STILURI IN PEISAGISTICA

STILUL GEOMETRIC, ARHITECTURAL, FRANCEZ

STILUL LIBER, PEISAGER, ENGLEZ
STILUL MIXT
SURSE BIBLIOGRAFICE:
- PARCURI SI GRADINI IN ROMANIA ARH.RICA MARCUS , ED.TEHNICA, 1958
- TEORIA PEISAJULUI URBAN CONF.DR.ARH. ANCA STANESCU,UNIVERSITATEA
DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , CURS, 2011
- EUROPEAN GARDEN DESIGN, EHRENFIERD KLUCKERT, ED. H.F. ULLMANN ,
2007

STILURI IN PEISAGISTICA
stilul geometric, arhitectural, francez

Le Notre este creatorul gradinii in stil francez

(sec. XVII). Adaptand cateva principii de
compozitie studiate in Italia la programul
fastuos al curtii regale care impunea
creearea unor partere florale bogat decorate,
Le notre transforma terenuri mlastinoase in
parcuri simetrice cu mari oglinzi de apa.
Parcurile/gradinile sunt realizate pe terenuri
aproape plane, intinse pe suprafete mari .
Compozitia este axata pe elementul de
arhitectura-palatul, gradina fiind o
continuare a salilor de receptie.
Aleile au un traseu rigid-rectangular, in
intersectia acestora este plasata o piateta.
Parterele (=covor/plantatie ce se compune
din peluza de flori si arbusti de talie mica)
sunt de dimensiuni mari, realizate cu flori de
diferite culori, desenul lor reia motivul
broderiilor vestimentatiilor vremii.
Apa este prezenta prin oglinzi mari, cu
forme geometrice, plasate simetric fata de
axa de compozitie, sau chiar in axul de
compozitie.
Lumina soarelui este puternica, pune in
evidenta toate elementele compozitionale
fiind un element scenografic important .
exemple: parcul de la Versailles, Vaux le
Viconte,Chantilly,etc .

STILURI IN PEISAGISTICA
stilul liber, peisager, englez
Desi are radacini mai vechi in arta gradinilor
chineze sau japoneze, se considera ca Anglia este
tara unde a luat nastere stilul liber.Aparitia
gradinilor in stil liber a fost favorizata de mai multi
factori naturali (clima umeda era in favoarea
pajistilor si spatiilor gazonate) ,economico-sociali
(marea proprietate si ocrotirea naturii). William
Kent a enuntat principiului inexistentei liniei
drepte in natura , a renuntat la zduri inconjuratoare
inlocuindu-le cu santuri cu apa , etc.
Cateva principii de baza in stilul liber : arta
gradinilor trebuia sa imbogateasca natura (dispar
parterelespre
cu plante
tunseterenului
si dispuse geometric),
( se planta masiv ,etajat
limitele
si fara
punerea
in
evidenta
a
reliefului
si
o
interventie
contururi precise), valorificarea la maximum a jocului de
moderata in cazul terenurilor plate

umbre si lumini , crearea unor succesiuni de tablouri care sa

imite perfect o plimbare printr-o padure,cu zone de lumina,
de mister .
Aleile sunt sinuoase,uneori cu denivelari usoare ,apele au o
forma libera cu maluri (pereuri) naturale,populate cu pesti
si pasari ( imagine idilica a inui lac),apar mici cascade sau
aranjamente de roci cu un fir de apa.
Apar elementele exotice ( sculpturi izolate,plante si chiar
pesti) si elemente cu rol simbolic/evocator.
exemple Anglia: parcul Stowe, gradina din Kew , Chiswick , Sion
House , Wilton,etc.
In Europa , in Franta: Micul Trianon, Morte Fontaine, parcul
Bagatelle din Bois de Boulogne ,etc .

