Subiectul 1 .

clasificarea normelor
a) in functie de obiect: se impart in :
≈ Normele de organizare judiciara au ca obiect determinarea instantelor
judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea
≈ normele de competenta ofera raspuns la intrebarea “cine judeca?”
Au ca obiect o delimitare a atributiilor instantelor judecatoresti de
atributiile recunoscute ale altor organe de jurisdictie ori cu activitate
jurisdictionala, precum si o repartizare a pricinilor intre instante de grad
diferit ori o repartizare intre instante de acelasi grad.
≈ normele de procedura propriu-zisa au ca obiect modul de judecata a
pricinilor civile si de punere in executare a titlurilor executorii. Sediul
principal al acestor norme este Codul de procedura civila.
In literatura de specialitate aceste norme de procedura propriu-zisa se
impart in :
 Normele de procedura contencioasa , reglementeaza modul de
solutionare a unei cereri atunci cand dreptul partii este incalcat
sau contestat.
 Normele de procedura necontencioasa stabilesc reguli de urmat
pentru rezolvarea unei cereri atunci cand nu se invoca incalcarea
ori contestarea unui drept.
 Normele de executare silita au ca obiect regulile de urmat pentru
aducerea la indeplinire a drepturilor constatate printr-un titlu
executoriu, atunci cand debitorul nu-si executa obligatia de
bunavoie.
b) in functie de intinderea campului de aplicare se impart in:
- normele generale se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca
legea nu prevede in mod expres altfel.
- Normele speciale sunt cele care se aplica numai intr-o anumita
materie, expres stabilita de lege. Aceste norme deroga de la normele
generale si sunt de stricta interpretare si aplicare, neputand fi extinse
prin analogie.
c) in functie de caracterul conduitei pe care o prescriu sunt:
- imperative – impun partilor sau instantei o anumita actiune sau
inactiune si, sub sanctiune, nu ingaduie sa nu se aplice sau sa se
deroge de la ele.
- Dispozitive – suplinesc sau interpreteaza vointa neexprimata sau
insufficient de clar exprimata a partilor in actele lor juridice, ori
protejeaza interesele uneia dintre parti, ingaduind sa se deroge de la
continutul lor.
 Subiectul 2 . fazele si etapele procesului civil
Faza intai a proc civil – aceasta parcurge 2 faze, dar nu obligatoriu :
a) faza judecatii cuprinde judecata in prima instanta si judecata in caile
de atac.
Judecata , indifferent ca este in prima instanta sau in caile de atac,
parcurge 3 etape :
 etapa scrisa – este declansata prin cererea de chemare in judecata, care
este actul de procedura prin care reclamantul formuleaza o pretentie
impotriva celeilate parti : paratul. La randul sau, paratul poate sa
raspunda pretentiilor reclamantului printr-o intampinare sau, daca are
pretentii proprii in legatura cu cererea de chemare in judecata, poate
sa depuna o cerere reconventionala. Rolul etapei scrise este acela de a
determina cadrul procesual in care se va desfasura judecata, dpdv al
obiectului si al partilor.
 Etapa dezbaterilor – debuteaza la prima zi de infatisare. Este etapa in
care partile sustin pretentiile si apararile, administreaza probe, pun
concluzii, fie cu privire la exceptii procesuale, fie pe fondul
pretentiilor deduse judecatii.
 Etapa deliberarii si pronuntarii hotararii – deliberarea are loc in
secret , si la ea participa numai judecatorii care au facut parte din
complet, nu si grefierul sau procurorul care a pus concluzii.
Pronuntarea hotararii se face intotdeauna in sedinta publica, chiar daca
judecata a avut loc in camera de consiliu.
Odata cu parcurgerea acestor etape se finalizeaza judecata in
prima instanta.
 Etapa apelului. Partea nemultumita de hotararea primei
instante o poate ataca cu apel, declansand astfel o noua etapa
a fazei judecatii- etapa apelului.
 Etapa cailor de atac extraordinare – hotararile pronuntate in
apel, precum si hotararile pronuntate in prima instanta fara
drept de apel, pot fi atacate cu recurs. In cazul recursului
etapa scrisa este limitata la cererea de recurs si la
intampinarea intimatului.
Faza a doua a procesului civil
b) faza executarii silite intervine in cazul in care hotararea sau un alt titlu
executoriu poate fi pus in executare, iar debitorul nu-si executa obligatia de
bunavoie. Exista 2 modalitati de executare silita: executare silita directa,
atunci cand creditorul tinde sa obtina realizarea in natura a prestatiei care
formeaza obiectul obligatiei debitorului inscrisa in titlul executoriu, si
executarea silita indirecta atunci cand creditorul unei sume de bani
urmareste sa-si indestuleze creanta din sumele obtinute prin valorificarea
bunurilor debitorului. Nu este obligatoriu ca procesul civil sa parcurga
ambele faze.
Subiectul 3. Principiile
a) principiul colegialitatii instantei consta in aceea ca activitatea de
judecata este indeplinita in colectiv, de mai multi judecatori, iar nu de
unul singur. Cand este vorba de rezolvarea unei probleme care nu
constituie activitate de judecata propriu-zisa nu se mai impune
colegialitatea. De ex: amanarea pricinilor care nu sunt in stare de
judecata , atunci cand cererea de amanare nu provoaca dezbateri, poate
fi facuta si de un singur judecator.
b) Principiul contradictorialitatii . Contradictorialitatea presupune ca
judecatorul trebuie sa asculte deopotriva pe cel care a sesizat instanta
cat si pe cel care se apara. Partile au dreptul de a face cereri, de a
propune si administra probe … Instanta este obligata sa dea cuvantul
partilor asupra oricarei cereri si sa-si intemeieze hotararea numai pe
acele elemente care au format obiectul dezbaterilor contradictorii.
c) Principiul dreptului de aparare are o valoare constitutionala. In tot
parcursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales
sau numit din oficiu. Indifferent ca sunt pronuntate intr-o procedura
contencioasa ori intr-una gratioasa, hotararile judecatoresti trebuie sa
exprime adevarul si sa nu contravina legii.
Mai recent s-a impus opinia in sensul ca dreptul la aparare este
asigurat prin :
- modul cum sunt organizate si functioneaza instantele judecatoresti
- existenta unor dispozitii procedurale
- asistarea de catre un avocat.
d) principiul rolului activ al judecatorului se manifesta in urmatoarele
urmatoarele aspecte principale:
- da calificarea exacta cererii, in functie de continutul sau, iar nu in
functie de denumirea data de parte
- judecatorul poate invoca din oficiu incalcarea normelor imperative
- conduce desfasurarea procesului
- da indrumari partilor
- cere partilor explicatii
- ordona probe din oficiu.
