ZIUNI LA NIVELUL EXTREMITATILOR

,
.... ~...-----------------------------------------------------_

LEZIUNEA ABDOMINALA
In urma unei lovituri in zona abdominala pot rezulta leziuni la nivelul intestinelor. Dee:
a fast perforat peretele abdominal, este posibil ca intestinele sa fie grav afectate. Drepl
consecinta a presiunii cauzate de tuse (dar se fntampla $i in absenta acesteia), este
posibil ca organele interne sa iasa in afara.
Pe langa riscul de infectie, exista $i riscul ca intestinele sa se deshidrateze, restrictionan
du-se in acest caz $i alimentarea cu sange. Organele la nivelul cuot exista a cantitate
ridicata de sange, cum ar fi ficatul, splina sau rinichii, pot fi serios afectate in urma unel
lovituri sau a unui $OCin zona stomacului sau tn zona lombara. Chiar daca nu exista 0
rana vizibila, pot aparea leziuni interne.

Ce observi?

0 rana in zona abdorninala;

Intestinele ies in

Ce trebuie

atara.

sa faci?

In primul rand, ia toate masurlle de

siquranta (verifica daca exista arme
etc.);
Suna la serviciile de urqenta;
Pune-f rnanusl;
Descheie hainele victimei, pentru a
putea avea acces la rami.

781

Acopera rana cu comprese (de

preferat sterile);
A$aza victima cu genunchii usor
inooiti, in sernisezut pentru a reduce
presiunea la nivelul abdomenului;
Acopera organele care ies in atara
cu comprese ude pentru a preveni
deshidratarea lor;
Apasa cu putere pe bandaj, astfel
incat organele sa nu lasa in atara In
situatia in care victima tuseste:
Nu atinge intestinele care ies in
atara ~i nu incerca sa Ie Impingi
inapoi la locul lor;
Nu Inlatura nlclodata un obiect
strain care se mai afla inca in rana;
tncearca sa imobilizezi obiectul cu
mai multe pansamente.

ZIUNI LA NIVELUL
MBRELOR
zlunile la nivelul membrelor pot crea
bleme, deoarece reduc mobilitatea ~i
uc victima Tnsituatla de a nu-si putea
deplini deloc sau cu greu sarcinile
IInlce. 0 serie de leziuni sunt provocate
practicarea sportului, insa pot sa apara
I fn cazul unor rniscari neasteptate.

.. '

Ce observi?

Victima are dureri ~i Ii este greu sa se

toloseasca de membrulln cauza Acest
lucru te face sa banuiesti ca victima a
suferit 0 fractura.

ACTURA
ctura reprezlnta ruperea partial a sau
hl a unui os, sltuatle cauzata fie de
pactuldirect asupra acestuia(deexemplu,
upra tarsienelor, dupa ce s-a mers mult
los), fie de 0 suprasolicitare rnecanlca
( lscare brusca, neasteptataj sau de
H rite afectiuni (de exemplu, osteopornze).

Alte simptome
potfi:
umflatura;

intr-o asemenea situate

sanqerare:
invinetire:
pozlne anormala a articulate!
a membrului in cauza:

sau

victima mi~ca nefiresc sau nu poate

rnisca deloc rnernbrul in cauza;
osul trosneste cand victima rnisca
membrul atectat;
se observa fragmente de as daca
este vorba despre a fractura des-

chisa.
Sunt ~i situatii in care nu vei observa
niciunul sau doar cateva simptome. De
aceea nu te baza numai pe ceea ce vezl,
Daca ai indoieli, actoneaza pornind de
la cel mai grav scenariu pe care ti-l poti
imagina.

179

Ce trebuie sa faci?

Nu repozitiona membre care par sa

se afle intr -0 pozltie anorrnala;
Exercita presiune asupra ranii
Tn cazul in care exists 0 tractura
deschlsa (fara ca osul sa tasa In
afara), In cazul in care hemoragia nu
a fost oprita. Nu uita ca exlsta riscul
de mtectie:
In cazul in care exista 0 fractura
oeschisa, acopera rana cu 0
compress sterna:

Mi~ca membrul afectat cat mai putin

cuputinta;
Fractura este insotita de Tnvinetirea
tesuturilor din imediata vecinatate
a acesteia. Pentru a mai reduce
urntlatura, pana la sosirea
personalului de specialitate, poti racl
zona atectata cu cuburi de gheata
puse intr-o punqa, Nu efectua
aceasta rnanevra daca este vorba
despre 0 tractura deschisa;
Nu Tioferi victimei nimic de man care
sau de baut;
Daca este vorba despre 0 leziune la
nivelul rnainii, brafului sau urnarului,
cere-i victimei sa tina bratul strans
lipit de piept;
Daca este vorba despre 0 leziune la
nivelul piciorului, nu permite victimei
sa se sprijine ln membrul
cu probleme.

ln snuana Tncare este vorba despre leziunl

ale membrelor inferioare, trebuie sa apelezl
neaparat la serviciile de urgenta. Echipajele
acestora vor transporta victima la spital.
naca este vorba despre leziuni la nivelul
membrelor superioare, poti duce chiar tu
victima la cel mai apropiat spital.

801

-----~---

--

...

-:- -.:;
- =- -.:

UXATIA
,
uxatia apare atunci cano doua oase ale
n I arnculatu se deplaseaza. ln cazul
nei luxatii, capsula Tncheieturii este
I ata ~i ligamentele se rup. Tncheietura
te deforrnata,
uxatla este provocata de un impact
uzat de

forta exterioara (un soc, a

I vltura, a cazatura) sau de 0 forta care

tloneaza dinspre interior cane exterior
( ontorsiunea unui membru). Oeoarece
, uturile din imediata apropiere a luxatiei
umfla, pot fi afectate vase de sange sau
rvi, ceea ce poate conduce la leziuni
Ir mediabile. a luxatie insonta de 0 rana
te denumlta .Juxatle deschisa".

Se observa fragmente de as, daca

este vorba despre 0 luxane descnlsa.

Ce trebuie sa faci?

Nu repozitiona membre care par sa

se afle Intr-o pozitie anorrnala, lasa-t
pe spectallsf sa taca acest lucru;
Race~te rana cu gheata. Nu aplica
qheata direct pe piele. Pune-o
intr-un prosop sau intr-un alt
material. Daca nu exista qheata, poti
folosi un material rece;
ln cazul unei fracturi deschise
acopera rana cu comprese sterile;

Ce observi?
Ourere severs la nivelulincheieturii;
Pozitie anorrnala a unui membru
sau a unei Tncheieturi;
Umflaturi;
Sangerari;
fnvinetire;
Victima mi~ca Tn mod nefiresc
membrulln cauza;
Capacitate redusa sau incapacitate
de a rnisca membrulTn cauza:

Efectueaza aceasta operatie timp de

cel mult 20 de minute;
Procedeaza ln asa fel incat sa mi~ti
cat mai putin membrul cu probleme;
o cere-i victimei sa-si tina bratul cu
probleme strans lipit de piept;
a nu-l permite victimei sa se sprijine in piciorul cu probleme.
Transporta victima la un medic
sau, daca este necesar, apeleaza la
serviciile de urgenta.

_w

----------------- ..

EMORAGIA
---- -----. - - ---. --------- --------------------"
ENTORSA
In sltuatia in care 0 incheletura este
soucuata dincolo de limitele normale la
care rezista, vorbim despre 0 entorsa.
Aceasta sltuatie trnpllca intinderea sau
ruperea ligamentelor ~i, uneori, afectarea vaselor de sange, a nervi lor sau a
altor tesuturi. 0 entorsa poate sa apara
in timp ce facem sport (de exemplu la 0
aterizare gre~ita in urma unei sarituri) sau
daca facem 0 miscare gre~ita.
Unei persoane care nu are preqatire de
specialitate Ii poate fi greu sa faca diferenta intre entorsa ~i fractura, naca ai
indoieli In acest sens, este recomandabil
sa presupui ca e vorba de 0 fractura.

821

Ce observi?

Dureri;
Limitarea mobilitatii membrului In
cauza:
Umflare ~i invinetire.

Ce trebuie sa faci?

