| gaan
ia
“PSIHOLOGIA
COPILULUI |
MANUAL PENTRU CLASA A Xi-A
= $COLI NORMALE — ‘Veriga de legiturd dintre invijare si dezvoltare este fnsusirea, proces in urma
iruia anumite norme, nojiuni, repreventari tree din starea in care erau. date. ca
_mocile sau situagii problematice extere in starea de cunostinf, priceper, capaci st
atitudini ale elevului insu. A Invija ceva inseamnd a Insusi, a transforma acel Cova
intr-un bun al tiu inter, iatr-un instrument de care si te pot folosi cu uguringé in
reaolvarea-problemiclor vite. Dar aceasta Inseamnd, totodatd, dezvoltare, deoarece
indicatorul principal al dezvoltiiipsihie il constitu realizarea de beneficii interne —
tie de Tajlegere, scheme Togice de memorare, suratepit de gindire, stil creativ in
abordarea sarcnilor, motivagie inlema pentru activitate ct.
“Trebuie av vere ci notice Invare atrage dup sine declares, i wumal aces cre, pro
Intent intl al edi, ete soncepuia proces sh se desijoare ca proves acionl
iatcgensncroniied momen receptor (enteral) cu moment centrale (vloifcarea Incr 3
‘aperienje get momentle efeton Feet comportamental)
44, MODALITAD] DE DEVERMINARE 4 NIVELULUI DEZVOLTARI PSUNTCE,
IN. ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVE
Benefiile interne realizate de copil grate procesului dezvolti pot fi urmrite
si investigate prin intermediul a doi indici fundamentali ~ indicele maturizirt
Geqvoltrt psihointclectale i indice matuiziii i dezvoltii psihosociale ~ car,
Ina{rimpreuni, ne ediickasupra nivelutut dezvoitart sitive, categorie de refering’
si totodatd termen tehnic in psihologia copilulu si psihologia edueajjonal.
-iecare inc dol indi xprim modifi esentale ae personal cop Indice pstho-
‘nseoctual ne informeaaS eu pie la miss In cae copia forma ea subieet care reales
‘nau ctisitata de asimilare Aced indice general poste f wri pia latermedialdeseirl anal
‘ee constr unr lar distinct ale nteleton opal, eum arf capcitates de discire, com
partie abstactiare, gencralzare, deseriere,casfiese, transfer, argumentare; tructrarea Un0r nei
Imodari de indie, a unor noi state rezolutve,capaciate de transfer, de a flo! neile operat in
oi combina; capacitateamigeti reversible gsi in sstemul oper intelectual, capac
{ay gt sete creative; eonstiures une inieator caitti l activi de sare, de xemply,
profusznes,sstematizres, reflelats,astocontotl,independen
Fmpecand cu capaiaten de sutoconrol i autprecee,indicd msura form t epi (ta ei $0
far) a procedelor dobdadich independent 2 cunostincor.
Indicele psiosoa ne informens cx re le modified poate coil surveniten plan
sittin pshocomportamentl so impact experiene interpersonal de dept.
‘rep indict al acestor moi pot 6 sootte: modaliiile de relaionare interpersonal
coplli,capactaten de intgrare fn sciviatea de grup, srteile de raporare Ia normete galore
‘ecepate de gop, motivaia peru activates a comm captaten dea corda mothe sprite
sezpectail cu ae celrai de cooper oc, ll iecrcuncsterigastocunoayei
Jn coea ce priveste metodologia determinarit nivelului dezvoltiri psihice, se
‘cunose trei modalitiyi fandamentale — psihometrica, stadial-clinicd gi formativé,
35 MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE.
PANTELIMON GOLU MIELU ZLATE
EMIL VERZA
PSIHOLOGIA
COPILULUI
(Q@NVATARE — DEZVOLTARE)
MANUAL PENTRU CLASA A XbA
= §COL! NORMALE —
EDITURA DIDACTICA $I PEDAGOGICA, R.A. BUCUREST, 1998 Manuaiul font labor ta anu! 1991, pe tors progamel gcolie aprotsle de
avimals gl reeditat tm ani) 1994-1995 ~1996 gh 197.
‘Acton mana i reproduce pe cel inant! 1997
1 labortes manual, contribu autrlor & fost urmatoare:
PANTELIMON GOLU: cap. 1 (garage), cap TV (paigat 4), cap. DX, XIV, XY.
MIELU ZLATE: cap Ih Ul (paagafele 1,2,3), ap.1V (pargaele 1,2,3), cap. V; Vie
Vu, Yi, X, XI, XML
EMIL VERZA: cap. XI
ISBN 973-30-3771-0
Copyright © 1998. Toate drepturile asupra acestei edit
sunt rezervate Editurl Didactice gi Pedagogice, R.A.
Redactor Emil Candet
Tehnoredactor : Elena Stan
Grafician : Viadimir Baronovschi
Tehnoredactare computerizata : Daniela You CAPITOLUL 1
OBIECTUL PSIHOLOGIEI COPILULUI
PROBLEME GENERALE
1, OBIECTUL PSIHOLOGIET COPILULUL
(INVATARE-DEZVOLTARE)
Peihologia copilului este o ramurt teretics gi aplicaiva_a_sistemului_ st
{slorpsibologice, cu lagi deschideri cir since educa. Ea stdiaz8 implicate
sibologice ale evenimentelor(simersunior) care ite in components realitiilor
eduationale ce acompaniaz8 evolu copilulu de lungl virseor si al ciluritor
de vial. Acestea sunt urmétourele: obiectivele, confinutrle si fomnele de onga-
sizae;procesele educationale, agen (sbieti) paricipagi la procesee educational,
factri; condijile; contextul educafonal; insituia; efectele; stuaia edueatio-
ral
Unele din aceste dimensiuni, fr fi lipsite de aspectesubiective, a proman-
{att nott de obicetvitate Aga sunt, de plds,obiecrivele,coninuturil si formele de
dorganizare in raport cu care apar sacni de proiecare si programare pedagogicd ~
condi ~ care se eer la aspect cum sunt: resursele materi 5 financiare ae siste-
uli edvcoliona, acesibiiata sinicirilor, cade replementiiorisituonae i j=
Fide, circulaia informagilor necesare lui decizilor in_eduatie; gested ~
contextuleducafional = Vikod sedi, ambiana, imprejurrile in care se desfgoar.in-
stra educa prescolrt i seo i care pa favorable saw neavoraile aesto-
1 (nceducalive, alieducatve, noneducaliv) —inviauia inelegind prin aceasa scoala
64 fermen de refering al sistent educational
{in cad isttuie educational, plasate infotdeauna ft-un anumit context, be
eficind dante condi si unctiondnd in baza snumitor obiective, coninutur
si strctuifdestigoara activates un-mumas de agen Cvaistoru, profesor sa
compul de profesor i elevul sau grupurle de elevi). Acestia intr fn raportri acti
5 dau naytere unor procesefundamenlale eum sua isiucia, educa, invafarea
(ca cea din fig. 5), cere subicctului st-consieuiaset opovestine de aproxi-
i rmativ 300 cuvinle ineare st
precizezp: ce este, ce s-a in-
téinplat tn imagines sespectiva 2,
care sunt gindurile sentimente-
Je persomjelor?, ce amume @
determinat situatia respective
care va fi deznodamntul ei?