- In executarea rolului active, judecatorul poate urmari si atenuarea
unor dispozitii legale restrictive, prin aplicarea altor dispozitii legale.
e) principiul disponibilitatii consta in posibilitatea partilor de a dispune de
obiectul procesului precum si de mijloacele procesuale de aparare a
acestui drept. Cuprinde urmatoarele drepturi :
- dreptul persoanei interesate de a porni sau nu actiunea civila
- dreptul de a determina limitele cererii de chemare in judecata sau ale
apararii
- dreptul de a ataca sau nu hotararea prin intermediul cailor legale de
atac.
 Subiectul 4. Conditiile de exercitiu ale actiunii civile
Inainte de a declansa un process civil , o persoana trebuie sa stabileasca
daca:
- a) este titularul unui drept subiectiv incalcat sau contestat ori
urmareste ocrotirea unui interes legal
- b) are interes sa actioneze in justitie
- c) are calitatea procesuala
- d) are capacitatea de a sta in judecata.
Aceste conditii sunt necesare atat pentru pornirea actiunii civile cat si pt
dobandirea calitatii de parte in procesul civil.
a) pentru a putea fi exercitat , dreptul trebuie sa indeplineasca anumite
conditii:
- sa fie recunoscut si ocrotit de lege ; sa fie exercitat cu buna-credinta ;
sa fie actual ; sa fie exercitat potrivit scopului economic si social
pentru care a fost recunoscut de lege.
Daca in urma unor dezbateri contradictorii,in care se cerceteaza fondul
raportului juridic dedus judecatii, se constata ca dreptul pretins de
reclamant nu exista ori acesta nu indeplineste conditiile de validitate
impuse de lege pentru a putea fi exercitat ,cererea va fi respinsa ca
nefondata sa neintemeiata.
b) prin impunerea cerintei interesului s-a urmarit sa se evite nu numai
unele litigii lipsite de orice utilitate pentru reclamant, pur vexatorii,
dar in acelasi timp sa se menajeze timpul magistratilor al caror rol
sa nu fie incarcat cu astfel de pricini. Interesul poate sa fie material,
patrimonial sau moral, nepatrimonial.
Pentru a justifica sesizarea instantei de judecata, interesul trebuie sa
indeplineasca anumite conditii :
- sa fie legitim, corespunzator cerintelor legii materiale si procesuale
- sa fie nascut si actual
- sa fie personal si direct, adica folosul practice urmarit prin
declansarea procedurii judiciare sa apartina celui care recurge la
actiune.
Lipsa interesului in promovarea oricarei forme procedurale din cadrul
actiunii sau a uneia din cerintele sale se invoca pe cale de exceptie- de
fond, peremptorie, absoluta. Daca exceptia se admite, actiunea va fi
respinsa pentru lipsa de interes.
c) calitatea procesuala- presupune existenta unei identitati intre
reclamant si cel care este titularul dreptului din rapotul juridic dedus
judecatii precum si intre parat si cel obligat in acelasi raport juridic.
Intrucat reclamantul este acela care declanseaza procedura judiciara, lui ii
revine obligatia de a justifica atat calitatea sa procesuala cat si calitatea
procesuala a paratului.
 d) capacitatea procesuala- repr reflectarea pe plan procesual a
capacitatii civile din dreptul civil material, definite ca fiind “ acea
parte a capacitatii juridice a persoanei care consta in capacitatea de a
avea si de a-si exercita drepturile civile si de avea si de a-si asuma
obligatii civile, prin incheierea de acte juridice”.

Subiectul 5. Actiunile in constatare - sunt acelea prin care reclamantul

solicita instantei sa constate existenta unui drept al sau impotriva paratului
sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa, fara ca instanta sa
condamne la executarea unei prestatii.
Actiunea in constatate prezinta anumite particularitati fata de actiunea in
realizare :
- pe calea acestei actiuni se poate cere numai constatarea existentei sau
inexistentei unui drept nu si a unui fapt
- hotararea pronuntata intr-o actiune in constatare nu constituie titlu
executoriu si nu poate fi pusa in executare silita.
- Nu poate fi exercitata daca se poate cere realizarea dreptului.
Actiunile in constatare pot primi mai multe clasificari:
- Actiuni in constatare positive, prin care se cere sa se constate
existenta unui drept al reclamantului si actiuni in constatare
negative prin care se cere sa se constate inexistenta unui drept al
paratului fata de reclamant.
- Actiuni in constatare :
 Declaratorii – prin care se solicita instantei constatarea
existentei sau inexistentei unui raport juridic
 Interogatorii – prin care titularul dreptului, in mod
preventive, cheama in judecata o persoana care ar putea
eventual sa-I conteste dreptul, pentru a fi intrebata, a
raspunde si a consemna daca ii recunoaste sau nu dreptul.
 Provocatorii – prin care titularul unui drept cheama in
judecata pe cel care, prin atitudinea sau prin actele sale, il
impiedica pe reclamant in exercitiul normal al dreptului,
pentru ca paratul sa-si valorifice pretentiile sau sa-si
dovedeasca dreptul, sub sanctiunea de a nu-l mai putea
invoca, daca nu-l demonstreaza.
 Subiectul 6. Compunerea si constituirea instantei
a) compunerea instantei . prin “compunerea instantei” se intelege
alcatuirea instantei cu numarul de judecatori prevazut de lege.
 In competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si
curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu
exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale.
 La judecata apelurilor si recursurilor se aplica intotdeauna
sistemul colegialitatii. Apelurile se judeca in complet format din 2
judecatori, iar recursurile in complet format din 3 judecatori, cu
exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
 Contestatia la titlu, in anulare, revizuirea, cererea de indreptare
a erorilor materiale, vor fi solutionate in aceeasi compunere in care s-a
pronuntat hotararea respectiva.
 In cazurile privind hotararea arbitrala, actiunea in anulare se
judeca in completul prevazut pt judecata in prima instanta, iar recursul
se judeca in completul prevazut pentru aceasta cale de atac.
b) constituirea instantei desemneaza alcatuirea completului de judecata
cu toate persoanele si organele prevazute de lege.
 Grefierul –semneaza incheierea de sedinta, semneaza,
alaturi de presedinte, procesul-verbal de constatare a starii
materiale a inscrisului defaimat, scrie marturia, dupa dictarea
presedintelui sau a judecatorului delegate, semneaza interogatoriul,
semneaza hotararea, semneaza formula executorie.
