7.

Planul de servicii
Ordinul ANPCA nr.80/2004 cuprinde Normele metodologice privind ntocmirea planului de servicii.
- Ce nseamn planul de servicii?
Planul de servicii este documentul prin care se realizeaz planificarea acordrii serviciilor si a
prestaiilor pe baza evalurii psihosociale a copilului si a familiei, in vederea prevenirii separrii
copilului de familia sa.
- In ce situaii se realizeaz planul de servicii?
La articolul 1 se menioneaz ca Planul de servicii se ntocmete n urmtoarele situaii:
a) pentru prevenirea separrii copilului de prinii si, inclusiv prevenirea abuzului, neglijrii i
exploatrii copilului, a exploatrii economice i traficului cu copii;
b) pentru prevenirea separrii copilului de prinii si n situaii de abuz, neglijare sau exploatare a
copilului, inclusiv de exploatare economic i trafic cu copii;
c) pentru prevenirea separrii copilului cu dizabiliti de prinii si, n cazul n care acetia se
adreseaz comisiei pentru protecia copilului pentru ncadrarea copilului ntr-un grad de handicap i
orientare colar/profesional;
d) pentru meninerea legturilor de familie dup reintegrarea copilului n familie.
- Cine realizeaz planul de servicii?
SPAS sau persoanele cu atribuii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale
comunale din unitatea administrativ teritoriala in care locuiete familia cu copilul realizeaz planul
de servicii pentru situaiile menionate la litera a) si colaboreaz cu DGASPC sau OPA (organism
privat autorizat) in ntocmirea planurilor de servicii pentru situaiile prevzute la litera d).
SPAS desemneaz responsabili de caz din cadrul propriei instituii sau din cadrul organismului privat
autorizat (OPA), cu precdere din cadrul instituiei/organismului care a nceput instrumentarea cazului.
Dac personalul SPAS de la nivelul municipiilor i oraelor sau persoanele cu atribuii de asisten
social din aparatul propriu al consiliilor locale comunale nu ndeplinesc condiiile prevzute de
standardele minime obligatorii privind managementul de caz n domeniul proteciei copilului (studii
superioare socio-umane) atunci DGASPC din judeul respectiv va desemna responsabili de caz din
cadrul altor furnizori de servicii acreditai conform legii.
- Cine aproba planul de servicii?
Planurile de servicii trebuie sa fie supuse aprobrii primarului, prin dispoziie.
- Responsabilitati legate de ntocmirea, implementarea si monitorizarea planului de servicii
n vederea ntocmirii, implementrii i monitorizrii planului de servicii, responsabilul de caz,
mpreun cu specialitii a cror intervenie este considerat necesar, are obligaia de a asigura
evaluarea iniial a copilului i familiei sale, evaluarea detaliat a situaiei copilului n context
sociofamilial i cultural, precum i evaluarea periodic a cazului conform legislaiei n vigoare.
n funcie de nevoile i de particularitile copilului, evaluarea detaliat a situaiei copilului n context
sociofamilial presupune aspecte de ordin:
- social;
- psihologic;
- medical;
- educaional;
- juridic.
De reinut ca:
- dup ncheierea perioadei de acordare a serviciilor pe baza planului de servicii, responsabilul de caz
are obligaia de a monitoriza situaia copilului i a familiei sale pe o perioad de cel puin 3 luni;
- prestaiile, serviciile i interveniile cuprinse n planul de servicii se adreseaz att copilului, ct i
familiei/reprezentantului legal i persoanelor importante pentru copil;
- planul de servicii ine cont de vrsta, sexul, potenialul de dezvoltare, personalitatea, etnia, cultura,
religia, tipul de dizabilitate i/sau gradul de handicap al copilului i orice alte elemente relevante
pentru situaia copilului;

