Sunteți pe pagina 1din 9

JOCUL DIDACTIC MATEMATIC

CONCEPTUL DE JOC DIDACTIC MATEMATIC


Cercetarile facute de specialisti in domeniu confirma faptul ca introducerea cunostintelor
matematice in invatamantul prescolar este cu atat mai eficienta cu cat se realizeaza
devreme. Aceste cunostinte trebuie introduse treptat, pornindu-se de la actiunea in plan
extern cu obiectele, la formarea reprezentarilor si abia apoi la utilizarea simbolurilor.
Abordarea matematicii in aceasta maniera este accesibila prescolarilor si raspunde
intentiei de a-l determina pe copil sa descopere matematica, trezindu-i interesul si
atentia.
Cunoscand faptul ca jocul este activitatea fundamentala in gradinita, este firesc ca acesta
sa fie valorificat la maximum si in predarea matematicii. In scoala insa, jocul trece pe
planul secund, locul lui fiind luat de o alta forma de activitate: invatarea. Trecerea de la
joc la invatare se realizeaza prin intermediul jocului didactic. Acesta ocupa un loc bine
determinat in planul de invatamant al institutiilor prescolare, fiind cel mai indicat mijloc
de desfasurare a activitatilor de matematica, dar si a celor de cunoastere a mediului si de
educarea limbajului.
Pornind de la definitia data in capitolul anterior jocului didactic, se poate spune ca jocul
didactic matematic este un tip specific de activitate prin care educatoarea consolideaza,
precizeaza, chiar verifica cunostintele copiilor, imbogateste sfera de cunoastere
matematice, pune in valoarea si antreneaza capacitatile creatoare ale acestora.
Stiut fiind faptul ca imbinarea elementului instructiv cu cel distractiv in jocul didactic
duce la aparitia unor stari emotionale complexe care stimuleaza si intensifica procesele de
reflectare directa si nemijlocita a realitatii, valoarea practica a jocului didactic matematic
consta in faptul ca, in procesul desfasurarii lui, copilul are posibilitatea aplicarii
cunostintelor insusite, exersarii priceperilor si deprinderilor formate.
Pornind de la elementele constitutive ale jocului didactic, si jocul didactic matematic
cuprinde urmatoarele componente:

Scopul jocului se formuleaza in concordanta cu prevederile programei activitatilor

matematice. Scopul trebuie sa se refere la probleme de ordin cognitiv, dar si formativ.


Exemplu:

Intr-un joc in care se urmareste predarea sau fixarea cunostintelor despre o culoare

(sau mai multe), se realizeaza un exercitiu cu caracter formativ analiza, comparatie.

Intr-un joc in care se introduce o noua forma geometrica ( o ), scopul este unul

cognitiv, dar se are in vedere si aspectul formativ exercitii de selectie, abstractizare,


generalizare.
Corect este ca intr-un joc didactic matematic sa se aduca in prim plan unul din cele doua
aspecte, constientizarea lui de catre educatoare dandu-i acesteia posibilitatea sa-l
urmareasca si sa-l atinga in desfasurarea jocului.

Continutul matematic al jocului este subordonat particularitatilor de varsta si sarcinii

didactice. Continutul matematic se poate referi la: multimi, operatii cu multimi, elemente
de logica, relatii de ordine, relatii de echipotenta, numere naturale, elemente de geometrie,
unitati de masura etc.

Sarcina didactica reprezinta esenta activitatii, transpune la nivelul copilului, scopul

urmarit intr-o activitate matematica. Trebuie sa antreneze intens operatiile gandirii:


analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea.
Jocul matematic rezolva cu succes o singura sarcina didactica.
Exemplu:

Jocul didactic Gaseste locul potrivit are ca scop:Formarea deprinderilor de a

efectua operatii cu multimi iar sarcina didactica este urmatoarea: sa formeze multimi
dupa unul sau doua criterii.

Regulile jocului arata copiilor cum sa rezolve sarcina didactica fiind conditionate de

continut si de sarcina didactica.

Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii didactice sa fie placuta si atractiva pentru

copii.
3.3.2. CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE MATEMATICE
Jocurile didactice matematice, in marea lor diversitate, se pot clasifica dupa urmatoarele
criterii:

a.
b.
A.
a)

in functie de scopul si sarcina didactica


in functie de aportul lor formativ
In functie de scopul si sarcina didactica, pot fi impartite in:
Dupa momentul in care se folosesc in cadrul lectiei:

jocuri didactice matematice ca lectii de sine statatoare;

jocuri didactice matematice ca momente propriu zise ale activitatii;

jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul activitatii sau la final.

b)

Dupa continutul capitolelor de insusit:

Jocuri matematice pentru aprofundarea cunostintelor specifice unui capitol;

Jocuri matematice specifice unei varste sau grupe.

c)
*

Dupa materialul didactic:


Jocuri didactice cu material didactic standard (confectionat)

natural (din natura)


*

Jocuri fara material didactic (orale, ghicitori, versuri, scenete, cantece,

povestiri)
B.

In functie de aportul lor formativ (pot fi clasificate tinand cont de acea

operatie a gandirii careia sarcina jocului i se adreseaza in mai mare masura)


a)
Exemplu:

Jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de analiza

Jocul negatiei prin care se urmareste sa se nasca la elevi ideea negatiei

logice si acest lucru se poate realiza numai printr-o analiza amanuntita a tuturor atributelor
pe care nu le are o piesa oarecare din trusa de figuri logice.

Completeaza sirul in care copiii trebuie sa deduca regula dupa care se

obtine un sir, analizand anterior termenii sirului.


b)

Jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza

Exemplu:

Jocurile matematice cu numere naturale

Jocuri didactice in care se efectueaza operatii cu numere

Exercitiile de sinteza se introduc dupa efectuarea celor de analiza.


c)

Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacitatii de a efectua comparatii

Exemplu:

Compararea cantitativa a doua multimi

Recunoasterea egalitatii/inegalitatii a doua numere

Compararea numerelor si ordonarea intr-un sir crescator/descrescator

d)

Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacitatii de a efectua abstractizari si

generalizari
Exemplu:

Cine stie,raspunde cu sarcina de a compune numere, de a compune

exercitii de adunare si scadere cu rezultat dat.

e)

Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacitatii care cuprind sarcini cu un

grad ridicat de dificultate si care presupun un bagaj de cunostinte temeinice si o gandire


logica.
Exemplu:

Cine are acelasi numar? corespondenta intre numarul de obiecte si cifra,

formarea sirului numeric 1-10, utilizand si cifrele corespunzatoare.


(Lupu C., Savulescu D. Metodica predarii matematicii. Manual pentru clasa a XI-a.
Licee Pedagogice, Editura Paralela45, Bucuresti 2000)
O alta clasificare este realizata de autorii Antohe V., Gherghinoiu C., Obeada M. in
lucrarea: Metodica predarii matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs,
Braila 2002.
Autorii clasifica jocul didactic matematic impartindu-l in trei categorii:
1.

Jocuri didactice de formare de multimi care implica exercitii de: grupare,

separare, exemplificare care vor duce la dobandirea abilitatilor de identificare, scriere,


selectare si formare de multimi.
2.

Jocuri didactice de numeratie care contribuie la consolidarea, verificarea

deprinderilor de asezare in perechi, comparare, numarare constienta, de exersare a


cardinalului si ordinalului, de familiarizare cu operatiile matematice de formare a
rationamentelor de tip ipotetico-deductiv.
3.

Jocuri logico-matematice care urmaresc familiarizarea copiilor cu operatiile

cu multimi.
3.3.3. CONSIDERATII METODICE PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA
JOCURILOR DIDACTICE MATEMATICE IN GRADINITA
Cunoscute fiind problemele referitoare la structura jocului didactic si la specificul sau, ca
urmare a imbinarii originale a elementelor componente intr-un tot unitar, ma voi referi in
cele ce urmeaza, la cateva aspecte metodice de desfasurare a acesteia la diferite grupe.

