1

Raspunsuri intrebari adresate de catre studenti

Intrebarea nr. 1: Burchi Sebastian, grupa 1004 a adresat urmatoarea intrebare: In legatura cu examenul, ne puteti spune pe ce sa ne axam mai mult, care
sunt tipurile de subiecte ce pot pica, sau daca aveti o structura?
In acest an nu a fost prevazuta in sa disciplinei o structura a biletului de
examen. Insa, pot sa va spun ca, in acest an, la seria cu predare in limba engleza
s-au dat subiectele de mai jos. Mai mult, avand experienta anilor anteriori pot
sa va spun ca problemele date celor cu predare in limba romana au un grad
de dicultate mai ridicat. Astfel ca, in primul rand, nu este bine sa neglijati
problemele rezolvate prin cursuri.
Daca aveti vreo problema, din cele de mai jos, ce nu o puteti rezolva, imi
scrieti si o rezolv, postand-o in acelasi sier. Atentie la calcule deoarece este
posibil sa scapat vreo eroare. Fisierul este postat la data de 15.06.2015 ora
9,50. De asemenea daca observati vreo eroare va rog sa-mi scrieti.
Nota: La problemele de extrem cu legaturi va recomand sa faceti studiul
diferentialei de ordinul doi prin diferentierea legaturilor, asa cum este rezolvat
mai jos exemplul de la Varianta A. Merge si cu ajutorul matricei hessiene, insa
cum este descris la adresa
http : ==covei:weebly:com=uploads=2=5=5=7=25575400=lagrange_multipliers:pdf
la pagina 8.

Varianta A

Subiectul I. (2p) 1. Determinati multimea de convergenta pentru seria de puteri

1
X

n=1

2n2 + 2n + 3
4n2 + 1

(3x

1) :

2. S
a se determine suma seriei
1
X

n=0

2.1

4n
5n+1

Tratarea subiectului I

Rezolvare 1. Not
am an =

! = lim

n!1

2n2 +2n+3
4n2 +1

p
jan j = lim jan j = lim
n!1

. Calcul
am

n!1

2n2 + 2n + 3
4n2 + 1

2
1
2n2 + 2n + 3
= =
n!1
4n2 + 1
4
2

= lim

deoarece coecientul termenului de grad maxim (adica al lui n2 ) de la num

ar
ator
este 2 iar coecientul termenului de grad maxim de la numitor (adica al lui n2 )
este 4.
Raza de convergenta a seriei
1
X

n=1

2n2 + 2n + 3
4n2 + 1

y n unde y = 3x

este R = !1 = 2.
Multimea de convergenta se determina din inegalit
atile
2 < 3x

1 < 2 ()

1 < 3x < 3 ()

1
< x < 1 =) x 2
3

1
;1 :
3

In capetele intervalului studiem convergenta separat. Pentru x =

devine
1
X

2n2 + 2n + 3
4n2 + 1

n=1

n
n

( 2) =

1
X

4n2 + 4n + 6
4n2 + 1

( 1)

n=1

1
3

seria

adica o serie alternata. Notam

n

bn = ( 1)

4n2 + 4n + 6
4n2 + 1

Observam c
a
2

lim

n!1

4n + 4n + 6
4n2 + 1

lim

1+

(11 ) n!1

4n + 5
4n2 + 1

de unde deducem ca

4n + 5
= lim 4 1 + 2
n!1
4n + 1

4n2 +1
4n+5

3n

4n+5
4n2 +1

= e 6= 0

e dac
a n este impar
=) lim bn nu exista
e dac
a n este par
n!1

lim bn =

n!1

si ca atare seria este divergenta. Ramane sa studiem convergenta pentru x = 1.

