ASISTENTA PRIMARA

A STARII DE SANATATE

Asistenta starii de sanatate (dupa I.S.Bocsan)

M.S
M.S

Asistena teriar
i
secundar

Institute
Institute
naionale
naionale
specializate
specializate
Spitale
Spitaleclinice
clinice
universitare
universitare
Servicii
Serviciiregionale
regionalede
desntate
sntate
Servicii
Serviciidistrictuale
districtualede
desntate
sntate
iispitale
spitale
(primul
(primulnivel
nivelde
dereferin)
referin)

Asistena primar

Centre
Centrede
desntate
sntate
(nivel
intermediar)
(nivel intermediar)
Cabinete
Cabinetemedicale
medicaleteritoriale
teritoriale

STARTEGII IN APSS
z

Implicarea sociala prin :

Cresterea calitatii vietii
Asigurarea la nivel maxim a ingrijirilor privind : sanatatea
copilului; sanatatea reproducerii; aprovizionarea cu apa si alimente;
controlul conditiilor de mediu

Controlul bolilor infectioase si neinfectioase

Cunoasterea potentialului BT si BNT (procesului epidemiologic )
Asigurarea masurilor de preventie (treptele preventiei)
Asigurarea monitorizarii starii de sanatate (dispensarizarea)
Identificarea si neutralizarea riscurilor (studii epidemiologice;
screening, supraveghere )
Planificarea si evaluarea actiunilor de sanatate comunitara
(programe de sanatate : internationale, nationale, regionale)

Curs 1 : Generalitati, definitii

ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE SI
EPIDEMIOLOGIA

Curs 2:

Elementele istoriei naturale a bolilor

STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
FORMELE DE MANIFESTARE

Curs 3 : Identificarea riscurilor in APSS :

CAUZALITATEA IN EPIDEMIOLOGIE

Curs 4: Aspecte

operationale in Asistenta Primara a Starii de Sanatate

SCREENING-UL
PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA PROGRAMELOR DE SANATATE

Curs 5: Nutralizarea riscurilor in APSS:

PREVENTIA SI DISPENSARIZAREA
SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICA

Curs 1.
ASISTENTA PRIMARA A STARII DE
SANATATE SI EPIDEMIOLOGIA

Medicina preventiv (MOS)

- domeniu specializat al practicii medicale pentru asigurarea:
sntatii grupurilor populaionale
promovarea i protecia sntii
starii de bine fizic i mental
prevenia: mbolnvirilor, incapacitilor i decesului prematur
Epidemiologia
tiina de baz a MOS
tiina medical care se ocup cu:
- identificarea i neutralizarea factorilor de agresiune pt. sntate;
- depistarea i lichidarea factorilor constitutivi ai PE;
- elaborarea i aplicarea programelor de protecie global a sntii.
EPI = peste
DEMOS = popor, colectivitate

z Conceptul

tranzitiei epidemiologice
z Etapele istorice APSS si epidemiologiei
z Obiectivele si compartimentele
epidemiologiei
z Metode de lucru in APSS si epidemiologie

CONCEPTUL TRANZITIEI
EPIDEMIOLOGICE IN MEDICINA
COMUNITARA

Ilustrare optimista
privind controlul bolilor
transmisibile
( reproducere dupa : Buffalo
Evening News, Special
Edition, April, 13, 1955:1)

A.L. Reinglod : Infectious disase

epidemiology in the 21st
Century: Will it be eradicated
or will it reemerge?
Epidemiologic Reviews, 2000,
22,1, 57-62

z boli

ale civilizatiei

z risc

generat de stilul de viata

BCV, diabet, cancer, boli mentale etc.

