CONTABILITATEA TREZORERIEI

CAP I . DEFINIREA SI STRUCTURA TREZORERIEI UNITATII PATRIMONIALE

Trezoreria reprezinta o sectiune importanta a contabilitatii si activitatii oricarui agent
economic, avand influenta importanta in ceea ce priveste desfasurarea normala a programului
de activitate, pentru mentinerea permanenta a echilibrului financiar.
Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definita prin totalitatea operatiilor
financiare cu caracter operational care asigura incasarile si platile curente, care la randul lor
reprezinta operatii de trezorerie.
In structura trezoreriei, asa cum prevede Regulamentul contabil si Planul general de
conturi, se cuprind, in ordinea stabilita prin intermediul acestuia din urma, urmatoarele
categorii sau feluri de operatii:
- titlurile de plasament sunt hartii de valoare care se pot transforma in disponibilitati,
dintre care se amintesc: actiunile si obligatiunile si alte titluri de plasament si creante similare
achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea de profi;
- efecte comerciale primite anterior si depuse spre incasare sau scontate la banci;
- disponibilitatile banesti existente in conturile la banci, in lei si in devize;
- credite bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria statului;
- disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize.
Plasamentele amintite pot conferi un drept de proprietate, cum este cazul
actiunilor (cotate sau necotate)sau pot asigura un drept de creanta, ceea ce se
realizeaza prin intermediul obligatiunilor (cotate sau necotate). Indiferent de
categoria in care se incadreaza, prin intermediul lor se urmareste, pe de o parte,
utilizarea temporara a unei parti din disponibilitatile banesti de care dispune unitatea,
iar pe de alta parte cresterea veniturilor acesteia prin obtinerea dividendelor,
dobanzilor si \ sau prin realizarea unui plus de valoare cu prilejul revanzarii.
Altfel spus, plasamentele financiare se efectueaza in scopul folosirii, cu caracter
temporar, a disponibilitalor banesti (de trezorerie) in operatiunile speculative la bursa de
valori, prin cumpararea si revanzarea de actiuni si obligatiuni, ceea ce are ca scop obtinerea
unor venituri din diferentele de curs ale acestora.
Efectele comerciale, denumite si valori de incasat, se refera la diferite titluri de credit,
dintre care se amintesc: cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul si warantul. Aceste
instrumente de plata se emit de catre clienti, care, in contul datoriilor pe care le au, le predau
furnizorilor (creditorilor) in vederea decontarii lor, la termenele stabilite, prin intermediul
unitatii bancare.
Disponibilitatile banesti existente in conturi la banci, in lei si in devize, asidura
efectuarea operatiilor de decontare fara numerar, catre alti agenti economici, buget, banci.

Prin utilizarea conturilor de disponibilitati se asigura o buna circulatie a banilor, precum si

efectuarea decontarii drepturilor de creanta (incasari) si a obligatiilor (plati). Se retine ca in
majoritatea situatiilor, incasarile sunt ami mari decat platile, iar soldul fiecarui cont reprezinta
disponibilitatile banesti pe care unitatea le detine la banci. Exista insa si situatii in care
incasarile sunt mai mici decat platile, stabilindu-se un sold creditor care reprezinta creditele
acordate de banca pe baza de contract incheiat anterior.
Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria
statului asigura complementarea surselor proprii necesare desfasurarii activitatii de
productie, de prestarii servicii. Pentru creditele care se primesc este necesar sa existe o
garantie din partea solicitantului, sub forma valorilor materiale sau a resurselor banesti
viitoare, sau din partea unui tert prin care sa se asigure rambursarea datoriilor asumate,
precum si a dobanzilor aferente. Unele conturi de credite pe termen scutr, pentru export si
pentru nevoi temporare, indeplinesc functia unor conturi de incasari si plati.
Disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize, permit efectuarea decontarii
obligatiilor si creantelor cu personalul unitatii si alte persoane fizice si, de asemenea, cu alti
agenti economici, in cadrul unor limite legale, cu bugetul statului, reprezentandu-se
regulamentar operatiilor de casa.
In grupa disponibilitatilor in numerar sunt incadrate si elementele patrimoniale
denumite "alte valori", unde se incadreaza timbrele fiscale si postale, biletele de tratament si
odihna, tichetele si biletele de calatorie.
Acreditivele in lei si devize reprezinta disponibilitati banesti rezervate in conturi
distincte, la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii marfurilor,
executarii lucrarilor si prestarii servicilor.
Avandu-se in vedere cele prezentate anterior se poate forma o imagine de amsamblu
asupra categoriilor sau componentelor trezoreriei unitatii patrimoniale. Totodata, se poate
aprecia ca organizarea contabilitatii elementelor patrimoniale in cauza reprezinta o
problema relativ complexa, fiid necesar, printre altele, sa se aiba in vedere mai
multe obiective, dintre care amintesc:
- realizarea unei coordonari riguroase a tuturor operatiilor financiare privind, pe de o
parte activele circulante banesti, iar pe de alta parte operatiile de plati astfel incat sa existe
create premisele necesare pentru realizarea permanenta a decontarii datoriilor.
- asigurarea uneievidente corecte si operative a tuturor operatiilor de trezorerie care sa
respecte prevederiile legale si 454q1611e sa permita efectuarea controlului in ceea ce priveste
incasarile si platile unitatii patrimoniale;
- respectarea legislatiei financiar-bancare si fiscale;
- alegerea si utilizarea eficinta a instrumentelor de trezorerie, precum si a celor mai
avantajoase forme de decontare;
- contractarea si utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate si numai in
masura in care acestea sunt necesare pentru reglarea lichiditatilor si mentinerea capacitatii de
plata, precum si pentru alte destinatii bine definite si totodata eficiente;

