Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

Ghidul de laborator in partea de pneumatica prezinta notiuni teoretice si descrierea

modului de functionare a schemelor prezentater. In orele de laborator se vor efectua lucrari pe
baza schemelor prezentate si se vor concepe scheme noi.

STRUCTURA UNEI SCHEME PNEUMATICE

Schema pneumatica este reprezentarea grafica a instalatiei pneumatice care echipeaza o
masina oarecare si are rolul de a ne facilita intelegerea functionarii masinii, in primul rind din
punct de vedere pneumatic.
Aparatelor pneumatice si conexiunile dintre ele, precum si functiile pe care acestea le
indeplinesc sunt redate prin simboluri si notatii specifice, cuprinse si descrise in norme unanim
acceptate, numite standarde.
PUTERE MECANICA:
Schema pneumatica poate fi privita ca o structura
FORTA, DEPLASARE
formata din 5 nivele (figura 1), fiecare etaj continind o
MOMENT, TURATIE
anumita categorie de elemente pneumatice. Toate
elementele din schema sint interconectate astfel incit sa
ELEMENTE DE
5
realizeze functiile cerute de utilizator:
EXECUTIE
1) Elementele care asigura alimentarea innstalatiei
cu energie pneumatica la parametrii ceruti de sistem:
ELEMENTE DE
presiune, debit, filtrare, ungere.
COMANDA
4
2) Elementele de comanda, care permit dialogul omFINALA
masina: comenzi de pornire-oprire, selectare pentru diferite
functii sau moduri de lucru, etc. De obicei, toate aceste
ELEMENTE DE
3
PROCESARE
elemente sint grupate intr-un panou (tablou) de comanda,
separat sau alipit instalatiei.
ELEMENTE
3) Elementele de procesare: sint echipamentele care
2
DE COMANDA
asigura procesarea (interpretarea si distribuirea) semnalelor
primite in instalatie: atit a celor de comanda, provenite de la
ELEMENTE PREPARARE
tabloul de comanda, cit si a celor de reactie, care sint de
1
AER COMPRIMAT
obicei semnale ce ofera informatii despre starea masinii
si/sau a procesului tehnologic desfasurat.
PUTERE PNEUMATICA:
Elementele de procesare prelucreaza toate aceste
DEBIT, PRESIUNE
semnale fie unitar, fie in anumite combinatii, realizind
diferite functii logice: DA, NU, SI, SAU, NON SI, temporizare, memorie, etc.
4) Elementele de comanda finala: sint echipamente de distributie a energiei pneumatice si
reprezinta etajul din care semnalele de comanda sunt injectate direct elementelor de executie:
motoare liniare, rotative, oscilante, unitati de vidare, manipulatoare, etc.
5) Elementele de executie (actuatoarele):sunt echipamente care convertesc energia de
presiune a agentului de lucru in energie mecanica pentru efectuarea de lucru mecanic.
Privita din alt unghi, o schema pneumatica este formata din doua etaje: etajul de comanda
si cel de forta (de executie). Pe structura din figura 1, etajul de comanda cuprinde nivelele 1, 2 si
3, iar etajul de executie cuprinde nivelele 4 si 5.
Totusi, de multe ori este dificil de facut a
separatie clara intre cele doua etaje; de exemplu, nivelul 1(alimentare cu energie pneumatica)
deserveste in egala masura etajele de comanda si de executie.

1.1

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

Clasificarea schemelor pneumatice:

1. Dupa tipul etajului de comanda:
a) schema pur pneumatica: semnalele de comanda sint numai pneumatice
b) schema electro-pneumatica: semnalele de comanda sint electrice
Dupa tipul elementelor de comanda, schemele electro-pneumatice sint de doua tipuri:
-

comandate cu relee
comandate cu automate programabile/calculatoare de proces

2. Dupa tipul conditiilor de functionare impuse de etajul de comanda:

a) scheme conduse dupa timp: intr-o instalatie pneumatica, elementele de executie se
misca intr-o anumita ordine, descrisa cu ajutorul unui instrument grafic numit
CICLOGRAMA sau DIAGRAMA DE MISCARE.
Aceasta ordine de miscare este dictata de succesiunea semnalelor de comanda de la etajul
respectiv; in cazul schemei condusa dupa timp, fiecarui cilindru i se aloca un timp necesar
parcurgerii cursei, dupa care, fara a se verifica daca cilindrul si-a facut treaba, este comandata
urmatoarea miscare.
Avantajele acestui tip de schema: notati in caseta de mai jos avantajele oferite de
schemele conduse dupa timp:

Dezavantaje: notati-le in caseta de mai jos:

b) scheme conduse dupa spatiu: de aceasta data, un nou semnal de comanda este generat
numai dupa ce, in urma unei verificari, se confirma ca s-a executat corect miscarea sau
procesul precedent. Verificarile se fac de catre senzori (pentru cursele cilindrilor verificarile
sint facute de senzori de pozitie sau proximitate care semnalizeaza cind cilindrul ajunge in
pozitia ordonata.

1.2

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

Avantaje: notati-le in caseta de mai jos;

Dezavantaje: notati-le in caseta de mai jos;

c) Scheme mixte: sint cele mai des intilnite in practica si imbina avantajele oferite de
tipurile discutate mai sus.

3. Dupa tipul circuitelor din schema:

a) Cu un circuit comun pentru etajul de comanda si cel de forta
b) cu doua(sau mai multe) circuite pentru etajul de comanda si cel de forta

SIMBOLURI I NOTAII UTILIZATE N PNEUMATIC

Limbajul tehnic presupune i utilizarea, de comun acord, conform unor standarde
internaionale, a unor simboluri care s permit reprezentarea i identificarea uoar a aparatelor
i componentelor electrice, pneumatice, hidraulice, etc. att ca elemente singulare, ct i
nglobate n sisteme (circuite).
Simbolurile pneumatice trebuie s ofere informaii privind: funcia (funciile) aparatului,
notarea conexiunilor, metodele de acionare, parametrii admisibili ai agentului de comand i de
lucru.
n paginile urmtoare, sunt prezentate simbolurile principalelor tipuri de aparate
pneumatice, precum i a celor mai cunoscute moduri de acionare (comand) a distribuitoarelor.

1.3

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

CONVERSIA ENERGIEI

COMPRESOR

POMPA VACUUM

MOTOARE ROTATIVE SI LINIARE

1
2

MOTOR CU CAPACITATE CONSTANTA

SENSURI DE ROTATIE

SI DOUA

MOTOR CU CAPACITATE VARIABILA

SI UN SENS DE ROTATIE

MOTOR CU CAPACITATE VARIABILA

SI DOUA SENSURI DE ROTATIE

MOTOR OSCILANT

CILINDRU CU DUBLU EFECT

CILINDRU CU DUBLU EFECT

6
7
8
9

CU FRINARE LA AMBELE
CAPETE DE CURSA
CILINDRU CU DUBLU EFECT
CU DOUA TIJE
CILINDRU TELESCOPIC
CU SIMPLU EFECT
CILINDRU TELESCOPIC
CU DUBLU EFECT

10

AMPLIFICATOR DE PRESIUNE PENTRU

ACELASI FLUID

11

AMPLIFICATOR DE PRESIUNE PENTRU

AER SI LICHID

1.4

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

SUPAPE DE SENS SI DERIVATE

SUPAPA DE SENS FARA ARC

SUPAPA DE SENS CU ARC

SUPAPA DE SENS PILOTATA

SUPAPA DE SENS PILOTATA

SUPAPA SELECTOARE.
(ELEMENT LOGIC

6
7

SUPAPA DE EVACUARE RAPIDA

SAU

SUPAPA CU DOUA PRESIUNI.

(ELEMENT LOGIC

SI )

A
Y

A
Y

&

X
A

SUPAPA

NON

SI

&

o Y

SUPAPE PENTRU CONTROLUL PRESIUNII

SUPAPA DE SUPRAPRESIUNE, REGLABILA

SUPAPA REGULATOR DE PRESIUNE, FARA

EVACUARE IN ATMOSFERA

SUPAPA REGULATOR DE PRESIUNE, CU

EVACUARE IN ATMOSFERA

SUPAPA SECVENTIALA REGLABILA

2

12

SUPAPA SECVENTIALA REGLABILA

1 3
1.5

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

APARATE PENTRU CONTROLUL DEBITULUI

DROSEL NEREGLABIL

DROSEL REGLABIL

DROSEL REGLABIL ACTIONAT MANUAL

DROSEL REGLABIL ACTIONAT MANUAL

DROSEL REGLABIL ACTIONAT MECANIC

DROSEL REGLABIL ACTIONAT MECANIC

DROSEL REGLABIL CU SUPAPA DE OCOLIRE

DIAFRAGMA

TRANSMISIA ENERGIEI

SURSA DE PRESIUNE

SURSA DE PRESIUNE

LINIE (CIRCUIT ) DE LUCRU

4
5

LINIE (CIRCUIT ) DE COMANDA

LINIE (CIRCUIT ) DE VENTILARE

CONDUCTA FLEXIBILA

LINIE (CIRCUIT ) PENTRU ENERGIE ELECTRICA

1.6

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

CONEXIUNE DE CONDUCTE

SUPRAPUNERE DE CONDUCTE

PUNCT DE EVACUARE (VENTILARE)

PE CONDUCTA

4
5
6
7

PUNCT DE EVACUARE (VENTILARE)

PE APARAT, FARA CONEXIUNE

PUNCT DE EVACUARE (VENTILARE)

PE APARAT, CU CONEXIUNE
PUNCT DE CONECTARE, INCHIS
CUPLA RAPIDA CU SUPAPA DE SENS, CUPLATA

CUPLA RAPIDA FARA SUPAPA DE SENS,

CUPLATA

9
10

CUPLA RAPIDA FARA SUPAPA DE SENS,

DECUPLATA

11
12
13
14
15

CUPLA RAPIDA CU SUPAPA DE SENS,

DECUPLATA
CONECTARE LA ROTATIE INTR-UN SENS
CONECTARE LA ROTATIE IN AMBELE SENSURI
AMORTIZOR DE ZGOMOT
REZERVOR DE AER
FILTRU

16

COLECTOR DE APA CU DRENARE MANUALA

17

COLECTOR DE APA CU DRENARE AUTOMATA

18

FILTRU CU DRENARE AUTOMATA

19

USCATOR

1.7

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

20

UNGATOR

21

UNITATE DE PREPARARE A AERULUI COMPRIMAT

(SIMBOL SIMPLIFICAT)

22

RACITOR

MECANISME DE COMANDA (COMPONENTE MECANICE)

1
2
3

ARBORE, ROTATIE INTR-UN SINGUR SENS

ARBORE, ROTATIE IN AMBELE SENSURI
RETINERE PE POZITIE

DISPOZITIV DE BLOCARE

DISPOZITIV DE CENTRARE

ARTICULATIE CILINDRICA SIMPLA

ARTICULATIE CILINDRICA CU PIRGHIE

ARTICULATIE CU REAZEM FIX

METODE DE COMANDA MANUALA

1
2

COMANDA MANUALA, SIMBOL GENERAL

BUTON DE APASARE

3
4

BUTON DE TRAGERE

5
6

PIRGHIE

BUTON DE TRAGERE SI APASARE

PEDALA
1.8

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

COMENZI MECANICE

1
2
3
4
5

PLUNJER
ARC
ROLA
ROLA ARTICULATA
ELEMENT SESIZOR (NESTANDARDIZAT)

COMENZI ELECTRICE

SOLENOID CU O INFASURARE

SOLENOID CU DOUA INFASURARI

MOTOR ELECTRIC CU ROTATIE CONTINUA

COMANDA PNEUMATICA

DIRECTA CU PRESIUNE

DIRECTA PRIN ANULAREA PRESIUNII

CU PRESIUNE DIFERENTIALA

COMANDA SI CENTRARE CU PRESIUNE

COMANDA CU PRESIUNE SI CENTRARE CU ARCURI

COMANDA INDIRECTA (PILOTATA)

COMANDA INDIRECTA (PILOTATA) PRIN ANULAREA

PRESIUNII

COMANDA PRIN AMPLIFICATOR

COMANDA PRIN AMPLIFICATOR, INDIRECTA

10

COMANDA ALTERNATIVA
1.9

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

COMENZI COMBINATE

1
2
3
4

COMANDA ELECTRICA, CU PILOT PNEUMATIC

COMANDA ELECTRICA SAU PNEUMATICA
COMANDA ELECTRICA SAU MANUALA CU
ARC DE REVENIRE
GENERALA: EXPLICAREA SIMBOLULUI SE
FACE SEPARAT (IN SUBSOLUL PAGINII)

ALTE ECHIPAMENTE

INSTRUMENT PENTRU MASURAREA PRESIUNII

INSTRUMENT PENTRU MASURAREA

PRESIUNII DIFERENTIALE

INDICATOR DE PRESIUNE

INSTRUMENT PENTRU MASURAREA

TEMPERATURII

5
6

INSTRUMENT PENTRU MASURAREA

DEBITULUI

INSTRUMENT PENTRU MASURAREA

VOLUMELOR
1
14

COMUTATOR DE PRESIUNE, REGLABIL

SENZORI DE PROXIMITATE

SENZOR CU REFLEXIE
1

DIUZA, EMITATOR PENTRU BARIERA DE AER

DIUZA, RECEPTOR PENTRU BARIERA DE

AER, CU SURSA DE ALIMENNTARE

2
1
2

DIUZA CU REACTIE DE PRESIUNE

1.10

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

SENZOR PNEUMATIC ACTIONAT DE MAGNET

PERMANENT

SENZOR CU BARIERA DE AER

SENZOR ELECTRIC ACTIONAT DE MAGNET

PERMANENT

1
2
1
4

AMPLIFICATOARE

AMPLIFICATOR

AMPLIFICATOR DE DEBIT

12

2
1
Q

12

2
1

12

DISTRIBUITOR 3/2 CU AMPLIFICATOR

11

CONVERTOARE DE SEMNAL
2

ELECTRO-PNEUMATIC

PNEUMO-ELECTRIC (NESTANDARDIZAT)

1
14
2

PNEUMO-ELECTRIC

CONTOARE

NUMARATOR DE IMPULSURI CU RESET

PNEUMATIC SAU ELECTRIC

12

10

2
1

NUMARATOR DE IMPULSURI CU
SCADERE

12

NUMARATOR DE IMPULSURI CU
ADUNARE SI SCADERE

12
14

NUMARATOR DE IMPULSURI CU
ADUNARE

12

2
1

10

10

10
1.11

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

MISCARI

MISCARE IN LINIE DREAPTA, IN DIRECTIA SAGETII

2
3
4

MISCARE IN LINIE DREAPTA, IN AMBELE DIRECTII

MISCARE IN LINIE DREAPTA, IN DIRECTIA SAGETII,

LIMITATA, CONTINUA RECIPROCITATE

6
7

ROTATIE IN AMBELE SENSURI

MISCARE IN LINIE DREAPTA, IN DIRECTIA SAGETII,

LIMITATA
MISCARE IN LINIE DREAPTA, IN DIRECTIA SAGETII,
LIMITATA, O SINGURA RECIPROCITATE

ROTATIE INTR-UN SENS, LIMITATA

ROTATIE INTR-UN SENS

ROTATIE-CICLU CONTINUU

10

ROTATIE-UN SINGUR CICLU

11

ROTATII PE MINUT (FRECVENTA)

min

SIMBOLURI GENERALE

1
2

MANOMETRU (DIN 2481)

INSTRUMENT ELECTRIC (DIN 40716)

ELEMENTE DE COMANDA, LINII DE SEMNALIZARE SI

OPERATII LOGICE PENTRU REPREZENTAREA
DIAGRAMELOR DE MISCARE

PORNIRE

OPRIRE

ON
OFF
1.12

Scheme pneumatice.

PORNIRE /OPRIRE (

PORNIRE AUTOMATA

STAREA DE COMUTARE SE MENTINE CIT TIMP

BUTONUL ESTE APASAT

OPRIRE DE URGENTA (CULOARE ROSIE)

COMUTATOR DE CAPAT DE CURSA

COMUTATOR DE PRESIUNE

ON

/ OFF)

ELEMENT DE TIMP (TEMPORIZATOR)

10

CONDITIA

SI

11

CONDITIA

SAU

12

CONDITIA

NU

13

RAMIFICARE

14

VINE DE LA O ALTA MASINA

15

MERGE LA O ALTA MASINA

5 bar

1s

a 1 Vb

Capitolul 1.

1.13

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

Simbolizarea distribuitoarelor:
O simbolizare foarte concis a unui distribuitor presupune indicarea cel puin a numrului
de ci, a numrului de poziii, a racordurilor i a modului de comand.
Prima cifr din notare arat numrul de ci, iar a doua numrul de poziii pe care poate
comuta distribuitorul; cele dou indicaii sunt desprite printr-o bar nclinat:
---/--nr. de poziii
nr. de ci
Ex: distribuitor 3/2: distribuitor cu 3 ci i 2 poziii.
Simbolul distribuitorului este un dreptunghi mprit ntr-un numr de csue egal cu
numrul de poziii pe care poate comuta; n fiecare csu este reprezentat schema de conectare
corespunztoare.
Exemplu: distribuitor 3/2:
Fiecare din cele dou csue are un numr de trei orificii. Pentru a cunoate modul de
conectare a distribuitorului trebuie notate cile, sau racordurile sale. Notarea lor se face pe csua
corespunztoare poziiei pe care distribuitorul o ocup atunci cnd nu este acionat.
2(A)

Exemplu:

1(P)

3(R)

Pentru a putea interpreta notarea racordurilor este necesar s fie cunoscut semnificaia
notaiilor.
Exist dou tipuri de notare: numeric i literal. n practic poate fi ntlnit una din cele
dou tipuri sau chiar amndou, combinate.
n tabelul de mai jos este dat corespondena i semnificaia notrii racordurilor:
Funcia racordului
Notaie literal
Notaie numeric
Orificiu de conectare la p
P
1
Orificiu de conectare la consumatori
A, B, C
2, 4, 6
Orificiu de drenaj sau ventilare
R, S, T
3, 5, 7
Orificiu de comand (pilotare)
x, y, z
12, 14
( )
Orificiu de comand de resetare
L*
10
Orificii de comand auxiliare
81, 91
Orificiu de ventilare a piloilor
82, 84
Trebuie menionat c aceste notaii se aplic tuturor echipamentelor pneumatice, nu
numai distribuitoarelor.
Simbolul de la exemplul anterior trebuie completat lateral, n stnga i n dreapta cu
modul de comand.
2(A)

Ex:

12(X)

10(Y)

1(P)
1.14

3(R)

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

Putem spune c distribuitorul de mai sus este cu 3 ci i 2 poziii, normal nchis,

comandat pneumatic indirect (cu pilot), iar revenirea pe poziie (resetarea) se face pneumatic,
direct (fr pilot).
Notarea aparatelor pneumatice n circuite
Notarea elementelor ntr-un circuit se poate face utiliznd urmtoarea notaie: toate
elementele care concur la funcionarea unui element de execuie aparin aceleiai grupe, care
poart un numr. Separat de acest numr printr-un punct urmeaz numrul de ordine al aparatului
la care se face referire.
Exemplu: Aparatul 4.3 este aparatul numrul 3 din grupa 4.
Clasificarea grupelor:
0
1, 2, 3,.
element de execuie din schem.

- toate elementele ce aparin alimentrii cu energie;

- notarea lanurilor de comand (a grupelor) pentru fiecare

Semnificaia cifrei care urmeaz punctului:

.0
- element de execuie;
.1
- elemente de comand final;
.2, .4, (numere pare) - toate elementele care influeneaz cursa de avans a elementului
de execuie;
.3, .5, (numere impare)
- toate elementele care influeneaz cursa de revenire
a
elementului de execuie;
.01, .02,.
- elementele de reglare aflate ntre elementele de execuie i
cele de comand final.

1.15

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

n figura 1.1 este exemplificat notarea unei scheme pneumatice:

1.0

1.3

1.0.1

1.1 (A)4
(z)14

(S)5

(B)2
(y)12

(R)3
(P)1

(x)12

1.2

(A)2

(R)3

1.6

(A)2
(y)14

1.4

(P)1

(A)2

(R)3

1.3

(P)1

(A)2

(R)3

Figura 1.1.

Acest sistem de notare are avantajul c n practic personalul de ntreinere poate

identifica efectul unui semnal pornind de la numrul alocat fiecrui aparat; de exemplu, dac se
constat o perturbare n funcionarea cilindrului 2.0, cauza trebuie cutat n grupa 2 i, de aceea,
trebuie verificate n primul rnd elementele a cror prim cifr din cod este 2.
Trebuie subliniat c nu ntotdeauna este posibil aceast notare, deoarece exist cazuri
cnd un aparat oarecare are funcii n cadrul mai multor grupe sau/i pe avans i pe revenirea
unui element de execuie.
Notarea aparatelor n circuite utiliznd litere:
Acest mod de notare nu asociaz aparatele unei grupe ce poart numrul elementului de
execuie acionat, ci aloc respectivului element de execuie elemente de semnalizare pe care
acesta le acioneaz:
A, B, C,.. elemente de execuie;
a 0, b0, c0,.. elemente de semnalizare acionate de cilindrii A, B, C la capt de curs pe
retragere;
a 1, b1, c1,.. elemente de semnalizare acionate de cilindrii A, B, C la capt de curs pe
avans;
Deseori, n practic vom ntlni combinaii ale celor dou moduri de notare.
n cazul schemelor pneumatice, mai ales a celor complexe, de multe ori se renun la
reprezentarea traseelor ce leag diferite componente din dou motive:
- schema ar fi mult prea ncrcat, fcnd dificil interpretarea ei;
- un singur capt al traseului se afl pe pagina respectiv, cellalt, datorit ntinderii
schemei, aflndu-se pe alt pagin.
Pentru a se pstra claritatea reprezentrii schemei, se noteaz doar terminalele traseelor
respective, utiliznd codificarea de mai jos:
1.16

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

Exemplu:

1.2-2/1.1-14

Notaia se face la aparatul 1.2. De la racordul 2 al

aparatului 1.2 pleac o conduct la racordul 14 al
aparatului 1.1. Notaia reciproc se face la aparatul 1.1
i arat astfel:
1.1-14/1.2-2

1.1-14/1.2-2
(z)14

Racordul respectiv
Codul aparatului la care
duce conducta
Racordul respectiv
Codul aparatului de la care pleac conducta

1.1 (A)4

(B)2
(y)12

(S)5

(R)3
(P)1

1.2-2/1.1-14
(A)2

1.2

(P)1

1.1-14/1.2-2
(z)14

1.1 (A)4

(R)3

(B)2
(y)12

(S)5

(R)3
(P)1

1.2-2/1.1-14
(A)2

1.2

(P)1

(R)3

Fig.1.2

Adaptarea distribuitoarelor la nevoile de utilizare curente

Personalul ethnic care exploateaza si intretine masini si utilaje exhipate pneumatic se
confrunta deseori cu urmatorul tip de problema:
- s-a defectat un distribuitor, iar in magazine nu exista unul identic; de obicei in astfel de
cazuri durata aprovizionarii elementului defect este de cateva zile pana la caterva
saptamani.
Teoretic exista mai multe modalitati de rezolvare a problemei. Practic solutia
problemei depinde de ceea ce exista in magazie. Vom trece in revista posibilitatea de ehivalare a
aparatului deficitar
1.17

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

1. Modificarea schemei de distributie se poate realize astfel:

- prin obturarea de orificii
- prin modificarea pozitiei unui subansamblu
- prin modificarea pozitiei garniturilor
- prin realizarea de montaje avand scheme echivalente
2. Modificarea tipului comenzii se poate face prin:
- inlocuirea dispozitivului de comanda (in cazul distribuitorelor avand partea de comanda
modularizata)
- modificarea pozitiei unor garniture
1. Modificarea schemei de distributie prin obturarea de orificii: este cea mai simpla si cea
mai des utilizata modalitate de a obtine o alta schema de distributie, dar impune urmatoarlele
restrictii:
- modificand un distribuitor dat, se poate obtine numai o schema avand tot atatea sau mai
putine cai si pozitii decat acestea, niciodata mai multe; cu alte cuvinte nu vom putea
transforma de exemplu un distribuitor 3/2 intr-un nul 5/2 sau un 5/2 intr-un 5/3.
Exemplu: avem nevoie de un distribuitor 3/2 N.I. si de un 3/2 N.D., dar in magazine se
gasesc numai distribuitoare 5/2. Cum procedem
In figura 1.3.a este reprezentat un 3/2 N.I. iar in figura 1.3.b un 5/2; dupa cum se vede in
figura1.3.a orificiul 1 este inchis, iar orificul 2 este conectat la atmosfera prin 2. Nepotrivirea
apare in figura 1.3.b unde orificiul 1 nu este inchis, ci este conctat la un al doilea consummator;
pentru a corecta schema, opturam celalalt consummator (orificiul 4), rezolvand amble probleme:
eliminam cel de-al doilea consummator si inchidem orificiul 1, vezi figura1.3.c; in figura1.3.d
este reprezentat un distribuitor 5/2 transformat in 3/2 N.I., comutat pe cea de-a doua pozitie si se
vede ca schema de distributie este similara unui 3/2 N.I. comutat
In figurile 1.3.e-h este repreznetat modul de transformare urmand acelasi rationament
simplu a unui distribuitor 5/2 intr-un 3/2 N.D.

1.18

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

Lucrarea nr.1
Reglarea unitatii de preparare a aerului
A. Descrierea lucrarii
Reglati unitatea de preparare a aerului comprimat destinat unui sistem de comanda.
Consultati mai intai explicatiile de mai jos care va vor indica constructia, modul de
functionare si rolul unei unitati de conditionare.
B. Etapele de lucru
1. Pregatirea materialelor
2. Montarea pieselor
3. Realizarea legaturilor
4. Reglarea presiunii de lucru a regulatorului
5. Reglarea ungatorului
6. Controlul calitatii uleiului la iesirea din orificiu (de esapament) a distribuitorului 3/2
cu actionare repetata (aproximativ de 50 de ori)
C. Componente si echipamente necesare montajului
1. Cilindru cu dublu efect
2. Distribuitor 3/2 normal inchis
3. Manometru
4. Distribuitor 3/2 cu retinere pe pozitie
5. Unitate de aer comprimat
D. Masuri de siguranta
Nu depasiti presiunile maxime admisibile ale unitatii de preparare a aerului.
E. Indicatii
Tabla de montaj, echipamentele si furtunile de legatura sunt necesare pentru fiecare din
exercitiile urmatoare.
Reglarea ungatorului va putea fi controlata astfel :
Tineti o bucata de hartie la 5 cm de orificiul R. Dupa aproximativ 50 de actionari ale
distribuitorului trebuie sa apara o para de grasime pe hartie, ca urmare amortizorul
distribuitorului trebuie verificat.

1.19

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

1.20

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

Fisa de lucru nr. 1

Nume :___________________
Data ___________________
Reglarea unitatii de preparare a aerului
1. Dispuneti de urmatoarele aparate : filtru, filtru cu separator, regulator de presiune,
ungator. Indicati aparatele care corespunde functiilor de mai jos :
- Mentine presiunea constanta
- Purifica aerul .
- Reduce presiunea la o valoare fixa
- Umidifica aerul .
- Indica presiunea
- Cuprinde un cartus de filtrare a aerului..
- Taie presiunnea ..
- Masoara debitul de aer..
- Filtreaza aerul si scoate apa condensata ..
Atentie ! unele functii nu corespund nici unuia din aparatele citate.
2. Desenati simbolul simplificat al unitatii de preparare a aerului.

3.

Marcati casuta care indica rolul ungatorului.

purifica aerul utilizand un cartus de filtrare
combina apa cu uleiul in scopul eliminarii aerului din apa
incorporeaza ulei in aer astfel incat sa asigure ungerea pieselor aflate in miscare
fixeaza impuritatile cu ajutorul uleiului si le aduna in cuva ungatorului

4. In ce ordine este efectuat tratamentul aerului intr-o unitate de prelucrare. Indicati ordinea
numeraotand operatiile (1,2,3,..)
.. reduce presiunea la o valoare constanta reglata in prealabil
.. scoate din aer impuritatile si apa condensata
.. incorporeaza ulei de o anumita vascozitate in aer.
5. Care sunt elementele care permit sa distingem cel mai clar filtru de ungator ?

6. Care este simbolul unui ungator ?

1.21

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

7. Desenati simbolul unui manometru .

8.
-

Care este elementul din manometru care transforma presiunnea de masurat in deplasare ?
arc tubular
levier
ac
cremaliera, roate dintata

9.

Unde se gaseste unitatea de comprimat intr-o instalatie pneumatica ?

in fata fiecarei piese
dupa compresorul de aer
inaintea fiecarei instalatii pneumatice

1.22

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

Lucrarea 2
Distribuitoare
A. Descrierea lucrarii.
Se cere impingerea unor piese fasonate care vin pe o banda de la magazia de piese cu ajutorul
unui echipament pneumatic.
Rezolvati aceasta problema utilizand materialele puse la dispozitie.
Consultati mai intai explicatiile de mai jos care va vor indica : constructia, functionarea si
rolul echipamentului folosit.
B.
1.
2.
3.
4.

Etapele de lucru
Pregatirea componentelor necesare
Montarea cilindrului cu simplu efect
Montarea distribuitorului 3/2 si a celorlalte componente
Realizarea legaturilor intre diferitele componente pneumatice cu ajutorul furtunelor
pneumatice
5. Alimentarea cu aer comprimat
6. Actionarea distribuitorului 3/2
7. Demontarea si aranjarea componentelor
C.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Componentele si echipamentele necesare montajului

Tabla de montaj (masa)
Furtunele (conductele) de legatura cu racordul (cutit de taiere aracordurilor)
Sursa de aer comprimat cu furtun cu cupla rapida fara supapa de sens cuplata
Cupla rapida cu supapa de sens cuplata
Distribuitor 3/2 N.I.
Cilindru cu simplu efect
Manometru

D. Masuri de siguranta
-

Montati cu atentie echipamentele pneumatice

Lasati loc suficient la capatul tijei pistonului
Inainte de a face legatura cu sursa de alimentare cu aer comprimat, controlati toate
legaturile

1.23

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

E. Indicatii :
P alimentare
R orificiu de conectare la consumator
A orificiul de conectare la consumator
Numerel e indicate pe tabla de montaj corespund echipamentelor utilizate. Furtunele de
legatura nu trebuie sa fie opturate sau indoite. Daca se utilizeaza un distribuitor cu supapa de
evacuare rapida verificati orificiul R prin montarea unui furtun.

1.24

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

Fisa de lucru nr.2

Nume :_________________________
Data ___________________________
Cilindru cu simplu efect
Distribuitor 3/2 normal inchis

1. Sensul de deplasare a tijei unui piston pneumatic este

____________________________
_______________________________________________________________________
___
2. Desenati simbolul cilindrului cu simplu efect

3. Indicati denumirea diferitelor elemente ale cilindrului ce apar in figura

2

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

8 7

____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________

4. Dati 3 exemple de utilizare a cilindrilor cu simplu efect

1.25

Capitolul 1.

Scheme pneumatice.

5. De ce cursa unui cilindru cu simplu efect este limitata . Gasiti raspunsul corect. Cursa
unui cilindru cu simplu efect este limitata deoarece ..
Pistonul nu este alimentata decat intr-o singura parte
Rezistenta arcului de este foarte mare
Arcul comprimat ocupa un loc important
Nici una din aceste explicatii nu este corecta
6. Care este semnificatia literelor asociata distribuitoarelor
A,B ____________________________________________
P ______________________________________________
R,S ____________________________________________
7. Denumiti distribuitoarele reprezentate prin simbolurile de mai jos :

8. Desenati un distribuitor 5/2 normal inchis

9. Dati cateva exemple de aplicatii a distribuitorului 3/2.

1.26