In acest caz seria devine
1
X

n=1

2n2 + 2n + 3
4n2 + 1

n
n

(2) =

1
X

n=1

4n2 + 4n + 6
4n2 + 1

Analog, observam ca
2

lim

n!1

4n + 4n + 6
4n2 + 1

lim

(11 ) n!1

1+

4n + 5
4n2 + 1

4n + 5
= lim 4 1 + 2
n!1
4n + 1

4n2 +1
4n+5

3n
5

4n+5
4n2 +1

= e 6= 0

deducem ca

1
X

2n2 +2n+3
4n2 +1

(2) este divergenta. Am demonstrat c

a multimea

n=1
1
de convergenta este
3; 1 .
Rezolvare 2. Scriem seria astfel
1
X

n=0

4n
5n+1

1
2X
5 n=0

4
5

2 1
51

4
5

= 2:

II. (3p) 1. Folosind metoda lui Lagrange s

a se determine punctele de extrem
conditionat pentru functia
f (x; y) = 2xy + 2y + 3
cu legatura 4x+y=4.
2. S
a se verice dac
a urm
atoarea functie este diferentiabil
a in punctul specicat m.xc
q
2
f : R2 ! R; f (x; y) = 3 (x 1) + 5y 4 in (1; 0) :

2.2

Tratarea subiectului II

Rezolvare 1. Consideram functia lui Lagrange

L (x; y; ) = 2xy + 2y + 3

(4x + y

4) :

Determinam punctele critice conditionate

8
8 0
< 2y 4 = 0
< Lx = 0
L0y = 0
2x + 2
= 0 =) y = 2 , x =
()
:
:
4x + y 4 = 0
4x + y 4 = 0

si

4x + y

4 = 0 () 4

+2

2
2

4=0

din care rezulta = 2. Am obtinut x = 2 2 = 0 si y = 2 = 4 drept punct

critic (conditionat).
Stabilim daca punctul este de extrem.
Metoda 1: Aceasta metoda este descrisa la pagina 8 a articolului
de la adresa
http : ==covei:weebly:com=uploads=2=5=5=7=25575400=lagrange_multipliers:pdf
Scriem matricea hessiana
HL (x; y) =

L00x2
L00yx

L00xy
L00y2

0
2

2
0

deoarece
0

L00x2 = (2y
L00xy = (2y

Completam aceasta matrice astfel

0
0
H L ( ; x; y) = @ (4x + y 4)0x
0
(4x + y 4)y

(4x + y
0
2

de unde

0
H L (2; 0; 4) = @ 4
1

Observam ca
det H L (2; 0; 4) =

0
4
1

4
0
2

L00y2 = (2x + 2
L00yx = (2x + 2

4 )x = 0
0
4 )y = 2

1
2
0

4)x

4
0
2

)y = 0
0
)x = 2:

(4x + y
2
0

4)y

0
A=@ 4
1

1
1
2 A
0
1

= 16 > 0 =) ( 1) det H L (2; 0; 4) < 0

de unde tragem concluzia ca (x; y) = (0; 4) este punct de maxim local conditionat.
Metoda 2: Scriem matricea hessiana
L00xy
L00y2

L00x2
L00yx

HL (x; y) =

0
2

2
0

Evaluam semnul expresiei

d2 L

=2

(x; y; 0; 4) =

dx

0
2

dy

2
0

dx
dy

= 4dxdy

Diferentiem legatura
4dx + dy = 0 =) dy =
de unde
d2 L

=2

(x; y; 0; 4) =

4dx

4 (dx) < 0 pentru orice x 6= 0:

Aceasta spune (x; y) = (0; 4) este punct de maxim local conditionat.

Concluzie: daca avem extreme cu legaturi este bine sa diferentiem legatura.
Exista diferente fata de extreme fara legaturi.
q
Rezolvare 2: Functia f : R2 ! R; f (x; y) = 3 (x
tinua in orice punct, in particular in (1; 0). Avem
q
p
2
f (x; 0) = 3 (x 1) = 3 jx 1j
4

1) + 5y 2 este con-

4
0
2

1
1
2 A
0

si jx 1j nu este derivabila in 1. Deci fx0 (1; 0) nu exista.La fel se arata ca fy0 (1; 0)
nu exista. Folosind faptul ca Dac
a f : A Rp ! R este diferentiabil
a pe A;
0
atunci ea are derivate partiale fxi pe A. deducem ca f nu este diferentiabila
in (1; 0) deoarece nu are derivate partiale in acest punct.
III. S
a se rezolve ecuatia diferentiala
y
2xy 2 ; x > 0:
y0 =
x

2.3

Tratarea subiectului III

Observam ca y = 0 este solutie a ecuatiei diferentiale si faptul ca ecuatia diferential

a este de tip Bernoulli (??) in care = 2, motiv pentru care efectu
am
schimbarea de variabil
a
z = y1

