I. Primul mp rat roman cre tin Printre mp ra ii romani, Constantin (306-337) este o figur singular .

El a fost, ntr-adev r, primul care a mbr i at cre tinismul. Acest fapt a dat loc la lungi controverse, dar este unul incontestabil. Considerat , pe bun dreptate, un eveniment crucial pentru istoria Imperiului roman, cre tinarea lui Constantin a avut o importan egal i pentru cea a Occidentului medieval i modern. Cu siguran aceasta a reprezentat o

cotitur important n istoria roman , unde ntotdeauna Statul fusese indisolubil legat de cultele fondate, potrivit legendelor mitice, de c tre regele Numa1, n secolul al Vll-lea .Hr. Faptul c mp ratul Constantin a fost cre tin nu a nsemnat totodat i triumful cre tinismului n Imperiu sub domnia lui. Acesta accede pur i simplu la o existen instaurat n 311. . Rela iile dintre Constantin i campionul alexandrin al simbolului) niceean au fost oarecum furtunoase i supuse la reveniri. Este adev rat c aceast rela ie era alterat de o contradic ie. n Athanasie, episcop de Alexandria ncepnd cu 328, Constantin vedea ap r torul deciziilor de la Niceea. Dar el i repro a intransigen a sa fa de Arius, pe care l dorea admis din nou n Biseric . De altfel, episcopul de Alexandria a fost ia rndul s u exilat i destituit. Bertrand lancon- Ctin cel Mare, Corint, Bucuresti, 2003 legal i beneficiaz de libertatea cultelor

Numa Pompilius, rege legendar al Romei, succesorul lui Romulus. Tradi ia i atribuie o serie de reforme, cum ar fi: fundamentarea calendarului roman, organizarea colegiilor de preo i i me te ugari, organizarea ceremonialului cultelor i al jocurilor etc. (N.tr.)