La grupa de 3-4 ani, introducerea in joc se face sub forma de surpriza: sosirea unui
personaj surpriza, prezentarea materialului, bataia in usa, vorbirea soptita, aducerea
saculetului fermecat. Prin acestea se urmareste atat realizarea unei atmosfere placute de
joc, trezirea interesului si a curiozitatii pentru ceea ce va urma.
Se trece apoi la desfasurarea jocului, demonstrarea si explicarea acestuia facandu-se din
mers, constituind prima etapa propriu zisa a jocului.
La grupa mica, educatoarea sau un anumit personaj este intotdeauna conducatorul jocului,
revenindu-i sarcini importante, pe linia antrenarii tuturor copiilor in respectarea regulilor
jocului pe linia corectarii raspunsurilor, a sanctionarii greselilor, a aprecierilor
raspunsurilor corecte, a complicarii jocului. denumiri de culori, forme, pozitii spatiale),
educatoarea este cea care denumeste prima, apoi repeta, accentuand in mod intentionat
asupra diferitelor parti de cuvant pentru a fi percepute corect de copii. Apoi, se cere
copiilor repetarea acestora, in mod individual, asociindu-le cu concretul obiectual. Astfel,
cuvintele noi capata continut si sens, sunt retinute cu usurinta,
Pe parcursul jocului se are in vedere antrenarea tuturor copiilor in raspunsuri individuale
la toate aspectele propuse a fi exersate in cadrul jocului respectiv. Totodata se accepta si
raspunsuri incorecte, cu obligatia de a fi corectate. Raspunsurilor verbale li se asociaza
multa miscare (de brate, picioare, palme) si mimica.
Toate acestea atrag copiii, ajutandu-i sa rezolve cu bine sarcinile propuse.
Atunci cand prin jocul didactic se transmit cuvinte noi ( sunt reproduse corect.
Repetitiile, ca si corectarea greselilor din exprimarea copiilor, trebuie facute cu mult tact
pentru a nu supara copiii si a nu le diminua din dorinta de participare activa la joc. Efortul
copiilor chiar si atunci cand nu este incununat de succes deplin, trebuie apreciat, rasplatit
pentru a-i incuraja si a-i determina sa persevereze in continuare. In acest mod nu se
creeaza conditii pentru aparitia unor atitudini negative la copii.
Incheierea jocului se face in stransa legatura cu continutul acestuia si cu materialul folosit,
pentru a obtine adeziunea copiilor si asupra acestui moment al activitatii.

Formele pe care le pot imbraca incheierea jocului pot fi: aranjarea materialului la locul lui
in sala de grupa, imitarea prin anumite miscari a unor actiuni efectuate de personajele
prezentate in joc, prin onomatopee, aprecieri asupra rezultatelor obtinute. Cu acestea se
urmareste pastrarea atmosferei de voie buna si satisfactie a tuturor copiilor.
La grupa de 4-5 ani se mentin caracteristicile mentionate mai sus, in special la inceputul
anului scolar (ca etapa de tranzitie, pentru copiii care continua gradinita sau de adaptare
pentru cei care vin din familie la gradinita la 4 ani).
Treptat in organizarea si desfasurarea jocului didactic apar aspecte noi: introducerea in joc
se poate face prin intermediul unor ghicitori, scurte povestiri, a unor versuri prin care se
anunta copiilor tema si astfel li se capteaza atentia si interesul pentru joc.
Ca moment aparte se realizeaza intuirea materialului didactic de copii, cu sprijinul
educatoarei, moment prin care se satisface curiozitatea copiilor fata de secretele pe care le
contine si se asigura intelegerea modului in care el va fi folosit la activitate.
Explicatia si demonstratia jocului se realizeaza de catre educatoare cu ajutorul unui copil
sau a mai multor copii.
Acest moment priveste intreaga desfasurare a jocului sau a cate unei parti a acestuia (daca
jocul arc 2 - 3 variante in desfasurarea sa). Explicatia trebuie sa fie facuta cu cuvinte putine,
precise, clare, in concordanta deplina cu demonstratia. Numai in aceste conditii, ce dureaza
putin si nu sectioneaza cursul firesc al jocului, este inteleasa de copii.
In unele jocuri educatoarea transfera rolul ei de conducator anumitor copii, care nu au
deficiente prea mari in vorbire, se exprima clar, formuleaza propozitii simple si corecte din
punct de vedere gramatical (de exemplu, la jocurile Saculetul fermecat, Este ziua papusii,
Magazinul de jucarii).
Se mentin, la aceasta grupa, cerintele referitoare la manifestarea factorului pedagogic de
catre educatoare (in special in cazul copiilor timizi, cu persistente defectiuni de pronuntie si
pronuntare corecta) si la practicarea melodicii jocurilor prin care se continua invatarea de noi
cuvinte, formularea de propozitii dezvoltate, inlocuirea substantivelor cu pronumele
corespunzator.
In desfasurarea jocului poate fi inclusa, spre sfarsitul anului, ca stimulent al rapiditatii
formularii raspunsurilor, al calitatii vorbirii, intrecerea intre copii.