() z = y

() y = z

=) y 0 =

2 0

z:

Cu aceast
a schimbare de variabil
a ecuatia devine
z

sau mai mult

Z
Z
1
dz =
z

z =

2xz

z
x

z 2 devine z 0 =

care dup
a multiplicare cu
z0 =

2 0

z
dz
()
=
x
dx

1
dx =) ln jzj =
x

+ 2x:Consider
am ecuatia atasat
a

z
dz
,
=
x
z

1
dx
x

ln x + ln jcj , c 2 R =) jzj =

jcj
x

iar dup
a renotare a constantei c obtinem solutia z = xc . Folosind metoda variatiei constantelor c
aut
am c ( ) functie derivabil
a astfel nct z (x) = c(x)
a e
x s
solutie pentru ecuatia diferential
a (??) rezultnd
c (x)
x

c (x)
c0 (x)
+2x =)
2
x
x

c (x)
=
x2

c (x)
c0 (x)
+2x ()
= 2x =) c0 (x) = 2x2
2
x
x

iar prin integrare

c (x) =

2x2 dx =

2 3
x + K unde K 2 R.
3

Am obtinut
z (x) =

c (x)
=
x

2 3
3x

+K
=) y (x) =
x

IV. (2,5 p.) 1. Sa se calculeze

Z 1
2x2 + 4x + 1 e
0

2 3
3x

x2

x
unde K 2 R.
+K

dx:

x2 + y 2

2. Sa se deseneze D = (x; y)j 4

ZZ

9; y

0 si calculeze

xydxdy:

2.4

Tratarea subiectului IV

Rezolvare 1: Efectuam schimbarea de variabila x2 = t si obtinem

2xdx

x !

dt
dt =) dx = p
2 t
0 =) t ! 0, x ! 1 =) t ! 1

iar integrala de calculat devine

Z 1
Z
2
x2
2x + 4x + 1 e
dx =
0

p
2t + 4 t + 1 e

=
=

1
2
1
2

2t 2 +1

+ 4t1

1
dt
p =
2
2 t

+t

1
2 +1

1
2

1
2

+ 4 (1) +

1
2

1
1
2t 2 + 4 + p e t dt
t
0
1
1
1
+ 1 + 4 (1) +
e t dt =
2
2
2
p
1 p
+4 =
+ 2:
=
2
2

Rezolvare 2: Reprezent
am ntr-un sistem de axe xOy cercurile de ecuatie
x2 + y 2 = 4 si x2 + y 2 = 9. Domeniul D este reprezentat n

1
2

Deoarece domeniul de integrare contine expresia x2 + y 2 este recomandat s

a
trecem la coordonate polare
T :

x = cos '
,
y = sin '

0, ' 2 [0; 2 ] .

Din
4

x2 + y 2 9 =) 4 ( cos ') + ( sin ') =

2
=) 4
9 =) 2 [2; 3] :

Inegalitatea y

0 este echivalent
a cu

sin '

0 astfel

reprezent
am grac sin x

x
sin x

0
0

3
2

si observ
am c
a gracul functiei sin x este deasupra gracul lui y = 0 pe intervalul

2
0

[0; ]. Asadar, domeniul D se transform

a prin transformarea T n

de unde D0 = ( ; ') 2 R2

Z Z

xydxdy

34 24
2 4

2 [2; 3] , ' 2 [0; ] ; iar integrala de calculat devine

!
Z
=3
4

cos ' sin 'd

d' =

sin 2'd' =

34 24
2 4

cos ' sin ' d'

=2

1
cos 2'
2

= 0.
0

Varianta B

I. (2p) 1. Determinati multimea de convergenta pentru seria de puteri

1
X
2n + 1
(x
n3 4n
n=1

1) :

2. S
a se determine suma seriei
1
X

n=1

3.1

Tratarea subiectului I

Rezolvare 1. Not
am an =
!