‘Aceste teste se numesc_proice-
Fir i
cercarea sa de a siructura
‘ifnagines deat han sens, de
Felabors o povestie, igi px>-
taza, fi exleiorizeez pro-
le sale trish
personaliate, modul siu de afi
side a -ginds- Desi testele pro-
iective sunt cele mai dificile
teste, mai ales fn partea lor de
interpreta, ele min cele
mai cficiente instrumente de
Fig 4.0 plang in tex Rorschach, sondare a personalitai. Fig. 5. Oimaginedin wstul TAT.
Metodele prezentate in acest paragraf sunt concomitent metodo de cerceare a
tunor probleme ale psiologiet copitulai si psihologiei pedagogice, dar si metode
de cunoastere a personalitaitcopiilor. Multe dinte informatile culese, prin apli-
carea lor, servese la completarea figei de caracerizare psibopedagogicd a copili-
Jui, (Capitol 14).
25 METODE DE CUNOASTERE A GRUPURILOR
Caza” este 0 de.
SQHETE 1 uit situati reale, concrete, a pledge snldmpla, aruda,
opinit_ gi comporamiene; wtfel_co
Tne ce se ce 3. analizath si ezolvatg. Incidentele semnif
cate dit via unui individ sau a unui grup (imbolnavirea undT copil st ramane-
rea in urma la invafiturd), derularea gi acumbularea_un
‘impului_{mfsurile luste de undinginie im vederes eductrii sau reeductet unoe
clevi care duc, totui, la sec), stuailetenionale,dramatice create in lagi (co-
pit la 0 tezA care arunch o Tumind neTavoraDTA Wupra iniegii clase), momgn-
tele_de suspans profesional din viela uni clev(ameninfarea de &rimine corigent
sau" Ghar repeten!), pot feprezenta Teme Helin consinirea cazuilag". Nu orice
tio est stun Gas doar cea cae ese reals Tare patbl, cea cae
‘presupune urgenja interventiei, solujiondrii, cea care se calchiazn pe preacuparile subiectilor, in sférgit, cca care confine absolut toate elementele care sunt necesare
fn vederea Iwai decizie,
nen a ps a es mee pepe ON Te 1) pre-
zentarea CATT sors, inregistrat sau Gat; 27 ‘ite conducatoral grup
iia opinion impraifon judecailor panicipamilor (de obfoer ir aceasth Taz Sunt
emiSP PETE VECETE TVET chiar coMAATCory subicti prabindu-se cu formula~
rea solufilor inca inainte de a cunoaste profund toate datele si implcajor cazalui)
$5) reveniwea Ia faptle sila infarmatile disponibile pent analiza lor propriu-zist
‘area elevilor in analiza si solufjonarea ,cazalut” d& Bi Gloria
fle o multitudine de informatii atft despre membrit grupului, cat si despre grup +
bogitia informatilor, tipul de implicare in sarcint ; capacitatea de analiza, diagnosti-
care sideclafe 5 obi face injelogi, de ash argumenta puncte-
I a a ameaebcies.
am aE For ep ate mnt pont ar nie die metnbri-gru-
pulut, msiunca unora dis i iti lider; ‘saw dezbinareamem-
bitorerapmiceie
‘Studiul de caz este o metod complexd care reuneste vituile allor metode, in-
deosebi ale observatici gi experimentului.
2.8.2 Tehmicile sociometrice, cu care am ficut cunostinfs ia clasa anterioard.
ou privire la ScesTs, Ceeetaton trebuie sf respecte o serie de gerinte metodologice.
In facade clabaare «tsi socometse ete neces tse previuze eel 6
ilu in functie de f_emise preferiniele sau tespingctile ; lipnitarea sau non-
limitagea coumdnulul alegerilo asia preferenyialt- duc’ alegerile se fac mumai din
interiorul grupului sau si din afara fui). In faza de aplicare a testului, cercetAtorul t1¢-
buie si motiv c é-pedinr a Cigiiga RICA MEbrlor-gevpelul
si agigure anonimatul rispunsurilor, pentni = ob[IE sincer iectlgr, dar si-si
ce ie dal pac Tipseste este supus testirii cid
SIE prezent ; $6 atragi atenjia cd rispussurile tebule nominalizate, neadmiyandu-se
Tispunsuri de tipal: pe toi”; .pe nici unul” ; au iu”. In feza preluerdrit datelor
‘objinute ceycetatorul este bine s fie informat ca ex fesociogra-
me.golective, Asifel, relaile dintre elevi pot f-redate sub forma unet sociograme in
Tr ae logs ch Prima tine sea-
Jevilor in spate. Daca la ora de biologie sau chimie elevii sunt
‘grupayi 23 mese separate, amplasarea lor jn soeiogram’ se face conform acestei
dispozitii spatiale. Le ee Tee
1a nivelul fiecarui subgrup (ast de lucra) si mat ales iuze subgrupus. in sociogra-
cote bork amplasarca subiectilo io iacd sociograma se
copstraieste sub forma unor cercuri concentrice, in cercul din mijloc este figuras cle-
val aon pind pelieeae le
‘resctoant a satutclor (popular, accoptat, ola respins)-Pomind de la acest tip de
iabilitatea preferential,
sociograms putem calcula © serie de indici soctomet
puterca preferential a grupului etc..
