Sunteți pe pagina 1din 60

SCOALA SANITARA POSTLICEALA CAROL DAVILA

PETROSANI

PROIECT DE CERTIFICARE
A CALIFICARII PROFESIONALE
NIVEL 5 DE CALIFICARE

CALIFICAREA PROFESIONALA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ABSOLVENT
CRASMATU IOANA VALERIA

INDRUMATOR DE PROIECT
As.med.VINTAN VICTORIA

ANUL ABSOLVIRII-2015

SCOALA SANITARA POSTLICEALA CAROL DAVILA


PETROSANI

PROIECT DE CERTIFICARE
A CALIFICARII PROFESIONALE
NIVEL 5 DE CALIFICARE

CALIFICAREA PROFESIONALA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA

ABSOLVENT
CRASMATU IOANA VALERIA

INDRUMATOR DE PROIECT
As.med.VINTAN VICTORIA

ANUL ABSOLVIRII-2015

Cuprins

ARGUMENT/MEMORIU EXPLICATIV..........................................................................................................3
ISTORIC SI DATE DIN LITERATURA............................................................................................................4
CAPITOLUL 1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL......................................................5
1.1Noiuni de anatomie............................................................................................................................................5
1.2.Funciile rinichiului............................................................................................................................................7
1.3.Cile urinare.......................................................................................................................................................8
CAPITOLUL 2. LITIAZA RENALA.............................................................10
2.1.Definiie............................................................................................................................................................10
2.2.Cauze................................................................................................................................................................10
2.3.Simptomatologie...................................................................................................................13
2.4.Examinri paraclinice.......................................................................................................................................15
2.5.Diagnostic diferenial.......................................................................................................................................16
2.6.Tratament..........................................................................................................................................................17
2.7.Evoluie i complicaii......................................................................................................................................20
2.8.Profilaxie, Prognostic.......................................................................................................................................22
CAPITOLUL 3. ROLUL NURSEI IN INGRIJIEA BOLNAVILOR CU LITIAZA RENALA...................23
3.1. Rolul asistentului medical in efectuarea actelor medicale..............................................................................23
3.2. Pregatirea preoperatorie...................................................................................................................................23
3.3. Pregatirea pentru operatie................................................................................................................................24
3.4. Ingrijiri postoperatorii.....................................................................................................................................26
CAPITOLUL 4. PROCESUL DE INGRIJIRE................................................................................................29
4.1. Prezentare caz 1...............................................................................................................................................31
4.2. Prezentare caz 2...............................................................................................................................................40
4.3. Prezentare caz 3...............................................................................................................................................50
Concluzii................................................................................................................................................................57
Bibliografie............................................................................................................................................................58

~1~

Motto

nvinge:
greutile profesiunii tale;
Stpnete:
suprarea i nerbdarea ta;
Gndete-te:
c cel suferind este:
dezarmat, fr putere i are nevoie
de ajutorul i ngrijirea ta!

Argument/Memoriu explicativ
~2~

Scopul tratrii acestei teme a fost unul foarte personal. De-a lungul timpului am ntlnit multe
persoane care au suferit de aceast afeciune. Cteva cazuri au avut un deznodmnt tragic.
Litiaza renal s-a impus preocuprilor umane de mult vreme datorit frecvenei, dar mai ales
a disconfortului sau complicaiilor pe care le genereaz.
Litiaza renal reduce durata medie a vieii la 20% din brbai i 5-10% din femei, iar dup
tratament sau eliminarea spontan a calculilor, indicele de recidiv este de 50% n 5 ani. In ceea ce
privete tipul litiazei depistate la 75% din cazuri este calcic (oxalat de calciu, fosfat de calciu), iar la
25% din cazuri sau alte tipuri de litiaz, litiaza se ntlnete cu frecven maxim ntre 20-40 ani, dar
nu este rar la copii, chiar de la natere i nici la cei foarte vrstnici.
Eu cred c studiul i analiza acestei teme m va ajuta s devin o asistent eficace pentru
pacienii care au nevoie de ajutorul meu i care se confrunt cu consecinele nefaste ale acestei boli
litiaza renal.

Istoric si date din literatura


~3~

Pietrele urinare au afectat oamenii din zorii istoriei . Primele pietre


cunoscute au fost descoperite in mumii egiptene . n 1901 ,englezul Arheolog E.
Smith a gsit piatra vezicii urinare la o mumie veche 4500 - 5000 ani de la El
Amrah , Egipt . Tratamentele pentru pietre au fost menionate n scrierile antice
egiptene medicale de la 1500 .Hr.
Chirurgia pentru a trata pietre a fost descris pentru prima dat n secolul 8
.Hr. de un chirurg antic indian pe nume Sushruta . El a furnizat informaii
detaliate cu privire la pietre urinare , anatomie urinar , i chirurgie pentru pietre
in scrierile sale , compilat ca Sushruta Samhita .
Pietre urinare n Evul Mediu

n Evul Mediu , chirurgii numiti " lithotomists " a cltorit prin Europa , cu
mesele lor speciale numite " tabele litotomie " pe care plasau pacientii sa taie
pietre . Noi nc mai folosim termenul de " poziia litotomie " n sala de operaie
astzi s se refere la introducerea unui pacient ntr- o poziie similar cu o femeie
la natere . Pacienii tratai de acesti lithotomists au fost de obicei oameni cu
pietrele vezicii urinare la prostata marita , mai degrab dect pietre la rinichi
reale . Pietrele vezicii conduc la infectii recurente , cauzate de durere , i a fcut
dificil pentru oameni de a urina .
Chirurgia moderna
Chirurgia moderna a fost dezvoltata n ultima jumtate de secol . In 1976 ,
prima operatie de piatra percutanat a fost efectuat de Fernstrom i Johansson .
ESWL ( litotritiei shockwave ) a fost dezvoltat din primele cercetari privind
efectul undei de oc pe piesele de aeronave de ctre compania german Dornier .
Acesta a fost dezvoltat pentru tratamentul pietrelor n prima procedur umana
apar n 1980.Dornier HM - 3 ( care a stat pentru modelul - 3 uman )
necesarutilizarea unei bi de ap i o targ aeriene elaborat n poziia pacienilor
. n prezent , maini ESWL foloseste n loc lichid de umplut " baloane " i gel

~4~

plasate mpotriva corpului pacientului , pentru a permite transmiterea de unde de


oc pentru tratament .
Ureteroscopie , sau plasarea unei lentile n ureter a fost descris pentru
prima dat n 1912 de ctre Hugh Hampton Young dar prima operatie de piatra
ureteroscopic nu a avut loc pn n 1981 .

CAPITOLUL I
ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR
1.1.NOIUNI DE ANATOMIE

Aparatul urinar este alctuit din cei doi rinichi i din cile evacuatoare ale
urinii:calice,bazinele,uretere,vezica urinar i uretra.
Rinichii,organele secretoare ale urinii,au form de boabe de fasole i sunt situate de o parte i
de alta a coloanei lombare.Fiecare rinichi este nconjurat de un strat celulo-adipos i nvelit cu o
capsul fibroas inextensibila,este situat n loja renal. Fiecare rinichi ,nconjurat de un strat celuloadipos i nvelit de o capsul inextensibil,este situate n loja renal.
Rinichii au o margine convex,o margine intern concava i doi poli :unul superior i altul
inferior.Pe partea concav se afla hilul renal,alctuit din arter i vena renal,limfaticele, nervii,
jonciunea uretro-bazinetala.
Rinichiul drept este ceva mai jos situat dect cel stng.
Loja renal este limitat n sus de diafragm,n spate de ultimele dou coaste i dedesuptul lor de
muchii i aponevrozele lombare,iar nainte,de viscerele abdominale .
Situarea lombo-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi resimite
lombar,abdominal sau pelvian,de ce tumorile renale se evideniaz ca o mas abdominal i de ce
flegmoanele perinefretice cu evoluie superioar mbraca simptomatologie toracic

~5~

Fig.1

Unitatea anatomic i fiziologic a rinichiului este NEFRONUL, alctuit din GLOMERUL


(polul vascular) i TUBUL URINIFER (polul urinar). Numrul nefronilor din cei doi rinichi se
evalueaz la 2 milioane.Glomerurul este primul element al nefronului i este acltuit dintr-un ghem de
capilare care rezult din ramificaiile unei arteriole aferente, provenit din artera renala.Capilarele se
reunesc apoi i formeaz o arteriol eferent, care se capilarizeaz din nou n jurul primei poriuni a
tubului urinifer.Tubul urinifer al doilea element al nefronului-se prezint sub forma unui canal lung de
50mm,format din urmtoarele segmente:
- capsula Bowman,
- tubul contort proximal,
- ansa Henle,
- tubul contort distal
- tubii colectori.
Capsula Bowman are forma unei cupe care nconjoar glomerulul i este alctuit din dou
foite.Capsula Bowman mpreun cu glomerul pe care-l conine,poart numele decorpuscul
Malpighi.Din tubii contori distali,prin canalele colectoare i canalele comune care se deschid
n papilele renale,urina format trece n calice i de aici n basinet.Legtura bazinetelor cu vezica
urinar organ dotat cu o musculatur puternic sisituate n pelvis,napoia pubisului-este realizat prin

~6~

cele dou uretere.Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora


decatre fibroame,chisturi ovariene sau canceroase recto-sigmoidiene

Fig.2

Uretera
Uretra este canalul excetor al vezicii-are la femeie un traiect foarte scuri de aprox5cm,spre
deosebire de brbat,la care traiectul este lung i traverseaz prostate,de unde posibilitatea compresiunii
uretrale de ctre un adenoma sau cancer de prostate cu rasunetasupra ntregului arbore urinar.

NOIUNI DE FIZIOLOGIE:
Rinichiul este un organ de importana vital i are numeroase funcii, dintre care
funcia principal const n formarea urinei.

