Sunteți pe pagina 1din 9

3.

Virusuri cu tropism cutaneo-mucos


Din aceasta categorie de virusuri fac parte : virusul rujeolos, virusul rubeolic ,
virusuri din grupul Herpes si cele din grupul Pox.
3.1 Virusul Rujeolos
Virusul rujeolos apartine familiei Paramyxovirusurilor , genul .
alaturi de virusul urlian ,paragripale umane 2,4A,4B , virusul bolii
Newcastle ,virusurile paragripale 1 si 3, virusul respirator sincitial .
a)Morfologie. Structura
Virusul are forma filamentoasa sau sferica , diametrul 120-170 nm si doua
tipuri de proiectii : hemaglutinina (H) si factorul de fuziune (F). Structural
este format din :

Nucleocapsida constituita din genom (ARN monocatenar )si


nucleoproteine ce imbraca ARN cu aspect linear ,helicoidal.
Proteinele din aceasta structura sunt :
Proteina NP- cu rol in replicarea virala , in asamblarea si
inf=ducerea formarii de anticorpi fixatori de complement
Proteina L- participa la replicarea ARN , la capusonarea, metilarea
si poliadenilarea ARNm
Proteina P cu rol in sinteza ARN , in reglarea sintezelor
proteinelor, in mentinerea structurii nucleocapsidale prin
interactiune cu proteinele NP si L.
Proteina C favorizeaza interactiunile acid nucleic- proteina sau
proteina-proteina ,nu participa la replicarea virala.
Proteina V-cu rol in inhibarea replicarii virale
Proteinele W,J, NS1 si NS2 cu roluri inca incerte

b)Relatii virus-celula gazda


Virusul rujeolos determina relatii citolitice ,dar si infectii persistente in urma
relatiilor de tip simbiotic .In culturile celulare (rinichi fetal uman, rinichi de
maimuta,tulpini diploide umane de plaman fetal ), virusul rujeolos da efect
citopatic de tip sincitial ( celule gigante multinucleate cu incluzii
intranucleare ) , efect hemaglutinant si hemabsorbant fata de eritrocite de
maimuta Rhesus. Acelasi efect hemaglutinant se obtine si cu lichidul
obtinut in urma inocularii in cavitatea amniotica sau alantoidiana a oului de
gaina embrionat.

Inocularea parenterala a maimutei cu sange a maimutei cu sange sau


secretii din faringe care contin virus rujeolos determina aparitia unor forme
minore de boala.
c) Antigene Virale
Virusul rujeolos este dotat cu 3 antigene : hemaglutinant , hemabsorbant si
fixator de complement , fiind relativ stabil din punct de vedere genetic .
d)Boala la om
Virusul rujeolos determina la om doua afectiuni : rujeola si panencefalita
sclerozanta demielizanta acuta.
Rujeola afecteaza cu precadere precolarii i colarii , virusul avand ca
poarta de intrare calea respiratorie unde initial se multiplica , ulterior acest
process avand loc si in formatiunile limfoide regionale.Ulterior asistam la
prima viremie iin care virusul paraziteaza limfocitele , urmata de localizarea
acestuia
in
organe
(ficat,splina,rinichi,pulmon
,tract
gastrointestinal,tegumente ) si apoi viremia secundara cu diseminarea
masiva a limfocitelor si monocitelor infectate viral pentru ca in final sa se
localizeze in toate tesuturile limfoide si epiteliale (epiteliul cailor respiratorii
superioare si inferioare si uneori interstitial pulmonar). Incubatia bolii e de
10-11 zile .
Viremia primara coincide cu aparitia primelor semne (febra,
oculonazal
,tuse seaca,semnul Kplik. Debutul bolii este brusc cu febra ,tuse iritativa,
angina, fotofobie , aspectul fetei fiind de facies plans .
Rash-ul si exantemul sunt rezultatul unei reactii de hipersensibilitate
intarziata mediate de limfocitele T sensibilizate de antigenele virale.
Exantemul apare initial sub forme de macule catifelate in partea superioara a
gatului cu tendinta la confluare , apoi macule papuloase extinzandu-se la
fata ,apoi membre superioare si partea superioara a toracelui , apoi pe
spate ,picioare pentru a dispare in sensul invers al aparitiei.
Durata bolii necomplicate este de 7-10 zile .Uneori pot sa apara complicatii
determinate de virus (otite ,complicatii respiratorii si neurologice ) sau de
suprainfectii bacteriene favorizate de efectul imunosupresor al bolii de baza.
Panencefalita sclerozanta demielinizanta acuta (PESS) este o infectie lent
progresiva a SNC datorita persistentei virusului rujeolos cu aparitia ulterioara
a fenomenelor de autoimunitate pe linie celulara fata de celulele nervoase cu