2n+1
n3 4 n .

an+1
= lim
= lim
n!1
n!1
an
=

2n
:
n!5n

Calcul
am

2(n+1)+1
(n+1)3 4n+1
2n+1
n3 4 n

2
1
=
8
4
8

= lim

n!1

2 (n + 1) + 1
3

(n + 1) 4n+1

n3 4n
2 (n + 1) + 1
n3
= lim
2n + 1 n!1 (n + 1)3 4
2n + 1

deoarece coecientul termenului de grad maxim (adica al lui n3 ) de la num

ar
ator
este 2 iar coecientul termenului de grad maxim de la numitor (adica al lui n3 )
este 8.
Raza de convergenta a seriei
1
X
2n + 1 n
y unde y = x
n3 4n
n=1

este R = !1 = 4.
Multimea de convergenta se determina din inegalit
atile
4 < y < 4 ()

4<x

1 < 4 ()

4 + 1 < x < 4 + 1 =) x 2 ( 3; 5) :

In capetele intervalului studiem convergenta separat. Pentru x =

devine
1
1
X
X
2n + 1
n 2n + 1
n
( 1)
(
4)
=
3
n
n 4
n3
n=1
n=1

3 seria

adica o serie alternata. Studiem convergenta folosind criteriul lui Leibniz. No2x+1
tam bn = 2n+1
n3 si denim f : [1; 1) ! R, f (x) = x3 . Evaluam
f 0 (x) =

2x + 1
x3

2x3

3x2 (2x + 1)
<0
x6

de unde rezulta f descrescatoare si ca atare bn este descrescator. Pe de alta

parte limn!1 2n+1
= 0 si deci seria este convergenta. Ramane sa studiem
n3
convergenta pentru x = 5. In acest caz seria devine
1
1
X
2n + 1 n X 2n + 1
4
=
:
n3 4n
n3
n=1
n=1

Observam ca
1
1
1
1
1
X
X
X
2n + 1 X 2n X 1
2
1
=
+
=
+
3
3
3
2
3
n
n
n
n
n
n=1
n=1
n=1
n=1
n=1

P1
P1
iar cum n=1 n22 si n=1 n13 sunt convergente (seria armonica), deducem ca si
P
1 2n+1
a multimea de convergenta este
n=1 n3 este convergenta. Am demonstrat c
[ 3; 5].
Remarcam, de asemenea, ca pentru x = 3 putem da solutia 2:
Seria
1
X

n=1

( 1)

1
1
1
X
X
2n + 1 X 2
1
2n + 1
=
=
+
<1
3
2
3
n3
n
n
n
n=1
n=1
n=1

ind absolut convergenta, deducem ca este si convergenta.

Rezolvare 2. Scriem seria astfel

1
1
2 n
X
X
2n
2 n =
2 5 +2
n!5
n!
n=1
n=1

si folosim faptul ca

2=2

1
X

n=0

2 n
5

n!

1
X
xn
e =
n!
n=0
x

a se vedea adresa

http : ==covei:weebly:com=uploads=2=5=5=7=25575400=enachescu__elena:pdf
Atunci

1
X

n=1

2n
= 2e2=5
n!5n

2:

II. (3p) 1. Folosind metoda lui Lagrange s

a se determine punctele de extrem
conditionat pentru functia
f (x; y) =

xy

2x + 1

cu legatura x+2y=4.
2. S
a se verice dac
a urm
atoarea functie este diferentiabil
a in punctul specicat
f : R2 ! R; f (x; y) = x3 + xy + y 2 in (1; 1) :

3.2

Tratarea subiectului II

Rezolvare 1. Consideram functia lui Lagrange

L (x; y; ) =

xy

2x + 1

(x + 2y

4) :

Determinam punctele critice conditionate

8
8 0
=0
< y 2
< Lx = 0
L0y = 0
x 2 =0
()
=) x =
:
:
x + 2y 4 = 0
x + 2y 4 = 0

2 ,y=

si

x + 2y

4 = 0 ()

2 + 2( 2

4=0

din care rezulta = 2. Am obtinut x = 4, y = 0 drept punct critic (conditionat).

Mai departe analog problemei rezolvate mai sus.
Rezolvare 2. Aplicam teorema Dac
a functia f : A Rp ! R are derivate
0
partiale fxi (i = 1; 2; :::; p) ntr-o vecin
atate V a lui a = (a1 ; :::; ap ) 2 IntA
si dac
a aceste derivate partiale sunt continue n a; atunci functia f este diferentiabil
a n a. Cum f (x; y) indeplineste aceste ipoteze deducem ca f este
diferentiabila in (1; 1).
III. s
a se rezolve ecuatia diferentiala
xy 0

y = 2x2 e2x ; x > 0:

10

3.3

Tratarea subiectului III

Impartim prin x > 0 si ecuatia devine

y
= 2xe2x
x

y0

(1)

adica forma unei ecuatii diferentiale de ordinul unu neomogena. Rezolvam ecuatia diferentiala atasata
y
y0
= 0:
x
y
y
dy
dy
1
y 0 = ()
= ,
= dx
x
dx
x
y
x
sau mai mult
Z
Z
1
dy
dz =
dx =) ln jyj = ln x + ln jcj , c 2 R =) jyj = jcj x
y
x
iar dup
a renotare a constantei c obtinem solutia y = cx. Folosind metoda
variatiei constantelor c
aut
am c ( ) functie derivabil
a astfel nct z (x) = c (x) x
s
a e solutie pentru ecuatia diferential
a (1) rezultnd
0

(c (x) x) =

c (x) x
+2xe2x =) c0 (x) x+c (x) = c (x)++2xe2x () c0 (x) = 2e2x
x

iar prin integrare

c (x) =

2e2x dx = e2x + K unde K 2 R.

Atunci, solutia generala a ecuatiei propuse este

y (x) = e2x + K x unde K 2 R.
IV. (2,5 p.) 1. Sa se calculeze
Z 1

x2

2. Sa se deseneze D = (x; y)j 0

ZZ

p
25

x2 dx:

y2 ; 2

(2x + 1) ydxdy:

11

2 si calculeze

3.4

Tratarea subiectului IV
2

Rezolvare 1. Efectu
am schimbarea de variabil
a 5 52x = t si deci 52 52 t = x2 .
2
Avem 2xdx = 5 dt. Cnd x ! 5 avem c
a t ! 0; iar cnd x ! 0 avem c
a
t ! 1. Integrala de calculat devine
Z
Z 5 p
Z 1
p
1
54 1 1
52 dt
+1
2
2
2
2
2
2
=
t 2 (1 t) 2 dt
x 5
x dx =
5
5 t 5 t p
2
2 0
2 5 (1 t)
0
0
Z
3
1 2
3
3
54 1 3 1
54
54 12
54
1
2
2
2
t 2 (1 t) 2 dt =
=
=
= 3 :
2 0
2
(1 + 2)
2
2
2
Rezolvare 2. Pentru desenarea domeniului a se vedea lucrarea
http : ==covei:weebly:com=uploads=2=5=5=7=25575400=enachescu__elena:pdf
Integrala de calculat devine
ZZ

(2x + 1) ydxdy =

2
2

y2

(2x + 1) ydydx = 0:

Varianta C

I. (2p) 1. Determinati multimea de convergenta pentru seria de puteri

1
n
X
( 2)
(2x
n+1
n=1

1) :

2. S
a se determine suma seriei
1
X

n=0

Rezolvare 1. Not
am an =

2n
:
n!3n+2

( 2)n
n+1 .

an+1
= lim
! = lim
n!1
n!1
an

Calcul
am
( 2)n+1
n+2
( 2)n
n+1

= lim

n!1

n+1
=1
n+2

deoarece coecientul termenului de grad maxim (adica al lui n) de la num

ar
ator
este 1 iar coecientul termenului de grad maxim de la numitor (adica al lui n)
este 1.
Raza de convergenta a seriei
1
n
X
( 2) n
y unde y = 2x
n+1
n=1

12

este R = !1 = 1.
Multimea de convergenta se determina din inegalit
atile
1 < y < 1 ()

1 < 2x

1 < 1 ()

1 + 1 < x < 1 + 1 =) x 2 (0; 2) :

In capetele intervalului studiem convergenta separat. Pentru x = 0 seria devine

1
1
n
X
X
2n
( 2)
n
( 1) =
n+1
n+1
n=1
n=1

care este divergenta din criteriul raportului

2n+1
lim n+2
n
n!1 2
n+1
2n
n+1
n!1

sau observand ca lim

=2>1

=1=
6 0. Pentru x = 2 avem seria

1
1
n
n
X
X
( 2)
n
n 6
(3) =
( 1)
n+1
n+1
n=1
n=1

adica o serie alternata. Observam ca

6n
=1
n!1 n + 1
fapt ce atrage divergenta seriei. Am demonstrat c
a multimea de convergenta
este (0; 2).
Rezolvare 2. Scriem seria astfel
n
1
1
X
2 X 32
2n
2 n+2 = 2
n!3
3 n=0 n!
n=0
lim

