Biologie Celulara si Histologie

Curs 3 Membrana celulara.

Sisteme subcelulare

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Cuprins

Membrana celulara

Structura
Transport membranar

Sisteme subcelulare

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Citoscheletul
Sistemul de sinteza proteica
Energetica celulara

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Membrana celulara Structura

Dhatfield; Mariana Ruiz Villareal

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Membrana celulara Structura

Lipide (aprox. 50%);

Fosfolipide (majoritatea!): fosfatidilcholina, sfingomielina,

phosphatidilserina, fosfatidiletanolamina

Colesterol (proportie variabila; in unele celule raport de 1:1 cu

moleculele de fosfolipide)

Glicolipide (5% din lipidele membranare): ganglioside

Se gasesc exclusiv in stratul extern, non-citoplasmatic

Proteine

Intrinseci (transmembranare)
Extrinseci

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Membrana celulara Structura

Lipidele membranare sunt

amfipatice

Organizare in bistraturi:

Capat hidrofil spre exterior

Capat hidrofob spre interior

http://bioweb.wku.edu/courses/BIOL115/Wyatt/Biochem/Lipid/P-lipid.gif

Alte tipuri de structuri

favorizate energetic:

Micelii

Lipozomi

Mariana Ruiz Villareal

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Membrana celulara Structura

Comportament fluid

Miscari ale moleculelor PL:

Vibratie (flexie a lanturilor la nivelul legaturilor

duble)

Rotatie (in jurul propriului ax)

Difuzie laterala (107/sec; D = 10-8 cm/s) =

http://course1.winona.edu/sberg/ILLUST/flipflop.GIF

schimbarea pozitiei intre molecule vecine

Flip-flop (<1/luna) = tranzitie intre cele 2 straturi

Factori care influenteaza fluiditatea:

Compozitia

Colesterul scade fluiditatea

Tranzitia de faza solid-lichid are loc la temperaturi cu atat mai joase, cu cat
lanturile lipidice sunt mai scurte si mai bogate in duble legaturi (mai nesaturate)

Temperatura

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Transportul membranar
1. Transport pasiv conform gradientilor (concentratie, potential electric)

Difuzie simpla

Difuzie simpla prin membrana

Pori
Canale ionice

substante hidrofobe
ioni, evt. molecule mici
ioni

Difuzie facilitata

Transportori

ioni, molecule mari (ex: glucide)

2. Transport activ in sens contrar gradientilor; necesita consum de energie

Transport activ primar

Pompe ionice

ioni

Transport activ secundar

simport

ioni, molecule mari

antiport

ioni, molecule mari

3. Macrotransport

Trafic vezicular

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

proteine, alte molecule mari

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Transportul pasiv

Prin difuzie simpla (prin

membrana) sunt transportate doar
moleculele hidrofobe (Ex: Cloroform)
Difuzia facilitata poate avea loc:

Prin pori sau canale ionice

Pori in lipide stocastici

Canale ionice:

Mariana Ruiz Villareal

Voltage-gated
Ligand-gated

Cu ajutorul unor proteinetransportor

Proteine carrier
Legarea ligandului induce o
modificare conformationala a
transportorului, care are ca
rezultat eliberarea substantei
legate pe partea opusa
membranara

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Mariana Ruiz Villareal

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Transportul activ primar

Presupune transportul substantelor prin membrana, in sens contrar gradientilor

electrochimici, cu ajutorul unor pompe ionice (= ATP-aze) care functioneaza cu
consum de energie (furnizata prin hidroliza ATP)
Cel mai cunoscut exemplu: ATP-aza de Na/K

Mariana Ruiz Villareal

http://fajerpc.magnet.fsu.edu/Education/2010/Lectures/12_Membrane_Transport_files/image036.jpg

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Transportul activ secundar

Se realizeaza cu ajutorul proteinelor transportor

Transportul unei specii moleculare, in sens contrar gradientului
electrochimic, are loc pe baza energiei furnizate de transportul
simultan al altei specii in sensul gradientului electrochimic
Variante:

simport (transportul ambelor specii in acelasi sens, relativ la membrana)

antiport (transportul celor doua specii in sens opus, relativ la membrana)