 Magistratul- asistent . la Inalta Curte de Casatie si
Justitie rolul grefierului este indeplinit de catre magistratul-
asistent. M-a se bucura de stabilitate, sunt numiti si promovati in
functie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza de concurs.
 Procurorul – in conditiile Codului, procurorul poate sa
ceara stramutarea pricinii, poate sa porneasca actiunea civila, sa
participle la dezbateri si sa exercite caile de atac, sa participle la
cererea locala, are dreptul de a pune intrebari celui chemat la
interogatoriu.
 Asistentul judiciar – face parte din alcatuirea
completului de judecata numai in solutionarea conflictelor de
munca si asigurari sociale, in prima instanta. Completul pentru
solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de
munca si asigurarile sociale se constituie din 2 judecatori si 2
asistenti judiciary.
Asistentii judiciari participa la deliberarea cu vot consultativ si
semneaza hotararile pronuntate.
 Subiectul 7. Incompatibilitatea
a) Cazuri de incompatibilitate
potrivit Codului de procedura civila art 24, exista 3 cazuri de
incompatibilitate:
- judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua
parte la judecarea aceleiasi pricini in apel sau in recurs
- judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la
judecarea aceleiasi pricini in caz de rejudecare dupa casare.
- Judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor,
expert sau arbitru.
Alte cazuri de incompatibilitate:
- art 49 alin 2 teza a 2a din lg nr 317/2004 stabileste ca din
Completul de 9 jucatori al ICCJ care judeca recursul exercitat
impotriva hotararii prin care sectiile Consiliului Superior al
Magistraturii s-au pronuntat asupra actiunii disciplinare , nu pot
face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superios al
Magistraturii si magistratul sanctionat disciplinar.
b) procedura de solutionare a incompatibilitatii
Pe parcursul judecatii incompatibilitatea se invoca pe cale de exceptie.
Exceptia incompatibilitatii este o exceptie de procedura pentru ca priveste
incalcarea regulilor referitoare la compunerea instantei.
Normele care reglementeaza incompatibilitatea sunt norme de organizare
judiciara, imperative, intrucat nu se poate lasa la latitudinea partilor sa
decida ca la judecata sa participe un judecator incompatibil. Exceptia este
absoluta si poate fi invocate de oricare dintre parti, de procurer sau de
instanta din oficiu, in orice stare a pricinii.
Asupra exceptiei, atat in caz de admitere cat si de respingere, instanta se
pronunta printr-o incheiere, interlocutorie, care nu poate fi atacata decat
odata cu fondul.
Subiectul 8. Abtinerea si recuzarea.
a) notiune – abtinerea este acea situatie in care un judecator care stie ca se
afla intr-unul din cazurile prev de lege, declara ca se retrage de la judecarea
unei anumite pricini.
Recuzarea este situatia in care una din parti poate cere, in cazurile prev de
lege, indepartarea unuia sau mai multor judecatori de la solutionarea unei
anumite pricini.
b) cazuri :
1- cand judecatorul, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun
interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al 4lea
grad inclusive, cu vreuna din parti
2- daca este tutore sau curator al uneia dintre parti
3- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala,
pana la al 4 lea grad inclusive, cu avocatul unei parti sau este casatorit cu
fratele sau sora sotului uneia din aceste persoane.
4- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in
timp de 5 ani inaintea recuzarii.
5- daca el, sotul sau rudele lor pana la al 4 lea grad inclusive au o pricina
asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde
una din parti este judecator.
6- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia dintre parti
pana la al 4 lea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit,
au ramas copii.
c) asemanari si deosebiri
Asemanarea intre abtinere si recuzare exist ape planul motivelor pentru care
pot intervene aceste incidente procedurale.
O prima deosebire consta in aceea ca abtinerea este reglementata prin norme
imperative, iar recuzarea prin norme dispozitive.
O alta deosebire consta in aceea ca in timp ce abtinerea este propusa de
judecator de indata ce cunoaste existenta motivului de recuzare si, fata de
caracterul imperativ al normei, oricand pe parcursul judecatii, recuzarea
poate fi propusa de partea interesata inaintea inceperii oricarei dezbateri.
d) procedura de solutionare a abtinerii si recuzarii ---reguli:
- competenta de a se pronunta asupra abtinerii si recuzaii apartine instantei
sesizate cu pricina in care s-a pus problema abtinerii si recuzarii
- cererile de recuzare inadmisibile potrivit art 28 se solutioneaza de instanta
in fata careia au fost formulate.
Prin exceptie, daca din cauza abtinerii sau recuzarii nu se poate alcatui
completul de judecata care sa solutioneze cererea de abtinere ori de recuzare
cererea se judeca de instanta ierarhic superioara.
Judecata cererii de abtinere sau recuzare se face in camera de consiliu, fara
prezenta partilor, dar cu ascultarea judecatorului recuzat.
Subiectul 9. Coparticiparea procesuala
a) notiune. Particularitati.
E posibil ca atunci cand in raportul juridic sunt implicate mai multe
subiecte, mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate.
In cest caz, in procesul civil exista o coparticipare procesuala.
Pentru existenta coparticiparii procesuale nu trebuie sa existe identitate
de obiect sau cauza, ci este sufficient ca intre obiect si cauza sa existe o
stransa legatura.
Clasificare:
- coparticipare procesuala subiectiva – atunci cand exista o
pluralitate de persoane cu aceleasi interese
- coparticipare procesuala obiectiva care rezulta din conexarea a
doua sau mai multe cereri, cu conditia sa nu fie aceleasi parti in
toate cererile.
- Coparticipare procesuala active, pasiva sau mixta dupa cum in
process sunt mai multi reclamanti si un singur parat, un singur
reclamant si mai multi parati sau mai multi reclamanti si mai
multi parati
- Coparticipare procesuala facultative si cop.proc necesara sau
obligatory.
b) efectele cop. Proc
- fiecare coparticipant isi exercita si isi asuma drepturile si
obligatiile procesuale specifice pozitiei sale procesuale. Ex:
renuntarea la judecata si la dreptul subiectiv, achiesarea, vor
produce efecte numai cu privire la persoana sa , neputand fi
extinse si asupra celorlalti.
- De la principiul independentei procesuale, art 48 alin 2 Codul de
procedura civila stabileste exceptia. Daca prin natura raportului
juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se
intaind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de
procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele
incuviintate numai unora din ei pt indeplinirea actelor de
procedura folosesc si celorlalti.
