1.

Credite pentru particulari

In general, bancile acorda trei feluri de credite particularilor:
facilitati de casa;
avansuri pe baza de titluri;
imprumutul personal;
credit de consum;
sprijin pentru investitii financiare;
credite pentru locuinte.
1.1 Facilitati de casa
Aceasta formula se mai numeste si avans in cont sau descoperire de cont si va
permite imprumutatorului sa-si asigure mijloacele financiare necesare trezoreriei pe
perioade scurte. Cu alte cuvinte, banca permite clientului sau ca pentru cateva zile
contul sa fie debitor. Perioada si limita de suma sunt stabilite de catre banca.
Dobanda este insa mai mare pentru ca banca nu se poate refinanta, iar de multe ori
nu solicita garantii pentru facilitatile respevtive. otusi, uneori, pentru a reduce riscul,
banca poate cere:
garantii personale !de e"emplu, cautiunea unei persoane care se angajeaza
sa plateasca in cazul in care imprumutatul nu ramburseaza imprumutul#;
garantii reale !de e"emplu, aducerea in depozit a unor valori mobiliare #.
1.2 Avansurile pe baza de titluri
Avansul pe baza de titluri este un credit de casa garantata cu titluri !actiuni,
obligatiuni, bonuri de trezorerie#. In acest caz, banca permite clientului sau sa
functioneze cu cont debitor in functie de valoarea si natura titlurilor depuse ca
garantie, pe baza unui act de gaj.
In general, banca va acorda un imprumut de o valoare inferioara valorii titlurilor
depuse drept garantie, pentru a pastra o marja de siguranta si pentru a tine cont de
fluctuatiile posibile din cadrul bursei.
Dobanda, ca si in cazul facilitatilor de casa, va fi calculata $prorata temporis%, adica in
functie de utilizarea avansului.
Daca imprumutatul nu ramburseaza imprumutul, banca va fi in drept sa vanda titlurile
potrivit unor proceduri stabilite.
1.3 Imprumutul personal
In cazul imprumutului personal, banca nu acorda numai o descoperire de cont sau un
avans ci un adevarat credit concretizat prin virarea in contul clientului a sumei
imprumutate. &ste un credit acordat, tinand seama mai mult de calitatea clientului
!evenimente in familie, dificultati de trezorerie, etc.#, decat de obiectul creditului.
'uma acordata tine cont de calitatea clientului si nu poate depasi, in general, trei
salarii !sau alte surse de venit#. (ambursarea lunara nu trebuie sa depaseasca un
sfert din veniturile anuale ale imprumutatului.
Creditul poate fi acordat pe o perioada de ) luni pana la )* de luni, la o anumita rata
a dobanzii.
'e poate prevede ca in cazul rambursarii anticipate, banca sa perceapa o anumita
penalitate, e"primata in procente din capitalul rambursat anticipat. 'e pot percepe
penalitati si in cazul unor intarzieri in plata dobanzii sau a rambursarii capitalului.
De obicei, acest credit personal este insotit de garantii personale si foarte rar de
garantii reale. +anca se poate multumi cu solicitarea ca veniturile sa fie domociliate
la ea, pentru a controla, intr-o anumita masura, regularitatea resurselor clientului
respectiv.
1.4 Creditul de consum
Indiferent de forma ce o imbraca, caracteristica acestui credit este ca nu poate fi
mobilizat (scontat).
Aceasta forma de credit permite vanzarea in rate a bunurilor de consum si a celor de
folosinta casnica.
,a bunurile de folosinta indelungata se practica asa numita vanzare pe credit: banca
plateste vanzatorul la vedere si va fi rambursata de catre cumparator potrivit unui
grafic prealabil. -biectul vanzarii garanreaza angajamentul bancii, acesta fiind
subrogat in favoarea vanzatorului. .anzarea pe credit este uneori inlocuita de locatie
cu clauza de vanzare sau de leasing.
Imprumutatul sau locatarul dispune, conform legii de un termen de /0 zile pentru a
acepta sau a refuza contractul de finantare, si c1iar in cazul acceptarii mai are 2 zile
posibilitatea de a se retrage.
Exista o legatura stransa intre contractul de finanatare si cel de vanzare; daca
obiectul prezinta defecte, judecatorul poate decide suspendarea rambursarii
creditului sau a platii locatiei. Pentru a evita orice contradicie intre dreptul comun si
cel comercial, se interzice consumatorului sa subscrie, sa accepte sau sa avalizeze
bilete la ordin sau cambii, asfel incat operatiunea sa ramana guvernata de un
contract de drept comun si nu de o inlantuire de efecte.
Creditul de consum poate fi fara obiect precis, caz in care banca va solicita garantii
e"terioare obiectului creditului, anumite gajuri !amanet#, metoda putin folosita sau
avansuri pe titluri ce apartin cumparatorului sau altei persoane din anturajul sau.
3nele avansuri se fac si fara garantie, fiind bazate pe bunele relatii cu cel ce solicita
avansul respectiv.
In practica, se aplica doua formule:
imprumutul personal ;
autorizatia de descoperire de cont.
