

opera:' lui

Anonyrniis,6gstb Hungo rorum, cetatea din Bihat iat


apare, cA,re$ed! n1a q i,M enumorut;, Celatea Bih'ar:ia'
I

a fost unul,, din, cenrtlgle, destiqatq


co rniiat in, urg rurea, f
ilm

ului legg

fi re;edintir, de
,
Ungalief ; $tefa n

'a

Al,

'.',O, A' biharri fdldvai

a,,

lX.X.'si6zadbol,, izf r-mazik.

'.

euen' trts.,,
,iAnonimus,'5,a,i1i, l1iix;gsisvttm,cl-gzkhelyek6ht
gl sci
rir-norut
emi
iti,,
rsz6g
Magyaro
:,,n
(l00I
O]8)
kirily.
l<btrdLban
l
,v6frne-,
,' 1[ir{lya,][stvin,
gye-sz6l<helykent szolg6Llt.

frF

ffr

Este

defi l eu

ciopliti in piatri, pe versanrul

CriE

lui,,Repedre,,,,un6..1.;q,,

2115:,,gt,,

pg.$te 13

Casa Zmdului. Alci se,spunereQ, a,fost,tn,secolul al


Xlll-lea locul unde se vdmuia sarea transportati cu
plutele spre Europa Cenlrafd.,per:elii vlrricali,l,,ad,

lingd edificiu sunt escaladagi de alpinigtii amatori gi


profesionigti. in zona mai pot fii,v'iz'itate casca{a.5i
pe$tera Vadu Crigului.

lrr

dinspre
i

I lhreari rllrr rer olcle X

A Sebes-Kords r6vi szorosa menr6n a szikla-

,fa]ba,:6plilt, rerds tor"onyhoZ,,,(TUnd6rv6r) .k6r6rt6L

ki Koz6p-Europiban a sosz6llito tutajol<at, mig a


v6mot rendezt6k. Itt talilhat6 a Ti.ind6rv6r-bar:
lang is. A R6vi-szoros torony melletti fuggcileges
gilkf aJat{,,, az , ar,nat6r 6i :pr.ofi, alpinisidk kedve|t
kir6nudul6helye. A kdrny6kbeli lAtvinyossigol<
,.

kdz6 tartozik a vizes6s 6s a Revi-barlang

is.

rrr

nrrl (rlonlnrrUl), In

;,lnx rrlr il,

st

ll

()

(!n ,secolplo X'|'l-Xl!I.S'au p{strat dbarr


(donionul)i
turnul
in sti! r:omanic, 9i rttine ? coffl:
Dateazd

plexului.

.lc

A,falurhatir.6ban, rr,ragag fensSikon 6ll'a gzqnt;


mil<losi p6losok klastrom6nak romia.
Keletkez6sel a Xlt-Xlll,; sz6zadra. tehet6. Csak a

rom6n stilusi Srcorony 6s a komplexum romiai


maradtak meg.

i,,.() ',A,r:om6n stilustr templom a XlI-XlIl',szazad'l


',,bin,,epU,tt.,A XlV,;'szlzad vegqn 4. P9r! (GiSevO
- Ukriina) ortodox l<olostor fennhatosiga al6 tartozott, amelynek stavropegiSlis pitriirkai rangja
tal6[hat6al<,
et6n tal6[hat6al<'
vnlr
teri.ilet6n
apicazirda teri.i
Rom ja i' az aoicazarda
volt. Romiai'
amelvet 1'994-beh MihAlv es Gibriel arkangyal
v AAicz ant aV ved
v6d noksege'
n^lz<6oc' alatt rii
r'iraalaoitottak.
tt
raalapltottak.'l ltt
,ea.l'.r"nt"t
tal6lhato az 1700-ban 6pi.ilt Szent Miklos fatemplom, melyet 1993-ban Sacalaslu helysegb6l heI

lyeztek

6rt.

n f()st constrr.ritil irr secolul Xlll irr rr


r n r( )nuntcut de arhitectut.ll clc vnlrl,tt
,l,,rrr(.tr(!nlil in timp gi la cultele ortur
r

, ,rr, rlir

rr,rv,r

ii

. Adilpostegte valoronse pir trrr


irr cor, cf

gi la par.tcrtrl trrrrrrrlul

rrrrrlr' I'r-'prezcntfnd Maica Dottrrtrrlrrl

lr,rr.r (ut'nului, 5i cci trei rogl npostollr l


I r,1,r,rrtl,t Sf. Ladislnu din navll srrrrt rloat
tr rr llr, rrrrrr;rlo ;rle bise rlcii cnre d;teari
(lV lt.,r, Pictrrrilc de ln pnr.te r.rrl t.urrrrrhrl
Irtr.lttin,1, i;u' cale rjirr rravi do lnc.trrt,i e;rt
.rtr lort aropcrito rrrrrlt;l vt'errre,
irr arrrrr re?/, 1r ,r1

|)

:ll,l,i,l#',,'*

EemDlom a

Xll-Xlll.

szazad-

izad'v6g6n a Peri (Grusevo


olosto rlennhat6s6'ga al6 tar-

vropegialis

Pitriirkai

rangia

rzArda-terUlbten talilhat6ak,

lihAlv es Gibriel arkangYal


s6qe'alatt [iraalaPitottak' ltt
n Eoult Szeht Mil<los fatemran'sacalasiu helYsegb<5l he-

A fost construiti in secolul Xlll in stil romanic, Est'e


un monument de arhitectur5 de valoare speciali, prin
apartenen(i in timp gi [a cultele ortodox 9i romanocatolic. Adapostegie-valoroase Picturi murale atAt in
nav.1 qi in cor, cit gi la parcerul turnului-clopotni@' Picturile reprezentlnd Miica'Domnului cu Pruncu de la
baza turnului, gi cei trei regi apostolici ai Ungarie sau
Legenda Sf. Ladislau din navi sunt doar,cateva din pic'
turlile murale ale bisericii care dateazf, din secolul al
itV-1"r. Picturile de la parterul turnului sunt de facture
,

bizantini, iar cele din niLvi defacture apuseanf,, Picturile


au fost acoperite rtiulti vreme, fiind scoase din
,iodf iu'in anul te77, si apoi lncepind cu

| )

l;l;,

C A reformitus

templom a Xlll. szizadban eptilt


6s nagyon ertekes 6piKtil6nteges
stilusban.
rom6n
t6szeti mfieml6k, mivel az elmirlt id6szakban az ortodox 6s r6mai katolikus vallAshoz is lartozott. A halo' a
Ilarzat 6s aharanglib lorny6nal< fdldszinti resze 6rtekes
falfeitm6nyei<et Eriz. Kel'etkez6sUket a XlV. szilladra
teszik. A iorony aljAban Szfiz Yiria lithat6 a. Gyer;
mekkel, valamini Migyaror.sz6g h6r:om apostoli kir6lya,
a templomhaj6 pedi$- Szent Liszl6 legend6i6t <5rzi' A
torony foldszinti r6si6n ta!5lhat6 festm6nyek !i{1ci.,
m is a tem plom haioban talilhat6ak nyugati felepit6sfi ek'
A festm6nyeket sokA.iS eltakar!trk, csak 1927'
ben 6s 2002-Uen kerui-tek ism6t napviligra.

ffi

A fost construiti

,nlanic. Se presupune
,lr",cr-v? o minbstire t
, rr se afld in curtea un
,r , t>t! pentru glini 5i
,lir, c la degradarea con
r,lcrat a fi cea mai mar
,rr picioare din Romfrnii
r,

,il
','.,r'i,: r:lr,';.,1,' ll

I,,,,',,'.,lt

r::.',

:.