Declinul bolilor
cardio si
cerebrovasculare
in SUA consecinta
a extinderii
studiilor cu privire
la factorii de risc
( ex. Framingham) si
introducerea
programelor de
preventie;
dezvoltarea
tehnologiilor
medicale de varf

z
60

Accidente vasculare
Boala coronariana
Toate BCV
Alte cauze

50
40
30
20
10

1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994

ani

imbatranirea populatiei;

modificarea stilului de viata ;

emergenta/ reemergenta unor boli infectioase

etiologie : intricarea cauzelor infectioase si neinfectioase

CONTEXTUL ACTUAL IN
ASISTENTA STARII DE SANATATE
z

explozie informationala

necesitatea datelor valide privind :

diagnosticul,
prognosticul,
terapia
strategiile preventionale

eficienta clinica apreciata prin valoarea deciziei medicale este determinata de calitatea vietii pacientului

eficienta asistentei comunitare apreciata prin accesibilitatea,

acceptabilitatea, aplicabilitatea actiunilor preventionale este determinata de calitatea vietii unui grup populational

ETAPELE ISTORICE ALE EPIDEMIOLOGIEI

PREHIPOCRATIC:
- observaional
- ncercri relaii de cauzalitate n anumite boli i incapacitati
- explicaii empirice

HIPOCRATIC: 460-377 .e.n.

observaional
descriptiv
comparativ
relaii de cauzalitate (aer, ap, sol, alimente)
prevenional (dictonul...)
primele lucrri epidemiologice: Despre epidemii;
Despre aer, ap i locuri

PREPASTEURIAN: sec. XVII-XVIII

JENNER
GRAUNT
numeroi epidemiologi: Frana, Anglia, Germania

PASTEURIAN: sec. XVIII-XIX

1850: LONDRA I-a Conferin Internaional a Societii de
Epidemiologie
1870 i anii urmtori cercetrile: Pasteur, Koch, Roux, Yersin,
Calmette, Ramon etc.

FROSTIAN:
W.H. FROST, profesor de epidemiologie Univ. John Hopkins
modernizarea epidemiologiei numeroase descoperiri tiinifice
1928: Frost modele mecanice i matematice de transmitere a
agenilor patogeni n populaie prin variate surse (bolnavi,
purttori)

ETAPELE EPIDEMIOLOGIEI MODERNE

dependente de evoluia cunostintelor medicale i tehnologiei

etapa preindustrial
observaional, descriptiv, analitic (relaia de
cauzalitate);
descrierea epidemiilor i pandemiilor (holera, variola,
pesta, gripa, lepra .a.);
orientri prevenionale i de combatere: depistare,
izolare;
primele experimente de laborator (vaccinuri, substane
decontaminante)

etapa industrial-tiinific i tehnologic

1680 DENIS PAPIN: fora elastic a vaporilor de ap;
1784 JAMES WATT: maina cu aburi;
numeroase descoperiri variate domenii;
epidemiologia tiin complex: observaia, descrierea,
analiza, exprimentul (laborator, populaional: vaccinuri,
seruri, decontaminanti)

etapa revoluiei tehnico-tiinifice

a doua jumtate a sec. XIX- sec. XX;
dezvoltarea: informatizarii, biotehnologiilor etc.;
epidemiologia multidisciplinar, cu numeroase metode de
lucru, preocupri pentru BT i BNT statut de tiin de
baz a medicinii preventive (MOS);
contribuii la nelegerea: emergenei i reemergenei BT i
a pandemizrii BNT (dublului impact BT BNT la nivel
global)

SINTEZA MOMENTELOR IMPORTANTE DIN

EVOLUTIA EPIDEMIOLOGIEI SI APSS
z

Hippocrat (500 i.c) : aparitia bolii poate fi in relatie cu

factorilor mediului extern dar si cu cei individuali

John Graunt (1662) : primele inregistrari si raportari ale

datelor legate de patologia umana care pot contribui la
studiul bolilor ( La nature et les observations politiques
concernant les registres mortuaires)

William Farr (1839): definirea populatiei expuse la risc;

alegerea unor grupuri de comparare; primele asocieri cauzale
care pot contribui la studiul bolilor umane

John Snow (1849) : enuntarea ipotezelor si verificarea

analitica a relatiilor dintre variabile

Evolutia epidemiologiei
HIPPOCRAT
2000 ani
GRAUNT
200 ani
FARR
20 ani
SNOW

Obiectivele si compartimentele
epidemiologiei

OBIECTIVE
1. Promovarea sntii populaionale prin:
- evitarea fenomenelor morbide cu tendinta de raspandire
- aciuni programate de preventie sau combatere
- cunoaterea i neutralizarea FR
- protecia prin dispensarizare a grupurilor cu risc.
2. Realizarea actiunilor tip screening, pentru evaluarea la nivel
populaional a factorilor sanogeni (promovare) i nesanogeni
(neutralizare)
3. Organizarea cercetrilor pentru cunoaterea modificrilor
nregistrate la nivelul ecosistemului uman i nelegerea
efectelor acestora asupra sntii.