1.2 FUNCIILE RINICHIULUI:


1. Funcia de formare a urinei:
Prin aceasta sigur epurarea organismului de substane toxice.Formarea urinei se datoreaz
unui mecanism compex de filtrare la nivelul glomerulilor i de reabsorie i

secreie la nivelul

tubilor Prin filtrare glomerural se formeaz urina primitiv, 150l urina primitive in24h,din filtrarea a
1500l plasma).Urina primitiv are compoziia plasmei, dar fr proteine, lipide i elemente

~7~

figurate.Conine deci:apa, glucoz, uree, acid uric i toi electroliii sngelui.n faza urmtoare la
nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerural, se formeaz urina definitiv.
La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau n mare cantitatea de substane utile i
n cantitate mic pe cele toxice.Substanele utile sunt substane cu prag, care sunt eliminate prin urin
numai cnd concentraia lor sanguin a deposit limitele fiziologice(apa, glucoz, NaCl).Substanele
toxice sunt substane fr prag,eliminarea lor n urin fcndu-se imediat ce apar n snge.Apa se
reabsoarbe n proporie de 99%, glucoza n ntregime, srurile i clorura de sodium n proporie
variabil de 98%.Substanele toxice nu sunt reabsorbite dect n proporie mult mai
mic:uree33%,75% acid uric.
2 .Funcia secretorie de meninere a echilibrului acido-bazic
El poate secret i elimina unele substane, ca amoniacul, cu rol foarte important n echilibrul
acido-bazic.Rinichii exercit o serie de funcii endocrine, dintre care amintim: eritropoieziei medulare;
3 .Funcia de epuraie sanguin
Cu rol important n reglarea tensiunii arteriale

1.3CILE URINARE

~8~

Fig. 3
1.3.1Ureterul
Ureterele sunt conducte care continu bazinetele celor doi rinichi, cobornd retro peritoneal de
o parte i de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ 25cm. Ajung n pelvis de unde se
vars n vezica urinar. Sunt formate din fibre longitudinale, la exterior i circulare la interior, graie
crora execut micri ondulatorii caracteristice (peristaltice) care fac ca urina s se ntoarc n vezic.
Pe faa inferioar uretrele au o mucoas, i pe cea extern un nveli conjuctiv.
1.3.2 Vezica urinar

Este un rezervor care colecteaz urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu mari posibiliti de
destindere (1-3 l) datorit musculaturii sale bogate format dintr-un strat longitudinal extern i actul
longitudinal intern.

1.3.3Uretra
Este un canal musculo- membranos care difer n raport cu sexul..La brbat exist un canal
comun, urinar i genital, de la vezic la meantul urinar. Are patru poriuni - intraparietal,
- prostatic (3 cm),
- membranoas (prin diafragm urogenital)
- spongioas sau pelvian.
La femei este un canal ntins de la vezic pn la vulv, paralel cu vaginul i posterior , are o
lungime de cca. 4 cm, fiind scurt se pot produce infecii urinare frecvente. Are dou poriuni:
intrapelvian i perineal, orificiul in ferior este situat posterior de clitoris.

~9~

CAPITOLUL II: LITIAZA RENAL

2.1DEFINIIE
Este o afeciune caracterizat prin formarea de calculi (concreiuni minerale,organice i de cele
mai multe ori mixte) ,n bazinet i de-a lungul cilor urinare (ncepnd cu tubul urinifer i terminnd cu
uretra),n urma precipitrii substanelor care n mod normal,se gsesc dizolvate n urin.

2.2CAUZE
Calculii renali se formeaz atunci cnd balana ntre ap, srurile, mineralele i alte substane
din urin se modific. Modul n care aceast balana este modificat determin tipul de calcul care se
formeaz. Cei mai muli calculi renali sunt formai din calciu i apar atunci cnd nivelul acestuia n
urin se modific.

Fig.4
2.2.1 FACTORI DE RISC
~ 10 ~

- Consumul insuficient de lichide (n special de ap),duce la diminuarea volumului urinei, care va fi


deci mai concentrat n saruri.
Unele medicamente
diureticele, de exemplu, pot crete riscul de formare acalculilor renali. Efectul acestor medicamente
asupra formrii de calculi este variabil.Prin urmare, persoanele cu risc crescut trebuie s consulte
medicul sau farmacist inainte de luarea medicamentelor.
Consumul insuficient de fructe i legume
consumul de fructe i legume estea sociat cu un risc sczut de formare a calculilor, deoarece
favorizeaz excreia de citrat, un inhibitor al cristalizrii srurilor n cile urinare.
Consumul excesiv de proteine(carne, peste, etc.) favorizeaz formarea calculilor deoarece
determina creterea nivelului de calciu, oxalat i acid uric din urin, precum i diminuarea nivelului de
citrai (un factor de protecie mpotriva calculilor). Proteinele deorigine animal sunt cel mai frecvent
incriminate. Acitivitate limitat sau sedentarism duce la pierderea treptat a masei osoase,deci la
eliberarea calciului din oase.
Luarea de suplimente de calciu ntre mese, nensoite de alimente.
Alimentaie bogat n oxalati determin creterea nivelului de oxalai din urin.Aceast
substan se gsete n numeroase alimente, dei doar o parte din acestea par s creasc n mod
semnificativ nivelul din urin spanacul, sfecla roie, nucile, ciocolata, trele de gru, migdalele,
arahidele i cpune. Luarea suplimentelor de vitamina Deste indicat consultarea medicului
inaintede a lua suplimente de vitamina D.
Factori anatomici-congenitale sau ctigai care altereaz drenajul urinei
Factori bacteriologici-exist unii germeni care secret ureaz generatoare de amoniac,
favoriznd apariia calculilor amoniaco-magnezieni.
Factori metabolici-guta, avitaminoze

2.2.2CLASIFICARE CALCULILOR RENALI


a. Calculii caliceali pot fi localizai n fiecare grup caliceeal (superior,mijlociu,inferior). Cauzele impsibilitii
eliminrii acestor calculi pot fi:-megacalicoza-stenoza tijei caliceale de cauza intrinsec (infecii specifice sau nespecifice
extrinsec).
b. Calculi bazinetali (pielici) care apar secundar urmtoarelor leziuni:-megabazinet cu alterarea
fluxului urinar -hidronefroza congenitala de natura intrinsec sau extrinseca.

~ 11 ~

-hidronefroze dobndite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la nivelul ureterului, jonciunii
pielo-ureterale sau bazinetului.-reflux vezico-uretero-renal
c)Calculi coraliformi (pielocaliceali),care ocup bazinetul i una,dou sau toate cele 3 tije
caliceale (clasificarea afost descris anterior), calculi colariformi evolueaz asimptomatic i sunt
descoperii ntmpltor.n general sunt calculi de struvita ncadrai n asamblul litiazelor infectate.

2.2.3COMPOZIIA CALCULILOR RENALI

Fig. 5
Calculii conin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu i uneori fosfat amoniaco-magnezian,
cum e cazul calculilor coraliformi ce apar n legtur cu o infectieurinara. Uneori conin acid uric,
cistina (rar) sau o alt substana medicamentoas.
Calculii pe baz de calciu Acest prim grup, care reprezint 75% 85% din cazurile de calculi
renali, nglobeaz calculii de oxalat de calciu (cei mai frecveni), fosfat de calciu sau dintr-un amestec
al acestor dou saruri. Mai muli factori contribuie la creterea concentraiei de calciu n urin. Printre

~ 12 ~

acetia se numra deshidratarea, aportul excesiv de vitamina D, unele medicamente (hormonii


tiroidieni, diureticele) i unele boli(cancer, boli renale, hiperparatiroidism). Creterea concentraiei de
oxalai n urin se datoreaza unei alimentaii bogate n aceast substan sau unor factori genetici.
Calculii de struvita aceast categorie reprezint 10% -15% din cazurile de calculi renali. Sunt
compui din magneziu i din amoniac i sunt asociai cu infeciile bacteriene cronice ale cilor urinare.
Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac dinurina, un factor favorabil formrii
cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuride calculi renali, aceti sunt mai frecveni la
femei dect la brbai. Deseori, se dezvolta la persoane care utilizeaz catetere urinare o perioad
ndelungat de timp.
Calculii de acid uric reprezint 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Aa cumindica numele
lor, ei se formeaz datorit unei concentraii anormal de crescute de acid uric din urina. Acidul uric este
un produs al metabolismulu proteinelor. O diet bogat n proteine poate antrena un exces de acid uric
n urin. Pacienii cu guta sau cei care efectueaz chimio terapie sunt predispui la apariia acestui tip
de calculi renali.
Calculii de cistina aceast form rar afecteaz mai puin de 1% din pacieni.Calculii sunt
compui din cistina, un aminoacid. n toate cazurile, formarea lor se datoreazacistinuriei (excreia unei
cantiti excesive de cistina prin rinichi)

2.3.SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia litiazei variaz cu sediul i cu mrimea calculilor. Un calcul care se dezvolta
n ntregul sistem pielocaliceal (calcul coraliform) poate fi bine tolerat i d doar: dureri lombare
difuze intermitente,infecie urinara cronica asociat cu dureri sau arsuri n timpul
urinarii(disiurie),creterea numrul de miciunii, uneori hematurie.Un calcul mic angajat pe ureter
poate da tabloul complet, de intensitate uneori chiar dramatic, al colicii renale .Ea poate s apar "ca
un fulger pe cer senin", dar de multe ori dup eforturi, trepidaii,alergri.
Hematuria i uneori piuria apar dup colica renal, urina tulbure, urt mirositoare greuri i
vrsturi.Febra este semnul clinic care certifica apariia infeciei. Fiind un obstacol pe caleaurinara,
litiaza favorizeaz staz (hidro-nefroza, ureterohidronefroza) i deci infecia urinar, care poate s
duc n timp la alterarea rinichilor (pielonefrita cronic), cu rinichi scleroatrofic i perinefrita
sclerolipomatoasa

