AUDIT

1. Cum se clasific neconformitile constatate le realizarea unui audit de SSO n funcie de semnificaia lor?
a. neconformitate minor - abatere cu caracter izolat, care nu perturb n mod serios sistemul;
b. neconformitate major - abatere inacceptabil, cu repercursiuni grave asupra SSM.
c. neconformitate intern abatere specific organizatiei, nedetectabila in alte organizatii
2. Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.2. - Politica SSO ?
a. Declaratia de politica
b. Lista pericolelor si riscurilor
c. Fisa postului
3. Prin ce metode se poate verifica cu ocazia realizarii unui audit de conformitate de SSO, modul de realizare a instruirii
lucrtorilor?
a. Interviuri pentru verificarea cunotinelor;
b. Urmrire / observare n timpul execuiei instruirii;
c. Cercetarea evenimentelor si a accidentelor de munc
d. Verificarea modului de implementare a procedurii de instruire;
e. Verificarea nregistrrilor referitoare la instruire.
De verificat cu prof Bujor
4. Planul anual pentru efectuarea auditurilor contine elemente referitoare la:
a. Durata de desfasurare a actiunilor in cadrul unei sedinte de audit,
b. Programarea activitatilor astfel incat auditul sa acopere toate operatiile, sa evalueze elementele sistemului de
management,
c. Competentele echipei de auditare
5. Auditul de conformitate cu legislaia SSM se refera la:
a. Conformitatea activitatii din unitate cu cerintele minime de securitate i sntate n munc prevazute de legislaia n
vigoare
b. Conformitatea activitatii din unitate cu cerintele sistemului de management din OHSAS 18001
c. Conformitatea activitatii din unitate cu cerintele din SR EN ISO 9001:2001?
6. Prin evaluarea conformitatii efectuat cu ocazia auditului de conformitate, se determina:
a. Gradul in care cerinele minime de SSM sunt efectiv implementate (exprimat prin nivel de securitate, indicator
conventional ce exprima global starea de securitate a muncii intr-un sistem de munca)
b. Stabilirea neconformitatilor si masurilor corective / preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor
neconformitati
c. Daca unitatea are nevoie de un sistem de management integrat
7. Care din urmtoarele metode enumerate mai jos, sunt metode de inspectie SSM:
a. Inspectia sistem;
b. Inspectia muncii
c. Inspectia prin control tematic;
d. Inspectia prin impunerea de masuri cu directie speciala;
e. Inspectia prin control in campanie
8. Cele trei elemente a unui proces de inspectie, sunt:
a. Planificare, vizita de inspectie, activitati in completare.
b. planificare, aciune, control
c. actiune pentru mbuntire, control periodic, politica SSO
9. Care sunt etapele ce premerg o inspectie sistem in intreprinderile mici si mijlocii:
a. anuntarea inspectiei;
b. pregatirea de ceck listuri / chestionare;
c. expedierea materialului informativ catre angajator.
10. Metoda de inspectie prin control tematic difera de metoda inspectiei sistem prin faptul ca:
a. verifica doar un numar limitat de aspecte;
b. necesita un numar mai mic de inspectori;
c. participa o echipa de inspectori care acopera toata gama de activitati existenta in unitate.
11. Metoda de inspectie prin campanie presupune i o etap de informare in masa?
a. da;
b. nu.
12. Cele 3 etape principale ale unui proces de inspectie sunt:
a.
planificare
b.
controlul obligatoriu
c.
vizita de inspectie
d.
masuri legale
e.
activitati in completare
f.
colaborarea cu alte institutii

Pagina verificata de

13. Care din urmtoarele metode sunt metode de inspectie i control SSM:
a.
inspectia sistem
b.
inspectia fondului de salarii
c.
inspectia prin control tematic
d.
inspectia prin impunerea de masuri cu directie speciala
e.
inspectia inoportun
f.
inspectia prin campanie
14. Care este cea mai eficient dintre msurile utilizate la monitorizarea conformrii rezultatelor cu activitile din programul
de management SSO?
a. msur reactiv.
b. msur retrospectiv.
c. msur de conformare cu normele juridice.
d. msur proactiv.
15. Care dintre afirmaiile urmtoare sunt adevrate n legtur cu politica SSO?
a. S corespund naturii i nivelului riscurilor pentru SSO din organizaie.
b. Se fie comunicat ctre toi angajaii, s fie documentat, implementat i meninut.
c. S fie revizuit periodic pentru a se asigura c rmne relevant i adecvat organizaiei.
d. S includ un angajament pentru mbuntire continu.
16. Date de intrare pentru analiza efectuat de management asupra sistemului de management SSO sunt:
a. rapoarte ale managerilor operaionali referitoare la eficacitatea local a sistemului.
b. rezultatele auditurilor interne i externe.
c. periodicitatea procesului de instruire.
d. rapoarte ale situaiilor de urgen.
17. n scopul realizrii mbuntirii continue a sistemului de management SSO trebuie intreprinse:
a. actiuni de verificare i corectare,
b. audituri ale sistemului de management,
c. audituri de conformitate,
d. audit pentru identificarea pericolului, evaluarea i controlul riscului,
18. Ce nelegem prin ndeplinirea cerinelor legale i de alt natur?
a. Angajarea unui jurist sau expert juridic.
b. Firma comand baza legislativ pe CD sau Monitorul Oficial.
c. Determinarea i respectarea tuturor cerinelor legale, care pot avea impact n sistemul de management SSO.
d. Armonizarea instructiunilor proprii cu legislaia European.
19. Dimensiunea documentaiei sistemului SSO:
a. poate fi de orice mrime, este cu att mai bine, cu ct este mai mare.
b. trebue astfel dimensionat nct s satisfac minimul necesar pentru funcionarea eficace a sistemului.
c. nu conteaz cantitatea documentaiei, ci numai calitatea ei.
d. trebuie pstrate doar documentele fundamentale, nefiind importante nregistrrile
20. Un bun auditor pe linie de SSM trebue:
a. S aib atitudine ferm, s dispun de competene n securitatea i sntatea n munc.
b. S fie inspector de munc.
c. S fie independent de procesele auditate i cu experien n implementarea i auditarea unui sistem de
management.
d. S aiba competene n domeniul identificrii pericolului, evalurii i controlul riscului.
e. S fie medic de ntreprindere sau specialist de protecia muncii
21. Auditurile de supraveghere a SMSSO trebuie s se refere la ntrebri privitoare la:
a. capacitatea organizaiei de a atinge nivelul dorit de SSO?
b. renumeraia corespunztoare a auditorilor de SSO?
c. aplicarea tuturor normelor juridice din Romnia?
d. gradul de satisfacerea a cerinelor OHSAS 18001 de ctre organizaie?
22. Cnd constatm c ceva este neconform?
a. Dac o cerin OHSAS 18001 nu este ndeplinit de ctre organizaie;
b. Numai dac este vorba despre o abatere foarte grav;
c. Cnd nu este ndeplinit o cerin minim legal
d. Cand un un produs sau echipament de munc nu sunt insotite de date de identificare;
e. Dac nu ne place modul n care rspund auditatii i atitudinea managementului la vrf.
23. Auditul de ter parte este condus de:
a. pri care au un interes n organizaie, cum ar fi clienii sau alte persoane n numele acestora;
b. organizaii de auditare externe independente, cum sunt cele care furnizeaz nregistrarea sau certificarea
conformitii cu cerinele ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001;
c. organizaia nsi, sau n numele acesteia, pentru analiza efectuat de management sau pentru alte interese
interne, i poate alctui baza pentru o organizaie pentru declaraia pe proprie rspundere a conformitii.