virus persistent ,in timp producandu-se o degenerare mielinica cu evolutie


subacuta ,mortal. La ora actuala boala este considerata ca fiind data de o
varianta neurotropa a virusului rujeolos.
In patogenia bolii intervin anumite particularitati ale :
Virusului - tulpinile producatoare de boala sunt mutante
-sinteza redusa sau absenta de proteina M cu implicatii in
procesele
maturarii , asamblarii, si eliberarii de virioni
completi,infectiosi.
-defecte ale proteinelor H,F,N
Gazdei desi prin bariera hematoencefalica creierul este protejat de
invazia virusului in cursul viremiei; exista totusi anumiti neuroni
senzitivi care au terminatii pe suprafetele epiteliale si pe acest traseu
virusul poate traversa aceasta bariera ,producandu-se in mod continuu
variante antigenice minore care nu pot fi neutralizate de raspunsul
imun.
PESS are o perioada de incubatie de 8-10 ani cu un debut insidious si
survine la tineri ,mai ales baieti care au avut rujeola inaintea varstei de
1 an .Clinic se caracterizeaza prin instalare progresiva de sindrom
piramidal si extrapiramidal ,tulburari de sensibilitate ,determinate
intelectuala progresiva si exitus prin complicatii infectioase sau colaps
cardiovascular.
e)Epidemiologie
Rujeola prezinta un inalt grad de contagiozitate ,transmiterea facanduse prin contact direct cu bolnavul ,pe cale aerogena , neexistand
purtatori sanatosi de virus rujeolos.Evolutia bolii este endemic sau cu
valori epidemice, mai ales in sezonul rece ,afectand cu presilectie
colarii si precolarii . Se poate complica cu bronhopneumonii ,bronsita
cronica ,pneumonie virala , reactivarea THC.
f)Profilaxie
Profilaxia nespecifica izolarea bolnavului si masuri de igiena
personala
Profilaxia specifica pasiva administrarea de globuline umane la
bolnavi
-activa administrarea de vaccinuri (care pot fi
inactivate , vii atenuate sau vii supraatenuate ) la
varsta de 12-15 luni subcutanat si revaccinare la
varsta de 7-8 ani .Exista vaccinuri monovalente