2.3.1Simptomatologie clinic
Litiaza renal se poate manifesta clinic urmtoarele forme:

~ 13 ~

a.calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bnuit la bolnaviide gut, infeciei
urinare, imobiliti la pat, paraplegici.Anamneza furnizeaz informaii despre anumite obiceiuri
alimentare, abuz de alimente bogate n proteine (carne) sau oxalai (spanac, sfecl roie, ciocolat)
despre mediul deviata al pacientului (cald i uscat), infecii urinare n antecedente sau eventuale
eliminrianterioare de calculi.
b. durerea n durerea violent (colic renal) dar i sub form de nevralgie(durere nud, uneori
doar o jen la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipic manifestarea litiazei renale.
Colica renal nseamn nseamn distensia acut a cilor excretorii deasupra obstacolului i
spasmul supraadugat.
Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifest cadurere vie n
zona lombar, de obicei unilateral, n hipocondru i fosa iliac de aceeai parte cu iradieri spre
organele genitale externe i faa intern a coapsei.
Durerea se nsoete de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe digestive (greuri,
vrsturi, parez intestinal) i vegetative (paloare, transpiraii, tahicardie).
Durata este variabil, ore sau chiar zile, iar sfritul colicii poate coincide uneori cueliminarea
calculilor.
c. infecia urinar datorit stazei urinare realizate prin obstacol i a refluxului urinar, germenii
pot infecta cile urinare, fie pe cale ascendent, fie pe cale hemetogen genernd infecii de diferite
tipuri. Infeciile urinare reprezint complicaii redutabile ale litiazei i, de multe ori, reprezint singura
form de manifestare a acestuia.
2.3.2Diagnosticul clinic include

1. Anamneza urmrete precizarea urmtoarelor elemente


- varsta-sex
- antecedente heredo-colaterale
- rezidenta geografic
- ocupatia
- volumul zilnic al ingestiei de lichide
- regimul alimentar
- tratamentul medicamentos
- prezenta calculior eliminai de pacient n antecedente
- structura cristalografica a calculilor analizai ulterior
- prezenta infeciei urinare associate
2.3.3 Examenul clinic obiectiv const:

~ 14 ~

a. Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza renal (sindromCushing,


hipertiroidism, guta, sarcoidoza) sau evidena vezicii neurologice cu risc de formarea litiazei vezicale.
b. Semne locale:
-sensibilitate dureroas la palparea lojei renale
-prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil
-sensibilitatea punctelor ureterale
-prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urinei

2.3.4Diagnostic pozitiv
Calculii renali pot fi descoperii n timpul unui examen de rutin, dar n general sunt
diagnosticai la persoanele care acuz durere lombar acut sau la pacieni cu infecii urinare cronice.

2.4.EXAMINRI PARACLINICE

Radiografia renal simpl evideniaz calculii radioopaci, numrul, forma i localizarea lor.
Ecografia este un examen neinvaziv, dar nu poate pune n eviden calculii mici, inspecial cei
localizai n uretere sau vezica urinar,.permite de asemenea diagnosticarea litiazei renale i a
impactului su asupra rinichiului.
Pielografia intravenoas - examen cu ajutorul cruia se poate determina localizareacalculului
n sistemul urinar i se poate stabili gradul de obstruare cauzat de acesta.Examenul consta n
radiografierea cilor urinare, dup opacifierea cu o substan decontrast, realizat prin injectare
intravenoas. Acest examen a fost nlocuit detomografia computerizat (CT), dar este n continuare
utilizat n numeroase afectiuniurinare.
Tomografia computerizat (CT) n spirala- a devenit testul de elecie pentru evaluarea calculilor
renali. Poate identifica calculii indiferent de compoziia lor i nu necesit utilizarea unui produs de
contrast. .
Urografia intravenoas cu substan de contrast pune n eviden calculii radiotranpareni, ca i
modificrile cilor urinare n amonte de obstacol, impactul asupra parenchimului renal i eventualele
leziuni anatomice.
Scintigrafia renal - apreciaz funcionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic, dar ea nu
este indispensabil diagnosticului.

~ 15 ~

Sumarul de urin. Se cerceteaz prezena: albumine cu apreciere cantitativ; glucoz;


mobilinogen; pigmeni biliari. Sedimentul urinei: leucocite; hematii; diferite sruri.
Reacia (pH-ului) urinei normal acidat i variaz ntre 4,6-8,8 n funcie de diet.
Volumul urinar n medie 1500 ml/zi n funcie de aportul hidric:mai puin de 1500 ml/zi
oligurie mai mult de 1500 ml /zi poliurie
Mirosul urinei:fetid: semnific infecii urinare severe;amoniacal: fetid n infecii urinare
Proba Addis Hamburgher determin numrul de hematii sau leucocite eliminate pe minut,
recoltare ce se repet la 100 minute.
Urocultura este examinarea bacteriologic a urinei i are drept scop depistarea infeciei
urinare. Recoltarea impune condiii sterile, dup o prealabil toalet local(genital), din mijlocul
jetului urinar (civa mililitri).Urina recoltat se nsmneaz pe medii de cultur i citirea se face
dup intubare latermostat 24 h.

Fig.6
2.5.DIAGNOSTIC DIFERENIAL

a. Din punct de vedere al sindromului dureros cu :


- litiaza colecistica

~ 16 ~

- colecistita acut
- pancreatita
- discopatia lombar
- spondiloza lombar
- anexita i metroanexita
- chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar
- apendicita
- sindrom ocluziv
b.Din punct de vedere al hematuriei cu:
- traumatisme ale aparatului urinar
- tumori renale
- litiaza vezicala
- infarct renal
-glomerulonefrita
Diagnosticul diferenial se poate pune pe baza investigaiilor mai sus descries.

2.6.TRATAMENT

n cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat n funcie de:


- vrsta pacientului
- tarele organice asociate
- dimensiunile calculului
- compoziia chimic a calculului
- gradul de afectare a funiei renale
- stare rinichiului controlateral
- asocierea complicaiilor(durere,infecie urinar,insuficient renal) .Majoritatea pietrelor sunt
eliminate n mod spontan n termen de 6 sptmni, inspecial dac pacientul consuma lichide. Pot fi
administrate analgezice pentru reducerea durerilor (acetaminofen), pn la eliminarea
calculului.Calculii prea mari, cei care provoac dureri violente, infecii sau hemoragii
trebuie pulverizai n fragmente mici sau extrai chirurgical.
Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici:
Litotripsia (litotritia) extracorporala intervenie ce utilizeaz unde de oc produse pe piele i
orientate direct ctre calcul, pulverizeaz calculul n fragmente mici ce pot fieliminate de ctre
sistemul urinar.

~ 17 ~

Nefrolitotomie percutanata tehnic utilizat atunci cnd calculul este prea mare sau poziionat
astfel nct nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala. Se efectueaz prin introducerea, printr-o
incizie, a unui tub de observaie i a unui instrument numit nefroscop n rinichi. Cu ajutorul
nefroscopului se extrage calculul. Dac acesta este prea mare, el poate fi pulverizat cu ajutorul unei
laser sau a energiei electrice.
Ureteroscopia operaie necesar pentru extragerea calculilor localizai n uretere.Consta n
introducerea unei sonde (sau ureteroscop) n vezica prin uretra i ghidat apoi pn la uretera. Calculii
sunt apoi fragmentai sau extrai ntregi. Aceast tehnic poate afecta ureterele .
Tratamentul conservator al litiazei renale implic:
Tratamentul profilactic propriu fiecrui varieti de litiaze.
Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziaz, oricare ar fi natura lor chimic.
Tabloul clinic cel mai frecvent observat n litiaza renal este constituit de colica ureteral.n 6080% calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical, calcul putndu-se elimina spontan. De
asemenea, chiar i n cazurile cnd calculi ureterali nu se nsoesc decolica acut, se va aplica mai nti
un tratament medicamentos.
n tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra n primul rnd medicaia
antispastic i antialgic pe cale intramuscular sau intravenoas.analgetice: Algocalmin, Novalgin
intramuscular sau intravenos; supozitoare sau tablete nforme mai uoare: Scobutil, Lizadon; n
formele mai grave Fortral intramuscular;antispastice: papaverina fiole intravenos sau intramuscular
foarte lent de obicei n asocierecu Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg. Intravenos sau
intramuscular.
Aplicaii de cldur: n regiunea lombar (pern electric), bi fierbini.
Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesar, n cazul cnd durerile sunt extrem de
intense, dei opiaceele au dezavantajul de a mpiedica migrarea calculilor.
Cura de diurez nu este indicat n faza iniial dureroas, deoarece crete presiunea
intrapielitic care are rol important n producerea durerii.
Odat durerea calmat, se va trece la o analgezie de baz prin administrarea per oral sau
supozitoare de spasmolitice i analgetice pentru c se obine odilatare i o diminuare a perstalticii
cilor urinare, i, deci o scdere a factorilor care declaneaz durerea. n aceast perioad este indicat
cura de diurez care favorizeaz migrarea calcului.Volumul urinar va trebui s depeasc 1,5 l/24h.
Pot fi recomandate i ceaiurile de plantecu aciune diuretic, asociate cu indicaia care regleaz
dinamica ureteral.
Pentru eliminarea spontan a calcului are o mare importan micarea i aa zisa ,,scuturare a
pietrei.
n cazul n care este prezent leucocituria i bacteriuria, se va aplica terapia antibiotic.

~ 18 ~

Tratmentul colicii renale se poate face i ambulatoriu, dar orice colic febril prelungit sau
complicat cu oligurie, impune internare pentru investigaiile suplimentare i tratament adecvat.
n colicile violente prelungite care nu cedeaz la analgetice i spasmofilitice uzuale se mai
asociaz: ROMERGAM, FENOBARBITAL. Dac nici aa durerea nu cedeaz, se administreaz
MIALGIN, ATROPIN.
n cazul n care tratamentul medical nu a dat rezultate sau n cazurile complicate cu insuficien
renal se aplic tratament urologic i la nevoie chirurgical.