Pagina verificata de

24. Care din metodele de mai jos sunt elaborate de specialistii romni pentru a fi utilizate n realizarea auditului de
conformitate cu prevederile legislaiei n domeniul SSM:
a. metoda I.N.C.D.P.M. Bucureti de audit de conformitate;
b. metoda Kovacs de autoevaluare a SSM n ntreprinderile mici i mijlocii;
c. metoda I.N.C.D.P.M. Bucureti de expertizare a locurilor de munc n condiii deosebite;
d. metoda de evaluare a riscurilor
25. Auditul securitii i sntii n munc este:
a. Proces sistematic de evaluare a condiiilor de munc i de stabilire a nivelului de risc
b. Proces sistematic de obinere a aprecierilor despre aciuni i evenimente de natura securitii i sntii n munc,
pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor cu criterii prestabilite, precum i de comunicare a rezultatelor
ctre cei interesai;
c. Proces sistematic, independent i documentat pentru obinerea dovezilor auditului i evaluarea obiectivitii
acestora, pentru a determina msura n care sunt ndeplinite criteriile auditului;
26. Dovezile auditului reprezint:
a. Totalitatea informaiilor obinute prin interviuri, examinarea documentelor i observarea direct de ctre auditori;
b. Totalitatea informaiilor obinute prin examinarea procedurilor de sistem;
c. Totalitatea informaiilor obinute prin interviuri cu inspectorii de munca.
27. Criteriile auditului reprezint:
a. Totalitatea fielor de riscuri generale i specifice utilizate la auditarea unui loc de munc;
b. Totalitatea prevederilor legale, standardelor i a cerinelor organizaionale specifice fa de care auditorul compar
dovezile de audit colectate privind obiectivul auditat;
c. Totalitatea prevederilor legale aplicabile locului de munc auditat, fa de care auditorul compar dovezile de audit
colectate
28. Sistemul de management al securitii i sntii n munc este:
a. Un set de proceduri elaborate n conformitate cu cerinele unui referenial recunoscut;
b. Ansamblu de elemente cu caracter decizional, organizatoric, informaional, motivaional etc. din cadrul firmei, prin
intermediul cruia se exercit ansamblul proceselor i al relaiilor de management al SSM, n vederea obinerii
nivelului dorit de SSM;
c. Un set de elemente interrelaionate i care interacioneaz pentru stabilirea politicii i obiectivelor SSM i pentru
atingerea acestor obiective
29. Pentru implementarea sistemului de management al SSM la nivelul unei firme se pot utiliza:
a. referenialul OHSAS 18001;
b. referenialul internaional ISO 18000;
c. referenialul existent la nivel naional
30. Auditul de conformitate cu prevederile legislaiei de SSM poate viza:
a. locurile de munc;
b. ansamblul ntreprinderii, prin sistemul de management al SSM
c. ansamblul ntreprinderii, prin managementul SSM;
31. Prin auditul de sistem se determin:
a. conformitatea sistemului implementat cu cerinele Normelor metodologice de aplicare a legii SSM;
b. conformitatea sistemului implementat cu cerinele referenialului;
c. capacitatea elementelor sistemului de a asigura ndeplinirea obiectivelor propuse
32. Criteriile de audit n cazul auditului de conformitate includ:
a. Legea securitatii si sanatatii in munca
b. Cerintele minime de securitate si sanatate in munca
c. Documentaia sistemului de management de securitate i sntate n munc
d. Legislatia specifica de SSM
33. Prin auditul de conformitate se determin:
a. nivelul de risc;
b. nivelul de conformitate;
c. neconformitile fa de legislaie.
34. n legislaia din Romnia, implementarea sistemelor de management de securitate i sntate n munc:
a. este prevzut cu caracter de obligativitate;
b. este prevzut cu caracter voluntar;
c. nu este prevzut
35. Analiza periodica a sistemului de management SSO efectuata de managementul de la cel mai inalt nivel, pentru a se
asigura ca acesta este in permanenta corespunzator, adecvat i eficace, trebuie sa abordeze eventualele necesitati de
schimbare a politicii, a obiectivelor i a altor elemente ale sistemului de management SSO, prin prisma rezultatelor:
a. auditului sistemului de management SSO,
b. a modificarilor circumstantelor
c. evaluarii riscurilor organizationale
d. a angajamentului de imbunatatire continua.

