Liceul Teoretic Vasile Alecsandri

Iasi

Teorie istorie - semestrul al II-lea

Munteanu Mihaela Florentina
Ardeleanu Diana Mihaela
Clasa a IX a A

Anul 20142015

CUPRINS
Stilurile artei grecesti - Acropole
Arta plastica greaca
Pictura.Ceramica
Literatura
Teatrul
Marile religii ale lumii iudaism, crestinism,
islamul, budism
Civilizatia medievala
Cultura medievala literatura si arta
Formarea statelor medievale Transilvania,
Moldova
2

STILURILE ARTEI GRECESTI

Arta monumentala este cel mai bine reprezentata de
templu. Acesta
reprezint spaiul in care era adpostita statuia zeului si
in care se pstra tezaurul. Primul material de
construcie al templelor era lemnul, apoi crmida si in
cele din urma, blocul de marmura.
Cu un plan simplu vestibulul (pronaos) , sanctuar (naos
sau cella), unde este aezata statuia zeului, si camera
sanctuarului ( opistodom ) - , templul primea in interior
numai preoi. Altarul destinat sacrifiilor era aezat la
intrare, loc din care credincioii puteau privi statuia
divina.
Elementul care da particularitate templului este coloana.
Coloana este compusa din 3 pari : baza , corp (fus) si
partea superioara (capitel). Pentru evitarea monotoniei
coloana prezint caneluri , in timp ce, prin forma,
capitelul diferentiaza stilurile artei grecesti : doric, ionic
si corintic.
3

Coloana Dorica are un capitel simplu , in forma de

trunchi de con. Temple Dorice :

Panthenonul.

Colana Ionica : se sprijina pe baza in timp ce

capitelul are forma unei volute
duble
Temple Ionice : Templul din Efes (dedicat Artemis)

Coloana Corintica : capitelul este impodobit cuJupiter

volute
si cu frunze rasfrante de acant
Templu Corintic : Tholosul din Epidaur, Templul lui

ACROPOLE
Oricand pronuntat cuvantul Acropole ne duce
cu gandul la vestigile Greciei antice intalnite in
capitala Greciei de astazi, Atena.

Situata in centrul unei actuale metropole-Atena,Acropole

este unul dintre simbolurile Greciei de azi.Asezata pe o
stanca la o inaltime aproximativ 180 m Acropole a fost
realizat in timpul secolului de aur al lui Pericle(sec.V i.Hr.)
de un stralucit colectiv de arhitecti in frunte cu
Ictinios,Callicrates,Mnegicles precum si sculptori al caror
mentor si coordonator a fost celebrul Fidias.
Cuprinzand lucrari monumentale,ansamblul arhitectonic din
Acropole aduna in palatele si templele sale atat stilul doric
cat si ionic.
6

De departe cel mai important edificiu al Acropolei-Partenonultempul inchinat zeitei Atena Partenos este un monument
construit in stil doric care adapostea statuia din aur de
aproximativ 15m a zeitei Atena,statuia azi disparuta.
Construit intr-o modalitate care si azi uimeste arhitectii
Partenonul,a strabatut veacurile avand diferite utilizari de la
templu si pana chiar la bazar sau depozit de arme si

ARTA PLASTICA GREACA

Sculptura
Dintre reprezentarile artistice practicate de greci, sculptura
este cea mai bine reprezentata, mai ales din cauza faptului ca
picturile lor nu au supravietuit peste timp. Sculptura de mari
dimensiuni si de mari ambitii - s-a dezvoltat doar tarziu, in
secolul al VII-lea IH, fiind probabil inspirata de contactele cu
Egiptul. Prima perioada a sculpturii grecesti, cunoscuta ca
perioada arhaica, a durat cam pana in anul 480 IH. Tipurile ei
caracteristice au fost nudul unui tanar, in pozitie verticala, si
fecioara imbracata, ambele sculpturi fiind reprezentate cu un
zambet larg (evident o conventie fixa) pe fata care astazi ni se
pare ciudat, "un zambet arhaic".

Perioada clasica, care a durat

cam din anul 480 IH pana in
anul 323 IH, este deseori privita
ca o culme a realizarilor
artistice grecesti. Inovatiile in
sculptura au inceput sa apara
tot mai rapid, personajele in
pozitie verticala au facut loc
personajelor surprinse intr-o
varietate de pozitii naturale
cum ar fi
"Sulitasul"(Doriphorus) si
Apollo cu bratul intins din
Templul lui Zeus din Olympia.
Inovari similare s-au produs si in sculptura
basoreliefurilor (sculpturi realizate astfel incat
personajele ies dintr-un fundal dau nu sunt separate de
acesta) si in ansamblurile statuare din bronz.