- asigurarea premiselor informationale necesare pentru elaborarea unui buget de

trezorerie real, in deplina concordanta cu posibilitatile financiare ale unitatii patrimoniale.
CAP II . EVALUAREA TITLURILOR DE PLASAMENT SI A DEVIZELOR
TITLURILE DE PLASAMENT, spre deosebire de cele imobilizate, se
achizitioneaza de unitate in vederea realizarii unui castig de capital sau de venit pe termen
scurt, de regula sub un an. Ele sunt denumite si investitii temporare si se constituie din
actiunile proprii rascumparate, actiunile emise de terti si achizitionate de unitatea
patrimoniala, obligatiunile proprii rascumparate, obligatiunile apartinand tertilor si cumparate
si alte titluri de plasament.
In ceea ce priveste evaluarea titlurilor de plasament se retine ca se au in vedere
cele patru reguligenerale sau momentele stabilite in acest sens.
a. La intrarea in patrimoniu,prin achizitionarea cu titlu oneros, titlurile de
plasament se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau
valoarea stabilita in baza unui contract de achizitie.
Totodata, se mentioneaza ca, spredeosebire de alte categorii de elemente
patrimoniale similare, cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor in cauza, cum
sunt comisioanele si alte cheltuieli aferente, nu se include in costul de achizitie,
inregistrandu-se direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
b. Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se face la valoarea lor
actuala, estimata in functie de pretul pietei si utilitatea lor pentru exercitiu.
Valoare de utilitate este o valoare probabila de negociat care are in vedere
costulmediu al ultimei luni, in cazul tutlurilor cotate, sau valoarea posibila de
negociere, pentru titlurile necotate. Aceasta ultima valoare se determina in functie de
pretul celor mai recente tranzactii cu asemenea titluri, a valorii matematice, maririi
profitului, volumului creditelor.
c. Cu prilejul intocmirii bilantului contabil, evaluarea se face pe categorii de titluri
de aceeasi natura si care confera aceleasi drepturi, prin compararea valorii de
inventar cu cea de intrare, luandu-se in calcul valoarea cea mai mica. In cazul
diferentelor in minus (valoarea de inventar mai mica), care se stabilesc in urma
acestei ultime operatii se constituie provizioanele pentru deprecierea titlurilor de
plasament.
d. Evaluarea titlurilor de plasament la iesirea din patrimoniu se face la valoarea
lor de intare sau contabila. Totodata, se are in vedere si pretul de vanzare (cesiune)
care este inscris in actul de vanzare-cumparare si care nu este influentat, in sensul
diminuarii, de cheltuielile de vanzare ce se include in cheltuielile de exploatare ale
exercitiului.
In cazul in care vanzarea se face numai pentru o parte din totalul titlurilor de
plasament este necesar sa se facaevalareainfunctie de pretul mediu ponderat de
cumparare (intrare) sau prin folosirea metodei F.I.F.O., dupa caz.

In legatura cu evaluarea disponibilitatilor si implicit a operatiilor in devize se

retin urmatoarele aspecte:
- creantele si datoriile unitatii patrimoniale, inclusiv cele in devize, se inregistreaza in
contabilitate la valoarea lor nominala;
- operatiile comerciale de decontare in devize, precum si cele de incasari si plati in
devize necesita evaluarea la cursul de schimb in vigoare la data cand se efectueaza,
al zilei operatiunii;
- diferentele de curs valutar stabilite intre data inregistrarii creantelor si datoriilor in
devize si data incasarii, respectiv a platii lor, influenteaza veniturile sau cheltuielile
financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creditelor in valuta pentru investitii,
precum si furnizorilor externi de imobilizari se inregistreaza in cheltuielile privind
diferentele de curs valutar.
Totodata, se mentioneaza ca agentii economici au posibilitatea legala sa introduca in
valoarea respectivelor active corporale diferentele in cauza, precum si dobanzile
aferente creditelor in valuta.
- la incheierea exercitiului, creantele si datoriile in devizese evalueaza la cursul in
vigoare din ultima zi anului, iar diferentele de curs valutar, fata de data inregistrarii lor
in contabilitate, sese reflecta in conturile de diferente de conversie in activ
(nefavorabile) sau de pasiv (favorabile), dupa caz, si se reiau la deschiderea
exercitiului urmator, neadmitandu-se compensari intre ele. Pentru diferentele de
conversie nefavorabile se constituie provizioane pentru deprecierea creantelor.
Referitor la aceste provizioane se retine ca sunt deductibile fiscal numai la nivelul
pierderii nete din diferentele de curs valutar, respectiv dintre valoarea creantelor si
datoriilor evaluate la cursul din ultima zi a exercitiului financiar;
- la inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb
in vigoare la acea data, iar diferentele de curs valutar stabilite se inregistreaza in
cheltuielile sau venitutilor financiare, dupa caz, fiind nedeductibile si respectiv
neimpozabile.
Fac exceptie de la aceasta regula diferentele aferente disponibilitatilor in devize
reprezentand capitalul social, care se inrtegistreaza in contul 1068 "Alte rezerve",
analitic distinct, fara a influenta rezultatele financiare.
In situatia in care rezervele in cauza nu sunt suficiente, diferentele
nefavorabile sunt mai mari decat rezervele existente, se efectueaza o prima
operatiune de suplimentare a lor, dupa care se face regularizarea diferentelor
constatate.
CAP III . CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT

Titlurile de plasament sunt titluri achizitionate de intreprindere in vederea

realizarii unui castig de capital sau de venit pe termen scurt
Organizarea contabilitatii titlurilor de plasament se realizeaza cu ajutorul
conturilor sintetice de gradul I existente in drupa cu aceeasi denumire si simbolul 50
a clasei a 5-a din Planul general de conturi, clasa denumita "Conturi de trezorerie".
Din grupa amintita fac parte conturile: 502 " Actiuni prorpii", 503 "Actiuni", 505
"Obligatiuni emise si rascumparate", 506 "Obligatiuni", 508 "Alte titluri de
plasament se creante asimilate", 509 " Varsaminte de efectuat pentru titluri de
plasament".
Contul 502 "Actiuni proprii"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor proprii rascumparate.
Contul 502 "Actiuni proprii" este un cont de activ.
In debitul contului 502 "Actiuni proprii" se inregistreaza:
- costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 502 "Actiuni proprii" se inregistreaza:
- valoarea actiunilor proprii anulate (101);
- valoarea actiunilor proprii cedate (512, 531);
- diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de cesiune (664).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate existente.
Contul 503 "Actiuni"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor cotate si necotate, cumparate in vederea
obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt.
Contul 503 "Actiuni" este un cont de activ.
In debitul contului 503 "Actiuni" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 503 "Actiuni" se inregistreaza:
- valoarea actiunilor cedate (512, 531, 664).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor cumparate existente.
Contul 505 "Obligatiuni emise si rascumparate"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor emise si rascumparate.

Contul 505 "Obligatiuni emise si rascumparate" este un cont de activ.
In debitul contului 505 "Obligatiuni emise si rascumparate" se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 505 "Obligatiuni emise si rascumparate" se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate anulate (161).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate neanulate.
Contul 506 "Obligatiuni"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor cumparate.
Contul 506 "Obligatiuni" este un cont de activ.
In debitul contului 506 "Obligatiuni" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 506 "Obligatiuni" se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor cedate (512, 531, 664).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor existente.
Contul 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creante asimilate,
cumparate.
Contul 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" este un cont
de activ.
In debitul contului 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" se
inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a altor investitii financiare pe termen scurt si creante
asimilate cumparate (509, 512, 531);
- diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt
titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului
financiar (765).
In creditul contului 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" se
inregistreaza:

- valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cedate (512,
531, 664);
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt
titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului
financiar sau lichidarea lor (665).
Soldul contului reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante
asimilate existente.
Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare
pe termen scurt cumparate.
Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" este un cont
de pasiv.
In creditul contului 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt"
se inregistreaza:
- valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate (501, 502,
503, 505, 506, 508).
In debitul contului 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt"
se inregistreaza:
-valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt cumparate (512, 531).
Soldul contului reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt
cumparate.
Conturile amintite, cu exciptia celui de varsaminte, au mai multe trasaturi comune,
dintre care se retin:
- au functia contabila de activ;
- sunt conturi de bilant, putand avea solduri finale debitoare care reprezinta titlurile de
plasament existente in patrimoniul unitatii;
- se inscriu in activul bilantului contabil in grupa a II-a "Active circulante", in
subgrupa a II-a "Alte active";
- soldurile finale debitoare, diminuate cu soldul creditor al contului 590 "Provizioane
pentru deprecierea titlurilor de plasament" se inscriu intr-un singur post bilantier, denumit
"Titluri de plasament".
In vederea organizarii contabilitatii titlurilor de plasament se utilizeaza totodata contul
corespunzator de provizioane amintit mai sus, care functioneaza dupa regulile generale
privind conturile de aceeasi natura.