- In materie de perimare,in cazul cand sunt mai multi reclamanti
sau parati impreuna, cererea de perimare sau actul de procedura
intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.
- Coparticipantii pot avea un singur reprezentant, caz in care se va
comunica o singura copie de pe cererea de chemare in judecata
daca sunt mai multi parati, sau de pe intampinare daca sunt mai
multi reclamanti.
 - Actele de procedura ale coparticipantilor sunt supuse unei singure
taxe judiciare de timbru si timbru judiciar, nefiind necesar sa se
plateasca atatea taxe cati coparticipanti sunt.
Subiectul 10. Interventia principala
Aceasta forma de interventie este folosita de tertul care urmareste sa I se
recunoasca sau stabileasca un drept propriu.
Intervenientul principal invoca un drept propriu asupra bunului ce formeaza
obiectul cererii de chemare in judecata, el tinzand sa castige pentru sine
bunul litigious.
Cererea de interventie in interes propriu pote fi facuta numai in fata primei
instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. Inchiderea dezbaterilor are loc
atunci cand, dupa ascultarea concluziilor in fond ale partilor, instanta se
socoteste lamurita si urmeaza sa se retraga in vederea delinerarii.
Daca instanta a amanat pronuntarea, interventia nu mai este admisibila,
pentru ca pronuntarea are loc intr-o etapa ulterioara dezbaterilor.
Art 50 alin final cod proc civila dispune ca interventia principala se poate
face, cu invoirea partilor, si in instanta de apel. Se deroga astfel, de la
dispozitiile art 294 cpc care prevad ca in apel nu se pot face alte cereri noi.
Art 50 c p c reglementeaza depunerea cererii de interventie in interes propriu
numai la judecta in prima instanta sau in apel. In consecinta, in recurs, chiar
si atunci cand intr-o pricina nu este deschisa calea apelului, nu poate fi
primita o astfel de cerere.
Daca se desfiinteaza sau se anuleaza sentinta, rejudecarea se va face in prima
instanta, astfel incat cererea de interventie principala este admisibila.
Interventia principala nu este admisibila in revizuire.
 Procedura de judecata a cererii de interventie.solutii
Fiind o cerere incidentala, cererea de interventie in interes propriu este de
competenta instantei care judeca cererea principala. Dupa depunerea la dosar
a unei cereri de interventie voluntara, instanta trebuie sa se pronunte asupra
admisibilitatii ei in principiu. Dupa ascultarea partilor si a celui care
intervine, instanta trebuie sa verifice:
- daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propriu
- daca cererea sa are legatura cu cererea principala, astfel incat sa
se justifice judecata lor impreuna
- daca, in rapot cu natura litigiului dintre reclamant si parat,
interventia voluntara principala este admisibila
- daca cererea este facuta in termen.
Daca cererea este incuviintata in principiu se produc mai multe efecte :
- instanta este investita cu judecarea cererii tertului
- tertul devine parte in process
- se intrerupr cursul prescriptiei extinctive privitor la pretentia
dedusa judecatii de intervenient, afara de cazul in care cererea
este respinsa, anulata, perimata ori s-a renuntat la ea.
Dupa incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei
si, in cazurile in care intampinarea este obligatorie, va stabili termenul in
care aceasta trebuie depusa.
Subiectul 11. Interventia accesorie.
Prin interventia accesorie tertul participa voluntar la judecata pentru a apara
drepturile uneia din partile initiale ale procesului.
Interventia este in interesul uneia dintre parti cand sprijina numai apararea
acesteia.
Cererea de interventie voluntara accesorie trebuie sa cuprinda mentiunile
inscrise in art 82 alin 1 cpc, respectiv aratarea instantei, numele, domiciliul
sau resedinta partilor ori, dupa caz denumirea si sediul lor si ale
reprezentantului, obiectul cererii si semnatura.
Cererea de interventie voluntara accesorie se poate face chiar inaintea
instantei de recurs. Ea poate fi formulata si direct in apel, in ambele cazuri
nemaifiind necesar acordul partilor initiale.
Procedura de judecata a cererii de interventie. Solutii
Pentru a se pronunta asupra admisibilitatii in principiu a cereii de
interventie, instanta trebuie sa asculte tertul si partile initiale. Mai intai va fi
ascultat tertul, care trebuie sa-si sustina cererea si apoi se da cuvantul
partilor.
Dupa admiterea in principiu, tertul devine parte in process si va lua
procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei; actele
de procedura urmatoare vor fi indeplinite si fata de intervenient. Cererea de
interventie se comunica partilor initiale iar acestea vor putea depune
intampinare in termenul stabilit de instanta in acest scop.
In ce priveste suportarea cheltuielilor de judecata, daca partea in folosul
careia a intervenit tertul cade in pretentii, ea singura va suporta cheltuielile
de judecata, nu si intervenientul. Daca partea care a castigat procesul a facut
o serie de cheltuieli pentru combaterea cererii de interventie, atunci
intervenientul va fi obligat la plata acestor cheltuieli.
Potrivit art 56 cpc apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul
uneia dintre parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit
nu a facut ea insasi apel sau recurs.
Subiectul 12. Chemarea in judecata a altor persoane (interventia fortata)
Oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea
sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
In cazul raporturilor juridice obligationale cu pluralitate de creditori, daca
debitorul este actionat in judecata numai de unul sau de unii dintre creditori,
el poate sa solicite introducerea in process si a celorlati creditori pt a evita
chemarea sa ulterioara de creditorii care nu sunt parti in process.
Pot apela la aceasta forma de interventie atat reclamantul cat si paratul, dar
la momente diferite.
Paratul poate depune cererea odata cu intampinarea iar daca intampinarea nu
este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare in prima instanta.
Reclamantul poate formula cererea pana la inchiderea dezbaterilor in prima
instanta.
Sanctiunea nedepunerii cererii in aceste termene nu este respingerea ei ca
tardiva, deoarece art 135 cpc stabileste o sanctiune specifica. Sanctiunea este
judecarea separate a cererii de interventie.
Cererea de interventie poate fi depusa si cu ocazia rehudecarii fondului dupa
casarea cu trimitere, daca se asigura parcurgerea a 2 grade de jurisdictie in
privinta sa.
Procedura de judecata
a) calitatea procesuala a intervenientului fortat
Reclamantul sau paratul pot, pana la momente procesuale diferite , sa-l
introduca in process pe tertul care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si
reclamantul. Tertul are calitate procesuala pasiva, pentru ca el nu este
reclamant, chiar daca, prin definitie, ar putea avea aceleasi drepturi ca si
reclamantul.
b) judecata cererii
Cererea de interventie trebuie sa fie motivate si se comunica atat celui
chemat cat si partii potrivnice.