Multe capodopere ale sculpturii clasice

au disparut de mult si sunt cunoscute
azi doar dupa nume. Printre acestea se
afla si doua mari statui ale lui Zeus si
Atena create de maestrul atenian
Phidias. Cea mai mare parte a lucrarilor
in marmura care au supravietuit nu au
fost create pentru contemplarea
individuala ci erau gandite pentru a
face din decorarea, de ansamblu, a unui
templu - mai ales basoreliefurile care il
inconjurau si sculpturile individuale
plasate in interiorul unui fronton
triunghiular la fiecare capat al cladirii.

10

Sculptura pictura si arhitectura

au fost astfel combinate incat
sa creeze temple somptuoase
si locuri pline de culoare - mult
mai colorate decat ne
imaginam, deoarece statuile
grecesti, care astazi par a fi o
arta atat de sobra, erau de
fapt pictate complet si erau
echipate cu tot felul de
podoabe, ca de exemplu ochi
aplicati care probabil le
confereau a aparenta
stralucitoare, usor exotica.
Mausolus, un conducator grec
din Asia Mica (Turcia moderna)
si-a construit la o scara
colosala propria cripta,
cunoscuta ca Mausoleum, dand
numele lui tuturor acestor
tipuri de constructii.
11

PICTURA. CERAMICA

Pictura
In lumea greaca s-a dezvoltat indeajuns si pictura, desi
nu ne-au ramas multe creatii ale acestei arte.
Cu picturi se decorau interioarele. Se faceau si tablouri
portabile, care se expuneau intr-o sala cu siruri lungi de
coloane, numita Pynacles. De aici vine denumirea de
pinacoteca, folosita in toata lumea (o cladire cu sali mari
unde se expun tablouri spre a fi vazute de public).
In pictura decorativa, aderenta la zidurile
interioare si exterioare, grecii antici au
reprezentat figuri omenesti, plante, animale
ori motive geometrice. Ca si in sculptura, in
pictura s-a tinut seama de aspectele vietii,
ale realitatii inconjuratoare, care au fost
observate cu mult intens de catre artisti.

12

Grecii au lucrat si mozaicun gen de pictura care consta

in fixarea unor bucati de
piatra sau sticla foarte mici,
de diferite culori, intr-o pasta
speciala care se intareste. Ei
nu au aplicat mozaicuri pe
pereti, ci numai pe pardoseala
(mozaic pareimentar).

13

Ceramica
In epoca homerica erau interbuintate vasele
Diplion, numite astfel dupa una din portile
cetatii Atena, unde au fost descoperite. Ele
sunt superioare vaselor cretane prin
ornamentele pe care le au, de stil mai mult
geometric. Aceste ornamente sunt
combinate din linii care formeaza zigzaguri,
patrate, spirale si din figuri de oameni, de
cai, ori de pasari stilizate foarte schematic,
aproape abstractizate.

Se cunosc vase de pastrat uleiul, pentru

cultul mortilor, numite lecithe, vase
pentru ospete, numite si amfore, pentru
vin si pentru untdelemn. Pe astfel de vase
erau redate figurile, reprezentand scene
mitologice, banchete ori jocuri sportive, la
inceput in negru pe fond rosu, apoi in rosu
pe fond negru.

14

Literatura
Cele mai importante opere de la inceputurile
literaturii grecesti ii apertin lui Homer, Iliada
si Odiseea. Celalalt mare poet al perioadei
preclasice a fost Hesiod. Cele doua opere ale
sale, care s-au pastrat pana in prezent sunt
Munci si Zile si Teogonia.