Race~te locul afectat, folosind

gheata. Nu aplica qheata direct
pe piele. Pune-o mai intai intr-un
prosop sau alt material;
Efectueaza aceasta operate timp de
cel mult 20 de minute;
Procedeaza in asa tel incat sa mi~ti
cat mai putin membrul cu probleme;
Cere-i victimei sa-~i tina mana,
respectiv bratul sau urnarul
nerniscate ~i strans lipite de piept;
Nu-i permite victimei sa se sprijine
In piciorul afectat;
uaca ai Indoieli asupra problemei
existente sau daca este vorba despre
o entorsa grava, transports victima
la spital;
Unele victime se simt mai bine daca
Ie este bandaiata Incheietura cu
probleme.

prirea unei hemoragii reprezmta unul

Intre tratamentele de oaza atunci cand
I cutarn despre primul ajutor. In cazul
nei hemoragii externe, sunt afectate
I lea, unul sau mai multe vase de
nge ~i tesuturile situate sub piele. In
Iluatia in care victima pierde prea mult
nge, poate intra In stare de see ~i I~i
o te pierde cunostinta. Este important
ctionezi rapid ~i corect, asttel incat
reduci pierderea de sanqe pana In
omentulln care sosesc la fata locului
hlpajele serviciilor de urgent~.

Ce frebule sa faci?

Ce observi?
Vlctima are 0 rana deschlsa, care
Angereaza 'abundent.

Cere-i victimei sa exercite presiune

asupra ranii;
Daca prezlnta simptome de see,
ajut-o sa se Intinda;
Cere-i cuiva sa alerteze serviciile de
urgenta. Fa tu acest lucru, caca e~ti
singur(a);
Pune-f rnanust
Apoi exercna presiune asupra ranii:
o cu un bandaj compresiv (sau cu
alt tip de bandaj);
o cu 0 carpa curata (de exemplu, cu
un prosop);
o cu mainile ;
o nu apasa pe rana oaca victima este lovita la ureche ~i
sancereaza. Procedeaza In asa fel
Incat sangels sa se poata scurge
din ureche.

183

TEHNICA:
BANDAJUl COMPRESIV

o Scoate

bandajul din ambalaj.

e Pune compresa

o In sltuatia

In care rana continua

sa sanqereze, apnea un al doilea
bandaj compresiv peste primul. Nu
inlafura primul bandaj.

pe rana

zlunea cutanata reprezinta 0 vatamare a pielii (afectarea straturilor dermului). In cazul

cutanate sunt adanci, tesutinlle care se afla sub piele (mu$chi $i oase)
I chiar organele interne pot sa fie afectate. Exista numeroase modalitati In care pielea
08te fi ranita. Leziunile cutanate se pot infecta.

In care leziunile

ZIUNEA U$OARA
ulltura este 0 rana superflclala ln care
te inlaturat doar stratul superior al pielii.
ullturile nu sanqereaza mult, dar pot fi
f rte dureroase. Este important ca 0 astfel
ranasatie bine spalata cu apa.ln rana pot
ramana bucati de pamant sau de nisip.

e Tine capatu'

cel mai scurt al

bandajului cu 0 mana. Trece capatul
mai lung peste compress, astfel
Tncat aceasta sa exercite presiune
asupra ranii. Poti creste compresia
punand deasupra 0 rola de bandaj
sau 0 batista impaturtta. Astfel
creste presiunea exercitata asupra
ranii, reducandu-se sanqerarea.

o Leaga capetele

bandajului.

(1)

Asigura-te de taptul ca bandajul

este strans suficient de bine pentru
a opri sanoerarea, dar tara a bloca
circulatia sangelui. In situatia
in care pielea din extremitatea
membrului cu probleme incepe sa
se lnvlneteasca sau daca victima
nu T~imai simte membrul respectiv,
poti slabi bandajul, tara a-l Tnlatura
complet. Poti tolosi bandaje de once
tel.

o Continua sa presezi pe rana pana

cano sosesc echipajele serviciilor de
urgenta.

o Spala-te

pe mailili dupa ce ai
acordat primul ajwtor.

Nu este indicat sa acnonezl prin presiune

indirecta (puncte de presiune), nici s~
ridici victima.

841

185

TAIETURA

o taietura este 0 rana provocata cu un

obiect ascutit (0 lama ori un ciob de sticla).
taietura sanqereaza abundent, dar este,
de obicei, mai putin dureroasa.

861

LEZIUNEA PROVOCATA
PRIN iNTEPARE
lntepaturile par a avea dimensiuni micl,
dar nu exista posibilitatea de a se evalu I
problemele interne pe care Ie atrag dup
sine. Astlel de leziuni nu sanqereaza foart(
mult ~i nu sunt deosebit de dureroase.

c pielea este sta~iata, vorbim despre

rate. 0 asttel de rana sanqereaza
'lito putin, dar poate fi foarte cureroasa
111I1

Tnsltuatia in care victima prezinta 0

leziune cutanata, exista doua sltuatli;
> Ai apa la dispozltie.
> Nu ai apa sau ai foarte putina
apa la dispozitie.

187

>

Ce trebuie sa faci?

Masurile care se iau in cazul unei leziuni

cutanate sunt aceleasi ca ~i in cazul
oncann alt tip de leziune. Exista cateva
exceptil, asupra carora urrneaza sa ne
oprim mai tarziu.
Asiqura-te ca nu intri In contact cu
sangele victimei, respectiv cu alte
flu ide biologice ale acesteia;
Pune-f manusi;
Opreste sanqerarea apasano pe
rana;
Spala rana cu apa calduta de la
robinet. Daca nu ai la dispozitie apa
de la robinet, utillzeaza orice sursa
de apa potsbila. tasa apa sa curqa
direct pe rana, asttet incat sa fie
indepartata orice urma de mizerie;
Nu freca rana pentru a lndeparta
irnpuritatile;

Dupa ce ai terminat cu spaiatul

ranii, usuca zona din imediata
apropiere a acesteia, avand grija sa
nu atingi rana in sine;

Victima are 0 leziune cutanata:

Nu ai apa sau ai foarte putina apa la
oispozme.

CQ,trebuie sa faci?

Dupa ce ai curatat rana, acoper-o

cu 0 cornpresa sterila, naca nu ai la
dispozltle 0 compress, toioseste 0
carpa uscata ~i curata;

Spala-te pe maini dupa ce acorzi

primul ajutor.

881

Nu ai apa sau ai foarte pulina apa la dispozilie

~ Ce observi?

Ce observi?

Victima are 0 leziune cutanata;

Exista 0 sursa de apa in apropiere.

>

Ai apa la dlspezltie

Pune-tl rnanusi;
opreste sanqerarea apasand pe
rana:
Dupa ce ai oprit sangerarea, spala
rana cu un antiseptic pe baza de
apa, care nu contine colorant;
Tarnponeaza rana caca este nevoie
(dar nu 0 freca). Continua sa
tamponezi pana In momentulin care
nu mai exista mizerie in rana Daca
rana este foarte rnurdara, trebuie
sa schimbi mereu compresele ~i sa
utilizezi mult antiseptic;
usuca zona din imediata apropiere
a ranii;
Acopera rana cu 0 cornpresa sterila,
Ulterior foloseste bandaj neadeziv.
Schlrnba regulat bandajul, pentru a
observa in ce mod decurge procesul
de vindecare. Este normal ca pielea
din imediata apropiere a ranii sa fie
putin rosie ~i este un lucru obisnuit
ca la inceput din rana sa se scurga
un lichid incolor.

Cand se impune ca victima sa

ajunga la medic sau la spital:
> Sangerarea nu poate fi
oprita.
> Rana nu poate fi curatata in
mod corespunzator.
> Victima este (probabil)
insuficient proteiata irnpotriva tetanosului (nu este
vaccinata, i s-a tacut rapelul
cu mult timp in urrna, nu
este sigura daca a fost
vacclnata).
> Rana este mai mare decat
supratata echivalenta unei
jumatati din palma victimei.
> Sunt vizibile oase,
rnuschi sau alte tesutun
subcutanate.
> Leziunile sunt la nivelul
ocnuor, tetel sau organelor
genitale.
> In rana se afla un obiect.
> Rana este rezultatul
muscaturii unui animal,
respectiva unui om.
> Este yorba despre 0 plaga
inteoata, tacuta cu un obiect
contaminat.
> Daca nu poti apela la ajutorul unui specialist in primele
6 ore dupa ce rana a fost
provocata, spal-o mai intai
~i apoi dezinfecteaz-o.
189

RANI PROVOCATE iN URMA

Mu~cATURILOR
A se vedea "Mucaturi", p. 98.