Exemple:

simport Na+/glucoza din lumenul intestinal in celulele epiteliale

Antiport 2Na+/Ca2+ in celulele musculare cardiace (Ca2+ transportat din

interiorul spre exteriorul celulei)

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Transportul activ secundar

http://www.biochem.arizona.edu/

Simport

http://www.biochem.arizona.edu/

Antiport

Mariana Ruiz Villareal

http://www.biologie.uni-hamburg.de/b-online/library/biology107/bi107vc/fa99/terry/images/SymporA.gif

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Transportul activ secundar

http://www.biochem.arizona.edu/

Simport

http://www.biochem.arizona.edu/

Antiport

Mariana Ruiz Villareal

http://www.biologie.uni-hamburg.de/b-online/library/biology107/bi107vc/fa99/terry/images/SymporA.gif

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Macrotransportul celular

Tipuri:

Endocitoza: transportul unor molecule mari / structuri mai complexe

(ex: fragmente bacteriene etc) din exteriorul celulei spre interior, in vezicule
citoplasmatice; variante de endocitoza:

Pinocitoza transportul lichidului extracelular

Fagocitoza transportul bacteriilor, corpilor straini mici etc in vederea
digestiei enzimatice (face parte din procesele de aparare ale
organismului)
Endocitoza mediata de receptori substantele se ataseaza la
membrana prin cuplarea cu receptori specifici, apoi sunt internalizate
sub forma de vezicule

Exocitoza: transportul unor molecule mari / structuri mai complexe din

interiorul celulei (vezicule intracitoplasmatice) spre exteriorul celulei, in urma
fuzionarii acestor vezicule cu membrana

Transcitoza: endocitoza + exocitoza acelorasi componente (traversarea

celulei prin vezicule de transcitoza)

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Macrotransportul celular

Mariana Ruiz Villareal

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Macrotransportul celular
Exemple de procese de exocitoza:
Exportul membranar al unor proteine sintetizate
intracelular
Transportul unor factori umorali de la locul de sinteza
intracelulara in spatiul extracelular
Exocitoza neurotransmitatorilor in spatiul sinaptic, in
cadrul transmisiei sinaptice

Proces mediat de Ca2+

Depolarizarea membranei presinaptice, ca

urmare a sosirii unui potential de actiune, induce
deschiderea de canale de Ca2+ voltajdependente, cu influx consecutiv de Ca2+

Mariana Ruiz Villareal

In procesul de exocitoza, un rol important il

joaca un complex de proteine atasate acestora
(SNAP)
Legarea calciului la unii din membrii complexului
determina modificari conformationale transmise
tuturor proteinelor din sistem, avand ca urmare
fuziunea veziculelor cu membrana si exocitoza
continutului acestora

Danko Dimchev Georgiev, M.D.

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Trafic vezicular
Caile principale ale transportului
intracelular:
Calea de biosinteza/secretie
Reticulul endoplasmic (RE) Aparatul Golgi (AG)
(NU necesita semnale de sortare propriu-zise)
AG vezicule secretorii membrana / spatiul
extracelular
AG endozomi (vezicule citoplasmatice)
AG lizozomi

Calea de endocitoza
Exteriorul celulei / membrana vezicule de
endocitoza / endozomi () lizozomi

Directionarea traficului vezicular:

Se bazeaza pe recunoasterea unor proteine
specifice, atasate suprafetei veziculare

http://www.wormbook.org/chapters/www_intracellulartrafficking/intracellulartrafficking.html

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

= SEMNALE DE SORTARE

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Trafic vezicular

Organization of vesicular trafficking in epithelia

Enrique Rodriguez-Boulan, Geri Kreitzer & Anne Msch
Nature Reviews Molecular Cell Biology 6, 233-247 (March 2005)

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Sistemul de sinteza proteica

Sediul sintezei proteice:

ribozomii (liberi / atasati RE)
Proteinele din citoplasma
difuzeaza in interiorul reticulului
endoplasmic
Transport RE AG (calea
principala, care nu necesita
semnale de sortare)
Aparat Golgi rol de statie de
triaj:

Glicozilari ale proteinelor

Impachetare in vezicule de
transport

Directionarea traficului:

Exteriorul celulei (exocitoza)

Endozomi
lizozomi

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Magnus Manske

1.Membrana nucleara
2.Por nuclear
3.Reticul endoplasmic rugos (RER)
4.RE neted
5.Ribosom atasat RER
6.Macromolecule
7.Vezicule de transport
8.Aparat Golgi (AG)
9.Fata Cis a AG
10.FataTrans a AG
11.Cisternele AG
12.Vezicule secretorii
13.Membrana celulara
14.Vezicule secretorii fuzionate, care isi elibereaza continutul
15.Citoplasma
16.Mediul extracelular

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Ribozomii

Exista liberi in citoplasma / atasati membranei

RER

Aprox. 20 nm diametru

2 subunitati (mare si mica)

Alcatuiti din ARN ribozomal si proteine

ribozomale

http://www.mfi.ku.dk/ppaulev/chapter31/images/31-3.jpg

Sunt sediul sintezei proteice: traduc informatia

genetica adusa de ARNm in proteine (aminoacizii
sunt adusi la ribozomi de catre ARNt)
Observati pentru prima data de Palade
(granulele lui Palade)

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Reticulul endoplasmic

Retea de canale si cisterne, situata in

apropierea nucleului
Membrana lui se continua cu anvelopa nucleara
(prin urmare, lumenul RE si interiorul nucleului
tin de acelasi compartiment)
Zone de REN si RER (ribozomi atasati)
RER: sinteza proteinelor de membrana si
secretorii
REN: sinteza carbohidrati si lipide

http://media-2.web.britannica.com/eb-media/41/2841-004-8EA13F0E.gif

Proteinele sintetizate sunt impachetate in

vezicule si transportate pana la AG (semnale:
COP II atasata veziculelor directioneaza traficul
REAG, iar COP I in sens invers)
Varianta functionala: Reticulul sarcoplasmic
din muschi; rol in stocarea calciului, care este
eliberat ca raspuns la depolarizarea membranei
muschiului, declansand cuplarea miozinei cu
actina si contractia musculara

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Aparatul Golgi

Retea de cisterne

Rol in procesarea proteinelor sintetizate in RE

Continua glicozilarile

Impacheteaza in vezicule

Directioneaza transportul

Sistemul proteinelor de semnalizare

SNARE: perechi complementare; v-SNARE
atasate veziculelor, t-SNARE atasate
zonelor membranare unde trebuie sa
ajunga veziculele

http://micro.magnet.fsu.edu/cells/golgi/golgiapparatus.html

Fata Cis spre RE, fata TRANS spre

membrana celulara
Mai bine reprezentat in celulele cu functie
secretoare (epiteliu glandular)
Structura dinamica: tranzit permanent de
membrane din cis-trans, din AG spre membrana
sau spre RE
Dispare in timpul diviziunii celulare si se reface
ulterior

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Citoscheletul

Retea dinamica de filamente de actina ( = 7 nm), filamente

intermediare ( = 8-12 nm) si microtubuli ( = 25 nm; pornesc din
centrozom)

Roluri:

Sustinere

Polarizare functionala a celulei

Ancorarea organitelor celulare

Transport intracelular retea pe care se deplaseaza proteinele cu

functie de motoare moleculare

Miozina (prima descoperita) rol in contractia musculara

Kinezine (deplasare centrifuga)
Dyneine (deplasare centripeta)

Miscarile celulei (cu ajutorul flagelilor, cililor etc; si aici sunt implicate
proteine cu functie de motoare moleculare)

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Citoscheletul
Componenta
citoschelet

Diametru (nm)

Structura

Subunitati

Microfilamente

8-10

Dublu helix

actina

Filamente
intermediare

8-10

Doua helix-uri paralele /

dimeri, formeaza tetrameri

Microtubuli

25

Protofilamente alcatuite din

subunitati de tubulina

Microfilamente de actina in fibroblasti embrionari de

soarece (microscopie confocala)

vimentina (mesenchim)
proteina gliala fibrilara acida (celule
gliale)
proteine neurofilamentale
keratine (celule epitaliale)
lamina nucleara

