Trahetomia

Este o interventie care presupune deschiderea conductului trahea, in condipi de

obstrucpe la nivelul laringelui sau preoperator, in intervenfiile largi de la nivelul
traheei.
Este inalta (cand intereseaza primele 3 inele traheale - cea mai facila) si joasa
(inelele 4-6 traheale).
Repere anatomice: tiroidul, cricoidul i furculita stcrnala.
Incizia este mediana. Se sec$ioneaz& toate planurile: piele, tesut celular
subcutanat, aponevroza eervicala superficiala, istmul tiroidian, care e bine de
tras in sus, se descopera cartilagiile traheale si se deschide traheea, in care se
introduce o canula sau orice tub care poate sa permits re spiraea .
Traheotomia joasS este mai dificila si poate provoca accidente, cum ar fi
emfizemul mediastinal.
RE GI UN E A NAZALA
Este rep rezentata de piramida nazala. situata pe linia mediana
Li mite

superior - printr-un plan care merge prin marginea inferioara a spinei

nazale a frontalului;

inferior - printr-un plan tangential la cartilagiul subcloazonului;

lateral - marginile posterioare ale oaselor proprii ale nasului si ale

cartilagiilor alare.
Organotopic:

in partea superioara - marginea inferioara a regiunii occipito-frontale;

inferior - regiunea labiala;

pe partile laterale - regiunea geniana i an|urile nazogeniene.

Primul plan al regiunii este reprezentat de tegument, mobil pe planurile
subiacente numai in partea superioara si aderent la pericondrul cartilagiilor alare
in partea inferioara. In struct acestuia se intalnesc foliculi pilosi, mai putin
evidenti, glande sudoripare si glande sebacee.
Planul muscular este reprezentat de muschii

piramidal al nasului;

transversul nasului;

dilatator al narinelor;

ridicator comun al buzei superioare si aripei nasului.

Planul scheletic si cartilaginos este reprezentat de : oasele proprii ale nasului,
de forma patrulatera; cartilagiile laterale ale piramidei nazale.

Structurile morfologice ale regiunii nazale sunt vascularizate de ramuri arteriale

care se desprind din artera faciala i din artera oftalmica, dupa cum urmeaza:
1) artera subcloazonului si a lobulului nasului se desprinde din cercul coronar
superior la 3-4 mm lateral de filtrul buzei superioare;
2)artera aripel nasului o gasim In partea initiala a santului nazogenian
desprinzandu-se din artera faciala;
3)artera angulara este ramul terminal al arterei faciale, se proiecteaza la nivelul
segmentului proximal al santului nazo-genian; din ea se desprind ramuri
interne, care vascularizeaza structurile morfologice ale piramidei nazale si
externe, care se distribuie regiunii geniene;
4)artera nazala din oftalmica o intalnim in unghiul intern al fantei palpebrale i
se distribuie radacinii piramidei nazale; aceasta se anastomozeaza cu artera
angulara, realizand astfel o anastomoza intre sistemul carotidian extern i
sistemul carotidian intern.
Venele sunt dirijate spre vena faciala, care se afla situata initial la 3-4 mm
lateral de artera angulara, ulterior aceasta se indeparteaza de artera, dispunanduse ca o coarda. intre extremitatile arcului descris de artera faciala.
Lirafaticele de la nivelul piramidei nazale sunt dirijate spre grupul ganglionar
genian i de acolo spre ganglionii submandibulari.
Nervii senzitivi ai regiunii nazale sunt reprezentap de:
1) nervul nazal extern din oftalmic pentru varful trunchiat al piramidei
nazale;
2) nervul nazal intern pentru lobulul nasului;
nervul suborbitar din maxilar pentru tegumentul de la nivelul aripei nasului
si lobulului nasului; proiectia acestuia se face la nivelul gaurii suborbitare,
situata la 5 mm sub rebcrdul orbitar inferior, la unirea a 2/3 exteme cu i / 3
interne a rebordului orbitar inferior.
Nervul motor al regiunii este reprezentat de ramul transvers din nervul facial.
REGIUNEA LAB I ALA
Este situata sub regiunea nazala, deasupra regiunii mentoniere |i intern fata de
regiunea geniana.
Limite
Regiune mediana i nepereche, este delimitata:

-superior - printr-o linie orizontala dusa prin marginea inferioara a

subcloazonului $i a aripelor nasului:
-inferior - de orizontala prin santul mento-labial;
-lateral - de o verticals la 10-12 mm lateral de comisura buzelor
Regiunea este formats din doua repliuri musculo-membranoase, mobile, care
formeaza buzele, una superioara i una inferioara, care iau parte la formarea
peretelui anterior a vestibulului bucal i care prin marginile lor libere
delimiteaza onticiul bucal.
La nivelul buzei superioare, pe linia mediana se afla un ant vertical numit
santul subnazal, care se termina la partea sa distala cu o ridicatura numita
tuberculul buzei superioare, situat pe marginea libera a buzei superioare.
Acesta corespunde unei depresiuni situata pe buza inferioara. Prin fata lor
posterioara, buzele sunt solidarizate de gingii printr-un repliu mucos numit fraul
buzei
Marginea libera a buzelor este de culoare roie, iar extremitatile acestora se
unesc lateral formand comisurile bucale.
Regiunea labiala este formata din urmatoarele planuri:
1) piele, aderenta de planurile subiacente, cu numeroi foliculi piloi, glande
sebacee i sudoripare;
2) patura muscular a, cu muchi sistematiza^i dupa actiunea lor in muchi
dilatatori i constrictori ai buzelor;
Muschii dilatatori sunt muchi extrinseci: caninul; buccinatorul; ridicatorul
superficial profund al aripei nasului i buzei superioare; marele i micul
zigomatic;risorius al lui Santorini; patratul barbiei; triunghiularul buzelor;
pielosul gatului. Muchii constrictor! sunt intrinseci, cum sunt muchiul orbicularul buzelor i
muchiul compresor al buzelor.
3)Stratul glandular, format din glande salivare mici, labiale, dispuse sub planul
muscular.
4) Mucoasa labial a are coloratie roie i este foarte aderenta de planul
glandular.
Buzele sunt vascularizate de catre arterele coronare, inferioara i superioara,
care se anastomozeaza prin inosculatie cu cele de partea opusa, realizand la
nivelul regiunii un important cerc arterial perilabial responsabil de
vascularizatia tuturor structurilor morfologice din constitutia buzelor.
Acestea sunt ramuri din portiunea facials a arterei faciale.
Arterele coronare se desprind din artera faciala la 1 cm lateral de comisura
labiala i se afl& situate la 7-8 mm deasupra i dedesubtul marginii libere a
buzelor.