'

alal<0 aPszisbol 6llo,


fill.''r#Jban 6Piilt.
!s sorln egY a l<orust

b6vLilt a teinPlomhai6

l<6z6pl<ori ekl6zsi6s

vedUlillo az aPszis lcele-

i;#,'",;,Jaoit"g

u'

t)

A fost construiti in secolul al Xlll'lea, in'stil

romanic. Se presupune cd bazilica de la T[ma;da


deservea'o min6stire rbenedectinS, Ruinele biseri"
cii se afli:fn curtea unui localnic, fiind folosite ca
si cotet pentru giini gi depozit de scule' fapt care
duce la degradarea continue a monumentului' cdn:
siderat, a fi cea mai mare bazilict romanicd rf,masi

t)

A romfn st(lusban 6ptilt templdm Xlll' sz6zadi.


A felt6telez6sek szerint a Benedek rendi szerze'
tesek kolostora volt. A templom romia a falu egyik
lakos6nal< udvarAban talilhat6, aki ty(k6lnak 6s
szerszirmos r:alct{rnak hasznill'a, eziltal a mfiem|6k
6llapota az iid6k'sorAn csak romlott, annak ellen6re, hogy egyike a Rom6,niSban fennmaradt 6si
romdn stfiusban 6pi.ilt legnagyobb bazilik6l<nak'

(} Biserica a fost construit6 in sec-olul Xlll' in stil


fostei ministiri
;;;[ 9i a funclionat in cadrul
reformate'
bisericii
aparline
Azi
,r"*o"ti.ri"nr".
"d.6;;-J".rr""o.

ea
in
Pii'" datd.
,,1234'
(prya5111
Palyi
din
constituia o filie u *ina."itii
Bi;;;i.; ;" afli in ruini din anii 30 ai s'ecolului XX'

demo;.iin;1",i;p.*ita unut la nord.de ea a fost


pribugire'
de
lat din motivul p"n*f,]fri-i,in"ni

i;;ti;
!..m

sfArqitul sbcolului XIX'

() A Xltl. szivadban 6piilt romin stilusban' a


templom a volt pr"*o[it"i l<olostor kereten

rur.oaoti. M" reform6tus templom' Irisos


a
aofrruntrm el6szor 1234-ben emliti' mint
xx'
A
tartoz6'
ti"toti"tt'.r"'
;;lri iM;;roszig)

L"ii;T

'rrir

d 3 O--is evei to I ;;;;;'i" ; io mo kban h ever'


A t6le 6szakra fel<vcj haranglib tornyat me8. a
xri. tai"Jban lebontottAkl fenyegeto oml6s'
vesz6ly miatt.

-heresig, la nord-vest tk'


ontierf, de stat dintrc ll
onul de la Cheresig I f<r
(lV, in stil romanic. Estrr
ia tf,tari (lr242), ca un k
'vatrie. Primul documcrrt t,
dateazi din l2B9 pont('nr
dislau Cumanul. Lattt't'tr1r
lreorghe Doja, porncatc ,
va ceti(ii din Oradea in I

iobagi rdsculaqi.

('ptilt romAn stilusban, a


rolrtrci l<olostor l<eret6n

,krrrrritus temPlom. lr6sos


l?.34-ben emliti, mint a
,t;,;;',';;;,u't"ia. A xX'
crrrplotn romokban hever'
lurrianglib tornY6t m6g a
r otuil<'i fenyegtit6 oml6s'
L

, ) Cheresig, la nord:vest de localitate, pe fA5ia


rlc frontierd de stat dintre Rominia gi Ungaria.
Donionul de la Cheresig a fost construit in sec.
Xlll-XlV, in stil romanic. Este ridicat imediat dupi
irrvazia tdtard (1242), ca un loc intdrit gi turn de

observaqie. Primul document care vorbegte despre

turn dateazn din 1289 pomenind de asediul rege'


lui Ladislau Cumanul. Laurenqiu, unul din cipitanii
Iui Gheorghe Doja, porneste de aici, in 1514, impotriva ceialii din Cjradea in fruntea a 30.000 de

l)

iobagi rdsculali.

(} A v6r a falutol 6szal<-nyugatr:a fekszik, kdzvetlenril a romin-magyar hat6r ment6n. Az


5rtorony a Xlll-XlV. szazadban romin stilusban
6ptilt. A virat k6zvetleniil a tatiriilrhs utdn (1242)
6pitett6l<, v6gv6rl<6nt 6s 6r-toronyl<6nt szolgilt. Az
els5 lr6sos dol<umentum I289-b6l szilrmazik r6la.
Kun Liszl6 kir6ly meggyilkol6s6nak helyszine volt.
D6zsa Gydrgy egyik kapitSnya, Laurenqiu is innen
indult l5l4-ben a nagyvhradi v6r ellen, a 30.000
jobb6gybol Sllo felkel5k 616n.
*c
@*#@

Biserica o fost construiti in secolele al XllXlll gi' aparline in stilului romanic. ln, anul 1,8-03
se construie$te turnulr de cinci etaje, iurnde se

monteazi clopotul turnat tn anul ,1748,',din banii


strAngi de la enoriagi. Biserica pistreazi mai multe
pictu ri' m1l--ale idin,secolele Xll l:XlV; rnulte di,n ele
incd acoperite de un strat Sros de var. Biserica a
fost renovatd tn an:ul' 200'/. ,
',
'

,.',,i

1ll

I '',.

..'

.',',

.i.,,.,

.,.".'l' 1.'

tt",,.
"''

A reformitus templom

ra

Xll..Xlll.r szizadbarr,

6piiltr romSn stihrsban. :Ot emeletb6l' 6116, torny6t


l,803=banr6pitett6k, 6s ekt<or szerelt6l< fel a hivek'lr
adom6'nyaibi6l az l'748.ban: ontdtt harangot. A
templomot : tobb Xlll.-XlV,: szizadi falfestmeny
disziti,, sokat m6g ma is vastag m6szr6teg tal<ar". A
templomot 2007:ben feki j itott6k.

lSiserica a fost constrtr

'ul secolului al Xlll-lca


trievali din jurul Orar

)aoet de ocupatte ol.t(


rtita ca gi biserici a cc:

localitate. Turnul cu

cl

ul secolului al XIX-lea.

ii Domnului".