Imprumutul personal este de obicei egal cu cca trei salarii sau alte venituri fi"e si are
la baza un contract precis: imprumutatul domiciliaza veniturile sale la banca, subscrie
o asigurare de deces, accepta un grafic de rambursare cuprins intre ) luni si trei ani,
in general. 'e aplica regula celor /0 zile pentru acord si celor 2 zile pentru
posibilitatea de a se retrage.
Autorizatia de descoperire de cont se acorda pe o perioada ma"ima de trei luni.
Anumite banci acorda clientilor lor, printr-un contract, o autorizare permanenta de
desoperire de cont, caz in care in anumite momente contul trebuie sa devina creditor,
cu ocazia primirii salariului, de e"emplu.
Autorizatia poate fi data la fiecare caz in parte, pentru a evita aplicarea procedurii de
cec fara acoperire, dar in acest caz totul trebuie reglementata in ma"im trei luni.
In plus, titularii de carti de credit pot beneficia de doua feluri de credit:
amanarea platii, aplicabila la toate cumparaturile facute cu cardul, daca
contractul lor de card prevede aceasta posibilitate;
contract de imprumut pe card, ce permite, intr-o anumita limita, esalonarea
platilor pe o perioada lunga.
Consumatorul are la dispozitie cele /0 si cele 2 zile pentru acordul final.
1.5 Sprijinirea investitiilor financiare
In anumite tari, bancile pot interveni direct la bursa de valori oferind contravaloarea
ordinelor plasate de clienteala lor.
In alte tari, aceste operatii sunt facute de societati specializare, la care bancile sunt
actionare.
Pentru actiunile cotate la termen, un investitor care ar trebui sa-si revanda
$pac1etul%de titluri la sedinta lunara de compensare, poate fi incitat sa astepte
sedinta de luna viitoare, daca estimeaza o crestere a cursurilor. In acest caz, el va
cauta sa-si reporteze pozitia, adica sa vanda pac1etul la scadenta convenita,
rascumpariandu-l insa la sedinta urmatoare, pentru acelasi pret, plus un anumit
procentaj numit rata de report.
In acest caz, investitorul respectiv isi va mobiliza suma pentru o luna, beneficiind in
sc1imb de rata de report ce reprezinta de fapt rata lunara a dobanzii. Aceasta este
determinata pentru fiecare scadenta, de cere si oferta gestionata de catre agentii de
sc1imb. +ancile, daca au resurse disponibile, pot face plasamente in report, cu riscul
de a ramane cu titluri de valoare depreciate.
1. Creditele pentru locuinte.
'ub diverse forme, creditele pentru locuinte pot fi credite acordate antreprenorilor de
proiecte imobiliare sau credite acordate cumparatorilor pentru subscrierea unui
apartament in cazul unui program imobiliar.
De obicei, aceste credite nu depasesc 456 din investitia proiectata, iar rambursarea
lor de poate face in rate lunare, trimestriale sau semestriale constante sau in rate
prigresive. +anca poate acorda o perioada de gratie, perioada in care se va ac1ita
numai dobanda.
Creditele pentru locuinte pot fi acordate pentru:
cumpararea unei resedinte principale;
cumpararea unei resedinte secundare;
efectuarea de reparatii sau lucrari de modernizare la locuintele e"istente.
a da posibilitatea unui proprietar de a cumpara o noua locuinta, fara sa
astepte sa o vanda pe cea vec1e !credite pe termen scurt, numite si credite-
releu#.
1.! Creditul pe termen mediu
Creditul pe termen mediu este folosit pentru finantarea lucrarilor mari, o cumparare
sau o constructie. In acest caz, creditul respectiv completeaza resursele
cumparatorului, provenite din vanzarea casei vec1i, imprumut pe termen lung, etc.
Creditul ca atare poate fi combinat cu o operatiune de credit amanat. Acest tip de
credit presupune ca banca sa verse fondurile la inceput, iar timp de 2 ani
cumparatorul sa plateasca dobanda la banca si sa cotizeze pentru stabilirea
creditului amanat. Dupa 2 ani, se restituie cotizatiile primite, la cre se adauga o suma
ec1ivalenta, fapt ce permite rambursarea creditului la banca intr-o singura rata.
Creditul amanat insa va fi rambursat pe alta perioada de 0 ani.
Pentru consumator este ca un credit pe /7 ani, iar pentru banca ca un credit pe 2
ani.
8arantia pentru aceste credite o reprezinta o ipoteca sau o cautiune a unei
organizatii specializate, caz in care o parte din credit trebuie sa fie blocat la fondul de
garantie. In anumite conditii pot fi mobilizate la +anca Centrala.
1." Creditele pe termen lun#
Creditele pe termen lung sunt stabilite liber intre banca si client; unele dintre ele
implica si interventia statului:
credite de economii-locuinta;
creditul conventionat;
credite pentru acces la proprietate.
Creditul economiilocuinta presupune acordarea unui credit principal, in functie de
dobanda acumulata de depunator in perioada de realizare de economii si a unui
credit suplementar, de data aceasta cu dobanda mai ridicata, in limita unei sume de
trei ori mai mare decat creditul peincipal.