Venele sunt tributare venei faciale.

Limfaticele superficiale de la buza superioara dreneaza limfa spre ganglionii
parotidieni, iar cele de la buza inferioara spre ganglionii submentali.
Reteaua limfalica profundS, de la nivelul mucoasei labiale, dreneazS limfa spre
ganglionii submandibulari, submentali i parotidieni.
Nervii senzitivi pentru buza superioara provin din nervul maxilar, prin raraul
sau suborbiiar, iar pentru buza inferioara din mandibular prin ramul devtnr
inferior.
Nervul suborbitar se proiecteaza la 5 mm sub rebordul orbitar inferior, la
unirea a 2/3 exteme cu 1/3 interna a rebordului orbital inferior.
Nervul dentar inferior p5rSsete canalul mandibular pe la nivelul orificiului
mentonier, care se afla situat pe linia premolara, la mijlocul distantei dintre
marginea alveolara i marginea bazilarS a mandibulei.
Inervatia motorie este asigurata prin ramuri ale nervului facial.
REGIUNEA MENTONIERA
Este o regiune medians i nepereche, situatS sub regiunea labials i deasupra
regiunii suprahioidiene.
Limite

superior - antul mento-labial;

inferior marginea bazilarS a mandibulei;

lateral - regiunea se intinde pana la douS linii verticale situate la 12 mm

distantS de comisurile labiale.
AceastS regiune corespunde punctului craniometric numit menton, determinat
de simflza mentoniera i, impreunS cu partile moi, formeazS barbia.
Primul plan este reprezentat de tegument, care prezintS fire de par, mai
evidente la barbat, conditionate de incarcatura hormonala a acestuia, glande
sudoripare i sebacee dispersate in grosimea tegumentului.
Sub piele se gSsete tesutul celular subcutanat, variabil in raport de
constitute i de starea de nutritie. in {esutul celular subcutanat, ataat de fata
profunda a dermului, se afla fasciculele terrainale ate mufchiului pielos al
gatului | mu$chii regiunii {muchii barbiei).
Planul muscular este format de trei muchi specific! regiunii, care dinafara
inauntru sunt urmatorii: triunghiularul buzelor; patratul barbiei; motul
barbiei.
Sub planul muscular se afla planul osteo-periostic, reprezentat de partea
anterioara a corpului mandibulei, care pe linia modiana prezinta ridicatura
osoasa numita simfiza mentoniera. rezultata prin imirea celor dou& jurnatati ale
primului arc embrionar.

Lateral de aceasta, la limita dintre regiunea geniana i regiunea mentoniera, se

afla gaura mentoniera, prin care ies nennui $i artera dentara inferioara i iatra
venele den tare inferioare, care impreuna alcatuiesc buchetul mentonier.
Principalul pachet vasculo-nervos al regiunii este reprezentat de artera dentara
inferioara, ramura din maxilara intemS, care patrunde in canalul dentar prin
orificiul sau superior i-l paraseste pe la nivelul orificiului mentonier,
terminandu-se prin doua ramuri: un ram mentonier, care deservete regiunea
mentoniera i un ram incisiv, care se distribuie incisivilor i caninilor. In afara
de aceasta ramura, regiunea mentoniera este vascularizata i prin ramuri din
artera coronara inferioara din faciala, realizand impreuna cu mentoniera din
dentara inferioara o bogata retea anastomotica arteriala.
Sangele venos este colectat de venele dentare inferioare, care dreneazS in vena
jugulara externa i realizeaza la nivelul regiunii mentoniere anastomoze cu
sistemul jugular intern, prin ramuri din venele coronare inferioare i cu
sistemul jugular anterior, prin venele submentale.
Sistemul limfatic preia limfa regiunii, precum i de la nivelul buzei inferioare
i o dreneaza spre cei 3-4 ganglioni limfatici submentali.
Inervatia senzitiva a regiunii este realizata de nervul mentonier, care provine
din dentarul inferior, la randul sau ramura din mandibular.
Inervatia motorie este asigurata de ramuri din nervul facial, ramul marginal mandibular.
Buchetul mentonier este reprezentat de ramul terminal al nervului dentar
inferior, care se proiecteazS la extremitatea distal! a liniei lui Poirier, care
unete orificiile supraorbitar, suborbitar i mentonier (fig. 59).
Orificiul mntonier este situat intre primul i al doilea premolar.
Nervul mentonier se distribuie buzei inferioare, gingiei, alveolelor dentare i
pielii mentonului.
REGIUNEA PALPEBRALA
Limite
Este o regiune pereche, care face parte din aparatul de protec{ie al globului
ocular, $i acopera poluI anterior al acestuia.
Regiunea este formata din doua repliuri cutaneo-fibro-musculo-mucoase numite
pleoape.(o pleoapa superioara i una inferioara.)
Pleoapele au:
-fata anterioara. cutanata: .
-fata posterioara, mucoasa;

o extremitate externa, unde pleoapele se unesc i formeaza comisura palpebrala

externa
o extremitate interna - unde formeaza comisura interna palpebrala; o margine
aderenta la rebordul orbitar superior, respectiv inferior; o margine libera, care in
partea interna prezinta o ridicatura numita tuberculul lacrimal, care imp arte
marginea libera intr-o portiune externa ciliata i una interna, aciliata.
La nivelul marginii libere, la baza cililor gasim glande sudoripare modificate
(Moll) i glandele sebacee Meibomius.
Structural, pleoapele sunt formate din piele, tesut celular subcutanat, mobil pe
planurile subiacente, planul muscular format din muschiul orbicular al
pleoapelor. La nivelul pleoapei superioare gasim i un muchi cu insertie
orbitara, numit ridicatorul pleoapei superioare (fig. 60).
Urmeaza planul fibros, format dintr-o membrana fibro-elasticS ce are o portiune
periferica numita ligament larg i una spre marginile libere, numita ligament
tars (bandeleta tarsa).
Indaratul acestor formatiuni se gSse^te o mucoasa intens vascularizatS, numita
conjunctiva, care se rasfrange i pe polul anterior al globului ocular,
continuandu-se cu sclerotica i realizand intre ea i pleoape fundurile de sac
conjunctivale.
v ascularizatia este data de arterele palpebrale, care provin din oftalmica,
lacrimalS, azala, dm artera faciala
din artera transversa a fetei
Venele au traseu invers arterelor i dreneaza spre vena oftalmica. Limfaticele
din umatatea interna merg la ganglionii submaxilari, iar din jumatatea extern^ la
ganglionii parotidieni.
Nervii provin din oftalmic, pentru componenta senzitiva |i din facial pentru
orbicularul pleoapelor. Ridicatorul pleoapei este inervat de filete din oculomotor
comun.
REGIUNEA GENIANA
Este o regiune pereche, simetrica, situata pe partile laterale ale fetei, anterior de
regiunea maseterina i lateral de regiunile nazala, labiala i mentoniera, de care
este delimitate prin antul nazo-genian || prin verticala coborata la 12 mm de
comisura labiala, inferior de regiunea orbitara || deasupra regiunii
suprahioidiene.
Limite