¥27) 3. DEMERSURI {N CERCETAREA PSIHOLOGICA
Canoasterea metodetor de investigare nu tebuie st reprezinte pentru cercetator
‘un scop in sine, dimpotrvs, este bine ca a 88 fie subordonata obiectivetor si finali-
{ulorcercetar
De altfel,stbilirea metodelor de cescetare constitie doar unu dint .pagit”
nei cercetri, Pentru a avea o imagine concreit si completi asupra deme unei
cercetttipsihologice, sf ne referim Is principalele demersuri metodologice ce ur-
meaz a fi inteprinse
Prima etapa a ceretiiipsibologice 0 constituie stabilrea sau delimitarea cét
mai riguroasd a problemei care va fi cercelatt. Dacd cercettonil mu slic exact ce
trea, ce urmirest, este pufin probsbil ca demersurile st fie efciente. Un ginditor
spunea ci ,0 problem bine pusé este pe jumatate rezolvata”
"A dou etapa a cercetiiipsthologie o reprezin mutca de informare si doc
‘mentare, de cuncastere 4 ceea ce au tnteprts afi, a rezutatelor gi contuzilor la
‘are au ajuns. Ped o asemenea cunoaslere este posiil sf repeim cercetri deja fi
‘ate, altel spus 64 ,redescoperim America”.
"Eapa a treia, extrem de important, este cea a stabiliritipotezei de Wer
aceasta neflind altceva decit 0 anticipare a cereetitoruui tn legiturl cu r8s-
ppunsul pe cere asteapts si-l capete in urna investigari concrete. In psihologie
Ipoteza “este de regu o relajie ine variabilele dependente si cele inde-
pendente. Se recomanda ca ipoleza sf fie: now, originld, si mu repete iu-
rari deja stile: verasimila, adick tn acord cu datcle stinfei, penta c&, daca
scestea, sum contrazise, este putin probabil de a se confirma ; tesiabila, $8
poata fi verificats, suscepibilt de a fi ugor cuanificatd ete. Ipoteza joacd rol
fe ghid, de far calauzitor in cercetare
‘In capa a patra sunt selectate metodele de cercetar, stabiltdstrategia gi meto-
dica cercetdrt. Abia acum cerceatom caut, selecteazS, adapeazA sau inventeaza
pur si simpli metode de cerclar, le articueaz# ine ele astfel incdtsi-gatingt
Sscopurile fixate
fn cea de-a cincea ctapl se tece la aplicarea metodelor si recoltarea datelor,
care ridiet probleme de esantionare, de gisie a subieclor, de convingere a acestora
pentru a participa la cercetare cic. Nu este exclus cain aceasta etaps, datoritt apa-
Tie unor situa nesstepates8 se recurgt la reformareaipotezi.
in etapa unmatoare, a gasea, are loc prelucrarea si inerpretarea rezultatelor
obyinut, stabilitea concluzilor, prin raporirea a ceea ce sa obfnut la ipotezele for
‘ulate anterior, Acum se pun in evidentA capacitile analitico-snttice ale ceree
toruvi, instrumentarea lui sttistco-matematict, disponibiliaile pentra analiza
psihologict fina
mn sfari, fn ultima etapa, a septea, se trece In elaborarea lueraritstinfce,
care poate inbrica mai multe forme: comunicarca stinjtict (scurtd, concis8, de
maximum 6—7 pagini); aport de cecetare (ceva mai detaliat, cu accent pe coachi-
vile practice); studi pens revistele de specialitate (doc, siniic, cu aparatbibli-
grafic et); cart (de mai larg respiratc, cu comentarit ample et.) Neparcurgerea acestor etape face ca cercetarca stiintfica st fie superficia-
imbrace caracter de improviratie. Tata de ce este bine ca ines de pe
Je pe bancile scoli, elevii si fie familiarizati si obisnuiti cu ceringele
metodologice ce se impun unei cervetiri sliinjfice de ca
Reslzai analiza comparata a unor
2: Imaginat ua experiment de ip forma i coment CAPITOLUL 3
PROBLEME PRIVIND DEZVOLTAREA PSIHICA
A COPIILOR
1, NIVELURI ALE DEZVOLTARIL UMANE
Omul, in decursul viel si existenfei sale, este supus_unor transformtr,
schimbir, prfaceri de ordin canttativ si ealiativ reuniie sub termenul general de
dezvoltare. In fanctie de nivelul Ie care au avut Toe aSemeea modifi, desprin-
dem tei tipuri de dezvolar gi anume
* deevoltarea biologica, tradust in schimburle fice, morfaldpice sicbioct
rice ale organisimulut; ki
© dezvoltarea psikied, ce const fa apart, instalarea gi tmnsformaren proce
selor, finer gi isugiilr psiiee ;
‘© dezvoltarea sociala, concretzatt in reglarea.conduitei individu,
formitate cu normele si cerinjele impuse de colectivitate, de medial social exis-
tesa.