DlNTI, CRApATI, SAU SCO~I

Exista situatii in care dintii sunt crapat' sau
scosi cu totul, in situatia in care cineva este
lovit la nivelul gurii cu mana, cu piciorul
sau cu alt obiect. Daca se acorda in mod
corespunzator primul ajutor, cresc sansele
ca dintele pierdut sa poata fi recuperat.
In cazul copiilor de peste 5 ani, dintii de
lapte cad la un moment dat. In locul lor
cresc altii, care vor ramane definitivi.
Nu trebuie sa iei niciuna dintre rnasurile
enumerate in continuare, in cazul in care
s-a pierdutin mod firesc un dinte de lapte
~i caca e~ti sigur ca este yorba despre un
asttel de dinte.

Exista coua sltuam:

~ Ce observi?
Victima are un dinte spart sau care
se rnisca.

Ce trebuie sa faci?
Pune-ti manust;
Cere-i victimei sa-~i clateasca gura
cu apa potabila proaspata:
Pune pe rana 0 compress sau 0
batistuta pentru rata, sau cere-i
victimei sa .rnuste" compresa
respecnva:
Nu face acest lucru daca exista
riscul ca victima sa inghita
compresa (daca este yorba, de
exemplu, de un copil de varsta
mica, de 0 victirna anxioasa, de 0
victirna inconstienta sau in stare de
ebrietate);
Daca este necesar, protejeaza cu
ajutorul unei comprese varfurile
ascutite ale dintelui rupt;
Transporta victima la dentist.

Ce observi?

Victima a pierdut un dinte.

Ce trebuie sa faci?

Pune-ti manusi;
Atinge dintele numai pe coroana.
Nu trebuie sa atingi radacina (acea
parte a dintelui care este prinsa in
gingie);
Clate~te dintele care este vizibil
murdar, timp de 10 secunde, in
lapte sau sub jet de apa rece de la
robinet;
Pastreaza dintele intr-un vas cu
lapte. Daca nu ai lapte, poti folosi
saliva. Daca nu exista riscul ca
victima sa inghita dintele, aceasta
poate sa tina dintele in gura;
Transporta cat mai rapid posibil
victima la dentist.

191

CORPI STRAINI
iN Pu\GI

Corpul strain prezent la nivelul unei leziuni

poate fi de dimensiuni foarte mici, de
exemplu, un ciob de stela, 0 a~chie de lemn
sau de dimensiuni relativ mari, de exemplu,
un cutit, un carlig pentru pescuit, 0 bucata
de sticla, Gravitatea ranii este determlnata
nu doar de rnarirnea obiectului, ci ~i de
zona in care este localizata, precum ~i de
adanclrnea leziunii. Tn mod normal, pof
sa inlaturi singur un ciob de sticla sau 0
ascble care ti-a intrat in mana, dar caca
ai un cutlt infipt in abdomen, nu incerca
sa-: sco] singur.

Victima prezlnta 0 rana in care

exista un obiect strain (de exemplu,
o nucata de sticla sau de metal, un
cum).

Ca regula qenerata, nu incerca sa inlaturi

un obiect strain care se af18.intr-o rana.

921

Ce observi?

Pune comprese sterile pe ambele

parti ale obiectului. Daca nu dispui
de comprese sterile, poti utiliza
o carpa curata ~i uscata sau mai
multe carpe curate ~i uscate.

e Tnfa~oara cu grija un bandaj

deasupra. Bandajul nu trebuie sa
exercite presiune asupra obiectului
din rana,

Ce trebuie sa faci?

Asigura-te de faptul ca nu intri in

contact cu sanqele victimei sau cu
alte fluide ale acesteia. Spala-te pe
maim ~ipune-f rnanusi;
tasa obiectul care este infipt in
rana acolo unde se gase~te! Orice
incercare de a-l scoate poate cauza
vatamari suplimentare. Exceptia de
la regula 0 reprezinta cazul in care
este vorba despre un ciob mic sau
despre 0 aschie:
Asigura-te ca obiectul in cauza nu
se rmsca. Vei afla cum sa faci acest
lucru folosind tehnica .Jrnobillzarea
obiectului din rana", p. 93;
Transporta victima la un specialist.

o Daca obiectul
Compenseaza dlterenta de inaltime
dintre obiect ~i rana cu bandaje ~i
comprese.

este atat de mare,

incat dlterenta de inaltime nu
poate fi cornpensata (daca este
vorba, de exemplu, despre un
cutit), realizeaza bandajul in jurul
obiectului, lasand parte din el sa
iasa din rana.

ARSURI
Arsurite pot fi clasificate tn diverse moduri. Gel mai important lucru este sa pot! face
distinctia tntre arsuri usosre $i arsuri grave. 0 arsura grava implica faptul ca Tngrijirite
trebuie sa fie acordate de cstre 0 persoana specializata. In ceea ce pnveste arsurite
usoere, Ie poti trata $i tu.
Exista diferiti factori care au un rol Tn
determinarea severitatii unei arsuri:
adancirnea (gradul) arsurii;
suprafata care a fost arsa:
locul Tn care este situata arsura;
cauza arsurii;
varsta victimei.
Arsurile sunt clasificate pe grade, ln functle
de adanclrne, existand arsuri de gradul
Tntai, doi ~i trei. Cu cat 0 arsura este mai
adanca, cu atat este mai grava.

o arsura de gradul al doilea este 0 leziune

mai profunda $i irnplica formarea de
vezicule, iar daca acestea crapa, se pot
observa rani de culoare rosie sau alba.
Aceste arsuri sunt deosebit de dureroase,
deoarece sunt afectate atat supratata
pielii, cat ~i derma. ln imediata apropiere
a arsurilor de gradul al doilea se rernarca
arsuri de gradul Tntai.

o arsura

de gradul al treilea, respectiv

rsura care atecteaza pielea pe toata
rosimea ei, este 0 arsura de culoare
neagra sau alba, perqarnentoasa. Din
cauza ca nervii care raspund de senzatia
t ctila, respectiv cu ajutorul carora este
detectata durerea, au fost ctstrus! acest
en de leziune nu este una dureroasa
Orlcum,in imediata apropiere a arsurilor de
radul al treilea pot exista arsuri de gradul
tntai ~i doi, iar acestea provoaca dureri.

941

Arsurile de la nivelul tetel, urechilor, rnainilor, picioarelor, Tncheieturilor, organelor

genitale sunt, de asemenea, severe, din
cauza ca se pot forma cicatrici ~i exista
riscul ca respectivele segmente/organe
ale corpului sa nu mai poata functiona. ln
starsit, arsurile care se rnanltesta Tn jurul
gatului, trunchiului, respectivTn jurul unui
membru sunt severe. Tesuturile se umfla ~i
asttel este irnpiedicata circulatla sangelui.
astfel de sltuatie este conslderata a fi
grava i reclama lnterventia urqenta a
personalului specializat.

o arsura

de gradul Tntai este, de cele

mai multe ori, rezultatul unui accident
casnic sau al expunerii la soare. Pielea
are 0 culoare rosie, poate fi usor urnflata
~i victima are dureri/usturimi. ln astfel de
snuatu este atectata doar supratata pielii,
astlel Tncat terminatiile nervoase, sensibile
la durere, sunt stimulate continuu.

~i locul In care este prezenta arsura este

important atunci cand se deterrnlna gravitatea arsurii. Arsurile Tn zona gurii ~i a
gatului pot pune intotdeauna ln pericol vlata
victimei, chiar caca sunt de dimensiuni
reduse. Tesuturile se pot umfla ~i astfel
victima se poate sufoca.

Nu intotdeauna severitatea unei arsuri

d pinde de adancimea ei. Un factor
Important In acest sens este ~i supratata
tsctata. Arsurile care se intind peste
10% din supratata total a a corpului pot
une in pericol viata victimei. ln cazul
opiilor, arsurile care atecteaza peste
% din supratata totals a corpului sunt
nsiderate a fi severe. Tntinderea unei
rsuri poatefi apreciata luandu-seca unitate
d masura palma victimei. Palma victimei
u degete cu tot constituie aproximativ 1 %
In supratata totals a corpului acesteia.