,bivalente
(vaccine
antirujeolos
+
antiurlian)
,trivalente
(vaccine
antirujeolos+antirubeolic
+antiurlian).
3.2Virusul rubeolic
Virusul rubeolic este agentul etiologic al rubeolei ,deosebit de importanta
prin potentialul sau teratogen .
a)Morfologie.Structura
Virusul prezinta forma diferita ,predominant sferica cu diametrul de 50-80
nm. Este un virus ARN liniar, monocatenar, cu o capsida cu simetrie
icosaedrica cu 32 de capsomere , alcatuita din proteina C. Invelisul viral este
de natura lipoproteica acoperit de proeminente numite spiculi.
b) Structura antigenica
Virusul rubeolic poseda un singur tip antigenic. Nucleocapsida contine
proteine structurale(E1,E2 si C) si nonstructurale (nsP1-nsP4), primele dintre
ele fiind antigene ce induc raspunsuri imune. Astfel antigenul E1 induce
productia de anticorpi neutralizanti sau hemaglutinoinhibanti iar antigenele
E2 si C induc anticorpi neutralizanti si raspuns imun celular.
c)Relatia virus-celula gazda
Este o relatie de tip litic ce duce la infectii inaparente clinic ,infectia acuta si
infectia persistenta.
In culturile primare ale rinichiului de maimuta sau de iepure , in culturile
diploid de origine umana ,simiana sau de iepure.In culturile celulare continue
RK13, VE-RO ,BSC-1,SIRC efectul citopatic nu este vizibil sau se produce
tardiv si se traduce prin aparitia unor celule mari cu incluzii
intracitoplasmatice ,eozinofile,agregari ale cromatinei nucleare si distrugerea
membrane celulare.
Maimutele inoculate prezinta o boala usoara.
In oua inoculate nu apar modificari morfologice evidente,dar poate induce
infectia la maimuta.
d)Boala la om
Virusul rubeolic poate determina :

Forma acuta de rubeola virusul patrunde si se multiplica la nivelul


cailor respiratorii superioare apoi difuzeaza in ganglionii si foliculii
limfatici locali,iar dupa viremie are loc fixarea virusului in caile
respiratorii superioare , ganglionii cervicali si occipitali; dupa cateva
zile
apare
exantemul
maculopapulos
,care
ulterior
devine
scarlatiniform cu durata de 3-5 zile ,determinat de mecanism antigenanticorp. Adenopatiile persista mai multe saptamani.
COMPLICATII
Poliartrita - apare la adulti , cu predilectie la femei, dupa 3-7 zile
de la aparitia exantemului si afecteaza mai ales articulatiile
pumnului ,genunchilor,metacarpofalangiene .
Purpura trombocitopenica se manifesta prin trombocitopenie ce
explica eruptiile purpurice si diverse hemoragii (epistaxis ,
hematuria, gostrointestinale ) avand evolutii favorabile.
Meningoencefalita se manifesta prin convulsii ,uneori ataxie ,cu
sechele rare si prognostiv in general bun.
Panencefalita rubeoloasa progresiva complicatie foarte rara

Infectii persistente cu 2 aspecte clinice poliartropatia rubeolica si


malformatiile congenitale . Defectele congenitale pot fi cardiace
(persistenta canalului arterial , stenoza pulmonara , coarctatia de aorta
) nervoase ( microcefalie ,retard mintal ) oculare (cataracta
,corioretinita ,retinopatie , glaucom, microoftalmie).Sechele tardive se
caracterizeaza prin surditate , tulburari tiroidiene , retard mintal ,
diabet , leziuni degenerative cerebrale , autism . Se presupune ca in
cursul viremiei materne , virusul invadeaza placenta ,apoi difuzeaza in
organismul fetal in toate tesuturile.Instalarea persistentei virale in
rubeola este favorizata de mecanisme immune insuficiente : alterari
ale raspunsurilor imune specifice celulare prin infectia celulelor
implicate in acest raspuns (macrofage, limfocite T si B ) si raspunsuri
nespecifice prin sint eza scazuta de IFN si alterari ale activitatii
celulelor NK ,instalarea unei tolerante imune selective fata de
glicoproteina E1.
Infectii inaparente intalnita frecvent la adulti fiind o sursa de
raspandire a bolii si o cauza a scaderii rezistentei organismului fata de
alti agenti bacterieni sau virali.

e) Imunitatea
Imunitatea umorala sistemica este realizata prin anticorpi
seroneutralizanti ,fixatori de complement si hemaglutinoinhibanti .