4. Urmarirea istoriei naturale si evolutiei manifestrilor clinice

ale BT i BNT prin evaluari specifice
5. Elaborarea programelor prevenionale cu impact pe termen
lung asupra starii de sanatate la nivel individual si a
comunitatii
6. Elaborarea i adaptarea programelor de supraveghere
epidemiologic a BT si BNT la schimbarile medicale si socioeconomice ale societatii.
7.

Evaluarea necesarului de asisten prevenional, a

costurilor, eficienei prestaiilor i programelor pentru
promovarea sntii dar si a serviciilor de sanatate in
general (managementul serviciilor medicale)

COMPARTIMENTE
EPIDEMIOLOGIA
z
z
z
z
z
z
z
z

Generala (PE)
Speciala (BT/BNT)
Geografica
Ecosocioepidemiologia
Seroepidemiologia
Moleculara si genetica
Epidemiologia clinica
(descriptiva si analitica)
Farmacoepidemiologia

ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIA (I)
z

ECOLOGIA
studiul interrelatiilor dintre organism si mediu
( E. Haeckel, 1866)

ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIA
abordarea integrativa a celor trei componenete ale
ecosistemului uman global ( natura, societate, oameni)
prin folosirea asociativa a metodelor si metodologiilor de
care dispun ecologia, sociologia si epidemiologia

ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIA (II)
z

SCOPUL ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIEI

sa asigure identificarea si valorificarea factorilor care

pot contribui la promovarea sanatatii, concomitent cu
depistarea si neutralizarea factorilor proveniti din
structurile ecosistemului uman (natura, societate, oameni)
z

OBIECTIVELE ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIEI

1. stabilirea tipurilor de sisteme sanogene

2. evidentierea riscurilor
3. studierea conexiunilor prin metodele oferite de ecologie,
sociologie si epidemiologie
4. prevenirea si combaterea bolilor generate de conditiile
de mediu si cele sociale

EPIDEMIOLOGIA CLINICA (I)

DEFINITII

reprezinta
utilizarea
metodelor
epidemiologice de catre clinicieni
( D.I. Sackett, 1969)

EPIDEMIOLOGIA CLINICA (II)

disciplina care se adreseaza creatorilor de studii

stiintifice, cercetatorilor, invatandu-i metodologia ce
trebuie aplicata astfel ct rezultatele studiului sa fie
valide
( Cristian Baicus Dictionar de Epidemiologie Clinica
si Medicina Bazata pe Dovezi, Edit. Medicala, Bucuresti, 2002)

EPIDEMIOLOGIA CLINICA (III)

z

SCOPUL EPIDEMIOLOGIEI CLINICE

dezvoltarea si aplicarea metodelor observatiei clinice care sa
conduca la concluzii valide, evitandu-se aparitia rezultatelor
distorsionate influentate de erorile care pot apare in mod
aleator sau sistematic.

OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI CLINICE

1. colectarea, masurarea si clasificarea datelor;
2. evaluarea riscului;
3. identificarea indivizilor cu particularitati
4. aprecierea prognosticului;
5. cercetarea asociatiilor cauzale;
6. cercetarea celei mai bune interventii terapeutice;
7. evaluarea eficacitatii tratamentelor sau ingrijirilor;
8. stabilirea prognosticului in functie de rezultatul terapeutic obtinut

EPIEMIOLOGIA GENETICA SI MOLECULARA

DEFINITII
Epidemiologia genetica
disciplina care cauta sa clarifice rolul factorilor genetici
si interactiunea lor cu factorii de mediu in etiologia
bolilor, folosind studiile familiale si populationale
( Khoury, 1993)
z

Epidemiologia moleculara (termen introdus de Perrara si

Weinstein 1995)
combina progresele biologiei si geneticii cu epidemiologia pentru a

intelege doza moleculara a agentilor specifici, efectele lor preclinice,

factorii biologici care modeleaza receptivitatea
- include conceptul de biomarkeri pentru : diagnostic, evolutie si
tratament

EPIEMIOLOGIA GENETICA SI MOLECULARA (I)

z

SCOPUL EPIDEMIOLOGIEI GENETICE

o buna intelegere a etiologiei genetice a bolilor care poate
facilita depistarea ei precoce la subiectii cu risc crescut si
proiectarea unor strategii de interventie si preventie mai
eficace

OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI
GENETICE

sa raspunda, prin studiul familiilor, la intrebarile legate de

implicarea factorului genetic in producerea bolilor
multicauzale

Metode de lucru in epidemiologie

Epidemiologia a elaborat sau adaptat metode din cadrul a numeroase tiine

medicale i nemedicale

Metodele utilizate : rationamentul epidememiologic si metoda

clinica sunt aplicate pentru a se realiza :
- ancheta epidemiologica in BT sau BNT
- supravegherea epidemiologica
- investigatia epidemiologica a unei probleme de sanatate (acuta/cronica)
- analiza epidemiologica a datelor/fenomenelor
- evaluarea epidemiologica a problemelor de sanatate/boala bine definite
1. Rationamentul epidemiologic foloseste ca mijloace : interviul (anamneza
epidemiologica); observaia (accidental, spontan-asociativ sau
organizat, planificat); descrierea (particularitile procesului
epidemiologic); comparatia (istoric, geografic, populaional); analiza
(factorilor procesului epidemiologic sau a factorilor de risc dupa lansarea
unei ipotezei), experimentul (natural sau provocat) ; screening-ul
populational (hematologic, serologic al factorilor de risc, al morbiditii,
mortalitii) ; deductia, prognoza, calculul statistico - matematic sau
informatizat (indicatori, riscuri, costuri)
2. Metoda clinica include : anamneza si examenul clinic obiectiv , investigatii
de laborator si paraclinice care completeaza rationamentul epidemiologic

Colectivitatea i serviciile sale

pentru sntate

Informaii asupra
strii de sntate

Tehnici epidemiologice
de prelucrare

Informaii

Aciune

Interpretarea i
comunicarea concluziilor

Sprijin

Alte ealoane ale ngrijirilor pentru sntate

Utilizarea epidemiologiei la nivelul serviciilor pentru sntate

OMS viitorul medic pregtit pentru a realiza:

descrierea diferitelor
(comunitare);

aspecte

ale

sntii

populaionale

definirea factorilor biologici care condiioneaz sntatea;

evaluarea rolului stilului de via n meninerea sntii;
caracterizarea particularitilor mediului psihologic, natural i
social i a mecanismelor care influeneaz sntatea individual
i populaional (comunitar);
cunoaterea celor mai eficiente mijloace i metode pentru
protecia sntii i asigurarea unei largi accesibiliti la
prestaiile medico-sanitare prevenionale i terapeutice;
mbuntirea programelor pentru sntate, a planificrii,
gestionrii i evalurii strategiei pentru sntatea comunitar.

UE formarea viitorilor medici trebuie s asigure ca acetia:

gndeasc si acioneza, mai ales, n termeni de sntate dect de
boal;
aplica tehnicile prevenirii bolilor i a promovrii sntii, nu
doar pe cele ale terapiei i recuperrii;
gndeasc ca aparintori la o echip, incluznd i specialiti din
domenii nemedicale;
gndeasc i acioneza pentru utilizarea optim a resurselor
financiare i materiale disponibile;
gndeasc i acioneza n funcie de particularitatile starii de
sntate a populatiei (cauzele de imbolnavire sau deces) n rile
lor i a prioritilor care decurg din acestea;