Atunci cand ne gandim la cauza arsurilor,

ne vin Tn minte automat focul, lichidele
fierblnf sau un obiect fierbinte. Cu toate
acestea, arsurile pot fi cauzate ~i de curent
electric, produse chimice, radiatii ionizante
sau de aburi. Tnastfel de situatii rana este
grava, deoarece este Tnsotita de leziuni
interne serioase.
Varsta victimei este irnportanta atunci cand
ne gandim daca este cazul sa apelarn la
serviciile speclallstllor. Este cel mai bine
sa ape lam la serviciile acestora atunci
cand e vorba de copii care nu au ajuns la
varsta de 5 ani sau de persoane care au
depastt varsta de 60 de ani, indiferent de
tipul arsurii.
195

Ce observi?

Yictima a suferit 0 arsura:

In cazul in care este 0 arsura
superflciala, pielea se inroseste,
rana se umna ~i victima are dureri.
Daca e vorba despre 0 arsura mai
profunda, se forrneaza ba~ici.
Acest tip de arsura este insotita
de dureri mari;
ln situatia in care este arsa pana la
stratul ei cel mai profund, rana nu
mai este dureroasa, deoarece nervii
din zona au fost dlstrusi. Zona din
jrnedlata apropiere a ranll prezlnta
arsuri mai putin grave, acestea fiind
dureroase. Rana este uscata ~i poate
ti neaqra, alba sau asemanatoare
pergamentului.

Ce trebuie sa faci?

Race~te rana cu apa calduta sau

!ece, de la robinet sau de la dus;
In situatia Tncare trebuie sa racesn
rana mai mult timp (peste 10

961

minute) ~i daca rana are 0 supratata

mai mare (de exemplu, Tncazul
arsurilor extinse), exlsta riscul sa
induci starea de hipotermie. De
aceea nu este indicat sa utilizezi apa
cu gheata ~i este bine sa protejezi
victima impotriva vantului ~i ploii,
dupa ce ai raclt rana;
Nu pune nlclodata gheata pe 0
arsura. Actionand asttel, afectezi ~i
mai mult tesutul respectiv;
Race~te rana pana cano durerile se
atenueaza;
Tnlatura cu atentle imbracarnlntea
~i bijuteriile victimei, cu exceptla
situafiei Tncare acestea sunt lipite
de piele;
Nu sparge ba~icile care s-au format;
Nu uita ca exlsta risc de lnfectie:
Acopera-le cu un pansament ~a~ cu
o carpa curata,
Verifica daca victima a tacut
vaccinul antitetanos;
Verifica daca exista simptome de
intoxicatle. ln caz de incendiu, se
tormeaza gaze toxice;
ln situatia in care pielea sau ochii au
intratTn contact cu acizi sau baze
clateste zonele respective cu mUlta
apa de la robinet. Aslqura-te de
faptul ca apa nu atinge alte parti ale
corpului sau persoana care acorda
primul ajutor;
lncearca sa apreciezi cat de grava
este arsura.

In cazul unei arsuri grave:

Apeleaza la serviciile de urgenta;
Dupa ce race~ti locul afectat, aplica
un bandaj umed (de exemplu, 0
compress sau 0 carpa curata).

Atentie! ProduseIe care contin antibiotice

vor fi folosite numai la recomandarea
medicului.
Dupa ce ai acordat primul ajutor, Tndruma
victima catre 0 unitate spltallceasca,
respectiv cafre un medic atunci cand:
Este vorba de copii sub 5 ani sau
adulti care au depa~it varsta de 60
de ani ~i au suferit arsuri;
Este vorba de arsuri la nivelul fetei ,
urechilor, rnainilor, picioarelor,
Tncheieturilor sau organelor genitale;
Este vorba de arsuri la nivelul caner
respiratorii (de exemplu, din cauza
ca victima a inhalat turn sau gaze
fierbinti);
Este vorba de arsuri care se
rnanttesta in jurul gatului,
trunchiului, respectiv in jurul unui
membru;
Pielea este arsa in totalitate,
respectiv pana la tesutul subcutanat;
Este vorba de arsuri provocate de
curentul electric, produse chimice,
radiatil ionizante sau aburi sub
presiune.

MU~cATURA DE ~ARPE

Mu~cATURI

Exista multe animate care pot sa ne lntepe, respectiv sa ne muste. Ranile provocate
astfe/ nu sunt, de ooicei grave. Cu toate acestea, e/e implica anumite riscuri. La nive/u/
gurii !ji a/ dintilor exista un numiir mare de microorganisme care pot infecta ranile
provocate de mU!jcaturi. in plus, victima poate avea 0 reactie a/ergica. Une/e animate
produc toxine care pot avea urmari serioase sau care pot fi chiar fatale.

Ce observi?

Rani cauzate de muscatora de caine:

Tnvinetirea tesuturilor: ,
Lacerate sertoasa la nivelul pielii, al
tesuturilor subcutanate ~i eventuala
vatamare a tendoanelor ~i nervi lor;
Victima are dureri.

..

Ce trebuie sa faci?

Pune-f rnanusi;
Spata rana cu rnulta apa;
usuca zona din imediata apropiere a
ranii ~i pune un bandaj;
Apeleaza la medic.

MU$catura de $arpe ne provoaca Tngrijorare, de$i, de mu/te oti, urmarile acesteia nu sunt
permanente. Sunt numai cateva specii de sen (250 din 2700) deosebit de venino$i,
care pot provoca afectiuni ce pun tn perico/ viata victimei. Deoarece copiii au 0 greutate
mai mica, ei sunt mai sensibili /a veninu/ de !jarpe decat adu/tii.

In situatia

tn care mU!jcatura e foarte dureroasa, membru/ afectat se umfla $i pie/ea se

dec%reaza, $arpe/e care a tnuscet este, probabi/, veninos. Veninu/ de !jarpe comine
ubstante care descompun ce/u/ele (deci $i sange/e) $;care afecteaza inima sau nervii.

Uneori veninu/ contine substante care reduc tensiunea arteria/a. Exista Tnsaantidoturi
pentru mU$caturile de !jarpe, respectiv pentru venin. in caz de nevoie, suna /a 112.

i: ~

Ce observi?

Urmele a doua randun de dinti

sau cateva rani lntepate de mici
dimensiuni;
Victima are dureri;
Umflaturi;
Pielea se decoloreaza, devenind
uneori verzuie sau purpurie.
in sltuatia In care victima rsacnoneaza
la venin, ea poate prezenta urrnatoarele
simptome:
scacerea tensiunii arteriale din
cauza reactiei de soc;
Arneteli ~ivoma:
Senzatie de sete;
Transplrane ~isalivatie excesiva;
Probleme de vedere (imagine In
ceata, imagine dubla);
Convulsii;
Tulburarl de natura senzoriala sau
paralizie.

"

Ce trebuie sa faci?

Asiqura-te ca situana este sub

control;
Nu te apropia de victima oaca
sarpele este Inca in preajma
acesteia;
Apeleaza la serviciile de urqenta sau
asiqura transportul victimei;
Transporta victima intr-un loc sigur;
Cere-i victimei sa-~i pastreze calmul,
~i sa nu se agite pentru ca veninul
sa se raspandeasca cat mai putin
posibilln organism;
trnobilizeaza membrul afectat, astlel
Incat sa ramana nerniscat;
lnlatura bijuteriile victimei, asttel
Incat sa permitl sanqelu' sa circule,
daca observi ca exista urnflatun;
Vezi ce model are sarpele pe piele,
asttel lncat sa se poata determina
ulterior din ce specie face parte.
199

981

iNTEPATURA
DE MEDUzA
,
Meduzele sunt organisme celenterate gelatinoase, marine sau oceanice. Corpurile lor
sunt acoperite cu nematocite, care secreta 0 substanta cu care I$i paralizeaza prada.
in unele regiuni ale lumii exista meduze ce pot ucide un om tntr-un timp foarte scurt.
in anumite situatii (In tmctie de anotimp, temperatura, directia vantului, etc.) meduzele
ajung In zona de coests pana pe plaje, purtate de apa. Oamenii pot veni In contact cu
meduzele csna se plimbii pe plaja sau cand Inoata.
Doua exemple de specii de meduze cu intepatura letala:

o Viespea-de-mare

din Australia
(Chironex fleckeri/meduza de
talie mare) este un animal care
traleste in zonele de coasts ~i in
estuaruri. lntepatura ei provoaca
dureri extrem de mari. Veninul unei
astfel de meduze poate avea ca
efect stopul cardiac la 5 minute
dupa ce substanta toxica a intrat in
organism.