)m a Xll.-Xlll. szdizadban
)t emeletb6l'ill6 torny{t
<l<or szerelt6k fel a hivel<
)an ontdtt har:angot' A
(lV. sz6zadi falfestm6nY
rastag mtiszr6teg takar. A

) Biserica a fost construitl stil romanic tirziu in


rrrsul secolului al Xlll-lea gi este singura bisericd

rrrcdievali din jurul Oradiei care a supraviequit


lrcr"ioadei de ocupaqie ortoman5. In anul 1725 este
,rrnirrtiti ca gi biserici a comunitdqii greco-catolice
rlin localitace. Turnul cu clopot a fost conscruit in
r trrsul secoluluial XIX-lea. Are hramul "Adormirea
M.ricii Domnului".

l)

A k6s6romin stilusban epijlt templom a Xlll.


szizadb6l sz6rmazik. Nagyv6rad l<6rny6l<6n az
egyediJli k6zepkori templom, amelyik tflelte a
tor6l< megsz6ll6st. I725-ben a helys6g g6r6g-l<eleti l<6zoss6g6nek templomak6nt tartjil< sziLmon. A
harangtorony a XlX. szAzadban 6pult. V6d6szencje

" Miria

Elszendered6se".

{ifl{tli.llr
,]
t'r 'tlLrir I
'. &Lfr\ti'

:rll

l,)

Biserica reformate de la Tileagd s-a ridicat


in mai multe etape, intre secolele Xll-XVl. Faza
ultimd apartine goticului. Perelii interiori ai bisericii pdstreazi mai multe picturi murale, intre care
se numdri reprezentdrile regilor apostolici $tefan,
Ladislau qi Emeric. Straturile de mortar mai ascund
nenumirace picturi.

,I

{.} A mezStelegdi reformitus

templom t6bb sza-

kaszban epUlt a Xll-XVl szazad l<oz6tti idoszal<ban.


Az utols6 szakasz m6r a gotil<a stilusiegyeit viseli.

A templom bels6 fala szimos falfestmenyt 6riz,


melyel< l<oziil emlitesre m6lt6 az apostoli kirAlyol<at, lstvint, L6szl6t 6s lmre herceget itbrilzolo
k6pel<. A falakat borlto malter m6g szimos festm6nyt tal<ar.
.4

"

mai veche parte a biscrir rr ,r


lul al Xlll-lea, ?n stil ronr:uu(

60 sunt in stil gotic. Bist'r rr


in decursul anilor. Ttrrrrtrl
rti intre anii 1792 - 1796. I'r
cmi Tamis dateazS, dilr :rrrrrl

rni

ls templom tobb szad lcozotti id6szalcban.

ika stilusiegYeit viseli.

os falfestm6nYt ariz,
o az apostoli l<ir6lYoc herceget ilbri,zolo
rcr m6g sz6mos fest-

Cca mai veche parte a bisericii a fost construiti


.,ccolul
rrr
al Xlll-lea, in stil romanic. Adiugirile din
'

,rrrrrl 1460 sunt in stil gotic. Biserica a ars de mai


rrrrrltc ori in decursul anilor. Turnul bisericii a fost

orrstruitf, intre anii l7g2 - 1796. Piatrafunerari


lrrr ZolyomiTam6s dateazi din anul 1588.

()

A templom legr6gebbi r6sz6t a Xlll. sz6zadban


6pitettel< rom6n stilusban. Az lr460-bol szirmazo
told6sok mir a g6til<a iegyeit viselik. Az 6vek
sor6n a templom tobbszdr leegett. Tornyi* 1792
6s 1796 kozott epitett6l<. Az itt talAlhato Zolyomi
Tam6s sireml6l<e I 588-b6l sz6rrmazil<.

in
a-} A fost construiti intre secolele XVI-XVllt'
,.,lbrro.'Latransformlrileqireparaliilebisericii
solia PrinciPea contribuit 5i Zsuzsanna Lor6ntffy'
l' ln prezent
lui Transilvaniei, Gheorghe R6Ll<oczi
orgi cu l2
o
are
Biserica reformatd din Marghita
1 860'
registre, acestea dattnd din anul

{J A templomot

a XVI'-XVlll' szizad

l<oz6tt'

6s ia6pitettel< barold< stilusban' Atalal<idsehoz

Lor6ntff

vit6saihoz nagym6rt6kben hozzi\arult


feiedelem feZrrrru^nu, Rft<oczi Gyorgy erd6lyi
szarmazo l2 regiszles6ge. Jelenleg egy lB60-bol
teres orgona tal6lhato benne'

!:rt;',i'n

Ciunt din Salonta este sirrj'rrr.


r, picioare din fosta cetatc 5,r1, ,r
1ie a inceput cu anul I 620. I r rr ,,,

LLI

-aqului Salonta gi a fost l-cl)( )v.rr


XiX. Aici iqi are sedir-rl Mrr,',
..

deastrl,r ,,
"!6nos. ln anul 1907,

'

u'l'lpozanta statuie a lui Al .rr'y

()nr()L

a XVl.-XVlll.

szezad l<ozott

es ia"
Lor6ntffl
r,yr rcrtel(be n hozzaiarult
.rl.oczi Gyorgy erdelyi feiedelem fe-

,,11,. stilusban. Atalal<it6sihoz


r

'r, c1l/ lB5O-b6l szarmazo


r.rl,illrat6 benne.

l2 regisz-

rrrrrrrl Ciunt din Salonta este singura mdrturie


, ,rr.r'.,r rrr picioare din fosta cetate Salonta a cirei
I

anui I 620. Turnui se afl[ in


, , i,rrul or-aqului Salonta 9i afost renovat la sfirgitul
,,,,!rrlrri XlX. Aici igi are sediul Muzeul Memo, r ri Ar ,rrry Jinos. in anul 1907, deastlpra intr5rii, s-a
, , ,r! ,r r r il1 irnpozanta statuie a lui Arany .l6nos.

, , ,,'.t r u( t ic a inceput cL:

i-,i Az 1620-ban

epUlt v6r egyetlen fennmaradt


bizonyit6l<a a Csonl<ato;'ony. A XlX. szizad v6g6n feltlitott, torony a vSros l<6zponti6ban tal6lhato. Ma, az Arany J6nos Ernl6l<mfizeumnal< ad
helyet. 1907-ben a beiirat fel6 egy impozAns,
Arany J6nost A,brazolo szobrot emeltel<.