Homer
Asemenea tragediei, comedia a aparut dntr-un ritual in
cinstea lui Dionysos, doar ca in acest caz piesele
contineau obscenitati, insulte si vulgaritati. Piesele care
s-au pastrat, apartininad lui Aristofan, au reprezentat
un model pentru generatiile si epocile viitoare.
Menandru este considerat ca fiind cel mai bun dintre
scriitorii Noii comediii.
15

Teatrul
Teatrul a fost creat de greci n secolul V .Hr. S-a nscut din serbrile
organizate n cinstea zeului Dionis, zeul viei-de-vie, al vinului i al
veseliei. Un grup de brbai l reprezentau pe zeu i pe nsoitorii
si, satirii, costumai cu blnuri i coarne de ap (tragos), cntnd i
dansnd n jurul unui altar. Treptat, din grupul respectiv, numit cor, s-a
desprins o persoan, apoi dou, mai multe - actori - care schimbau
replici cu corul.
n timp s-au amenajat locuri speciale pentru reprezentaiile teatrale
(amfiteatre) i s-au scris texte speciale interpretate de actori i cor.
Autorii greci au scris tragedii i comedii. Cei mai de seam autori de
tragedii au fost Eschil, Sofocle i Euripide, iar cel mai important autor
de comedii a fost Aristofan. In Grecia Antica,numai baietii si barbatii
erau actori.Ei purtau masti pentru ca publicul sa stie ce rol joaca-de
barbat sau de femeia,de intelept sau de nebun.
16

Marile religii ale

lumii

Iudaismul;
Crestinismul;
Islamul;
Budismul.

17

Iudaism
ul

Obiecte de
cult ale
iudaismului

Iudaismul cunoscut i sub

numele de religie mozaic (dup
principalul profet evreu, Moise)
este religia poporului evreu.
Preceptele iudaismului au stat la
baza religiilor
monoteiste crestinism i islam.
Termenul iudaism i are originea
n numele regatului Iuda, ara
tribului Iudadescendenii celui
de-al patrulea fiu al
patriarhului Iacob (sec. XVIII sec. XVII .Hr.) -- cu capitala
la Ierusalim, lcaul
Marelui Templu.
18

Crestinismu
l
Considernd mpreun
catolicii, protestantii i ortodocsii sub eticheta global de
crestini, religia acestora este actualmente cea mai
important din punct de vedere numeric, cu un numr de 2,4
miliarde de adepi.

Bazilica Sfantul Petru din Roma, cea mai mare biseric

din lume i unul dintre cele mai importante centre ale religiei
cretine.

19

Islamul
Islamul este o religie avraamica, monoteista, fiind a doua religie
n lume n ceea ce privete numrul de adepi, dup crestinism.
Sensul general al cuvntului Islam este pace i supunere fa
de Allah, Creatorul tuturor lucrurilor.
Religia a fost fondat n secolul al VII ea n peninsula Arab, pe
teritoriul actual al Arabiei Saudite, de ctre profetul Muhammad i
bazat pe textul religios cunoscut sub numele de Coran. Pe
parcursul timpului s-a rspandit pe un larg teritoriu care se ntinde
n Europa, Asia i Africa de Nord.

20

Budismul
Budismul este o religie i o filozofie orientala. Ea i are originea
n India n secolul al VI-lea i.Hr.. i s-a rspndit ntr-o mare parte
a Asiei Centrale i de Sud-Est. Se bazeaz pe nvturile
lui Gautama Siddhartha, un gnditor indian care se crede c ar fi
trit ntre 564 I.Hr. i 483 I.Hr. De-a lungul timpului, budismul a
suferit numeroase scindri, n prezent fiind o religie foarte divizat,
fr o limb sacr comun i fr o dogm strict, clar formulat.
Budismul aparine grupului de religii diharmice alturi de hinduism i
de jainism, pstrnd o puternic influen a elementelor constituente
ale acestor dou religii. Mai este numit i Buddha Dharma, ceea ce
nseamn n limbile sanscrita i pali (limbile textelor antice budiste)
nvturile Celui Luminat.

21

Civilizatia Medievala

Civilizaia medieval este o

civilizaie agrar, rural.
Satul este centrul de
greutate al societii feudale.
Populaia rural reprezint
aproximativ 90% din totalul
populaiei.

ncepnd din secolul X are loc o cretere important a

populaiei.

Cauze:
Progresele din agricultur, ca
urmare a ameliorrii tehnicii
agricole:
Apariia brzdarului de fier;
Plugul cu roat i corman;
Folosirea potcoavelor;
Noul mod de nhmare, respectiv
de njugare a animalelor de povar;
Folosirea asolamentului trienal;
Creterea suprafeelor agricole.
Diversificarea produciei, a
alimentaiei.