G Meduza Irukendji face intepatun mici

la nivelul pielii, dar, lntr-un interval
care variaza intre 5 ~i 40 de minute,
veninul sau poate cauza dureri care
se raspandesc prin tot corpul, qreturi
~i varsaturi, dificultati la respiratie,
transpiratii, stare de nelmiste,
senzatia .unui dezastru iminent",
urmata de un posibil infarct, edem
pulmonar ~i puseu de hipertensiune.

1001

Devreme ce exista 0 multitudine de meduze,

exstand diterente chiar ~iin cadrul acelelasl
specii, nimeni nu poate avea pretentia ca
persoana care acorda primul ajutor sa
identifice exact meduza ~i este imposibil
sa se stabileasca 0 procedura generalvalabila pentru tratarnentu intepaturii de
meduza. Pentru fiecare persoana care
acorda primul ajutor este important sa ~tie
ce fel de meduza este intalnita frecventin
regiunea in care se afla. 0 alta opthme este
aceea de a contacta autoritatile competente,
pentru a se obtlne fotografii cu diferite
specii de meduze, respectiv cu diferite
tipuri de intepaturi.

Ce observi?
Urme de culoare rosie, urnflaturi
mici, de culoare rosie:
Senzatie de mancarlme ~ide arsura:
Dureri.
actlne la nematocite:
durere;
qreturi ~ivarsaturl;
crampe;
dificultati la respiratie (nevoie de
aer, tuse, respiratie suieratoare):
aritmie carctaca;

soc:
piederea cunostintei,

8 Ce trebuie sa faci?
Nu atinge zona atectata:
In sifuatia in care victima se afla
intr-o zona in care exista meduze a
carer intepatura este letala, alerteaza
cat mai curand serviciile de urgenta
~i etectueaza manevrele de prim
ajutor, monitorizand cane respiratorii
ale victimei, respiratia ~i circulatia;
Toate intepatunle de rneduza trebuie
clatne atent cu otet, timp de cel
putin 30 de secunde, asttel incat sa
se neutralizeze veninul nematocitelor
~i sa se previna raspandirea acestuia
in organism. Daca nu dispui de otet,
poti sa tolosesf 0 solutie cu praf
de copt. oaca este yorba despre
o rneduza .Caravela-portuqheza"
(Physalia utriculus), nu folosi otet,
pentru ca in cazul acestei specii
otetul va avea exact efectul contrar
celui dorit;
Dupa ce ai neutralizat toxinele, poti
spala rnuscatura cu apa calda pana .'
in momentulin care durerea incepe
sa se diminueze (cel putln 20-30 de
minute). Procedeaza in asa tel incat
sa nu oparesn victima;
naca este necesar, apeleaza la
ajutorul speclallsfllor.

1101

iNTEPATURA
DE INSECTA

Tntepatura de insecta este a rana de mlci dimensiuni, cauzata de a insecta; de obicol,

a astfef de rana este inofensiva i creeaza a vaga senzatie de disconfort.

uaca insa victima a fost intepata in mai

multe randuri, cantitatea de substama toxica
ce ajunge in organism in urma intepaturilor
poate atrage dupa sine 0 reactie cat se
poate de serloasa 0 intepatura la nivelul
gurii sau al g1Uuluipoate sa puna in pericol
viata victimei, deoarece apare lnflamatla
care irnpiedica respiratia,

Ce trebuie sa faci?
Ce observi?

De cele mai multe ori:

umflaturi in punctulin care s-a
produs intepatura, roseata,
rnancarlrne 9i durere suportabila

ln cazul

unei reacth severe:

edem la nivelul callor respiratorii,
diticultaf la resptratie sau 90C.

ln cazul unei victime

cu hipersensibilitate
la toxinele provenite de la insecte, poate
sa se dectanseze 0 reactie alerclca, ceea
ce poate implica umfliHuri la nivelul caner
respiratorii, dificultati la respiratle, 90C
anafilactic sau chiar deces.

In unele situatii se rernarca de asemenea

dureri de cap, arneteli, greturi 9i
diaree;
dificultati la respiratie, la Inqhitit,
pierderea cunostintei.

tlnisteste victima;
Daca acul mai este infipt in piele,
scoate-I folosindu-te de unghii
sau de supratata boanta a unui
cutit, Efectueaza aceasta operatie
impingand U90r acul de jos in sus.
Nu utiliza 0 penseta, deoarece
aceasta ar putea presa saculetul cu
substanta toxca ce ramane in piele
i astlel aceasta ar putea patrunde
in sanqe:
Race9te locul in care s-a prod us
htepatura. Folose9te gheata, astlel
incat sa se mai reduca urntlatura,
senzatia de rnancarlrne 9i durerea;
Spala cu apa zona din imediata
apropiere a intepaturii;

Cere-i victimei sa tina in gura un cub

de gheata sau apa rece in sltuatia
in care a fost intepata in gura sau
in gat. Astle I se va reduce riscul de
producere a edemului;
A9aza victima intr-o pozitie
lntermedlara intre sezut 9i culcat, in
situatia in care are 0 reactle alerqica
9i nu se simte bine. Acest lucru 0 va
ajuta sa respire;
Apeleaza la serviciile de urgenta
daca:
o victima are 0 hipersensibilitate la
substantele toxice provenite de la
insecte 9i nu se simte bine;
o victima a fost mtepata a nivelul
gurii sau in gat.
lndrurna victima catre un spital sau
un medic daca:
o nu potl sa scotl acul de insecta;
o victima incepe sa se slmta din
ce in ce mai rau dupa ce a fost

lntepata.

1021

1103

iNTEPATURA DE cApu~A

a Intepatura

de capu$a este 0 rana de dimensiuni reduse cauzata de un para7/1

asemanator cu paianjenul, care traie$te In paduri, zone acoperite cu iarbii, tufi$url QI
dune. Pentru a se putea reproduce, capu$a are nevoie de sange. fa nu poate sM ~I
nici zbura, de aceea a$teapta, stand pe plante sau In iarbii.

ln

momentulln care trece pe langa ea

un animal sau un om, capusa se agata
cu gura de epiderma expusa a acestuia.
Apoi suge sangele victimei timp de mai
multe ore sau chiar mai multe zile. Capu~a
poate transmite diverse boli. Una dintre
ele este boala Lyme.
Cu cat capusa sta mai mult timp pe pielea
cuiva, cu atat riscul de infectie este mai
mare. Acesta este motivul pentru care
capusa trebule Inlaturata cat mai rapid,
de preferat In primele 24 de ore.

~ ~ Ce observi?
0 Intepatura de capu~a nu este
dureroasa ~i trece de multe ori
neobservata. Dupa cateva ore apare
senzatia de rnancarime:
Dupa ce se alirnenteaza cu sanqe,
o capua ajunge la dimensiunea
unui bob de mazare i este mai
u~br de depistat. ln cazul oamenilor,
capusa se instaleaza de obicei pe
cap, pe gat, la subsuori, In zona
genunchilor, In zona inghinala ~i a
gleznelor. Teoretic, 0 capu~a poate
fi gasita oriunde pe corp.

B Ce trebuie sa faci?
lnceparteaza cat mai rapid
capusa. Utilizeaza In acest scop un
dispozitiv special, destinat Inlaturarii
capuseior sau 0 penseta fina, Nu
inlatura capusa cu degetele

Procedeaza In asa tel incat sa

lndepartezi i corpul insectei ~i

capul acesteia;
lndeparteaza capusa printr-o
singura rniscare:

1041

Nu utiliza alcool, antiseptic sau

alte substante pentru a anestezia
capusa;
Spala rana cu apa i apoi
dezinfecteaz-o cu alcool sau cu un
antiseptic;
Noteaza unde este locul pe corpul
victimei i care este data la care a
intepat capusa;
Daca pielea Ii rnodiflca aspectul
In mod neoblsnuit In primele
saptamani dupa intepatura,
sfatuieste victima sa se duce
la un medic;
lndruma victima cane un spital sau
un medic daca:
o pielea I~i rnoditica aspectul in
mod neoblsnuit;
o apar alte simptome (de exemplu,
tebra, dureri de cap, dureri ale
Incheieturilor);
o victima este 0 ternele insarcinata.
Exista 0 serie de masuri care se pot lua
pentru a se preveni Intepatera de capusa.
Poti utiliza 0 piasa antiinsecte sau un spray
Impotriva insectelor. De asemenea, poti
purta lmbracamlnte care Iti acopera cea
mai mare parte a corpului ~n special In
cursul dupa-amlezlh. Poti sa consultl ~i
un medic, care Iti poate recomanda un
anumit vaccin. Potl, de asemenea, sa te
informezi despre cum arata ~i ce probleme
pot cauza anumite insecte.

