Exemplu de calcul nr.

STRUCTURA DUALA CU CADRE CONTRAVANTUITE CENTRIC

LA CARE A CEDAT O CONTRAVANTUIRE
1.
INTRODUCERE
Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii unei
constructii existente in conformitate cu P100/3-2008. In urma unui cutremur s-a constatat ca una
dintre contravantuiri a flambat (si-a pierdut stabilitatea generala).
Contravantuirea care a flambat se afla pe cadrul transversal de pe axul 3 la nivelul etajului 1.
Calculul structural al structurii avariate analizate a fost efectuat cu programul spatial ETABS.
2.
DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE
Constructia analizata fost finalizata in anul 2004, iar documentatia de proiectare si de executie
originala si completa se gaseste in Cartea Tehnica a constructiei.
Constructia analizata are destinaia de birouri avnd dimensiunile in plan de:
- 2 deschideri de 7.5m + 2 deschideri de 6.0m.
- 6 travei de 9.0m
Regimul de inaltime considerat in calcule este P+7E+E8partial avnd:
Hparter=4.8m; HE1=4.5m;
Hetaj curent=3.6m, HE8=3.0m, inaltimea totala fiind de 33.9m.
Intre axele H-K construcia are regimul de inaltime P+7E, iar intre axele K-L, P+1E.
Construcia analizata, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual format din cadre
contravantuite centric si cadre necontravantuite.
Pe direcia transversala sunt prevzute 4 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite. Pe
direcia longitudinala exista 2 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite.
Otelul folosit in grinzi si stlpi este S355JO, iar in contravntuiri este S355JOH conform SR EN
10025+A1.
Contravntuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de X pe doua nivele ,
realizate din evi rectangulare avnd clasa de seciune 1.
Zvelteea diagonalelor este =102 care se ncadreaz in valorile prevzute in normativul P1001/2006.
Sistemul de prindere a contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin prevederea unui
singur bolt.
Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu seciune dublu T din profile
laminate HEA cu clasele de seciune 1 si 2. Pe direcie transversala s-a efectuat o variaie de
seciune, tinand seama de mrimea eforturilor, rezultnd grinzi cu clase de seciune 2 pentru
ultimele 3 nivele.
Stlpii sunt proiectai cu seciune in Cruce de Malta, seciune convenabila att din punct de
vedere al prelurii eforturilor cat si din punct de vedere al realizrii prinderilor grind-stlp.
Seciunea stlpilor este realizata din profile laminate HEB (la primele 2 nivele) si HEA (pentru
urmtoarele nivele) rezultnd clas de seciune 1.
Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura lunga) si sunt de tip HAMBRO care
asigura conlucrarea cu planseele din beton armat.
Conlucrarea spaiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de planeele din beton armat cu
grosimea de 15cm.
1

Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda stalp sunt realizate in sistem rigid, cu flanse
si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9 pretensionate 50%.
mbinrile din uzin sunt realizate cu sudur n adncime cu ptrundere complet, cu nivel B de
acceptare conform C150 / 99.
Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre
contravantuite centric si cadre necontravantuite.
Structura se ncadreaz in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile transversale de la ultimele
nivele au clasa de seciune 2, factorul de comportare avnd valoarea q=4.0.
Determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale s-a realizat cu programul
ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalp si grinzi element finit de tip beam,
contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din
beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid
denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate
axial.

Fig.1-Vederi 3D

Fig.2 Elevatie ax 1

Fig.5 Elevatie ax 4

Fig.3 Elevatie ax 2

Fig.6 Elevatie ax 5

Fig.4 Elevatie ax 3

Fig.7 Elevatie ax 6

Fig.8 Elevatie ax 7

Fig.9 Elevatie ax H

Fig.11 Elevatie ax J

12 Elevatie ax K

Fig.10 Elevatie ax I

Fig.

In figurile 113 este data configurarea geometrica a structurii

Fig.13 Elevatie ax L

3.
Evaluarea starii fizice a cladirii analizate
n vederea evalurii construciei analizate, s-au strans datele necesare din surse cum sunt:
- documentaia tehnic de proiectare i de execuie a construciei examinate (inclusiv
documentele referitoare la eventualele intervenii pe durata exploatrii);
- reglementrile tehnice n vigoare la data realizrii construciei;
- investigaii pe teren;
- msurtori i teste n situ i/sau n laborator.
In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite a
Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel 4.1
(pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 cunoastere completa, factorul de incredere fiind CF=1.
Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2009 capitolul 6, se
vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru constructii
obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii de o
importanta deosebita si constructii curente)

4.
Evaluarea calitativa
4.1 Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R1 )
Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a
metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008, care
cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.
Tabel 1
Criteriul
Criteriul nu este ndeplinit
Nendeplinire
este
Nendeplinire
major
moderat
ndeplinit
Punctaj maxim:
50 puncte
50

Criteriu

(i) Condiii privind configuraia structurii

Conform criteriu (i) din Tabelul C.1

50 puncte

Punctaj total realizat

Punctaj maxim:
10

(ii) Condiii privind interaciunile structurii

10 puncte

Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1

10 puncte

Punctaj total realizat

Punctaj maxim:

(iii) Condiii privind alctuirea elementelor structurale

30 puncte

(b) Structuri cu cadre contravntuite centric

- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor
structurale asigur dezvoltarea unui mecanism
favorabil de disipare a energiei seismice astfel nct
plastificarea
diagonalelor ntinse s se produc
nainte de formarea articulaiilor plastice sau de pierderea
stabilitii generale / locale n grinzi i stlpi
- Prinderile grind-stlp sunt de tip rigid astfel nct
cadrele, cu sau fr contravntuiri pot prelua cel
puin 25% din aciunea seismic n ipoteza n care
contravntuirile verticale au ieit din lucru.
- Diagonalele dispuse n X au zvelteea
1.3e><2e
- Zvelteea stlpilor n planul contravntuit este

30 puncte

Condiii referitoare la planeu

Placa planeelor au grosimea de 120mm 100 mm
si este realizat din beton armat monolit. Armturile
distribuite n plac asigur rezistena necesar la
ncovoiere i fora tietoare pentru forele seismice
aplicate n planul planeului
Forele seismice din planul planeului pot fi
transmise la elementele structurii
(grinzi principale i secundare) prin
intermediul conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi
Golurile n planeu sunt bordate cu armturi
suficiente, ancorate adecvat.

Punctaj maxim: 10 puncte

10 puncte

Punctaj total realizat

R1 = 100 puncte

(i)
-

Conditii privind configurarea structurii

Traseul incarcarilor este continuu
Sistemul este redundant
Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei
Nu exista niveluri flexibile
Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3.
Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse.
Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea
eforturilor
In concluzie criteriul (i) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este maxim de 50
puncte.
(ii) Conditii privind interactiunile structurii
- Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost
- Nu exista supante
- Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala
In concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.
(iii)

Conditii privind alcatuirea elementelor structurale

Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre
contravantuite centric si cadre necontravantuite.
- Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la captele grinzilor in vecinatatea
imbinarilor grinda-stalp.
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite
In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de
puncte.
Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate
(gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=100 puncte.

4.2 Evaluarea gradului de afectare structurala ( R2 )

Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut
in tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari
identificate.
Tabel 2.
Tipul de degradare

1. Grinzi: deformaii extinse, voalarea pereilor

seciunii, formarea de articulaii plastice, fisuri
i ruperi pariale
2. Stlpi: deformaii moderate, voalri ale
tlpilor, incursiuni n domeniul plastic (la unii
stlpi)
3. Prindere grind / bare disipative stlp:
deformaii pronunate, ruperi ale mijloacelor de
prindere cu diminuarea rezistenei capabile
(fr a fi afectate ns mijloacele de prindere
care transmit fora tietoare)
4. Nodul de cadru: deformaii pronunate,
voalare n domeniul plastic, fisuri i ruperi
pariale ale sudurilor
5. Prinderi de continuitate ale stlpilor i
grinzilor: incursiuni n domeniul plastic fr
ruperi ale elementelor de continuitate sau a
mijloacelor de prindere
6. Contravntuiri verticale: flambaj, deformaii
plastice, cedarea prinderilor

Degradare

Fr
degradri

Moderate

Sever

10

25

10

10

10

30

7. Baza stlpilor: deformaii plastice ale plcii

de baz, traverselor, deformaii plastice /
ruperea uruburilor de prindere n fundaii

10

8. Diafragme orizontale:
metalice: deformaii pronunate, flambajul
unor bare de contravntuire. Ruperea
mijloacelor de prindere a barelor
contravntuirii i /sau panourilor metalice de
structur de rezisten
din beton armat: fisurarea sau ruperea
planeelor. Distrugerea prinderii plcii din
beton armat de structur metalic (smulgerea
din conectori / ruperea conectorilor)

Punctaj total

Punctaj maxim: 100 puncte

Punctaj realizat R2: 70puncte

NOTA :
1. Tipurile de degradri considerate n tabelul 2 sunt numai cele produse de aciunea seismic. Dac n urma
examinrii structurii se constat c aceasta prezint degradri produse de alte cauze, de exemplu, degradri de
material produse de coroziune, de incendii sau degradri produse de ncrcarea cu deplasri, cum sunt cele din
tasarea diferenial a reazemelor sau variaia de temperatur, efectul acestora asupra siguranei structurale se ia n
considerare prin reducerea suplimentar a punctajului R2, funcie de natura i efectul structural al acestor degradri.
2. Distribuia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradri este orientativ. Expertul evaluator poate corecta
aceast distribuie atunci cand consider c prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realist a efectelor diferitelor
tipuri de degradare asupra siguranei structurale.

In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat :

9

- Contravantuirea situata in ax 3, etaj 1 este avariata prin pierderea stabilitatii generale.

Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte.
Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II.
4.3
Evaluarea gradului de asigurare structural seismic ( R3 )
Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare
din elementele structurale cu expresia :

n care:
Ed ,Rd - efortul secional de proiectare i, respectiv, efortul capabil, n elementul j
q - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat n anexa C (conform 6.8.4) P1003/2008.
4.3.1 Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza
datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).
Tabel 3
Element structural

Grinzi:
1)

-- Comportare ductil
clasa 1 de seciuni

clasa 2 de seciuni

Bare disipative:
-- Comportare ductil
clasa 1 de seciuni

clasa 2 de sectiuni

Stlpi:
-- Comportare ductil
clasa 2 de seciuni

Contravntuiri verticale cu diagonale n X :

-- Comportare ductil
6
clasa 1 de seciuni
mbinri rigl-stlp :
-- Comportare ductil1)

1) Comportare ductil nseamn c stlpul, grinda, contravntuirea, mbinrile rigl-stlp, prinderile ndeplinesc
toate condiiile de alctuire i de detaliere prevzute n normativele de proiectare a construciilor noi, specifice
acestor tipuri de structuri. De asemenea trebuie ndeplinite toate condiiile privind formarea unui mecanism
favorabil de disipare a energiei printr-o comportare histeretic ct mai stabil. Se admit interpolri ale valorilor
q corespunztoare comportrii ductile, respectiv neductile pentru cazul ndeplinirii pariale a condiiilor
prevzute n normativele de proiectare a structurilor noi.

10

Pentru exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al elementului a fost estimat la

valoarea q=1, deoarece un element disipativ (contravantuire) a iesit din lucru.
Calculul starii de eforturi pentru structura reala cu deformatii remanente, cu o diagonala
iesita din lucru (din modelul de calcul s-a scos bara respectiva) s-a realizat cu coeficientul
de comportare global q=1.
Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul 8.2.b.P100-3/2008) pentru contravantuirile cele mai solicitate din axul 3/H rezulta:

unde :
Rd efortul capabil al elementului ;
Ed efortul sectional de proiectare al elementului;
rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.
Coeficientul R3 pentru cadrul din axul 3 calculat pe primele doua nivele (contravantuirile au aceeasi
sectiune) conform punctului 8.2 relatia (8.3) rezulta :

unde :
VRd efortul capabil al contravantuirii;
VEd efortul axial din design
rezulta clasa de risc seismic III conform P100-3/2008 tabel 8.3 pag 46.

11

5. EVALUARE CANTITATIVA (prin calcul)

5.1 Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare
5.1.1 Evaluarea aciunilor permanente
Pentru evaluarea aciunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.
TABEL 4

Tipul aciunilor
1. Aciuni permanente
1.1 greutatea proprie a structurii
1.2 greutate grinzi secundare
1.2 pardoseala
1.3 greutate instalaii suspendate de
planee
1.4 plafoane false
1.5 perei despritori

Valoarea caracteristica
[kN/m2]

Relaia de calcul

---

Norme

estimat
estimat

determinata automat cu ajutorul programului

de calcul utilizat
0.15
1,54

-----

estimat

0,20

---

estimat
estimat

0,20
0,50

-----

1,28

CR 1-1-3-2005

---

2. Aciuni variabile
2.1 zpada

s k = i c e c t s 0k

NP-082-04
2.2 vnt
2.3 ncrcri datorita exploatrii:
- utila pe acoperi
-utila peste etaj 8
- utila pe planeele curente
3. Aciuni accidentale
3.1 seism

w(z) = qref x ce(z) x cp

---

2,0
5,0
3,0

--Fb ,k = I S d (Tk ) m k

STAS 10101/2A1-87
STAS 10101/2A1-87
P100-1/2006

12

5.1.2 Evaluarea incarcarilor variabile

(1) Evaluarea aciunii zpezii (CR 1-1-3-2005)
Valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe acoperi, sk :
s k = i c e c t s0 k

((2.3)- CR-1-1-3-2005)

in care:
i - coeficientul de forma pentru ncrcarea din zpada pe acoperi care se
determina in funcie de forma acoperiului;
i = 1=0,8 - acoperi de tip terasa: =00 (Tabel 3.1, pct. 3.1);
ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construciei;
ce = 0,8 - acoperi cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2);
ct - coeficientul termic;
ct = 1,0 acoperi cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2);
s0k - valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe sol [kN/m2], in amplasament;
s0k=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Braov (tabel A1, Anexa A);
s k = 0 ,8 0 ,8 1,0 2 ,0 = 1,28 kN / m 2

(2) Evaluarea aciunii vntului (NP-082-04)

Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului:
w(z) = qref x ce(z) x cp

((1) NP 082 04)

in care:
qref presiunea de referin a vntului;
qref=0,5kPa amplasament Braov (Anexa A, harta de zonare figura A.2)
ce(z) factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului;
ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1)
cg(z) factorul de rafala
cr(z) factorul de rugozitate
cg(z)=1+g[2I(z)]
in care:
g=3,5 factorul de vrf
2I(z) =2 x 0,23 = 0,46 dublul coeficientului de variaie a fluctuaiilor vitezei
amplasament Braov (Anexa A, tabelul A1)
cg(z)=1+3,5 x 0,46=2,61
z
c r ( z ) = k r2 ( z0 )(ln ) 2
z0
kr(z0) = 0,24 factor funcie de tipul de teren
zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2)
13

z =30,9m inaltimea construciei deasupra terenului

z0 = 1,0m lungimea de rugozitate in funcie de teren
zona urbana dens construita (pct. 7.2, tabelul 1)
30 ,9 2
c r ( z ) = 0 ,24 2 (ln
) = 0 ,68
1,0
ce(z)=2,61x0,68=1,78
cp coeficientul aerodinamic de presiune
cp=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)
cp=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)
Presiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,8=0,71kPa = 0,71kN/m2
Suctiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,3=0.27kPa = 0,27kN/m2
(3) Evaluarea ncrcrilor datorit exploatrii
Pentru evaluarea ncrcrilor datorita exploatrii a se vedea valorile din Tabelul 4.
5.1.3 Evaluarea aciunilor accidentale
(1) Evaluarea aciunii seismului (P100-1/2006)
Se adopta Metoda de calcul cu spectru de rspuns ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006.
Fora tietoare de baz Fb,k aplicat pe direcia de aciune a micrii seismice n modul propriu de
vibraie k este
((4.8 P100)-1/2006)
Fb ,k = I Sd (Tk ) mk
unde:
m k este masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k ;
Tk perioada proprie n modul propriu de vibraie k ;

in care :
I=1,2

este factorul de importanta-expunere al construciei ;

clasa de importanta II (Tabel 4.2);
2
S d (T ) - spectrul de proiectare pentru acceleraii, exprimat in m/s ;

Tc=0,7s si TB=0,07s amplasament Braov (pct. 3.1, fig. 3.2);

(T )
Sd (T) = ag
deoarece T>TB (T perioada fundamentala este estimata la 0 ,75 s 0 ,85 s );
q
ag =0,2g=0,2x9,81=2,16 - acceleraia terenului pentru proiectare;
amplasament Braov ( fig. 3.1);
q = 4 factorul de comportare al structurii
- structura in cadre duale (tabelul 6.3 din P100-1/2006);
q=1 - structura avariata (P100-3/2008)
q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)

(T ) - spectru normalizat de rspuns elastic funcie de perioada de colt (vezi fig.14);

14

3.5
TC 0.7s

0 =2.75

=0.05

2.5
2

1.925/T

1.5

5.775/T

0.5
=0.07
TC T=B0.7s

T C =0.7s

T D =3

0
0

0.5

1.5
2
2.5
Perioada T , s

3.5

Fig.14
In programul de calcul utilizat se introduce spectrul normalizat de rspuns elastic din fig.14 pentru
Tc=0,7s vezi fig.14.
5.2 Modelarea structurii
Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii, cu structura
in stare avariata prin modelarea structurii fara contravantuirea care a flambat. (se stabileste
capacitatea portanta a structurii).
Determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale s-a realizat cu programul
ETABS printr-un calcul static liniar.
Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip
truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din
beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid
denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate
axial.
Structura se modeleaza fara contravantuirea care a flambat (contravantuire ax 3, etaj 1).
5.3 Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS)
5.3.1 Evaluarea maselor
Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evalueaz din combinaia de ncrcri conform
tabel 4.1 din CR 0-2005:
TABEL 5

ncrcarea
Greutatea proprie
Instalaii suspendate de planeu
Pardoseala
Plafon fals
Perei despartitori
Grinzi secundare
Utila

Factor
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
0,4

Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5.

15

Predimensionarea elementelor structurii, se realizeaz pe baza experienei de proiectare si a unor

relaii simplificate de calcul pentru determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele
structurale.
5.3.2 Analiza modala
5.3.2.1 Modelul elastic
Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu programul de calcul spaial ETABS.
Modelul realizat este tridimensional in care planeele din beton armat au fost modelate cu
elemente finite de tip membrana (in programul ETABS).
5.3.2.2 Etapele analizei modale:
1. Configurarea geometrica a structurii ;
2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poison,
rezistenta la curgere si rezistenta la rupere);
3. Definirea seciunilor (tipul seciunii cu dimensiunile acesteia);
4. Discretizarea structurii toate barele structurii au fost definite cu elemente
finite de tip beam;
5. Definirea plcii de beton armat cu elemente finite de tip membran;
6. Definirea rspunsului spectral - se introduce spectrul normalizat de rspuns elastic in
cazul structurii analizate s-a introdus spectrul din fig.14;
7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2);
8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;
9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista);
10. Atribuirea tipului de seciune pentru fiecare element;
11. Atribuirea incarcarilor pe elemente;
12. Atribuirea numrului gradelor de libertate;
13. Atribuirea parametrilor analizei modale (numrului de moduri proprii de vibraie);
Se definesc attea moduri proprii de vibraie pana cnd suma maselor modale
sa fie de cel puin 90% din masa totala, pe ambele direcii.
14. Definirea ipotezelor de ncrcare pentru rspunsul spectral pe cele 2 direcii
principale (UX si UY) se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul
static echivalent;
15. Definirea ipotezelor de ncrcare;
16. Definirea combinaiilor de ncrcri;
17. Se ruleaz analiza static liniar;
Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraie, vectori si valori
proprii, factorii de participare a maselor).
Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 5.

16

5.3.2.3 Rezultatele analizei modale STRUCTURA AVARIATA

TABEL 6

Mase modale de translaie Suma maselor modale de

Mase modale de rotaie pe
pe direciile principale ale
translaie pe direciile
direciile principale ale structurii
structurii
(%)
principale
ale
structurii
(%)
(%)
Mod Perioada

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

0.89
0.86
0.60
0.36
0.32
0.24
0.21
0.19
0.15
0.15
0.14
0.12

UX

UY

73.45
0.03
1.17
0.04
15.71
0.01
0.00
2.98
0.79
1.60
0.96
0.71

0.03
73.46
0.03
15.36
0.05
0.26
5.40
0.00
1.45
1.06
0.06
0.25

SUM
UX

UZ
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

73.45
73.48
74.65
74.69
90.40
90.40
90.41
93.39
94.18
95.79
96.75
97.46

SUM
UY
0.03
73.48
73.51
88.88
88.93
89.19
94.59
94.59
96.04
97.10
97.16
97.41

SUM
UZ

RX

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

0.04
99.14
0.00
0.68
0.00
0.00
0.09
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

RY
98.07
0.04
1.35
0.00
0.30
0.00
0.00
0.13
0.02
0.01
0.00
0.02

RZ
1.15
0.06
73.42
0.01
0.03
14.04
0.21
0.00
0.73
0.06
1.25
3.43

Mase modale de rotaie pe

direciile principale ale structurii
(%)
SUM RX

SUM RY

0.04
99.18
99.18
99.86
99.87
99.87
99.96
99.96
99.96
99.96
99.96
99.97

98.07
98.11
99.46
99.47
99.77
99.77
99.77
99.91
99.92
99.93
99.93
99.95

SUM RZ
1.15
1.20
74.62
74.63
74.66
88.70
88.91
88.91
89.64
89.69
90.95
94.38

Comentarii :
a) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 73.45% ;
b) modul 2 de vibraie:
translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 73.46%;
c) modul 3 de vibraie:
torsiune cu factor de participare a maselor 74,65% pe direcia X si 73,51% pe direcia Y;
d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.
5.4
Calculul static liniar considernd structura omogena cu structura avariata (fara contravantuirea care a flambat contravantuire ax 3, etaj 1).
Cu elementele definite la paragraful (5) si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial in domeniul elastic pentru stabilirea
strii de eforturi si deformaii in elementele structurale in combinaiile de aciuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata prin modelarea structurii fara
contravantuirea care a flambat (contravantuire ax 3, etaj 1).

17

Au fost definite 11 combinaii de incarcari:

- cinci combinaii de ncrcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.- GF),
- patru combinaii de ncrcare in gruparea speciala (S.L.U.- GS)
- doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.)
Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 6.

TABEL 7
Combinaia

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA FUNDAMENTALA

Gruparea
fundamentala de calcul
(SLU)

Gruparea
fundamentala de calcul
cu vnt pe direcia X
(SLU-U-vx)

Gruparea
fundamentala de calcul
cu vnt pe direcia X
(SLU-u-Vx)

Gruparea
fundamentala de
calcul cu vnt pe
direcia Y
(SLU-U-vy)

Gruparea
fundamentala de calcul
cu vnt pe direcia Y
(SLU-u-Vy)

Ipoteze

Factor

Tipul ipotezei

greutate proprie

1,35

Static

greutate grinzi secundare

1,35

Static

utila

1,5

Static

instalaii suspendate de planeu

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

plafoane false

1,35

Static

perei despartitori

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

greutate grinzi secundare

1,35

Static

utila

1,5

Static

instalaii suspendate de planeu

1,35

Static
Static

vnt X

1,05

pardoseala

1,35

Static

plafoane false

1,35

Static

perei despartitori

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

greutate grinzi secundare

1,35

Static

utila

1,05

Static

instalaii suspendate de planeu

1,35

Static
Static

vnt X

1,5

pardoseala

1,35

Static

plafoane false

1,35

Static

perei despartitori

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

greutate grinzi secundare

1,35

Static

utila

1,5

Static

instalaii suspendate de planeu

1,35

Static

vnt Y

1,05

Static

pardoseala

1,35

Static

plafoane false

1,35

Static

perei despartitori

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

greutate grinzi secundare

1,35

Static

utila

1,05

Static

instalaii suspendate de planeu

1,35

Static
Static

vnt Y

1,5

pardoseala

1,35

Static

plafoane false

1,35

Static

perei despartitori

1,35

Static

18

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA SPECIALA

Gruparea speciala pe
direcia X
(SLUSX)

Gruparea speciala pe
direcia Y
(SLUSY)

Gruparea speciala pe
direcia X si 0.3 pe
directia Y
(SLUSX0.3Y)

Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

Gruparea speciala pe
direcia Y si 0.3 pe
directia X
(SLUSY0.3X)

Gruparea
fundamentala normata
cu vnt pe direcia X
(SLS-VX)

Gruparea
fundamentala normata
cu vnt pe direcia Y
(SLS-VY)

greutate proprie

1,0

Static

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

0,4

Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

seism X

1,0

Spectru

plafoane false

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

0,4

Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

seism Y

1,0

Spectru

plafoane false

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

greutate grinzi secundare

utila

1,0
0,4

Static
Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

seism X

1,0

Spectru
Spectru

seism Y

0,3

plafoane false

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

greutate grinzi secundare

utila

1,0
0,4

Static
Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

seism Y

1,0

Spectru

seism X

0,3

Spectru

plafoane false

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

1,0

Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

vant X

0,7

Static

pardoseala

1,0

Static

plafoane false

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static
Static

greutate proprie

1,0

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

1,0

Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

vant Y

0,7

Static

pardoseala

1,0

Static

plafoane false

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static

19

5.4.1 Verificarea deformaiilor STRUCTURA AVARIATA

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100-1/2006.
d s = q d e 0 ,0075 h (Anexa la Exemplul 1 pct. F6)
Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
d s = c q d e 0 ,025 h (Anexa E pct. E2).
in care:
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice;
q = 1 - factorul de comportare structura avariata;
de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic
sub incarcari seismice de proiectare;
=0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice
asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h inaltimea de nivel
c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Tabelul 5 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.

Fig.16 Deplasarea SLU-SX-structura avariata

la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=15,3cm

Fig.15 Deplasarea SLU-SX-structura avariata

la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=16,5cm
20

Fig.18 Deplasarea SLU-SY-structura avariata

la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=14,57cm

Fig.17 Deplasarea SLU-SY-structura avariata

la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=14,99cm

Rezulta :
dex=16,50cm - 15,30cm =1.2cm ;
dey=14,99cm - 14,57cm =0.4cm
unde :
d e x ; d ey deplasari relative de nivel, reprezinta diferena intre deplasarea nivelului superior si
deplasarea nivelului inferior
Verificarea la SLU

direcia transversal: d r X = c q d e X = 1 1 0,012 = 0,012m 0,025h = 0,075m

direcia longitudinal: d r y = c q d e Y = 1 1 0,004 = 0,004m 0,025h = 0,075m

Verificarea la SLS

direcia transversal: d r X = q d e X = 0,4 1 0,012 = 0,0048m 0,0075h = 0,0225m

direcia longitudinal: d r y = q d e Y = 0,4 1 0,004 = 0,0016m 0,0075h = 0,0225m

21

Fig.19 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe
direcia X structura avariata [m]
Conform fig.19 rezulta : dex,max=16,0cm

Fig.20 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe
direcia Y structura avariata [m]
Conform fig.20 rezulta : dey,max=15,0cm
22

Fig.21 - Deformata structurii avariate din gruparea speciala SLUSX

Fig.22 - Deformata structurii avariate din gruparea speciala SLUSY

23

5.4.2 Starea de eforturi structura in stare avariata

Fig.23 - Diagrama de moment Ax 3

din gruparea speciala
direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kNm]

Fig.24 - Diagrama de forta axiala Ax 3

din gruparea speciala
pe direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kN]

24

Fig.25 - Diagrama de forta tietoare Ax 3

din gruparea speciala
pe direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kN]

5.4.3. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata

ca raie intre Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
STRUCTURA AVARIATA

Fig.26 Ax 1- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

25

Fig.27 Ax 2- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

26

Fig.28 Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

27

Fig.29 Ax 4- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

28

Fig.30 Ax 5- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

29

Fig.31 Ax 6- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

30

Fig.32 Ax 7- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

31

5.4.4 VERIFICARE DIAGONALA ax3/H-I - din combinatia cea mai defavorabila

unde:
Nt,Rd capacitatea la intindere a diagonalei
NEd efortul de proiectare
Diagonalele se verifica la ntindere, la efortul din aciunea seismica amplificata cu 2 (la cadrele
contravantuite centric, conform P100-1/2006 se considera ca diagonala comprimata a ieit din
lucru si lucreaza doar bara intinsa). In program se verifica automat la efortul cel mai defavorabil
(compresiune).
5.4.4.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE DIAGONALA [cm2]

NEd =2 x 4937kN = 9874kN diagonala parter ax 3/H-I

Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN diagonala parter ax 3/H-I
Rezulta :

32

Fig. 33 VERIFICARE DIAGONALA CONFORM EC3-2005

Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila
Verificare diagonala ax3/H-I - conform EC3-2005

33

5.5. Calcul static neliniar - STRUCTURA AVARIATA

5.5.1 Elemente generale
Incarcarile gravitaionale din gruparea speciala sunt meninute constante iar ncrcarea seismica
stabilita la pct. (5) creste monoton pana la atingerea deplasrii orizontale maxime, acceptate de
norma dup care se proiecteaz construcia. Creterea monotona a incarcarilor seismice va
continua si dup depirea valorii limita a deplasrii orizontale pana la atingerea
coeficientului 1,1 ov (tab. 3.7), amplificat cu 1,2 1,5. Aceasta cretere este necesara pentru a
putea compara energia disipata de structura cu cea indusa de seism.
In aceasta etapa de calcul se urmrete:
- ordinea formarii articulaiilor plastice si distribuia acestora pe structura;
- evitarea formarii articulaiilor plastice in stlpi, cu excepia prii inferioare a stlpilor de la
primul nivel si a prii superioare a stlpilor de la ultimul nivel;
- ncadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara sau zona disipativ.
Dirijarea articulaiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop se realizeaz prin:
- " jocul " rigiditilor grinda - stlp la cadre necontravantuite (mrirea caracteristicilor geometrice a
stlpilor) ;
- mrirea rigiditii stlpilor i/sau realizarea continuitatii grinzilor pe stlpi
Rotirile maxime admisibile au aceleai valori, practic in toata literatura tehnica de specialitate.
Pentru ncadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se mrete rigiditatea de ansamblu a structurii.
5.5.2 Etapele analizei statice neliniare:
1. Definirea tipurilor de articulaiilor plastice si stabilirea caracteristicilor acestora pentru
element:
(1) stlpi articulaii plastice de tip P-M2-M3 (axiala-moment pe direcia 2-moment
pe direcia 3)
(2) grinzi articulaie plastica de tip M3 (moment pe direcia 3)
(3) contravntuiri articulaie plastica de tip P (axiala)
2. Atribuirea articulaiilor plastice pentru fiecare element ;
La elementele de tip beam (grinzi si stlpi) zonele potenial plastice se definesc la
fata nodului grinda stlp (in program se seteaz valorile relative 0 si respectiv 1).
La elementul de tip beam dublu articulat se definete o singura zona potenial plastica
pe lungimea barei (se seteaz 0 sau 1).

fiecare

3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar

(1) Ipoteza 1 PUSH - este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si
incarcarile datorate exploatrii cu coeficienii specifici combinaiei care conine aciunea
seismica;
(2) Ipoteza 2 PUSH X structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza PUSH, si se
aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 1 de vibraie care este in
cazul nostru pe direcia X. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii UX;
(3) Ipoteza 3 PUSH Y structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza PUSH, si se
aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 2 de vibraie, care este in
cazul nostru pe direcia Y. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii UY;

34

4. Se ruleaz analiza statica neliniar .

Pentru zonele potenial plastice cu comportare caracteristica curba ductila este data in Fig. 36.
Coordonatele punctelor A, B, C, D si E care definesc curba au fost date dup FEMA 273.
Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care coincid
cu FEMA 273.
Pentru contravntuirile in X punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor si
deformaiilor specifice limita.
La elementele ncovoiate sau ncovoiate cu fora axiala (grinzi, respectiv stlpi) zonele potenial
plastice se definesc la capetele barei.
La diagonalele contravntuirilor incrucisate in X este suficient sa se considere zona potenial
plastica amplasata la unul dintre capetele barei.
Pentru PMM respectiv M3 curbele caracteristice sunt generate automat de ctre program, n
conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 36).

a)

b)

Fig.34 - Curba caracteristica fora (generalizata) - deplasare (generalizata):

a) Fora normalizata (Q/QCE) Deformaie (rotire, deplasare)
b) Fora normalizata (Q/QCE) Deformaie normalizata (/y; /y; sau /h)

unde:
- rotire
- deplasare
In funcie de deplasarea maxima se definesc criterii de performanta (vezi Fig. 37).

Fig. 35 - Criterii de performanta

Criteriile de performan pentru cele 3 nivele sunt:

(1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy)
(2) LS - Sigurana Vieii (Life Safety)
(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)
35

Valorile deformaiilor (sau rotirilor de bara) acceptate pentru criteriile de mai sus difer in funcie de
tipul de seciune si de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaiile sunt date in cap. 5
din FEMA 273.
In prezentul exemplu de calcul pentru grinzi si stlpi (ncovoiere, respectiv ncovoiere cu fora
axiala) s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele date de
FEMA273.
Valorile setate in program pentru contravntuirile in X la care bara comprimata iese din lucru prin
pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.38.

Fig. 36 Curba de interactiune caracteristica - pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica la
ntindere si compresiune. (Pierderea stabilitatii barei se definete prin setarea valorilor
coordonatelor E, D, C, B conform FEMA273)

36

5.5.3 Rezultatele analizei statice neliniare

STRUCTURA AVARIATA

Fig.37 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH X

Fig. 38 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH Y

37

Fig. 39 - PUSH X - pasul 7

Fig. 40 - PUSH X - pasul 28

38

Fig.41 - PUSH X - pasul 31

Fig. 42 - PUSH X - pasul 110 (pas final)

39

Fig. 43 - PUSH Y - pasul 70

Fig. 44 - PUSH Y - pasul 95

40

Fig. 45 - PUSH X - pasul 110 (pas final)

6. EVALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR

Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma
verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea
constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile
ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind imperios
necesara inlocuirea contravantuirii flambate.
Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II, n care construciile sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradri structurale majore, dar la care pierderea stabilitii
este puin probabil;

7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)

-

Inlocuirea integrala a contravantuirii avariate.

Se va efectua cu rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea contravantuirii in
situatia nou aparuta.

41

8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA

8.1 Rezultatele analizei modale STRUCTURA CONSOLIDATA
TABEL 8

Mase modale de translaie Suma maselor modale de

Mase modale de rotaie pe
pe direciile principale ale
translaie pe direciile
direciile principale ale structurii
structurii
(%)
principale
ale
structurii
(%)
(%)
Mod Perioada

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

0.88
0.86
0.60
0.36
0.32
0.24
0.21
0.19
0.15
0.15
0.14
0.12

UX

UY

73.11
0.00
1.14
0.03
16.08
0.00
0.00
3.18
0.83
1.70
0.93
0.69

0.00
73.48
0.03
15.39
0.03
0.26
5.40
0.00
1.49
1.02
0.06
0.25

SUM
UX

UZ
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

73.11
73.11
74.25
74.28
90.36
90.36
90.36
93.54
94.37
96.07
97.00
97.69

SUM
UY
0.00
73.48
73.51
88.90
88.93
89.19
94.59
94.59
96.08
97.10
97.16
97.41

SUM
UZ

RX

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

0.00
99.18
0.00
0.68
0.00
0.00
0.09
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

RY
98.11
0.00
1.28
0.00
0.36
0.00
0.00
0.15
0.02
0.01
0.00
0.02

RZ
1.06
0.07
73.44
0.01
0.04
14.06
0.21
0.00
0.74
0.07
1.27
3.44

Mase modale de rotaie pe

direciile principale ale structurii
(%)
SUM RX

SUM RY

0.00
99.18
99.18
99.87
99.87
99.87
99.96
99.96
99.96
99.96
99.96
99.97

98.11
98.11
99.39
99.39
99.76
99.76
99.76
99.91
99.93
99.94
99.94
99.96

SUM RZ
1.06
1.12
74.56
74.57
74.61
88.68
88.89
88.89
89.63
89.69
90.96
94.40

Comentarii :
e) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 73,11% ;
f) modul 2 de vibraie:
translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 73,48%;
g) modul 3 de vibraie:
torsiune cu factor de participare a maselor 74,25% pe direcia X si 73,51% pe direcia Y;
h) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.
8.2
Calculul static liniar considernd structura omogena cu structura consolidata (s-a inlocuit contravantuirea care a flambat
-contravantuire ax 3, etaj 1).
Cu elementele definite la paragraful (5) si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial in domeniul elastic pentru stabilirea
strii de eforturi si deformaii in elementele structurale in combinaiile de aciuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura consolidata.

42

Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 6 punctul .....

8.3 Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA
Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100-1/2006.
d s = q d e 0 ,0075 h (Anexa la Exemplul 1 pct. F6)
Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
d s = c q d e 0 ,025 h (Anexa E pct. E2).
in care:
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice;
q = 3 - factorul de comportare structura consolidata (vezi tabel 6.1 din P100-3/2008);
de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic
sub incarcari seismice de proiectare;
=0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice
asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h inaltimea de nivel
c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Tabelul 5 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.

Fig.46 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata

la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=5,76cm

Fig.47 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata

la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=5,30cm

43

Fig.48 Deplasarea SLU-SY-structura consolidata

la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=5,03cm

Fig.49 Deplasarea SLU-SY-structura consolidata

la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=4,87cm

Rezulta :
dex=5,76cm 5,30cm =0,46cm ;
dey=5,03cm 4,87cm =0.16cm
unde :
d e x ; d ey deplasari relative de nivel, reprezinta diferena intre deplasarea nivelului superior si
deplasarea nivelului inferior
Verificarea la SLU

direcia transversal: dr X = c q d e X = 1 3 0,0046 = 0,0138m 0,025h = 0,075m

direcia longitudinal: dr y = c q d e Y = 1 3 0,0016 = 0,0048m 0,025h = 0,075m

Verificarea la SLS

direcia transversal: dr X = q d e X = 0,4 3 0,0046 = 0,0055 m 0,0075 h = 0,0225 m

direcia longitudinal: dr y = q de Y = 0,4 3 0,0016 = 0,0019m 0,0075h = 0,0225m

44

Fig. 50 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe
direcia X. structura consolidata [m]
Conform fig.25 rezulta : dex,max=5,0cm

Fig. 51 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe
direcia Y structura consolidata - [m]
Conform fig.25 rezulta : dex,max=4,0cm
45

8.4 Starea de eforturi STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.52 - Diagrama de moment Ax 3

din gruparea speciala
direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kNm]

Fig.53 - Diagrama de forta axiala Ax 3

din gruparea speciala
pe direcia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

46

Fig.54 - Diagrama de forta tietoare Ax 3

din gruparea speciala
pe direcia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

8.5. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata ca

raie intre Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
STRUCTURA CONSOLIDATA -

Fig.55 Ax 1- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

47

Fig.56 Ax 2- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

48

Fig.57 Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

49

Fig.58 Ax 4- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

50

Fig.59 Ax 5- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

51

Fig.60 Ax6- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

52

Fig.61 Ax7- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

53

8.6 VERIFICARE DIAGONALA ax3/H-I - din combinatia cea mai defavorabila - structura
consolidata

unde:
Nt,Rd capacitatea la intindere a diagonalei
NEd efortul de proiectare
Diagonalele se verifica la ntindere, la efortul din aciunea seismica amplificata cu 2 (la cadrele
contravantuite centric, conform P100-1/2006 se considera ca diagonala comprimata a ieit din
lucru si lucreaza doar bara intinsa). In program se verifica automat la efortul cel mai defavorabil
(compresiune).
8.6.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE DIAGONALA [cm2]

NEd =2 x 1645,99kN = 3292kN diagonala parter ax 3/H-I

Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN diagonala parter ax 3/H-I
Rezulta :

54

Fig. 62 VERIFICARE DIAGONALA CONFORM EC3-2005

Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila
Verificare diagonala ax3/H-I - conform EC3-2005

55

8.7. Calcul static neliniar structura consolidata.

Calculul static neliniar se face in conformitate cu prevederile de la punctul 5.5.
8.7.1 Rezultatele analizei statice neliniar STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.63 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH X

Fig.64 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH Y

56

Fig.65 - PUSH X - pasul 11

Fig. 66 - PUSH X - pasul 28

57

Fig. 67 - PUSH X - pasul 104

Fig. 68 - PUSH Y - pasul 97

58

Fig. 69 - PUSH Y - pasul 104 (pas final)

59