- Furnizarea prestaiilor, serviciilor i interveniilor cuprinse n planul de servicii se face n baza unui
contract cu familia/reprezentantul legal ncheiat cu responsabilul de caz;
- accesul la serviciile de zi se face in baza planului de servicii.
Coninutul unui plan de servicii cuprinde informaii referitoare la servicii:
Tipuri de servicii care urmeaz s fie oferite (protecia copilului; educaie; asisten medical;
reabilitare; altele)
Instituiile responsabile
Obiectivele generale ale serviciilor
Data de ncepere
Perioada de desfurare
Responsabilul de caz-persoana responsabil
si informaii referitoare la prestaii:
Tipul prestaiei ce urmeaz s fie acordat
Cuantumul prestaiei
Autoritatea local responsabil
Data de ncepere
Perioada de acordare
In sensul Legii 705/20011 privind sistemul naional de asistenta sociala serviciile sociale reprezint
ansamblul complex de msuri i aciuni realizate pentru a rspunde nevoilor sociale ale persoanelor,
familiilor, grupurilor sau comunitilor n vederea prevenirii i depirii unor situaii de dificultate,
vulnerabilitate sau dependen pentru creterea calitii vieii i promovarea coeziunii sociale iar
prestaiile sociale sunt msuri de redistribuie financiar acordate persoanelor sau familiilor n funcie
de nevoile i dup caz, veniturile acestora.
Daca ne referim la intervenii, acestea includ orice alt sprijin pe care familia l poate primi (de
exemplu, repararea acoperiului casei).

Discutarea unui caz Familia Marin

Familia Marin este alctuita din mama Maria 38 ani, tatl Vasile 43 ani si patru copii minori: Ion de
16 ani, Florica de 14 ani, Lucica de 8 ani si Gheorghita de 1 an.
Lucica prezint semnele unei deficiente mentale pentru care insa nu a fost diagnosticata si datorita
problemelor pe care le are, prinii nu au nscris-o la coala.
Florica este in clasa a 8a si de la o vreme se comporta ciudat, este retrasa si plnge foarte des.
Ion a terminat doar 7 clase, nu-si gsete un loc de munca stabil si mai muncete cu ziua pentru
vecinii din sat; putinii bani pe care ii ctiga ii pierde insa la jocurile de carti.
Prinii nu au nici ei un loc de munca. Tatl, cu cativa ani in urma, a lucrat la ora la o fabrica care
s-a desfiinat si a fost dat in omaj. Mama nu a lucrat niciodat cu carte de munca, a muncit cu ziua,
la cmp.
Locuina de doua camere, din paianta, este intr-o stare proasta, pe alocuri ferestrele sunt sparte, iar
curentul electric a fost ntrerupt datorita datoriilor la plata facturilor.
Venitul stabil al familiei l constituie doar alocaia a doi copii iar ocazional tatl mai ctiga bani pe
care nu ntotdeauna ii aduce acas, ci ii consuma la crciuma din sat.
Prinii nu s-au gndit niciodat insa sa instituionalizeze vreunul din copii, insa le este din ce in ce
mai greu sa-l ngrijeasc pe Gheorghita.
1

O propunere de modificare a Legii 705/2001, in sensul alinierii ei cu noua legislaie in domeniul proteciei si promovrii
drepturilor copilului, a fost deja dezbtuta public in luna septembrie si urmeaz sa fie publicata in Monitorul Oficial