Incheierea activitatii se mai poate realiza si sub forma de cantec, ghicitoare, poezie,
aprecieri cu caracter stimulativ.
La grupa copiilor de 5 - 6/7 ani, desi se mentin unele aspecte mai sus prezentate, care tin de
esenta jocului, apar totusi caracteristici noi, dat fiind faptul ca sarcinile privind dezvoltarea
copiilor vizeaza calitatea, cantitatea vocabularului, structura gramaticala, expresivitatea.
Introducerea in activitate poate fi realizata sub toate formele prezentate la cele doua grupe
(mai ales la inceputul anului scolar), la care se mai adauga si alte procedee, cum ar fi
convorbirea (prin care se face o reactualizare a acelor cunostinte care au implicatii directe
in jocul respectiv) sau prezentarea directa a materialului si anuntarea jocului. Aceste
procedeu prin caracterul lor mai serios, impun in fata copiilor mai multa raspundere fata
de modul de rezolvare a sarcinilor date prin joc.
Intuirea materialului se tace in totalitate de catre copii. Atunci cand este cazul, materialul
distractiv, ca si la celelalte doua grupe, se ia de catre fiecare copil prin autoservire, la
inceputul activitatii sau in momentul in care jocul necesita aceasta.
Orientarea copiilor in joc se face integral (adica se explica si se demonstreaza, atunci cand
jocul este nou, in intregime ori se prezinta in variante complicate) sau partial (numai prin
explicatii, numai prin material - in cazul jocurilor cunoscute), de la inceputul jocului sau
se completeaza pe parcurs. In aceasta orientare prealabila, accentul continua sa cada pe
sarcina didactica, elemente de joc, reguli. Totodata se mentin aceleasi rigori cu privire la
durata si la calitatea acestui moment introductiv al jocului. In desfasurarea jocului se
alterneaza momentele care apartin conducatorului jocului - educatoarea (in prima etapa) si
copil (cand se repeta).
La grupa mare, o deosebita atentie se acorda calitatii jocului, care se constituie ca o
rezultanta a mai multor factori: activizarea corecta, prompta a copiilor, exprimarea lor
corecta din punct de vedere gramatical, rapiditatea inchegarii raspunsurilor, intonatia
adecvata, modelarea intensitatii vocii etc.
Pe parcursul jocului se accentueaza asupra caracterului de intrecere (cine rezolva repede si
bine), tinand seama de toate regulile jocului. Intrecerea se poate declara frontal intre toti
copiii, ori in doua sau mai multe echipe. Punctajul se realizeaza fie prin aportul fiecarui
membru al echipei, fie prin aportul reprezentantului echipei.
Se recomanda consemnarea rezultatelor obtinute, in grafice, pentru a fi mai evident
clasamentul final, care vizeaza calitatea muncii depuse. De asemenea, creste foarte mult

rolul opiniei colectivului in alegerea reprezentantilor, in aprecierea raspunsurilor, precum


si supravegherea respectarii regulii sau in solutionarea conflictelor.
n special la aceasta grupa, in cadrul careia se intensifica pregatirea copiilor pentru scoala,
se impune exersarea vorbirii fiecarui copil in parte, in aceleasi cerinte de tact pedagogic si
conditii de stimulare si incurajare a copiilor pe planul gandirii si exprimarii cu voce tare.
n ncheierea jocului didactic se analizeaz aportul fiecarui copil, se declar castigatorii si
se impart recompensele (care trebuie sa vizeze diverse aspecte, in raport cu progresul
inregistrat de fiecare copil in parte).
Aceasta se realizeaz prin jocurile didactice care exercita o influenta multilaterala asupra
dezvoltarii psihice a copiilor, contribuind la dezvoltarea lor intelectuala, la educarea
spiritului de observatie, a imaginatiei creatoare, a gandirii si limbajului, deprinzandu-i cu o
munc intelectual independena, necesar la coal.