"

lilr li

i;l;rr,i,+*ka**

E',

,,

3h-

t&.'r I

*{

rlii i
]i:i.l

lirlr'

r.) Biserici ortodoxe Tiniud

Poartd hramul ,,Sfin-

tul Dumitru" $i este ctitorie a fostului domnitor al


JSrii Romine$ti, Constantin $erban (1654-1658)'
Biserica a fost construiti in secolul al XVll-le in
stilul specific bisericilor medievale, asPect dovedit
de planul triconc. in mare parte incd se pistreazd
vechiul iconostas din secolul XVll. lcoanele care
inflligeazd pe lisus Pantocrator, Sf. Nicolae 9i Sf'
Dumitru sunt din secolul al XVll-lea, dar nu se aflS
intr-o stare de conservare buni.
f;
p

i.'3 A tinodi ortodox templom v6d5szentje Szent


Demeter, alapitoja Constantin $erban (l 65
1658), Havasalfold egyl<ori urall<odoia
Koz6pl<ori eredet6t a korra iellemz5 hSrom
6pit6szete is igazolia. Nagyr6szben megmaradt
r6gi, XVll. szi.zadi szentl<6pfal. Az il<onol<on J6
zus ielenil< meg Pantol<r6torl<tint, Szent Mil<l6s d
Szent Demeter. Ezel< sainos nincsenel< i6 Sllapot

;,

ban.

;ta a fost constru iti


i^oc. Biserica

ilr

rr

po?rti lr

t'

.rrr

Mihail gi Gavriil". lcorrr,,,r.


poarti pictu|i rlt'
qi Arsenie Teodor-ovr,

rrnesc,

odoabe bisericegti rr t' ,'


cuni, sculptat din lclrrrr,l,
avril.

)r t('lrrPlom v6d5szentie Szenr


( I 654
( )t.r ( .orrs[antin $erban
volt
l, ,l,l cliYl<ori urall<odoia
,{li

.r

,.t

.r l<ol'l'a

r,,ll.r

iellemz5 hirroml<0po:

i
NagYr-6szben megmaradt'

rrlr ',zt:rttl<epfal. Az ikonol<on J6


6'
l'.rrrtolc'itorl<6nt, Szent Miklos
I

r.k

sainos nincsenel< i6 illapot

intre anii 1784 - 1790,


rrr'.rrl lrrroc. Biserica Poarte hramul ,,Sfinlilor Arlrrrrl,lrcli Mihail gi Gavriil". lconostasul, cioplitin stil
Irr .rrr( ()vcnesc, poarti picturi de zugravii sirbi Al,.".rrrrlr rr gi Arsenie Teodorovici. Pe lingi numer,,.r',r.1() 1;odoabe bisericegti are un candelabru cu
itt) rlr, lrocuri, sculptat din lemn de citre meqterul

Ar t:;rsta a fost construiti

Ar'r,lrr,l Cavril.

ri.} Az 1784-1790 k6zotti id6szal<ban 6pUlt barol<l<


templom v6d5szentie Mihdly 6s Gibriel arl<angyal.

A szentl<6pfalat brAncoveni stilusban faragtSl<, 6s a


szerb Alexandru 6s Arsenie Teodorovici festm6nyei diszitil<. Szimos diszit5elemei kozott szerepel egy B0 6gc5t tartalmaz6, f6b6l faragott csillAr is,
amely Anghel Gavril mester munl<5ia'

.)

Biserica a fost. construiti de episcopul conte


Forgich Pil in anul 1 752, in stil baroc' probabil

dupi planurile arhitectului italian Gianbattista Ricrococo' in


ca. Altarul este realizat din lemn, in stil
dreapta se afli altarul inchinat Sf' Maria' un tablou
pictat cu ulei pe lemn cu dimensiunile 94 x 65
a
cm. DupI inscripgia de pe spate este o donalie
Forg6ch
imp[ritesei Maria Terezia citre episcopul
BronziP6i. Probabil este opera pictorului Angelo
Treime"'
no. Biserica are hramul
',Sf.

{}

A barolcl< templomot grof Forgich P6l pUspi


6pittette I 752-ben, feltehetcil eg .G ian battista Ri c

tlitet, tervei alapi6n. A rokol<o stilusban


oitirt fibol faragiaf. Jobbra tal6lhato a. I
l<d

Miri6nak alinlotttlt6r, egy 94x65 cm-es fira


tett olaifesim6ny. A kep hAtuli6n l6vci felirat' sz'
Miria Ter6zia cs6szirrn6 adom6nyozta
A
P6l piisp6l<nek, szerz5ie pedig feltehetcileg
"Szent-hl
a
Bronzio. A templom v6doszentie
sitg".

ca ortodoxd din Vadu Cr-i5trlrrr, , r,

Arhangheli Mihail gi G;rvrrl"


r rn junul anului 1790. lcorrorr.r,,rrl
'ovine din catedrala grec().( ,r(( ,lr,
:;i a fost transferat aici in irrrr',ir,rr
cAnd un incendiu a distr-rrr,,1,,,,
'lnddeand. Dar ele sunt r-cili./.rl(,
cabil pentru licagul dc r r rlr
intea catedralei oridene ;r( lrr.rli,
I

()

Biserica ortgdOxerainl Vqdu"CriS.ulu!, cu' h1am-,,,


ul,,Sfin{ii Ar:hangheii ,Mihail: Cavriilll,: a, fiost'
construitd in iurul,'anului I790. lconostasul gi mo1,

li

lcru I p rovine .din,'catedlala'


Nlcolae" 9i a,fo -1ralrsfg ajci ln, im,ediatr,du.p[
enu| I 83 6, cand un, tincendi-u., a,, distqu'S;.'o.partg ' $,in,
cated ral a o radeM Dar, gi.d,i.untlrtealiiate, in a n u
1768, probab.il,'pentru lica5ul de cult eiittent:

bl

(65
r l6vd

n{nYozu
tie a

grecp ; s31s1'r cA r,,,Sf',,

r',

Dr Ar,l.z90-ben,l6ptilt revirorto dox idmplg,m 'Mjr.,,t,.,


:

' ha!y' os eabr:ietit@gyaf o!1a!ma {at! 6l!,A-9p!1t:', : ..


-p6pf61 6s,a'. birtoizal,l a .'gqrogkeleti,'S.ip1pl Miklg,s,.,, ',,
I katedrdlfsb6! szir:mazlk,,,,f758-.[an 'k6sflt9k 11'
,
.,
:1
la' n'agyv' rad'
.,,
hoztr6k..i d6-',5Ls{ i am kor
93,6,6, x:i

ll'katedrrlis egy.,rt6stele69!tl'-'.,,

, :,i.i:

.,

r:

r, I.t:: . ,r ir :r :: :,

r: -.

t,

.,..,r1

i.:i ,.',:i':,,i

, i'

'

r, 1,.;.,.,: ,,
r':.

i ll. i'i
I

i_r-r.ri

:.,..,r,','',,,:'i,,,
..,'r
rill
r,

l:

Tn ai

ntea cateqralOii,oi[de'n

e-

actui! e,

..:.,:..i.-',,,1.:.:.,r

.-.,:.r. :.',l.lr i:

,r'..:.r,:.,r:..r.

i':.'..'.