Pagina verificata de

36. Care din elementele ciclului lui Deming transpus n standardul OHSAS 18001 contine actiunile de audit, accidente,
incidente, neconformiti si cele corectiv- preventive:
a. Planificare,
b. Implementare i funcionare
c. Verificare si acuini corective,
d. Analiz efectuat de management
37. Pentru care din elementele ciclului lui Deming transpus n standardul OHSAS 18001, se recomanda sa se ia in
considerare auditul ca element de intrare tipic:
a. Planificare,
b. Implementare i funcionare
c. Verificare si acuini corective,
d. Analiz efectuat de management Planifica,
38. Organizaia trebuie sa stabileasca i sa mentina un program de audit i proceduri pentru realizarea periodica de audituri
ale sistemului de management SSO, pentru:
a. a determina daca sistemul de management SSO este conform dispozitiilor planificate pentru manaqementul SSO ,
a fost implementat i mentinut corespunzator, este eficace in realizarea politicii i obiectivelor organizatiei;
b. a analiza frecventa si gravitatea accidentelor mortale de munc
c. a analiza rezultatele auditurilor anterioare;
d. a furniza managementului organizatiei informatii referitoare la rezultatele auditurilor.
39. Auditul de SSO este:
a. examinare sistematica prin care se determina daca activitatile i rezultatele aferente satisfac dispozitiile planificate,
i daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv i sunt adecvate pentru realizarea politicii i a obiectivelor
organizatiei;
b. un proces prin care organizatiile pot sa analizeze i sa evalueze in mod continuu eficacitatea sistemului lor de
management OH&S;
c. doar o cuantificare a neconformitatilor.
40. Printre elementele de intrare tipice pentru un proces de audit SSO pot fi mentionate:
a. declaratia de politica OH&S;
b. planul national de controlal IM Bucuresti
c. obiectivele OH&S;
d. procedurile i instructiunile de lucru OH&S;
e. rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare i de control al riscurilor;
f. legislatia i cele mai bune practici (daca este aplicabil);
41. Cu ocazia analizei iniiale a SSO din organizaie, trebuie fcut o analiz a:
a. evoluiei situaiei economice a ntreprinderii i a schimbrilor intervenite.
b. standardelor, referenialelor i normativelor nationale n domeniu,
c. ndrumrile managerului de SSO,
d. cerinelor legale in domeniu, aplicabile organizaiei.

Pagina verificata de

EVALUARE RISC
42. Care din urmtoarele documente impun identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor si actiuni de control al riscurilor?
a. Referenialul OHSAS 18001.
b. Referenialul BS 8800.
c. Legea securitatii si sanatatii in munca.
d. Exclusiv standardele SR EN 9001 i SR EN 19011.
43. Paii principali n evaluarea riscului:
a. Avizul sindicatului, consimmntul consiliului fabricii.
b. Analiza situaiei de baz, relevarea riscurilor cu ajutorul juristului apoi cu un specialist extern.
c. Stabilirea procesului, identificarea pericolului, evaluarea riscului, selectarea riscului inacceptabil, elaborarea unui
plan de eliminare sau diminuarea a riscului, monitorizarea riscului.
d. Obinerea cunotinelor de norme juridice, controlul ndeplinirii normelor juridice, includerea domeniilor
nereglementate de ctre normele juridice.
44. Cnd poate fi considerat un risc tolerabil?
a. Dac riscul a fost eliminat.
b. Dac nivelul riscului scade in mod continuu.
c. Dac riscul a fost diminuat sub nivelul de risc de 3,5 calculat prin metoda INCDPM de evaluare a riscurilor,
d. Dac cele mai periculoase riscuri de la locul de munc au fost eliminate.
e. Daca riscul a fost redus fa un nivel care poate fi suportat de organizaie, avand in vedere obligatiile sale legale i
propria sa politica OH&S
45. Ce principii trebuie luate n considerare n implementarea metodele de diminuare a riscului?
a. Evaluarea riscului si atribuirea unor noi baze de referin.
b. Dac este posibil, riscurile vor fi complet eliminate,
c. S se acorde echipament individual de protecie, dac au fost epuizate toate msurile tehnice si organizatorice de
diminaure a riscului.
46. La elaborarea listei cu actiuni de implementare a obiectivelor de SSO trebuie s se aib n vedere ca acestea s fie:
a. msurabile
b. delimitate in timp,
c. realizabile,
d. simple,
e. specifice,
f. aplicabile.
47. Nivelul ridicat de zgomot este un pericol propriu:
a. Sarcinii de munca
b. Mediului de munca
c. Executantului
48. Expunerea la factori de risc reprezinta :
a. Durata in timp la care executantul este expus unui factor de risc
b. Frecventa in timp a expunerii executantului la un factor de risc
c. Un areal cu factori de risc ce urmeaza a fi determinati
49. Evaluarea riscurilor trebuie s permit angajatorului adoptarea msurilor de prevenire i protecie adecvate pentru:
a. prevenirea riscurilor profesionale;
b. stabilirea bilantului de cheltuieli si pierderi
c. formarea lucrtorilor;
d. informarea lucrtorilor;
e. introducerea unui sistem de management care s permit aplicarea msurilor necesare.
50. Angajatorul trebuie sa informaze comitetul de securitate si sanatate in munca cu privire la:
a. rezultatele evaluarii riscurilor pentru securitate si sanatate i masurile de prevenire si protectie propuse la nivel de
unitate, de loc de munca si de posturi de lucru
b. doar evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate la nivel unitate
c. doar evaluarea riscurilor la nivel loc de munca
51. Care dintre metodele de evaluare prezentate se bazeaza pe ergonomia sistemelor.
a. Metoda HAZOP (Hazard Operability).
b. Metoda DSF (Diagnosis Safety Form).
c. Metoda ANAF
d. Metoda DCT (Diagnostique des Conditions de Travail).
e. Metoda FMEA.