superior - rebordul orbitar inferior;

inferior - marginea bazilara a mandibulei;

anterior - $anul nazo-labial;

posterior - marginea anterioara a maseterului.

Primul plan al regiunii este tegumentul, cu foliculi pilosi in partea inferioara a

regiunii, mai evident la barbat, cu glande sebacee i sudoripare.
Tesutul celular subcutanat este mai bine sau mai putin bine reprezentat, in raport
de constitute, varsta i starea de nutritie a persoanei. In general este mai
abundent in partea posterioara a regiunii i la copil, dand forma rotunjita a
obrazului, in timp ce, la varstnic sau la persoanele emaciate, reducerea sa
determina deprimarea partii centrale a regiunii.
Sub tegument se afla planul muscular superficial, format din muchi pieloi
extrinseci ai orificiului bucal, care traverseaza regiunea, cum sunt:
ridicatorul comun al aripei nasului i buzei superioare ;
-micul si marele zigomatic
muchiul risorius al lui Santorini;
triunghiularul buzelor;
-fascicule din pielosul gatului.
Planul muscular profund este alcatuit din muchii: canin; buccinator acoperit de aponevroza sa; fasciculele laterale ale patratului barbiei.
Intre cele doua planuri musculare, in partea mijlocie a regiunii, se delimiteaza
un spatiu de forma triunghiulara cu baza lateral catre marginea anterioara a
maseterului i varful spre comisura labiala, spatiu ce contine bula grasoasa a
lui Bichat - in partea posterioara, canalul lui Stenon, care inconjura bula
grasoasa a lui Bichat, vasele faciale, limfatice i filete nei'voase (fig. 62).
Sub planul muscular se afla planul profund al regiunii, scheletic si mucos.
In partea mijlocie a regiunii, planul pro fund este. format de mucoasa
vestibulara (jugalS), care tapeteazS fata profunda a muchiuhii buccinator,
traversat pe o distanta redusa de canaiul lui Stcnon. care sc deschide la nivel
vestibular, in dreptul celui de-al doilea molat superior.
REGIUNEA STERNO-CLEIDO-MASTOIDIANA (CAROTIDIANA)
Este denumita regiune carotidiana, datorita faptului ca muchiul stemo- cleidomastoidian este satelitul arterei carotide i fata posterioara a muchiului
formeaza peretele antero-extem al lojei vasculo-nervoase.
Limite
Regiunea corespunde muhiului sterno-cleido-mastoidian i are raporturi
posterior cu regiunea supraclaviculara, anterior cu regiunile supra- i
subhioidiana.
Forma regiunii este patrulatera i are doua laturi, reprezentate de marginile
anterioara i posteiioara ale muchiului stemo-cleido-mastoidian. Superior,
limita este data de apofiza mastoida, iar in partea inferioara se gSsete marginea
superioara a manubriului sternal 11 extremitatea mediala a claviculei. Profund,
regiunea se intinde pana la muchii regiunii prevertebrale.

Intre conductul aero-digestiv (reprezentat de laringo-trahee i faringo-esofag)

1 mu^chiul stemo-cleido-mastoidian se observa un ant care corespunde in
profunzime pachetului vasculo-nervos al gatului.
Planurile regiunii
1) Pielea - acop^rifa sau nu de foliculi pilo$i. contine glande sebacee i glande
sudoripare.
2) TesutuI celular subcutanat cu trabecule conjunctive si muschiul pielos
al gatului, cuprins intr-o fascie de dedublare a tesutului celular subcutanat.
3) Vase i nervi:
-- Arterele sunt ramuri din tiroidiana superioara, cervicala transversa si
scapuiara superioara.
--Venele Cel mai important trunchi venos este vena jugulara externa, care se
individualizeaza la polul inferior al glandei parotide
i lojei
parotidiene;strabate fata externaa regiunii i apoi o gasim
in regiunea
supraclaviculara, unde Se termina varsandu-se in vena subclaviculara.
-- Limfaticele regiunea fiind intinsa, limfaticele superioare merg la
ganglionii submaxilari, cele posterioare la ganglionii supraclaviculari, iar cele
anterioare i profiinde merg la ganglionii carotidieni.
--Nervii
superflciali provin din ramuri ale plexului
cervical superficial, superior nervul auricular, cervicalul transvers i
supraclavicular, precum i din nervul facial pentru muchiul pielos al gatului.
4)Planul aponevrotic este format dintr-o structura conjunctiva, care se
dedubleaza la marginile muschiului stemo-cleido- mastoidian, pentru a forma
teaca acestui muchi.
5) Sub planul aponevrotic intalnim mu^chiul sterno-cleido- mastoidian, cu doua
fascicule, superficial i profund. Cel superficial se insera inferior pe marginea
anterioara a manubriului sternal, iar superior pe mastoida i linia nucala
superioara. Fasciculul profund, situat sub precedentul, pleacS de la marginea
anterioara a mastoidei i se indreapta spre extremitatea interna a claviculei.
6) Sub muschiul stemo-cleido-mastoidian intalnim foita profunda a tecii
sterno-cleido-mastoidiene, care anterior are o pStura subtire de tesut adipos, ce
permite decolarea u?oara a muchiului de aponevroza sa.
7) Sub foita profunda acare acopera muchiul se afla o parte din mu$chii
subhioidieni:
omohioidianul, stemo-cleido- hioidianul || aponevroza
cervicala mijlocie, elemente pe care le intalnim in partea inferioara a regiunii
carotfdiene. In 2/3 superioare, planul musculo-aponevrotic este mlocuit de un
strat celulo-ganglionar, care contine ganglioni limfatici, cu aferentele i
eferentele lor (fig. 89).
8) Lantul ganglionar este reprezentat de ganglionii situati in juml pachetului
vascular, primind aferente de la ganglionii latero-faringieni i trimitand eferente
spre ganglionii supraclaviculari i mediastinali.