Exerciiu: realizarea unui plan de servicii pentru cazul menionat mai sus (familia Marin)
Formele posibile de asistenta sociala pe care serviciile locale de asistenta sociala le pot oferi sunt:
- evaluare
- furnizare de informaii
- consiliere
- oferire de servicii
- acordare de prestaii
In articolul 103 alineatul 2 al Legii 272 se subliniaz faptul ca in ndeplinirea responsabilitilor
serviciile publice de asistenta sociala de la nivel local trebuie sa implice comunitatea si in acest sens se
vorbete despre crearea unei structuri comunitare consultative care sa sprijine aceste servicii. Rolul
acestei structuri comunitare consultative este de a sprijini serviciile publice de asistenta sociala de la
nivel local in rezolvarea cazurilor concrete si in ndeplinirea necesitailor globale ale comunitatii.
Posibilii membri ai structurilor comunitare consultative sunt: preoi, profesori, doctori, consilieri
locali, poliiti, oameni de afaceri din localitate. Conform art. 103 (3) mandatul acestor structuri se
stabilete prin acte emise de ctre autoritile administraiei publice locale.
Serviciile de prevenire a abandonului si de meninere a copilului n propria familie
Este bine cunoscuta zicala este mai bine s previi dect s tratezi. Asta nseamn c este mult mai
bine din foarte multe motive, printre care bunstarea copilului i costurile pentru stat s previi s se
ntmple ceva negativ dect s trebuiasc s faci fa consecinelor. Unde se poate realiza cel mai bine
prevenirea eventualelor situaii de separare a copiilor de familiile lor dect la nivelul comunitatii, acolo
unde acetia triesc.
O prevenire eficient presupune existena serviciilor de suport general pentru familii (asigurarea
veniturilor minime2, acces la servicii de sntate, sprijin educaional etc.) i capacitatea de a rspunde
la diferitele nevoi individuale ale familiilor. Tocmai de aceea, cooperarea ntre sectoare (servicii
sociale, sntate, educaie, justiie), instituii (clinici, coli, autoriti locale) i profesioniti este
esenial pentru a face tot ce este posibil pentru a preveni. Pentru ca aceast cooperare s fie eficient,
ea trebuie s se bazeze pe valori comune, scopuri comune i voina de a colabora n avantajul copilului
i al familiei sale. Aceasta cooperare trebuie sa fie permanent cluzita de respectarea si implementarea
drepturilor copilului. Nici un serviciu din comunitatea local nu i poate ndeplini responsabilitatea
dac nu coopereaz cu celelalte instituii cu atribuii n domeniul proteciei drepturilor copilului. Este
extrem de important ca profesionitii s coopereze, s se cunoasc bine unii pe ceilali, s i neleag
rolurile i responsabilitile pentru a asigura o cooperare eficient, pentru a evita birocraia i pentru a
oferi ngrijire de calitate atunci cnd este necesar.
In funcie de problemele sociale cu care se confrunt, consiliile locale sunt ncurajate si au posibilitatea
sa nfiineze diferite servicii alternative cum ar fi: centre de zi, (inclusiv pentru copiii cu dizabilitti),
servicii de asistent maternal, servicii de consiliere (inclusiv a printilor) etc. Acestea sunt aa
numitele servicii primare menite sa sprijine familiile aflate in dificultate, sa previn separarea copilului
de familia sa, sa reduc numrul copiilor ce ar intra in sistemul rezidenial de protecie si al celor care
abandoneaz coala.
Pentru a sprijini nfiinarea unor astfel de servicii si pentru a asigura calitatea derulrii lor in interesul
beneficiarilor, au fost elaborate standarde minime de calitate si ghiduri metodologice.
Responsabilitatea pentru prevenirea situaiilor de nclcare a drepturilor copilului se afl la dou
niveluri n legea privind drepturile copilului:
Mai nti exist msuri generale de prevenire: scopul lor este soluionarea situaiilor de risc care
afecteaz bunstarea, sntatea i educaia copilului. Aceste msuri i implic pe toi cei care au contact
cu copiii: cadre didactice, asisteni medicali, vecini etc. .
2

n al doilea rnd, Serviciile publice de asisten social au obligaia de a asigura i de a monitoriza