Exemplu:
Se rascumpara 300 de actiuni de catre societatea comerciala emitenta, referitor la care
se cunosc:
-valoarea nominala unitara de 2 lei, deci in total 600 lei;
-costul unitar de achizitie de 1.7 lei rezultand un total de 510 lei;
-actiunile sunt rascumparate cu decontare imediata din contul de disponibil pentru
suma de 300 lei si cu decontare ulterioara pentru 210 lei;
-rascumpararea se face prin intermediul unei unitati specializate careia I se datoreaza
un comision de 10% din costul de achizitie;
-100 de actiuni se anuleaza;
-200 de actiuni se revand angajatilor proprii, la pretul unitar de 1.6, atat cu incasare
imediata in numerar (50 de actiuni), cat si cu decontare ulteriora (150 de actiuni);
-diferenta de minus intre costul de achizitie (mai mare) si pretul de vanzare
(redistribuire) este de 1 lei/ actiune, deci in total 20 lei.
Pe baza datelor de mai sus se inregistreaza operatiile economice care se prezinta in
continuare.
a. Rascumpararea actiunilor, folosindu-se borderoul acestora si extrasul de cont:
502

Actiuni proprii

510

5121

300

Conturi la banci in lei

509
210
Varsaminte de efectuat
Pentru titluri de plasament
b.

Evidentierea pe baza facturii, a comisionului datorat unitatii intermediare:

622

Cheltuieli privind
Comisioanele si onorariile

401

51
Furnizori

c.

Plata in numerar, conform registrului de casa, a actiunilor achizitionate cu

decontare ulterioara:

509

Varsaminte de efectuat

5311

210

Casa in lei

Pentru titluri de
Plasament
d.

Anularea actiunilor, pe baza actelor legale de modificare a capitalului si a notei

de contabilitate:

1012

Capital subscris varsat

200

502

170

Actiuni proprii
1068
30
Alte rezerve
e.

Revanzarea actiunilor, folosindu-se borderoul acestora, registrul de casa si nota

de contabilitate:

%
5311

502
Actiuni proprii

340
80

Casa in lei
456
240
Decontari cu asociatii
Privind capitalul
664
2
0
Cheltuieli privind titlurile

De plasament cedate
CAP IV . CONTABILITATEA OPERATIILOR EFECTUATE PRIN CONTURILE
DE LA BANCI
Operatiile de incasari si plati se efectueaza atat in numerar, cat si prin
intermediul conturilor deschise de unitatea patrimoniala la una sau mai multe banci,
ceea ce este cunoscut sub denumirea de decontari fara numerar sau prin virament.
De altfel, tendinta generala este ca decontarile in numerar sa-si piarda
treptat popularitatea si sa fie inlocuite cu alte mijloace de plata cunoscute sub
denumirea curenta de instrumente de plata fara numerar. Acestea elimina
dezavantajele folosirii numerarului in sensul ca sumele mari in numerar necesita
spatii voluminoase de depozitare si prezinta riscuri de manevrare, cum este cazul
distrugerilor accidentale, furtunilor.
In vederea realizarii unui asemenea deziderat s-a actualizat cadrul legislativ
privind cecul, cambia si biletul la ordin, avandu-se in vedere standardele
internationale si stadiul actual de dezvoltare a sistemului de plati din tara noastra.
Conturile deschise la banci asigura efectuarea categoriilor de operatii care se
refera la: valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la
banci, disponibilitatile in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt, precum si
dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.
Pentru fiecare din categoriile de operatii amintite se utilizeaza cate un cont
sintetic de gradul I si II, asa cum se prezinta in continuare, in ordinea in care sunt
simbolizate in Planul general de conturi, in grupa 51 "Conturi la banci".
4.1

CONTABILITATEA VALORILOR DE INCASAT

In categoria valorilor de incasat sunt incluse efectele comerciale remise spre

incasare, inclusiv spre scontare.
Organizarea contabilitatii valorilor de incasat se realizeaza cu ajutorul contului
sintetic cu aceeasi denumire si simbolul 511, care se dezvolta in urmatoarele conturi
sintetice de gradul II: 5112 "Cecuri de incasat", 5113 "Efecte remise spre
scontare". Aceste conturi de bilant au functia contabila de activ si implicit solduri
finale debitoare, care reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale depuse
la banca spre incasare, inscriindu-se intr-un singur post bilantier cu
denumirea "Valori de incasat", existent in grupa activelor circulante.
In ceea ce priveste valorile de incasat si in speta efectele comerciale, unde se
incadreaza cecul, cambia si biletul la ordin, apreciem ca este util sa prezentam
aspectele mai importante prin care acestea se caracterizeaza.
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu
disponibil creat din vanzari sau credite. El reprezinta o instructiune scrisa, sub forma
unui formular special, data unei banci de a plati unui tert sau insusi emitentului
valoarea pentru care este emisa (mentionata).

In procesul circulatiei cecului sunt puse in legatura trei persoane si: tragatorul,
trasul si beneficiarul. Tragatorul sau emitentul creeaza instrumentul de plata, prin
procurarea de la banca, pe baza de cerere si in masura existentei disponibilului in
contul sau, a unui carnet de cecuri in alb, cu un anumit numar de file. Ulterior, pe
baza fiecarei file de cec completata, da ordin neconditionat bancii, care se afla in
pozitia de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane
sau insusi tragatorului aflat in pozitie de beneficiar.
Posesorul carnetului de cecuri completeaza o fila de cec, o semneaza si o
preda beneficiarului, care o prezinta bancii sale spre incasare, scadenta fiind la
vedere, iar cecul completat poate fi si la purtator, nefiind necesar sa fie acceptat.
Cecul, prin forma sa, nu reprezinta un act de comert, insa este incadrat in
legislatia referitoare la cambie, desi in realitate este tratabil in contextul operatiilor de
banca.
Cambia este ordinal dat de o anumita persoana in calitate de creditor , unei
alte persoane numita debitor, de a plati o anumita suma, la o anumita data si intr-un
anumit loc. Cambia pune in legatura trei persoane: persoana care ordona plata
numita "tragator", persoana care va plati suma, numita "tras" si persoana care va
primi suma, numita "beneficiar". Cambia contine urmatoarele elemente:
acceptarea, transmiterea, avalizarea, scadenta, plata, scontul si protestul.
Acceptarea este angajamentul luat de catre tras fata de orice posesor legitim
de a plati cambia la scadenta. Acceptarea poate fi facultativa daca este facut
oricand in cadrul termenului de scadenta, sau obligatorie cand tragatorul a fixat
prcis data in cadrul termenului.
Transmiterea cambiei poate
prin cesiune de creanta ordinara.