Organizarea societatii
feudale
n funcie de modul n care se
raporteaz la aceste feude, membrii
societii se impart n:
Nobilii (laici sau ecleziastici) care
sunt proprietrii domeniilor feudale;

ranii care sunt productorii

bunurilor materiale.

n funcie de poziia pe care o are fiecare n cadrul societii

feudale, aceasta se mparte n trei stri:

Starea nti, alctuit din cei care se

roag: clerul;

Starea a doua, format din rzboinicii care

aprau societatea: nobilii;

Starea a treia, care cuprinde lucrtorii:

ranii i orenii.

Structura taranimii
feudale
CATEGORIE
rani independeni

STATUT JURIDIC
liberi

rani dependeni

1. rani erbi

dijma fa de stat i de
biseric
dijma fa de biseric

-libertate personal
restrns ;
-dependen
economic.

2. rani
semidependeni

OBLIGAII

-libertate personal;
-dependen
economic

a)personale :
-legarea de glie ;
-taxa pentru cstorie;
-taxa pentru
colarizare;
-taxa de mn moart.
b)reale:
-claca
-dijma
-censul
reale:
-claca;
-dijma;
-censul

Lumea
urbana
Din secolul X are loc o revigorare
treptat a oraului,adaptat
ns la specificul civilizaiei
medievale.

Termenul generic ce
desemneaz oraul medieval
apusean este cel de burg
(aezare ntrit) iar locuitorii
si se numesc burghezi.

Lumea
urbana
Din punct de vedere profesional locuitorii
se mpart n:
Meteugari, organizai n bresle;
Negustori, organizai n ghilde, hanse;
Zarafi (cmtari);
Liber profesioniti: medici, profesori,
juriti, actori.

Lumea
urbana
Accentuarea diferenierilor de avere impune mprirea orenilor n:
Patriciatul orenesc;
Plebea oreneasc.

Trubadur

Cultura
medieval
Literatura i arta

Literatura medieval
n Evul Mediu, majoritatea scrierilor aveau un coninut religios i erau
redactate n limba latin.
Paralel se rspndea i creaia popular: legende, cntece, poeme, care
descriu vitejia i dragostea.
Treptat apare literatura cavalereasc (poeme cavalereti) care glorific
felul de via al cavalerilor.
Literatura medieval este expresia amestecului dintre credin, raiune
i tradiiile laice
Literatura prezint:
evenimente: migraii, cruciade
instituii: biserica, monarhia
societatea: cavalerismul, viaa de curte, moravuri

Literatura religioas i istoric

Literatura religioas:
Istorii eclesiastice
Lucrri teologice
Poeme i piese de teatru cu
subiecte biblice

Literatura istoric:
Cronici:
Istoria longobarzilor (Paulus
Diaconus)
Istoria cruciadelor (Geoffroi de
Villehardouin)

Scrieri literare

Poeme eroice:
Cntecul lui Roland (Frana)
Cntecul Nibelungilor (Germania)
Cntecul Cidului (Spania)
Cntec despre oastea lui Igor
(Rusia)
Povestiri versificate: Romanul
vulpii
Poezia liric: transmis de
trubaduri (truveri)
Romanul de curte:
Tristan i Isolda
Cutarea Sf.Graal

Arta
A fost influenat de religie.
Locul cel mai important l deinea arhitectura.
S-au construit mai ales catedrale, care copleeau prin
monumentalitatea i bogia decoraiilor interioare.
Sculpura, pictura, artele minore erau considerate anexe ale
arhitecturii.
Principalele stiluri: romanic i gotic.
S-au construit i puternice castele feudale n Frana, Anglia,
Spania, Germania, S Italiei.

Stilul
romanic
Dimensiuni mari
Plan n form de cruce
Aspect masiv, greoi, sever,
ntunecos
Arce n form de semicerc
Ferestre mici
Ziduri groase, coloane
solide, contraforturi
Decorate cu basoreliefuri,
fresce, mozaicuri

Catedrala Saint Front - Perigueux

Catedrala Tournai
Belgia

Catedrala St Pierre
Frana

Abaia Saint Savin sur Gartempe

Catedrale romanice

Catedrala catolic din Alba-Iulia

Catedrala Sf. Mihail

Turnul sudic al catedralei

Stilul gotic
Dimensiuni mari
Plan n form de
cruce
Aspect zvelt, nalt,
graios, luminos
Arce n form de
ogiv (arc frnt)
Ferestre mari cu
vitralii
Turnuri ascuite (flee)
Decorate cu statui i
rozase