.:,..,,'r.rr'

lr'.

' lliserica este co


lrr,rrrrrrl "sfingii Arhar

l',rrrrr d stejar. Fofl


rr ,rlt,l- penhgonal (

tr

,r,lrlionale Pictura a

(J

i:t:..

:.,.

Biserica,,este ionstrLlite'in'anul i1700 5i are

hramul "sfinqii Arhangheli Mihail 9i Gavril", din


lcmn der,,'.stejar, Forma de plan dreptunghiulCrd,
cu altar p-entagonal decro;at, res'pectf, ,molelelre
tradigionale Pictura a fost realizati in anul 1889.

lr

,C

r. .r

6s'' 1700-banr: totsyfAb6l puit

, templom

v6dSszentjei Mih6ly 6s Gibrielarkangyaf, A hagyor


m6nyos form6[at meg6rfzve a templom rt6glalap

alaklimig az,o!t6r"iot6g0. A festm6nyeket


ben k6szitettek.

1889.

t)

ttr,,cricd de lemn din Brl


atirrl | / i3 qi este una dintre c
bir,',,, , rle lemn din nord-ves

gllr'1'r rnodel bisericilor de k

llr,r,r r

ircuceni gi probabil :
,,,,,rc.
Biserica are hraml
lr1
pftr',,.',r fost realizatl de
u, ', ., ,lc Argeg, in anul I 75

Ir

rcv6s6s

, ,.;', r:'i:,:.i.,::,,i ()
alapiin a temP-

Bisericd:rdg lemnl:,din,Br[det.a,fost.ridiqatd'in
.-^,r r722 .i 6cr6,,nr r.rintra rala mai mnnrrmanfalo

AtemplombanrtatiJhati

;l ;;i;;;;nrt. er"t."
il'e"fi ;t;festmenyek
iforr"tt"t , amit egy irirgyeztek 1., :'Ti.t"t:::

,rr:,rt.,r.;t,. -,:

blrerici de'lernn din r"ia;v1,tuL nqrrrlli; A.selit


drept model bisericilor de lemn din Valea de Jos,
Rlcni, Cucuceni gi probabil altora din zoni, astizi
dlrptrute. Biserica are hramul "Sf. loan Teologul".
Plctura a fost realizatd de David Zugravu de la

rrr:.t

lt: , i.:,,t

.rtir;-,,:,r.1: ,_:::-::::_._-

Q , A girrarrenyyei! :faiemplomot l T]3:biin,ep,:r!qt'-

r;smolumenta,l:"i1,r,,,ltlrasa,'{ koin
I fatemplomoknak
_lLil
(Alsovolgy, Reny' Kal<ucsiny)

i
i
I
j

es m6s teleptil6seken modellkent szolg6Llt, olyanoknal< is melyek mira m5r elt[intek. Vedciszentie
Srun. JAnos teologus. Festm6nyeit a Curtea de

tur

lir,,crica a fost constrult


f rrrrd mutate la
Oradea

Hrr.,,.rltri firii Crigurilor, t


[)til,.r r ctrocedarea muzeult
blt,',,, ., a fost muht[
cet

lh,

trrrrrl unul dintre 'n


atrac
pn,rrr,r lrramul ,,Sfin1ii Arhan

lt

misodil< fatemPlom RglYoi eptt"ttot , 6s $1ent T1


r ill. Festm6nYeit az 1P9zts

rerint, a Curtea'de'Argq-i
t

755-ben.

) Biserica a fost'constr:uitf, in anul, I 785 la 'Brusturl, flind mutati.la Oradea,in anul [96 ], in curtea
Huzeului Jiriir,Crigurilor:, unde a fost restaurat5.
Dup[ retrocedarea muzeului vechiului proprietar,
blrerica a fost'mutat[ in centrul staliunii B[ile Fellx, flind unul dintr.ei atr:acgiile acesteia: B-iserica
poarQt hramu[,,5fin(ii'Arhangheli Mihail. gi GavriiI":
r

l)

A templomot 1785-ben Brusturi faluban


6pitett6( majd l96l -ben 6thelyezt6k Nagyviradra
a Kor'osvid6l<i M0zeum udvariia,' ahol felfjitottik.
Miutin a.rnfzeum 6pi.ilete visszakertilt i6g! tulaj:
donosihoz, a'ternplomot a F6lix frird6i iid0l6 k6z:
pontieba helyezt6k tu r.istacsalogat6 lAtvinyossigr
nak.r,Vdd6s entjei Mihily 6s Gibriel arkangyal-

i
l

r1,

'"#,-

MT
ry,iH
!,

il,lj

BriteSti a fost construitd

* Bisericlt: l:*l-t lin Sitani' A fost vAnd uti loii i*-a" l7l8 in satul in interior pictura este
cuitorilor din Britegti'
200?
lLt".".r',rii;; i;P;;n (s-ec' xtx) i,i al.ul proi-

Pu;ca5 realizeaza
redAndu-i, imaginea
ectul de restaurare a bisericii'
Parohia

ffi;i;.aa"""

ctittian

I",in'r."o"i"nti "m"nalanlor.executate
C;il;.; ;in Britegti' biserica devine

;;;;;;';;

"rru.;

l"mur

un atractiv

ce reagi oradea de

Teodor
Beiu$. Biserica are nramul "Sf'

tn

de

Tiron"'

11,

.ll

rirl
itt

attr

. li
,t
:.

it

rnstruiti

, dupi

ir r

plarr
r;r. Se sprrrrt,

i bastioanc,
r5angul l<.<,.,

tr:r-rnali tlrrr
r < chri rlo ,r,
r',1lott<:)llir r
i.rtrrrl vicltt,.t

,,lr.,t <lrclrt
lrul,r V,rr,rrlr

lr,lr(llr. llr

,r( lr,l Vl ('lll(\

r,

r l7l8 k6rUl' SzitinYban


ra lceriilt BriteSti lako,"" iriairt"." festm6nYel<

(lX. szizad). 2009-ben a


Pusca$ iltal keszitett
an
"'risiiaatiitottirk
erede'
,

-i-i"".-a"*
.t*liat

Paroki6nak
anYossig maradt

ut menten' A

'i'tlrtiur.ti.li
rnt Teodor Tiron'

() Construitd fn perioada 1569- l6lB, in stil nou


Italian, dupi planurile arhitectului Domenico da
Bologna. Se spune cd cetatea in formd pentagonali
cu cinci bastioane, era greu de cucerit datorite faptului ci gan(ul acesteia, in caz de asediu, era umplut
cu apd termali din p6rAul Pep. ln cetatea existenti
lnaintea celui de asr6zi, a funcgionat primul obserYAtor astronomic din Europa, ca urmare a faptului
clt fizicianul vienez Georg von Peuerbach, a'folo.
rlt Oradea drept meridianul 0 in lucrarea sa Tabula Varadiensis, publicatd,in l46At. Toate
haqile terestre qi maritime
lumii din
;
-|
-ale
acea vreme mentionau acest- fapt.