9) Planul vascular este reprezentat inferior - de extremitatea initiala a arterei

subclaviculare i cea terminaia a venei subclaviculare, apoi de carotida
primitiva, vena jugular^ interna i nervul hipogastric in unghiul diedru
dintre ele, iar superior intalnim ansa hipoglosului, iar mai sus chiar nervul
hipoglos.
Carotida primitiva, la 1 cm deasupra cartilagiului tiroid, se bifurca in carotida
externa, situata intern i carotida interna, situata extern. La nivelul bifurcatiei
exista o formatiune neurovasculara numita glomus carotidian, implicata in
controlul acti vita|:ii cardiopulmonare.
Vasele i nervul vag sunt inconjurate de o formatiune conjunctiva care
formeaza teaca vasculara, iar nervul este separat de artera carotida primitiva i
de vena jugulara intema printr-un sept, care la partea posterioara se bifurcS,
forma nd un ,,Y - septul Languenbeck.
REGIUNEA PALATINA
Formeaza plafonul cavitatii bucale (peretele superior) 1 peretele posterior al
acesteia, prin valul palatin. Este formata in 2/3 anterioare de palatul dur,
acoperit de mucoasa palatina si in 1/3 posterioare de palatul moale, o structura
musculo-muco- conjunctiva cu rol in deglutitie, fonatie si respiratie.
Regiunea are forma concavS la nivelul celor 2/3 anterioare, cu concavitatea in
jos, de unde i denumirea de bolta palatina .Lungimea este de aproximativ 8-9
cm, iar lajimea de 4-5 cm. Pe linia mediana se observa o creasta anteroposterioarS, care reprezintS locul de sudurS a celor douS apofize palatine in
perioada de organogenezS. Cand acesta este mai proeminent poarta numele de
torus palatin us. De la acest nivel pomesc in sens transversal niste creste
(rugile palatine). Papila incisiva se gaseste la partea anterioara a rafeului
median.
Cand concavitatea acestei regiuni este mai accentuatS, poartS denumirea de
bolta ogivala.
Din inferior spre superior, intalnim urmatoarele straturi: mucos, glandular,
sos,mucos
Mucoasa palatina are coloratie alb-rozie, este aderenta de periost i se
continua lateral cu mucoasa gingivala interna. Mucoasa este de tip digestiv,
pavimentos stratificat
Stratul glandular contine glande salivare mici denumite glande palatine.
Planul osos este format prin unirea apofizelor palatine ale maxilarului superior
i a lamelor orizontale ale osului palatin. La definitivarea boltii osoase
contribuie i osul intermaxilar, care are forma triunghiulara, cu baza anterior

spre incisivii mediani i varful posterior. Acest os se sudeaza de timpuriu la

apofizele palatine ale maxilarului superior.
Cand sudura nu se face, ramane despicatura dintre maxilarul superior i
intermaxilar, cunoscuta sub numele de buza de iepure completa.
Urmatorul plan este planul mucos, al mucoasei respiratoni ce formeaza planseul
foselor nazale,
este de tip cilindric ciliat.
Palatul mo ale sau valul palatin este o formatiune muco-musculo- conjunctiva
care are marginea posterioara libera, iar pe linia medians are o formatiune de 1
-2 cm numita lueta sau omuor.
Valul palatin are in structure sa o formatiune conjunctiva numita aponevroza
valului palatin, care este dispusa in jumatatea anterioara a palatului moale,
adica in continuarea palatului osos, pe care se i prinde prin extremitatea sa
anterioara. Pe parti le laterale, valul palatin se prinde pe croetele apofizelor
pterigoide, iar in partea posterioara, aceasta lama aponevrotica se pierde in
muchii valului palatin, care se i inserS pe aceasta.
Mugchii valului palatin sunt in numar de cinci i se dispun pe o fata i pe aita a
aponevrozei palatine. Acetia sunt urmatorii:
- muchiul uvulei sau palatostafilin este un muchi bilateral, care se insera la
nivelul palatului dur pe spina nazala posterioara i se termina la extremitatea
distaia a luetei; actiunea sa este de retractie a uvulei, ridicarea acesteia i a
valului palatin, acoperind orificiile posterioare ale foselor nazale (coane) i
impiedicand refluxul alimentar in fosele nazale;
-muchiul ridieator al valului palatin (petro-salpingo- stafilin sau
peristafilin intern) are originea pe fa{a postero- inferioara a stancii
temporalului, indaratul orificiului carotidian, pe porpunea cartilaginoasS a
trompei lui Eustachio, de la care nivel fibrele se dirijeaza spre fafa superioara a
aponevrozei palatine i se incrucieaza cu cele de partea opusa;
-muschiul tensor al valului palatin (sfeno-salpingo-stafilin sau peristafilin
extern) se insera la nivelul gaurii ovale a sfenoidului, in foseta scafoida a
aripei interne a pterigoidei i pe fata antero-extema a trompei lui
Eustachio; se fixeazS pe croetul aripei interne a apofizei pterigoide i se
termina pe fata inferioara a aponevrozei valului palatin.
-mucMuI faringostafilin (palatofaringian) are originea pe aponevroza valului
palatin, pe marginea posterioara a palatului dur, pe croetul aripei interne a
pterigoidei, marginea inferioara a portiunii cartilaginoase c t
lui Eustachio,
trece prin grosimea pilierului posterior al valului palatin si se ter.nina pe
peretele lateral al aponevrozei intrafaringiene i pe marginile laterale i
posterioare ale cartilagiului tiroid;
-muchiul glosostaftlin (palatoglos) se dispune intre aponevroza valului palatin
fata ei inferioara, intra in constitutia stalpului anterior al valului palatin i se
termina in grosimea limbii; ca actiune, coboarS. valul palatin i ridica limba.