parcul Stowe- William Kent

STILURI IN PEISAGISTICA
stilul mixt

Spre sfarsitul sec. XIX apar

gradinile orasenesti.Parcurile in
stil geometric nu puteau sa-si
gaseasca locul in spatiul urban
din cauza dimensiunilor si
conditionarilor legate de
caracteristicile sitului dar si din
cauza costurilor de investitie si
intretinere foarte mari. Pe de alta
parte nici stilul liber nu putea fi
usor aplicat din cauza
dimensiunilor reduse ale aleilor ,
incapabile sa primeasca un numar
mare de oameni dar si din
consideratii geografice
climaterice .
Din combinatia celor doua stiluri
ia nastere stilul mixt: in partile
centrale (capabile sa primeasca
un numar mare de vizitatori) se
adopta elemente ale stilului
geometric ; respectiv alei largi
axate pe un obiectiv , decorate

exemple in Europa:parcul Winterhur

din Hamburg, gradinile realizate de Th.
Mawson si T. Forestrier

exemple in Romania:parcul Carol I

si gradina Cismigiu din Bucuresti,

parcul Romanescu din Craiova, parcul

Constantin Poroineanu din Caracal ,
etc .

TENDINTE ACTUALE IN PROIECTAREA

PEISAGISTICA
- SUSTENABILITATE/DURABILITATE
- PROIECTAREA ECOLOGICA

MANAGEMENTUL
DURABIL AL
PEISAJULUI

autori :
Thomas Cook si
Ann Marie
Vanderzanden , ed.
JOHN WILEY & SONS,
Inc.

Factorii cheie n proiectarea durabil descrii

de autori sunt :

PROCESUL DE PROIECTAREA DURABIL .

SELECTAREA MATERIALULUI
DENDROLOGIC FAVORABIL .
CREAREA UNOR PEISAJE ESTETICE,
PLCUTE .
CREAREA UNOR PEISAJE FUNCIONALE .
CREAREA UNOR PEISAJE CARE S
CORESPUND NEVOILOR FIZICE I
COGNITIVE .
MINIMIZAREA OPERATIUNILOR DE
MENTENANA/NTREINERE .
O PROIECTARE CARE AMPLIFIC
IMPORTANA COSTURILOR INITALE I
DE NTREINERE EFECTIVE .
PROIECTAREA MULTIDISCIPLINAR
SPECIALIZAT PENTRU MAXIMIZAREA
DURABILITATII PE TERMEN SCURT I
LUNG .

ECOLOGICAL
DESIGN

autori:
NANCY ROTTLE
KEN YOCOM

Autorii enunta cateva

obiective
in proiectarea
ecologica
: ! ("primum non nocere") . Primul
1.Nu
face nici un rau
demers in proiectarea ecologica este de a proteja
integritatea si functionarea bilogica a sistemului pe cat
se poate mult.
2. Restaurare si reabilitare . Multe peisaje si situri
sufera deja de pe urma actiunii omului. Lucrand pe un
sit degradat care insa are potential de dezvoltare
ecologica , proiectantii trebuie sa restaureze si sa
reabiliteze functiile ecologice native ale sitului , mai ales
cand conditiile sitului cum ar fi sanatatea solului si a
circuitului apei sunt deteriorate. Se vor identifica
cerintele unei bune restaurari si se va determina daca
functiile ecologice pot fi redobandite .
3. Crearea unei inalte performante a peisajului.
Cand conditiile istorice au fost degradate sau trebuie
inlocuite , unele functii ecologice pot fi mentinute totusi
in sit. Se pot crea habitaturi pentru diverse specii
adaptate noilor conditii , pot fi create serviii ecologice ,
cum ar fii colectarea, filtrarea si reciclarea apei . In
suplimentarea serviciilor ecologice , peisajele/siturile de
inalta performanta pot sustine si imbunatatii calitatea
vietii in zonele dens populate din toate punctele de
vedere.
4. Proiectarea pentru sanatatea ecoistemului si a
biodivesitatii .

ECOLOGICAL DESIGN
autori:
NANCY ROTTLE
Acest
grandios i
KEN proiect
YOCOM

propune s reabiliteze cea mai

mare groap de gunoi din lume
, n suprafa de 890 hectare
situat pe insula Staten a
oraului New York.
Abordri ecologice :
-restaurarea unor diverse zone
ecologice:
preerie,mlatin,zon de
pdure,depresiuni bltoas
creat de aluviuni n preajma
rmului;
-regenerare i tehnologii
sustenabile;
-abordri flexibile i adaptabile
ale managementului;
-o infrastructur solid i
diversificat i oportuniti
recreaionale;
-gazul metan rezultat din
descompunerea deeurilor
folosit la centralele termice ale
cartierelor nvecinate .