Un effect specific consta in scoaterea din process a paratului atunci cand,
chemat in judecata pentru o datorie baneasca, el recunoaste datoria si declara
ca vrea sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul,
depunand suma respectiva. In acest caz , judecata va continua numai intre
reclamant si intervenient si, drept consecinta, in dispozitivul hotararii vor
figura ca parti reclamantul si cel chemat in judecata.
Subiectul 13. Chemarea in garantie
Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea
sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie
sau in despagubire.
A cadea in pretentii inseamna a pierde procesul. Nu cade in pretentii numai
partea care a formulat o cerere pe care instanta a respins-o. In egala masura,
cade in pretentii si partea care nu a formulat o cerere in cadrul procesului,
dar a fost obligata ca effect al admiterii cererii unei alte parti.
Si aceasta forma de interventie fortata poate fi folosita atat de parat cat si de
reclamant.
Cererea facuta de parat se va depune odata cu intampinarea; cand
intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la
prima zi de infatisare, in prima instanta.
Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune pana la
inchiderea dezbaterilor in prima instanta.
Nerespectarea acestor termene este santionata cu judecarea separate a cererii
de interventie, daca partile nu consimt sa se judece impreuna, iar nu cu
respingerea cererii ca tardiva.
Chemarea in garantie nu se poate face pt prima oara in apel intrucat partile
ar fi private de un grad de jurisdictie; cu atat mai mult nu poate fi facuta
direct in caile extraordinare de atatc( recurs, revizuire).
Procedura de judecata. Solutii
Prin formularea unei asemenea cereri se urmareste un dublu scop:
- se da posibilitatea tertului sa administreze toate probele si sa faca
toate apararile in sprijinul partii pe care o garanteaza.
- Daca cel garantat pierde procesul, prin aceeasi hotarare instanta va
admite si cererea de chemare in garantie, daca apreciaza ca este
intemeiata, evitandu-se un process ulterior.
Solutia cererii de chemare in garantie depinde de solutia data cererii
principale, fiind necesar sa se distinga dupa cum cererea incidentala a fost
formulate de reclamant sau de parat.
Cererea de chemare in garantie formulate de reclamant:
- se va admite, daca este intemeiata, atunci cand cererea principala e
respinsa, pentru ca in acest caz reclamantul a cazut in pretentii.
- Se va respinge ca lipsita de obiect sau de interes, daca cererea de chemare
in judecata este admisa, pt ca reclamantul nu a cazut in pretentii si deci
nu are interes sa se indrepte impotriva tertului cu o cerere in garantie sau
despagubiri.
Cererea de chemare in garantie formulate de parat:
 - se va admite, daca e intemeiata, in cazul in care cererea de chemare in
judecata e admisa,pt ca in acest caz paratul a cazut in pretentii
- se va respinge ca lipsita de obiect sau interes,daca cererea de chemare in
judecata e respinsa, pt ca paratul nu a cazul in pretentii.
Subiectul 14. Aratarea titularului dreptului
Paratul care detine un lucru pentru altul sau exercita in numele altuia un
drept asupa lucrului va putea sa arate pe cel in numele caruia detine lucrul
sau exercita dreptul daca este cheamat in judecata de o persoana care
pretinde un drept real asupra lucrului. La acest drept poate sa recurga numai
paratul.
Paratul poate sa faca cererea odata cu intampinarea sau daca intampinarea nu
este obligatorie pana la prima zi de infatisare inainte primei instante.
Reclamantul care a formulat o actiune reala nu este admisibila aceasta forma
de interventie foratata.
Titularul dreptului se prezinta in instanta, recunoaste sustinerile paratului
daca reclamantul este de acord cu inlocuira, judecata va continua numai intre
reclamant si tertul introdus in proces.
In a doua situatie titularul dreptului se prezinta in instanta, recunoaste
sustinerile paratului dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea.
Art. 66 nu mai reglementeaza cum trebuie procedat, dar exista doua
posibilitati in doctrina:
 Fie judecata continua intre reclamant si paratul initial, in urma
dovezilor se constata ca sustinerile paratului sunt reale, actiunea va fi
respinsa ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate
procesuala;
 Fie tertul ramane in proces in calitate de intervenient principal,
judecarea va continua intre aceste 3 parti.

In a treia situatie reglemenat de art. 66 cod proc. Civ., tertul se prezinta dar
nu recunaoste sustinerile paratului;
A patra situatie, tertul nu se prezinta.
Art. 66 cod proc. Civ., prevede pentru situatiile 3 si 4, ca tertul ramane In
proces in calitate de intervenient principal iar judecata va avea loc intre
reclamant, parat si tert, in calitate de intervenient principal cu prevederea
dispozitiilro art. 58 cod proc. Civ.
Subiectul 15 . Reprezentarea conventionala a persoanei fizice
Se face prin mandatar avocat sau prin mandatar neavocat, ori in cazul pers
juridice prin mandatar avocat sau consilier juridic.
Reprezentarea in procesul civil este intotdeauna posibila cu exceptii pentru
procesul de divort si pentru darea raspunsurilor la interogatoriu.
In cazul in care mandatarul este neavocat dovada se face prin procura care
prezinta urmatoarele particularitati:
1. sa fie data ad litem, fie pentru exercitiul dr de chemare in judecata, fie
pentru reprezentantul in proces.
Mandantul poate sa-l imputerniceasca pe mandatar cu dreptul de a
introduce actiunea si cu dreptul de al reprezenta in proces.
Mandatarul cu procura generala are drept de reprezentare numai daca
acest drept ia fost anume dat.
Daca mandatarul nu are domiciliul sau resedinta in tara sau daca
procura este data unui prepus, in aceasta situatie se presupune ca
dreptul de reprezentare in judecata este dat.
2. Poate fi data pentru savarsirea tuturor actelor de procedura, poate fi
limitata numai pentru anumite acte de procedura si in baza art 69 pt
anumite acte. Pentru savarsirea actelor de dispozitie mandatarul are
nevoie de procura speciala.
In ceea ce priveste forma,procura se da sub forma unui inscris sub
semnatura legalizata.
Art 68 alin 2 ingaduie ca dreptul de reprezentare sa fie dat inaintea
instantei si verbal si se va consemna in incheiere de sedinta acest
aspect.
Regula instituita de art 68 conform careia mandatarul neavocat poate
pune concluzii numai prin avocat, cu exceptiaconsilierului juridic care
reprezinta partea.