aplicarea msurilor de prevenire (articolul 106) a separrii copilului de familia sa. Aceast
responsabilitate const i n elaborarea i punerea n aplicare a unui plan de servicii aprobat prin
dispoziia primarului.
DGASPC coordoneaz metodologic activitatea de prevenire a separrii copilului de prinii si
desfurat la nivelul serviciilor publice de asisten social, conform Regulamentului cadru de
organizare i funcionare a DGASPC, aprobat prin HG nr. 1434/2004.
Servicii de zi
In conformitate cu Regulamentul cadru de organizare si funcionare a serviciilor de zi, acestea au rolul
de a asigura meninerea, refacerea si dezvoltarea capacitailor copilului si ale prinilor sa, pentru
depirea situaiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.
Din categoria serviciilor de zi fac parte:
- centre de zi
- centre de consiliere si sprijin pentru prini
- centre de asistenta si sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale;
- servicii de monitorizare, asistenta si sprijin al femeii gravide predispuse sa isi abandoneze
copilul.
Consiliile locale pot infiinta servicii de zi in mod autonom sau in colaborare cu un organism privat
autorizat si pot avea un caracter specializat in funcie de nevoile identificate in comunitate.
Serviciile de zi la nivel local se pot infiinta prin hotrre a consiliului local si se organizeaz ca unitati
cu personalitate juridica in subordinea acestuia. Ele sunt sub coordonarea SPAS de la nivelul
municipiilor si oraelor sau, dup caz, sub coordonarea persoanelor cu atribuii de asistenta sociala din
aparatul propriu al consiliilor locale comunale.
Principiile care stau la baza activitii serviciilor de zi sunt:
a) respectarea i promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; egalitatea anselor i
nediscriminarea;
b) asistarea copiilor n realizarea i exercitarea drepturilor lor;
c) respectarea demnitii copilului;
d) ascultarea opiniei copilului i luarea n considerare a acesteia, inndu-se cont de vrsta i de gradul
su de maturitate;
e) asigurarea unei ngrijiri individualizate i personalizate a copilului;
f) asigurarea proteciei mpotriva abuzului i exploatrii copilului;
g) asigurarea unei intervenii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
h) asigurarea confidenialitii i a eticii profesionale;
i) responsabilizarea prinilor cu privire la exercitarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor printeti;
j) primordialitatea responsabilitii prinilor cu privire la respectarea i garantarea drepturilor
copilului.
Beneficiarii serviciilor de zi, in funcie de caracterul specializat al acestora sunt:
a) copiii i prinii crora li se acord prestaii i servicii destinate prevenirii separrii lor, aa cum
artam mai sus, in baza unui plan de servicii;
b) copiii care au beneficiat de o msur de protecie special i au fost reintegrai n familie in baza
unui plan de servicii pentru meninerea legturilor de familie dup reintegrarea copilului n familie ce
se ntocmete, de ctre DGASPC sau OPA care au instrumentat cazul, n colaborare cu SPAS sau, dup
caz, cu persoanele cu atribuii de asisten social din aparatul propriu al consiliilor locale comunale
din unitatea administrativ-teritoriala n care locuiete familia cu copilul;
c) copiii care beneficiaz de o msur de protecie special;
d) prinii ai cror copii beneficiaz de o msur de protecie special;

e) copiii nensoii de prini sau de alt reprezentant legal, care solicit o form de protecie n
condiiile reglementrilor legale privind statutul i regimul refugiailor.
Serviciile de zi care rspund nevoilor beneficiarilor menionai la literele c), d) si e) sunt de regula
infiintate de ctre DGASPC, in timp ce servicii de zi pentru beneficiarii menionai la literele a) si b)
este indicat sa se nfiineze cat mai aproape de domiciliul acestora, daca este cazul, la nivelul
comunelor.
Serviciile de zi ndeplinesc urmtoarele atribuii, n funcie de specificul i de nevoile fiecrei categorii
de beneficiari:
a) asigur un program educaional adecvat vrstei, nevoilor, potenialului de dezvoltare i
particularitilor copiilor;
b) asigur activiti recreative i de socializare;
c) asigur copiilor consiliere psihologic i orientare colar i profesional;
d) asigur prinilor consiliere i sprijin;
e) dezvolt programe specifice pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale prinilor i a violenei
n familie;
f) asigur programe de abilitare i reabilitare;
g) contribuie la depistarea precoce a situaiilor de risc care pot determina separarea copilului de prinii
si;
h) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse n planul de servicii sau, dup caz, n planul
individualizat de protecie.