Aceste formatiuni musculo-aponevrotice sunt acopeiite pe fata inferioara de

mucoasa inferioara a valului palatin, care este o mucoasa de tip digestiv
pavimentos stratificata, iarpe partea superioara de o mucoasa de tip respirator.
Sub mucoasa inferioara se afla un strat glandular, cu glande salivare mici.
Topografia principalelor pachete vasculo- nervoase care deservesc regiunea
palatina
Arte: ele regiunii provin din:

artera maxilara interna, prin ramul sau terminal sfenopalatina, care

asigura vascularizatia mucoasei superioare a palatului dur i a palatului moale,
palatina superioara sau descendenta, care se dirijeaza spre gaura palatina
posterioara i ajunge pe fata inferioara a palatului dur, sub mucoasa palatina,
fiind dispusa paralel cu marginea alveolara

palatina ascendentd, ram din artera faciala, abordeaza fata inferioara a

valului palatin;
faringiana ascendenta, ram colateral din carotida externa, abordeaza pilierul
posterior al valului palatin ?i muchiul palatofaringian.
Venele merg spre plexul pterigoidiar* din regiunea pterigomaxilara i
infratemporal a.
Limfaticele sunt drenate spre ganglionii cervicali profunzi.
Nervii sunt de trei categorii:
- Motor! destinati muchilor valului palatului, provin din nervul mandibular
- rientru muschiul Deristafilin extern (tensor veli palatini); av&nd in vedere ca
in afectarea unor nervi cranieni se produce concomitent pareza de val palatin, de
muchi laringieni i uneori de stemo-cleido-mastoidian i trapez, fibrele
nervoase motorii care deservesc restul muchilor valului palatin provin din
plexul faringian, la care vin filete motorii din pneumospinal, pneumogastric i
glosofaringian. Este posibil ca la inervatia muchilor de pe fata superioara a
valului palatin sa ia parte i filete din nervul facial, ajunse la acest nivel pe
calea marelui nerv pietros superficial.
- Senzitivo-senzoriali - prin filete din nervul maxilar i anume nervii palatini
(anterior, mijlociu i posteruir), care se proiecteaza la extremitatea posterioara a
osului palatin, la jonctiunea dintre lama orizontala i cea verticala, nivel la care
se observa conductul palatin posterior prin care trece n. palatin anterior; langa
acesta se afla conductele palatine accesorii, pentru nervii palatini mijlociu i
posterior. In partea posterioara mai sunt filete care provin din nervii alveolari
posteriori| care inerveaza senzitiv jonctiunea dintre mucoasa alveolara i
mucoasa palatina. In partea anterioara (3/4 anterioare), inervafia senzitivS a

mucoasei palatine este asigurat& de nervul sfenopalatin intern, care ajunge in

zona prin orificiul incisiv, fiind insotit de artera sfenopalatina intern a.
-Vegetativi sunt fibre eferente postganglionare ale ganslionului Meckel, care
se distribuie glandelor salivare mici din structure regiunii palatine. Aceti nervi
ajung in zonS pe traseul-nervilor senzitivi care deservesc regiunea.REGIUNEA INFRATEMPO RALA
Limite
Este o regiune pereche i profunda a fetei, care comunica superior cu regiunea
temporala, inferior se Intinde pana la planul dus prin marginea inferioara
(bazilart) a mandibulei, posterior comunica cu regiunea parotidiana, anterior
se afl& tuberozitatea maxilarului superior, extern ramura mandibulei, iar
intern apoflza pterigoida i fata laterala a faringelui.
Regiunea are forma de piramida, cu baza patrulatera : 4 perei, o baza i un
varf. Peretii sunt: extern, intern, anterior || posterior.
Peretele extern este reprezentat de fata interna a ramurei montante a
mandibulei, fata interna a apoflzei coronoide, iar anterior de aceasta de fata
interns a osului malar.
Peretele intern prezinta
- tuberozitatea maxilarului superior
- comunicarea printr-o fanta triunghiulara cu regiunea pterigo- maxilara;
- fata extern a aripei exteme a apofizei pterigoide, acoperita de muchiul
pterigoidian extern;
- fosa pterigoidian a, cu mufchhtf pterigoidian intern;
- mu$chiul peristafilin extern, care se afla in apropierea trompei lui Eustachio;
- muchiul constrictor superior al faringelui i aripioara faringiana intin sa de
la mu?chiul stilofaringian pana |a fata Jaterala a rinofaringeiui;
- muchii stilofaringian i stiloglos.
Peretele anterior este delimitat, din anterior spre posterior, de:
- tuberozitatea maxilarului;
- fanta triunghiulara prin cafe comunicS cu fosa pterigomaxilara
(pterigopalatina dupa Gray);
La acest nivel intalnim aponevroza buccinato-faringiana, dispusa intre marginea
alveolara a maxilarului i marginea alveolar^ a mandibulei. Pe aceasta
aponevroza se insera mufchiul buccinator (anterior) i constrictorulfaringian
superior.
Peretele posterior comunicarea cu loja i glandaparotidd.

Baza regiunii - se intinde intre fata interna a arcadei zigomatice i creasta

sfeno- temporala i este comunicarea cu fosa temporala, iar inauntrul crestei
sfeno-temporale, baza este formata de o suprafata osoasa patrulatera limitata
anterior de marginea posterioara a fantei sfeno-maxilare, posterior de rad&cina
transversa a zigomei p intern de baza apofizelor pterigoide.
Varful regiunii este situat inferior, la insertia pterigoidianului intern pe
mandibula.
Raporturi
In partca posterioarS, fosa infratemporal& are raporturi cu spatiul maxilovertebro-faringian, retrostilian, unde se afla artera carotida interna, vena
jugulara interna, iar in unghiul diedru dintre ele se afl nervul vag (X), nervii
glosofaringian (IX), accesor (XI), hipoglos (XII) i simpaticul cervical cu
ganglionul simpatic cervical superior.
Continutul regiunii
Regiunea infratemporala con tine urmatoarele elcmente
1)Formatiuni musculo-aponevrotice, reprezentate de cei doi mu$chi
pterigoidieni (intern i extern) || de o forma^iune conjunctiva dispusS intre cei
doi muchi, de forma patrulatera, numita aponevroza interpterigoidiana, care
superior se insera pe scizura Glasser, spina sfenoidului |$ pe marginea interna a
gaurii ovale, inferior pe fata interna a ramurei montante a mandibulei, ajungand
pana la spina lui Spix. Marginea posterioara determina cu colul condilului
mandibulei butoniera reti'o-condiliana a lui Juvara, prin care intra in regiune
artera maxilara interna i ies nervul auriculo-temporal i vena maxilara
interna. Marginea anterioara se insert pe marginea posterioara a aripei mari a
apofizei pterigoide. Aponevroza interpterigoidiana este intarita posterior de
ligamentul sfeno-maxilar, iar anterior de ligamentul pterigo-spinos al lui
Civinini. La marginea posterioara se afla o alta formajiune conjunctiva dispusa
intre fata externa a marii aripi a
sfenoidului i lama interna a apofizei
pterigoide, denumita aponevroza pterigo- maxilara, care delimiteaza la baza
craniului, langa gaura ovala porus crotaphitico- buccinatorius, pe unde se
angajeaza vase i nervi din profunzime.
2. Formatiuni vasculo-nervoase:
Artera maxilara interna - ramura a carotidei exteme, ajunge in
regiune prin butoniera retrocondiliana Juvara i
o descoperim fie
superficial, intre tendonul muchiului temporal i muchiul pterigoidian extern,
fie intre pterigoidianui extern || pterigoidianul intern (situajia
profunda), emitand in acest traiect sinuos de aproximativ 5 cm un num&r
important de colaterale, sistematizate In: _
o Cinci ramuri ascendente:
- timpanica,

- meningee mica,
- meningee mijlocie,
-temporala profunda mijlocie
temporala profunda anterioara
o Ramuri descendente, in numar de cinci:
- dentara inferioara pe care o gasim in canaiul dentar inferior, participa la"
vascularizatia dintilor inferiori, a mandibulei. a regiunii mentoniere, a
muchiului pterigoidian intem i a muchiului milohioidian;
- maseterina superioara - se desprinde din maxilara intema i o descoperim la
nivelul incizurii sigmoide la 4 mm deasupra acesteia; vascularizeaza muchiul
maseter i articulatia temporomandibulara;
- bucala - se desprinde singura sau sub forma unui trunchi temporo-bucal; o
gasim in regiunea geniana, pe fata superficiala a muchiului buccinator;
vascularizeaza mu?chiul buccinator, canaiul Stenon, glandele salivare mici
(molare) i bula grasoasa a lui Bichat;
- pterigoidiene 3-4 la numar, sunt destinate celor doi muchi pterigoidieni,
intem i extern.
- palatina descendenta (superioara) se desprinde din maxilara intema, se
angajeaza prin conductul palatin posterior i se distribuie valului palatin,
mucoasei bolfii palatine i glandele palatine.
o Ramurile anterioare'.
-alveolara sau alveolo-antrala se angajeaza prin orificiile tuberozitatii
maxilarului i vascularizeaza:mucoasa sinusului maxilar; maxilarul, prin
ramurile osoase; alveolele corespunz&toare molarilor i premolarilor superiori.
-suborbitara - se despnnde la limita dintre fosa infratemporala $i fosa
pterigomaxi!patrunde ir $ar*'* 7;
suborbitar i o descoperim la
5 mm sub rebordul orbitar inferior; cmite ramuri destinate pleoapei inferioare i
canalului lacrimal, ramuri geniene i labiale pentru partile moi ale acestor
regiuni. Din canalul suborbitar emite dentara anterioara, care se distribuie
incisivilor i caninilor superiori.
o Ramurile posterioare emise din fosa pterigomaxilara sunt:
1)vidiana, care se va distribui rinofaringehii, trompei lui Eustachio f
ganglionului sfenopalatin Meckel;
2)pterigopalatina se distribuie la acelai rrivel i da ramuri pentru mucoasa
boltii rinofaringeiui i a boltii foselor nazale.
Venele
In regiunea infiratemporala intalnim doua plexuri venoase, alveolar |i
pterigoidian. Acesta din urma are legaturi cu vene mici din sinusurile durei
mater, care traverseaza gaura ovala i gaura rotunda. In final, aceste plexuri se
unesc, formand vena maxilara interna, care ia parte la formarea venei jugulare
exteme.

Formatiuni nervoase existente in fosa infratemporala:

Ganglionul otic Arnold este un ganglion vegetativ, la care vin aferente
parasimpatice din nucleul salivator inferior, ce ajung pe traseul nervilor mic
nerv pietros superficial i mic pietros profund, precum |i ramuri simpatice care
provin din plexul simpatic perivascular i ajung prin anastomozarea cu micul
nerv pietros superficial.
Eferentele, postganglionare, merg pe nervul auriculo-temporal ?i ajung la
nivelul glandei parotide, careia ii asigura inervatia secretorie.
Nervul mandibular, cu ramurile sale colaterale (terminale - dupa unii autori),
in numar de apte. Aceste ramuri sunt aranjate topografic dupa cum urmeaza:
Trei ramuri ascendente, care vor inerva motor muchiul temporal i
mu^chiul maseter, iarsenzitiv tegumentul din jurul muchiului buccinator:
- Temporal profund mijlociu
- Temporo-maseterin
- Temporo-bucal
Ramuri dispuse posterior i Intern, reprezentate de doi nervi:
-trunchiul comun pentru pterigoidianul intern, peristafilinul extern
muchiul ciocanului;
- nervul auriculotemporal, care asigura inervatia secretorie a glandei parotide,
inervatia senzitiva a articulatiei temporo- mandibulare, a pavilionului urechii, a
fetei exteme a membranei yimpanului i a conductuiui audio V extern, prccum
si 'sensibilitatea regiunii temporale.
Ramuri descendente, care se indreapta dinauntru inafara H de sus in jos,
reprezentate de: .

Nervul dentar (alveolar) inferior, care se indreapta paralel cu lingualul

spre orificiul superior al canalului dentar inferior, in care patrunde. Posterior de
acest orificiu se afla spina lui Spix. El asigura inervatia mandibulei, a molarilor
i premolarilor inferiori, iar prin ramurile terminale inerveaza incisivii i caninii
inferiori, precum i pielea regiunii mentoniere. inainte de intrarea in canal da un
ram anastomotic pentru lingual i nervul milohioidianului, pentru muchiul cu
acelai nume.

Nervul lingual, dupa un traiect asemanator cu dentarul inferior, se

dirijeaza inauntru i inainte; se anastomozeaza cu nervul coarda timpanului,
care aduce filete secretorii pentru glandele submaxilara i sublinguala. Prin
filetele senzitivo-senzoriale inerveaza mucoasa linguala dinaintea V-ului
lingual.
REGIUNEA PTERIGO-PALATINA
(pterigo-maxilara)
este partea profunda a regiunii zigomaticc. i se descriu patru pereti, o baza
si un varf.

Regiunea are forma de piramidS cu baza in sus i varful in jos.

Peretii, in numar de patru, sunt: anterior, posterior, intern i extern.
Peretele anterior - format din tuberozitatea maxilarului.
Peretele posterior- format din baza apofizelor pterigoide, nivel la care gas-im
orificiulposterior al canalului vidian.
Peretele extern fanta pterigo-maxilara, prin care comunica cu regiunea
zigomatica.
Peretele intern lama verticals a palatinului, care la marginea superioara
formeaza canalul sfeno-palatin.
Baza corespunde laturii externe a fantei sfeno-maxilare,inchisa de o
membrane conjunctiva.
.
Raporturile bazei, deci i ale regiunii, sunt la acest nivel cu varful orbitei
Varful regiunii - este locul de intalnire a apofizei pterigo-palatine cu
tuberozitatea maxilarului . superior, unde intalnim canalele palatine posterioare
i accesorii
Continulul lojei
1) Artera maxilara interna emite la acest nivel ramurile : pterigo-palatina,
vidiana, palatina descendenta,suborbitara, ramul terminal artera
sfenopalatina
2)Nervul maxilar superior, care ajunge in regiune prin gaura mare rotunda
i care'da ramurile:
-meningian mijlociu,
-orbitar care se imparte in tempmv-ittalar $i lacrimal,
- alveolar (dentar) posterior,
- alveolar anterior,
- sfenopalatin
- ramul sau terminal - nervul suborbitar.
3)Ganglionul sfenopalatin Meckel (vezi ,.Anatomia extremitfijii cefalice).
REGIUNEA TEMPORALA
Este regiune pereche, simetrica, ce ocupa partile laterale ale neurocraniului.
Limite
Scheletotopic este delimitata:
I superior - de linia temporala superioara a parietalului;

inferior marginea superioara a arcadei zigomatice a osului temporal;

anterior - apofiza orbitara externa;

posterior - marginea anterioara a mastoidei.

Organotopic:
- superior - regiunea occipito-frontala;
- inferior - fosa zigomaticS sau infratemporala;

- anterior- cavitatea orbitara cu continutul sau;

-posterior - regiunea mastoidiana;
-inferior i superficial - regiunea maseterina, iar anterior de aceasta - regiunea
geniana.
Morfologia regiunii
Pianurile regiunii, din suprafata in profunzime, sunt
1) Pielea in 3/4 superioare este acoperita de par, in 1/4 inferioara glabra.
2)Sub piele se gasete tesut celular subcutanat, care in 3/4 superioare are
caracteristicile tesutului celular subcutanat al regiunii occipito-frontale, iar
in 1/3 inferioare este lax, care permite alunecarea planurilor supraiacente pe
pianurile subiacente.
In grosimea acestui strat se gasesc vase i nervL
3) Planul musculo-aponevrotic superficial este constituit din aponevroza
epicraniana, care se prelunge te in regiunea temporala || care are ataati de ea
mu$chii auricularu
Intre aponevroza epicraniana i aponevroza muchiului temporal se afla un
spatiu triunghiular plin cu tesut conjunctiv lax. La nivelul arcadei zigomatice,
cele doua aponevroze sunt unite prin tractusuri conjunctive. Aponevroza
epicraniana fuzioneazS in partea inferioara cu aponevroza regiunii maseterine.
4) Planul musculo-aponevrotic profund este reprezentat de complexul
musculo- aponevrotic temporal. Aponevroza muchiului temporal este o
formatiune conjunctiva densa i foarte rezistenta, care se intinde de la nivelul
liniei temporale superioare a parietaluliri si a bosei parietaie subiacente pana la
nivelul arcadei zigomatice; in partea inferioara, aceasta aponevroza se
dedubleaza intr-o teaca superficiala si una profunda, intre acestea gasindu-se
tesut celular gras. Intre aponevroza $i planul scheletic reprezentat de bosa
parietal^ i solzul osului temporal se delimiteazS loja temporald.
Muchiul temporal face parte din grupul muchilor masticatori, avand o forma
specifica, in evantai, cu o parte muscular^ anterioara verticaia, o parte mijlocie
oblica i o parte posterioara orizontala. Aceste fascicule musculare au inserjia
pe fa{a extern^ a parietalului sub linia curba inferioara, pe creasta sfenotemporaia, pe solzul osului temporal in partea
posterioara. Inferior converg i se fixeaza printr-un tendon foarte putemic pe
fata extema, interna i marginile apofizei coronoide.
5) Planul scheletic este reprezentat in mare parte de fa^a extema a parietaluiui
i solzul temporalului, dar i de o parte din fata extern^ a marii aripi a
sfenoidului. La intalnirea dintre aceste trei formatiuni osoase se realizeaza
punctul craniometric pterion.
6) Plan ul subscheletic este format din meninge i fata extemS a emisferelor
cerebrale.
-- Planul meningeal, reprezentat de dura mater, care nu este atat de aderenta de

endost, formeaza la acest nivel zona decolabila a lui Gerard Marchand, Intre
dura mater i fa$a intern^ a planului scheletic se gasesc cele trei artere
menigee, care determina pe fa$a interna a parietaluiui desenul similar nervurilor
frunzei de smochin. Dintre cele trei r&muri, cea mai voluminoasa este artera
meningee mijlocie, care pomc^te din unghiul anicro-inferior al osului parietal ?i
se proiecteazS la 5 cm mai jos de mijlocul arcadei zigomatice (dupa Poirier) sau
la 4 cm posterior de orbita (dupa Kronlein).
--Planul cerebral este reprezentat de fata externa a emisferului cerebral\ din
care in aceasta regiune intalnim partea inferioara a girusului motor i a girusului
senzitiv, extremitatea inferioara a scizurii lui Rolando i partea extern^ a
scizurii lui Sylvius, sub care se afla girusul temporal superior.
Topografia principalelor pachete vasculo-nervoase care deservesc regiunea
temporala
Pachetele vasculo-nervoase ale regiunii se sistematizeazS in pachete
superjiciale i pachete vasculo-nervoase profunde.
Pachetul vasculo-nervos superficial, pentru pSr^ile moi din suprafa|5, este
formata din:

artera temporald superficiala,

vena temporald superficiala,

nervul auriculo-temporal (care au fost descrise la regiunea occipitofrontala).