Creditul conventionat este rezervat pentru ac1izitionare locuintei principale cu o
anumita suprafata si pret; poate acoperii pana la 956 din costuri. 8raficul de
rambursare va cuprinde anuitati progresive. Ajutorul statului nu este automat;
cumparatorul poate, in functie de resursele sale si de c1eltuielile de intretinere a
familiei sa solicite un ajutor personalizat pentru locuinta, caz in care ajutorul va fi
varsat la banca si va fi dedus din ratele lunare.
Creditele ajutor pentru accesul la proprietate comporta o bonificatie pentru dobanda,
se acorda in conditii foarte stricte de suprafata si pret, precum si de veniturile si
c1eltuielile persoanei respective. Poate acoperii 25-/556 din costul operatiei.
oate creditele pe termen lung sunt garantate de o ipoteca. :u sunt mobilizabile la
+anca Centrala, dar in anumite conditii pot fi cedate pe piata ipotecara, permitand
bancii sa se refinanateze.
In unele tari e"ista doua piete ipotecare:
piata ce functioneaza e"clusiv intre banci; unele banci cu resurse cumpara
bilete ce grupeaza creante ipotecare, bilete ce au dubla garantie: ipoteca si
aceea a bancii prezentatoare.
piata, mai recenta, administrata de o filiala comuna a mai multor banci
principale ce emite, pe transe esalonate, pe tot parcursul anului, obligatiuni
garantate de stat. Aceste oblogatiuni subscrise de public si de investitorii
institutionalizati sunt garantate de institutia emitenta, de ipoteci, de bancile
prezentatoare si de o institutie de stat .
Pe aceste piete nu se tranzactioneaza creditele economii-locuinta, neprezentand
gradul de lic1iditate necesar.
De obicei, si in cazul creditelor imobiliare, beneficiarii au la dispozitie un anumit timp
pentru a decide !cca o luna#. 'i in acest caz, creditul nu poate fi materializat nici prin
cambii si nici prin bilete la ordin.
'e instiue o legatura stransa intre contractul de imprumut si cel de vanzare;
cumparatorul nu are nici o obligatie fata de vanzator daca nu primeste creditul.
+anca va lua ca garantie ipoteca asupra bunului finantat. In plus, ea va solicita ca o
asigurare de deces si incapacitate de munca sa fie subscrisa in favoarea sa de catre
imprumutata. +anca poate cere suplimentar si o garantie personala !cautiune, de
e"emplu#.
1.$ Studiul cererii de credit si studiul #arantiilor
Pentru limitarea riscurilor, banca va studia, mai intai cu seriozitate cererea de credit
si apoi garantiile, pentru a le putea valorifica in caz e"trem de neplata de catre
imprumutat.
1.9.1 Studiul cererii de credit
In cadrul acestei activitati, banca va e"amina:
situatia imprumutatorului;
obiectul imprumutului.
(eferitor la situatia imprumutatului, banca va cauta sa se informeze cu privire la:
situatia familiala;
situatia profesionala !angajator, vec1ime in munca, functie, etc.#;
situatia patrimoniala !averi si datorii#;
nivelul veniturilor sale;
moralitatea sa financiara !consultarea fisierului e"istent la +anca Centrala,
informatii de la alte banci,etc.#.
(eferitor la obiectul creditului, banca va trebui sa raspunda la cateva intrebari: pentru
ce se imprumuta, ce avantaj va avea, nu se imprumuta pentru a rambursa alte
datorii,etc.
1.9.2 Studiul garantiilor
'tudierea calitatii imprumutatului reduce riscurile, dar nu le elimina; iata de ce
solicitarea de garantii este o precautiune necesara.
8arantiile de care poate dispune o banca sunt garantii personale si garantii reale
reale.
8arantiile personale pot fi constituite din:
cautiune simpla !angajamentul unui tert de a plati in cazul, in care
imprumutatul nu poate plati#;
cautiune solidara !solidaritatea mai multor persoane va permite bancii sa
ceara fiecaruia plata totalitatii datoriei, si c1iar inainte de a epuiza toate
mijloacele legale de e"ecutare a debitorului principal#.
8arantiile reale sunt in principal urmatoarele:
gajul;
ipoteca;
privilegiile.
!ajul inseamna remiterea de catre debitor a unui lucru catre creditorul sau ca
garantie pentru rambursarea datoriei. 8ajul poate fi cu deposedare sau fara
deposedare.
Ipoteca este, de fapt, un gaj asupra bunurilor imobiliare. &a este inscrisa, ca si gajul
intr-un registru de evidenta pentru a evita punere aceluiasi lucru si cu aceeasi
valoare, ca garantie la mai multe banci.
"rivilegiile sunt un drept dat de lege la anumiti creditori, in functie de calitatea
creantei lor, de a fi preferati altor creantieri, c1iar daca acestia sunt garantati cu
ipoteca sau cu gaj. Privilegiile pot sa se refere la toate bunurile debitorului, mobile
sau imobiliare sau numai la o parte din ele. -rdinul de prioritate a diferitelor privilegii
este fi"at de legiuitor.