- and -tubulina

Microtubuli ai Chlamydomanas reinhardtii

(microscopie electronica de transmisie)

Y tambe

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Motoare moleculare

Proteine care transforma energia chimica (provenita de obicei din

hidroliza ATP) in energie mecanica
Tipuri:

Motoare liniare:
Miozinele
Kinezinele
Dyneinele
Motoare rotative (ex: in cili, flageli)

Motoare ale acizilor nucleici:

Helicaze
Topoizomeraze
Motoare responsabile cu translocarea acizilor nucleici si
peptidelor in cursul sintezei proteice ribozomale

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Miozina

Rol esential in contractia musculara; functionarea sa necesita prezenta calciului si a ATP

http://www.mrc-lmb.cam.ac.uk/myosin/Motility_%26_Bioc./XBcycle.html

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Kinezina

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Energetica celulara

Mitocondriile sediul proceselor

energetice celulare

Structura:

membrana dubla
membrana interna are pliuri
caracteristice = criste
mitocondriale
2 compartimente interne:
matricea interna (in interiorul
membranei interne) si spatiul
intermembranar (dintre cele doua
membrane)

Functie: la nivelul lor au loc

ultimele stadii ale degradarii
glucidelor, pana la CO2 si H2O

Ciclul Krebs
Lantul respirator, fosforilarea
oxidativa

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Energetica celulara

RegisFrey

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Ciclul Krebs (ciclul acidului citric)

Intrare: Acetil-CoA (rezultata prin degradarea piruvatului, transportat activ prin membrana
mitocondriala)

Iesire: CO2 + cofactori: 3 NADH + 1 FADH2 (surse de electroni ptr lantul respirator) + 1 GTP
convertita imediat in ATP

Coenzime:
NAD = nicotinamid-adenin-dinucleotid
Forma oxidata: NAD+
Forma redusa: NADH
Forma fosforilata oxidata: NADP+
Forma fosforilata redusa: NADPH

FAD = flavin-adenin-dinucleotid

Wikipedia

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Lantul respirator (de transport al electronilor)

Cupleaza reactii chimice intre donori si acceptori de electroni cu un

proces de transport al protonilor prin membrana interna in spatiul
intermembranar mitocondrial
Protonii sunt utilizati pentru sinteza de ATP (fosforilarea oxidativa)
In membrana interna a mitocondriilor se gasesc 4 complexe
enzimatice (proteine membranare integrale) implicate in lantul
respirator:

Complexul I = NADH dehidrogenaze

Complexul II = succinat dehidrogenaze

Complexul III = al citocromului bc1

Complexul IV = citocrom c oxidaza

(Complexul V = ATP sintetaza)

NADH Complex I Q Complex III cytochrome c Complex IV

Complex II
DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

O2

Q coenzima Q = ubiquinona

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Lantul respirator si fosforilarea oxidativa

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

ATP sintetaza

Motor molecular !

http://www.sigmaaldrich.com/etc/medialib/flashapps/atp-synthase/ATPSynthase_swf.Par.0001.File.ATPSynthase.swf

DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

TimVickers

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare

Bibliografie suplimentara

http://www.wiley.com/college/pratt/0471393878/student/animations/actin_myosin/index.htm

http://science.nhmccd.edu/biol/bio1int.htm

http://www.scripps.edu/cb/milligan/projects.html

http://www.denniskunkel.com

http://www.sigmaaldrich.com/sigma-aldrich/areas-of-interest/life-science/metabolomics/lear

Toate imaginile utilizate in curs (cu exceptia situatiilor unde este precizata alta sursa) sunt preluate din baza Wikimedia
Commons. Numele autorilor este precizat in dreptul imaginii. Imaginile unde nu sunt precizate numele autorilor imaginile
apartin domeniului public.
DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica

Biologie Celulara si Histologie 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare