Sunteți pe pagina 1din 28

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI

PSIHOMETRIE. NOIUNI INTRODUCTIVE

Psihometria se foloseste tot mai rar pentru a desemna un cadru conceptual i metodologic
care are o istorie solidar cu psihologia nsi. Acest termen desemneaz totalitatea principiilor,
metodelor i tehnicilor consacrate msurrii caracteristicilor psihocomportamentale.
Psyche i metro accentueaz ideea de msurtoare ca o modalitate de cunoatere a
diferenelor dintre oameni (de natur psihocomportamental), n contrast cu alte modaliti de
abordare a personalitii care nu pun accent pe msurtori sau chiar le ignor.
Paradigma msurtorii caracteristicilor psihocomportamentale a spus-o Thorndike n
urmtoarea fraz: ,,Dac ceva exist, atunci exist ntr-o anumit cantitate i atunci poate fi
msurat acel ceva.
n 1890 revista The Mind a lui R. B. Catell publica articolul The mental tests and
measurement. Catell este considerat, de ctre unii, a fi unul din printele msurtorii.
n sec. al XIX-lea Sir Francis Galton a fcut cele mai vaste msurtori ale caracterelor
psihice. El a pus alturi de tiin (fizic, chimie, etc.), msurtorile unor caractere umane (legea
numerelor mari). Considerate i caractere psihice tind s se supun unor legi matematice.
Echivalentul termenului de ,,psihometrie a fost nlocuit cu cel de ,,testare psihologic.
Testarea psihologic punnd accent pe test ca principal instrument de msur n psihologie, acoper
o arie teoretico-metodologic mai larg dect termenul de ,,psihometrie (psihometria este specie
n raport cu genul testare)..
Criticii orientrii psihometriei n cunoaterea persoanei invoc urmtoarele argumente:
- nu este adevrat c .psihologia nu ar putea deveni stiinta fara sa experimenteze
masuratorile deoarece i alte tiine au fcut aceasta (ex: astronomia, unde nu se pot efectua
masuratori, totusi astronomia este o stiinta).
- caracterul ei unic, individualitatea, nu poate fi surprins decat cu subiectivitatea nsi.
Dostoievski foloseste in scrierile sale aceleasi procedee ca si psihologia: observatie, introspectie.
Pana la un punct, arta si stiinta se suprapun dar se despart la un moment dat. Ceea ce desparte in
mod transant cunoasterea de arta e replicabilitatea (repetarea experientei de catre alti evaluatori
folosind aceleasi procedee). Emotiile, trairile nu pot fi reproduse. Ceea ce a simtit Dostoievski nu
poate fi replicat(simtit) de altcineva(demers ideografic). De aceea emotiile sunt subiective. Cand o
experienta poate fi replicata, aceasta tinde spre obiectivitate. Obiectivitatea in stiinta se refera la
modalitatea de a obtine fapte, experiente, cunostinte la care au acces si alti oameni de stiinta.

MSURTOAREA
(METROLOGICE)

PSIHOLOGIE

CONDIIILE

EI

PSIHOMETRICE

A msura nsemn a aloca (a ataa) numere nivelurilor de manifestare a unor evenimente sau
fenomene potrivit unor regului clar definite.
Msurtoarea n psihologie are o serie de specificiti i limite ce impun psihologului
restricii n tratarea cu aparatul matematic a rezultatelor msurtorii.
1

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


1. Prima dificultate ar fi aceea c n psihologie lipsesc unitile de msur: metrul,
kilogramul i numeroase uniti de msur pe care fizica, chimia, etc. le-au folosit. Atta timp ct nu
exist o unitate de msur, caracteristicile psihocomportamentale nu pot fi comparate ntre ele nici
cu privire la intensitatea dezvoltrii lor, nici cu privire la alte caracteristici.
2. A doua dificultate (din lipsa unitilor de msur) este dificultatea unor prelucrri
matematice a datelor primare. Allport spune, de exemplu ca personalitatea nu este un punct de
intersecie al unor serii cantitative.
Cu toate acestea, masuratorile in psihologie au o ratiune. Importana rezultatelor
msurtorilor const n faptul c putem cunoate mai profund un fenomen psihic, daca cunoastem
ce are mai stabil, mai constant, adic l putem cunoate sub aspectul manifestrilor sale, daca
acestea se supun legitatii. Numai pe aceast baz putem face predicii.
Cunoasterea concretului in ce are el caracteristic (manifestabil) nu e posibila daca nu tintesc
legea (ceea ce e general valabil pentru toti) si abia apoi se poate reintoarce (reduce) la particular,
individual, specific.
Tratarea matematic este important pentru cunoaterea persoanei, din perspectiv
psihometric, deoarece lejeritatea operaiilor matematice i a proprietilor acestora se transfer
asupra datelor msurate, obligndu-le s se conformeze unor patternuri generale.
3. Lipsa unui reper 0 cu sens al instrumentelor de masurare.
Ex: Dac msurm inteligena cu nota ,,zero, nota ,,zero nu are sens, aa cum n fizic
exist un ,,zero absolut pentru temperatur, greutate, etc. Excepie fac situaiile cnd potrivit unei
anumite convenii poate fi construit un astfel de reper. Cel mai adesea msurtorile n psihologie iau
forma unor scale, iar acest ,,zero vizeaz aceste scale. (Ex. Daca se ia in discutie satisfactia in
relatia cu salariul primit, ,,0 pe aceasta scala ar putea reprezenta o indiferenta totala (lipsa totala a
unei manifestari) in timp ce 5 ar reprezenta satisfactia deplina.
4. Msurtorile n psihologie vizeaz aspecte ale funcionrii psihice, pe care le acceseaz
ntr-un mod indirect, fiind exercitate asupra manifestrilor exterioare, comportamentale.
Msurtorile n psihologie folosesc aceste scri fie c evalum atitudini, manifestri ale unui
comportament impregnat de motive, trebuine, aptitudini, etc.
n psihologia clinic dac vrem s evalum anormalitatea unei persoane, plasm n centru
normalitatea, iar deplasarea spre stnga sau spre dreapta sunt conduitele care se deprteaz de
normal, adica anormalitatea.
SCALE DE MSURARE UTILIZATE N PSIHOLOGIE
(TIPURI DE MSURTORI UTILIZATE N PSIHOLOGIE)
Orice masurare face apel la o scala de masurare. Aceasta scala este implicita.
De ex: Matricile progresive Raven. Pe fiecare pagin a testului Raven sunt elemente grafice
din care lipsete o anumit structur, care trebuie completat. Subiectul cnd rspunde la o astfel de
problem apeleaz la o asemenea scal cand evalueaza care din cele 6-8 piese se potriveste in
plansa respectiva. La fel procedeaza si evaluatorul cand administreaz testul pe 10 - 15 persoane, el
ierarhizeaz subiecii n funcie de rspunsurile pe care le dau acetia.
Stevens (1946) ocupndu-se de msurtorile din psihologie, a fost primul care le-a
sistematizat n funcie de proprietile acestora. n funcie de aceste proprieti Scalele se clasific n
:
2

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


scal nominal;
scal ordinal;
scal cu intervale egale;
scala raport (ratio).
1. Scala nominal cuprinde msurtori care au ca finalitate clasificarea persoanelor
evaluate, n categorii, cum ar fi de ex. clasificarea n tipuri temperamentale. Alocam niste valori
conform unor reguli clare, explicite, rezultatelor masuratorilor obtinute. Astfel de numerotri se fac
i n cercetare i n psihodiagnostic. Toate clasificrile din psihodiagnostic se bazeaz pe aceast
msurare elementar. n aceast msurtoare reperul (valoarea) ,,0 nu are sens. Aceast scal nu
are proprietate de rang n sensul c, indivizii clasificai nu sunt ierarhizai din punct de vedere al
insusirii care i-a repartizat in categoria respectiva.
Acestei scale de msurare i lipsete i proprietatea intervalelor de distantare. D.p.d.v. al
acestei proprieti indivizii nu sunt egal distanai d.p.d.v. al nsuirii pe baza careia au fost
clasificati.
2. Scala ordinal cuprinde acele tipuri de msurtori care permit ierarhizarea pe un
continuum al indivizilor d.p.d.v. al nsuirii evaluate. Pe astfel de scal putem nira indivizii de la
cea mai nalt performan pn la cea mai sczut performan.
De ex., la testul de viziune spatiala, unde subiectii trebuie sa identifice cate cuburi sunt in
gramezile de cuburi, cea mai inalta performanta poate fi numarul total de cuburi din gramada, de ex
15, in timp ce alt individ poate indentifica doar 7 cuburi in aceeasi gramada.
Acest tip de scal are urmtoarele proprieti:
- proprietatea egalitii - n sensul c doi indivizi cu acelai scor vor ntruni acelai nivel al
caracteristicii msurate.
Potrivit teoriei rspunsului la item (TRI), putem denumi caracteristica msurat
drept ,,trstur latent i o putem considera determinantul intern al comportamentului de
rspuns, care se va obiectiva n soluia dat de subiectul evaluat la o problem. Probabilitatea ca un
subiect s rspund corect la un item este o funcie direct de poziia pe care individul o ocup pe
scala continuumului sau scala trsturii latente.
- proprietatea ordinului de rang
* Lipsete proprietatea intervalelor egale i proprietatea raportului matematic( nu exista
posibilitatea ca impartind unul prin altul scorurile a doi subiecti sa putem utiliza rezultatul pentru a-i
caracteriza pe fiecare din ei).
3. Scara cu intervale egale permite acel tip de msurtori n virtutea crora indivizii cu
scoruri aflate la distane egale vor ocupa poziii distanate egal pe trstura latent msurat.
Scara cu intervale egale poate fi caracterizat prin:
- proprietatea egalitii
- proprietatea ordinului de rang;
- proprietatea egalitii intervalului.
4. Scala raport este caracterizat prin nsuirea c fiind determinate dou scoruri diferite,
raportul lor poate fi utilizat pentru a-i caracteriza pe fiecare dintre cei doi subieci. Aceasta este cea
mai complex form de msurare, rezultatele ei fiind msurate prin toate operaiile aritmetice (+,-,
x, :).
n psihologie exist puine cazuri n care msurtorile pot fi ncadrate n categoria scale
raport. De cele mai multe ori msurtorile n psihologie mbrac forma scalelor nominale, ordinale
3

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


i scalelor cu intervale egale. Printr-o serie de transformri succesive ale rezultatelor unor
msurtori, le putem face disponibile abordrii matematice complexe.
Tipurile de scale enumerate mai sus i proprietile lor constituie un serios avertisment.
Abordarea (prelucrarea) matematic a rezultatelor msurtorilor se lovete n psihologie de serioase
limite, dincolo de care nu mai putem ajunge la semnificaiile psihologice reale.
PROPRIETILE PSIHOMETRICE ALE MSURTORILOR
I INSTRUMENTELOR CU CARE SUNT EVALUATE N PSIHOLOGIE
ntruct instrumentul principal de msurare n psihologie este testul, acestea vor fi discutate
in relationarea proprietatilor cu testul
Msurtorile n general sunt caracterizate prin urmtoarele proprieti:
- fidelitate;
- validitate;
- sensibilitate
1. Fidelitatea(Reliability) exprim caraceristica msurtorii de a fi obiectiv, adic
independent de bunul plac al evaluatorului, ntruct prin replicare aceasta poate fi reprodus.
Exist dou forme de fidelitate:
1. fidelitatea prin repetarea msurtorii (test-retest);
2. fidelitatea prin consistena intern n timp.
3. fidelitatea formelor paralele
Fidelitatea, n general, nu este o proprietate cu valoare n sine, ci raiunea ei de a fi rezid n
faptul c reprezint o condiie a obiectivitii msurtorii, inclusiv a validitii ei. Obiectivitatea,
fidelitatea msurtorii este ameninat tot timpul de sursele strine de variabilitate, de starea
persoanei careia i se face evaluarea.

calitatea instructajului

starea persoanei evaluate ( obosita, nemotivata, anxioasa )

starea examinatorului
Fidelitatea unei msurtori este afectat de erorile ntmpltoare, pe de o parte, i de eroarea
de msurare (sistematizat) specific testului, pe de alt parte. Calea pentru a contracara efectele
surselor strine de variaie aprute n msurtoare este creterea consistenei msurtorii
experimentului respectiv.
Consistena intern exprim gradul n care elementele constitutive ale unui
instrument (itemi, subtest, etc.) concur semnifcativ la producerea rezultatului msurat.
n cazul unui test, consistena intern se exprim prin concordana ntre item i ntregul test,
sau ntre anumite fraciuni ale testului ( itemi pari si itemi impari ).
3. A treia form de fidelitate este fidelitatea formelor paralele.
Toate testele care se respect au forme paralele(replica in oglinda a unui test pentru a
elimina efectul de facilitare). Testul paralel produce o msurtoare obiectiv indiferent dac
individul a mai parcurs o situaie de testare. Testele de aptitudini, de ex., au forme paralele.
Relaia dintre fidelitatea i validitatea msurtorii
4

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


Pentru o msurtoare valid este necesar ca instrumentul ce o realizeaz s fie ct mai nalt
consistent . Validitatea msurtorii este condiionat de fidelitatea sa.
Acest principiu este cu valabilitate moderat n sensul c o msurtoare foarte fidel nu
furnizeaz automat i validitatea necesara unei msurtori. De ex: Un test realizat pe calculator
poate s determine timpi de reacie medii foarte apropiai la diveri indivizi. Nu orice colecie de
sarcini, automat reprezint i o msurtoare obiectiv.
n anumite limite fidelitatea este ntr-o relaie invers cu validitatea(Cattell, 1970). Cu ct un
test este mai consistent intern ( elementele sale constitutive itemi, subteste coreleaza mai mult
intre ele), cu atat tind s coreleze mai nalt ntre ele, cu att ele tind s coreleze mai slab cu un alt
test - De ex. dac un test de inteligen este utilizat n predicia reuitei colare, cu ct acest test are
o fidelitate mai nalt (elementele sale adic itemii si coreleaz mai nalt ntre ei) cu att corelaia
testului respectiv cu media general la scoal va fi mai redus.
2. Validitatea msurtorilor i a instrumentelor psihometrice.
Validitatea reprezint proprietatea testului psihologic de a msura ceea ce se intenioneaz a
msura cu acel instrument. Exist urmtoarele tipuri de validitate:
1.
Validitate de criteriu. Aceasta este de 2 tipuri: concurent i predictiv.
2.
Validitate de coninut
3.
Validitate de construct (teoretic)
4.
Alte tipuri de validitate: validitate de faad, incremental, convergent,
divergent, sintetic, factorial, diferenial.
n literatura de specialitate sunt teoretizate mai multe tipuri de validiti, deoarece asigurarea
obiectivitii msurtorii psihologice, datorit unei limitri financiare sau care in de resurse umane
i logistice, nu pot fi ntreprinse cercetri care s furnizeze doar validitatea de criteriu sau validitatea
de coninut.
1.
Validitatea de criteriu este acel tip de validitate obinut pe cale statistic prin
confruntarea performanelor la test cu performanele reale pe care i le propune s le prevad.
Validitatea de criteriu se refer la calitatea testului de a previziona (diagnostica) determinani interni
ai unei reuite n activitatea colar care urmeaz a se produce. Prin criteriu nelegem o msur a
ct de bun eti ntr-o anumit activitate. Un test nu are sens s fie utilizat dac el nu covariaz cu
performana real pe care urmeaz s o prevad. Validitatea de criteriu este exprimat printr-un
coeficient de corelatie ntre 0 i 1, niciodat 0 i niciodat 1, coeficient de corelatie peste 0.5 e bine.
pe esantionul normativ se aplica testul, se detemina apoi performanta reala, apoi corelam cele 2
variabile si se obtine
- validitatea de criteriu concurenta interval de timp 0
-validitatea de criteriu predictiva interval de timp mare ( luni, ani )
2. Validitatea concurent - poate fi determinat prin corelarea noului instrument cu altul
consacrat. n testarea aptitudinilor intelectuale i n testarea caracteristicilor de personalitate se
folosesc cteva teste:
n domeniul inteligenei se folosesc scrile de inteligen WESCHLER i scara Stanfort
Binet.
n domeniul personalitii exist testele de personalitate: MMPI, CPI, NEO PI-R, MBTI.
5

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


O valoare de 0,75 reprezint pragul cel mai nalt al unei validiti concurente care poate
obinut n practic.
3. Validitatea predictiv.
Dificulti:
- testul psihologic nu are nici o valoare dac nu este confruntat cu criteriul;
- n realitate este foarte dificil s identificm criteriul obiectiv al performanei( in soc mod
sint numeroase activitile de grup);
- criteriul prin care testele sunt confruntate trebuie s satisfac cerinele psihometrice
(validitatea i fidelitatea, sensibilitatea).
4. Validitatea de coninut exprim calitatea instrumentului de testare, de a reprezenta prin
unitile sale constitutive (itemii) toate categoriile de comportament specifice criteriului msurat.
(Ex: la un test de inteligen itemii trebuie s fie reprezentativi pentru toate tipurile fer conduite
inteligente.)
Validitatea de coninut este strns legat de fidelitatea testului. Testul este fidel dac are cel
puin 10 itemi, deci validitatea de coninut este asigurat dac cel puin 10 itemi acoper toate
tipurile de comportament specifice comportamentului msurat. Itemii sunt stabiliti cu ajutorul
specialistilor
5. Validitatea de construct (teoretic) exprim gradul n care un test constituie prin itemii
si materializri ale conceptelor teoriei, care descriu i explic atributul psihocomportamental
msurat (testul pt anxietate masoara conceptele anxietatii).
* Validitatea teoretic i validitatea concurent pot fi determinate i pe cale statistic prin
corelarea noului test cu instrumentul deja consacrat.
6. Validitatea de faad reprezint gradul in care un anumit instrument psihometric
furnizeaz persoanelor testate un aa-zis sentiment de validitate subiectiv, adic un sentiment de
ncredere c testul msoar ceea ce i-a propus s msoare. Aspectul derizoriu al validitii
subiective este efectul Barnum. Efectul Barnum reprezint cderea n derizoriu a validitii
subiective. Un test trebuie s aib validitate de faad, deoarece acesta motiveaz persoanele s dea
maximum de eficien la test. Exist o relaie invers ntre validitatea de faad i invizibilitatea
itemilor. Caracteristica invizibilitii itemilor este aceea de a nu putea fi ghicit aspectul
psihocomportamental intuit.
6. Validitatea incremental. Cel mai adesea testarea psihologic a unei aptitudini sau
caracteristici nu se limiteaz doar la un singur instrument, ci se realizaeaz cu ajutorul unei baterii
de teste. Bateria de teste este un structur de predictori caracterizat printr-o corelaie nalt a
fiecrui test cu criteriul estimat i printr-o slab corelai existent ntre testele bateriei. Validitatea
incremental este validitatea unui test care coreleaz slab cu criteriul, dar coreleaz slab sau deloc
cu celelalte teste din baterie.
7. Validitatile convergenta i divergenta exprim nsuirea instrumentelor de a fi valide,
fie pe o partiie a populaiei int, (de ex. testul este valid pe o populaie din Dobrogea), fie pe un
eantion care conine reprezentani din afara populaiei int. Validitatile convergente i divergente
sunt n relaie de restrngere i largire a validitii.
8. Validitatea sintetic este ntlnit n special n testele utilizate n sfera ocupaional.
Validitatea sintetic este o validitate de criteriu care este obinut prin recrutarea n eantionul
6

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


normativ a unor subieci, alii dect reprezentanii populaiei int, a cror activitate profesional are
unele asemnri cu profesia al crui succes urmeaz s fie prognozat de test sau de bateria de teste.
9. Validitatea factorial este exprimat printr-un indice care exprim gradul de covariere
al testului cu factorul n care este saturat. Analiza factorial este o metod prin care corelaiile ntre
teste i ntre teste i criteriu sunt determinate s se grupeze n jurul unor semnificaii pe care le
numim factori. Fiecare dintre testele introduse n analiza factorial va ntruni o saturaie diferit prin
factorul pus n eviden. Aceast saturaie reprezint validitatea factorial.
10. Validitatea diferenial reprezint msura n care un test poate s diferenieze anumite
grupuri ocupaionale, clinice, educaionale.
Sensibilitatea msurtorilor i a instrumentului se mai numete putere discriminativ).
Puterea discriminativ reprezint acea proprietate a instrumentului de a diferenia indivizii cu
poziii apropiate pe scara trsturii latente, furniznd scoruri diferite. Sensibilitatea unui instrument
reprezint gradul lui de precizie.
Eroarea standard a msurtorii
Datorit surselor strine de variaie niciodat o msurtoare efectuat asupra unei
caracteristici psihometrice nu va exprima poziia adevrat ocupat de individul evaluat pe scala
trsturii latente. De aceea psihologii opereaz cu msura adevrat a performanei, diferit de
msura comun.
notiunea de probabilitate de raspuns, mai mare sau mai mica
- sa presupunem ca am putea evalua aceeasi persoana de 100 de ori => o colectie de
masuratori ( care daca nu ar fi influentata s-ar distribuii dupa curba lui Gauss)
- nota adevarata tine cont de medie si de abaterea standard
Curs 2

1.11.2008

(Rezumat din cursul precedent)


Stevens a incercat sa sistematizeze masuratorile in psihologie. A introdus scalele (nominala,
ordinala, cu intervale, raport a NU se confunda cu scalele Likert, Guttman, etc).
Erori de masurare in psihologie
1.
Sistematice nu influenteaza rezultatele masuratorilor
2.
Intamplatoare trebuie eliminate pt ca acestea influenteaza acuratetea masuratorilor
si a rezultatelor obtinute
Eroarea de masurare reprezinta diferenta intre scorul adevarat si cel masurat la un test.
Cu cat un instrument (test, chestionar) are mai multi itemi, cu atat masuratoarea este mai
fidela, mai exacta.
Caracteristicile scalelor
1.
Egalitatea
2.
Ordinea de rang
3.
Intervale egale
4.
Raporturi matematice intre masuratori

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


Principala deficienta cu care se confrunta masuratorile psihologice o reprezinta
probabilitatea unor erori de masurare ce pot fi clasificate in erori sistematice fie in erori
intamplatoare.
Constructia testelor psihologice ca si exigenta masuratorilor in psihologie au de luptat
impotriva erorilor intamplatoare. Cauza acestor eori poate fi: subiectul testat, situatia de fapt in care
se aplica testul, instrumentul, examinatorul.
Din punct de vedere constructiv, eroarea reprezinta esecul testului de a reprezenta prin
totalitatea itemilor sai o extractie inalt reprezentativa a universului itemilor destinati sa masoare
aceeasi caracteristica comportamentala.
Din punct de vedere teoretic e posibil sa ne imaginam ca orice caracteristica
comportamentala poate fi masurata (tintita) de un numar infinit de itemi.
Esantionarea acestui univers nu poate fi niciodata realizata intr-un mod perfect, totdeauna
existand posibilitatea ca in structura unui test sa existe si itemi mai putin reprezentativi. Problema
erorii de masurare e abordata in psihologia contemporana din 2 mari perspective:
1.
Modelul clasic al erorii de masurare (clasic model of testing)
2.
Teoria raspunsurilor la itemi (IRT)
Modelul clasic al erorii de masurare
Acest model opereaza cu notiunile de scor adevarat (real) si scor factual. Diferenta dintre
scorul real si cel factual reprezinta eroarea de masurare.
Alt concept este eroarea standard al masuratorii. Aceasta ne permite sa aproximam in
termeni de probabilitate intervalul in care se va situa scorul adevarat pe baza mediei si a abaterii
standard.
Exemplu: Daca un individ ar putea fi masurat de 100 de ori, neexistand sansa ca
rezultatele sa fie contaminate, ar rezulta o colectie de 100 de scoruri, ca si cum ar fi obtinute de la
100 de indivizi. Daca se distribuie dupa curba normala, aceste scoruri ar trebui sa aiba o medie catre
care tind (se ingramadesc) cele mai multe dintre ele. Potrivit exigentelor statistice, am putea spune
ca orice valoare de sub curba de distributie cu o probabilitate de 68% se situeaza in intervalul
( media ) ; orice valoare de sub curba de distributie cu o probabilitate de 95% se situeaza in
intervalul ( media 2 ); orice valoare de sub curba de distributie cu o probabilitate de 99,98% se
situeaza in intervalul ( media 3 ).
Este posibil sa determinam scorul adevarat al unui individ pe baza scorului sau actual daca
am avea abaterea standard () a imprastierii scorurilor individuale in jurul mediei si media acestei
distibutii. Se poate insa proceda la randomizarea unui nr de 100 de scoruri ale unui numar infinit de
indivizi avand sansa ca prin randomizare sa fie continute si cele mai reprezentative scoruri ale
individului testat.
Eroarea standard a masuratorii (Esm) poate fi definita ca fiind produsul dintre abaterea
standard dintre scorurile la testul respectiv obtinuta la esantionul normativ, inmultita cu radical din
(1- coeficientul de fidelitate al testului). Eroarea standard a masuratorii va fi cu atata mai mica cu
cat fidelitatea testului este mai mare. Cunoscand Esm putem sa determinam in termeni de
probabilitate intervalul in care se va situa scorul adevarat al individului, tinand cont de scorul
actual, de medie si de abaterea standard (). Media si abaterea standard sunt indicii distributiei
scorurilor la test obtinute in cadrul esantionului normativ.
8

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


Esantionul normativ reprezinta grupul de subiecti care a stat la baza cercetarilor
preliminare a elaboraii testului sau reviziei sale. Se numeste normativ pt ca pe scorurile obtinute la
acest grup se realizeaza normele testului (etaloanele) si nu numai.
In teoria raspunsurilor la itemi (IRT) echivalentul acestei notinui e aceea de esantion de
calibrare (scorurile obtinute in cadrul acestui grup stau la baza selectiei itemilor cei mai
reprezentativi pentru masurarea caracteristicilor psihocomportamentale tinta).
Paul Klein (Psychological testing) premizeaza urmatoarele repere privitoare la relatia dintre
numarul de itemi ai unui test si Esm. Daca pentru 10 itemi exista probabilitatea obtinerii unei Esm
de 0,02, dublarea numarului de itemi (20) va duce la injumatatirea Esm (0,01), iar pentru un numar
de 30 itemi Esm va avea valoarea de 0,007.
Aceste Esm decurg in mod logic dintr-o suita de formule prin care sunt puse in relatie
eroarea standard a masuratorii, fidelitatea testului, corelatia medie a itemilor cu scorul general
obtinut la test. Daca universul itemilor posibili destinati sa masoare o caracterstica este infinit, am
obtine o infinitate de corelatii. Din corelatia medie a acestora ar rezulta o corelatie adevarata.
Precizia masuratorii (reliabilitatea) este o functie de numarul de itemi existenti intr-un test.
Modelul clasic al erorii in masuratoare contine, tocmai in virtutea acestor consideratii, o serie de
limite care-l fac vulnerabil:
1.
Scorul la test in afara de alte determinari depinde de esantionul normativ pe care au
fost construite normele (media, abaterea standard)
2.
Scorul la test este o functie de calitatea itemilor.
Normalitatea (media) reprezinta un esec al naturii in a fi realizat.
Concluzia logica e ca alti itemi , alte grupaje de itemi (alte teste) extrase din universul
posibil al itemilor si testelor, va genera alte scoruri. Numai media acestor scoruri reprezinta
aproximarea scorului adevarat la teste.
Teoria raspunsurilor la itemi (IRT)
Teoria raspunsurilor la itemi este mai degraba o metoda utilizata in constructia testelor
psihologice. Aceasta metoda a fost elaborata cu scopul de a surmonta dificultatile pe care le contine
modelul clasic al erorii masurarii. IRT tinteste sa instrumenteze masuratori care sa fie putin
dependente fata de populatia itemilor cat si a indivizilor testati.
(metoda Monte Carlo pt alcatuirea unui esantion)
Ronald Fisher stabileste cat la sta din factorii intamplarii influnteaza rezultatele (in termeni
de probabilitate) si stabileste pragul de probabilitate
95% pragul acceptat in psihologie 5% exista sanse ca erorile sa fie datorate intamplarii.
Oricum am face esantionarea, totdeauna va fi o diferenta (eroare) fata de populatia din care a
fost extras esantionul.
Teoria raspunsurilor la itemi porneste de la supozitia pe care Thurstone a avansat-o in
secolul al XX-lea (1918): raspunsul pe care un individ il da la un item, e o functie probabilistica a
pozitiei pe care individul testat o ocupa pe asa zisa trasatura latenta, respectiv pe continuumul care
se intinde de la - la + al oricarei caracteristici psihofiziologice.
In modelul IRT, aceasta asertiune e preprezentata intr-un sistem ortogonal unde pe ordonata
este trasatura latenta () iar pe abscisa este probabilitatea ca la un item anume un individ sa
raspunda corect P.
9

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


Presupunem ca la acelasi item raspunde o infinitate de indivizi (populatia ideala). Toti acesti
indivizi vor ocupa diverse pozitii pe axa trasaturii latente de la - la +. In virtutea acestor pozitii,
indivizii vor intruni probabilitati diferite de a raspunde corect la acesti itemi. Daca vom uni fiecare
pozitie de pe trasatura latenta cu fiecare probabilitate corespondenta, vom obtine un numar infinit
de puncte in suprafata delimitata de cele 2 axe ortogonale.
Presupunem ca itemul e valid si presupunem ca el e suficient de sensibil (discrminativ)
exista posibilitatea ca punctele rezultate sa se grupeze in virtutea unei legi de distributie, a unei
functii matematice ca carei reprezentare grafica are forma unui S.
Am putea reprezenta in mod conventional in unitati (abateri standard), situatie in care
toate cazurile se situeaza in intervalul (-3 si +3).
Panta acestei curbe se afla
intr-o
relatie
directa
cu
discriminabilitatea itemului. Un item
e discriminativ daca poate produce 2
scoruri diferite pentru 2 persoane
aflate f aproape pe scara trasaturii
latente. Un item foarte discriminativ
va avea o curba cu panta foarte
abrupta. In functie de o serie de
parametri,
itemii
obtin
curbe
caracteristice diferite. Functie de
curba caracteristica a itemului,
constructorul testului ia decizia daca itemul va fi pastrat ca element constitutiv al testului. Cele 3
caracteristici in functie de care e evaluat itemul unui test, tinand cont de curba sa caracteristica,
sunt:
1.
Puterea discriminativa
2.
Dificultatea
3.
Probabilitatea ca raspunsul corect sa fie dat prin ghicire (guessing)
Pentru obtinerea curbei caracteristice a unui item exista programe matematice speciale care
utilizeaza drept input scorurile obtinute la un item pe esantionul de calibrare. Aceste programe
implementeaza unul sau altul dintre modelele matematice initiate de diversi autori in scopul amintit.
Functie de numarul de caracteristici ale curbei studiate simultan, aceste modele pot fi unifactoriale,
bifactoriale sau trifacatoriale. Cel mai cunoscut model matematic e al lui Georg Rasch
(matematician danez, 1960). Acest model opereaza cu 1-2 parametri (ia in considerare fie doar
puterea disctriminativa a itemului fie si dificultatea acestuia). Daca opereaza cu 1 factor, formula
probabilitatii de a raspunde corect la un item este urmatoarea:

P - probabilitatea ca un individ sa dea un raspuns corect la item


e constanta
b dificultatea itemului
nivelul de abilitate

P 1 e

1( b )

10

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


Discriminabilitatea poate fi exprimat printr-un coeficient (coeficientul lui
Ferguson) cu valoarea de la 0 la 1. Acesta explica discriminabilitatea in teoria clasica.
=P1- P2.
E considerat a fi un item bun bun daca 0,9

In
cele 2 grafice (curbe caracteristice ale itemlilor) se observa o discriminabilitate mai mare a primului
item fata de al 2-lea. La acelasi grad de dificultate, diferenta performanta e mai mare in primul caz
comparativ cu cel de-al doilea.
In teoria clasica a erorii de masurare discriminabilitatea unui item e o functie de dificultate a
acesteia. Itemii foarte usori si foarte dificili nu discrimineaza indivizii. Solutia e sa alegem un item
care sa fie esuat de 50% dintre indivizi si trecut de 50% dintre indivizi.
Daca am combina procentul subiectilor care au reusit cu procentul celor care au esuat,
putem obtine urmatoarele variante:
10%+90%
20%+80%
30%+70%
40%+60%
50%+50%

60%+40%
70%+30%
80%+20%
90%+10%

Produsele acestor alternative ne vor furniza numere mai mici de 2500. Obtinem 2500 doar
cand 50% dintre indivizi raspund corect iar 50% esueaza. In teoria raspunsurilor la itemi pot fi
obtinute curbe caracteristice asemanatoare din punct de vedere al puterii de discriminare pentru
nivele diferite de dificultate.
Rezulta obtinerea unei independente a masuratorii de caracterul itemului sau a conditiilor de
masurare.
Situatia in care 3 curbe caracteristice ale itemilor care desi au aceeasi putere discriminativa,
au nivele diferite de dificultate.

11

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI

Situatia in care 3 curbe caracteristice ale itemilor care desi au acelasi nivel de dificultate dar
au putere discriminativa diferita.

Principalele scale sau sisteme de masurare utilizate in psihologie


Scala Guttman
Scala Guttman aplicata la masurarea unei caracteristici psihocomportamentale implica
dispunerea sarcinilor in ordinea dificultatii acestora, astfel incat felul in care un subiect rezolva un
item, e prognostic atat pentru calitatea raspunsurilor la itemii urmatori cat si pt itemii trecuti. Faptul
ca a raspuns corect la un item poate fi prognostic pt itemii urmatori si diagnostic pentru itemii
trecuti in testele rapide (speey tests), testele individualizate (tailored tests) si testele moderatoare
(moderating tests).
Se presupune ca itemii unui test (ex matricile progresive Raven) sunt dispusi in ordinea
dificultatii lor, dificultate testata pe baza teoriei raspunsurilor la itemi. Difcultatea e o functie de 2
parametri: p (procentul celor care raspund corect) si q (procentul celor care esueaza). Despre un
12

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


individ caruia i se administreaza direct itemul 7, pe baza scarii lui Guttman am putea, in situatia in
care subiectul promoveaza acest item, sa apunem ca, cu o mare probabilitate a rezolvat si itemii
precedenti si ca exista o mare probabilitate sa rezolve si itemii urmatori. Daca a esuat itemul 7,
probabilitatea ca sa rezolve itemii urmatori este foarte scazuta.
Scala Guttman e frcvent utilizata in ordonarea itemilor in functie de dificultate (ex la bateria
de teste Wechsler).
La asa-zisul test de informatii compus din 30 de itemi, esuarea a 3 itemi consecutivi duce la
intreruperea testului in virtutea supozitiei implicite ca probabilitatea de a raspunde corect la ceilalti
itemi este foarte scazuta.
Performanta individului este apreciata pe baza numarului de itemi rezolvati corect pana la
itemii esuati. Itemul care in ordinea dificultatii desemneaza pragul functie de care sunt efectuate
prognosticuri favorabile sau nu, se numeste prag sau cut off point.
Tot din aceleasi considerente, subiectii care sunt normal dezvolati (care nu au probleme in
dezvoltarea psihica) nu sunt testati din acelasi punct cu cei care sunt pe nivel inferior de dezvoltare.
Se presupune ca probabilitatea de a raspunde corect la itemii anteriori este f mare. Daca de ex un
individ testat are 12 ani, el nu va fi testat pentru inventarul de capacitati de la inceput
(corespunzator varstelor mici) ci se va incepe testarea lui de la itemul 15 de ex.
Testele rapide (speey tests), testele individualizate (tailored tests) si testele moderatoare
(moderating tests) se folosesc in testarea capacitatilor.
Indicele de popularitate reprezinta gradul in care un individ se incadreaza in tipicul (patternul) grupului din care face parte.
Testele individualizate, speedy tests, sunt folosite foarte mult pe computer, unde sepoate
dface un dialog personalizat. Subiectul poate fi creditat (adice se presupune ca probabilitatea de a
raspunde corect la anumiti itemi, cu un grad de dificultate mai mici decat itemul de la care sainnceput testarea, este foarte mare) si se poate trece peste itemii respectivi sau din contra, individul
poate fi adus la inceputul testului in functie de raspunsurile date.
Frecventa de fuziune caracteristica reprezinta punctul in care o lumina palpainda poate fi
preceputa ca o lumina continua. Pentru stabilirea punctului de fuziune, se creste sau se scade cu cate
un interval mic frecevnta de palpaire a luminii pentru a determina cat de aproape este punctul de
frecventa de fuziune caracteristica.
Pentru a determina cut off point, se pot folosi itemi diferiti functie de strategiile folosite de
subiect. De la cut off point incolo nu mai are rost sa se aplice itemii pentru ca sansele ca subiectul
testat sa le rezolve corect sunt foarte mici.
Mularea(croirea, tailoring) testului se face cat mai aproape de specificul personalitatii careia
i se aderseaza. Mularea (individualizarea) testelor se realizeaza cu ajutorul cu ajutorul ecuatiilor de
regresie.
Pragul sau cut off point ajuta foarte mult un psiholog clinician ca sa ia o decizie in
orientarea unui elev pentru a lua o decizie cu privire la optiunea unui liceu sau altul.
Sala Likert
Aceasta scala se foloseste pentru evaluarea atitudinilor si nu pentru masurarea capacitatilor
si reprezinta un continuum pe care sunt gradate 5, 7 9 sau chiar 11 gradatii. Unii specialisti sunt de
13

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


parere ca cea mai eficienta scala Likert este cea cu 5 gradatii, motivand ca atunci cand subiectii au
mai mult de 5 gradatii ca optiuni, vor fi tentati sa evite marginile si sa tinteasca mai mult mijlocul.
Altii sustin ca cea mai potrivita scala Likert este scala cu 7 gradatii(the big 7), aducand
argumentul ca suntem predestinati cu aceasta cifra ( ex numarul magic pentru memoria de scurta
durata este 7 2 itemi).
Altii propun ca sa se foloseasca doar capetele ca gradatii fixe si explicite, lasand la
latitudinea subiectului testat sa se pozitioneze pe scala acolo unde considera potrivit. Argumentul
adus in favoarea acestui tip de scala este ca nu exista certitudinea ca sunt intervale egale intre 2
gradatii consecutive si nici ca ar exista un raport matematic intre acestea.

Curs

12.12.2008

Administrarea testelor psihologice cu ajutorul computerului


Avantaje
1.
Permite un inalt nivel de standardizare a sarcinilor continute in test. In general sunt
informatizate atat testele clasice (de tip creion/hartie) cat si teste noi special gandite sa fie
administrate pe computer.
2.
Realizarea cu ajutorul computerului a unor tipuri de itemi care nu ar putea fi
administrati in forma clasica(creion/hartie) nici pe aparate. (ex itemi realizati in dinamica)
3.
Anumite concepte, paradigme experimentale si psihodiagnostice pot fi transpuse pe
computer, fapt ce are costuri mult mai scazute.
4.
Crearea unor banci de itemio in mod automat cu ajutorul unor programe specializate.
S-au realizat itemi din testele de aptitudini dar nu pentru testele de personalitate (din cauza
dificultatii legate de vocabular, semantica, etc).
Un generator de itemi presupune o banca de itemi pe care se fixeaza tipurile de
raspuns(Da/Nu/Nu stiu), numarul toal de itemi, tipurile de scari si urmand cateva modele (16PF, GZ, etc) generatorul poate realiza modalitati de scorare, aloca puncte, face etalonarea pentru fiecare
scala.
Dezavantaje
1.
Transferul unui test clasic nu il scuteste pe constructorul de teste de procedura de
trecere a testului prin tot esafodajul constructiei oricarui test psihologic (analiza de itemi care
presupune renuntarea la unii itemi si reformularea altora, probabilitatea de ghicire, etalonarea
(tabelul de norme), ecuatii de regresie, studiul validitatii, etc). este necesar sa se parcurga toti acesti
pasi pentru ca noua varianta nu va fi nicodata identica cu proba clasica. Spre exemplu un test care
contine itemi cu culori, vor depinde de rezolutia si culorile computerului care s-ar putea sa nu poata
reproduce identic aceeasi culoare ca varianta clasica a testului. De asemenea, administrarea unui
test pe computer presupune utilizarea consolei (tastaturii), etc.
2.
Cel mai mare dezavantaj al utilizarii computerului il [presupune caracterul artificial
al relatiei examinatorului (care in acest caz este computerul) in raport cu persoana testata. O
14

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


comunicare cat mai eficienta intre examinator si cel examinat, ceea ce exprima dezideratul
psihologiei in general si al psihometriei in special, nu se mai poate realiza. Desi psihologul poate
observa examinatul in timp ce acesta parcurge testul administrat pe computer, totusi nu se realizeaza
acea empatie corespunzatoare.
3.
Facilitarea dezvaluirii subiectivitatii celui testat, prin subiectivitatea evaluatorului
insusi, nu se poate realiza cu ajutorul computerului. La testele de inteligenta, utilizarea
computerului creste nivelul anxietatii - anxietatea de examen (test anxiety) persoana se simte
amenintata de expunerea intimitatrii, de compararea cu altii, etc.
4.
Informatizarea testelor psihologice nu exclude variatiile pe care le introduce hard
disk-ul in prezentarea stimulilor (marimea ecranului, rezolutia, luminozitatea, calitatea tubului sau a
cristalelor, etc)
In vol II al cartii lui Anastasi spune ca in domeniul testelor bazate pe creion/hartie intervin
variabile extrem de importante (claritatea caracterelor, ambianta in care se aplica testul, calitatea
mobilierului, luminoziotatea, etc) care influenteaza rezultatele testelor. S-au facut studii
comparative pentru fiecare din aceste variabile si s-au obtinut diferente semnificative.
Nu este suficient ca un test sa fie valid pentru ca masuratoarea facuta cu testul respectiv sa
ofere acea performanta reala; aceasta tine de calitatea itemului, calitatea materialului pe care sunt
aplicati itemii, ambianta, aspecte ce tin de psiholog (varsta, sex, grad de atractivitate, grad de
elocinta, etc). Aceste aspecte se pot interpune intre test si examinat si pot influenta rezultatul
testului si constituie eroarea de masurare.
Este o iluzie ca administrarea interactiva a unui test prezinta numai avantaje. Trecerea de la
iun item la altul este conditionata de rezolvarea itemului precedent. Administrarea computerizata
poate introduce erori din caua posibilitatilor limitate de a stabili echivalenta intre varianta clasica
(creion/ hartie) si cea informatizata. Dezavantajele acestea pot fi limitate prin trecerea prin toate
etapele de constructie a unui test, a variantei transformate a unui test clasic intr-o forma
informatizata.
Scorarea si interpretarea testelor
Avantaje
1.
Scorarea automata inlocuieste clasica grila, permitand alocarea punctajului de cele
mai multe ori in timp real(simultan cu darea raspunsului).
2.
Se pot constitui baze de date structurate pe itemi (inregistrand toate raspunsurile
subiectilor la acel item). Aceasta permite un control riguros al caracteristicilor itemului
(discriminarea si dificultatea).
3.
Calcularea scorurilor totale pentru scari si subteste si transformarea lor in note
standard.
4.
Furnizarea, mai ales pentru interpretii incepatori, a unui ghid interpretativ, in special
pentru inventarele de personalitate. Asa-zisele programe expert realizeaza o punere in conjunctie a
notelor mari si/sau a notelor mici la scale sau factori, cu descrierile adjectivale furnizate de
manualele testelor pentru dimensiunile testate de instrumentelor respective. Aceste descrieri pot fi
elaborate pe cale empirica sau pe cale clinica si exista discutii in tratatele de specialitate despre
modalitatea cea mai buhna. Daca vorbim despre comportamentul anxiosputem actiona in doua
moduri pentru a afla descriptorii cei mai potriviti: pe cale clinica - din DSM IV descrierea
15

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


comportamentului anxios sau pe cale empirica corelarea comportamentului cu anumiti indici
psihofiziologici (cum a facut Eysenck cand a corelat cu indici fiziologici nevrotismul,
psihoticismul, etc)
5.
Testarea pe computer furnizeaza un output (rezultat) mai mult sau mai putin
complex, uneori sub forma unui profil psihologic.
Ex. Sistemul interpretativ al testului Rorsharch furnizeaza o descriere foarte amanuntita si
foarte bine structurata a caracteristicilor psihologice evaluate in termeni de capacitate intelectuala, a
structurilor afective, atitudinilor, , a potentialului de morbiditate.
Destul de recenta e incercarea unor realizatori de teste de a construi programe interpretative
ale performantelor la test. In mod curent, utilizarea informatizata a unui test limiteaza interpretarea
doar la scorul brut, la un tabel de norme. In domeniul inventarelor de personalitate si a unora dintre
tehnicile proiective exista tendinta de realizare a unor programe complexe care realizeaza prelucrari
informatizate a rezultatelor in urma testarii pe baza unor proceduri de validare a sensurilor de
eliminare a disonantelor intre descriptorii utilizati (adverbe, verbe, adjective) in manualele acestor
teste. Exista autori care se indoiesc de aceasta tendinta.
Dezavantaje
Inalt specializarea a unor programe interpretative (in domeniul inventarelor de
personalitate), ususrinta cu care pot fi interpetate , pot crea iluzia ca pot fi utilizate in testarea
persoanelor fara o pregatire psiholigica adecvata.
Concluzii
Un mare avantaj il reprezinta realizarea testelor tailor-izate (tailored tests, speeded tests,
moderator tests). Acestea nu pot fi realizate decat pe computer si constau in a administra, prelucra si
interpreta rezultatele la test astfel incat scorul total la test sa poata fi anticipat inainte ca testul sa fi
fost in intregime realizat de subiect. Un astfel de test functioneaza aproape la fel ca scala Guttman.
Programele pe computer in functie de fiecare item promovat corect, estimeaza, pe baza ecuatiilor de
regresie, scorul total. In momentul in care se atinge o proportie optima intre numarul de itemi si
cantitatea de informatii privitoare la caracteriustica masurata, testul se opreste.
Testele acestea nu se limiteaza doar la crearea de maxima informatie cu numar minim de
pasi ci ele creeaza conceptul de variabila moderatoare.
Prin variabila moderatoare intelegem o caracteristica demografica sau o variabila de tip
subiect in virtutea careia un grup de persoane care o impartaseste este mai predictibil cu ajutorul
unui test decat alt grup care nu impartaseste acea caractersitica.
Varibile demografice pot fi: varsta, sexul, nivelul de studii, grup de apartenenta, etc.
Variabile de tip subiect: nivel de motivatie, nivel de inteligenta, nivel de dominanta, etc.
Procedand astfel, aceste programe permit o anumita individualizare a aplicarii unui anumit
test in functie de caracteristicile individuale ale unui anumit subiect alegand, de-a lungul mai multor
etape ale testarii, odata cu excluderea alternativei, acel traseu succesiv de itemi care se potrivesc
individului intr-o mai mare masura.
Ex: Vernon indica doua categorii de factori majoritari de grup: factori spatial-mecanici si
factori verbal-logici.

16

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


Intr-o baterie de teste de inteligenta exista sarcini care sunt rezolvate mai bine de anumite
grupuri (tinerii vor rezolva mai bine itemi care presupun viteza, fluenta in rapiditate iar batranii vor
rezolva mai bine itemi care presupun experianta, rutina, generalizarile, etc.).
Intr-un test moderator, pe baza succesului sau esecului la anumiti itemi, subiectii sunt
orientati spre un anumit gen de itemi, care li se potrivesc.
Paul Kline vorbeste de avantajele/dezavantajele folosirii computerului:

(A) Instructiunile sunt standardizate. Este foarte important ca sa se mentina


instructajul constant (inflexiunea vocii, tonalitatea vocii, voce jucausa sau monotona, sublinierile,
etc. exista totusi subiecti care au dificultati in intelegerea instructajului citit pe computer

(A) Pe computer pot fi stocati indicii de dificultate ai fiecarui item

(A) Computerul permite furnizarea unor feed-back-uri rapide

(D) Cu creion/hartie poti testa sute de oameni zilnic in timp ce cu computerul poti
testa mult mai putini (functie de cate computere ai la dispozitie)

(D) Subiectii ciu inteligenta redusa sau cei in varsta au probleme in administrarea
testelor pe computer
Etalonarea
Etalonul reprezinta un instrument care permite sa raporteze performantele individuale in
raport cu cea a grupuluide apartenenta si sa aprecieze unde se incadreaza (slab, mediu, bun). Un test
care are etalon nu are o incredere mai mare dar daca un test nu are etalon, inseamna ca el nu a fost
adaptat pe o populatie anume. Etalonarea nu se substituie celorlalte demersuri in constructia unui
test dar este un aspect important al procesului standardizarii testului.
Pentru etalonare se pot folosi mai multe metode:

Metoda percentilelor

Decilelor

Centilelor

Metoda quartilelor
Sau
Metoda claselor normalizate si a variabilelor standardizate (normate)
Clasele normalizate sunt modalitati de a diviza curba normala intr-un numar impar de
intervale. Metoda variabilelor normate se bazeaza pe transformarea scorurilor brute in note standard
(note z, t, Hull) note care au urmatoarele proprietati; au o medie teoretica si abateri standard
caracteristice (notele z au media 0 si abaterea standard 1, notele t au media 50 si abaterea standard
10, notele Hull au media 50 si abaterea standard 14).
Aceasta metoda se bizuie pe paradigma distributiei normale a scorurilor la un test, care
spune ca suprafata de sub curba care este egala cu N (nr de subiecti testati) daca e impartita in
intervale egale de scoruri la test, va genera procentaje inegale de subiecti incadrati in acele
intervale. Subiectii cu scoruri extreme (mari sau mici) vor avea procentajele cele mai mici si
suprafata de sub grafic va fi cea mai mica comparativ cu subiectii care inregistreaza scoruri medii si
au procentajele cele mai mari iar suprafata de sub curba acoperita de scorurile lor este cea mai mare.
Daca forma curbei distributiei scorurilor este foarte diferita de curba distributiei normale
(puternic leptocurtica sau platicurtica sau este puternic asimetrica spre stanga sau dreapta) atunci nu
17

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


ne mai putem baza pe paradigma distributiei normale. In aceasta situatie ne bazam pe metoda
intervalelor egale.
Etalonarea testelor psihologice se realizeaza in functie de curba de distributie a scorurilor
unui test obtinute pe un esantion normativ. Daca se obtine o curba de distributie care aproximeaza
curba normala, se va alege metoda variabilelor normate (a claselor normalizate). Intrucat
procentajul subiectilor care se vor situa in fiecare din suprafetele rezultate din divizarea curbelor vor
fi inegale.
Dimpotriva, daca se obtine o curba asimetrica, se va alege o metoda de etalonare mai
grosiera: metoda percentilelor (decile, centile) sau metoda quartilelor pe baza supozitiei ca suprafata
de sub curba reprezinta procentaje egale de subiecti.
Inainte de a trasa histograma rezultatelor (pentru a vedea mai apoi forma curbei de
distributie a scorurilor) se urmeaza cativa pasi. Francis Galton a trecut toate notele intr-un tabel iar
apoi a ajuns la concluzia ca regularitatea dupa care tind sa se distribuie diferentele individuale se
supun unei legi universale.
Se pot trece toate scorurile obtinute la rand, dar nu ofera nici-o informatie sau pot fi trecute
intr-un tabel in functie de frecventa notelor. Galton a trecut intr-un tabel toate scorurile posibile
(teoretic) chiar daca nu au fost obtinute de nimeni. De asemenea scorurile (notele) pot fi grupate pe
intervale (se prefera numar impar de intervale) obtinute pe baza amplitudinii intervalului (tot numar
impar). Apoi se traseaza histograma si pe baza ei se poate decide care din cele 2 metode de
etalonare se va alege.
Daca de ex alegem metoda decilelor si o persoana va obtine o nota de 20 (sau se afla in
decila 2) aceasta inseamna ca vor fi 20% dintre subiecti cu rezultate mai slabe si 80% cu rezultate
mai bune.
Exista o echivalenta intre sistemele de etalonare (decile, note t, note z, etc).
De ex: percentila 40-50 echivaleaza cu z=0, t=50, stanine=4-5
Curs
13.12.2008
ETALONAREA UNUI TEST PSIHOLOGIC

(continuare
curs precedent cu completari din curs 7 - PSIHODIAGNOSTIC:
ELEMENTE DE STATISTIC PENTRU PSIHODIAGNOZ (2007-2008) Martin Nicolae)
O prim etap n valorificarea rezultatelor la testele psihologice o reprezint exprimarea
performantelor individuale ntr-o form numeric. Aceste rezultate reprezint forma brut a
performanei. Pentru a accede la interpretarea psihologic a rezultatelor trebuie s le raportm la
caracteristicile populaiei sau eantionului de apartenen.
Un prim pas n a valorifica notele ( scorurile brute) l reprezint transformarea lor n variabile
normate.
Dintre multiplele variante de etalonare o vom alege pe aceea care este mai potrivit. n luarea
deciziei vom apela la metoda histogramei sau a poligolunului frecvenelor. O distribuie normal a
coleciei noastre de date ne va perimite s alegem metoda quartilelor, variabilelor normate sau a
staninelor. n caz contrar vom alege o metod mai grosier numit metoda percentilelor. Aici avem
dou variante: metoda decilelor i metoda centilelor.
18

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI

1. Metoda quartilelor se bazeaz pe supoziia c procentajele n cele 4 arii n care este


mprit curba, nu funcioneaz dac aceast curb este normal. n acest caz, supoziia
funcioneaz n cazul n care distribuiile sunt asimetrice.
Exemplu:
Se mparte colecia de scoruri la test n 4 clase, Q1, Q2, Q3, Q4, fiecare cuprinznd 25 %
din totalul coleciei de date ordonate, ca n tabelul 1, n ordinea mrimii lor.
Calculm ct reprezint 25% din colecia noastr de scoruri la test . N fiind egal cu 42
rezult: 25 * 42 /100 = 10.5. n tabelul 1, pe coloana frecvenelor cumulate, cutm o valoare
apropiat cu 10.5, aceasta fiind 11. Pe coloana notelor obinute de subieci la testul de inteligen,
n dreptul valorii 11 citim valoarea 46. Deci subiecii situai n primul Quartil, vor fi cei care au
scorurile la test cuprinse ntre 0 i 46. Subiecii situai n quartlul al doilea vor fi cei care reprezint
50 % din populaie, adic 21. Valoarea gsit pe coloana scorurilor la test, n tabelul 1, pentru
valoarea de 21 pe coloana frecvenelor cumulate, va fi 51. Deci intervalul n care se vor situa aceti
subieci, privitor la scorurile obinute la test, va fi cuprins ntre 47 (valoarea imediat mai mare dect
limit maxim a primului interval) i valoarea 51. Pentru quartilul al treilea 75 % din 42 este egal cu
31.5. Quartilul al treilea va fi cuprins ntre 52 i 56. Quartilul al patrulea va fi cuprins ntre 53 i
nota cea mai mare, teoretic posibil, la testul etalonat. Pentru exemplul nostru, care este imaginar,
putem presupune ca not maxim valoarea 68 sau 70.
Intervalele (quartilele) obinute le putem grupa n urmtorul tabel:
Quartilul
I
II
III
IV

Procentaje
teoretice cumulate
25%
50%
75%
100%

Procentaje reale
cumulate
10.5
21
31.5
42
Media
Mediana

Intervale de
scoruri
0 - 46
47 - 51
52 - 56
57 - 70
51.2
50.5

25% - subieci slabi


50% - subieci buni i foarte buni
75% - subieci medii
Presupunem c un copil a obinut scorul 39. Tabelul ne permite s inferm c la nivelul
eantionului de elevi studiat subiectul va fi mai slab dect ceilali 75 %, adic, dect 31 dintre ei.
Aa cum se observ el se situeaz dramatic sub medie cu mai bine de un interval , respectiv cu 12
puncte la test. Aceast metod de etalonare este expeditiv, dar n acelai timp grosier. Ea se
bazeaz pe presupunerea c datele la test s-au distribuit pe o curb (histogram, poligon al
frecvenelor) care aproximeaz curba normal.
2. Metoda decilelor. Apelnd la tabelul 1 procedm asemntor metodei quartilelor cu
deosebirea c vom calcula procentajele pentru 10%, 20%, 30%......90%.
19

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


Decile

Interval

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

0 39
40 45
46 47
48 49
50 51
52 53
54 55
56 58
59 61
62 - 68

Procentaje teoretice
cumulate
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%

Procentaje
reale cumulate
4.2
8.4
12.6
16.8
21
25.2
29.4
33.6
37.8
42

Despre un subiect care a obinut scorul de 58 vom putea spune c este mai bun dect ceilali 80
%, i c, la nivelul, eantionului studiat, doar 20 % dintre elevi sunt mai buni dect el.
3. Metoda centilelor. Se procedeaz asemntor metodei decilelor i quartilelor dar de
aceast dat vom realiza intervale de scoruri pentru procentajele 1%, 2%, 3%.....99%.
Etalonarea n clase normalizate.
Prin metodele precedente, subiecii au fost mparii n unitai procentuale egale ceea ce duce
la intervale ntre repere care nu sunt echidistante.
Repartizarea procentajelor pe curba lui Gauss nu se face dup funcii lineare. Teoretic acest
curba a fost mparit ntr-un numr variabil de clase (intervale), ca n tabelul urmtor:

6,7
4,8
4,0
11,6

24,2
11,1
6,6
4,5

38,2
21,2
12,1
7,7

24,2
25,8
17,8
11,6

6,7
21,2
19,6
14,6

11,1
17,5
16,0

4,8
12,1
14,6

6,6
11,6

4,0
7,7

4,5

3,6

Numr clase
5
7
9
11

Exemplificm n continuare utilizarea metodei de normalizare (etalonare) n cinci clase.


Se calculeaz procentajele reale, cumulate, pentru N = 42, corespunztor celor cinci procentaje
teoretice, rezultate din gradarea curbei n 5 clase.
Pentru primul interval (clas) se calculeaz: 6.7 * 42 / 100 = 2.81.
n tabelul 1, valoarea cea mai apropiat, pe coloana frecvenelor cumalte de acest valoare
este 3. Lui 3 i corespunde, pe coloana scorurilor la test valoarea 38. Deci primul interval va fi
cuprins ntre 0 i 38. Pentru al doilea interval procentajul va fi: (6.7 +24.2) * 42 /100 = 12.97.
Scorul la test corespunztor va fi de 47. Al doilea interval va fi cuprins ntre 39 i 47. Al treilea
interval se va calcula pentru urmtorul procentaj: (6.7 + 24.2 +38.2) * 42 / 100.
Odat cu al patrulea interval procentajul va fi (6.7 +24.2 + 38.2 + 24.2) * 42 / 100.
Rezult tabelul de norme (cu 5 clase) prezentat n continuare.
Clasa

Calificativ

Interval

foarte slab

- 38

Procente teoretice
cumulate
6,7
20

Procentaje reale
cumulate
2.81

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


2
3
4
5
Media
Mediana

slab
mediu
bun
foarte bun

39 - 47
48 - 55
56 - 62
63 - 70
51.2
50.5
2.7
42

30,9
69,1
93,3
100

12.97
29.02
39.18
42

Observai c intervalelor le-au fost ataate calificative, ceea ce este un pas nainte n
interpretarea psihologic a rezultatelor la test.
Exist o anumit echivalen ntre diferitele tipuri de etalonare pe care o prezentm n anexa dup
A. Anastasi (1976).
Exist etaloane generale obinte pe populaii foarte mari, cu costuri considerabile. S-a dovedit ns
c etaloanele locale (obinute pe eantioane restrnse, caracterizate prin similaritatea mai multor
caracteristici cum sunt: ocupaia, natura solicitorilor, particulariti culturale, etc.) sunt, uneori,
mult mai valide.
n curba teoretic intervalele sunt egale. n tabelul de mai sus intervalele nu sunt egale.
Pentru a judeca lucrurile privitoare la un eantion avem n vedere curba teoretic.
Tabelarea scorurilor la teste
Presupunem c aplicndu-se un test de inteligen la o clas format din 42 copii
au fost obinute urmtoarele rezultate (= note, cote brute, scoruri):

(N=42)

61 60 50 52 58 38 60 51 55 68 55 62 47 39
58 42 47 42 48 49 48 46 55 51 58 65 45 35
48 54 52 56 46 65 53 34 48 50 39 59 53 52
Examinatorul ar dori s tie care este nivelul clasei i ct de mari sunt diferenele ntre copii.
Valorile primare (cotele la test, notele) nu ne spun nimic.
Primul pas pe care trebuie s-l fac examinatorul este ntocmirea tebelei de frecven. Aceasta se
poate realiza n dou variante: cu date negrupate I cu date grupate.
a) Varinta cu date negrupate: se ntocmete tabelul de mai jos.
Tabelul 1.
Note obtinute
La test
34
35
36
37
38

Tabelarea
frecvenei
/
/

Frecvena
(f)
1
1

Frecvena
cumulata
1
2

3
21

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68

///

//

/
//
//
////
/
/
//
///
//
/
///
/

1
2
2
4
1

9
11
13
17
18

2
3
2
1
3
1

21
24
26
27
30
31

///
/
//
/
/

3
1
2
1
1

34
35
37
38
39

//

41

42

Scorul maxim obinut la acest test este MAX=68, iar cel minim este MIN=34. n prima coloan se
trec n ordine cresctoare toate valorile posibile cuprinse ntre limitele 34 i 68. n a doua coloan,
n dreptul fiecrei valori, se trage cte o linie de fiecare dat cnd gsim aceast scor n populaia
noastr de date. n a teria coloan se trece n cifre numrul de apariii al fiecrei valori. n a patra
coloan se nsumeaz frecvenele de sus n jos.
b) Varianta cu date grupate:
Spre deosebire de prima variant, n acest caz, prima coloan conine intervalele n care sunt
cuprinse scorurile brute obinute la test. Mrimea intervalului se numete amplitudine. Se dorete ca
amplitudinea s fie un numr impar (3, 5, 7) pentru c ne intereseaz intotdeauna valoarea de mijloc
a fiecrui interval, care este de dorit s fie un numr ntreg. Se recomand ca valoarea minim a
primului interval s fie un multiplu al amplitudinii. Amplitudinea intervalului se stabilete astfel:
Xmax - Xmin = 68 - 34 = 34. Alegem numrul de intervale cel mai convenabil. El nu trebuie s fie
mai mic de 10 i nu mai mare de 20. Optm pentru un numr de 13 intervale. Amplitudinea
intervalului notat cu i va fi:

22

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


i = Xmax - Xmin = 34/13 = 2.6 valoare care prin aproximare este 3. Construim primul interval (de
jos n sus) alegnd limita minim a celui mai mic interval astfel nct aceasta s fie mai mic dect
cea cel mai mic scor din populaia noastr de date.
Tabelarea frecvenelor se realizeaz dup procedura deja cunoscut. Coloana xk nglobeaz valorile
de mijloc ale fiecrui interval.
Tabelul 2.
Interval Tabelarea
frecvenei f
66-68
/
63-65
//
60-62
////
57-59
////
54-56
/////
51-53
///////
48-50
///////
45-47
/////
42-44
//
39-41
//
36-38
/
33-35
//

Xk
67
64
61
58
55
52
49
46
43
40
37
34

f
1
2
4
4
5
7
7
5
2
2
1
2

42
41
39
35
31
26
19
12
7
5
3
2

Xk*f
67
128
244
232
275
364
343
230
86
80
37
68

Coloanele f i f conin frecvenele simple, respectiv, cumulate. Ultima colaoan conine produsul
dintre mijlocul intervalului i frecvena. Suma lor este T=Xk*f = 2154 , ceea ce echivaleaz cu
suma tuturor valorilor din populaia de scoruri la testul de inteligen. Ea va putea fi utilizat n
calcularea tendinelor centrale.
Deja tabelele, n special tabelul 2, ne ofer unele informaii: liniuele ne arat o anumit aproximare
a curbei normale de distribuie (forma de clopot este evident dac rotii foia pe orizontal); 24 de
valori se situeaz n intervalul de mijloc; extremele sunt rare.
Evaluarea psihologic (inta oricrui examen psihologic), adic bilanul funcionrii
psihice a unui individ, nu se limiteaz doar la utilizarea tabelelor de norme. Exist i alte moduri
de a judeca, de a evalua persoana fr s o raportm la un tabel de norme. Pentru aceasta se
apeleaz la un set de metode care au fost intens dezvoltate n psihologia ocupaional, numite
metode de decizie. Teoria deciziei n psihologie, lafel ca i n economie, reprezint consecina
receptrii teoriei informaiei i a ciberneticii i teoriei sistemelor, nu doar n domeniile aplicative ale
psihologiei, ci i n domeniile teoretice. Precursorii tendinei de a asigura o baz matematic
deciziei de admitere respingere a subiecilor testai psihologic au fost Taylor i Russel.
Metodele de decizie n psihologie, altele dect tabelele de norme, sunt :
- tabelele lui Taylor i Russel ;
- metoda (tehnica) norului de puncte ;
- metoda (tehnica) comparrii profilelor ;
- metoda (tehnica) ecuaiei de regresie ;
- metoda (tehnica) pragurilor multiple ;
- Ursula chiopu vorbete i de metoda diagnosticului progresiv.
23

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI

METODA ECUAIEI DE REGRESIE


Ecuaia de regresie reprezint o ecuaie matematic de a pune n relaie variabila
independent i variabila dependent. Toate tipurile de reuit (ex. reuita sportiv, reuita familial,
etc) reprezint criteriul.
Y = ax + b unde: Y reprezinta variabila dependent;
a reprezinta panta curbei.;
X reprezinta variabila independent;
b
c reprezinta o constant, care rezult din
Dac ntr-un sistem de coordonate rectangular punem pe abcis performana la test, iar pe
ordonat punem , obinem un nor de puncte. Dac acest nor de puncte are
forma unui castravete, nseamn c exist o relaie, dac norul de puncte este mprtiat, nseamn
c nu exist nici o relaie.
Ecuaia de regresie descrie relaia posibil dintre performana la test i un anumit aspect al
reuitei .
METODA PRAGURILOR MULTIPLE
Conform metodei pragurilor multiple nu pot promova o persoan dac nu trece prin toate
nivelurile de
Ecuaia de regresie multipl are forma : y = ax + bz + c + + o constant.
METODA VARIABILELOR NORMATE
O alt modalitate de a evalua performanele la test o reprezint metoda variabilelor
normate (notele T,Z, Hull).
Compararea si combinarea datelor la teste
Pentru a putea interpreta datele rezultate din administrarea instrumentului de psihodiagnoz
recurgem la anumite procedee statistice.
Variabile normate. Reprezint un procedeu statistic prin care poziia subiectului, ntr-o distribuie
dat, privitoare la o anumita caracteristic psihologic, este exprimat att n raport cu media, ct i
n raport cu mprtierea. Acest fapt permite efectuarea unor comparaii ntre nsuiri, altfel, de
necomparat: inteligena cuiva cu greutatea sa.
Suntem nevoii s facem urmtoarele explicaii:
Indicatori pentru inprtiere:
1. Amplitudinea mprtierii = Xmax - Xmin . n cazul datelor noastre Xma - Xmin =68 - 34 = 34
2. Abaterea medie este media abaterilor absolute
Am= (X X) / N ; unde x= media, x= valorile de la teste
3. Dispersia ( 2)
2 = x2 unde x2 = (X - X ) - ptratul abaterii valorii individuale de la medie

24

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


Pentru eantioane mici, care reprezint selecii aleatoare dintr-o populaie, dispersia i abaterea
standard se calculeza mprind numrtorul la N -1; pentru populaiile totale utilizm ca numitor
N 1. In cazurile seleciilor din populaia total abaterea standard se noteaz cu ''s''.
Pentru datele din tabelul 1 abaterea standard va fi:
s =
x2
=
(x- x)2
= 2,7
N-1
N-1
Sunt mai multe tipuri de variabile normate (note standard).
Cel mai ntlnit tip de variabil normat este variabila Z care este definita prin ctul dintre
abaterea individual de la medie i abaterea standard: (X - X ) /
n cazul coleciei noastre de date = 2,7
S lum cazul unui subiect care a obinut la testul de inteligen nota 56. Transformat n not Z ,
performana sa va fi, pentru abaterea standard, deja calculat, de 2.7:
Z = (X - X) / = (56 - 53.5) / 2.7 1.
Variabilele Z au abaterea standard teoretic egal cu 1.
Presupunnd, c nota Z al aceluiai subiect la un alt test Y ar fi egal cu 2, am putea afirma c
subiectul respectiv este de dou ori mai bun la al doilea test dect la primul.
Atunci cnd valoarea individual este mai mic dect media rezult o not Z cu semn ( - ) ceea ce
este un dezavantaj.
Variabila T elimin acest dezavantaj deoarece n formul se adaug o constant egal cu
50:
T = 50 +10 / * (x-x ). n exemplul nostru T = 50 + 10 / 2.7 * (56 - 53.5) = 50 +
3.7 * 2.7 = 59.9
Variabilele T au abaterea standard teoretic egal cu 10 i media egal cu 50. Subiectul cu nota T
egal cu 59.9 este un subiect situat deasupra mediei. Odat cu aceast constatare am progresat,
cci deja putem face aseriuni despre nivelul de inteligen.
Valorile variabilei T merg de le 0 la 100 (media =50; abaterea standard= 10), dar n realitate
variabila T se distribuie ntre 15 i 85.
Variabila Hull. Spre deosebire de variabile normate au abaterea standard de 14.
Hull = 50 + 14/ ( x x)

Cu ct nota este mai extrem, cu att este mai predictibil.

Abaterea standard este o unitate etalon aleas aleator astfel nct valorile tuturor

Aici prof. a prezentat histograma : Distribution with Mean din Anne Anastasi, scanat de
Dan.
Nu exist o echivalen ntre semnificaia IQ dac acestea sunt obinute cu teste de
inteligen diferite, deoarece fiecare test are propria msurare.

EXEMPLU DE ETALONARE A UNUI TEST DE ATENIE


(pe omisiuni)

25

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


Presupunem c am aplicat un test de atentie unui lot format din 74 subiecti (N=74), si s-au
obinut urmtoarele rezultate (= note, cote brute, scoruri):
3 6 8 15 4 1 5 3 0 5 3 9 0
13 5 8
4 18 5 2 2 8
6 7 6

25 14 5 16 9

5 11 15

Dorim sa stim care este nivelul de omisiuni si cat de mari sunt diferentele dintre subiecti.
Primul pas pe care-l facem este sa ntocmim tebela de frecven. Aceasta se poate realiza n dou
variante: cu date negrupate I cu date grupate. In acest caz vom realiza tabelarea frecventelor cu
date negrupate, apoi tabelarea frecventelor cu date grupate.
Tabel de frecvente cu date negrupate
Scoruri
Frecvene
Frecvene cumulate
Valid
0
9
9
1.00
4
13
2.00
4
17
3.00
12
29
4.00
3
32
5.00
9
41
6.00
4
45
7.00
2
47
8.00
5
52
9.00
3
55
10.00
6
61
11.00
1
62
13.00
1
63
14.00
2
65
15.00
2
67
16.00
3
70
18.00
1
71
25.00
1
72
29.00
1
73
35.00
1
74
Total
74
54
74 (sau 128) ?

Clasa

Calificativ

1
2
3
4
5

foarte slab
slab
mediu
bun
foarte bun

Metoda calaselor normate


Interval de scoruri Procente
teoretice

26

Procente
reale

Procente
cumulate

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


Tabel cu 5 clase (clasele : 1,2,3,4,5).

Interval
0 -2
3-5
6-8
9 - 11
12 - 14
15 -17
18 - 20
21 - 23
24 - 26
27 -29
30 -32
33 - 35

Tabele
frecvene f
17
24
11
10
3
5
1
0
1
1
0
1

Tabel de frecvente cu date grupate


Xk
f
f

Xk*f

1
4
7
10
13
16
19
22
25
28
31
34

Se reprezinta graficul cu datele din coloana a doua din tabelul de mai sus.

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1

Etalonarea in decile
Decile
Procentaje
teoretice
cumulate
0
10%
1
20%
2 -3
30%
3
40%
4-5
50%
6
60%
7-8
70%
9 -10
80%
11 - 15
90%
16 - 35
100%

Procentaje
reale
cumulate
7,4
14,8
22,2
29,6
37
44,4
51,8
59,2
66,6
74

In prima decila, decila 10 (unde sunt cei mai putini) intra subiectii care obtin cele mai putine
omisiuni. Deci, in prima decila intra 10% subiecti (9 subiecti) din totalul de 74 si vom avea 7,4, care
au 0 omisiuni.
In a 2-a decila, decila 9, intra urmatorii subiecti : 20% ( subiecti) din totalul de 74 si vom
avea 14,8, care au omisiuni.
In a 3-a decila, decila 8, intra urmatorii subiectii: 30% ( subiecti), din totalul de 74 si
vom avea 22,2, care au omisiuni.
In a 4-a decila, decila 7, intra urmatorii subiectii: 40% ( subiecti), din totalul de 74 si
vom avea 29,6, care au omisiuni.
In a 5-a decila, decila 6, intra urmatorii subiecti : 50% ( subiecti) din totalul de 74 si vom
avea 37, care au omisiuni.
27

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI


In a 6-a decila, decila 5, intra urmatorii subiectii: 60% ( subiecti), din totalul de 74 si
vom avea 44,4, care au omisiuni.
In a 7-a decila, decila 4, intra urmatorii subiectii: 70% ( subiecti), din totalul de 74 si
vom avea 51,8, care au omisiuni.
In a 8-a decila, decila 3, intra urmatorii subiecti : 80% ( subiecti) din totalul de 74 si vom
avea 59,2, care au omisiuni.
In a 9-a decila, decila 2, intra urmatorii subiectii: 90% ( subiecti), din totalul de 74 si
vom avea 66,6, care au omisiuni.
In a 10-a decila, decila 1, intra urmatorii subiectii: 100% ( subiecti), din totalul de 74 si
vom avea 74, care au omisiuni.

Prima decila, decila 10 merge de la 0 la 35.


A doua decila, decila 9 merge de la .
A treia decila, decila 8 merge de la ..
A patra decila, decila 7 merge de la .
A cincea decila, decila 6 merge de la ..
A sasea decila, decila 5 merge de la
A saptea decila, decila 4 merge de la 7 .
A noua decila, decila 2 merge de la ..
A zecea decila, decila 1 merge de la .

28