Fig.7
2.6.1Tratament profilactic
Este n funcie de compoziia chimic a calculilor.Litiaza renal fiind o boal cronic a
ntregului organism, necesit un tratament delung durat. Tratamentul s-a dovedit eficace n profilaxia
recidivelor, acestea diminund de la 40% la 10%
Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei i medicaiei urmrete:
- scderea concentraiei urinare printr-un aport crescut lichidian;
- diminuarea aportului substanelor formatoare de calculi;

~ 19 ~

- creterea aportului de mediatori care inhib cristalizarea;


- modificarea pH-ului urinar;
- lupta contra infeciei.
2.6.2Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical impune doar o etap a tratamentului litiazei renale, el va fi continuat
ntotdeauna cu msuri de prevenire a recidivei calculoase.

Fig.8

2.7.EVOLUIE I COMPLICAII

Evoluia este n general bun, muli bolnavi reuind dup colici recidivate s elimine calculul.
De cele mai multe ori, dac nu a fost gsit i tratat cauza, procesul de formare a calculului continua,
chinuind timp ndelungat bolnavul, ducnd la operaii repetate.
Unii bolnavi internai n spital nu accepta intervenia chirurgical, ajungnd frecventla blocarea
caii urinare cu scoaterea rinichiului din funcie (n acest moment nceteaz durerea, fapt care bucura pe
bolnav, dar calmarea este neltoare, pentru c dac persistacirca dou luni, obstacolul distruge
ireversibil rinichiul).
Exista posibilitatea foarte rar de anurie (blocarea funciei renale bilaterale), o urgen de prim
ordin de diagnostic i tratament..
Evoluia depinde de numrul i mrimea calculilor, obstrucia cilor urinare depinde de
eficiena tratamentului i posibilitatea prevenirii recidivelor i a complicaiilor.
Factorii care pot influena evoluia i prognosticul, sunt: natura litiazei,dimensiunile, forma i
situaia topografic a calculului, numrul, gradul de obstrucie acilor urinare, prezena sau absena
infeciei i riscul de recidiv.
Cu privire la natura litiazei, se tie c cea uric este mai bine tolerat, puin dureroas, iar
tratamentul de dizolvare a calcului este eficace.

~ 20 ~

Dintre litiazele calcice, cea fosfatic este mai grav dect cea oxalic, prin faptul creci diveaz
i se infecteaz.
n funcie de dimensiunile, forma i situaia topografic a calcului pot fi prevzute ansele de
eliminare spontan. Calculii caliceali sunt de obicei bine suportai, ns ansele de eliminare
suntminime.

Complicaiile comune ale litiazei renale sunt:


- complicaiile mecanice
- complicaiile infecioase
- complicaiile renale.

2.7.1Complicaiile mecanice
Sunt determinate de prezena unui calcul pe cile urinare excretoare, care reprezint un
obstacol incomplet su complet privind excreia urinii.Este posibil ca, uneori, s se instaleze n amonte
fa de obstacol o dilatare pielocaliceal de volum variabil.
Excluderea funcional a rinichiului (rinichi mut) are loc n cazul cnd calculul produce o
obstrucie total.
Anurie reprezint o complicaie grav datorit fie unui mecanism reflex, fie unor leziuni de
pielonefrit litiazic pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucii bilaterale.

2.7.2Complicaiile infecioase
Sunt favorizate de litiaza renal. Dup infecia pielic se instaleaz pielonefrita acut sau
cronic cu insuficien renal ireversibil.Tot n cadrul complicaiilor infecioase se menioneaz:
- pionefroza,
- flegmonul perinefritic,
- septicemia.

2.7.3Complicaiile renale
Sunt reprezentate de nefropatia obstructiv nsoit de nefrit interstiial cronic.

2.8.PROFILAXIE

~ 21 ~

Profilaxia litiazei este foarte simpl:regul general este cutarea i tratarea bolilor generatoare,
asociate cu cura de diureza,deci ingestie mare, zilnic de lichide (orice fel) n cantitate de peste 1500
ml/zi, putndu-se ajunge constant la 2 -3 litri/zi
se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminrii de urin cu mpiedicarea concentrrii i deci
precipitrii srurilor.
Regimul alimentar are o mare importan, n funcie de tipul litiazei
Pentru litiaza oxalic se exclud spanacul, mcriul, varza roie, castraveii, prunele, caisele,
fasolea boabe, mazrea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub form de dulciuri, finoasele, bauturile
alcoolice.Pentru litiaza uric se indica aport sczut de proteine, produse lactate, interzicndu-se carnea
de purcel, miel, viel, vnatul, mezelurile, momitele, splin, ficatul, creierul.

2.8.1PROGNOSTIC

Bilateralitatea reprezint un semn de prognostic sever. Gradul i durataobstruciei are o mare


importan prognostic, deoarece atunci cnd este sever i sediul este sus situat, va duce la odistrugere

nefrotic ireversibil.

Fig.9

~ 22 ~

CAPITOLUL 3: ROLUL NURSEI IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU LITIAZA


RENALA

3.1 ROLUL ASISTENTULUI MEIDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE


Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din
urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,contribuie la crearea unui climat favorabil
intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea tuturor regiunilor organismului,servindu-l si
cu instrumentarul necesar,toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului de consult al bolnavului

3.1.1ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI


Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele:
-pregatirea psihica a bolnavului
-adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar
-dezbracarea si imbracarea bolnavului
-aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor
-asigurarea iluminatiei necesare examinarilor
-deservirea medicului cu instrumente
-ferirea bolnavului de traumatisme si raceala
-asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului

3.2 PREGATIREA PREOPERATORIE

3.2.1 Scop
Pregtirea pacientului naintea interveniei chirurgicale este un element major de prevenire a
infeciilor postoperatorii. De ea depinde reuita operaiei i evoluia postoperatorie.

~ 23 ~

Neutralizarea surselor de suprainfecie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la distan (nasofaringian i vezic urinar)
Reducerea posibilitilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice
Depistarea i semnalarea unor leziuni cutanate, infecii ORL sau urinare recente ori vindecate
parazii externi, posibiliti de alergie

3.2.2Pregtirea fizic i psihic a pacientului


*Pacienilor ajuni la secia de chirurgie trebuie s li se asigure confort fizic i psihic.
Pacienii internai sunt agitai, speriai, inhibai de teama interveniei chirurgicale, de diagnosticul
imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte.
*Asistenta medical are obligaia ca prin atitudinea i comportamentul ei s nlture starea de anxietate
n care se gsete pacientul nainte de operaie :
s l ajute s-i exprime gndurile, grijile , teama;
s i insufle ncredere n echipa operatorie;
s i explice ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala de operaie, n preanestezie, cum va fi
aezat la masa de operaie, cnd va prsi patul, cnd va primi vizite;
s l asigure c va fi nsoit i ajutat .
* Asistenta medical trebuie s rspund cu amabilitate, profesionalism, siguran i promptitudine
la solicitrile tuturor pacienilor, nct acetia s capete ncredere n serviciul n care a fost internat.
*Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dur dar nici cu slbiciune, binevoitoare, dar
i autoritar, va reui, cu siguran, s inspire pacienilor ncredere.
Dac:
ea nu va dovedi rbdare, pricepere, n conducerea unei discuii de nceput, menit s
ncurajeze bolnavul

3.3 PREGATIREA PENTRU OPERATIE

Rolul pregtirii preoperatorii a pacientului deine un loc important n prevenirea infeciilor


nosocomiale.

~ 24 ~

Se face n funcie de timpul avut la dispoziie i de starea general a pacientului

3.3.1. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT


In ziua precedenta
Repaus ;
regimul alimentar s fie uor digerabil i cu consum de lichide pentru meninerea tensiunii arteriale,
dezintoxicarea i mrirea diurezei, diminuarea setei i acidozei postoperatorii.
Alte pregtiri pentru intervenie:
antibioterapice cnd se anticipeaz apariia unei infecii postoperatorii, splturi vaginale repetate cu
antiseptice pentru infecii ginecologice.
spltura gastric n intervenii laborioase pe stomac

In seara zilei precedente


Pregtirea pielii
se face baia general, la du (dup clisma evacuatoare) :
splatul prului, toaleta buco-dentar, toaleta nasului ;
se verific regiunea inghinal, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fr lac de unhii), picioarele, spaiile
interdigitale.
Cu un aparat de ras propriu se rade prul ct mai larg n funcie de zon, ct mai aproape de momentul
interveniei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriaiilor cutanate i se badijoneaz cu un
antiseptic regiunea ras , aplicnd apoi pansament antiseptic uscat. (n unele cazuri se pot folosi creme
depilatoare).
Pregtirea tubului digestiv :
clism evacuatoare (cu excepia interveniilor pe colon),
nu se dau purgative se face du dup clism;
alimentaie lejer : sup de legume, buturi dulci sau alcaline.

In ziua interveniei

~ 25 ~

bolnavul nu mai bea,


se face eventual o clism cu 4 ore naintea interveniei,
se ndeprteaz bijuteriile,
se ndeprteaz proteza dentar care se pstreaz n cana cu ap,
se rebadijoneaz cu un antiseptic colorat regiunea ras.
se mbrac pacientul cu lenjerie curat, n funcie de intervenie;
se pregtesc documentele : foaia de observaie, analize, radiografii, care vor nsoi pacientul.