Textul trebuie inteles in sensul ca mandatarul neavocat ,trebuie asistat
de avocat numai cand se pun concluzii in fond,finale,si nu in legatura
cu orice act de procedura care s-ar savarsi pe parcursul procesului pt
ca in caz contrar,reprezentarea ar fi lipsita de orice continut.
In aceasta regula exista 3 exceptii.
1-asistarea de avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept
care sunt mandatari in pricinile sotilor sau rudelor de gradul 4
inclusiv cu una din parti.
 2 Asistarea de avocat nu este ceruta la judecatorie mandatarului care
este sot sau ruda de gradul 4 cu una dintre parti.
3 Asistarea de avocat nu este ceruta in cazul in care reprezentarea
rezulta din lege(cazul parintilor,tutorilor sau sau dintr-o dispozitie-
instanta-cazul avocatului –masuri asiguratorii)

Subiectul 16. competenta materiala a judecatoriei, tribunalului, curtii

de apel, iccj
Competena materiala reprezinta o repartizare a pricinilor intre instante de
grad diferit.
a. Competenta materiala a judecatoriilor: dpdv material judecatoriile
judeca in prima instanta, ultima instanta si in orice alte materii. In
prima instanta judecatoria judeca toate procesele si cererile cu
exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.
Judecatoria are plenitudinea de competenta in ceea ce priveste
judecata in prima instanta ori de cate ori prin lege nu se prevede ca o
cerere trebuie adresata unei anumite instante, judecata in prima
instanta se face la judecatoria. Cand judeca in prima instanta,
judecatoria pronunta o hotarare care poate fi atacata cu apel sau daca
este vorba de litigii, art. 282 alin. 2 pronunta o hotarare definitiva care
poate fi atacata numai in recurs nu si in apel.
Judeca in prima ultima instanta plangeriel impotirva hotararilor emise
autoritatilor cu activitate jurisdictionala sau alte cazuri prevazute de
lege. Judecatoria exercita un control judecatoresc in judecara asupra
hotararilor pronuntate de organe din afara instantei de judecata
b) Competenta in materia tribunalului
Tribunalul judeca in prima instanta ca instanta de apel si de recurs si in
orice alte materii date prevazute de lege in competenta sa.
Competenta in prima instanta a tribunalului: procesele si cererile in
materie comerciala cu valoare de peste 100 milioane lei si procese si
cereri in aceast a materie, reevaluarile in bani, procesele si cererile in
materie civila cu o valoare de peste 500 milioane lei cu exceptia
cererilor de imparteala judiciara,a cererilor in materie succesorala, a
cererilor reevaluarilor si a cererilor in materia fondului funciar care in
toate cazuriel sunt de competenta in prima instanta a judecatoriei.
In cazul cererii conexe pentru ca isi pastreaza individualitatea nu va fi
cumulata valoarea obiectelor cererilor conexate.
Daca pe parcursul procesului reclamantul mareste dreptul sau
micsoreaza valoare obiectuli cererii, noua valoare nu va fi avuta in
vedere la determinarea competentei daca sunt incidente prevederile
art. 28 indice 1 cod proc. Civ.
c )Competenta curtii de apel – judeca apelul impotriva hotararilor date de
judecatorie in prima instanta, ca instanta de recurs. Tribunalul judeca
recursurile impotriva hotararilor date de judecatorie data in prima
instanta precum si alte cazuri prevazute de lege.
Judeca si in alte materii de competenta sa cum ar fi: conflictele de
competenta intre 2 judecatorii din raza sa.
d ) Competenta materiala a ICCJ – Iccj judeca in recurs, recurs in
interesul legii si in orice alte materii date prin lege in competenta sa.
Instanta suprema nu are competenta de judecata in prima instanta si in
apel. Iccj va judeca :
- recursurile impotriva incheierilor si hotararilor pronuntate de curtile
de apel in prima instanta
- recursurile impotriva hotararilor date de curtile de apel in apel
- recursurile prevazute prin legi speciale.

Subiectul 17 . Competenta teritoriala alternativa ,exclusiva

a) competenta teritoriala alternativa . nu intotdeauna reclamantul
trebuie sa se adreseze instantei de la domiciliul sau sediul paratului.
Astfel :
- cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o
indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari
comerciale,cererea se poate face si la instanta locului acestor asezari sau
indeletniciri, pt obligatiile patrimoniale care sunt nascute sau urmeaza sa
se execute in acel loc.
- cererea impotriva unei persoane juridice de drrept privat se poate
face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pt obligatiile ce
urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin
reprezentant sau din fapte savrsite de acesta.
- cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale etc se pot
face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului, unde
isi are domiciliul reclamantul.
In cazul in care unii dintre parati au domiciliul cunoscut, iar altora li
se cunoaste doar resedinta, cererea poate fi introdusa la instanta unuia
dintre paratii cu domiciliul cunoscut.
Actiunea in justificare este aceea prin care se urmareste justificarea in
cartea funciara a unei inscrieri provizorii pentru a o transforma in
inscriere definitiva.
Competenta este alternativa intre instanta domiciliului paratului si
instanta locului savarsirii faptului illicit.
In toate cazurile de competenta teritoriala alternativa , alegerea
instantei apartine reclamantului, potrivit art 12 cpc. Odata facuta aceasta
alegere el nu mai poate reveni. Nici paratul si nici instanta nu pot
contesta optiunea reclamantului. Se impune insa precizarea ca optiunea
reclamantului nu poate fi contestata numai daca a fost sesizata una dintre
instantele competente alternativ.

b) competenta teritoriala exclusiva .

Necompetenta este de ordine publica atunci cand pricina este de
competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.
Partile pot conveni, prin inscris sau prin declaratie verbala in fata
instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante
decat acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de
cazurile prev de art 13,14,15 si 16.
- cererile privitoare la bunuri immobile se fac numai la instanta in
circumscriptia careia se afla imobilele.
- In material de mostenire, sunt de competenta instantei ultimului
domiciliu al defunctului: cererile privitoare la validitatea sau
executarea dispozitiilor testamentare ; cererile privitoare la
mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care
mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia.
- Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt,
sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul
ei principal.
- Cererile in material reorganizarii judiciare si a falimentului sunt
de competenta exclusive a tribunalului in circumscriptia caruia se
afla sediul principal al debitorului.
Subiectul 18. prorogarea de competenta :legala cu asemanari si
deosebiri intre conexitate si litispendenta)
,judecatoreasca(conventionala)
a)Prorogarea legala de competenta intervine in cazuri prevazute de lege :
- in cazul pluralitatii de parati, reclamantul poate introduce cererea
la instanta competenta pt oricare dintre ei.
- Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei
competente sa judece cererea principala.
In caz de conexitate, instanta la care se face intrunirea devine competenta,
prin prorogare, si asupra cererii conexate, cerere care, in mod obisnuit nu
este de competenta sa.
Cerintele conexitatii:
- sa existe 2 sau mai multe litigii distincte intre aceleasi parti sau
chiar impreuna cu alte parti, dar al caror obiect si cauza au intre
ele o stransa legatura.
- Pricinile sa se afle inaintea aceleiasi instante, sau instante diferite,
de acelasi grad.
Masura conexarii nu poate fi dispusa cu incalcarea competentei materiale si
teritoriale exclusive, intrucat partile pot deroga numai de la competenta
teritoriala relativa.
Conditiile litispendentei :
- doua cereri idntice prin parti, obiect si cauza, anticipand
autoritatea de lucru judecat.
- Pricinile identice trebuie sa se afle pe rolul unor instante
deopotriva competente.
- Pricinile sa se afle inaintea instantelor de fond
Exceptia litispendentei este o exceptie de procedura, avand in vedere chiar
denumirea sectiunii in care este tratata. Exceptiile de procedura si exceptia
puterii de lucru judecat este dilatorie.
Daca exceptia este admisa, dosarul se va trimite instantei care a fost mai
intai investita,ceea ce inseamna ca in acest caz, spre deosebire de
conexitate,partile nu mai pot allege instanta la care sa se faca intrunirea
pricinilor.
Prorogarea judecatoreasca de competenta intervine in temeiul unei
hotarari judecatoresti in urmatoarele cazuri:
- delegarea instantei
 - admiterea cererii de abtinere a tuturor judecatorilor unei instante
sau cand, din cauza recuzarii sau abtinerii nu se poate alcatui
completul de judecata
- administrarea de dovezi prin comisie rogatorie, in cond art
169cpc.
- Admiterea recursului si casarea cu trimitere spre rejudecare la o
alta instanta decat cea care a pronuntat hotararea recurata,egala in
grad cu aceasta.
- Stramutarea pricinilor.- se poate cere pt motive de banuiala
legitima sau de siguranta publica ; sau cand una din parti are 2
rude sau afini pana la gradul al 4 lea inclusive printer magistratii
sau asistentii judiciari, cealalta parte poate cere stramutarea
pricinii la o alta instanta de acelasi grad
- Procedura de judecata a stramutarii.
Cererea se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, pentru ca in lipsa
unui text contrat, se aplica dreptul comun, respective art 85cpc.
Presedintele instantei care solutioneaza cererea de stramutare poate sa ceara
dosarul pricinii sis a ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecatii,
comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective.
Instanta se pronunta asupra stramutarii printr-o incheiere care nu se
motiveaza si nu este supusa nici unei cai de atac.
Prorogarea conventionala de competenta intervine in temeiul acordului de
vointa al partilor.
Conditii pt a exista o prorogare conventionala de competenta:
- partile sa aiba capacitate procesuala de exercitiu, iar
consimtamantul exprimat sa fie liber si neviciat
- conventia partilor sa fie expresa
- in conventie trebuie sa se determine instanta aleasa
- instanta aleasa de parti sa nu fie necompetenta absolut.
Daca partile au incheiat o conventie atributiva de competenta, iar
reclamantul investeste instanta prevazuta de lege sa solutioneze acea pricina,
nesocotind intelegerea mentionata, paratul va putea invocca exceptia de
necompetenta in aceleasi conditii aratate anterior, pt ca partile pot sa convina
numai in litigii in care competenta este reglementata prin norme dispozitive.
Subiectul 19. Exceptia de necompetenta
A) invocare .
Daca, pornind de la faptul ca are initiativa declansarii litigiului,
reclamantului I se recunoaste dreptul de a determina jurisdictia careia I se
adreseaza cu cererea sa, in aceeasi masura este posibil ca din nestiinta,
comoditate ori interes, reclamantul sa sesizeze un organ necompetent. Pt a
evita pronuntarea unei hotarari susceptibile de casare, competenta jurisdictiei
aleasa de reclamant poate fi contestata. Daca aceasta problema s-a ivit pe
parcursul procesului, dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei
hotarari, indifferent daca judecata este in prima instanta sau in caile de atac,
mijlocul procedural prin care poate fi invocate necompetenta, este exceptia.
Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia,ea
este obligate sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt
organ cu activitate jurisdictionala competent.
Exceptia de necompetenta se invoca diferit, dupa cum norma care
reglementeaza competenta are caracter imperative sau dispozitiv .
Exceptia de necompetenta absoluta poate fi invocate de oricare dintre parti,
de procurer sau de instanta din oficiu, in orice stare a pricinii.
Exceptia de necompetenta relative poate fi invocate numai de parat.
B) Solutii .
In solutionarea acestei exceptii, instanta poate sa pronunte admiterea sau
respingerea ei.
In cazul in care instanta se declara necompetenta, poate sa pronunte
urmatoarele solutii :
- declina competenta in favoarea unei alte instante sau organ cu
activitate jurisdictionala
- respinge cererea ca inadmisibila, daca este de competenta unui
organ al statului fara activitate jurisdictionala
- respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane,
potrivit art 157 din legea nr 105/1992, atunci cand apreciaza ca
este de competenta unei instante din alt stat.
Subiectul 20 Conflictele de competenta
Apar atunci cand 2 sau mai multe instante judecatoresti ori alte organe cu
activitate jurisdictionala se declara deopotriva competente sa judece un
litigiu sau, dimpotriva, se considera necompetente si isi declina reciproc
competenta.
Conflictul pozitiv de competenta poate sa apara atunci cand 2 sau mai multe
instante sunt investite cu aceeasi pricina- in care sunt aceleasi parti, acelasi
obiect si aceeasi cauza, si fiecare dintre instante se declara competenta,
respingand prin incheiere exceptia de necompetenta.
Conflictul negative de competenta apare atunci cand 2 sau mai multe
instante sau organe cu activitate jurisdictionala se declara necompetente sa
solutioneze aceeasi pricina, declinandu-si reciproc competenta.
Procedura de solutionare a conflictului de competenta este declansata de
instanta inaintea careia s-a ivit conflictul, adica de instanta care s-a pronuntat
ultima asupra competentei respectiv, instanta a carei hotarari a ramas
irevocabila ultima.
Instanta solutioneaza conflictul in camera de consiliu, fara citarea partilor,
printr-o hotarare care poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la data
comunicarii, cu exceptia celei pronuntate de ICCJ , care este irevocabila.