Putem conchide et dezvoltarea umana este biopsihosociala. Procesul complex
care conduice la structurarea deplind a Raneilor vegetative $i senzoriomotori, i-
telectuale $i afective, motivayjonale $i atitudinale, fapt care se soldeaz cu eman-
ciparea personalitgi, cu trcerea ei tntr-un nou stad al dezvoltii, este denumit
prin termenul de maturizare biopsibosociala a omulti. Starea funcjionala finata de
‘mplinire anatomofiziologie8, neuropsthick $i socila a omului este desemnata prin
termeml de manaritae, provenit de la latineseul ,mturas”, care inseamn’ ,copt”
‘sau de la ,maturitas” care inseamnt dezvoltare deplint
fntre cele tei forme ale dezvoltarit umane Qiologies, psibic, sociala) exists
© strinst interaiune $i interdependent. Astfel, dezvoltarea psihica se reaizeaz
corelat eu cea biologic’, dar nu simian. Exisia unele pusee de crestere (aspect
‘sential al deavoltiritbiologice) sau de tncetnire a ritmului ei care mu sunt se-
‘condate-de pusee sau incetinici ale simului dezvoliani psibice. Se lie pe la 1S
ani cresterea inceteazs, ceca ce au inseamnd cf inceleaz® si dezvoliarea psiica,
dimpotriva, accasia cunoagte 0 evoluie impresionanti. De asemenea, dezvoltarea
biologics (eresterea) influenjeaza dezvoliarea psihict, dar qu_absolut si mai ales
ru in mod egal de-a Wingul ontogenezei- In peoadele timpuri, dervoltarea psihi-
Gh este dependents ca rm, vtezs, limite cronologice de cea biologict Ta tinereye
25 si maturitate, fnsi ea capita o relativa independentt faj4 de aceasta ceea ce Inse-
amma ea, ti anumite limite temporale si functionale, diverse modificari anatomofi-
Ziologice nu due la moditicarea evidenta a tabloului psihic gi mai ales Ia alterarea
lui. De data aceasta dezvoltarea psihici nu se mai subordoneaz4 celei biologice
i inten tot mai profund sub inciden{a dimensiunilor vietit socioculturale. Ea devi-
ne astfel, un instrument, o parghie de sprijinire si susfinere a socinlului, deoarece
numai oamenii dezvoltali sub raport psihic — definitorit de cunostinte, priceperi,
deprinderi, dotaji cu aptitudini, formaji caracierial — sunt capabili 4 menjind in
functie-structurile vie|it sociale
Dat find faptul cA dintre cele treitipuri ale dezvoltari umane ne intereseaza in
mod expres cel de-al doilea, in continuare vom stirui asupra li
2. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE. PSIHICA
Cid una gi acee si imerpretata din unghiuri de vedere
diferite, ea isi elev’ aspecte,laturi, fafete noi, care numai impreund reugese 88 sur-
Drinda si s& redea esenja fenomenului respect. Acesta este si cazul conceptului de
decvoltare psibict, a clrui analizd multipl rleva existenta a cel pun tei accepti-
uni, din imbinarea carora vom objine in final infelegerea lui deplins
* Prima acceptiune. Dezvollarea psihica poate fi definia ca procesul ce se des-
{fsoara ca un tant continu de transformari cantvtive si calitative cu sens ascen-
dens, exprimat in treceri_progresive de la_niveluile psihiceprimare, slab
diferenjiate si slab speciaizare la niveluritepsihice superioare, bine diferentate $i
bine specializate, Dup& cum se poate observa, aceasta accepiine accentueaZA sensul
dezvoltiri psiice care este ascencden, progresiv, care presupuue trecer! de a simpla
Jn complex, de la inferior Ia superior. © privire, fie si fugtiva asupra complica
tueptate a psihicului copilului de-a lungul ontogenecei ne-ar convinge de aceast
ie ln percept, deci de la reflectarea insusirilor izotate ale
obiectlor si fenomenclor Ia relectareaobiectelor ia mulitudinesinsuyisiloracestora, de
1a imaginile primare din percept la imaginile secundare din reprezentiri, de la sen-
~orial la loge, deci de Ta Simjire la gandire, de Ie teflectareaTnsusiilor neesentiate,
decidenlale fenomenale ale obiectelor la surprinderea insusirilor eseufjale i generale ale
acestora echivaleaza cu dezvollareapsihicl a omului, Aceasta are loc nu nutoai prin
tiecerea de lao functie psibicd inferioart la alta superioar, ci si prin aseémen
ceri realizate in cadrul unuia si aceluigi fenomen psibie, Astfl,saltal de Ia. memo.
rarca mecanicd la cea logic, realizt in inteioral memorii, dela stile afective
situative gi fluctuante la starile aective stable si generalizate, déci de la emo la
sentiment, produs in sfera activitali, de la motivajle exlerioare la cele inferioare,
intdlite la nivelul motivaie ete, eprezina tot just ale dezvoladipsibice
*°A doua acceptiune. Dezvoltarea psihica este procesul de formare a
nor noi seturi de procese, tsusiri,functttpsthice, de-noi-steucturi functionale
care diferentiaza~comporsamentul ductind Ta 0 mai buna adaptare. De deta
aceasta, accentul cade mu allt pe con{inutul deolliiy psiice (formare de
i realitate este priv
Trecerea de la. sen:
tree Insusiti gi structur psihocomportamenale), eft pe caricteristicile acestuia, sub-
Tinindse Taptol cf numai noutatea acestor sttutusi ne permite si le consi-
devi ca fiind rezuliat al dezvoltsi
Mustrrea acest accepfiuni se poate face prin analiza compamtiva a teceri
de Ia psihical animal Ia cel uman, Existen In om a unor capaci psihice
specifice (gindirea, limbajul, imaginaia, voin{a, munca gi creajia etc.) diferen-
{iazt profund comporamentul uman de cel animal si asigurt omului o adaptare
Superior gi complext Ta soicitrile mediului natural gi sociocultural. Chiar dact
ahalizém una gl aceeagi capacitate psibied, cim ar fi de exemplu sensbiltstca,
care este comuni omului si animalului, vom constata ci la om ea este net su-
pevioard fala de cea animald. Vulturil vede de la o distans mai mare deedt
comul, dar nu distinge sute de nuante cromatice de griuri, aga cum 0 fice picto-
rul sau o persoant care iucreazt fn industria coloranilor. Animalul poate avea
un auz fic foarte fin, dar el au dispune de avz verbal sau de auz muzieal (eu
toate subdiviziuile lui: armonic, melodic, tic ete), el apuct, hat obiecte-
le, dar mle pips, adict nu are capacitatea de a le explora si investiga activ,
succesiv el mirfe, rinjeyle dar nu zimbeste. Sensibilitatea cromatict diferen-
fiaza, avzul verbal, avzul artistic, pipatul, zambetil etc. sunt seturi de structur
funetionale noi, specific umane, care evidenjaz4 saltl de la psthologia animala
In psihologia umand, ca umare a dezvoltiri acesteia din usm
* A trela acceptiune. Dezvoltarea psihica este procesul ce semnifica con-
tinua dévenire a structurilor psihocomportamentate, existen(a psihicului furan
perpen , stan-nascendi”. ol
Tn aceastd accepliune accentul se pune pe caricerul dimmic al psikicuui,
pe necesitatea infelegert faptului cd fenomenele_psihice_mu_sunt_date_o-data
Pentru todeauna, tn forma finit, ca ceva invariabil. Dimpotriva, ele sunt in
ATH ore sdevenir, cums pended asi. ncaa pli
dt evli mais ea sun hi aa) Ae
deoarece, pe de 0 pate cle tzvorise din lumea exter st com ealitaea fncon-
jurtoare este extrem de diverst tn confnut gi solicit, viaja psibict va trebu
SH se adapteze si sf se remodeleze tn funetic de caracterul"schimbator al Solici-
tiillor, iar pe de alta parte, datorita faptului ca ele se claboreaz in sfera orga-
hismului viu al omului, ceea ce implicd, in mod direct, considerarca condiilor
intere psibofiziolopice ale scesuia. Parafnvindusl pe flozoful antic grec Heraclt,
care spunea C4 jun om nu se scalda de dous ori in apele aceluiagirtu” deoa-
rece ,lotul curge”, am putea afirma ef ,omul_ nu este aproape niciodatéidentic
cu sine tnsusi", datoritt permanentei schimbtri si prefaceri a vili sale psihice,