Fig.10

3.4 INGRIJIRI POSTOPERATORII

3.4.1.SUPRAVEGHEREA OPERA TULUI


Este sarcina fundamental a asistentei medicale.
Supravegherea este permanent, n vederea depistrii precoce a incidentelor i complicaiilor
postoperatorii.
Prezena permanent lng pacient permite asistentei medicale ca, pe lng elementele de
supraveghere indicate de chirurg i anestezist, s sesizeze orice alte mici modificri i acuze
subiective (durerea) i s administreze, la timp, tratamentul prescris, evitnd iniiativele personale,
fr a ine cont de responsabilitile celorlali membri ai echipei.
3.4.2 INSTALAREA BOLBAVULUI
se face ntr-o camer cu mobilier redus i uor lavabil, care va fi curat, bine aerisit, linitit, n
semiobscuritate , cu temperatura de 18-20C (cldura excesiv deshidrateaz i favorizeaz hipotermia),
prevzut cu instalaii do oxigen montate n perete, cu prize n stare de funcionare i cu aparatur
pentru aspiraie.

~ 26 ~

Patul va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern i, dac este cazul, salteaua va fi
antiescar.
3.4.3 ELEMENTE DE SUPRAVEGHEAT
Supravegherea operatului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele examenelor
complementare.
Date clinice:
Aspectul general al operatului
culoarea pielii sesiznd paloarea i cianoza
coloraia unghiilor , urmrind apariia cianozei

starea extremitilor, paloarea sau rcirea nasului, urechilor, minilor i picioarelor


starea mucoaselor-limba uscat sau umed, sabural sau curat-indic starea de hidratare a
operatului
starea de calm sau agitaie, tiind c toropeala sau agitaia extrem exprim o complicaie
chirurgical (hemoragie intern, peritonit postoperatorie etc.)

3.4.4 DIFERITI PARAMETRI FIZIOLOGICI


Tensiunea arterial se msoar ori de cte ori este nevoie n primele dou ore dup operaie din 15 n 15
minute, din 30 n 30 de minute n urmtoarele ase ore i din or n or pentru urmtoarele 16 ore
notnd datele n foaia de reanimare.
Pulsul se msoar la 10-15 minute urmrind frecvena, ritmicitatea, amplitudinea care se noteaz. n
cazul n care apar modificri ale pulsului, bradicardie sau tahicardie, se va sesiza medicul reanimator.
Respiraia : se noteaz frecvena, amplitudinea, ritmicitatea i se sesizeaz, deasemenea, medicul n caz
de tuse sau expectoraie. Astzi datorita PIPEI MAYO, lsate pn la apariia reflexelor i pe care operata o
elimin cnd se trezete, nghiirea limbii este imposibil (asist.med. nu tb.s fie tentat s o repun
pentru c deranjeaz bolnavul). Cea mai mic modificare a respiraiei va fi semnalat
anestezistului, care, n funcie de caz , va indica o aspiraie pentru a ndeprta mucozitile din
faringe sau va recomanda administrarea de oxigen.

Temperatura se msoar dimineaa i seara i se noteaza n F.O.

~ 27 ~

3.4.5 Pierderile lichidiene sau sanguine


Urina va fi captata prin drenuri,sonde,in urinare transparente de sticla sau material plastic.Cele mai multe
operatii urologice se termina prin introducerea drenurilor si sondelor destinate evacuarii urinei.
Urinarele se vor aseza la un nivel inferior fistulei,vor fi inchise etans cu un dop care prezinta un orificiu cu
diametru identic cu al tubului care se racordeaza la dren sau sonda.
Urinare si tuburile vor fi dezinfectate,inainte de intrebuintare,ptr a preveni infectia urinara ascendenta.In
urinare se introduce o solutie antiseptica care sa aibe si efect deodorant.
Tuburile si sondele permanente vor fi introduse in urinar fara cuduri,cu lumenul neobstruat de peretii sau
fundul urinarului si nesuspendate deasupra lichidului urinar.
Se va controla permanent ptr a descoperii la timp intreruperea scurgerii de lichid prin sonda de drenaj.
Obstruarea tubului de dren poate compromite total o interventie urologica si mai ales plastica
Scaunul : se reia n urmtoarele 2-3 zile i este precedat de eliminare de gaze; n cazul n care nu apar
gazele , se folosete tubul de gaze , iar n cazul n care scaunul nu este spontan, se face o clism
evacuatoare.
Transpiraia : se noteaz dac apare, deoarece n cazul n care este abundent, poate antrena pierderi
de ap importante.
Vomismentele: se va nota cantitatea, aspectul i caracterul (bilioas, alimentar, sanguinolent)

Pierderile prin drenaj : se noteaz aspectul i cantitatea pentru fiecare dren n parte.

Fig.11

~ 28 ~

CAPITOL 4 : PROCESUL DE INGRIJIRE

Este

metoda

organizata

si

sistematica,

care

permite

acordarea

de

ingrijiri

individualizate.Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ (sau grup
de indivizi) la o modificare reala sau potential de sanatate.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Herdenson in procesul de ingrijire usureaza
identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural si spiritual si gasirea surselor de
dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor.De asemenea,permite stabilirea interventiilor capabile
sa reduca influenta acestor surse de dificultate,in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia.
Etapele procesului de ingrijire:
Procesul de ingrijire comporta cinci etape:
1.Culegerea de date
2.Analiza si interpretarea lor
3.Planificarea ingrijirilor
4.Realizarea interventiilor
5.Evaluarea
1.Culegerea de date
Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor apectelor privind pacientul in
globalitatea sa.Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul,asupra
suferintei,asupra obiceiurilor sale de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.
2.Analiza si interpretarea datelor
Ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependent si sursa de dificultate care le-a
generat, adica elaborareadiagnosticului de ingrijire.

~ 29 ~

3.Planificarea ingrijirilor ne permit:


a)determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite-mai prcis determinarea obiectivelor de
atins (rezultatul asteptat);
b)stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea rezultatelor).
4.Executarea,aplicarea interventiilor
Utilizarea planuluinde interventii elaborate (precizarea concreta a interventiilor)
5.Evaluarea
Consta in analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost adecvate, daca s-a obtinut rezultatul
dorit sau nu) si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului (care trebuie notate) si daca este
necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor (proces ciclic).

~ 30 ~

4.1 PREZENTARE CAZ 1.


Doamna I.M. , in varsta de 68 de ani, pensionara din localitatea Petrosani,se prezinta la serviciul de
urgent al Spitalului de Urgenta Petrosani,in data de 20.05.2015 cu urmatoarele acuze: Durere in zona
lombara cu iradiere in hipocondrul drept, greata, varsaturi, paloare,tahicardie,hipertermie.
Greutate: 67kg
Temperatura:37,8C
Puls:88batai/minut
T.A: 170/110mmHg\
A.Culegerea datelor
1.Date relativ stabile:
Doamna I.M in varsta de 68 de ani,s ex feminin, divortata.
Caracteristici individuale:rasa alba, religie ortodoxa
Elemente biografice:nu confirma boli infecto-contagioase sau interventii chirurgicale.
Elemente relationale si fizice:-grupa sanguina A(II),Rh negativ;
-nu a fost transfuzata,nu este alergica la nici un medicament
Reteaua de sustinere:copii
2.Date variabile:
Greutate:67kg
Temperatura:37,8C
Puls:88 batai/minut

~ 31 ~

T.A: 170/110mmHg
-Durere in regiunea lombara cu iradiere in hipocondrul drept, greata, varsaturi, tahicardie, hipertermie,
paloare.
Conditii psiho-sociale:pacienta este cooperanta
B.Analiza si interpretarea datelor
1.Dimensiunea bio-fiziologica:
Elemente de independenta:
-sistem osteo-articular integru
-sistem ganglionar-limfatic nepalpabil
-mictiuni fiziologice.
-temperatura 37,8C
-tranzit intestinat prezent

Elemente de dependent:
- durere lomabara cu iradiere in hipocondrul drept
- hipertermie
-greata, varsaturi
-paloare
-tahicardie
2.Dimensiunea psiho-sociala
Elemente de independenta:
-are un statut social bine definit
-este bine integrata in familie si societate
Elemente de dependenta :
-anxietate

~ 32 ~

-disconfort.
3.Dimensiunea cultural-spirituala
Elemente de independenta:
-isi petrece timpul liber cu familia si prietenii
-isi practica religia
Elemente de dependenta:
-lipsa cunoasterii privind pastrarea sanatatii.

~ 33 ~

Plan de ingrijire caz 1


Nevoia
fundamentala
1.Nevoia de a
respira si a
avea o buna
circulatie

Diagnostic de
ingrijire
P: Circulatie
inadecvata
E:Alterarea
muschiului
cardiac
S: Tahicardie

Obiectiv
-In decurs de
24h sa se
atenueze
tahicardia

Interventii
autonome
-Incurajez
pacientul sa
stea in reapos
la pat pana la
normalizarea
pulsului.
-Aerisesc
salonul
-Asigur climat
linistit
-Masor pulsul
la artera
radiala la
interval de 1h
dupa ce asigur
repaosul fizic
si psihic al
pacientului
timp de 15
minute.

~ 34 ~

Interventii delegate
-Se supravegheaza functiile
vitale si vegetative puls,
tensiune, temperatura.

Evaluare
Tahicardia sa
ameliorat,pa
cinetul
prezinta un
puls de
90pulsatii/m
inut
Stare
pacientului
e stabila si
el prezinta o
stare de
bine
TA=140/80
mmHg
Puls=90puls
atii/min

2.Nevoia de
a bea si a
manca

P: alimentatie si
hidratare
inadecvata prin
deficit;
E: surse de ordin
fizic(durere)
S:Urini
concentrate

-pacientul s
fie echilibrat
hidroelectroli
tic i acido
bazic n
decurs de
24h

-explic
pacientului
importanta
alimentatiei
pe cale
orala
-Asigur un
climat optim
-Incep
rehidratarea
orala incet
cu lichide
reci in
cantitati
mici

-Asigur alimentare
parenterala,perfuzabil cu
2 flacoane de
500mg,Glucoza de 10%
si 2 flacoane de 500 mg
de NaCl de 0,9%
Ritmul de administrare
este de 60 picaturi/minut

-Raspunde
bine la
medicatie,
urinile sunt
mai diluate
si esti
hidratat
corespunzat
or.