1105

Oaca oamenii se expun fa temperaturi extreme, ei pot fi atectati fa niveffocaf (de

exempfu, arsuri sau degeraturi) sau sistemic (insofatie on hipotermie).

Tesuturile unei persoane expuse fa trig pot avea de suterit. Teeutiulte respective pot
lngheta sau se poate instafa hipotermia.

DEGERATURI
Atunci cane este frig, vasele sangvine
periferice se contracta, asttei incat mai
putln sange (cald) circula prin extremitanle
corpului. Urmare a acestui fapt, se pot
forma cristale Tn anumite portiuni ale
organismului. Din cauza cii aportul de sange
nu se face Tn mod corespunzator, pot fi
afectate serios pielea ~i diverse tesuturl.
Exista riscul aparitiei deqeraturilor pe
supratete mari ale corpului ~i la nivelul
exnemnamcr (degetelede la rnaini, degetele
de la picioare, nasul, urechile). La 0 grade
Celsius sau la temperaturi mai scazute,
vasele de sange incep sa se ingusteze.
Acest fenomen apare ~i atunci cand 0
persoana este expusa vantului puternic.
In mornentul in care corpul este expus
unor temperaturi extrem de mici sau este
expus unor temperaturi mici pe 0 perioada
indelunqata de timp, fluxul de sange la
nivelul anumitor parti ale corpului atinge
un nivel periculos de redus.

Ce observi?

Pielea devine alba;

Dupa 0 anum ita perioada de timp
apar pete albastrul Tnacele portiuni
ale corpului care au inqhetat;
Existenta unor turnlcaturl, care se
transtorrna Tnsenzatie de arsura
apoi durere;
Apar ba~ici cu lichid negru;
Se extollaza pielea;
Pe anumite portlun pielea este alba,
tare, rece ~i apoi devine neacra:
Apare senzatia de amorteala,

E Ce trebuie sa faci?
Transporta victima intr-un loc
acaposnt,
lndeparteaza bijuteriile victimei, fara
a-i afecta in vreun fel pielea;
Reincalzeste portiunlle degerate,
atata vreme cat nu ri~ti sa provoci
rani;
Proteieaza portiunile in cauza
impotriva frigului;
Portiunile afectate ar trebui
reincalzlte, prin cufundare timp
de 20-30 de minute Tnapa la
temperatura corpului;
Deqeraturite severe ar trebui tratate
Tntr-un interval de 24 de ore de la
instalare;
Nu aseza un obiect fierbinte direct
pe tesutu degerat, deoarece poate
genera temperaturi mai mari decat
cele dorite ~i poate cauza arsuri;
Intreprinde tot ce este posibil ~i
protejeaza portiunea atectata de

deqeraturi, pe care ai reusit sa 0

incalzestl, asttel Tncat aceasta sa nu
Tnghete din nou ~i transports cat mai
rapid victima la un spital unde sa
poata fi fratata;
Verifica caca victima a tacut vaccinul
antitetanos;
Nu sparge ba~icile care s-au format;
Aplica un bandaj, asttel Tncat sa
protejezi portiunea atectata:
Consulta un medic.

Daca victima este lipita de un obiect care

a inqhetat, de exemplu de un congelator,
incearca s-o eliberezi turnand apa la
temperatura camerei peste portiunea
atectata Daca este vorba despre un obiect
alimentat cu energie electrica, Tntrerupe
alimentarea cu energie inalnte de a face
operatiunea anterior arnintita. Nu utiliza
nicodata un uscator de par sau un cutit
pentru a elibera victima.

1107

HIPOTERMIA
Hipotermia se lnreqlstreaza ln momentulTn
care nu se mai poate mentlne temperatura
normala a corpului (aceasta scade). Pentru
ca temperatura sa creases, organismul
pune ln miscare muschii (frisoane), pentru
a produce caldura,

corpuincearca sa piarda cat mai puiina

caldura, Astlel, vasele de sanqe de la
nivelul pielii se inqusteaza (pielea devine
palida), iar riidacinile firelor de par ies ln
evidenta, pentru a forma un strat izolator
("pielea de gaina").
Tnasttel de conditll temperatura corpului
este mai mica decat cea necesara pentru
a se asigura un metabolism normal i 0
functonare norrnata (35C).

Ce observi?
in cazul hipotermiei in stadiu incipient:
Frisoane;
Piele rece, alba, uscata:
Respiraiia se rnoditica, trecandu-se
de la hiperventllatie la 0 resplratie
lenta, suleratoare:
Stare (generala) de confuzie;
Senzatie de oooseala i sornnolenta;
Stare de sernlconstienta.

in cazul hipotermiei severe:

Victima nu mai are frisoane;

Pierderea cunostintei;
Absenta reflexelor;
Ritm cardiac red us;
Rigidizarea muschilor;
Este posibil ca buzele, urechile,
degetele de la maini i de la picioare
sa fie vinete.

Ce trebuie

sa faci?

in cazul hipotermiei in stadiu incipient:

Transporta victima intr-un loc in care
este mai cald;
Procedeaza Tnasa tel incat corpul
victimei sa nu se raceasca mai mult:
o Tn situatla in care hainele victimei
sunt ude (de exemplu, cand este
vorba despre 0 persoana salvata
de la inec), scoate-i hainele
numai daca nu exlsta rise de
hipotermie;
o acopera capul victimei, deoarece
la nivelul capului se pierde multa
caldura;
I
'1081

Daca nu dispui de 0 pilota, poti

utiliza alte obiecte pentru a Tncalzi
victima (0 patura uscata, haine
uscate, 0 folie protectoare etc.);
Ca 0 exceptie la regulile generalvalabile ln ceea ce priveste
acordarea primului ajutor, daca
este verba despre 0 vlctlrna cu
hipotermie in stadiu incipient, poti
sa-: dai acesteia ceva cald de baut;
Apeleaza la medic, caca este
necesar.

n cazul hipotermiei severe:

Procedeaza In asa tel lncat corpul

victimei sa nu se raceasca i mai
mult;
Daca este posibil, utillzeaza

patura

Tntoate cazuriie de hipotermie etectueaza

toate manevrele cu grija i tereste victima
de frig. Evita sa muti victima daca nu e
necesar.
Exista 0 serie de masuri pe care Ie po] lua
asttel incat sa previi hipotermia. Tnprimul
rand, trebuie sa-ti iei toate rnasurile de
siguranta cand esti la munte sau cand
practici sporturi de iarna. De exemplu, intr-o
zona in care exista pericol de avalansa, poti
sa apelezi la localnici pentru ate informa
Tnlegatura cu semnele care prevestesc un
pericol, respectiv cu rnasurlle de siguranta
pe care se cuvine sa Ie iei. Tnainte de a
pleca pe un anumit traseu, este bine sa
te informezi asupra modului ln care poti
contacta serviciile de urgenta.

elecmca:
Daca nu dispui de 0 patura electrica,
poti utiliza 0 sticla cu apa calda,
perne electrice sau pietre lncalzite.
Pentru a evita producerea de arsuri,
procedeaza Tnasa tel lncat
obiectele amintite sa nu vina in
contact direct cu corpul victimei.
Poti, de asemenea, sa incalzesn
victima prin contact fizic;
Nu Ii oferi victimei nimic de
mancat sau de baut;
Apeleaza serviciile de urqenta.

1109

.-- ---_.-

---- -_.- ----- -------- --- ---- ------ ---- -- .-- ----- .-- ---- -------------- --- ---------- ------'"

3rc.

Corpu/ produce c8ldura In mod continuu pentru a-$i mentine temperatura de

In conditii de temperatura excesiva, pierderi/e de ca/dura prin transpiratie, perspiratie,
vasodi/atatie periferica pot fi insuficiente pentru a men tine temperatura norma/a $i apar
diverse prob/eme de sanatate. Pierderea e/ectrolitilor (prin transpiratie excesiva) sau

SENZATIA DE EPUIZARE
~I LE~INULCAUZAT DE
CALDURA
Senzatia de epuizare cauzata de caldura
reprezinta 0 forma usoara a insolatiei.

deshidratarea sunt doar douB exemp/e.

~ ~ Ce observi?
INSOLATIA
Aceasta situatie intervine In momentul
In care orqantsmul Isi pierde capacitatea
de a-si rnentine temperatura norrnala
(expunere dlrecta a capului la soare) ~i
se supralncalze~te (persoana In cauza
se expune unui mediu In care este mult
prea cald).