2 Tasusirior, funcfilor st procesetor pitice.
‘Sintetiznd cele trei accepjiuni ale conceptului analizat putem spune c& dez-
voltarea psihica este procesul de formare si resinictrare continud a wnor the
Susiri, procese, fungi’ § Structuri psikocomportamentale prin valorificarea
Subiectiva a experienel social-ivorice, ti vederea amplifcari posibilicagilor
adaptative ale organivmalu
2 3. CARACTERISTICILE DEZVOLTARIL PSIHICE,
* Una dintse primele caracteristici ale dezvoltiii psihice © reprezinta carac-
terul ei complex, plurideterminat si multifactorial. Ea este orientata spre Gorabale
rea unei modalitati-simpliste, unilaterale de infelegere 2 dezvoltarii psihice in
interpretarea cireia s-au confruntat povitile absolutizante, cronate cu cele slinifice.
Unii autori considerau dezvoltarea psihica fiind autonoma, nedetcrminata de exte-
rior, independents de invajare si factor socioculturali, ca © endogenie, ea o simpli
si teplatt exteriorizare a unor structuri date, existente deja. Alji autori considerau,
dimpotriva, ca ea este in intregime, in totaitate determinats de exterior, ca 0 exo-
genie, omul si psihicul stu find produse pasive ale imprejuedrilor. Psihologul el-
Vetjan Jean Piaget arite cA din perspectiva acestei teorii, personalitatea omului
apirea ca fiind 0 lad goald pe care o umple socictatea”. In realitate, dezvoliarea
psihica, ca proces amplu si complex, dinamic gi variat, este triply determinala
Astfel, ea este determinatt de caractersticile speciei (cea ce evidengiaza treapta
filogenetiea a dezvoltari), de_caractersicile psiboindividuale (trapta ontogenetica)
S31 de inferactiunea dintre persoand i mediu (treapia psihosociali a dezvolttti)
Influengele si condijille-care contribuie la realizarca dezvoltrit psihice sunt nu
doar multiple si diferentiate, ci practic nelimitate, Ele pot fi naturale si social
ipropiate si indepartate, directe si indirecte, permanente sau
episodice, superficiale si accidentale sau profunde si esentjale ete, Numai 0 ani
ita coincident’ $i pondere a acestor influente si condiii asiguri o dezvoltare
normal, coincidenjele nedorite, ponderile inversate soldindu-se cu dezvoltarea
psihic’ subnormala sau chiar anormal a onmului, Se stie ca exista o serie de pre-
cexterne gi interne,
dispozitii si potentialitai (specifice speciei umane) cu cate individal se naste
Acestea devin ins’ realitate numai dact sunt rapostate la anumite condigit de me-
div (intem si extern). De exempta, posibilitatea ca un oval fecundat si se dezvol-
te devine realitate numai dact sunt asigurate condijiile de mediu : temperaturt
alimentare, mediu chimic etc. Daca in cursul dezvoltaii embrionare, cu atat ma
mult dup nastere, intervin factori nocivi, cum ar fi radiati, iafeefi, consum abu-
ziv de medicamente etc., pot apirea anomalii fa dezvoltarea psihied a individului
Principalii factori_ai-dezvoltarii_psihice sunt: eredicarea, mediul, educatia, care
vor fi analizayi Intr-un paragraf separat, Deocamdats trcbuie stiut ct dezvolt
psihica se sprijind pe ereditate, isi excrage cominutul din datele furnizate dé me-
diul socio-cultural Gi este dirijaia de educatic
© Dezvoltarea psihics mr este Tiniar’, uniform’, continua “ei polimortt. si
iscontinui. Ca urmare a faptului ct este dependent de variabila timp”, ca
ecurge ca o succesiune de faze, etape, stadii in care echilibrul_altemeaza. si
ritmeaza cu dezechilibrul, iar perioadele de efervescenii, de transformari fizice
spectaculoase, bruste, de explozie sau chiar de crizt sunt umate de perionde
de relaxare, acalmic, Tiniste, Pe acest fundal de wecontenita prefacere, in ant.
mite limite’ de varsti, exist un tablow psthocomportamental aseminator la toti
cei care se incadrea7a in aceste limite de varsta. Agadir, dincolo de ceea ce
sth,
este variabil, accidental, se afla-generalul, fipicul, ceca ce este permanent,
Dil. Perioadele de’ varstt in care tabloul psihocomportamental este relativ
mitor la toi copiii au fost denumite stadii ale dezvoltari, ce se succeda ‘uncle dup allele. De aici decurge ci o alt carictersticd majort a dezvoltirit
Paihice © consti siadialiotea i.