8. Teorii, modele si tehnici de consiliere a familiei

Familia reprezint grupul primar, grupul social relativ permanent de indivizi legai ntre ei prin origine,
cstorie sau adopie, o instituie fundamental n toate societile i un element cheie al nrudirii.
Tipuri de familii i alternative:

familie nuclear;
familie extins;
familie monoparental;
familie recstorit;
familie vitreg;
concubinaj.

Problemele familiale tipice sunt:

probleme maritale ntre so i soie;
probleme relaionale ntre prini i copii;
probleme personale ale membrilor familiei;
probleme cauzate de factori exteriori venit insuficient, omaj, condiii proaste de locuit,
acces redus la alte necesiti sau resurse, lipsa educaiei sau educaia deficitar, etc.
n familiile cu risc deseori poate fi observat o combinare a problemelor cauzate de factori interiori
i exteriori familiei.

Consilierea familial este un tip de serviciu social specializat, astfel nct ea nu poate fi
realizat dect de specialiti formai n domeniul consilierii n asisten social. Cu toate acestea,
anumite tehnici ale consilierii familiale (interviul, genograma, etc.) se pot constitui n instrumente
utile n etapa de evaluare iniial a familiei n situaie de risc n cadrul serviciilor sociale primare.
Consilierea familial reprezint sprijinul social acordat familiilor care traverseaz o situaie
de criz, funcional sau nu, situaie ce reclam mobilizarea resurselor individuale i sociale n
scopul favorizrii adaptrii familiei la schimbare.
Consilierii familiali vd orice problem din familie ca pe o problem ce afecteaz ntreaga
familie i nu ca pe o problem a unei pri, a unui membru individual din familie. Procesul de
acordare a suportului social familiei este un proces de dezvoltare sau de restructurare a relaiilor
din cadrul familiilor, ce se realizeaz n timp i prin aciuni sistematice bazate pe anumite tehnici
care s garanteze n final:

relaii interpersonale care s permit dezvoltarea deplin a capacitilor membrilor familiei;

promovarea bunstrii membrilor familiei n armonie cu nevoile lor;
ameliorarea climatului familial, a comunicrii perturbate, abordrii i executrii sarcinilor de
rol, a funcionalitii sistemului familial;
ameliorarea problemelor ce afecteaz membrii familiei i care cer un efort de grup concentrat
pentru a fi rezolvate.

1. Obiectivele consilierii familiale sunt:

rezolvarea eficient a unor probleme ale vieii de zi cu zi cu care se confrunt familia;

confruntarea cu situaiile de tranziie din ciclul de via al familiei i facilitarea adaptrii la
schimbrile impuse de acestea;
ajutarea indivizilor n a contientiza anumite nevoi, emoii, gnduri negative, comportamente i
situaii problematice;
ascultarea, nelegerea i acceptarea sentimentelor inadecvate ale persoanelor implicate n
procesul de consiliere;

identificarea cauzelor situaiilor problematice i a soluiilor alternative la situaia actual;

ajutor n depirea situaiilor dificile inerente ciclului vieii de familie, nsoite de anxietate,
fric, depresie, mnie, team, relaii interpersonale disfuncionale, conflictuale, etc.