si folosim faptul ca

ex =
a se vedea adresa

1
X
xn
n!
n=0

http : ==covei:weebly:com=uploads=2=5=5=7=25575400=enachescu__elena:pdf
Atunci

1
X

n=0

2n
2
= 2 e2=3 :
n+2
n!3
3

II. (3p) 1. Folosind metoda lui Lagrange s

a se determine punctele de extrem
conditionat pentru functia
f (x; y) = 3xy + y + 5
cu legatura 3x+y=2.
2. S
a se verice dac
a urm
atoarea functie este diferentiabil
a in punctul specicat
f : R2 ! R; f (x; y) = x2 + y 2 3xy in (1; 0) :
13

4.1

Tratarea subiectului II

Rezolvare 1. Consideram functia lui Lagrange

L (x; y; ) = 3xy + y + 5

(3x + y

2) :

Determinam punctele critice conditionate

8 0
8
< Lx = 0
< 3y 3 = 0
L0y = 0
3x + 1
= 0 =) x =
()
:
:
3x + y 2 = 0
3x + y 2 = 0

si

3x + y

2 = 0 () 3

1
3

,y=

2=0

din care rezulta = 23 . Am obtinut x = 16 , y = 32 drept punct critic (conditionat).

Mai departe analog problemei rezolvate mai sus.
III. s
a se rezolve ecuatia diferentiala
p
4y = x2 y; x > 0:

xy 0

4.2

Tratarea subiectului III

Observam ca y = 0 este solutie a ecuatiei diferentiale si faptul ca ecuatia diferential

a este de tip Bernoulli (??) in care = 1=2, motiv pentru care efectu
am
schimbarea de variabil
a
z = y1

1
2

() vezi varianta A mai departe:

IV. (2,5 p.) 1. Sa se calculeze

Z 1
0

2. Sa se deseneze D = (x; y)j x2 + 1

ZZ

6 dx:

(1 + x)
y

2 (x + 2) si calculeze

x2 + y dxdy:

4.3

Tratarea subiectului IV

Rezolvare 1. Integrala se mai scrie

Z 1
Z 1
x
x2 1
6 dx =
2+4 dx = B (2; 4) =
(1 + x)
(1 + x)
0
0
Rezolvare 2. Vezi variantele din anii anteriori.
14

(2) (4)
3!
1
=
=
:
(2 + 4)
5!
20

4.4

Varianta D

I. (2p) 1. Determinati multimea de convergenta pentru seria de puteri

1
X

n+1
n
( 2x + 1) :
3 + 2) 2n
(n
n=1
2. S
a se determine suma seriei
1
X

n=0

4n
5n+1

II. (3p) 1. Folosind metoda lui Lagrange s

a se determine punctele de extrem
conditionat pentru functia
f (x; y) = 3xy

y+2

cu legatura -3x+y=2.
2. S
a se verice dac
a urm
atoarea functie este diferentiabil
a in punctul specicat
p
f : R2 ! R; f (x; y) = x2 + y 2 in (0; 0) :
III. s
a se rezolve ecuatia diferentiala
y0

2xy = 4xex ; x > 0:

IV. (2,5 p.) 1. Sa se calculeze

Z

ln

1
x

dx:

Rezolvare. Integrala se mai scrie

Z 1
Z 1
Z 1
Z 1
4
1
4
4
4
ln
dx =
(ln 1 ln x) dx =
( ln x) dx =
(ln x) dx:
x
0
0
0
0
Efectuam schimbarea de variabila ln x =

t () x = e

si avem

x ! 0 =) t ! 1
x ! 1 =) t ! 0
dx =
e t dt
Integrala de calculat devine
Z 1
Z 0
Z
4
(ln x) dx =
t4 e t dt =
0

t4 e t dt =

(5) = 4! = 2 3 4 = 24:

2. Sa se deseneze D = (x; y)j 9 x2 + y 2 25; y

ZZ
(xy + 1) dxdy:
D

15

0; x

0 si calculeze

Diverse

R1
Exercise 1 Sa se arate ca I = 0 xm
unde p; q 2 (0; 1) ; iar m; r 2 R .

rxm q 1

rpxm

dx =

1
rm B

(p; q)

Solution 2 Efectuam schimbarea de variabila

e

rxm

= y =)

rmxm

rxm

dx = dy, (x ! 0 =) y ! 1) , (x ! 1 =) y ! 0)

si obtinem
1
rm

I=

(1

q 1

y)

p 1

Exercise 3 Sa se calculeze

1
dy =
rm

R1
0

x
xm +1 dx

yp

q 1

(1

y)

dy =

unde n >

1
B (p; q) .
rm

1, m > n + 1.
1

Solution 4 Efectuam schimbarea de variabila xm = t. Avem x = t m si dx =

1
1 m
1
dt. Observam ca x ! 0 implica t ! 0; iar x ! 1 implica t ! 1.
mt
Integrala de calculat devine
Z

xn
dx
xm + 1

=
=

1
m

1
B
m

tm tm 1
1
dt =
t+1
m

n+1 m n
;
m
m

(t + 1)
1
=
m sin

n+1
m

n+1
m n
m +
m

n+1
m

dt

Exercise 5 Sa se scrie algoritmul de determinare a punctelor de extrem local

ale functiei f (x; y) = ::: ce ndepline
ste conditiile Teoremei care da conditii
suciente ca un punct critic sa e de extrem.
Solution 6 Determinam punctele critice
fx0 (x; y) = 0
fy0 (x; y) = 0

(2)

=)punctul critic A0 (x0 ; y0 ) sau mai multe puncte critice, de exemplu: A1 (x1 ; y1 ),
A2 (x2 ; y2 ), A3 (x3 ; y3 ).
Stabilim daca punctele critice sunt de extrem local. Scriem matricea hessiana
Hf (x; y) =

fx002 (x; y)
00
fyx
(x; y)

00
fxy
(x; y)
fy002 (x; y)

Discu
tie:
Stabilim daca A0 (x0 ; y0 ) este punct de extrem local. Acest raspuns este dat
de unul din punctele a), b), c) si d) urmatoare:
a) Daca
1

(A0 ) = fx002 (x0 ; y0 ) > 0 si

(A0 ) =

16

00
fx002 (x0 ; y0 ) fxy
(x0 ; y0 )
00
fyx (x0 ; y0 ) fy002 (x0 ; y0 )

>0

atunci A0 (x0 ; y0 ) este punct de minim local.

b) Daca 1 (A0 ) = fx002 (x0 ; y0 ) < 0 si 2 (A0 ) > 0 ,atunci A0 (x0 ; y0 ) este
punct de maxim local.
c) Daca 2 (A0 ) < 0 =) A0 (x0 ; y0 ) este punct sa.
d) Daca 2 (A0 ) = 0; atunci nu se poate decide natura punctului cu ajutorul minorilor principali iar pentru a evalua semnul diferentei f (x1 ; x2 )
f (a; b) se aplica o dezvoltare Taylor de ordin superior sau direct denitia.
Comentariu. Daca sistemul are si alte puncte critice, de exemplu: A1 (x1 ; y1 ),
A2 (x2 ; y2 ), A3 (x3 ; y3 ) se face discutia pentru ecare punct n parte.
Exercise 7 Sa se scrie algoritmul de determinare a punctelor de extrem local
ale functiei f : A R3 ! R, f (x; y; z) = ::: ce ndepline
ste conditiile Teoremei
??.
Solution 8 Determinam punctele critice
8 0
< fx (x; y; z) = 0
f 0 (x; y; z) = 0
: y0
fz (x; y; z) = 0

=)punctul critic A0 (x0 ; y0 ; z0 ) sau mai multe puncte critice: A1 (x1 ; y1 ; z1 ),

A2 (x2 ; y2 ; z2 ), A3 (x3 ; y3 ; z3 ), ....
Stabilim daca punctele critice sunt de extrem local.
Scriem matricea hessiana
1
0
00
00
fx002 (x; y; z)
(x; y; z)
(x; y; z)
fxz
fxy
00
00
fy002 (x; y; z)
(x; y; z)
(x; y; z) A :
fyz
Hf (x; y) = @ fyx
00
00
00
fz2 (x; y; z)
fzy (x; y; z)
fzx (x; y; z)