‘Stadile dezvoltaritpsihice au fost definite de psibologol Paul A. Osterieth
‘a fiind ymomente ale dezolttit caracteristce printrwn ansamblu de teistusi
coerente i sticturate care consliuie 0 menalitae tipics $i consistent, dar wect-
toare", Slaile sunt ,secupaje” in evoluia genetch a omului care indeplinesc wr-
rftoarele condifji: 1 dispun de 0 ondine logit, de suecesiune fn timp, neputind
fi inversate inte cle; 2. reprezinié 0 siniciurd unitard a vieilpsibice si m 0 sim-
ple jaxtepuere de insusini st funcitpsibice ; 3. au caracier integrator, in sensul
4 stricture anterioare se integrea28 in-cele superioare, devenind 0 promist, 0
conditie peninr ele 4. dispun de momente prepraiori, de inchegare si definitiva-
re; 5. reprezintt o modaate dé ecilibrae_reativs_ a proesclo, nsupitlz 31
Sracturlor psibiee.
Depistarea gi demarcarea stadilor deavoltacii psiice au o mare important
pentru cunoaslerea aprofundats a profiull pstie apanindnd celor cupringi tn
Iitelestadiului respectv, caractersticile fr pshice comune purind denumirea de
partculaiayi de vars. Totodat,abordareasiadial8 a dezvoltiipsiice da posi
Dilitates adanciriianalizei giaiiice, dsectr i deste, casficail si compart-
ri, descrieri si explicit evoluiel vet pshice a indivdului pint Ia aflarea
sbstratului logic al dezvotarii psiticuui. tn sabitiea satilor dezvoltari psthice
se pornegte de la un ansamblu de cxitei, printre care mai importante sunt : locul
‘cupat i rolulindeptinit de individ tn sistemul relilor social ;tpul de activate
dominanil viistecroaologit. ta funcie de aceste ererii av fost desprinse ur-
ratloarcle sladii de deavolane siti : 1. stadiul eopfului mic (sugar) de la nas-
tere pint Ia 1 an; 2.sladiul copilului anteprescolar (13 ani); 3 stadt copilul
prescolar (66 Ia 3> 67F ani); 4 sada copillui gcolar, care se subdivide-in:-t
meget cacecns
ceml(atena | ©)‘ —ammoupea tte pia roneoqere
| soacen baie iano
ctn> ipa Pe eee
secon apatite,
Sacocen apa
J mien peta eo
— =
Pech edlie Be vet
So ee
ee
—
veurile
= inviarea sponta
+ insult congtentiat (necongentnt ——— Saarea stent
avigacahipnti
jijarea pin sgh
ipnopedia)
% = priningelegere
SS a
= peia reso de probleme
B Refesitor la primele dou tipurt de tnvalare, remarcam faptul et fn practica
colard cel maj adeseori ele sunt disjunct, piereinduse din vedere fap ck
vajarea social poate consti o suk fn sau_pertrbatonre-a_celei
“Tgnorsea valenjelor sale positive s repercules74 negativasupra invari
jactce. Cit priveste ccllalte ova tipuri, la amumite nivelut de vlests fare
acestea se creat o oatecae opozii: cop miei tind sa favele doar din experienta|
provederile programei si cunoslinjele $i abililtile pe care le poseda real elev
Reiigitele Scolay_ pol meta Sa Matsa, in functie de marimea corela-
‘ialre cerinjeie programei gi performangele elevilor..
_bjinute_de elevi_provoaeh acestor_anumite_eagii,eare, cum
vom wedea mai dopant, igi au nemilocit orginen in teirea psibologict a rezlta-
tului ca succes sau ca esee,
‘Reugiia scolari arg 0 conditionare.complexa, factori#care influenteaza asupra
ci putin Tv grupati in dou mari categorii: factor cxterni gi factor’ intent, Cei
externi se impart in factori_sociali (me fiunile, relatiile si cli-
‘hafol Iwi, mediul extrageoae, indeosebi cel familial, cu totaiaved cond i
socioeconomice, sociaculturale si soclaemofionale) st laclori pedagogic’ (personali-
tateg educators srateile sale de luem, cece ene ae
con{inatuorinformafonae selecatepentmi a f transmise). Eactori intern sas
hologici {in de personalitatea elevulti si pot fi impinii, la randul forrin dow
‘gnupe : facion_iatelecwall sax cognitit sr TICtOR nonimeléctuali. Psihotogia copi-
lului (a invayarii gi a dezvotttrid-seintereseami Tndeosebi de studiul acestor factori.
Factorit intelectual se concentreazd in ceea ce numim intligentt in general,
silent gna 3
cligena este im alia” de_procese Jogice, imaginative, verbale, un ansam=
blu de actiuni si scheme operationale cate permit subiectulyi s& fact fall cu suc
es solicitisilor $i sifuajilor complexe, noi,
a_scolard este 0 forma special a intligenfei_generale si ca”
const in ea solictarile specifice act
sgolare, Valorile ci se intind pe o scart foarte lares, de la niveluri superioare,
foarte inaltc, care indicd supradotarea, pani la niveluri scizute, inferioare, care
indict deficient{ mintala cu diferitele ei grade (vezi cap. XIN). Inteligenta
goolans 2A a proces] de §elataars prin valoiieea polar
Gisponibilitatilor) mentale generale ale copilului, sub impactul activitaii
de invatare, care, prin confinutul si formele sale de organizare, cxercitt
‘un rol modclator si stucturant asupra fondului de potenjalitii. Ea_coineide
gu instsi capacit fe rezultt din centrarea proCeseTOr
Ue invitare pe dobindirea acelor abilitati si aplitadini pe care le reclama
confruntarea reusiti a elevului cu diferitele confinuturi ale invalsrii_ (matem
tice, istorice, literare, tebnice). Este 0 structurl complexa in care se imbina
48 rocesele de organizare perceptiv-motori, cu cele reproductive, logice sau creative,
ea avind semnificafe atat ca premist cAt si ea rezultat al activitailor scolar, In
ligena scolara introduce diferente individuale iutre elevi, se concretizeaza in randa~
pelle ls fac palin vopidisen domi eae
‘Wezi subcap. anterior), Totusi, inteligenta — nici cea generals, nici cea special —
nu se reflects nemijloct si fide in performante. Pe traectoria ei intern factori_
noncognitiv. in principal, procesele emotionale, motivayonale gi attedinale care
Po seein aceasta
foarte difert, Astel, se poste intémpla ca élevii bine dota si dezvoltayi sub rapor-
‘ol intligentei st obtint rezltate mu prea bune Ia invafaturl gi elevicu niveTeri de
inteligenta modests s4 obtind rezilate mai Dum de activitate gi
aobilizare energeticd a clevalui, ambijia ov care ucrea73, jorinja de
sare eT stGraie asupra activitati de invatare,
tensfunea.Ja care 0 face, Temeris $1 complexele pe cae le poa ‘complexele pe care le poate avea fit de ea.