Pagina verificata de

52. Msurile de prevenire care realizeaza reducerea riscului, presupun:

a. Aciunea de reducere a riscului prin diminuarea probabilitii de producere a evenimentului nedorit, fr micorarea
gravitii a consecinelor;
b. Aciunea de reducere a riscului prin micorarea gravitii a consecinelor, fr diminuarea probabilitii de producere
a evenimentului nedorit;
c. Transferarea ctre un ter (asiguratorul), n totalitate sau parial, a consecinelor financiare ale riscului.
53. Msurile de asigurare care permit reducerea riscului presupun:
a. Transferarea ctre un ter (asiguratorul), n totalitate sau parial, a consecinelor financiare ale riscului;
b. Aciunea de reducere a riscului prin diminuarea probabilitii de producere a evenimentului nedorit, fr micorarea
gravitii a consecinelor;
c. Aciunea de reducere a riscului bazat pe diminuarea gravitii a consecinelor unui eveniment nedorit, fr
micorarea probabilitii de producere a acestuia.
54. Domeniile care trebuie specificate pe diagrama tip Farmer de reprezentare a riscului sunt:
a. Domeniul riscului acceptabil;
b. Domeniul riscului inacceptabil i domeniul de ameliorare sub rezerva unui studiu de cost;
c. Domeniul riscului acceptabil, domeniul de ameliorare sub rezerva unui studiu de cost i domeniul riscului
inacceptabil.
55. Sistemele de munc pot fi caracterizate prin niveluri de risc, respectiv niveluri de securitate, ca indicatori ai strilor de
risc / securitate. Ce relaie exist ntre cei doi indicatori:
a. RISC x PROBABILITATE= 1 / SECURITATE;
b. RISC = 1 / SECURITATE;
c. SECURITATE x GRAVITATE = 1 / RISC.
56. Metoda de evaluare a riscurilor are drept scop determinarea cantitativ a nivelului de risc pe loc de munc, pe baza
analizei sistemice i evalurii factorilor de risc analizai. Prin urmare, aplicarea metodei de evaluare a riscurilor se
finalizeaz cu urmtoarele documente:
a. Fia de evaluare a locului de munc;
b. Lista de identificare a factorilor de risc;
c. Fia de msuri propuse;
d. Grila de evaluare a riscurilor;
e. Lista de consecine posibile ale aciunii factorilor de risc asupra organismului uman.
57. Elementele cu ajutorul crora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt:
a. Probabilitatea cu care aciunea unui pericol se poate materializa prin accident sau mbolnvire profesional;
b. Gravitatea consecinei aciunii pericolului asupra victimei;
c. Natura riscului.
58. Criteriile in baza crora se compar riscurile ntr-un sistem, n cazul n care evaluarea este de tip preaccident / boal
profesional (apriori), sunt urmtoarele:
a. indicatorii statistici de tipul coeficienilor de frecven i de gravitate a acidentelor;
b. nivelurile riscurilor respective;
c. numrul de angajai i producia realizat.
59. Indicati care dintre urmatorii factori pot cauza intr-un sistem de munca producerea unui accident:
a. pericolul iminent
b. rata frecventei accidentelor de munca
c. riscul
d. dauna
60. Analiza energiei are ca punct de plecare urmatoarele idei de baz:
a. Se studiaza expunerea organismului numai la actiunea energiilor radiante
b. n aceast metod, termenul de energie are o accepie larg. Este ceea ce poate vtma o persoan, fizic sau
chimic n timpul unui incident
c. Pentru ca o persoan s fie vtmat, ea trebuie s fie mai nti expus la influena unei energii
d. Vtmarea se produce atunci cnd organismul uman este expus la influena unei energii care depete fora de
rezisten a organismului
61. n modelul energiei se pornete de la trei componente de baz:
a. de obicei, persoanele sunt cele vtmate, dar poate fi vorba i de deteriorarea unui obiect sau de pagube materiale
ntr-o unitate
b. energiile care pot conduce la vtmare sau pagube
c. bariere care mpiedic vtmarea sau pagubele, de exemplu dispozitivele de protecie ale mainilor
d. se urmareste componenta strict umana a sistemului de munca