Anticorpii de tip IgM ? apar cu cateva zile inainte de eruptii ,persista 612 saptamani ,fiind indicatori ai infectiei recente .
Anticorpii de tip IgG apar in momentul eruptiei , cu un maxim la 3-4
saptamani mentinandu-se toata viata. Anticorpii de tip IgA se pun in
evidenta in secretiile nazofaringiene si ser si se mentin aproximativ 5
ani de la infectie.
Anticorpii fixatori de complement apar cu o saptamana mai tarziu si
persista in titruri mici cativa ani.
Imunitatea celulara este caracterizata prin imunodepresie celulara si
functionala a limfocitelor T si depresia raspunsurilor proliferative la
mitogeni. La 1-2 saptamani de la infectie apar raspunsuri citotoxice
prin limfocitele TCD8 si TCD4, raspunsuri limfoproliferative si secretii
de limfokine.
Imunitatea in rubeola dureaza toata viata .fara a fi insa excluse
reinfectiile care sunt asimptomatice.
f)Epidemiologie
Rubeola este raspandita pe tot globul , cu evolutie endemo-apidemica
si izbucniri epidemic la interval de 5-9 ani.Afecteaza in special
copiii,adolescentii si adultii tineri ,cu precadere iarna si
primavera.Sursa de infectii este omul bolnav ,indifferent de forma
clinica ,transmiterea facandu-se pe cale aerogena sau prin obiecte
contaminate recent ; virusul se elimina prin secretii nazofaringiene
,urina,fecale,cu 4-7zile inaintea eruptiei si 7-14 zile dupa aparitia
acesteia.

g) Profilaxia
Profilaxia pasiva consta in administrarea de IgG umane hiperimune la
femeile gravide seronegative in cazul existentei suspiciunii expunerii la
infectii, cu repetarea dozei la 48h.
Profilaxia active consta in administrarea de vaccinuri vii atenuate ,
monovalente , bivalente (antirubeola-antirujeola), trivalente
(antirubeola+antirujeola+antiurlian) sau asociate cu alte vaccinuri
(polio,BCG,DTP) ; vaccinarea se face printr-o singura doza , la varsta de
12-15 luni,intramuscular sau subcutanat , cu revaccinare la 7-8 ani tot
cu o singura doza.

3.3 Grupul Herpesvirusurilor

In acest grup se cunosc cel putin 110 virusuri , dintre care in patologia
umana intervin 3 subfamilii :
Alphaherpesvirinae cu genul - Simplex virus (virus herpes simplex 1 si
2 , si virus

herpes B simian )
-Varicella virus (virus varicella zoster)
Betaherpesvirinae cu genul
Cytomegalovirus (virus citomegalic )
-Roseolovirus (virusuri herpetice umane 6 si
7)

Gammaherpesvirinae cu genul Lymphocriptovirus (virus Epstein-Barr)


-Rhadinovirus ( virus herpetic 8-asociat
sarcomului Kaposi )
- Thetalymfocriptovirus( virus Barek-la
pasari)

a)Morfologie.Structura
Herpesvirusurile au forma sferica ,cu dimensiuni de 160-20 nm ? ,avand 4
componente structurale :

Miezul contine genomul viral format din AND dublu catenar liniar,
infasurat in spiral ape un manunchi de proteine associate.Molecula de
ADN este compusa dintr-un lant lung (L) si unul scurt (S) legate intre
ele covalent.In structura genomica ,herpesvirusurile poseda o zona
constituita din blocuri de gene ale centrului viral cu rearanjamente
proprii fiecarei familii.
Capsida alcatuita din 162 de capsomere de forma unei prisme
hexagonala cu centrul gol ,cu simetrie icosaedrica.Capsomerele sunt
alcatuite din proteina VPS ,iar legatura dintre capsomere se realizeaza
prin 2 molecule ale proteinei VP23 si proteina VP19.Alte proteine
asociate capsidei sunt VP21,VP22 si proteaza VP24,iar in interiorul
hexamerelor se afla proteina VP26.
Tegumentul este o structura amorfa ,de natura proteica si contine
o serie de proteine si glicoproteine cu implicatii in replicarea virala si
sinteza proteinelor virale.
Anvelopa deriva din membrane nucleara a celulei gazed infectate
,pe suprafata careia se afla niste spini de natura glicoproteica.Acest

invelis viral are rol in atasarea si patrunderea virusului in celula ,in


maturarea virala si interactioneaza cu componentele sistemului imun .