aad a1 fisucesal er Tutor ins, Succes im-
lich 6 relatfe de concordant inte exigente, capaci si realizad ie Rprezinia
reuyila efectivi, acompaniata de altemativa poritiva a aprecieriirezultatulir acting +
celurcare vai, apreiee dade cei din ju, in sped, de educator. [asuccesil
consituc revert neconcondana dine cern, capaci si reali ne
acompaniate de alterrativa negativa a aprecierii rezultatului activitatii elevului
~~Din cele de“mai Sus rezulti cA succesul-insuccesul sunt fenomen® mixte,
compuse, tn care ined mat mule dimensiuni: pérfomanta. prop as, sane”
Gionaen (evaluates) i de cate cei din jur, pin inlermédul nor rescf
opin favorbile—netavorabile (de recunoalere, aproare, laud, Tenajre. stu
de critic, dezaprobare) si, luera foarte important din punct de’ vedere. psiho-
logic, sentimentul de ibindd san de egee pe care il’ are_scolaul ia Taport
eu_peformania coat de-cel-Gin jur_ea Gog ‘STERN Tocmal ave
seaitment ~ eMexulcmofonal al succes sai egeGU = va funciona, pe
Iai depane “ex sipoH enegel, mol iy set Reem
= aciviti_de- tour
‘Ajador, suecesul/inmuceesol mu stmt doar nie efecte exteroare. Ble au
© componentt inicroas, consind in. punereain-miscare a. aspisiler,
Sxepuelor, motviilor, autoapreciei, salistacie!salsfaciet cela ore Th
‘cearca_stiecs sulSe produce © valorizare in plan subiectiv~a
reall, 0 fire 4 ui prin gla steps,» avtoepreces,eare It conferd
© semificaie ines.
Corti especie aac xsl 5 sh per casas tb mans i cu
pelos; ele sts eyo de pts, se pce aso sn ese, pe
fave on pefonanfe tre spent. Suze age gosh apn stein lowe t
lel ide nana, oie de aimare; sess, de val acinar Oe
‘ate eda comtiund-ec ca mate postive pent aati. Cin elo epee mode
(rocees) genet se de rear nse coor mel dents
‘seston dee Sj succes dine Ayer comporancie omit ices Un in
‘ete pce cee inespuoe ine sistema de cee #rerle facta oMerecucerlyee
Stecares nf fv ian mit De scape condi opener sce
{rman pie, - acne ils ern se nestle de pata edo ia
‘om ata de preamp a ces
52498}2, Prin oe se caracerizeaz clei cre yi tradue prestaite in termeni de suoces
seolar? Ei receptioneaza si fnjeleg materialul predat in mpleteazs si
Sprofundeasa prin munch indepeadeats-cundqunele pedal se asigutd.de-corec-
titadinea feaoivdrlor, revenind asupra lor si corectind croil:asimileaz profund si
sistematic cunogtinjele: se adaptesz4 continuu eerinjelor de instructie si educayie,
SENT sums ufeulatior ite fi eserindu-se in depisiea lor se preooups de
Tutocontret,folosind, in acest scop, nota ca mijloc de autoreglare; au_un nivel de
atuvoapreciere concordant cu sealitatesaspiri spre tezultae din coin oe mai bune.
“Contrar avestui tablou, este cel al elevuluf caré mu injelege materialul predat,-
cedeari tn faye dificutiilor, persist in eror, acumuleazd lacune in_cunostinte,
pierde timo denaintarein cunostnie in aport cu exigengele scolare si cu cca
‘Toate Beeate caracteristici S€ Po factori de tise, care pot si conduct In
apaitia insuccesulu scolar ——_————_————*
Corcetirile arati c& zona maximd a reusitei scolare (zona producerti suece~
sului)igf asoctazd in_mod constant niveluri maxime ale performangei de integrate
Social ar ona mintnd a regi (ona desis InsueoStll cos) asian
Snod constant ilor minine ale Performan
cos ntegrare in grup.
Ey, The ain qaele i, apar elev care, concomitent eu fap. et reugse bine a
‘invigiturd, reugese st fe gi comunicativi, expansivi, cooperaiort, agreaii,prelerat,
cupiind 0 poz oad in sistem Tjaden
canttativi, prin note of calificatve, a niveluluuneiperformante seolare oarecar,
‘operatie in urma carcia se objine, Ta nivel de grup, o ordonare a performanjelor de
ta cele mal inlle spre eele mat scfzte si, implicit, © dasfcare a elevilor dup
petformanje. Fa Tidepiinegte un imporiant rol diagnostic, inregisirand 0 stare de
fap, Daciravem insi in vedere ci seriei ER cermarat yoolare ale unui elev sau ale
clasci de elevi, masurate prin probe goolare sau prin teste, trebuie si ise asocieze @
serie a progreselorscolae individuale side grup, atunci se poate admite cd apera
dle evaluare are si un rol prognostic, permifind si se emit predicyi asupra evolu
ulterioare a eleva
Dincolo de espectul exterior al actulvi evaluirit trebuie vizut8 dinamica
psihologiea pe care el o antreneazS. A evalua inseamnd a da un verdict, iar_acesta
suscit, la levi, comparati, judesiyi A, opinii, aitudinl care devin factori emo-
“Gvajionali cu efecte stimulative sau blocante pentru performanjl. Deosebit de
important este, mai ales pentru scOlarit mic, funeia simutari si educa
evaludrit. Aceasta se objine cel mai bine in maT ANGE AONE adn
Forrave ee, Tame OMEN ew OTEAT ek Hava arma coMears Ie
iodelaré 3 implementatea, la elev a capaci avin uemesuale adic a des
figuririi unui proces ME invsjare, care, datoriti modului ei de“organizare
functionare, facilitea7Areusita scolar objine,indreste,sustie succestl scolar.