Pagina verificata de

62. Ce putem alege ca obiecte ale analizei securitatii:

a. atribuii
b. sarcini de munc
c. se a in calcul numai distanta de securitate dintre corp si factorii de risc de la locul de munca
d. segment al procesului de producie
e. echipamente tehnice
f. unelte
63. Atunci cand se face evaluarea riscurilor la Analiza securitii muncii se verifica daca:
a. Sunt analizate toate operaiile?
b. Au fost identificate toate sursele de risc care pot influena respectiva sarcin de munc?
c. Exist si alte cauze care pot influena riscurile, n afar de cele analizate?
d. Este posibil ca o surs de risc s aib i alte consecine dect cele la care ne-am gndit?
e. S-au identificat toate energiile legate de sistemul de munca?
f. Estimarea riscurilor este corect?
64. Cu ocazia pregatirilor care se fac in vederea efectuarii Analizei securitii muncii se efectueaza:
a. strngerea informaiilor necesare
b. stangerea fondurilor necesare desasurarii actiunii
c. stabilirea sarcinilor de munc i a situaiilor ce urmeaz a fi cercetate
d. identificarea operaiilor ce urmeaz a fi efectuate n cadrul respectivelor sarcini de lucru
e. instruirea personalului care va efectua respectiva analiz
f. clarificarea atribuiilor grupul de analiz n ceea privete stabilirea unor msuri
65. Cu ocazia accidentelor de munca au loc o serie de pierderi generale cum ar fi:
a. Timpul de producie care este pierdut din cauza agitaiei i ocului resimit de colegii de lucru, curiozitate, zvonuri,
discuii.
b. Pierderi cauzate de oprirea utilajelor, vehiculelor sau echipamentelor pentru perioade mai scurte sau mai
ndelungate de timp
c. Oportuniti pierdute de afaceri, reputaie afectat, publicitate negativ, probleme n cazul unor noi angajri
d. Cheltuielile de consultan juridic in legtur cu audierile, cererile pentru plata compensaiilor, .a
e. Deziluzii si suferinte psihice ale angajatorului legate de capacitatea acestuia de a organiza si conduce activitatea
unitatii
f. Diverse costuri suplimentare specifice in astfel de cazuri.
66. In vederea bunei desafasurari a analizei securitatii muncii, pentru intocmirea unei liste cat mai complete a operatiilor si
identificarea cit mai multor surse de risc, este nevoie de o baza informaional constand in:
a. Descrierea atribuiilor
b. Instruciuni de lucru, de mentenan
c. Crile tehnice ale mainilor
d. Rapoarte privind cazurile de accidentare i incidentele periculoase
e. Interviuri cu angajai
f. Mediatizarea actiunii prin toate mijloacele mass-media
67. Cu ocazia accidentelor de munca se pot inregistra pierderi materiale cum ar fi:
a. Uzarea echipamentului destrinat pentru cazuri de urgen
b. Costuri pentru repararea i nlocuirea echipamentelor defectate
c. Costuri legate de reclama si protocol si cercetarea unor sesizari si reclamatii
d. Costurile pentru msurile recuperatorii, altele dect cele legate de reparaii i nlocuirea utilajelor defectate
e. Costurile n legtur cu stocul de piese de rezerv care devine inutil datorit achiziionrii de noi maini i utilaje
f. Scderile de producie n perioada in care angajaii sunt mai mult sau mai puin preocupai de accident.
68. Modalitatea de lucru n analiza energiei:
a. Pregtire
b. Alegerea operatiilor de lucru cat mai amanuntite
c. Structurare sistem, mprire sistem n componente
d. Identificare energii
e. Apreciere riscuri
f. Propuneri de msuri
69. Atunci cand se face identificarea energiilor la analiza energiei:
a. Pentru fiecare component (volum), se identifica sursele de energie i energiile acumulate
b. Ca mijloc de ajutor, se foloseste checklistul cu privire la energii
c. Nivelul minim al energiei care va fi luat n considerare se stabileste n funcie de ambitie i obiectivele propuse
d. O energie nu trebuie ignorat numai pentru c pare improbabil ca o persoan s fie expus la aceasta
e. Se iau in calcul numai energiile iradiante din zona de lucru

Pagina verificata de

70. Pregtirea analizei HAZOP cuprind patru seciuni dupa cum urmeaza:
a. strngerea informaiilor, de exemplu desene, scheme ale proceselo tehnologice i informaii privind substanele
chimice utilizate
b. transpunerea informaiilor ntr-o form utilizabil
c. planificarea activitii de analiza n sine
d. programarea edinelor
e. follow-up a discutiei cu inspectorii de munca
71. Arderile care se produc in musculatura in cazul solicitarii statice se desfasoara n proces:
a. aerob
b. anaerob
72. In cazul solicitarii musculare statice:
a. nevoia de sange scade si sangele circulant scade
b. nevoia de sange creste si sangele circulant creste
c. nevoia de sange creste si sangele circulant scade
73. Ce substanta, ce produce efecte negative in organism, se produce in musculatura solicitat static?
CO2
a.
acid lactic
b.
glicogel
c.
74. Printre activitatile considerate solicitante pentru sistemul musculo scheletal se pot mentiona:
a. poziii i micri vicioase n timpul lucrului;
b. solicitari psiho-sociale
c. manipulare manual dificil;
d. munci monotone, repetitive strict dirijate sau care nu permit angajatului s prseasc locul de munc.
75. Pozitiile si miscarile vicioase in timpul lucrului sunt considerate acele pozitii in care munca se efectueaza o perioada
importanta din timpul schimbului de lucru sau din cand n cand:
a. in pozitie contorsionat si/sau aplecat
b. intr-o pozitie corecta cu spatele si umerii drepti si bratele pe langa corp
c. stand n genunchi, pe vine si / sau incovoiat
d. aplecat sub inaltimea genunchiului sau intins peste inaltimea umarului
76. Muncile monotone si repetitive pot cauza:
a. tulburari si afectiuni psihice
b. afectiuni ale organelor interne
c. tulburari si afectiuni fizice
77. Mentionati care sunt masurile adecvate de luat pentru a preveni manipularea manuala dificila.
a. schimbarea sarcinilor de munc;
b. mijloace ajuttoare;
c. informare i instruire.
d. acordarea de sporuri salariale
78. In cazul in care toti sau majoritatea salariatilor sunt expusi riscului aparitiei unor afectiuni musculo scheletale, trebuie:
a. luate imediat masuri
b. revaluate riscurile de la locl de munca
c. trebuie avuta o oarecare precautie pentru unele grupuri de salariati
79. Suprasolicitarea zonei lombare depinde, in afara greutatii sarcinii, de:
a. forma obiectului ridicat;
b. distanta dintre corp si sarcina de ridicat;
c. numarul ridicarilor.
80. Odat cu aderarea Romaniei la UE, standardul EN 1050 a devenit obligatoriu de aplicat si in tara noastra?
a. da
b. nu
81. Pierderile materiale survenite in urma unui accident pot fi:
a. uzarea echipamentelor pentru interventie de urgenta
b. deteriorarea echipamentelor de munca
c. pierderi cauzate de oprirea utilajelor, vehiculelor sau echipamentelor pentru perioade mai scurte sau mai
indelungate de timp
d. amenzi si alte pedepse
e. scaderile de productie in perioada in care angajatii sunt mai mult sau mai putin preocupati de accident
82. Metoda HAZOP nu are limite, deoarece se analizeaza in mod sistematic erorile provenite de la anumite piese
componente si erorile umane?
a. Da
b. Nu