2. Etapele consilierii familiale:

1. Primul telefon. Scopul acestei faze este de a obine o cantitate minim de informaii i de a
aranja o consultaie pentru ntreaga familie. Mijloacele prin care poate fi atins acest scop sunt
ascultarea cu atenia a descrierii problemei, identificarea tuturor membrilor familiei sau a celor
implicai, aranjarea primului interviu, evitarea unei conversaii prea lungi. n situaia n care se
evit angajarea altor membri, consilierul va spune c are nevoie de ct mai mult informaie
posibil legat de problema ce afecteaz familia.
2. Primul interviu i construirea relaiei. Are drept principal scop cldirea unei aliane cu
familia, dezvoltarea unei ipoteze despre aspectele ce menin problema curent, stabilirea
contactului cu membrii familiei, prezentarea consilierului, explicarea condiiilor de desfurare
a edinei (durata edinei, locaia, scopul), repetarea pe scurt a ceea ce s-a aflat de la persoana
care a telefonat, solicitarea punctelor de vedere, acceptarea fiecrei poziii. Ascultarea, pe rnd,
a opiniilor membrilor familiei, echilibru ntre cldur i profesionalism, realizarea unei
genograme, dezvoltarea unor ipoteze despre cum ar putea fi implicai membrii familiei n
problem, obinerea unor informaii legate de soluii ncercate, de cele care nu au reuit,
tranziiile din ciclul de via la care familia nu s-a adaptat nc, centrarea pe punctele tari ale
familiei, consilierul se menine curios i plin de respect, exploreaz procesele de interaciune
familial. n final, consilierul face o recomandare familiei (Nicholas, Schwarts, 2001).
3. Intervenia. Este faza care i propune ca obiectiv iniierea i facilitarea schimbrii situaiei
clientului/familiei. Intervenia clientului trebuie s fie relaionat cu problema (Hackney,
Cormier, 2001), iar selectarea unei intervenii poate deveni un proces adaptativ. Deprinderile
necesare pentru a iniia o intervenie includ:
competene n realizarea interveniei;
cunotine legate de utilizarea potrivit a interveniei;
cunoaterea rspunsurilor tipice ale clienilor;
deprinderi de a observare pentru a nota rspunsurile clientului.
4. Sfritul interveniei. Este faza n care consilierii se asigur c membrii familiei au nvat
ceva despre felul n care s se descurce unii cu alii, fr ajutorul consilierului. Acest lucru se
ntmpl atunci cnd problema pentru acre au solicitat sprijin s-a rezolvat, cnd familia simte
c a ctigat ceea ce dorea. n aceast faz, consilierul poate cere familiei s anticipeze unele
schimbri viitoare sau recidivele unor situaii problematice, fcndu-i contieni pe clieni c
viaa este o succesiune de probleme cu care trebuie s ne descurcm. n final, dup ce toi cei
implicai admit c relaia lor se ncheie aici, consilierul i exprim ncrederea n abilitile i
fora familiei de a se descurca de acum nainte.
3. Factori de risc de separare a copilului de familia sa
Intr-o societate intr-o continua schimbare, de regula, prinii isi mobilizeaz forele pentru a se adapta
rapid la schimbrile socio-economice, dar sunt frecvente cazurile cnd acetia nu gsesc resursele
necesare si soluiile cele mai bune pentru a asigura copiilor climatul si mediul de viata corespunztor
nevoilor de dezvoltare ale acestora, intrnd astfel in categoria familiilor cu risc pentru copil.
In aceste familii se acumuleaz o serie de probleme care afecteaz viata si dezvoltarea copiilor. Aceste
probleme se coreleaz si se poteneaz reciproc.
Situaiile de risc sunt complexe, diferite si sunt variabile in funcie de diveri parametri precum vrsta,
sexul, apartenena culturala a copilului, mediul de proveniena si altele.

Ignorarea situaiilor de risc in familiile cu copii va genera fenomene precum neglijarea, abuzul,
separarea de familie, instituionalizarea, analfabetismul, marginalizarea sociala a copiilor.
Unii prini nu contientizeaz problemele care afecteaz dezvoltarea copilului in familie si ajung in
situaii grave, greu de depit fr sprijinul serviciilor sociale specializate. Acetia au tendina sa
reduc problemele pe care le au in creterea copiilor la cele de ordin economic. Datorita lipsei de
cunoatere si informare aceti prini nu acorda importanta climatului familial, calitii relaiilor de
familie, efectelor devastatoare ale separrii timpurii a copilului de familia sa, nevoilor afective ale
copilului, formarii autonomiei copilului, socializrii acestuia, rolului lor in formarea copilului pentru
viata.
Dintre factorii de risc care conduc la separarea copilului de familia sa, i enumerm pe cei care au o
semnificaie foarte importanta, cu precizarea ca enumerarea nu epuizeaz toate posibilitile:
-

Factori de risc legai de situaia sociala, economica, medicala sau de nivelul pregtirii colare
si profesionale a prinilor;
Factori de risc legai de relaiile dintre prini si cele dintre prini si copii;
Factori de risc legai de diverse situaii particulare in care se afla copilul;
Factori de risc legai de nivelul de dezvoltare al comunitii in care triete familia.