3.Nevoia de
a se misca si
a avea o
buna postura

P:Postura
inadecvata
E:Durere
S:Oboseala,
iritabilitate

-Pacientul sa
aibe o
postura
adecvata

-Asigur
pacientul ca
durerile se
vor diminua.
Instaleaza
pacientul in
pat,
respectand
pozitiile
anatomice
ale
diferitelor
segmente
ale corpului.

-Administrez antispastice
Nurofen400mg

-Pacientul
prezinta o
usoara
ameliorare a
durerii,dar
trecatoare,e
a revenind
in
intensitate
la sfarsitul
zilei.

4.Nevoia de
a mentine
temperatura
corpului in
limite
normale

P.Hipertermie
E:Anxietate
S.Febra moderata

Pacientul sa
revina la o
temperatura
normala de
36-37*C in
decurs de
24h.

-asigur un
climat de
18*-20*C in
salon
-asigur
imbracamint
e lejera
-sterg
fruntea
pacientului
de
transpiratie,
-aplic
comprese cu
apa la
temperatura
camerei pe
brate si pe
picioare

~ 35 ~

-administrez
antipireticAlgolal
min1 fiola de 2 ml
i.v diluata cu NaCl
0.9% 8ml
-administrez
antibiotice pentru
infectia urinara
Ciprofloxacin 1
fiola 500mg la 12h
iv

Dupa administarea
medicatiei
pacientul prezinta
o usoara
ameliorare,temper
atura fiind in
usoara scadere.

5.Nevoia
de a
elimina

P.Eliminare
urinara
inadecvata
calitativ si
cantitativ
E:Alterarea
cailor urianare
S.Disurie

Pacientul sa
nu prezinte
complicatii
urinare

- Inv
pacientul
poziia
corect
pentru
uurarea
miciunii i
golirea
complet a
vezicii
urinare
-stimulez
evacuarea
globului
vezical
(introduc
sub pacient
un bazinet
cald), pun
comprese
calde pe
regiunea
pubian.

-La indicaia
medicului
administrez
Papaverina 1 tb/zi

-Pacientul prezinta
in continuare
urinari dese in
cantitati mici cu
durere la mictiune.

Din data de 20.05.2015 si pana la externare nevoile au fost satisfacute in mod autonom cu exceptia
nevoi de a elimina care a fost tratata ca in zilele precedente.

Anexa 1.
PERFUZIA INTRAVENOASA
Calea intravenoasa: administrarea se face prin perfuzie rapida, prin injectii masive de lichide si
prin perfuzie lenta si continua picatura cu picatura.
Scopul:
-

hidratarea si mineralizarea organismului;

administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit;

scop depurativ (diluand si favorizand eliminarea din organism a produsilor toxici);

completarea proteinelor sau a altor componente sangvine;

alimentarea pe cale parenterala;


Pregatirea materialelor.
Se vor pregati pe o masa sau o tava medicala:

~ 36 ~

perfuzor ambalat, steril, cu integritate, valabilitate si diametrul acelor potrivite, solutia de


perfuzat, un stativ, alcool iodat sau spirt pentru aseptizare, seringi si ace de unica folosinta,
tampoane de vata, musama, romplast, pensa hemostatica sterila foarfece, garou, comprese
sterile, manusi de cauciuc.
Se face pregatirea fizica si psihica a bolnavului.
Bolnavul va sta in decubit dorsal cu bratul si antebratul relaxate, sprijinite la marginea patului,

perfuzia facandu-se in una din venele vizibile si proeminente de la plica cotului, iar in stari de soc cand
venele sunt colabate, perfuzia se poate face in zona subclaviculara sau se descopera o vena pe cale
chirurgicala.
Aparatul de perfuzie montat si incarcat cu solutia de perfuzat, cu aerul evacuat de pe tub se
ataseaza la bolnav dupa punctionarea venei cu un ac steril.
Se fixeaza acul cu banda de romplast.
Se stabileste ritmul de administrare si dupa consumarea cantitatii de lichide prescrisa de medic,
se intrerupe perfuzia inainte ca rezervorul sa se goleasca complet pentru a impiedica patrunderea
aerului in vena.
Accidente, incidente, complicatii:
-

introducerea unor cantitati bruste de lichide in circulatie poate supraincarca inima, dand semne
de insuficienta circulatorie ca: dispnee, dureri precordiale, situatii in care se intrerupe perfuzia
si se continua mai lent dupa ce au trecut fenomenele supraincarcarii, ceea ce numim
hiperhidratare; pe toata durata perfuziei, se verifica tensiunea arteriala;

patrunderea aerului in curentul circulator provoaca embolie gazoaza insotita de sincopa


cardiaca;

manuierea nesterila a aparatului si lichidului de perfuzat sau folosirea unor solutii cu substante
pirctogene, pot provoca frisoane si stari febrile;

revarsarea lichidului de perfuzat in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite sau chiar
necroze (in aceasta situatie se infiltreaza zona de jur imprejur cu ser fiziologic);

coagularea sangelui pe ac, canula, se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina.
Sursele de contaminare a perfuziei sunt: inainte de montarea sau adaptarea la vena,

contaminarea se face prin manevre necorespunzatoare, in timpul perfuziei se face prin schimbarea
flaconului, datorita substantelor aditionale, prin aer poluat sau prin infectii complementare.

~ 37 ~

Anexa 2.
Analize de laborator

Analiza
solicitata

Valori normale

Valori reale

HLG
UREE
GLICEMIE
SIDEREMIE
CREAT. SERICA
CALCIU

13,5-18,0
2.6-6 mg/dl

14
8mg/dl
90mg
170%ml
1mg/dl
10mg/dl

70-100mg
100-160%ml
0,6-1,1 mg/dl
9-11 mg/dl

~ 38 ~

Anexa 3.
Tratament
10.06.2015-20.06.2015
NaCl 9% x2 500ml
Glucoza 10% x2 500ml/zi
Ciprofloxacin 1f/zi
Papaverina 1tb/zi
Algocalmin 1f/zi
Nurofen 400mg 1tb/zi

~ 39 ~

4.2 Prezentare caz 2


Doamna T.M. , in varsta de 69 de ani, pensionara, se prezinta la serviciul de urgenta al
Spitalului de Urgenta Petrosani,in data de 20.05.2015 cu urmatoarele acuze: Durere in
zona lombara cu iradiere in hipocondrul drept, greata, varsaturi, paloare,tahicardie.
Greutate: 69kg
Temperatura:37,6C
Puls:86batai/minut
T.A: 160/110mmHg\
A.Culegerea datelor
1.Date relativ stabile:
Doamna T.M in varsta de 69 de ani,s ex feminin,Vaduva.
Caracteristici individuale:rasa alba, religie ortodoxa
Elemente biografice:nu confirma boli infecto-contagioase sau interventii chirurgicale.
Elemente relationale si fizice:-grupa sanguina AB(IV),Rh pozitiv;
-nu a fost transfuzata,nu este alergica la nici un
medicament

~ 40 ~

Reteaua de sustinere:copii
2.Date variabile:
Greutate:69kg
Temperatura:37,6C
Puls:86 batai/minut
T.A: 160/110mmHg
-Durere in regiunea lombara cu iradiere in hipocondrul drept, greata, varsaturi,
tahicardie,paloare.
Conditii psiho-sociale:pacienta este cooperanta
B.Analiza si interpretarea datelor
1.Dimensiunea bio-fiziologica:
Elemente de independenta:
-sistem osteo-articular integru
-sistem ganglionar-limfatic nepalpabil
-mictiuni fiziologice.
-temperatura 37,8C
Elemente de dependent:
- durere lomabara cu iradiere in hipocondrul drept
-greata, varsaturi
-paloare
-tahicardie
2.Dimensiunea psiho-sociala
Elemente de independenta:
-are un statut social bine definit
-este bine integrata in familie si societate
Elemente de dependenta :
-anxietate
3.Dimensiunea cultural-spirituala
Elemente de independenta:
-isi petrece timpul liber cu familia si prietenii

~ 41 ~

-isi practica religia


Elemente de dependenta:
-lipsa cunoasterii privind pastrarea sanatatii.

Plan de ingrijire caz 2.


Nevoia
Diagnostic de ingrijire
fundamentala
1.Nevoia de a P:Alimentatie inadecvata
bea si a manca prin deficit
E:Anxietate
S.Slabiciune

Obiectiv
-Pacientul sa

fie echilibrat
nutritional.

Interventii
autonome
-servesc pacientul
cu ceai caldut usor
indulcit
-insotesc pacientul
in sala de mese si ii
tin companie
-il asigur de
calitatea alimentelor
si de importanta
consumarii lor

~ 42 ~

Interventii
delegate

Evaluare
Pacientul
accepta sa
consume
lichide dar este
inca slabit.

2.Nevoia de a
dormi si a se
odihnii.

P.Insomnie
E:Afectiuni
organice:dezechilibru.
S.Somn perturbat

In 24-48h
pacientul sa
beneficieze
de un somn
calitativ si
cantitativ

-aerisesc salonul
-asigur un climat
relaxant
-il servesc cu ceai cald
- identific prin discuii
cu pacientul care este
cauza insomniei i mi
spune c nu doarme
din cauza durerii i
anxietii
- nv pacientul s
adopte o poziie
comod, antalgic
- nva pacientul s
practice tehnici de
relaxare, exerciii
respiratorii cu30 min.
nainte de culcare.
-observ si notez
calitatea si cantitatea
somnului

-administrez 1
comprimat de
Mydocalm
0,05g cu
jumatate de ora
inainte de
culcare

Pacientul nu
reuseste sa
doarma, avand
inca somnul
perturbat.

