Vibraiile sistemelor continue

Sistemele oscilante cu un numr finit de

grade de libertate studiate n cursurile
precedente, sunt caracterizate de existena
unor mase rigide, concentrate n anumite
puncte ale sistemului i a unor elemente
elastice de legtur, fr mas.
n unele sisteme mecanice masele
elementelor elastice sunt comparabile cu
masele considerate rigide. n micarea
vibratorie a acestor sisteme forele de inerie
sunt repartizate continuu.
Pentru descrierea micrii acestor sisteme,
sunt necesare funcii care s indice variaia n
timp a deplasrii n fiecare punct din sistem,
deci funcii de timp i de punct. Modelul
teoretic ataat unui astfel de sistem fizic are
un numr infinit de grade de libertate i se
numete sistem continuu.
Numrul frecvenelor proprii ale unui sistem
este egal cu numrul gradelor de libertate,
deci un sistem continuu are un numr infinit
de frecvene proprii. n majoritatea cazurilor,
un sistem continuu va vibra cu o amplitudine
mare numai la un numr limitat de frecvene
proprii, n mod obinuit la frecvenele cele mai

joase, i cel mai adesea numai la frecvena cu

valoarea cea mai mic, numit i frecven
fundamental.
Fiecrei frecvene i corespunde o form de
vibraie numit mod normal sau propriu de
vibraie. Sisteme continue simple pot fi
considerate barele, grinzile, plcile
etc. Barele pot efectua vibraii de rsucire,
vibraii longitudinale (axiale) i vibraii
transversale (de ncovoiere).
n cazul general, aceste vibraii sunt
cuplate, frecvenele proprii i deplasrile pe
diferite direcii condiionndu-se reciproc.
n continuare vom trata cteva cazuri
particulare de bare, pentru care cele trei
tipuri de vibraii sunt decuplate.
Vibraiile longitudinale ale barelor
drepte
S considerm o bar prismatic de seciune
A i lungime l, n vibraie longitudinal, din
care se detaeaz un element de lungime dx
(fig. 2.37). Asupra acestui element lucreaz
eforturile din cele dou seciuni: N i

fora de inerie dF i o for excitatoare

distribuit, F0(x,t)dx.

Condiia ca elementul de bar s fie n

echilibru dinamic este dat de ecuaia de
proiecie pe direcia axei barei:

n continuare, se exprim efortul N i fora de

inerie pe unitatea de lungime F/x n funcie
de deplasarea longitudinal u(x,t):

Rezulta :
n cazul vibraiilor libere, la t = 0 avem
urmtoarele condiii iniiale:

Condiiile la limit se deduc din modulul de

prindere al barei la capete:
a)
pentru bara liber la ambele capete:

b)

pentru bar fixat la ambele capete:

u(0,t) = 0 i u(l,t) = 0
c)pentru bar fixat la x = 0 i liber la x =
l:

u(0,t) = 0 i