so Potrvitcetctiilor de apecialate, aprecirea gi derivind din ea, autcaprecierea formativs
Jmplics wrmitoarete tpn de comportement: 8) din pare educaunuul:aprecnd reauhatele, ems
tancjoneazt elevul, ol semnalsth crrile net elev a corectarea lor; flosste note fh Sop
Mimulativ ta raport cu cll ica sure de rele de autocontolpentr sine; ngojeste nots de
spree prin lauds! popularize; ie inconsiderate nu nual prods ital fv cs drumul
pireirs de elev tn inspires cuncsinflor, posible Iu latent. ¥) dr para eleva i peefoc-
tHoncext model de seu, se aomobilzez4 fn nvingerea diGalilor,dezvots mecanisme de con-
fool awtcontol ear favriacaz4eutpedecionare.
‘TEME DE CONTROL,
1. Explica necesita leg anvil petty dezotarea psi a cop
2. Pe bea schemelor detent, anal dinamica procesll ivi,
2 Indo carscterzparameti aui detare.
44 Care sunt etapele pe care le sesbate seinen de vars?
5. Cese jeege prin ojiune de inten oars?
6 Cesemnifiajepiologe are succes scolar? Dar eee? Exempla
7, Ceesteevaluarceformatvs? Day exemple. CAPITOLUL 5
STADIILE DEZVOLTARI PSIHICE
1. DEZVOLTAREA PRENATALA A COPILULUL
De obicei analiza stadiilor dezvoltait psihice tncepe cu prezentarea gi carac~
terizarea psihologic’ a nou-niscutului, fcindu-se abstractie de toate modificiile
si transformrile cae au avut loc anterior. Or, dup cum pe buns dreplate remare
tin autor (Paul A. Osterricth), viaja nu fncepe cu nasterea, ci cam cu 270 ~ 284
zile mai inainte, perioada in care are loc © dezvoltare de-a dreptul miraculoast.
Prefacerile si schimbarile care se produc in aceasti perioada vor permite Injeleze~
rea mult mai adecvalé a cclor ce vor uma. Traseul si ritmul dezvoltirii normale
sau aberante a copilului, se stabilesc, in mare parte, acum. Iatd de ce, cunoagsterea
Clapelor pe care le parcurge dezvoltarea copilului in perioada prenatal ca st a
‘unor probleme cu caracter general devin absolut necesare:
2, ETAPELE DEZVOLTARIL PRENATALE,
Existenfa uma incepe din moment fn care flageul spermatozoiduli a pt-
truns in pereii ovululul i eliberat aproape instataneu cei 23 cromozomi, cae,
{mpreunt cu celal 23 de cromozomi emigi de ovul, formeaza material genetic
4 vitorulucopil- De-scuntticolo evolufa se va produce int-un rtm vertignos.
Cercetitort au desprins tei elape mari ale dezvoltt prenatale (capa embrionar,
‘tap felalé precoce, ela Tela tardiva),fiecae dinte ele cu prefaceri, tansfor-
tndri gi caracterstii distinct.
apa embrionard a dezvolttit cuprinde primele-tri lani-deevolute si se
camctéeizeazh prin apaijia $i diferentiereapritiara.a organelor st sistemelor mai
{importante sle organismului La 5 ~ 6 zie dups fecundaic, onl se segmenteazS $i
apar cele trei foife embrionare (ectoderm, mezoderm, endoderm) din care se vor
dezvolta mai apoi orgavele si sistemele funcionale le organismului. Astel, din
ectoderm se vor forma celle piel, sistemul glandulr,pirul unghie, onganele
Seizorile $i sistemol-nervos; Gin mezoderm vor apirea” muschi,_strcturle
profundc ale peli, sistemul circulator si excretor; din endoderm vor lua_nastere
Drganele incre: plimanii, ficatul, pancreaul, iatetiele,glanda tiroida, timusul,
32 slandele sativare. Inca din primele 2ece zle de Ia conceptie embrioanul se dezvolta
extrem de rapid volumul [uj cresedne de § 000 deo, iar diametea! de aproximativ
20 de ori La fel de rapid estes procesul de diviriunea i diferenfiere celular mai
les i nivel sistemutai nerves. In primele siptamani rim de multipleare a ce-
Inlei nervoase este de 20 000 neuron pe-miaut, pens cl incepind eu hina atria
@F'st devind de 300.000 neuroni pe minut Prin luna a doua embrionul posed o
june Cefalicd proemineats, arcxi branbisle evidente gio coads mare, Sistemele
mului sunt inegal dezvoltate. Mai dezvoltate sit: sistenval nervos_si_cel
timp ce sistemul muscular gi scheletic sunt slab evoluate, Totus, inet
Ge pe acum au loc primele osificiri, concomitent in diverse parti ale organismului,
sub forma unor puncte de osificatie rela separate (in vertebre, coast, membrele
erioure si superioare, rani, maxilar, mandibult, omopat).
-Exapa ftala precoce a
S-ar putea să vă placă și
- Biologie Pentru Examenul de Bacalaureat PDFDocument123 paginiBiologie Pentru Examenul de Bacalaureat PDFfllorinv7Încă nu există evaluări
- Ontogeneza Functiei ProsexiceDocument3 paginiOntogeneza Functiei Prosexicefllorinv7Încă nu există evaluări
- Tipuri de Atasament La CopilDocument1 paginăTipuri de Atasament La Copilfllorinv7100% (2)
- Ghid Pentru Bacalaureat BioologieDocument124 paginiGhid Pentru Bacalaureat Bioologiefllorinv7Încă nu există evaluări
- Biologie BaclDocument5 paginiBiologie Baclfllorinv7Încă nu există evaluări
- Adrian Nuta Iolanda Mitrofan-Consilierea Psihologica 05Document75 paginiAdrian Nuta Iolanda Mitrofan-Consilierea Psihologica 05IgnaSimonaÎncă nu există evaluări