Pagina verificata de

83. Cine poate face parte din componenta grupului de analiza la aplicarea metodei Analiza securitatii muncii?
a. director economic
b. angajati implicati in situatia analizata
c. inginer tehnolog
84. Care este metoda care acopera cel mai mare numar de domenii problematice?
a. HAZOP
b. analiza securitatii muncii
c. checklist
85. In Metoda energiei termenul de energie trebuie inteles ca:
a. ceea ce poate vatama o persoana in timpul unui eveniment
b. ceea ce poate duce la deteriorarea unui obiect sau poate produce pagube materiale intr-o unitate
c. o marime fizica
86. Capacitatea unui executant de a evita producerea unor evenimente este influentata de :
a. varsta
b. educatie
c. competenta
d. satisfactie in munca
e. experienta
87. Aprecierea riscurilor specifice unui echipament de munca se face:
a. doar pentru durata de functionare
b. pentru tot ciclul de viata
88. Cuvantul cheie ALTCEVA din cadrul metodei HAZOP se refera la o crestere sau descrestere cantitativa.
a. da.
b. nu
89. Obiectivele pe care le vizeaza aprecierea riscurilor pot fi:
a. imbunatatirea si sistematizarea activitatii de protectia muncii
b. identificarea incalcarii reglementarilor emise de catre autoritati
c. baza in luarea deciziilor privind stabilirea prioritatilor si a investitiilor care se fac
d. sa se invete modul de aplicare a analizei securitatii muncii in unitati
90. In cazul metodei analiza energiei se poate ignora o anumita energie identificata:
a. da
b. da, deoarece este improbabil ca o persoana sa fie expusa la aceasta
c. nu
91. Analiza securitatii muncii presupune:
a. identificarea operatiilor care alcatuiesc o sarcina de munca
b. stabilirea diverselor dereglari care pot aparea si care presupun si efectuarea altor operatii
c. analizarea diverselor moduri de realizare a sarcinii de munca
92. Activitile noi care implic ageni chimici periculoi pot ncepe numai dup:
a. acordarea de mti de gaze izolante;
b. luarea msurilor de prevenire stabilite;
c. evaluarea riscului.
93. In cazul prezentei agentilor chimici periculosi la locul de munca, pentru evaluarea riscului angajatorul trebuie sa ia in
considerare, in special, urmatoarele:
a. etichetare, fisa tehnica de securitate
b. fisa toxicologica
c. valorile limita de expunere profesionala sau valori limita biologice
d. fisa postului
94. Principiile generale in prevenirea riscului riscului chimic sunt:
a. supravegherea medicala si masurarea agentilor chimici
b. reducerea la minimum necesar a cantitatii de agenti chimici prezenti la locul de munca
c. limitarea numarului muncitorilor expusi
d. reducerea la minimum a intensitatii si duratei de expunere
95. Enumerati care sunt masurile principale pe care trebuie sa le ia angajatorul, in conditiile utilizarii agentilor CMR la locul
de munca, in ordinea prioritatilor. (Raspuns liber)
a. substuituirea agentului CMR
b. respectarea interdictiilor
c. sistem inchis
d. sistem care sa reduca expunerea la nivelul cel mai scazut posibil