Discu
tie:
Stabilim daca A0 (x0 ; y0 ; z0 ) este punct de extrem local. Acest raspuns este
dat de unul din punctele a), b), c) si d) de mai jos:
a) Daca
1

(A0 )

= fx002 (x0 ; y0 ; z0 ) > 0,

(A0 )

(A0 )

00
fx002 (x0 ; y0 ; z0 ) fxy
(x0 ; y0 ; z0 )
00
fyx (x0 ; y0 ; z0 ) fy002 (x0 ; y0 ; z0 )

>0

det A > 0

atunci A0 (x0 ; y0 ; z0 ) este un punct de minim local.

b) Daca 1 (A0 ) < 0, 2 (A0 ) > 0 si 3 (A0 ) < 0; atunci A0 (x0 ; y0 ; z0 )
este un punct de maxim local.
c) Daca 1 (A0 ) 6= 0, 2 (A0 ) 6= 0, 3 (A0 ) 6= 0 si a); b) sunt false, atunci
A0 este punct sa.
d) Daca 1 (A0 ) = 0 sau 2 (A0 ) = 0 sau 3 (A0 ) = 0; atunci nu se poate
decide natura punctului cu ajutorul minorilor principali, iar pentru a evalua

17

semnul diferentei f (x; y; z) f (a; b; c) se aplica o dezvoltare Taylor de ordin

superior sau direct denitia.
Comentariu. Daca sistemul are si alte puncte critice, de exemplu: A1 (x1 ; y1 ; z1 ),
A2 (x2 ; y2 ; z2 ), A3 (x2 ; y2 ; z3 ) se face discutia pentru ecare punct critic n parte.
Exercise 9 Sa se determine punctele de extrem ale functiei f : Rp ! R denita
prin
h
i2=3
2
2
f (x) = (x1 + a) + ::: + (xp + a)
cu a 2 R si x = (x1 ; :::; xp ) .
Solution 10 Determinam punctele stationare
8 0
< fx1 (x1 ; :::; xp ) = 0
:::
: f 0 (x ; :::; x ) = 0:
1
p
xp

Pentru (x1 ; :::; xp ) 6= ( a; :::; a) rezulta

8
4(x1 +a)
p
>
=0
>
< 3 3 (x1 +a)2 +:::+(xp +a)2
:::
>
4(xp +a)
>
: p
= 0:
3
2
2
3

(x1 +a) +:::+(xp +a)

Evaluam derivatele partiale n punctul (x1 ; :::; xp ) = ( a; :::; a)

4=3

fx0 1 ( a; :::; a)

lim
x1 ! a
:::

fx0 p ( a; :::; a)

lim

Observam ca 9

1,

(x1 + a)
f (x1 ; a; :::; a) f ( a; :::; a)
= lim
x! a
x1 + a
x1 + a

=0

4=3

xp !

... ,

(xp + a)
f (xp ; a; :::; a) f ( a; :::; a)
= lim
x! a
a
xp + a
xp + a

= 0:

2 R si ! : Rp ! R denita de

h
i1=6
2
2
! (x1 ; :::; xp ) = (x1 + a) + ::: + (xp + a)

continua si nula n ( a; :::; a) astfel nct

f (x) f ( a; :::; a) =

(x1

a)+:::+

(xp

a)+! (x) dE ((a; ::; a) ; (x1 ; :::; xp )) ,

adica f este diferentiabila n ( a; :::; a) si deci ( a; :::; a) este punct critic.

Vericam daca f admite derivate partiale de ordinul doi, continue pe o
vecinatate a lui ( a; :::; a). Cum
fx002
1

4(x1 +a)
p
fx0 1 (x1 ; a; :::; a) fx0 1 ( a; :::; a)
3 3 (x1 +a)2
= lim
( a; :::; a) =
lim
x1 ! a
x1 ! a x1 + a
x1 + a
4
1
=
=12
=R
lim q
3 x1 ! a 3
2
(x1 + a)

18

deducem ca f nu admite derivata partiala de ordinul doi n raport cu x n

( a; :::; a) si prin urmare nu se poate aplica algoritmul cu i (i = 1; :::; p).
Pe de alta parte, apelnd la denitie f (x1 ; :::; xp ) f ( a; :::; a) pentru orice
(x1 ; :::; xp ) 2 Rp se obtine ca ( a; :::; a) este punct de minim (chiar global).

19