(} A vir. mai form6j6t - otszog(,

a sarokban
,
vizes6rokkal
48
6vig
6pitett6(
1570.
f{qty6kkal,
l6l8 koz6tt. A v6radi v6r: Euro[a egyetlen k6s6kdzepl<ori 6tbastyes vira, melyet igen nehez volt
bevenni, mivel az azt k6rLilvevci irkot, a t6mad6sok
eset6n a Pece patakb6l ered6 termilvizzel r6k6tt6k meg. Katolikus templomiban 6s temetcijeben
nem kevesebb, mint h6t kirfly talilt orOk nyugalomra: Liiszl 6 kirirly ; l. Andr6s, 11. lstv6n, IV. Lisz-io,
Beatrix kir6lyn6, M6ria kir6lyn6; Zsigmond lcir6ly.
I

rkF
AM

ridicatf, tntre anii 1768- i


$ in forma actuali, a fost bisericf,
este consideratf,
i
r
ortodox valtasu """i'"tilli. A iegr6gebbi fest'm6ny
fizg,i" t.it baroc' Aceasta
cult, de religie I
de
mair"lt,iug"ra.i
I
una dintre cele
;"lE[ "
u'ana in secolul al XVll-lea I ??[Ihl
I /O/-uur )4or rrru&"-'
"r ",?i"ii.:'.:H:ffi
ortodoxd ain Oradea'
es szent Dan X:
nt KSzma
pittutu cea maiveche dateazi i
l't R[stignirea' Sfingii
l-tar.ta (rrErr s Y'veaairr"ntiei Mihily
5ff
Sztlz 'fi'#:11H';'ff
din 1787 9i infiligeazi t"'"
cu
Maria
PrunMihitY muver'
halcel<
Hrri t'b;il, Sfinta Fecioard Pohalcek Mihail'
arkangYal.
riel
culin bra1e. Autorul ;;;t;;;;;te
l'lihail ei Gavril"'

lxiffi

rirF#iudfii,,utiiifl#
i5i

Itffi;[.r*it"ra'

il;l;;;ili,,si-R'r''nghel

l.;

illj

ii+i*l;1,'*;*z:l

liserica a fost cons


il baroc, dupl schir
It, :ele dareazi din ar
,rry Gyula. Datoritr
It rr
l'r
iria Oradea, vech
llr

tlt,,
I r,,1
It

t,

lllil il

)r

.,

demolarea sa sau

,rt datoriti opozig


r-rscant in acea oer
lin cele mai vei:hi

,a, realizat in
Ladislau".

anr

79 l<ozott k6sztilt
1yv{rad legregebbi
ck a XVll. szdzadir6gebbi festm6nY

itctt

esemenyel<:

6s Szent, Damiln,
A festm6nYek Po1ci Mih6ly 6s Gib-

intre

anii
clasicizant' pe

,,Biserica cu fundl' a fost construit'f,

1781-1790; in stil baroc tdrziu,


baza planurilor arhitectutui Eder jacob' Pe arcul

altarului este pictat portretul lui


Horea. in tutn se afli montat un mecanism care
pune in migcare'o sferS r'eprezentind Luna' Me'
canismul, executat in anul 1793, a fost realizat in
atelierul ceasornicarului vienez Georg Rueppe 9i
arate fazele,lunii, motiv pentru care b-iserica este
:culloscuti sub denumirea de "Biserica cu Lun6"'
Are hramul,,Adormlrea Maicii Domnului"'

a" a"rtrp.a

t;

0 A Holdas templom

k6s6barokk stitusbanr"

klasszicista iegyekkel 6p.titt t Z8+' I 790 kozott,Eder


ivben Horea:'
lal<ab tervei aiaplan. Az'olt6Lr feletti

6l<elt szerl<ezet
fortt"l, talSlhato' A toronyba
mozgiisba' A,,
hozza
gombot
n"tai.
I
ielk6pez6
holdf6zisoicat mutat6 szerkezet l793'ban Geolg
nrepp" b6csi 6r:6smester m(hely6ben keszUlt"
a templom elnevez6se' V6ddszentie
innJn
1'M6ria "tuA
elszendered6se"'

l3iseric4 s.a ridicat


sec
lil

il gotic,

t,

,t'

cu,adiugiri de
a fost aproape distr"
ra Oradiei.

'okl< stilusban
)0 l<ozott Eder

:i ivben Horea
l<clt szerkezet
mozgisba. A
'93-ban Georg

y6ben kestlilt.
c. Ved6szentie

complex
O Este cunoscut, ca 5i cel mai important
mai
cele
din
Uut* din Rom6nia, Precum 5i unul
comPus
este
Complexul
r"oi"r"ntative ale Euiopei.
mai
[,iP;i;;;i'Epi'."poritto2) - Jnul din..caeKomanla'
9lesante edificii construite in stil baroc dln

- cel mai
U%;;;,; ;inattoi", Fecioorei Marid"geografic,qi
areal
acelaei
din
;;;;;;; a'e cuti ua.oi mai apreciate blzilicidin
fri"ri Centrald 5i intre cele
( 750- 87s)

il;ffi

rTsifiTdoj,

$irul conoriicilor

din 57 de arcade. Primele doui construcgtt


fost proiectate de arhiteclii G' B' Ricca 5i
F.A. Hittebrandt'

- .orput
--"'';;

l)

ei

Complexul cor

Rom6nia teri.ilet6n talAlhat6 legismertebb. 6s

fli"rc".Oi"Ub ba rol<l< 6pii letegyiittei' ugyanal<kor


leglitvinyosabb mrliemleke' A kompfr"iOf,
(1762)

ifkotoZprilet6k a Piisp<iN P.atota


L*urilo."gyiL
-'- u*rif. legeleginsabb barokk stilusir 6pitmenv Roilaniebin' a NogyboldogasszonY l{omo'
i<","rir.rt r<riioaratit (iisz-l7Bl) - a korny6.l< es
es az
itoiLp-er.opa legnagyobb barol<k temploma'
"l<6t
tet
6pu
els6
Az
ili'rlai[or [r ro r?onZ""k sor.
tervezt6l<'
6pit6szek
c.ri. ni.* ei i.n. Uitt"Urant
19.

t,

I 770, estc
rlici - monurrrr

4-

i eliptice, carc
,;it ca gi depozi
rrna construcqir

lcgismertebb

6s

-tcs, ugyanal<kor
rnl6l<e.