ECOLOGICAL DESIGN
autori:
NANCY ROTTLE
KEN YOCOM
Este un bun exemplu pentru refolosirea
materialelor la scar mare , proiectanii
au refolosit structurile sitului i
materiale locale din acest post industrial
spaiu , rezultnd de fapt un parc
realizat cu un buget redus . Structura
metalic existent a fost utilizat pentru
a creea diverse locuri de joaca, o parte
din pilonii vechi au fost folosii pentru
instalatia de iluminat , stlpii de lemn i
catargele constitue azi noi terase ,
civa stlpi au rmas ca memorie a
utilizrii anterioare a terenului . Blocurile
de granit au fost utilizate pentru noul
amfiteatru care are vedere spre East
River, iar mii de tone din excavaiile din
apropiere au fost utilizati pentru crearea
unor noi reliefuri , a unui promotoriu n
parc.
Abordri ecologice :
- refolosirea materialelor;
- 2,5 ha cu diverse habitate;
- plante native;
- noi trasee pietonale de-a lungul
rmului;
- colectarea , reciclarea i reutilizarea
apelor pluviale.

ECOLOGICAL DESIGN
autori:
NANCY ROTTLE
KEN YOCOM
Proiectanii au creat o zona
destinat recreaiei ,
mbuntind totodat
condiiile ecologice ale
zonei,beneficiind totodata si de
implicarea totala a locuitorilor
zonei .
In urma consultarilor care au
avut loc pe toata durata
lucrarilor de reabilitare, a
muncii efective de plantare si a
evenimentelor generate de
acestea , a rezultat un parc
care indeplineste toate
dorintele si cerintelor
locuitorilor orasului Auckland.
Artistii au realizat din
materialele existente pe sit
statui de dimensiuni mari care
reproduc animalele si plantele
protejate, acestea fiind
amplasate in proximitatea
locurilor de joaca ale copiiilor.

ECOLOGICAL DESIGN
autori:
NANCY ROTTLE
TRAVIS WETLAND NATURE
KEN
YOCOM
HERITAGE
PARK_CHRISTCHURCH,NEW
ZEALAND,
1993.
O zona mlastinoasa este
transformata intr-un loc de
plimbare de socializare.
Aceasta lucrare a beneficiat de
ajutorul si acum de
administrarea unor asociatii de
voluntari din zona.
Si acest proiect dovedeste inca
o data ca implicatiile rezultate
in urma unui proces de
reabilitare sunt extinse pe mai
multe domenii: sanatatea
populatiei, domeniul
ocupational -crearea unor
locuri de munca, domeniul
social-crearea posibilitatii de
socializare si responsabilizare,
doemenii legate de invatamant
si sport, etc.

PLAJE URBANE_exemple de instalatii

CRATER LAKE_ KOBE,JAPONIA
PICNURBIA_VANCOUVER,CANADA
2011-FUMIO HIRAKAWA, MARINA TOPUNOVA

2011-OLENA CHYNTRA, PHILIPP DITTUS, KATY YOUNG

ARHITEXT, nr.6-220,noiembrie-decembrie 2011

Jane Austin_RADICAL
LANDSCAPE
editura Thames&Hudson
Un tip de tratare-manipulare
a unui teren initial orizontal
fara schimba caracterul zonei.
Un exemplu de tratare
,utilizand toate datele tehnice
ale terenului , forma de valuri
rounjite a fost insiprata din
citirea diagramei de curenti de
aer prezenti pe acest teren.
O interventie minimala din
punct de vedere peisagistic,un
consum redus de resurse
obtinandu-se un efect
artistic-scenograficmaxim.
THE FLUID DYNAMICS OF
TERRA FIRMA-WAVE FIELD
autori:Lin Studio
beneficiar:Universitatea
Michigan