Pachetele vasculo-nervoase profunde sunt in numar de trei:
-artera temporala profunda anterioara pro vine din artera maxilara interna ?i se
distribuie parii anterioare a muchiului temporal;
- artera temporala profunda mijlocie provine tot din maxilara interna i se
distribuie portiunii mijlocii a muchiului;
Vena temporala profunda anterioara i vena temporala profunda mijlocie merg
la plexul venos interpterigoidian i de acolo spre vena maxilara interna.
-Artera temporala profunda posterioara este ramura a arterei temporale
superficiale |i se dirijeaza spre partea posterioara-a mu^chiuiui temporal'.
Vena temporala profunda posterioara ia parte la fonnarea venei temporale
superficiale.
Limfaticele regiunii merg spre ganglionii parotidieni.
Nervii motori care deservesc muchiul temporal sunt in numar de trei:
1) Nervul temporal profund anterior, care pro vine din temporo-bucal, la randul
sau din mandibular;
2) Nervul temporal profund mijlociu, ram direct din nervul mandibular i

3) Nervul temporal profund posterior, ramura din nervul temporo-maseterin

care este ramura de asemeni, a mandibularului.
Cele trei pachete vasculo-nervoase abordeaza diversele segmente ale
muchiului temporal pe fata lui profimda.
REGIUNEA PAROTIDIANA
Este o regiune pereche, situate langa urechea extema (para otos) ce contine
glanda parotids, glanda salivary tubulo-acinoasa cu secretie seroasS., cu o
greutate variabila, intre 25 si 30 de grame.
LOJA GLANDEI PAROTIDE - Limite
- superior marginea inferioara a arcadei zigomatice, incizura sigmoida a
mandibulei, articulafia temporo-mandibulara i conductul auditiv extern;
,
- inferior un plan orizontal tangent la marginea bazilarS a mandibulei i
septul intermaxilo-parotidian;
- anterior 1 marginea anterioara a mu$chiului maseter;
- posterior- marginea anterioara a stemo-cleido-mastoidianului.
Loja are forma de prisma triunghiularS cu trei perep, anterior, posterior i
extern, trei margini, o baza superioara i una inferioara (fig. 98, fig. 99).
Peretele extern pomete de la marginea anterioara a stemo- cleidomastoidianului din aponevroza cervicala superficiala, care la marginea
posterioara a glandei se dedubleaza intr-o foita superficiala care se indreapta
spre aponevroza muchiului maseter, formand peretele extern al lojei i o foita
profunda, care formeaza peretele posterior al lojei 1 care trece inaintea
mastoidei, a burtii posterioare a digastricului, anterior fata de stiloida i
buchetul lui Riolan i ajunge la peretele lateral al faringelui, unde se va
continua cu peretele anterior al lojei.
Peretele anterior este continuarea de la peretele lateral al faringelui a
peretelui posterior i se indreapta de la peretele lateral al faringelui, dinauntru
inafara, posterior de muchiul pterigoidian intern, posterior de ramura montanta
a mandibulei i de marginea posterioara a maseterului, unde fuzioneaza cu
aponevroza maseterului.
La nivelul bazei superioare loja este deschisa i are raporturi cu articulatia
temporo-mandibularS, cu conductul auditiv extern i cu muchiul maseter.
Extremitatea (baza) inferioara este formats din septul intermaxilo-parotidian.
In loja parotidianS se afla glanda parotida, care in partea anterioara prezinta
prelungirea premaseterina (geniana) i canaiul excretor al glandei (canaiul
lui Stenon). Mai exista o prelungire faringianS (interna), prestiliana i o
prelungire posterioara (sterno-cleido-mastoidiana) mai mica.

Canaiul excretor al glandei se numete canaiul Stenon, care se indreapta din

posterior spre anterior, trece peste bula grasoasa a lui Bichat, perforeaza
buccinatorul i se deschide in vestibulul bucal superior in vecinatatea celui deal doilea molar.
Peretele exern ai lojei, din suprafata in profunzime, este format din urmatoarele
planuri:
- piele, acoperita sau nu de par;
- tesut celular subcutanat;
- fascicule din muchiul pielosul gatului
- fascia superficiala, care formeaza i peretele extern al lojei;
- ramuri din plexul cervical superficial, precum i ganglioni limfatici
superficiali.
Fata postero-interna are raporturi, prin intermediul fasciei care formeaza loja,
cu marginea anterioara a muchiului stemo-cleido-mastoidian, cu burta
posterioara a digastricului, cu buchetul lui Riolan, cu fata laterals a faringelui,
cu spatiul maxilo-vertebro-faringian i elementele acestui spatiu (fig. 100).
Peretele antero-intern vine in raport cu regiunea infratemporalS i elementele
continute in ea.
Raporturi intraglandulare sunt cu:
-1)elementele vasculare, reprezentate de:
--artera carotida externa, cu ramul sau auricular posterior || ramurile terminale
(artera maxilara interna i artera temper ala superficiala),
--venele care participa la formarea venei jugulare externe
2)ramurile terminale ale nervului facial
3) ganglionii limfatici profunzi,
REGIUNEA SUBMAXILARA
Este o regiune reprezentata de loja sub maxilara i continutul ei.
Loja glandei submaxilare este o loja osteo-fibroasa reprezentata din partea
mandibulei, de o foseta situata pe fata intema a ramurei orizontale a mandibulei
i care formeaza peretele extern al lojei, inauntru de milohioidian si de
hioglos, peste care trece foita profunda a aponevrozei cervicale superficiale
pana la marginea superioara a fosetei submaxilare. Postero-extern loja este
inchisa de foita superficiala a aponevrozei, care se prinde pe marginea bazilara
a. mandibulei i care la polul posterior al glandei se alipete de foita profunda
a aceleiai aponevroze, contribuind la formarea septului intermasxiloparotidian.

Intre muchiul milo-hioidian i hioglos, la polul anterior al glandei, exista un

hiatus prin care se angajeaza prelungirea anterioara a glandei submaxilare i
canaiul Wharton, canaiul de excretie al glandei, precum i nemul hipoglos\ care
se indreapta impreuna cu canaiul Wharton spre muchii limbii 1 spre loja
sublinguala .
La polul posterior al glandei se gasete pensa arterio-venoasa formata de
artera faciala, profund si de vena faciala, superficial.