Pagina verificata de

96. La ntocmirea listei cu obiectivele i actiunile de SSM, acestea trebuie formulate astfel nct s fie:
a. Specifice;
b. Msurabile;
c. Realizabile (cu resursele necesare);
d. Uoare;
e. ncadrate n timp (Termene);
f. Acceptabile (responsabiliti definite clar).
97. n conformitate cu prevederile legale i practica general, evaluarea riscurilor profesionale poate fi realizat de:
a. angajator;
b. persoane din cadrul organizaiei desemnate de ctre angajator;
c. servicii externe de consultan.
98. Implementarea msurilor de securitate si sanatate in munc se face n baza principiilor generale de prevenire, in
urmtoarea ordine ierarhic:
a. dezvoltarea unei politici de prevenire coerente; combaterea riscurilor la sursa; adaptarea muncii la om; furnizarea
de instruciuni corespunztoare lucrtorilor; adaptarea la progresul tehnic; nlocuirea a ceea ce este periculos cu
ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos; evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fata de msurile de protecie individual; evitarea
riscurilor;
b. evitarea riscurilor; evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; combaterea riscurilor la sursa; adaptarea muncii la om;
adaptarea la progresul tehnic; nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este
mai puin periculos; dezvoltarea unei politici de prevenire coerente; adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de
protecie colectiv fata de msurile de protecie individual; furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
c. combaterea riscurilor la sursa; adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fata de msurile de
protecie individual;dezvoltarea unei politici de prevenire coerente; adaptarea muncii la om; furnizarea de
instruciuni corespunztoare lucrtorilor; adaptarea la progresul tehnic; nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea
ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos; evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; evitarea
riscurilor;
99. Tinnd seama de natura activitilor din ntreprindere i/sau unitate, angajatorul are obligaia sa evalueze riscurile pentru
securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la:
a. planificarea i introducerea de noi tehnologii
b. alegerea echipamentelor de munca,
c. alegerea substanelor sau preparatelor chimice utilizate
d. amenajarea locurilor de munca;
100. n cazul unui pericol grav i iminent angajatorul are urmtoarele obligaii:
a. sa informeze, cat mai curnd posibil, toi lucrtorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav i iminent despre
riscurile implicate de acest pericol, precum i despre msurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru protecia lor;
b. sa ia msuri i sa furnize instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea sa opreasc lucrul i/sau sa prseasc
imediat locul de munca i sa se ndrepte spre o zona sigura, n caz de pericol grav i iminent;
c. sa nu impun lucrtorilor reluarea lucrului n situaia n care nc exista un pericol grav i iminent, n afar cazurilor
excepionale i pentru motive justificate.
d. sa nu permita parasirea locului de munc de catre lucratori decat in mod organizat si sub coordonarea personalului
desemnat
101. Starea de pericol grav i iminent de accidentare, poate fi constatat de ctre orice:
a. lucrator din ntreprindere i/sau unitate,
b. lucrator al serviciului extern de prevenire i protecie cu care ntreprinderea i/sau unitatea a ncheiat contract,
c. agent de paz i protecie civil
d. inspector de munca.
102. La constatarea strii de pericol grav i iminent de accidentare se iau imediat urmtoarele msuri de securitate:
a. oprirea echipamentului de munca i/sau activitii;
b. instruirea lucrtorilr privind modul corect de evacuare
c. evacuarea personalului din zona periculoasa;
d. anunarea serviciilor specializate;
e. anunarea conductorilor ierarhici;
f. eliminarea cauzelor care au condus la apariia strii de pericol grav i iminent.
103. La locurile de munc la care pot sa apara pericole grave i iminent de accidentare, angajatorul este obligat s:
a. desemneze lucrtorii care trebuie sa opreasc echipamentele de munca
b. contacteze serviciile specializate i sa i instruiasc n acest sens
c. preleveze probe de materiale si substante si sa faca masuratori
d. asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate
e. asigure instruirea lucrtorilor privind modul de actiune, si sa verifice modul n care i-au insusit cunotinele
f. sa desemneze lucrtorii care au capacitatea necesar sa elimine starea de pericol grav i iminent, sa asigure
instruirea i dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interveniei

Pagina verificata de

10

104. In cazul zonelor cu risc ridicat i specific, angajatorul trebue

a. sa nominalizeze i localizeze acestor zone n cadrul ntreprinderii i/sau unitii
b. s stabileasca msurile de prevenire si protectie n urma evalurii riscurilor
c. sa afiseze la intrarea in unitate planul general al unitatii cu semnalizarea de securitate si sanatate
d. sa stabileasca ca prioritate n cadrul planului de protecie i prevenire aciunile pentru realizarea msurilor stabilite
e. sa fac cunoscute msurile stabilite n urma evalurii riscurilor, conductorilor locurilor de munca i lucrtorilor care
isi desfoar activitatea n aceste zone
105. La locurile de munc cu expunere la zgomot, angajatorul trebuie:
a. sa evalueze riscurile in conformitate cu metoda INCDPM
b. sa evalueze i, dac este necesar, sa masoare nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucrtorii.
c. sa masoare la o jumatate de an nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucrtorii.
d. sa aleaga metodele si aparatura de masurare la condiiile existente, lund n considerare, n special, caracteristicile
zgomotului care este msurat, durata expunerii, factorii de mediu
e. sa planifice i sa efectueze prin serviciile de protecie i prevenire competente la intervale adecvate, evaluarea i
msurarea nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucrtorii,
106. La evaluarea riscurilor privind expunerea la zgomot a lucrtorilor, angajatorul trebuie sa acorde atentie deosebita
urmtoarelor elemente:
a. nivelului, tipului i duratei expunerii, inclusiv expunerii la zgomot cu caracter de impuls;
b. valorilor limita de expunere i valorilor de expunere de la care se declanseaza aciunea;
c. efectelor asupra sntii i securitii lucrtorilor care aparin unor grupuri sensibile la riscuri specifice;
d. efectelor asupra sanatatii lucratorilor a interactiunii dintre zgomotele de la locul de munc si factorii legati de sarcina
de munc
e. efectelor asupra sntii i securitii lucrtorilor rezultate din interactiunile dintre zgomot i substane ototoxice din
mediul de munca, precum i dintre zgomot i vibratii, n msura n care este posibil din punct de vedere tehnic;
f. efectelor indirecte asupra sntii i securitii lucrtorilor rezultate din interactiuni dintre zgomot i semnale de
avertizare sau alte sunete care trebuie percepute pentru a reduce riscul de accidentare;
107. Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie sa se bazeze pe principiile generale de prevenire, lund
n considerare mai ales urmtoarele:
a. alte metode de lucru care sa reduc expunerea la zgomot;
b. alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita cel mai mic nivel de zgomot posibil;
c. proiectarea i amplasarea locurilor de munca i a posturilor de lucru;
d. programe adecvate de control periodic a locurilor de munca de verificare a modului n care sunt utilizate EIP de
lucrtori
e. informarea i formarea adecvat a lucrtorilor privind utilizarea corecta a echipamentelor de munca, n scopul
reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot;
f. mijloacele tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane, carcase, captuseli fonoabsorbante,
precum i reducerea zgomotului structural prin amortizarea zgomotului sau prin izolare;
108. Semnalzarea de securitate i/sau de sntate la locul de munca trebuie prevazuta de angajator n cazurile in care
riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin:
a. mijloace tehnice de protecie colectiv
b. msuri si mijloace de prim ajutor
c. msuri, metode sau procedee de organizare a muncii,
d. instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca
109. In cazul lucrului la ecrane de vizualizare, angajatorii au obligatia:
a. s fac o analiza a posturilor de lucru pentru a evalua condiiile de securitate i sntate oferite lucrtorilor, n
special n ceea ce privete eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice i solicitare mentala.
b. s elaboreze instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucrul cu toate echipamentele periferice
ale tehnicii de calcul din dotarea unitatii,
c. sa ia msuri corespunztoare pentru a remedia riscurile constatate, innd seama de efectele suplimentare i/sau
combinate ale riscurilor identificate.
d. sa furnizeze dispozitive de corectie speciale a vederii, dac rezultatele examenului medical oftalmologic arata ca
este necesar i ca nu se pot utiliza dispozitive normale de corectie,
e. sa ia msurile corespunztoare pentru ca posturile de lucru sa ndeplineasc cerinele minime de securitate si
sanatate in munc
f. sa planifice sarcinile lucrtorului astfel nct folosirea zilnica a ecranului de vizualizare sa fie ntrerupt periodic prin
pauze sau schimbri de activitate, care sa reduc suprasolicitarea n fata ecranului de vizualizare.