fi

facuta

in

doua

moduri:

prin gir sau

Girul este actul prin care posesorul cambiei numit girant transfera dreptul sau
de creanta unei alte persoane numita cesionar.
Avalul este angajamentul neconditionat prin care un tert devine garant pentru
obligatiile unui co-obligat fata de cambia. Avalul se da utilizand expresiile "pentru
aval" sau pentru "garantie", urmate de semnatura avalistului, acesta fiind obligat sa
indice persoana pentru care se da avalul.
Scadenta este termenul in care cambia trebuie platita, precizat prin ziua sau
termenul maxim in interiorul caruia trebuie facuta plata.
Scontul este dobanda cuvenita unitatii bancare sub forma taxei scontului,
daca scontarea cambiei s-a efectuat inainte de scadenta.
SCONTUL = ( V.N. x Nr.Z x Rs) / Nr. Z.a. unde:
V.N. = valoarea nominala a efectului comercial (cambiei )

Nr.z = numarul de zile intre termenul de scadenta si data scontarii inainte de

scadenta.
R.s. = rata scontului (%)
Nr. z.. a. = numarul de zile dintr-un an (considerat 360)
Bilet la ordin este emis de debitor (client) si reprezinta un angajament la
acestuia de a plati creditorului o anumita suma la odata fixa sau la vedere, nefiind
necesara acceptarea, cum este cazul cambiei. Altfel spus el este subscris de un
client infavoarea furnizorului si beneficiaza de aceleasi facilitati de circulatie si
detransmitere prin andosare ca si cambia.
Andosarea efectelor comerciale reprezinta transformarea de catre
beneficiarul titului de valoare adreptului de creanta pe care-l detine in favoarea unui
furnizor creditor al sau in scopul decontarii partiale sau totale a unei datorii. Astfel,
titlul de valoare in cauza este scos din portofoliu de valori de catre cel care-l detine,
aflat in situatia dedebitor, este andosat prin indicarea (inscrierea) noului beneficiar
(furnizorului sau creditorului), dupa care este predat acestuia.
Efectele comerciale, prin functia lor de instrumente de credit, pot fi scontate
de catre creditor in sensul incasarii lor inainte de scadenta. Aceasta operatie consta
in aceea ca banca ii deconteaza creditorului efectul comercial neajuns la scadenta,
creditandu-I astfel suma pentru care este emis.
Scontarea se efectueaza de banca prin retinerea din valorea efectului
comercial a dobanzii si comisionului percepute, denumite scont, iar instrumentul de
credit in cauza intra in portofoliul de valori al bancii.
Efectele comerciale amintite anterior, in masura in care ajuns la scadenta se
remit bancii spre incasare, pe baza de borderou. In intervalul de timp de la
depunerea la banca si pana la incasarea lor in contul de disponibil sunt urmarite in
contabilitate cu ajutorul contului 5113 "Efecte de incasat ", care se prezinta in
continuare.
Contul 5113 "Efecte de incasat" inregistreaza in debit efectele comerciale
primite de la clienti si depuse la banca spre incasare, prin corespondenta cu creditul
contului 413 " Efecte de primit", care a fost debitat in prealabil prin creditul contului
411 "Clienti" si eventual 766 "Venituri din dobanzi", atunci cand clientul suporta o
anumita dobanda.
In creditul contului analizat se reflecta efectele comerciale incasate, inscrise
in extrasul de cont, prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124
"Conturi la banci in devize".
Soldul contului in cauza poate fi debitor si reprezinta efectele comerciale
depuse la banca spre incasare, dar neincasate.
Exemplu:

Se primesc si se accepta doua efecte comerciale in sume de 300 lei si 500

lei. Primul dintre cele doua titluri se incaseaza la scadenta, iar ultimul devine
nerecuperabil datorita insolubilitatii clientului. Pe baza titlurilor de valoare, a
borderoului si a extrasului de cont se inregistreaza operatiile economice care se
prezinta in continuare.
a.

primirea si acceptarea efectelor comerciale:

413

Efecte de primit

411

800

Clienti

In cazul in care clientul datoreaza o anumita dobanda, aceasta mareste

valoarea efectului comercial si se reflecta in creditul contului 766 "Venituri din
dobanzi" prin corespondenta cu debitul contului 403 "Efecte de platit".
In contabilitatea clientului, pentru efectele comerciale predate sau acceptate
in favoarea furnizorului, se debiteaza contul 401 "Furnizori" prin corespondenta cu
creditul contului 403 "Efecte de platit".
b.

Depunerea la banca spre incasare a efectelor comerciale:

5113
Efecte de incasat

413

800

Efecte de primit

In situatia in care efectul comercial se plateste de catre client inainte de

scadenta se debiteaza contul 5121 "Conturi la banci in lei" sau
In masura in care aceasta ultima creanta se reactiveaza, are loc debitarea
contului 411 "Clienti" prin creditul conturilor 754 "Venituri din creante reactivate" si
4427 "T.V.A. colectata", iar ulterior cand se incaseaza suma cuvenita se efectueaza
debitarea contului 512 "Conturi curente la banci", prin creditul contului 411 "Clienti".
In situatia andorsarii unui efect comercial, beneficiarul acestuia isi stinge
obligatia pe care o are fata de furnizorul sau, transferandu-I titlul de credit in cauza.
Aceasta operatie se inregistreaza in creditul contului 413"Efecte de primit" si debitul
contului 401 "Furnizori", analitic distinct deschis pentru unitatea careia ii preda
efectul comercial andorsat. Noul beneficiar al efectului comercial efectueaza
inregistrarea obisnuita de primire a unui asemenea titlu, debitand contul 413 "Efecte
de primit" prin corespondenta cu creditul contului 411 "Clienti", analitic distinct
deschis pentru unutatea predatoare aflata in situatia de client. In contabilitatea
debitorului (trasului) nu se face nici o inregistrare contabila deoarece datoria
acestuia ramane nemodificata si totodata inregistrata in creditul contul "Efete de
platit".
Contul 5114 "Efecte remise pentru scontare" reflecta in debit valoarea
efectelor comerciale depuse spre scontare la banca sau la bursa de valori, prin
corespondenta cu creditul contului 413 "Efecte de primit". In credit oglindeste
valoarea efectelor comerciale scontate (vandute), prin corespondenta cu debitul

conturilor 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in devize", pentru
suma efectiv incasata, si 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate", pentru scontul
cedat din valoarea titlului in cauza.
Soldul este debitor si reprezinta valoarea efectelor comerciale a caror
scontare n-a fost finalizata sau altfel spus, incasarea lor nu s-a efectuat.
4.2

CONTABILITATEA OPERATIILOR
CONTURILE CURENTE LA BANCI

EFECTUATE

PRIN

Conturile deschise la banci asigura, pe de o parte, concentrarea

disponibilitatilor banesti, iar pe de alta parte efectuarea platilor fara numerar sau
altfel spus prin virament. Pentru urmarirea in conatbilitate a acestor operatii se
utilizeaza contul sintetic 512 "Conturi curente la banci", care se dezvolta in
urmatoarele conturi de gradul II: 5121 "Conturi la banci in lei", 5124 "Conturi la banci
in devize" si 5125 "Sume in curs de decontare".
Conturile amintite au functia contabila de activ implicit solduri finale debitoare,
care reprezinta disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci, inscriinduse in grupa activelor circulante din cadrul bilantului contabil.
In ceea ce priveste conturile 5121 "Conturi la banci in lei" si 5124 "Conturi
la banci in devize" se retine particulartatea ca pot avea sold creditor atunci cand
unitatea patrimoniala, pe baza de contract incheiat cu banca, beneficiaza de credite
de trezorerie sau pentru activitatea curenta in vederea diferentei in plus intre platile
angajate la un moment dat si disponibilitatile banesti pe care le are in cont, denumite
si credite pentru plati. In asemenea situatii soldul creditor reprezinta creditul
acordat de banca prin contul de disponibil si in consecinta cele doua conturi in
cauza, analizate sub aspectul soldului, pot fi incadrate in categoria conturilor
bifunctionale.
In continuare se prezinta continutul economic si principalele corespondente
aferente conturilor amintite anterior.
Conturile 5121 " Conturi la banci in lei" si 5124 "Conturi la banci in
devize" functioneaza in mod similar, inregistrand in debit sumele in lei si
respectiv in devize, la cursul de schimb al zilei, aferente incasarilor prin banca, prin
creditul conturilor care arata natura incasarilor.
In creditul celor doua conturi se reflecta platile care se efectueaza prin
banca, in lei si in devize evaluate la cursul zilei, prin debitul conturilor
corespunzatoare naturii acestora.
Dintre categoriile de incasari oglindite prin intermediul conturilor analizate se
amintesc cele efectuate in mod frecvent si care se refera la:
- primirile de numerar din casierie (581);
- primirea creditelor pe termen lung si mediu (162);

- incasarile de la clienti (411);

- taxa pe valoarea adaugata decontata in plus si recuperata de la bugetul
statului (4424);
- incasarea aportului la capitalul social (456);
- incasarea debitelor de la terti (461);
- incasarea cecurilor s efectelor comerciale (511);
- dobanzile incasate pentru disponibilitatile banesti existente in conturile de la
banci (766)
La randul lor, categoriile sau felurile de plati efectuate in mod curent cu
ajutorul conturilor de disponibilitati prezentate anterior se refera la:
- sumele ridicate in numerar si depuse in casierie (581);
- rambursarea creditelor pe termen lung si mediu (162);
- achitarea datorilor catre furnizori (401, 403, 404, 405);
- decontarea contributiei unitatii la asigurarile sociale, inclusiv contributia
salariatilor la pensia suplimentara (431);
- plata contributiei unitatii si a personalului la constituirea fondului pentru
ajutorul de somaj (437);
- decontarea impozitului pe profit (441);
- decontarea taxei pe valoarea adaugata (4423);
- virarea impozitului pe salarii (444);
- plata comisioanelor bancare (627).
Exemple:
1.Se vand la export produse finite la pretul total de 200 dolari. Cursul de
schimb din ziua vanzarii este de 10.800 lei, iar cel din data incasarii de 11.000 lei. Pe
baza facturii si a extrasului de cont, se inregistreaza operatiile care urmeaza:
a.
411
Clienti

Facturarea produselor vandute:

=

701
Venituri din vanzarea
Produselor finite

2.160.000

b.

Incasarea creantei de la clientul extern:

5124

2.200.000

Conturi la banci

411

2.160.000

In devize

Clienti
765
40.000
Venituri din diferente
De curs valutar

In cazul in care cursul de schimb din ziua incasarii este inferior celui de la data
vanzarii, se crediteaza contul 411 "Clienti" prin debitul conturilor 5124 "Conturi la
banci in devize" si 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".
2. O societate comerciala are in contul sau de la banca suma de 1.000 de
dolari, evaluati la 10.800 lei, care se vinde integral. Pe baza extraselor de cont si a
notei de calcul se inregistreaza operatiile financiare care se prezinta in continuare.
a.

Depunerea valutei spre vanzare prin licitatie la banca, in valoare de

10.800.000 lei (1.000 dolari x 10.800):

581

Viramente

5124

10.800.000

Conturi la banci

b. Incasarea in aceeasi zi, a contravalorii valutei vandute la cursul de

schimb de 10.800 lei, ceea ce reprezinta 10.800.000 lei:
5121
Conturi la banci

581

10.800.000

Viramente interne

In lei
In situatia in care unitatea bancara percepe un comision, acesta se retine in
mod obisnuit, reflectandu-se in creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei", prin
corespondenta cu debitul contului 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate".

4.3

CONTABILITATEA CREDITELOR PE TERMEN SCURT SI

A DOBANZILOR AFERENTE

Creditele pe termen scurt, precum si dobanzile aferente se urmaresc in

contabilitate cu ajutorul unor conturi sintetice distincte incadrate in grupa 51 "Conturi
la banci" din cadrul clasei a 5-a "Conturi de trezorerie" deoarece reprezinta
elemente strcturale ale pasivelor de trezorerie. Pentru dobanzile aferente creditelor
acordate de banci prin conturile curente, asa cum s-a prezentat in paragraful
anterior, se utilizeaza contul 518 "Dobanzi", iar pentru creditele distincte, cu
destinatie stabilita prin contractele incheiate cu banca, pentru activitatea de
productie, comert, servicii, cu termen de rambursare de maxim un an, se foloseste
contul 519 "Credite bancare pe termen scurt", conturi care se analizeaza in mod
succint.
Contul 518 "Dobanzi" este bifunctional si are in structura sa doua conturi
sintetice de gradul II si anume: 5186 "Dobanzi de platit", de pasiv si 5187 "Dobanzi
de incasat", de activ.
Contul 5186 "Dobanzi de platit" oglindeste in credit dobanzile datorate
pentru creditele primite de la banca direct in conturile curente, prin debitul contului
666 "Cheltuieli privind dobanzile". In debit reflecta dobanzile datorate si platite, prin
creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei". Soldul poate fi creditor si reprezinta
dobanzile calculate de unitate ca fiind datorate, dar neplatite.
Contul 5187 "Dobanzi de incasat" inregistreaza in debit dobanzile cuvenite
unitatii patrimoniale, la sfarsitul perioadei de gestiune si indeosebi la incheierea
exercitiului, pentru disponibilitatile din conturile curente, prin creditul contului 766
"Venituri din dobanzi". In credit se reflecta, in perioada de gestiune urmatoare
dobanzile pe care unitatea le primeste de la banca, prin debitul contului 5121
"Conturi la banci in lei". Soldul este debitor si reprezinta dobanzile pe care unitatea,
la sfarsitul perioadei de gestiune, le are de primit de la banca.
Exemple:
1.

Pe baza notei de calcul, intocmita la sfarsitul perioadei de gestiune,

se inregistreaza dobanda datorata bancii pentru creditele acordate de aceasta direct

in conturile curente si nedecotata, in suma de 75 lei.
666

5186

75

Cheltuieli privind
Dobanzile
2.

Dobanzi de platit
In perioada de gestiune urmatoare, pe baza ordinului de plata si a
extrasului de cont, se inregistreaza plata dobanzii datorate bancii:

5186

5121

75

Dobanzi de platit
3.

Conturi la banci in lei

La sfarsitul perioadei de gestiune, pe baza notei de calcul, se

inregstreaza dobanda cuvenita unitatii patrimoniale pentru disponibilul din conturile

curente si neincasata de la banca, in suma de 50 lei.
5187

Dobanzi de incasat

766

50

Venituri din dobanzi

4. In primele zile ale perioadei de gestiune urmatoare, unitat ea bancara

efectueaza calculul necesar si stabileste ca datoreaza unitatii patrimoniale, pentru
disponibilul din conturile curente o dobanda de 52 lei, facand viramentul necesar si
inscriind operatia in extrasul de cont:
5121
Conturi la banci
In lei

52

5187

50

Dobanzi de incasat
766

Venituri din dobanzi

In situatia in care dobanda calculata de banca este mai mica decat cea
stabilita de unitatea patrimoniala se debiteaza conturile 5121 "Conturi la banci in lei",
pentru suma efectiv primita, si 666 "Cheltuieli privind dobanzile", pentru diferenta
determinata in plus de unitate, prin corespondenta cu creditul contului "Dobanzi de
incasat".
Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este de pasiv si este structurat
in urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 5191 "Credite bancare pe termen scurt",
5192 "Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta", 5193 "Credite
externe guvernamentale", 5194 "Credite externe garantate de stat", 5195 "Credite
externe garantate de banci", 5196 "Credite de la trezoreria statului", 5198 "Dobanzi
aferente creditelor bancare pe termen scurt".
Conturile sintetice de gradul II amintite mai sus, cu exceptia celui privind
dobanzile (5198), functioneaza in mod similar, reflectand in credit datoria creata din
creditele pe termen scurt sau pentru nevoi temporare primite de unitate, prin debitul
contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in devize". In
debit se oglindesc creditele pe care unitatea patrimoniala le ramburseaza, prin
creditul conturilor de disponibilitati (5121 sau 5124). Soldul este creditor si
reprezinta creditele pe termen scurt nerambursate.
In ceea ce priveste conturile 5191 "Credite bancare pe termen scurt" si 5192
"Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta" se mentioneaza ca pot
intra in corespondenta directa in sensul ca primul se poate debita prin

corespondenta cu creditul celui de al doilea si aceasta atunci cand unitatea nu-si

poate rambursa la scadenta creditul primit sau ratele acestuia.
Contul 5198 "Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen
scurt" oglindeste in credit dobanda datorata bancii pentru creditele primite pentru
nevoi temporare, prin debitul contului 666 "Cheltuieli privind dobanzile". In
debit reflecta dobanda platita bancii, prin corespondenta cu creditul contului 512
"Conturi curente la banci". Soldul poate fi creditor atunci cand unitatea patrimoniala
are obligatii fata de banca (dobanda datorata si nedecontata) referitoare la dobanda
aferenta creditelor pe termen scurt.
Exemple:
1.

Se contabiliteaza creditul pe termen scurt acordat de banca in suma

de 2500 lei si consemnat in extrasele de cont:

5121

Conturi la banci

5191

2,500

Credite bancare pe

In lei

termen scurt

2. La scadenta din rata de 5.000.000 lei datorata bancii din creditul primit se
ramburseaza numai 3.000.000 lei, iar diferenta de 200 se trece la credite restante
cu dobanda majorata care este nedeductibila fiscal:
5191

Credite bancare

500

5121

Pe termen scurt

300

Conturi la banci
In lei
5192

2
00

Credite bancare pe termen

scurt nerambursate la scadenta
3. Pe baza notei de calcul, se contabilizeaza obligatia de 40 lei care
reprezinta dobanda aferenta creditului pe termen scurt primit de la banca:
666
Cheltuieli privind

5198
Dobanzi aferente

40

Dobanzile

creditelor bancare pe
Termen scurt

4. Se inregistreaza decontarea dobanzilor datorate, de 40 lei, si a creditului

restant in suma de 200 lei, sume inscrise in extrasele de cont:
%

5121

240

5198

Conturi
banci in lei

la

40

Dobanzi aferente
Creditelor bancare
Pe termen scurt
5192
200
Credite bancare pe
Termen scurt
Nerambursate la
Scadenta
Creditele in valuta se inregistreaza prin intermediul contului 5124 "Conturi la
banci in devize". Totodata, se retine ca dobanda ce se deconteaza in luna la care se
refera se reflecta in creditul contului de disponibil (512) si debitul contului privind
cheltuielile cu dobanzile (666).
CAP V . CONTABILITATEA OPERATIILOR IN NUMERAR SI A
ALTOR VALORI DE TREZORERIE

Operatiile de incasari si plati in numerar, in lei si in valuta, se efectueaza cu

respectarea regulamentului operatiilor de casa si a regulamentelor emise de Banca
Nationala a Romaniei, fiind urmarite in contabilitate cu ajutorul contului 531 "Casa",
care se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II si anume: 5311 "Casa in lei" si
5314 "Casa in devize".
Prin intermediul casieriei unitatii patrimoniale se gestioneaza si alte valori de
trezorerie, asimilate lichiditatilor in numerar, care se reflecta in contabilitate prin
intermediul contului 532 "Alte valori", incadrat in grupa 53 "Casa" din cadrul clasei a

5-a a Planului general de conturi, denumita "Conturi de trezorerie". Acest cont se

dezvolta in patru conturi sintetice de gradul II, dupa cum urmeaza: 5321 "Timbre
fiscale si postale", 5322 "Bilete de tratament si odihna", 5323 "Tichete si bilete de
calatorie" si 5328 "Alte valori".
Conturile amittite au functia contabila de activ si implicit solduri debitoare,
care reprezinta disponibilitatile banesti si alte valori existente in casierie, solduri care
se inscriu in grupa activelor circulante din cadrul bilantului contabil.
In continuare se prezinta continutul economic si principalele corespondente
aferente conturilor de mai sus.
Conturile 5311 "Casa in lei" si 5314 " Casa in devize" functioneaza in mod
similar, inregistrand in debit sumele in lei si in valuta evaluata la cursul de schimb al
zilei, aferente incasarilor efectuate in numerar, prin creditul conturilor
corespunzatoare naturii incasarilor.
In creditul conturilor analizate se oglindesc platile care se efectueaza prin
casierie, in lei si in devize evaluate la cursul zilei, prin debitul conturilor care arata
natura platilor.
Dintre categoriile de incasari in numerar se amintesc cele care se efectueaza
in mod frecvent, dupa cum urmeaza:
-

sume ridicate in numerar de la banca (581);

plusuri de inventar la unitati privatizate (7718);

incasari de la clienti in limita unui anumit plafon, pentru livrari de produse,

marfuri, materiale si prestari servicii (411);
-

avansuri primite de la clienti pentru diverse livrari ulterioare (419);

avansuri de trezorerie neconsumate si restituite (542);

incasari din vanzarea marfurilor in numerar (707 si 4427).

Categoriile de plati efectuate in mod curent prin intermediul casieriei se

prezinta astfel:
-depuneri de numerar la banca (581);
-plati catre furnizori, in limita unui anumit plafon, pentru aprovizionari de
imobilizari, marfuri si materiale, precum si pentru lucrari si servicii asigurate de terti
(401, 404);
-salarii platite personalului (421);
-ajutoare materiale si protectie sociala achitate angajatilor (423);

-avansuri spre decontare sau de trezorerie acordate in numerar (542).

Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a documentatiei justificative anexate, cum
sunt: cecul de numerar, chitanta pentru incasari de la clienti, debitori,
centralizatoare - monetare pentru vanzari de marfuri cu amanuntul, se inregistreaza
urmatoarele operatii de incasari in lei:
- ridicarea de numerar de la banca

100

-incasarea creantei de la beneficiarul

produselor livrate

20

- incasarea unui debit de la terti

15

-incasari din vanzari de marfuri cu amanuntul,

exclusiv taxa pe valoare adaugata

200

-T.V.A. aferenta vanzarilor de marfuri cu

Amanuntul

38

-plus de inventar constatat la inventariere

la unitatea cu capital de stat
5311
Casa in lei

4
%

377

581

100

Viramente interne
411

20

Clienti
461

15

Debitori diversi
707

200

Venituri din
Vanzarea marfurilor
4427

38

T.V.A. colectata
668

Alte cheltuieli
Financiare
2. Se inregistreaza operatiile de plati inscrise in registrul de casa si in
documentele justificative adecvate (foaie de varsamant pentru numerar depus la
banca, chitante primite de la terti pentru diverse plati, state de salarii), astfel:
- depunerea de numerar la banca

150

-plata unui furnizor pentru aprovizionari cu

materiale

24

- plata salariilor nete cuvenite angajatilor

86

-achitarea indemnizatiilor suporatate din

contributia unitatii la asigurarile sociale

10

- acordarea unui avans spre decontare

%

581

5311
Casa in lei

5
275
150

Viramente interne
401
24
Furnizori

421
86

Personal
Remuneratii datorate
423
10
Personal - ajutoare
Materiale datorate

542
5
Avansuri
trezorerie

de

3. La sfarsitul lunii decembrie 2004, cu prilejul incheierii exercitiului, se

reevalueaza cei 40 de dolari existenti in casierie la cursul zilei de 220 lei, rezultand o
diferenta favorabila de curs valutar de 8 lei.
5314

765

In urma acestei ultime inregistrari contabile, valuta existenta in cont este

reflectata la cursul de reerinta al Bancii Nationale a Romaniei de la dat de 31
decembrie 2004.

CAP VI . CONTABILITATEA
TREZORERIE

ACREDITIVELOR

SI AVANSURILOR

DE

Acreditivele reprezinta o forma de decontare care consta in rezervarea

disponibilitatilor banesti, in lei sau in devize, intr-un cont bancar distinct, la dispozitia
unui furnizor, in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii marfurilor, executarii
lucrarilor sau prestarii serviciilor.
Acreditivul se deschide la cererea furnizorului, atunci cand, in mod repetat,
clientul intarzie sa-si deconteze obligatiile. El are un anumit disponibil banesc,
convenit cu furnizorul, un termen de valabilitate si un singur beneficiar, urmarindu-se
in contabilitate cu ajutorul contului 541 "Acreditive", care contine doua conturi
sintetice de gradul II si anume 5411 "Acreditive in lei" si 5412 "Acreditive in devize".
Se pot deschide mai multe feluri de acreditive, fapt pentru care se impune
clasificarea acestora dupa mai multe criterii, astfel:
a. Dupa obiectul de activitate acreditivul poate fi commercial, adica pentru
vanzari de bunuri si necomercial, adica pentru alte activitati, in general pentru
prestari servicii.
b. Dupa locul de deschidere acreditivele pot fi: acrditive deschise in tara
cumparatorului, acreditive deschise in tara vanzatorului, acreditive deschise intr-o
alta tara.
c. Dupa clauzele cuprinse, acreditivele se impart in: acreditiv comercial
transferabil, care consta in faptul ca sumele inscrise pot fi utilizate si pentru plata
altor furnizori indicate de beneficiar, acreditiv documentar netransferabil, in care
de sumele inscrise beneficiaza numai persoana care a deschis acreditivul; acreditiv
pentru livrari esalonate, in care acreditivul se deschide esalonat si platile se fac
esalonat numai dupa livrarea unui lot de marfa.

d. Dupa caracterul sau, acreditivul poate fi: nerevocabil, atunci cand se

modifica numai cu acordul partenerilor interesati si revocabil atunci cand acesta
poate fi inchis, sau retras, la solicitarea platitorului.
Avansurile de trezorerie se refera la sumele depuse la banci, precum si cele in
numerar puse la dispozitia personalului si a tertilor, persoane juridice sau fizice
imputernicite de unitate in vederea efectuarii unor plati in favoarea acesteia pentru
procurarea de bunuri, decontarea unor lucrari sau servicii, deplasari in interes de
serviciu la reuniuni, congrese, expozitii sau in alte scopuri. Ele se reflecta in
contabilitate cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie".
In continuare se prezinta continutul economic si principalele corespondente
privind conturile amintite.
Contul 541 "Acreditive" are functia contabila de activ si inregistreaza in
debit atat sumele rezervate in conturi bancare la dispozitia tertilor, cat si diferentele
favorabile de curs valutar aferente soldului in devize existent la incheierea
exercitiului, prin creditul conturilor 581 "Viramente interne" si respectiv 765 "Venituri
din diferente de curs valutar".
In creditul contului analizat se oglindesc sumele platite tertilor precum si
diferentele nefavorabile de curs valutar aferente soldului in devize existent la sfarsitul
anului financiar, prin debitul conturilor 401 "Furnizori" si 404 "Furnizori de imobilizari"
si respectiv 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar". Totodata, se crediteaza la
incetarea valabilitatii acreditivului, cu sumele virate in conturile de disponibilitati, prin
debitul contului 581 "Viramente interne".
Soldul contului analizat poate fi debitor atunci cand unitatea dispune de
mijloace banesti in conturile de acreditive deschise la banci.
In ceea ce priveste acreditivele deschise in devize se retine faptul ca se au in
vedere si aspectele referitoare la evaluarea operatiilor de incasari si plati si a
disponibilului din cont si implicit a diferentelor de curs valutar care se stabilesc,
operatiuni care se efectueaza si se reflecta in contabilitate dupa metodologia
prezentata anterior in legatura cu utilizarea conturilor 5124 "Conturi la banci in
devize" si 5314 "Casa in devize"
Exemple:
1. Se deschide un acreditiv de 1200 lei pentru un furnizor al uniatii, iar pe baza
extraselor de cont se efectueaza inregistrarile contabile:
581