3. Nevoia de a
evita
pericolele

P:Vulnerabilitate fata de
pericole
E:Durere
S.Predispunere la infectii

Sa
benefieiceze
de un mediu
de siguranta
fara accidente
sau infectii.

Asigura conditiile
de mediu adecvate
pentru evitarea
pericolelor. Ia
masuri sporite
pentru evitarea
transmiterii
infectiilor.Urmareste
si aprecieaza corect
potentialul infectios
a pacientului cat si
receptivitatea sa la
boli.

-administrez la
indicatia
medicului
Papaverina si
Piafen.

Pacientul se
simte protejat
fizic si psihic.

~ 43 ~

4.Nevoia de a
invata cum sa
iti pastrezi
sanatatea.

P:Ignoranta
E:Durere
S:Lipsa de informatii

5. Nevoia de a
elimina

-pacientul s
acumuleze
noi cunotine
n legtur cu
boala sa cu
care s poat
da informatii
pe tot
parcursul
spitalizarii cat
si dupa aceea

P. Eliminare
urinara inadecvata
calitativ si
cantitativ.
E. Anomalie a
cailor urinare
S.Oligurie

-explorez nivelul de
cunotine
al pacientului
privind boala,
modul de
manifestare,
msurile de
prevenire
- stimulez dorina
de cunoatere a
pacientului prin
lecturarea de
materiale de
specialitate in
legtur cu boala sa
- motivez
importana
acumulrii de noi
cunotine
- verific dac
pacientul a neles
mesajul corect i
dac i-a nsuit
noile cunotine;
- nv pacientul s
consume lichide n
cantiti mari (ceai
diuretic) regim
alimentar care s
favorizeze formarea
srurilor, mai srac
n carne, mai bogat
n vegetale
-pana la externare -rog pacientul sa
stea in repaus la pat
pacientul sa
pe toata durata
beneficieze de o
eliminare adecvata durerilor
-aplic comprese
cantitaiv si
umede calde pe
calitativ

zona maxima de
durere(hipogastru)
-asigur suportul
psihic al pacientului
-incerc sa-l linistesc
asigurandu-l ca
durerile sunt
trecatore

~ 44 ~

Pacientul arata
interes fata de
regimul de
viata ce trebuie
sa-l
urmeze,este
curios de
evolutia de
dupa
interventia
chirurgicala,dar
este increzator
in personalul
medical

-medicatie analgezica
-Algocalmin 2ml
dizolvat in 0,8ml sol
de Na Cl de 0,9% ,1
fiola la 6h

Pa
pr
ur
ca
eli
co

Din data de 32.02.2015 si pana la externare nevoile au fost satisfacute in mod autonom cu exceptia
nevoii de a dormii si a se odihnii care a fost tratata ca in xilele precedente.

ANEXA 1.
CLISMA EVACUATOARE
Clisma evacuatoare simpla se face pentru a provoca scaun sau pentru a pregati bolnavul in
vederea unor interventii chirurgicale sau pentru anumite examinari (rectoscopia).
Materiale necesare: irigator Esmarch cu tub de cauciu lung de 1,5 m cu robinet sau clema, 1-2
canule rectale sterile, o plosca acoperita, vata, hartie absorbanta, musama si traversa invelitoare pentru

~ 45 ~

bolnav, substanta lubrefianta, tavita renala, compresa sterile, manusi de cauciuc, stativ pentru
suspendarea irigatorului.
Lichide folosite: apa fiarta si racita la temperatura de 35-37C in cantitate de 500-1000 ml
pentru adult, 250 ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copil; in apa se poate adauga 1-2 lingurite de
sapun ras dizolvat sau 2-3 linguri de glicerina sau 3-4 lingurite de ulei sau 1 lingurita de sare de
bucatarie dizolvata si filtrata; apa destinde colonul si provoaca senzatia de scaun, sapunul are actiune
dizolvanta asupra fecalelor, uleiuri si glicerina lubrefiaza caile de eliminare.
Se umple irigatorul cu cantitatea de apa pregatita si se suspenda pe un stativ la o inaltime de
aproximativ jumatate de metru deasupra nivelului patului. La tubul irigatorului se fixeaza canula la
robinet inchis si se suspenda pe stativ astfel incat sa nu se atinga de obiectele din jur.
Nu este permisa introducerea canulei in irigator.
In functie de starea pacientului, se poate face intr-o incapere sau in salon, izoland patul cu un
paravan.
I se face pregatirea psihica corespunzatoare.
Il asezam in decubit lateral stang cu membrele inferioare flectate pe abdomen, se izoleaza patul
cu musama si aleza, acoperim bolnavul cu o invelitoare lasand descoperita regiunea care ne
intereseaza. Se unge canula cu o substanta lubrefianta, se elimina aerul si apa rece de pe tubul
irigatorului.
Persoana care executa, imbraca manusi de cauciuc sau foloseste comprese de tifon, cu mana
stanga indeparteaza fesele, cu mana dreapta introduce canula prin anus in rect, la inceput cativa cm pe
o linie imaginara care uneste anusul cu ombilicul, dandu-I apoi directia catre spate introducand cativa
cm.
Se deschide robinetul canulei, irigatorul se ridica ceva mai sus, timp in care apa patrunde in
rect, apoi prin ansa sigmoida in intestinul gros.
Daca irigatorul este ridicat la o inaltime prea mare, apa patrunde in jet puternic, mareste
peristaltismul intestinal si este evacuata. Dupa introducere este ridicat la o inaltime prea mare, apa
patrunde in jet puternic, mareste peristaltismul intestinal si este evacuata. Dupa introducerea apei, nu
se lasa sa patrunda aer si se inchide robinetul. Se inchide robinetul, se scoate canula si se pune in tavita
renala.
Recomandam pacientului sa retina apa 10-15 minute timp in care ii vom schimba pozitia in
decubit dorsal, apoi in decubit lateral drept, ceea ce favorizeaza patrunderea lichidului cat mai in
profunzime; cand bolnavul sesizeaza senzatia de scaun va fi condus la toaleta, daca nu se poate deplasa
I se aseaza sub bazin plosca, se face toaleta regiunii anale, plosca acoperita va fi indepartata din salon.

~ 46 ~

Se reorganizeaza locul de munca, se aeriseste incaperea. Persoana care a facut clisma se spala si
noteaza in foaia de observatie tehnic executata.

ANEXA 2.

Analize de laborator
Analiza solicitata

Valori normale
~ 47 ~

Valori reale

HGB

13,5-17,5g

14,5g

VSH

3-10mm

10mm

Glicemie

70-110mg

100mg

Acid uric

3,5-7,2mg

4mg

Creatinina
Uree
TGO
TGP

0,6-1,2mg
20-50mg
5-40U
7-56U

2mg
50mg
50U
76U

ANEXA 3.
Tratament
23.02-2015-31.02.2015
~ 48 ~

Mydocalm 0,05mg 1cp


Papaverina 1/zi
Piafen X3/zi
Algocalmin 2ml X4/zi
NaCl 9%

4.3 Prezentare caz 3.


Domnul S.T. , in varsta de 71 de ani, pensionar din localitatea Petrosani,se prezinta la serviciul de
urgent al Spitalului de Urgenta Petrosani,in data de 20.05.2015 cu urmatoarele acuze: Durere in zona
lombara cu iradiere in hipocondrul drept, paloare,tahicardie,hipertermie.
Greutate: 76kg
Temperatura:37,9C
Puls:90batai/minut
T.A: 180/110mmHg\

~ 49 ~

A.Culegerea datelor
1.Date relativ stabile:
Domnul S.T in varsta de 71 de ani,s ex feminin, casatorit.
Caracteristici individuale:rasa alba, religie ortodoxa
Elemente biografice:nu confirma boli infecto-contagioase sau interventii chirurgicale.
Elemente relationale si fizice:-grupa sanguina A(II),Rh negativ;
-nu a fost transfuzata,nu este alergica la nici un medicament
Reteaua de sustinere:copii
2.Date variabile:
Greutate:76kg
Temperatura:37,9C
Puls:90 batai/minut
T.A: 180/110mmHg
-Durere in regiunea lombara cu iradiere in hipocondrul drept,tahicardie, hipertermie, paloare.
Conditii psiho-sociale:pacienta este cooperanta
B.Analiza si interpretarea datelor
1.Dimensiunea bio-fiziologica:
Elemente de independenta:
-sistem osteo-articular integru
-sistem ganglionar-limfatic nepalpabil
-temperatura 37,9C
-tranzit intestinat prezent
Elemente de dependent:
- durere lomabara cu iradiere in hipocondrul drept
- hipertermie
-paloare
-tahicardie
2.Dimensiunea psiho-sociala
Elemente de independenta:

~ 50 ~

-are un statut social bine definit


Elemente de dependenta :
-disconfort.
3.Dimensiunea cultural-spirituala
Elemente de independenta:
-isi petrece timpul liber la Tv
-isi practica religia
Elemente de dependenta:
-lipsa cunoasterii privind pastrarea sanatatii.

Plan de ingrijire caz 3


Nevoia
fundamental
a

Diagnistic de Obiectiv
ingrijire

Interventii
autonome

~ 51 ~

Interventii
delegate

Evaluare

1.Nevoia de a
bea si a manca

P:Alimentatie
inadecvata
prin deficit
E:Dezechilibr
u metabolic
S:Tegumente
si mucoase
uscate

-pacientul s
fie echilibrat
hidroelectroli
tic.

2.Nevoia de a
dormi si a se
odihni

P:Dificultatea de
a se odihnii si a
dormii.
E:Anxietate
S:Somnolenta
diurna

Pacientul sa
benefieieze
de somn atat
calitativ cat
si
cantitativ,sa
doarma 6-8h
fara
intrerupere
timp de 34zile.