Ce observi?

Comportament bizar, dureri de

cap, arnetell, haluclnani, stari
de confuzie, anxietate, absenta
capacitatii de orientare, stare
comatoasa;
Temperatura ridicata;
Aasenta transplratlei, tata cotorata In
rosu aprins sau piele uscata;
Puis rapid, dificultati In a respira;
Greturi, varsaturi, senzatia de
oboseala, senzatia de slablciune.

Ce trebuie sa faci?

Procedeaza In asa fellncat victima

sa nu mai fie expusa la soare;
Daca este necesar, apeleaza la
serviciile de urgenta;
Transporta victima Intr-un loc
racoros;
Racore~te victima incet, utllizand
urrnatoarele tehnici:
o cere-i victimei sa se dezbrace
pana la brau:
o cel mai bine este sa totosesti jet
de apa;
o aplica comprese umede (Ia 0
temperatura care varlaza Intre 15
~i 20C), toioseste In aceiasi timp
un ventilator, asttel incat aerul sa
circule;
o stropeste victima cu apa ~i
orienteaza ventilatorul spre ea;
o daca acest lucru nu este suficient, tmpacneteaza corpul
victimei In haine umede ~i
trectioneaza victima user cu apa
calduta;
o a~aza' victima In apa rece (daca
este posibil);
o asaza pungi cu gheata In zona
inghinala, la subsuori ~i pe ceafa
victimei.

Esteposibil
~ ea 0 persoana eare are senzatie
,
de epuiiare, respectiv care le~ina din
eauza ealdurii sa prezinte urrnatoarele
simptome:
transpirane abundenta;
paloare;
crampe museulare;
senzatie de oboseala, respectiv de
slabiciune:
arnetej:
dureri de cap;
greturi ~i varsaturl;
piele reee ~i urneda;
puis rapid, dar slab,

Ce trebuie sa faci?
Ofera-l vietimei 0 bautura care
contine saruri de rehidratare;
Evacueaza victima din mediulln
care este cald, daca este posibil, ~i
racoreste-o eu un ventilator, pungi
cu gheata sau stropeste-o eu apa
Daca nu se iau rnasun Impotriva epuizarii
cauzate de caldura, este posibil ea victima
A faca insolate,

CRAMPE CAUZATE
DE CALDURA
Crampele cauzate de ealdura sunt crampe
museulare dureroase, involuntare, care se
rnanltesta In timp ee depunem efort fizie
sau lucram intr-un mediu In care este
eald, respectiv dupa ce am tacut sport
sau am lucrat lntr-un astlel de mediu.
Crampele muscu/are se pot manifesta la
nivelu/ tuturor grupelor de rnuschi, dar ele
apar cel mai free vent la nivelul bratelor
abdomenului ~i spatelui.
"
Crampele eauzate de caldura apar deoarece
persoana In cauza pierde cantltatt foarte
mari de apa ~i sarun (prin inte~mediul
transpiratlef), La aeeasta eontribuie ~i faptul
ea persoana atectata sta sau lucreaza
Intr -un mediu In care este eald ~i pierderea
fluidelor este cornpensata doar prin aportul
de apa, nu ~i de electrolln,

Ce observi?

Crampe musculare In cornblnatle cu

expunerea la un mediu cald.

Ce trebuie sa faci?

Spune-i victimei sa bea 0 biiutura de

rehidratare pentru sportivl:
In timp ee vietima bea, muschii pot fi
relaxan, raeoriti, rnasan:
Cere-i victimei sa nu se mai expuna
unui mediu cald ~i indrum-o catre un
mediu racoros.

1111

ROBLEME DE SANATATE CAUZATE DE ALTITUDINE

DESHIDRATAREA

ln cazulin

care 0 vicnma pierde 0 cantitate

mai mare de lichide dedit aceea pe
care 0 introduce in organism, intervine
deshidratarea. Victima nu elimina doar
flu ide, ci ~i sarurl, precum ~i alti nutrlenti.

Ce observi?

Gura ~i mucoasele sunt uscate;

Senzatie de sete;
Ochii sunt infundati in orbite;
Pielea si-a pierdut elasticitatea;
Urina este de culoare inchisa, iar
victima urineaza rar;
Senzatie de stabiciune;
Dureri de cap;
Dureri abdominale.

Ce trebuie sa faci?
lntreaba victima daca are gura
uscata:
Deshidratarea (cauzata de
transpiratia abundenta, de diareea
severs sau de voma) se trateaza cel
mai bine adrnlnlstrandu-se fluide pe
cale orala;
ln situatla in care victima bea
lichide, este de preferat ca acestea
sa connna carbohldratl 9i electrolitl;

Asiqura-te de faptul ca victima

introduce in organism 0 cantitate
mai mare de lichide decat aceea pe
care a eliminat-o;
ln ceea ce priveste protectla
impotriva deshldratarii, poti gasi
in farmacii diferite prod use care
se elibereaza fara reteta sau te
poti orienta spre produsele din
magazinele cu articole sportive sau
din cele specializate in activitati in
aer liber. Daca nu exlsta in apropiera
nicio farmacie ~i niciun astfel de
magazin, pune 0 jurnatate de pllcule]
de praf de copt (bicarbonat de sodiu)
~i 3 linguri de zahar intr-un litru de
apa potabila.
Exista 0 serie de rnodalitati destinat
prevenirii desnldratarn. ln primul rand, esto
necesar sa bem 0 cantitate corespunzatoart
de lichide pe parcursul zilei. Se recornanf
evitarea efortului excesiv dupa-arniaz ,
Vestimentatia trebuie sa fie de asemenea
adaptata. Poti purta palarie ~i haine largl,
vaporoase, care sa permita circulatn
aerului. Sunt ~i alte metode de preveniru
a deshidratarii; printre acestea se numar
protejarea pielii cu lotiunl lmpotriva razele
solare. De asemenea, este bine sa-t accrzl
suficient timp organismului tau pentru II
se adapta, mai ales daca nu esti obi~null
cu clima calda,

fncepand de la 2000 de metri peste nivelu/ marii $i dincolo de aceasta altitudine aerul
ontine 0 cantitate semnificativ mai redusa de oxigen. Persoanele care traiesc la 0
tfel de altitudine s-au adaptat la conditiile existente.
De exemplu, organismullor produce mai multe celule ro$ii, astfel Incat este retinuta 0
ontitate mai mare de oxigen care ajunge In sange. Chiar $i turi$tii ce ajung treptat la
ItItudini din ce In ce mai mari se adapteaza In mediul respectiv dupa ceteve saptamani.
Acesta este motivul pentru care sportivii se antreneaza frecvent la mare altitudine.
roblemele intervin doar atunci cand ascensiunea se face prea repede. Organismul nu
re timp sa se adapteze la nivelul redus de oxigen din aer. Tiutsti; mai ales cei care au
probleme de ordin medical, pot prezenta 0 stare de rau de altitudine daca ascensiunea
face rapid (de exemplu, 0 plimbare cu telefericul catre varful muntelui). Alpini$tii
re ajung /a mare altitudine (de exemplu In Himalaya) pot avea, de asemenea, 0 stare
d rau datorata acesteia.

"R u de altitudine" este 0 denumire generica

ntru 0 serie de atectluni, Ne vom opri la
tr I dintre ele, care se rnanitesta cel mai
Ir e-vent hipobaropatia, edemul pulmonar
rovocat de altitudine ~i edemul cerebral
rovocat de altitudine. Hipobaropatia este 0
I cfiune care se manlresta la persoanele
re au fost recent la altitudini de 1.980.440 de metri sau la altitudini mai mari.

Daca simptomele caracteristice pentru

hipobaropatie se rnanltesta la altitudini
mai mici, acesta poate constitui un semn
al deshidratarii sau al insolatiei. ln situatia
in care hipobaropatia nu este tratata, ea
poate pune in pericol vlata persoanei in
cauza. Poate sa se manifeste prin edem
cerebral sau acumularea de lichid in
plarnani.

1113

Ce observi?

