1

Obiective pastorale ale predarii religiei

Ceasul naterii copilului este ceasul nceputului educaiei afirma Johann Heinrich
Pestalozzi.
Rvna lui Pestolozzi de-a ridica poporul prin cultur activ ntemeiat pe legile firii i
a dragostei fa de aproapele a fost o mucenicie, care I ridic mult peste toi teoreticianii, cari
l-au urmat. El a fost i va rmnea pentru totdeauna o astfel de pild, nct i numai nzuina
de-a ne apropia de el constituie un merit n zilele urte, pe cari le trim acum.1
Educatia religioasa pe care incercam sa le-o insusim pruncilor nostri- in familie, dar si
prin intermediul orei de religie si a diferitelor programe pentru catehizare, pe langa faptul ca
trebuie predata cu capul, trebuie gandita cu inima. Asa cum revelatia supranaturala o
completeaza pe cea naturala si noi trebuie in predarea religie sa folosim maximul de iubire pe
care un pedagog il poate folosi. Si in ce consta adevarul pe care noi il prezentam copiilor? In
viata vesnica. Ioan XVII, 3: Si aceasta este viata: sa Te cunoasca pe Tine, singurul si
adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis.
Educatia religioasa porneste din frageda pruncie cand copilul isi observa parintii
rugandu-se, se completeaza prin intermediul Bisericii, continua cu gradinita si scoala si se
finalizeaza in trairile si actiunile adultului constient, a batranului din viata aceasta.
In Romania, educaia teologic academic este n plin proces de transformare i
nnoire, n acord cu schimbrile care au loc la nivel european. Fidel nvturii apostolice,
deschis la dialogul cu tiina, n pas cu dezvoltarea tehnologic, educaia teologic
romneasc poate fi considerat drept una dintre cele mai progresiste din spaiul ortodoxiei
contemporane.2
Ca pedagog si model suprem in predarea religiei il avem pe Insusi Mantuitorul.
Slujirea Sa invatatoreasca ar trebui sa ne fie asemeni luminii de la capatul tunelului.
Cateheza crestina pe care si noi o facem astazi s-a nscut o dat cu zorii
cretinismului, avndu-L ntemeietor pe Hristos, iar ca izvor fundamental Evanghelia Sa.
Slujirea nvtoreasc, una dintre cele trei slujiri, egale n importana lor mntuitoare,asumate
de Mntuitorul (deodat cu cea arhiereasc i pastoral), este evideniat mai pregnant de
ctre evangheliti dect celelalte dou. El era numit n mod obinuit nvtorul (Rabbi,
Didavskalo) apelativ pe care nsui l-a confirmat: Voi M numii pe Mine nvtorul i
Domnul i bine zicei, c sunt (Matei 23, 8-10).

1 Rev. Invatatorul, Nr.2, Anul VIII, din 25 februarie 1927, Cluj.

2 http://teologie.uaic.ro/main/misiune.

n viziunea ortodox, misiunea cretin nu se reduce doar la simpla vestire a

Evangheliei ci totodatmisiunea vizeaz ncorporarea i creterea oamenilor ca membri ai
Bisericii trupul lui Hristos, pn la msuravrstei plintii Lui < Pn vom ajunge toi la
unitatea credinei i a cunoaterii Fiului lui Dumnezeu, la starea brbatului desvrit, la
msura vrstei deplintii n Hristos>(Efes 4,13) (Bel, Valer), exigenele misiunii
vizeazatt ntoarcerea fiecruia ctre Dumnezeu ct i vieuirea tuturor ntr-un duh cretin
autentic, n Duhul Evangheliei luiHristos>> (Vasile Timis)

Scopurile i obiectivele predarii religiei

Scopuri:
1.informativ(vizeaz raiunea),
2.formativ(simurile afective);
3.educativ (conlucrarea primelor dou, prin voin)
Legate cu obiectivele cognitive, afective i voliionale (docere, delectare, flectere);
a)informativ + cognitiv raiunea
b)formativ + afectiv sentimental
c)educativ + volitiv voina
Obiective:
Ob. Cadru (generale), de ex. Cunoaterea i iubirea lui Dumnezeu, n vederea mntuirii
sufletului);
Ob. de referin (pe ani de studiu: la sfritul cl. I, elevii vor ti s);
Ob. opera ionale (pe lecii: la sfritul leciei, elevii vor fi capabili s);
Teologic vorbind, toate scopurile i obiectivele vizeaz mntuirea (= desvrirea), cf. Ef 4,
13: vomajunge la unitatea credinei i a cunoaterii Fiului lui Dumnezeu, la starea
brbatului desvrit. Altfel spus:formarea caracterului moral cretin (Pr. D. Clugr,
Caracterul religios moral-cretin).
Scopul informativ (pentru o credint luminat) const n transmiterea de ctre
profesor a adevrurilor de credint si morale (asimilarea de ctre elevi a unor cunotine din
nvturile Sfintei Scripturi si ale Sfintilor Prini), pe care elevii, nsuindu-les i aplicndu-le n
viat (att n interesul personal, ct i n interesul semenilor i al Bisericii), s ajung la
desvarsire (la dobndirea mntuirii sufletului).
Scopul formativ (formarea caracterului moral-religios) urmreste pregtirea moral si
spiritual a elevilor prin dezvoltarea ratiunii, sentimentului si vointei acestora (dezvoltarea

facultilor sufletesti n vederea desvrsirii). Prin educatia religioas se urmreste formarea