3.Nevoia de a
evita pericolele

P:Afectiune
fizica si pshica
E:Dezechilibru
S:Neincredere,
durere

Pacientul s-i
exprime
diminuarea
neincrederii i
durerii n
decurs de 48 h

Alimentez pacientul
parenteral, instituind
perfuzii cu
glucoza.Exploreaza
gusturile si obiceiurile
alimentare ale pacientului.
Constientizeaza pacientul
asupra regimului alimentar
in mentinerea sanatatii.
Identific prin discuii cu
pacientul care este cauza
somnolentei diurne i mi
spune c nu doarme din
cauza durerii i anxietii
-Asigur o pozitie comod,
neiritant
- nv pacientul s adopte
o poziie comod,
antalgic
- nv pacientul s
practice tehnici de
relaxare, exerciii
respiratorii cu 30 min.
nainte de culcare.
-observ calitatea i
cantitatea somnului.
- ofer pacientului o can
de lapte cald nainte de
culcare

-linitesc pacientul
ncurajndu-l c-i
va trece durerea;
-sftuiesc pacientul
s-i gseasc o
poziie antalgic;
- examinez
pacientul cu
atenie;
- explorez cauza
durerii;
-evaluez
caracteristicile
durerii, localizare,
intensitate, factori
care-i cresc sau
diminueaz
intensitatea durerii;

~ 52 ~

-La indicatia
medicului
administrez
Glucoza
5%,10%,20%,33%
, 40%. Marisang,
Aminomel.

Pacientul
prezinta in
continuare
tegumente si
mucoase
uscate.

- administrez la
indicaia medicului
Diazepam 1 tb.

Somnul
pacientului
este linistit si
doarme 7h pe
noapte.

- administrez
antispastic,
antialgice
(papaverin,
scobutil, piafen,
fortral).

Pacintul nu
reuseste sa-si
gaseasca o pozitie
antalgica,este
linistit.

4.Nevoia de a
invata cum sa-ti
pastrezi sanatatea

P:Cunostinte
insuficiente
E:Lipsa
interesului
S:Cerere de
informatii

Pacientul s
acumuleze noi
cunotine n
legtur cu
boala sa
mijloacele
profilactice i
curative n
decurs de 5 zile

-explorez nivelul de
cunotine al
pacientuluiprivind boala
-modul de manifestare,
msurile preventive i
curative, modul de
participare la intervenii
i procesul de recuperare
- stimulez dorina de
cunoatere a pacientului
prin lecturarea de
materiale de specialitate
n legtur cu boala sa
-contietizez bolnavul
asupra propriei
responsabiliti privind
sntatea
- verific dac pacientul a
neles mesajul corect i
dac i-a nsuit noile
cunotine;

Bolnavul a inteles
responsabilitatea
pastrarii sanatatii
invatand regulile
de baza ale
acestui lucru.

5.Ne voia de a se
imbraca si
dezbraca

P:Dificultate in
a se imbraca si
dezbraca
E:Durere,
dezechilibru
S:Dificultate de
a se incalta si
descalta

Pacientul sa se
poate imbraca
si dezbraca
singur pana la
externare.

Identifica
capacitatea si
limitele fizece ale
persoanei ingrijite.
Ii acord timp
sufiecient pentru a
se dezbraca si
imbraca. Sugereaza
apartinatorilor sa ii
aduca haine largi,
usor de imbracat.
Cand pacientul are
stare generala
alterata cu dureri si
greturi acesta il
supravegheaza si il
sustine pe durata
imbracarii si
dezbracarii.

Pacientul reuseste
sa isi satisfaca
nevoia de a se
imbraca si
dezbraca dupa ce
asistenta il
incurajeaza si ii
administreaza
medicatia
calmanta prescrisa
de medic.

Din data de 20.06.2015 si pana la externare nevoile au fost satisfacute in mod autonom cu exceptia
nevoii de a bea si a manca care a fost tratata ca in zilele precedente.

~ 53 ~

ANEXA 1
RADIOGRAFIA RENALA SIMPLA

Definitie
Explorarea radiologica fara substanta de contrast, care poate evidentia controlul si pozitia rinchilor,
calculi renali, ureterali sau vezicali radioopaci.
Materiale necesare:
-carbune;
-ulei de ricin;
-materiale necasare explorarii clismei, evacuatoare.
Se pregateste pacientul din punct de vedere psihic.
Se anunta si se explica necesitatea tehnicii. ur
I se va explica tehnica si regmul alimentar necesar pentru reusita acesteia.
Se face pregatirea alimentara a pacientului.
Cu 2-3 zile inaintea examenului va consuma un regim alimentar fara alimente ce contin celuloza (adica
fara fructe, legume, zarzavaturi, paste fainoase, paine) si ape gazoase.
In ziua precedenta examenului regimul va fi hidric: supe, limonade, ceai, apa.
In seara precedenta examenului va consuma o cana cu ceai si o felie de paine prajita.
In dimineata examenului nu mananca si nu consuma lichide.
Dupa examen regimul alimentar este obisnuit.
Pregatirea medicamentoasa a pacientului
Cu 2-3 zile inaintea examenului se administreaza carbune si triferment de 3 ori pe zi cate 2 tablete.
In dimineata si seara precedente examenului se administreaza 2 linguri de ulei de ricin si se efectueaza
clisma evacuatoare simpla.
Inaintea examinarii pacientul isi goleste vezica urinara si se controleaza radioscopic daca nu mai exista
aer in intestin.
Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Este ajutat sa se dezbrace si sa se aseze in decubit dorsal
pe masa radiologica.

~ 54 ~

Dupa efectuarea radioscopiei bolnavul este condus in salon si instalat comod in pat.
Examenul se noteaza in Foaia de observatie.

ANEXA 2
Analize de laborator

Analiza solicitata

Valori normale Valori reale

HCT
HGB
WGB
VSH
Glicemie
Trigliceride
Colesterol
Uree
Acid uric

39-49%
3,5-7,5g
4.500-11.000/1mm
3-10mm
70-110mg
50-150mg
Sub 200mg
20-50mg
3,5-7,2mg

~ 55 ~

40%
7g
6.000/1mm
10mm
100mg
140mg
145mg
55mg
8,1mg

ANEXA 3
Tratament
20.06.2015-27.06.2015
Papaverina 1f/zi
Scobutil 1tb/zi
Fortral 2tb/zi
Diazepam 1tb/zi
Augmentin Draj X2/zi

~ 56 ~

Concluzii

Prin aceast lucrare am vrut s evideniez responsabilitile ce mi revin mie, ca viitoare asistent
medical, n cazul ngrijirilor celor 3 pacieni, cu diagnostic medical de litiaz renal, pe care i-am luat
n studiu.
Orice litiaz renal reprezint o urgen medical, pacientul necesitnd internare i asisten
medical de specialitate.
Asistenta medical are un rol foarte important n monitorizarea clinic a acestor pacieni: puls , T,
T.A., trebuie msurate, notate i interpretate zilnic i raportate medicului.
De asemenea i diureza, forma consistena i culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de lichide
care trebuie s acopere necesitile hidrice ale pacientului.
n urma analizrii celor trei cazuri studiate i a altor cazuri ntlnite n decursul efecturii stagiului
practic, am constatat c litiaza renal este o afeciune destul de frecvent, de o gravitatea moderat, dar
care poate duce la complicaii grave dac nu se intervine prompt i nu se respect cu strictee regimul
igieno-dietetic i medicamentos.
n cazul pacienilor internai n spital, cadrul medical are un rol hotrtor n buna evoluie a bolii
prin crearea unor condiii igienice i de mediu corespunztoare, prin asigurarea unui regim dietetic n
conformitate cu pacientul, avnd n vedere c, n cazul tratamentului litiazei renale, o foarte mare
importan o are corecta hidratare a organismului.
n cazul n care se impune o intervenie chirurgical, este necesar ca pacientul s fie pregtit psihic
i fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaiei sunt datorate i asistentei medicale.
Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strns ntre asistent, pacient i familia acestuia
pentru a se putea realiza un plan de ngrijire ca s aib n vedere toate nevoile pacientului i s poat
interveni prompt n vederea satisfacerii acestor nevoi.
Pentru a putea favoriza o evoluie bun a bolii pe lng tratamentul medicamentos asistenta alturi
de echipa de sntate, de ngrijire trebuie s rezerve mai mult timp discuiilor cu pacienii i reeaua lui
de susinere
Consider c introducerea metodei de ngrijire n Nursing a pacientului precum i a dosarului de
Nursing n practica curent trebuie fcut numai dup o pregtire corespunztoare a tuturor
asistentelor;
In activitatea de ngrijire a pacientului asistenta medical generalist trebuie s se bazeze i pe
ajutorul concret al familiei care poate influena pozitiv moralul pacientului grbindu-i vindecarea;

~ 57 ~

O atenie deosebit trebuie s o acordm educaiei pentru sntate a pacientului att n timpul
internrii acestora ct i dup externare (la nivel de Dispensar medical, de familie)

Bibliografie

1.Angelescu N., - Patologie chirurgicala, Editura Celsius, Bucuresti 1997.


2.Borundel C.-Medicina interna pentru cadre medii,Editura All ,Bucuresti,2009
3.Constantin I.-Chirugie,Editura Fundatiei Universitare,Galati,2008
4.Daschievici S.,

Mihailescu M. - "Manual de chirurgie", Edit. Medicala, 1999

5.Georgescu I., Nemes R. - "Chirurgie generala", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999
6. Maloman E.-Apendicita acuta,Editura Arta Medica,2006
7.Vasile D.- "Chirurgie", Edit. Medicala, 1998
8.Titirica L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, Editura Viata Medicala
Romaneasca,Bucuresti,2008
9.Titirca L. -Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca,Bucuresti,2008
10.Titirca L.Urgente medico-chirurgicale,Editura Medicala,Bucuresti,2013
11.Titirca L.-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali,Editura Viata
Medicala,Bucuresti,2008
12.Vasile D.- "Chirurgie", Edit. Medicala, 1998

~ 58 ~