Din momentul in care devine irevocabila, hotararea este obligatorie pt
instanta careia I se trimite pricina, a.i. aceasta nu ar mai putea invoca din nou
exceptia de necompetenta. Se admite ca instanta de trimitere si-ar putea
verifica din nou competenta, insa numai pt temeiuri noi, care nu au fost
discutate cu ocazia regulatorului.
 Subiectul 21. Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura
- actul de procedura trebuie sa imbrace forma scrisa.
- Actul de procedura trebuie sa relateze chiar in continutul sau
faptul ca au fost indeplinite toate cerintele legii.
- Actul de procedura se intocmeste numai in limba romana, chiar
daca partile se exprima in limba materna
Exceptia de la aceasta regula o reprezinta principiul echipolentei sau al
echivalentei. Potrivit acestui principiu, in cazurile anume prevazute de
legiuitor, un act de procedura poate fi inlocuit printr-un act de procedura
care sa produca acelasi effect.
Aceasta inseamna ca legiuitorul nu a lasat nici instantei si nici partilor
posibilitatea determinarii altor repere in functie de care sa se aprecieze
asupra momentului de la care incepe sa curga termenul. Astfel :
- infatisarea partii in instanta. Echipolenta consta in faptul ca
infatisarea partii in instanta, personal sau prin mandatar,
echivaleaza cu o comunicare a citatiei cu cel putin 5 zile inaintea
termenului de judecata,
- partea a cerut comunicarea. Echipolenta consta in aceea ca
cererea de comunicare a unui act de procedura echivaleaza cu
insasi comunicarea actului de procedura respective, regula in
privinta momentului de la care incep sa curga termenele
procedurale fiind aceea ca termenele incep sa curga de la data
comunicarii actului.
- Comunicarea odata cu somatia. Echipolenta consta in aceea ca
desi hotararea a fost comunicata odata cu somatia de executare,
considerandu-se gresit ca este susceptibila de executare, aceasta
comunicare este echivalenta unei comunicari pt inceperea
cursului termenului de apel.
- Apelul inainte de comunicare. Actul de procedura care este
depunerea cererii de apel, inlocuieste actul de procedura al
comunicarii hotararii in vederea exercitarii apelului.
Ultimele 2 cazuri de echipolenta sunt valabile si in etapa recursului.
Subiectul 22. Nulitatea actului de procedura.
Nulitatea actelor de procedura este acea sanctiune procedurala care intervine
in cazul actului de procedura care nu indeplineste conditiile prevazute de
lege pt validitatea lui, lipsindu-l total sau partial de efectele sale firesti.
Potrivit art 105 alin 1 cpc, actele de procedura indeplinite de un judecator
necompetent sunt nule.
Simplul fapt ca actul de procedura a fost savarsit de o instanta necompetenta
atrage nulitatea acestuia.
Desi art 105 alin 1 cpc se refera la “judecatorul” necompetent, in realitate,
necompetenta se raporteaza la instanta, intrucat competenta este definita ca
fiind aptitudinea unei instante de a solutiona un litigiu.
In conditiile art 105 alin 2 cpc, actele indeplinite cu neobservarea formelor
legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin
aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin
anularea lor. Nu orice act de procedura facut cu neobservarea formelor
legale sau de un functionar necompetent este nul ci, pt anularea unui act de
procedura se cer a fi indeplinite cumulative 3 conditii :
- actul de procedura sa fi fost intocmit cu neobservarea formelor
legale sau de catre un functionar necompetent
- actul de procedura sa fi produs partii o vatamare
- vatamarea san u poata fi inlaturata decat prin anularea actului.
Alte cazuri de nulitate neconditionata:
Nulitatea neconditionata intervine si pentru:
- neplata taxelor de timbru sau a timbrului judiciar.
- Nelegala compunere sau constituire a completului de judecata
- Nerespectarea termenului prohibitive
- Depunerea cerrerii de apel/recurs direct la instanta de apel sau de
recurs.
In toate situatiile, nulitatea nu este conditionata de producerea unei vatamari
ci sanctiunea intervine pt ca nu a fost respectata o conditie exterioara cererii
de apel sau de recurs si anume aceea ca cererea san u fie inregistrata direct la
instanta de control judiciar.
Subiectul 23. Decaderea si repunerea in termen
Decaderea este sanctiunea procesuala care consta in pierderea dreptului de a
exercita o cale de atac sau de a indeplini orice alt act de procedura, daca nu a
fost respectat termenul imperativ prevazut de lege.
Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de
procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea
dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o
imprejurare mai presus de vointa ei.
Din dispozitiile art 103 alin 1 cpc, rezulta ca decaderea intervine numai in
caz de nerespectare a termenelor legale, imperative si absolute.
Aceasta deoarece:
- nerespectarea termenului prohibitive duce la nulitatea actului de
procedura
- daca nu este respectat un termen judecatoresc, sanctiunea consta
in posibilitatea judecatorului de a nu mai acorda un nou termen pt
indeplinirea actului de procedura care nu a fost indeplinit in
termenul initial.
- In cazul nerespectarii termenului convenit de parti cu privire la
durata arbitrajului, sanctiunea este anularea hotararii arbitrale.
Decaderea intervine in urmatoarele cazuri:
- cand prin lege este stability un termen fix pt savarsirea unui act
de procedura sau pt exercitarea unui drept, iar partea a lasat sa
expire acel termen fara sa beneficieze de el
- cand legea procesuala a stabilit ca exercitarea unui drept trebuie
sa se faca intr-o anumita etapa a procesului sau intr-un anumit
moment procesual, iar partea nu a respectat aceasta cerinta.
- Cand legea procesuala stabileste o anumita ordine in efectuarea
actelor de procedura,pe care partea nu a respectat-o.
Repunerea in termen.
Pt a se dispune repunerea in termen se cer a fi indeplinite mai multe conditii:
- partea care nu a savarsit un act de procedura inauntrul termenului
legal imperativ trebuie sa faca dovada ca a fost impiedicata dintr-
o imprejurare mai presus de vointa ei, care s-a produs inainte de
implinirea termenului.
- In termen de cel mult 15 zile de la data incetarii impiedicarii,
partea interesata trebuie sa formuleze atat cererea de repunere in
termen sis a si efectueze actul de procedura pe care mi l-a
indeplinit in termen.
Cererea de repunere in termen se solutioneaza de instanta competenta sa
solutioneze calea de atac sau sa indeplineasca actul de procedura cu privire
la care a intervenit decaderea.