Viramente interne

5121

1,200

Conturi la banci
In lei

5411

581

1,200

Acreditive in lei

Viramente interne

2. Din acreditivul deschis se deconteaza obligatia fata de furnizor in suma de

1,160 lei, ceea ce se inregistreaza astfel:
401

Furnizori

5411

1,160

Acreditive in lei

Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este de activ si reflecta in debit sumele

virate in conturi la banci sau acordate in numerar administratorilor sau altor persoane
fizice sau juridice, imputernicite de unitatea patrimoniala sa efectueze plati in
favoarea sa, prin creditul contului 512 "Conturi curente la banci" sau 531 " Casa". In
credit se oblindeste avansurile care se justifica pe baza documentelor de plati
prezentate de administratori sau alte persoane fizice sau juridice, prin debitul
conturilor care arata natura platilor efectuate, dintre care se amintesc: 300 "Materii
prime", 301 "Materiale consumabile", 371 "Marfuri", pentru aprovizionarile cu valori
materiale cu plata imediata, 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate", 624
"Cheltuieli cu transport de bunuri si de personal", 625 "Cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari", pentru cheltuieli cu asemenea destinatii, 531 "Casa", cu
sumele neconsumate si restituite, 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar", cu
diferentele de curs valutar determinate cu ocazia lichidarii avansurilor de
trezorerie. Soldul poate fi debitor, reprezentand avansurile acordate si nejustificate
de beneficiarii acestora.
In legatura cu organizarea contabiliatii avansurilor de trezorerie acordate in
numerar mentionam ca nu este necesar sa se utilizeze contul 581 "Viramente
interne". Acest cont, asa cum prevede Regulamentul contabil, este justificat sa se
utilizeze numai pentru operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti intre
conturile de la banci ale aceleiasi unitati si intre acestea si casieria proprie. Totodata,
apreciem ca nu se impune utilizarea contului in cauza nici in cazul acordarii de
avansuri prin viramente interne in conturile de la banci intrucat aceste conturi, in mod
normal, apartin administratorilor unitatii patrimoniale, nefiind conturi curente ale
acesteia, ceea ce este confirmat este faptul ca evidenta lor se organizeaza cu
ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie" si nu prin intermediul contului 512
"Conturi curente la banci".
Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a dispozitiei de plata catre casierie, se
inregistreaza acordarea unui avans de trezorerie in suma de 315 lei:
542
Avansuri de trezorerie

5311

315

Casa in lei

2. Se justifica avansul de trezorerie acordat anterior, cu tichete de calatorie,

achitante de cazare si diurna legala, in valoare totala de 312 lei, iar diferenta
neconsumata de 3 lei se restituie la casierie, fiind inscrisa in registrul de casa si
decontul de cheltuieli:

542

315

625

Avansuri
trezorerie

de

312

Cheltuieli cu deplasari,
Detasari si transferari
5311
3
Casa in lei

CAP VII. CONTABILIATEA VIRAMENTELOR INTERNE

O categorie distincta de operatii de natura contabila o constituie cele privind
viramentele interne sau altfel spus transferurile de disponibilitati banesti efectuate
intre conturile de al banci, precum si intre aceste ultime conturi si casieria unitatii
patrimoniale. Fiecare din aceste operatii de trezorerie se inregistreaza in cate doua
registre auxiliare, unul aferent contului din care se face virarea sumei, iar celalalt
pentru contul in care se depune suma virata, insa cele doua momente nu coincid in
timp. Intre momentul virarii sumei, pe baza de documente justificative, si cel privind
consemnarea ei in contul unde s-a dispus transferul intervine un anumit interval de
timp, ceea ce nu permite inregistrarea operativa a operatiei efectuate.
Totodata, se retine si faptul ca exista un anumit risc privind contabilizarea
dubla a viramentelor efectuate in sensul inregistrarii lor atat pe baza de documente
de virare (de transferare dintr-un cont), cat si a celor in care s-a consemnat intrarea
sau primirea sumelor pentru care s-a dispus transferul.
In vederea eliminarii acestor neajunsuri se utilizeaza contul 581 "Viramente
interne", care are functia contabila de activ. Acest cont se debiteaza in momentul
dispunerii efectuarii viramentului sau transferului sumelor dintr-un cont de trezorerie
in alt cont, de asemenea, de trezorerie, prin creditul urmatoarelor conturi: 512
"Conturi curente la banci", 531 " Casa" si 541 "Acreditive".
In creditul contului analizat se reflecta efectuarea propriu-zisa a transferului si
implicit consemnarea acestuia in documente adecvate (extrase de cont, registre de
casa), prin creditul conturilor de trezorerie de mai sus.
Contul analizat, de regula, nu prezinta sold, ceea ce denota ca toate sumele
care se vireaza trebuie sa fie inregistrate in conturile pentru care s-a dispus
transferul.
Exemple:

1. Pe baza registrului de casa si a chitantei - foaie de varsamant, se

inregistreaza depunerea la banca a sumei de 300 lei:
581

Viramente interne

5311

300

Casa in lei

2. In ziua urmatoare, pe baza extrasului de cont primit de la banca se

inregistreaza intrarea sumei de 300 lei in contul de disponibil:
5121

581

300

Conturi
la
banci
in
lei
Viramente
interne
Contul 581 "Viramente interne", datorita faptului ca
nu prezinta sold la incheierea exercitiului, nu se inscrie in bilantul contabil, nefiind
stabilit vreun post bilantier in acest sens. In situatii de exceptie, cand sumele virate in
ultima zi a exercitiului n-au intrat in contul pentru care s-a dispus transferul, se poate
adopta solutia ca soldul debitor al contului 581 "Viramente interne" sa se mentina in
contul de disponibil bancar in sensul insumarii lui cu soldul debitor al contului din
care s-a efectuat viramentul, iar rezultatul obtinut sa se inscrie la postul bilantier
corespunzator acestui ultim cont.