Principiile de urmat in activitatea de consiliere, corelat cu prevederile legislaiei in vigoare privind

respectarea si promovarea drepturilor copilului sunt urmtoarele:
-

Familia este mediul prioritar de ngrijire i educare a copilului;

Responsabilizarea prinilor cu privire la exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligaiilor
printeti;
Ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, innd cont de vrsta si gradul
sau de maturitate;
Asigurarea stabilitii si continuitii in ngrijirea, creterea si educarea copilului;
Respectarea identitii culturale, etnice, religioase si lingvistice a clienilor;
Celeritate in luarea oricrei decizii cu privire la copil;
Promovarea parteneriatului cu copilul, familia, structuri si grupuri locale;
Promovarea responsabilizrii clienilor si ncurajarea iniiativei acestora;
Valorizarea capacitilor si resurselor clienilor;
Implicarea comunitii si responsabilizarea ei pentru protecia si promovarea drepturilor
copilului;
Respectarea confidenialitii informaiilor despre clieni.

Consilierea se adreseaz:
1. Prinilor/familiilor extinse/familiilor substitutive care:
- necesita competente/deprinderi de ngrijire a copiilor adaptate noilor principii psihopedagogice
in domeniu,
- triesc in medii dezavantajate, unde se practica modele de ngrijire si cretere a copiilor care
nu corespund sau sunt in contradicie cu modelele general acceptate in comunitate,
- constata existenta/apariia unor probleme la nivelul familiei care afecteaz dezvoltarea
normala/armonioasa a copilului sau favorizeaz manifestarea unor comportamente ale copiilor
ce pun in pericol integrarea lor familiala, sociala, colara, profesionala.
2. Viitorilor prini care doresc sa se formeze nainte de naterea sau adopia copiilor.
3. Copiilor care au probleme de dezvoltare si/sau dificultati de integrare in familie, coala sau in
colectivitatea in care triesc.

Asistenii sociali de la nivel local in activitatea de consiliere se adreseaz clienilor care provin n
special din urmtoarele categorii de familii care prezint risc ridicat de separare a copiilor:
- familii fr locuina;
- familii cu venituri foarte mici care beneficiaz de ajutoare sociale;
- familii in care un printe sau ambii sunt omeri;
- familii care si-au abandonat sau instituionalizat copiii;
- familii n care un printe sau ambii sunt in nchisoare;
- familii in care exista persoane care sufer de boli psihice grave sau cronice;
- familii in care unul sau ambii prini sufer de boli somatice grave sau cronice;
- familii in care exista copii nscui din casatorii diferite;
- familii monoparentale;
- familii in care se consuma alcool, droguri;
- familii in care unul sau ambii prini au decedat;
- familii in care se practica prostituia;
- familii care resping mamele minore;
- familii in care unul sau ambii prini sunt analfabei;
- familii in care se practica violenta, fuga de acas;
- familii in care unul sau ambii prini muncesc in strintate;
- familii in care se practica ceretoria;
- familii in divor;
- familii in care unul sau mai muli copii au abandonat coala;
- familii in care exista copii cu frecvente probleme de sntate sau cu probleme psihice;
- familii care au copii cu probleme de comportament;
- familii care neglijeaz igiena, sntatea si educaia copilului;
- familii in care exista abuz fizic, emoional si sexual.
Activitile consilierilor se vor focaliza pe:
-

consilierea prinilor pentru depirea unor situaii de dificultate (divor, pierderea locului de
munca, conflicte intrafamiliale, boli cronice, decesul unuia dintre soi, etc.) care pun in pericol
dezvoltarea copiilor sau care genereaz riscuri de separare a copiilor de mediul lor familial,
informarea prinilor n vederea acoperirii nevoilor copiilor,
consolidarea abilitilor i cunotinelor prinilor privind ngrijirea i educarea copilului,
sprijinirea i consilierea copiilor care au dificultati de dezvoltare si/sau integrare in familie,
coala, grupuri socio-profesionale.