caracterului religios-moral, dar aceasta nu se poate realiza fr un volum de cunostinte
religioase. Trebuie realizat deci un echilibru ntre informativ si formativ.
Scopul educativ urmreste dezvoltarea la elevi a convingerii c viata crestin
autentic este cutarea lui Dumnezeu, permanent, cu dorinta de a ajunge la cunoaterea Lui si
la desvrsirea sufletului lor. Acest ideal fiind scopul suprem al educatiei religioase, trebuie s
fie urmrit de ctre fiecare elev si dup terminarea perioadei de scolarizare, pn la sfritul
vietii.
Obiectivele cadru ale religiei se definesc prin raportarea obiectivelor ariei curriculare
Om i societatela finalitile nvmntului obligatoriu si la specificul disciplinei de
nvmnt. Ele se refer la formarea unor capaciti si atitudini specifice religiei si sunt
urmrite de-a lungul mai multor ani de studiu.
Obiectivele cadru ale religiei sunt:
1.cunoaterea i iubirea lui Dumnezeu, ca fundament al mntuirii si desvrsirii omului;
2.cunoaterea si folosirea adecvat a limbajului din sfera valorilor religioase;
3.cunoasterea nvturilor Sfintei Scripturi, a tradiiilor religioase si a istoriei Bisericii;
4.formarea virtuilor crestine si consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios;
5.educarea atitudinilor de acceptare, nelegere si respect fa de cei de alte credine si
convingeri.
Aceste obiective vor fi transpuse n termeni de actiuni sau manifestri observabile cu ajutorul
obiectivelor de referint si al obiectivelor operationale.

Obiectivele de referinta se definesc prin raportarea obiectivelor cadru la coninutul

disciplinei de nvtmnt la nivelul unui an de studiu si la nivelul continuturilor nvtrii.
Aceste obiective specific rezultatele asteptate ale nvtrii si urmresc progresia n achizitia
de competente si cunostine de la un an de studiu la altul.
De exemplu, raportnd obiectivul cadru 4 la coninutul educatiei religioase la nivelul
clasei a III-a si la nivelul continuturilor nvtrii, avem ca obiective de referint: La sfrsitul
clasei a III-a, elevii vor fi capabili
4.1.s evidenieze care sunt datoriile unui crestin fat de Dumnezeu si fat de semenii si;
4.2.s formuleze aprecieri asupra comportamentului unor personaje biblice din Vechiul
Testament.

Obiectivele operaionale sunt enunturi cu caracter finalist, concret, care detaliaz

obiectivele cadru si de referint la nivelul unei unitti de coninut/letcii/activitti de nvtare
(La sfritul lectiei, elevii vor fi capabili s), precum si pe domenii psihologice/clase
comportamentale (precizarea obiectivelor operationale, care sunt obiective concrete,
observabile si msurabile, se face folosind verbe din domeniile cognitiv s explice, s
defineasc, s compare, etc. afectiv s fie de acord, s aib curiozitatea, etc. volitional
s perceap, s reacioneze, s intenioneze, etc.)3
Obiective cognitive ce cunotine, deprinderi, capaciti, abiliti trebuie s-i nsueasc
elevul
Obiective afective vizeaz formarea de interese/motivaii, atitudini, convingeri isentimente
Obiective voliionale/psihomotorii desemneaz micri reflexe, fizice, capaciti
perceptive, abiliti motrice (dexteritate manual, etc.), micri expresive, deprinderi de
comunicare nonverbal.
n elaborarea si formularea obiectivelor operationale (La sfritul lectiei, elevii vor fi
capabili) se parcurg trei etape:
1. precizarea sarcinii de nvtare (s desprind nvttura despre Dumnezeu Tatl);
2.precizarea conditiei de realizare a sarcinii de nvtare (n urma lecturrii textului
Crezului);
3. precizarea performantei minim-acceptabile/criteriului de succes/modului de evaluare (
folosind cel putin dou din atributele Lui).
n predarea religiei, un rol important l au obiectivele formativ-educative. Ele
evideniaz finalitile educaiei religioase n ceea ce privete comportamentul elevilor n
viaa de cretin. n formularea lor se va preciza o singur schimbare de comportament condiia
de realizare a acesteia i criteriul de succes (Exemplu: elevii s-si exprime dorinta de a face
fapte bune fr a fi ndemnati de printi sau profesori, ori de cte ori au prilejul).
Aceste obiective privesc n mod deosebit latura afectiv si volitional a personalitii
elevilor. Se precizeaz n legtur cu continutul fiecrei lectii, dar se urmresc pe parcursul
mai multor ani de studiu4

3 Pr.Prof. Dr Sebastian Sebu, Prof. Monica Opris, Prof Dorin Opris, Metodica
predarii religiei, Ed Reinregirea, Alba Iulia, 2000, pp. 41-51.
4 https://www.academia.edu/3691788/CATEHETICA_TEME_grad_2.

Bibliografie
1. Biblia sau Sfanta Scriptura, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1991;
2. Pr.Prof. Dr Sebastian Sebu, Prof. Monica Opris, Prof Dorin Opris, Metodica
predarii religiei, Ed Reinregirea, Alba Iulia, 2000;
3. Revista Invatatorul, Nr.2, Anul VIII, din 25 februarie 1927, Cluj;
4. http://teologie.uaic.ro/main/misiune.
5. https://www.academia.edu/3691788/CATEHETICA_TEME_grad_2

Episcopia Sloboziei si Calarasilor

Protopopiatul Slobozia

Obiective pastorale ale predarii

religiei

Referat intocmit de: Pr. Paroh Mocanu Tatian

Parohia Crunti

7
07.07.2015