A komP'

ki Polota (1762)
stilust ePitm6-

osszony Rrimoi
)-al<6rnY6k6s

C) Complexul construit in stil baroc, in perioada


1754-1770, este compus din biserica romanocatolici - monument rar gi deosebit datoritd cu-

C) A barokk

polei eliptice, care insi in timpul comunismului era


folosit ca qi depozit - gi Spitalul mizericordienilor
* prima constructie cu funclie de spital din Oradea.

mas K6rh6z, Nagyviradon az els6 k6rh6zk6nt


mijkodci epulet volt.

lr

&
M

lcrnPloma, 6s az
clsci l<et 6ptiletet

szcl< tervezt6k.

komplexum 1754-1770 kozatt

A kommunizmusban rakt6rk6nt hasznSlt


r5mai katolikus templom eliptikus kupol6ja
miatt kr.ilonOsen ritl<a eml6kmii. A Mizeri lrgal-

6pUlt.

lB00- lB I 0'
Catedrala a fost construitiin perioada
episcopul 19in stil baroc tArziu,clasicizant' de citre
devine Biserica
natie Darabant. in anul 1948 catedrala

in urrna
ortodoxd "Sf' lerarh Nicolae"' iar in 2006'
Are
retrocedf,ri, redevine catedrali greco-catolice'
hramul,,Sf. Nicolae"

,r

C Az

800-

l8l0 koz6tt

ptlspok
lust klasszicista katedr6lis lgnatie Darabant
Szent Mildos orto'
hozzl4irul6s6rval epUlt' 1948-ban
lett, 2006-ban visszaadtAlq 6s ism6t

dox templom
gor6gkeleti katedr6lisk6nt miik6dik' V6d6szentie
Szent Mild6s.

i6F

,4*

lrrilill,

6pult k6s6barokk sti-

trl

,lrr
,
i

lr>ru,tr

l}.,,

rlrulrri

,rr ilr' ,, ,r
rrr.rt "Sl.tr

<6scibarokk stf'
,rrabant pUsp6k
:rrt Mikl6s

orto-

urdtil<, es ism6t

ik. V6doszentle

lnitial, c6nd a fost construitd, in anul i858,


in stii romantic, era biserica Seminanului grecocatolic. Biserica s-a ridicat din generoiicrt""
episcopului romano-catolic Francisc Szaniszlo.
Lucr[rile s-au finalizat in anul lB5B, l6caqul fiind
inchinat "sfAntului qi Marelui Mucenic Gheorghe".

l;.,)

Q Az 1858-ban eptilt romin

stilus0 temPlorn,
eredetileg a gorog katolil<us Szernin6rium temPloma volt. A templom Szaniszl6 Ferenc r6mai
l<atolil<us pi.ispdl< kegyelmeb6l 6pillt. A munl<6'latokat lB58-ban feieztel< be, 6s Nagy Szent Gyorgy

oltalmiba ajinlottiLl<.

Cyp
sq*idl{N

Sinagoga a

fost construiti in anul 1890' in stil

dupi planurile arhitectului Bach

N6ndor.
Decoratiile monumentului (stucaturile 5i pictura
interioar6) sunt insPirate de cele maure- Naosul are
600 de locuri pentru bdrbafi, iar la etai 450 de locuri
pentru femei, acestea mascate de un grilai de lemn'

eclectic,

Pictura este foarte bine

t,

conservati.

'

(} A zsinagog6t 1980-ban

6pftett6k eklektikus
stilusban, Bach N5ndor 6pit6sz tervei alapi6n. A
mrieml6k diszit6seit (stukl<ok 6s a ternplom belse*
i6ben talilhat6 festm6nyek) a mor stilus inspirilta'
A templomhai6ban 600 hely van a f6rfiak 6s 450 a
n6k sz5'm6ra, arnit egy farics tal<ar. Festm6nye na-

Palatul a ft;
,:tului Lobl Frr
,nului viencz.
r: cu vitralii. I
,rtelierul Zsolr
oarea brottzrr
r lei".

x
l<lel<tikus

lapjin. A
rm belsenspi16lta.

es 450 a
renye na-

C Palatul a fost construir dupa proiectul arhitectului Lobl Ferenc, in anul I 9 I 3, in stilul seces-

(}

sionului vienez._Geamurile palatului sunt impodobite cu vitralii. Basorelieful de ceramici, executat


in atelierul Zsolnay din P6cs, cu smalg metalifer de
culoarea bronzului reprezentd "Menora pdzitd de

palota ablalcait szines iivegablakok diszitil<. A pecsi


Zso nay m fi helybe n ker6m i6b6l f lmminzal k6szi.j lt

oor let

ls

A palotit Lobl

Ferenc 6pit6sz rervei alapjin

9 I 3-ban 6p[tett6k, b6csi szecesszi6s stilusban.

bronzszinii f6ldombormfi,
oroszlAnt jeleniri meg.

ar&*ir@

a Men6r6t 6rz6 ket

()

Mai mult de l0 ani s-au certat aleqii locali ai timpului asupra pozitrionirii teatrului. A fost construite
in doar I 4 luni ( I 899- 1900), in stil eclectic, dupd proiectul renumitei firme de'arhitecqi Fellner 9i Helmer
din Viena, Teatrul de Stat, cu secliiin limba

romini

9i

maghiard, este unul dintre cele maiinsemnate edificii


de patrimoniu din Oradea. Teatrul este prima clSdire
electrifi

l..l

cati din Oradea.

A hetyi vezetcik abban az idciben tobb mint l0

6vig vitatkoztak a szinh6z 6pi.ilet6nek elhelyzes6r6l.

h6nap alatt k6szi.ilt el (1899-1900)


az eklektikus stilus( 6pillet, a hires b6csi Fellner 6s
Helmer 6pit6szeti c6g tervei alapj6n. A rom6n 6s
Mind6ssze

l4

magyar nyelven is miik6d6 Allami SzlnhiLz, Nagyv6rad egyil< legielent6sebb 6pUletoroks6ge. A szinh6z Nagyv6rad els6 irammal ell6tott 6pUlete volt.

; Palatul Szurill, dupa


,rotectat de arhitectul

cil secession. lniqial era


ievenind hotel, sub den

.afeneaua EMKE, carc


eacului al XX-lea, lo p
neferat al marelui poet

iffi

dciben t6bb

mint l0

:t6nel< elhelYz6s6rcil.

;ziilt el (t899-1900)
rires b6csi Fellner 6s
;rlapi6n.

A rom6n 6s

llami Szinh6z; Nagyrletorolcs6ge.

Palatul Sztarill, dupd denumirea de atunci, a fost


proiectat de arhitectul Sztarill Ferenc in 1902, in

stil secession. lnilial era destinat pentru locuinle,


devenind hotel, sub denumirea Astoria, in anii '30
Cafeneaua EMKE, care funcliona aici la inceputul
veacului al XX-lea, la parterul palatului era locul
preferat al marelui poet maghiari Ady Endre.

ff

Az akkori id6ben Sztarill palotAnal< nevezett


6pi.lletet, 1902-ben Sztarill Ferenc terYezte
szecesszi6s stilusban. Eredetileg lak66pUletnek
szAntiil<, de Astoria n6ven szilloda lett. A '30-as
6vel<ben a f6ldszinten miik6d6 EMKE K6'v6h6z,
nagy kolt6nl<, Ady Endre kedvenc helye volt.