Printre serviciile primare menionate in legislaia din domeniu sunt prevzute si Centrele de consiliere
si sprijin pentru prini si copii ( standardele minime obligatoriii au fost aprobate prin Ordinul
secretarului de stat al ANPCA nr. 88/2004 si publicate in MO din 12/08/2004). Fcnd parte din
categoria serviciilor primare, astfel de centre pot fi infiintate la nivelul comunitatilor in funcie de
problemele sociale cu care se confrunta aceste comunitati. Asistentul social de la nivelul acestor centre
realizeaz pentru copil si familie urmtoarele activitati:
a. asistena juridico-administrativ; aceasta se realizeaz cu colaborarea activa a clientului in funcie
de gradul sau de autonomie. Asistentul social analizeaz situaia administrativa a clientului, l
informeaz despre drepturile si obligaiile sale, ii explica natura documentelor administrative de care
are nevoie (acte de stare civila, adeverine, certificate, atestate), ii explica procedurile administrative,
l ajuta pe client sa isi administreze documentele si l orienteaz spre servicii specializate.
b. asistenta pentru obinerea prestaiilor (beneficii n bani: alocaii, venitul minim garantat, alte
ajutoare financiare): asistentul social informeaz clientul despre drepturile lui, verifica/analizeaz

resursele acestuia, mpreuna cu clientul face demersurile necesare pentru obinerea de ctre acesta a
prestaiilor acordate conform legii.
c. acompanierea pentru gsirea sau pstrarea unei locuine: asistentul social evalueaz dificultile
clientului, gradul de urgenta al situaiei sale, l informeaz pe client asupra drepturilor si obligaiilor
sale, asupra demersurilor pe care trebuie sa le realizeze, asupra procedurilor necesare, pregtete
clientul pentru cazul in care este nevoie de schimbarea cadrului sau de viata.
d. susinerea demersurilor de (re)integrare colara si profesionala: asistentul social tine seama de
ateptrile si opiniile clientului, evalueaz situaia clientului din punct de vedere colar si profesional,
identifica instituiile la care poate apela clientul, sprijin accesul la structuri de invatamant si cursuri de
formare profesionala, l acompaniaz pe client in demersurile sale.
e. asistarea mamelor in cadrul maternitilor si spitalelor de pediatrie: asistentul social evalueaz
situaia familiei, o informeaz asupra sprijinului care i poate fi acordat, intermediaz relaia familiei
cu instituiile, autoritati, servicii pentru mama si copil, dezvoltarea unei reele de sprijin comunitar
pentru prini si copii; consiliaz familia asupra modalitilor concrete de sprijinire a tinerelor mame
(in special a celor cu depresie post-partum): evitarea exercitrii unor presiuni inutile si a culpabilizrii
de ctre familie, impartirea intre membrii familiei a sarcinilor zilnice de ngrijire a copilului,
ncurajarea mamei.
f. asistarea clienilor cu dificulti psiho-sociale, persoane cu probleme psihologice, de comportament,
dependente de alcool, droguri, supuse abuzurilor din partea unor persoane, copii cu risc de separare
de familie: Asistentul social evalueaz gradul in care relaiile interpersonale sau izolarea perturba viata
clientului, realizeaz ntrevederi de tip psiho-social (asculta, susine, sprijin clientul in dezvoltarea de
competente sociale), transmite informaii asupra gravitaii strii clientului, informeaz clientul asupra
drepturilor si posibilitilor de sprijin precum si a instituiilor competente, consiliaz clientul in raport
cu situaia sa actuala, face un inventar al resurselor posibile pentru client, realizeaz mpreuna cu
clientul un proiect de schimbare a situaiei sale de viata, identifica obstacolele care pot mpiedica
schimbarea, l susine in situaii de criza, propune resurse terapeutice.