Pagina verificata de

11

110. nainte de alegerea echipamentul individual de protecie, angajatorul trebuie sa evalueze dac echipamentul individual
de protecie pe care intenioneaz sa l foloseasc :
a. este corespunztor pentru riscurile implicate, fr sa conduc el nsui la un risc mrit;
b. corespunde condiiilor existente la locul de munca;
c. corespunde cerinelor ergonomice i starii de sntate a lucrtorului;
d. se potriveste n mod corect persoanei care l poarta, dup toate ajustarile necesare.
e. reuseste sa asigure o reducere substantiala a riscurilor specifice de la locul de munc
f. echipamente multiple sunt compatibile i isi pstreaza eficacitatea n raport cu riscul/riscurile respectiv/respective
111. Evaluarea echipamentului individual de protecie pe care angajatorul intenioneaz sa l foloseasc, va cuprinde:
a. analiza i evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b. elaborarea unui plan de prevenire si protectie adecvat tipului de EIP evaluat
c. definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le posede echipamentul individual de protecie pentru a fi eficace,
lundu-se n considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul n sine;
d. recomandarea unei game cat mai diverse de EIP, care sa acopere integral cerintele de securiatte si sanatate
e. compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecie disponibil cu caracteristicile neceare locului de
munc respectiv
112. La stabilirea condiiilor de utilizare a echipamentului individual de protecie, n special durata purtrii, se iau in
considerare:
a. gravitatea riscului,
b. frecventa expunerii la risc,
c. caracteristicile postului de lucru
d. caracteristicile fiecrui lucrator
e. tipul masurilor speciale de igiena personale care se iau in cazul in care un EIP poate fi purtat de mai multe
persoane
f. performanta echipamentului individual de protecie.
113. n conformitate cu prevederile SR EN 1050: 2000, riscul referitor la pericolul considerat este definit ca fiind:
a. functie de gravitatea daunei posibile care poate rezulta din pericolul considerat si probabilitatea aparitiei acelei
daune tinand cont de frecventa expunerii, posibilitatea aparitiei pericolului, detectabilitatea pericolului;
b. functie de gravitatea daunei posibile care poate rezulta din factorii de risc identificati si probabilitatea aparitiei acelei
daune tinand cont de factori de risc specifici cum ar fi: frecventa si durata expunerii lucratorilor, probabilitatea
aparitiei hazardului, posibilitatea de a evita sau limita daunele,
c. O functie de gravitatea daunei posibile care poate rezulta din pericolul considerat si probabilitatea aparitiei acelei
daune tinand cont de frecventa si durata expunerii, probabilitatea aparitiei evenimentului periculos, posibilitatea de a
evita sau limita dauna,
114. Conform celor stabilite de standardul EN 1050, pentru atingerea unei bune securitati si sanatati in munc, procesul de
management al riscului trebuie sa parcurga iterativ urmatorii pai:
a. Identificarea pericolelor, situaiilor, evenimentelor periculoase, - Determinarea limitelor locului de munc, - Estimarea riscului - Reducerea riscurilor
b. Aanaliza riscului - Determinarea limitelor locului de munc, - Aprecierea riscurilor - Identificarea pericolelor,
situaiilor, evenimentelor periculoase, - Estimarea riscului - Evaluarea riscurilor - Reducerea riscurilor
c. Aprecierea riscurilor [Aanaliza riscului (Determinarea limitelor locului de munc, - Identificarea pericolelor, situaiilor,
evenimentelor periculoase, - Estimarea riscului) Evaluarea riscurilor] - Reducerea riscurilor

Pagina verificata de

12