In majoritatea cazurilor simptomele starii

de rau cauzate de altitudine nu sunt serioase, de exemplu:
arneteli, senzatla de oboseala, dureri
de cap;
greturi ~i varsanm,
ritm cardiac accelerat;
aceste simptome se aqraveaza daca
victima este epuizata.
simptomele urmatoare indica 0 forma mai
grava a starii de rau cauzate de altitudine:
pielea se invinete~te (cianoza):
exlsta senzatia de apasare pe piept;
victima tuseste ~i scuipa sange;
stare de confuzie;
stare de sernlconstienta, lipsa
interactiunii ln plan social.
Simptome caracteristice pentru
hipobaropatie:
persoana In cauza a fost recent la
altitudini de 1.980-2.440 de metri
sau la altitudini mai mari;
dureri de cap;
lipsa poftei de rnancare:
greturi insotlte sau nu de varsatun;
insomnie;
senzatie de oboseala,
Simptome caracteristice pentru edemul
pulmonar provocat de altitudine:
tuse seaca ~i senzatia de lipsa de
aer (chiar ~i In stare de repaus);

1141

accentuarea senzatlei de lipsa de

aer;
posibil durere mare In piept;
tuse urneda; mai Intai sputa se
prezinta sub forma de spurna,
ulterior sub forma de spurna cu
sanqe.
Simptome caracteristice pentru edemul
cerebral provocat de altitudine:
pierderea capacitatii de coordonare
sau ataxia (persoana ln cauza nu se
poate deplasa Tn linie dreapta, nu
poate sta cu picioarele lipite unul de
altul ~i nu I~i poate rnentine pozitia
daca inch ide ochii);
dureri severe de cap, care nu se
atenueaza cu medlcatie sau odinna;
modificari bizare de personalitate;
posibil convulsii sau stare

Problemele de sanatate care au drept cauza sporturile nautice apar In centrele In care
epractica astfel de sporturi sau pe plaje. Din acest motiv este important ca persoanele
care acorda primul ajutor In centrele destinate sporturilor nautice sa fie pregatite In
ncest sens.

persoana se poate inece lntr-un rflU, un lac sau In mare, intr-un bazin de tnot sau
acasa (in cada, lntr-un put), Un astfel de incident se poate produce In timp ce se practica
oonun neutice sau ca rezultat al unui accident In urma caruia victima ajunge in mod
lIea$teptat In apa (de exemplu, accident cu 0 nevii/cu 0 barca).
Toate victimele salvate de la tnec, despre care stim clar ca s-au at/at sub apa ($i sunt

constieme $i respira normal, fara probleme fizice evidente) trebuie sfatuite sa consutte
1111 specialist, deoarece exista pericotul unor complicatii, respectivaceta al unei infectii
pulmonare.
'

comatoasa.

Ce trebuie sa faci?

Este posibil ca persoanele care au

edem pulmonar ori edem cerebral
cauzat de altitudine sa necesite
tratament cu oxigen hiperbaric.
Acesta este un tratament medical,
care nu trebuie folosit in situatii
normale de alpinlstii care doresc sa
urce cat mai sus;
Atunci cand este vorba despre 0
stare de rau cauzata de altitudine,
cel mai bine este ca persoana in
cauza sa coboare la 0 altitudine mai
mica. a reducere a altitudinii cu
300-460 de metri este suficienta,
pentru a reduce severitatea
simptomelor.
1115

"~------------------------------------------------"1

POZITIONAREA

VICTIMEI

e
saosele unei resuscltart reusite cresc ln
snuatla In care ne asiquram ca sunt libere
caile resplratoril, asttel incat oxigenul sa
poata ajunge In plarnanl. Daca euberarn
caile respiratorii, diminuam sansele de a
ne confrunta cu un caz de aspirate. De-a
lungul timpului au fost puse la punct 0
serie de tehnlci destinate Inlaturarii de
pe caile respiratorii superioare a apei,
varsatunlor etc.
Nu se recomanda compresiile la nivelul
abdomenului, deoarece creste riscul ca
victima sa verse i sa inspire ceea ce
varsa. Aceasta tehnica nu este suficient
de eflclenta pentru tncepartarea apei de
la nivelul caller respiratorii sau plamanilor
i poate incetini procesul de resuscitare.
Prioritatea 0 reprezinta ventllatia, pentru
a se evita hlpoxia, prevenindu-se asttel
stopul cardiac.

Ce observi?

0 victirna care s-a inecat nu

rsacnoneaza i nu resplra normal.

1161

,1

~ Ce observi?
Ce trebuie sa faci?

Intra ln apa dear daca ai preqatlrea

necesara In acest sens;
Cand resuscitezi 0 persoana care
s-a inecat, primullucru pe care
trebuie sa-l faci este sa-i eliberezi
caile respiratorii i sa 0 ventilezi cat
mai repede posibil;
Este acceptablla i snuana In
care resuscitarea se face In apa,
Tnsa doar daca este vorba despre
ape putin adanci sau despre ape
cu adanclrni mari, dar linitite i
numai In snuatia Tncare persoana
care acorda primul ajutor are
un dispozitiv care 0 rnentine la
supratata apel, respectiv In sltuatia
In care exista cel putln doua
persoane care acorda primul ajutor
i au preqanre de salvamari;
Compresiile toracice nu trebuie
executate In apa In situatia In
care victima are un stop cardiac,
prioritatea 0 constituie scoaterea
acesteia din apa;
Victima trebuie mentinuta cat mai
mult timp In pozltie laterala, la care
se face referire mai jos;
Aterteaza serviciile de urqenta,

Stop respirator (nu se poate respira

sub apa), respectiv pentru ca
sunt blocate cane respiratorii (de
exemplu, cu norol sau alge);
Leziuni la cap sau la nivelul coloanei
vertebrale Tn urma faptului ca
vicfima a executat saritun sau
scutundarl intr-o apa de mica
adanclrne:
Hipotermie, deoarece temperatura
apei este, de obicei, mai mica decat
temperatura corpului
A se vedea "Hipotermia", p. 108.

Ce trebule sa faci?
Victima ar trebui asezata Tn pozitie
laterala de siquranta, astlel Tncat
voma sa se poata scurge cu
uurinta;
Nu se va presa asupra pieptului,
asttel Tncat sa nu fie Tngreunata
resplratia;
Poztla victimei ar trebui aleasa,
astlel Tncat ea sa poata fi intoarsa
pe spate cu usurmta ~i Tnconditii
de siquranta si trebuie luata Tn
oonsiderare 0 posibila leziune la
nivelul coloanei vertebrale;
Protejeaza victima, astlel Tncat sa nu
se instaleze hipotermia.

r-LEZiuNiLEii-NivELUL
i COLOANEI CERVICALE iN
i

CAZUL VICTIMELOR UNUI iNEC

,-------------------------------------------------------------

Trebuie sa acorzi Tntotdeauna atentie

faptului ca 0 victima care s-a inecat poate
avea leziuni la nivelul coloanei vertebrale.
urmatoarele recomandan vin Tncompletarea
celor valabile In cazulin care exista leziuni
la nivelul capului, respectiv la nivelul
coloanei cervicale.

Ce observi?

0 victirna care s-a inecat i exista

suspiciunea ca ar prezenta leziuni la
nivelul coloanei vertebrale.

Ce trebuie sa faci?

Persoanele care au pregatire de

salvamar pot aduce victimele pe
uscat cat mai rapid i mai eficient
posibil, In situatia Tncare sunt
necesare manevre de resuscitare i
acestea nu pot fi etectuate In apa;
Imobilizarea capului i a coloanei
vertebrale In timpul transportului
este necesara numai daca victima
a suterit un accident ce irnplica
un impact puternic, daca victima
relateaza Tn mod eronat cum s-au
produs evenimentele (fenomen
posibil i din cauza intoxlcatlef) sau
caca exsta suspiciunea ca victima
a suterit leziuni la nivelul coloanei
vertebrale.

1117

Primul ajutor este un domeniu care evolueaza.

Ghidurile internationale de prim ajutor ~i resuscitare sunt actualizate mereu
pe baza evidentelor ~tiintifice.
Aceste ghiduri:
cuprind cele mai bune tehnici universal-valabile cunoscute Tnprezent;
au fost stabilite pe bazacercetanlor ~tiintificeJpornindu-se de la sfaturile
~i experienta speciatlstilor;
sunt valabile pe Tntregteritoriul Europei;
garanteaza bunele practici Tndomeniul acordarii primului ajutor.
Acest manual a fost conceput pe baza celor mai recente ghiduri ~i este
recunoscut ca fiind manualul de reterlnta pe Tntregteritoriul Europei.

m::and.

+
Bel~ian Red (ross
WihiMUW