A szin-

rll.ltott 6pulete volt.

lt

*eF
@6M

K6lm6n

()

O A hires epit6sz, ifiiabb Riman6czy

stil eclectic, cu elemente neogotice, vizibile la ferestre'


in anul 1920 palatul este achiziqionat de Episcopia
Ortodoxf,, in vremea primului episcop ortodox de
dupd 1918, Roman Ciorogariu. Clidirea adiposteSte

tikus stilusban a neog6tika elemeit is otv6zve


az ablakol< korUl' 1920-ban Roman Ciorogariu ortodox p[spok szolg6lata alatt, a palot6t
az ortodox p0spdks6g megv6s6Lrolta' Az 6pUlet
a gazdag tdrhbzzal elt6'tott vallisos miiv6szetek

Fosti reEedinqi a celebrului arhitect Riman6cry


KAlmin iunior, palatul a fost construit in anul 1903' in

gi

un muzeu de

l,:

arti

bisericeascd, foarte bine inzestrat'

rezidenci6iia volt-

A palota

1903-ban 6piilt eldel<'

,e Palatul a fosr r
tic, dupi proiectr-rl

unior. ln anul l9z


populari. U
udeleand. ln anul
rroprietarului de r.
1coal5

m0zeum6rnak is helYt ad.

is,

ffi

K5lmin

Lilt eklek-

otvozve
Ciorogaa palot6t
\z 6piilet

(}

Palatul a fost ridicat in anul 1904, in stil eclectic, dupi proiectul arhitectului Rimanoczy K6lm6'n
junior. in anul 1948 palatul a fost transformat in
gcoald popularS. Ulterior aici s-a instalat Biblioteca
judeleana. in anul I 992, cl6direa a fost retrocedatd
proprietarului de drept

riv6szetek

1...n

()

A palota 1904-ben 6pi.ilt eklektil<us stilusba ifi.


Riman6czy K5lm6n tervei alapj6n. 1948-ban nepi
isl<ola volt. Utolag a Megyei Konyvt6rnak adott
helyet. 1992-ben 1z epuletet visszaszolgiltatt6k
jogos tu lajdonos6nal<.

jlalilir;raliti

fr.
$:'fi:

lii
&

Fr

xr

Q Primiria Oradea a fost finalizatd intre anii 1902roma1903, pe locul fostei cl6diri a $colii capitulare
no-catolice. Proiectul a fost realizat' de arhitectul
Clidirea este construitE in
K6lm6n

Riman6czy
iunior'
inalt de 50 m, va intra in circuitul
Turnul,
stil eclectic.
100
turistic, acesta adS.postind un ceas vechi de peste
de ani, dar care 9i azi funclio neatl'

A volt kapucinus r6mai katolikus iskola hely6re 6pi.llt Nagyviradi Polgirmesteri Hivatal 6pit6s6t 1902- 1903 l<6z6tt feiezt6l< be ifi' Riman6czy

Kilm6n tervei alapiAn. Az 6pUlet az eldektikus stilus


magas torony turisztikai
iegyeit hordozza. Az 50 m
ma is
iatu,inyottag, mivel egy tdbb mint 100 6ves'
mfik6d6 6ra disziti.

.)

Palatul a fost

,Vulturul Negru"
'ession, dup[ pr'<r
el qiJal<ab Dezscr

r sticld gi face lr
Inirii. Vitraliul cr

ema construcqi0
elierul de sticlar'

,,

ffi

lil<us islcola hely6.

rcri Hivatal 6pit6bc ifi. Rimanoczy


rz"

el<lel<til<us stilus

torony turisztil<ai
100 6ves, ma is

rt

Palatul a fost construit pe locul fostului han


,,Vulturul Negru" intre anii 1907-1909, in stil secession, dupd proiectele arhitec$lor Komor Marcel giJal<ab Dezs6. Ansamblul are un pasaj acoperit
cu sticli gi face legdtura intre doui srrdzi $i Piala
Unirii. Vitraliul cu vulturul, devenit simbol gi emblema construcqiei, a fost executat in anul 1909, in
atelierul de sticlirie a vienezului Neumann KSroly.

1} A Fekete Sas Palotdt a Fekete Sas Fogad6


hely6re emelt6l<. 1907-1909 k6z6tt l<6sziih el,
Komor Marcell 6s Jakab
DezsS tervei alaplAn. Az egyUttesben egy ijveggel fedett itiiro, passzizs talSlhato, ami ket utc6t
k6t 6ssze az Unirii terrel. A sas - vitrail (festett rivegablak) az 6ptjletegyiitres szimboluma
6s cimere lett, amely Neumann K6roly becsi
szecesszi6s stilusban,

iivegmfi hely6ben l<eszUlt I 909-ben.

,,

' I
.,0l Patatul a fost consLruitintrelrnii
.3
il.ut:

o*

clidiri lhr6 etai,

ili*rr," "*gului'
o

g12(uit

cilil'

'll:]

este'opera
Palatulin stil secession'

t*larceltl siJat<ab p"it3;


"S'b|'l'.
oadirilor: Art
deosebegte de restul'

;rn*;O*,'".'Ko*o'
tatea'd-etaliilort

ce

i'9081'- 1909'in

R paoiat tiOg-t9og ki:iott

6pitett'6k

eryfold'

O
a Polgarmes5eri
J'^inJ;;P hJv6be' N6hanv 6vig
Kolii;la'knnetve volt'l A szecesszi6s Alalota

ffi;r|i.],i
inomsa,8a

JJFIruo Dezs6 atkotasa,


1is'!etg!
Art Nouveau
krilon-bozteti me$'a tobbi

,}

1934, in stil r
iui Valeriu Tn

izate de arhitc
addpostegte Li

6pUlettol'

Nouveau.

lr
1r

Clddirea,

egyfoldr Polgfrmesteri
i6s palota Ko:ettel<

A
Art

sa.
ri

r6szletek
Nouveau

{}

Clddirea, in forma actuali, a fost finalizatd in

1934,

in stil neorominesc, la cererea

Eredeti form6j6ban az 6pUlet 1934-ben l<6szUlt

el, neoromin stilusban, Valeriu Traian

episcopului Valeriu Traian FrenXiu. Planurile au fost realizate de arhitectul Sallerbecl< Anton. Azi, cl6direa
adiposteqte Liceul Greco-Catolic.

ptisp6k l<6res6re. Az 6pi.ilec terveit Sallerbecl< Anton k6szitette. Ma a g6rog-lotolikus Liceumnak ad

,s

txF

helyet.

Frengiu