b)Structura antigenica

Se descriu 2 antigene ,unul profund si altul solubil care se elibereaza in


mediul lichid al culturii celulare infectante ,pe baza acestora diferentiindu-se
2 serotipuri , 1 si 2.

c)Relatia virus-celula gazda


Intre virusurile herpetice si celula gazda se pot stabili diferite relatii:
De tip litic atasarea virusurilor se face la receptorii celulari prin
interventia glicoproteinelor de suprafata ,consecutive producandu-se
fuziunea invelisului viral cu membrana celulara.
Etapa urmatoare o reprezinta decapsidarea in citoplasma iar ARN viral
migreaza si patrunde in nucleul celulei gazed unde serveste ca matrita
pentru ADN si a 3 specii de proteine virale :, (reglatorii,enzimatice)
si (structurale).
Replicarea AND-ului viral se face intranuclear ,finalizandu-se cu aparitia
de noi particule virale ,care ajung la membrane celulara cu care
fuzioneaza pentru a o traversa ,moment in care vor fi inveliti cu alte
glicoproteine virale depozitate la acest nivel ,constituind viitoarea
anvelopa virala.
Celula infectata este profund modificata prin inhibarea metabolismului
propriu ,fragmentare cromozomiala si aparitia incluziilor nucleare , a
sincitiilor si celulelor gigante ,in final producandu-se moartea.
Relatia de tip litic se evidentiaza in culturile celulare primare ,linii
celulare continue ,culturi diploid sau culturi de fibroblaste ,prin efectul
citopatic si efectul transformant ; in oul embrionat inoculat pe
membrana corioalantoidiana , virusul herpes simplex 1 formeaza
pustule albe ,.., cu diametru mic iar virusul herpes simplex 2
formeaza pustule cu diametru mare si centru necrozat.
La animal (iepure,cobia,soarece) apar leziuni cutanate ( vezicule ,
pustule) , keratoconjunctivita , fenomene de meningoencefalita si
encefalita, paralizii si moarte in functie de calea de inoculare.
De tip simbiotic prin integrarea genomului viral in cel celular au loc
efecte de transformare (modificari morfologice, metabolice,genetice)
ale celulei.
Familia Herpesvirusurilor prezinta urmatoarele caractere biologic
comune:
Producerea de infectii latent,persistente pe tot parcursul vietii.

Reactivarea este determinata de stari febrile ,tulburari


digestive,hormonale ,expunerea la raze UV ,stress,subnutritie
,defecte imunitare.
Manifestari clinice diverse de la cele localizate (herpes labial) la
cele generalizate(varicela, mononucleoza infectioasa).
Tropismul este variat de la dermotropism la neurotropism si
limfotropism.
Spectru larg de gazde fiind virusuri ubicuitare ale vertebratelor .
Transmitere prin contact direct ,cale aerogena ,parenteral,
transplante de organe , transplacentar, pe cale sexuala.
Potential oncogen la virusurile herpes simplex tip 2 si virusul
Epstein Barr.

3.3.1.Subfamilia Alphaherpesvirinae
Cuprinde virusuri cu o serie de caractere comune :
o Ciclul de multiplicare virala este scurt si de tip litic in
infectia acuta si recurenta
o Sunt neurodermotrope
o Ganglionii senzoriali gazduiesc virusul in perioada de
latenta
dar si diferentiate :
Virusul herpes simplex determina infectii in primul
rand localizate,transmise prin contact direct
o Virusul varicella zosterian la prima infectie se
manifesta ca o boala generalizata cu viremie.
o

S-ar putea să vă placă și