Notre Dame - Paris

Vitralii Saint Chapelle

Domul din Kln

Salisbury - Anglia

Catedrala din Strasbourg

Coutances - Frana

Saint Denis

Vitralii, rozase, capitel

Formarea statelor
medievale
Se
Seocupau
ocupaucu:
cu:
-agricultura
-agricultura
-meteugurile
-meteugurile
-creterea
-creterea
animalelor
animalelor

Existau
Existaunumeroase
numeroase
cnezate
cnezateii
voievodate
voievodatepe
pe
ntreg
teritoriul
ntreg teritoriulrii
rii
noastre
noastre

Romnii
Romnii
erau
erau
organizai
organizaiinin
obti
obtisteti
steti

Cnejii
Cnejiisau
saujuzii
juzii
conduceau:
conduceau:
-cnezate
-cnezate
-voievodate
-voievodate
-judee
-judee

Au
Auaprut
apruttreptat
treptat
diferenieri
diferenierisociale:
sociale:
-nobilii/boierii
-nobilii/boierii
-ranii
-raniidependeni
dependeni

i-au
i-auales
ales
cpetenii:
cpetenii:
cneji
cnejisau
saujuzi
juzi

FORMAREA
VOIEVODATUL
UI
TRANSILVANIE
I

Transilvania
sec.IX
Voievodatele
lui
Menumorut,
Gelu i Glad

Sec.IXaezarea
ungurilor in
Pannonia
-incep aciunile
de cucerire a
teritoriilor
romneti

Sec.XI-XIII
reuesc s
cucereasc
Transilvania
Se pstreaz
organizat ca
voievodat

Colonizarea
Transilvaniei cu
sai i secui
(pentru intrirea
stpnirii
acestor teritorii
si pentru a se
apra de
migratori)

Ceti medievale din

Transilvania
Rnov

Sighioara

Sibiu

Trgu Mure

Media
Sebe

Batalia de la Posada (1330)

Basarab I
Voievod al Tarii Romanesti

Carol Robert de Anjou

Regele Ungariei

NTEMEIEREA
MOLDOVEI

Regele Ungariei creaz

o marc de grani la
est de Carpai
condus de voievodul
Drago din Maramure

Victorie a lui
Drago asupra
ttarilor

Dup moartea lui

Drago, urmaul su,
Bogdan, renun la
recunoaterea
autoritii regelui
ungar

Pentru stvilirea
atacurilor ttarilor

Drago rmne la
conducerea
mrcii

Intemeiaz un
nou stat
independentMoldova

Drago
recunoate
autoritatea
regelui Ungariei

Desvrirea
statului se
realizeaz in
timpul urmailor
lui Bogdan

Drago este cunoscut din

cronicile moldoveneti ca
desclector n Moldova i
primul ei voievod.

Bogdan I este considerat

ntemeitorul Moldovei de sine
stttoare,
cu reedina la Baia.

inuturile romneti n secolul

al XIV - lea

IMPORTANA
IMPORTANA
FORMRII
FORMRII
STATELOR
STATELOR
MEDIEVALE
MEDIEVALE
ROMNETI
ROMNETI

Poziie
Poziie
geografic
geografic
deosebit
deosebit

fost oo
Romnii iiAAfost
Romnii
perioad de
de au
au pstrat
pstrat i
i
perioad
progres
afirmat
progres
afirmat
pentru
identitatea
pentru
identitatea
romni
naional
romni
naional

Taxele
Taxele
Afavorizat
favorizat
A
Intre Europa
Europa
percepute
Intre
comerul i
i percepute
comerul
Apusean
negustorilor
Apusean
ntreptrun- negustorilor
ntreptrunaduceau
i cea
cea
aduceau
i
derea
derea
venituri
Rsritean
venituri
Rsritean
cultural
cultural
domniei
domniei
La intersecia
intersecia
La
drumurilor
drumurilor
comerciale,
comerciale,
celegau
legau
ce
Europa
Europa
centralde
de
central

Insecolele
secolele
In
urmtoare ssurmtoare
auafirmat
afirmat
au
prin
prin
participareala
la
participarea
frontulcomun
comun
frontul
antiotoman
antiotoman

devenit
AAdevenit
,,poart aa
oo ,,poart
cretintii
cretintii

Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Budism
http://istoria-artei.blogspot.ro/2010/04/templul-grec-ordinele-doricionic.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Islam
http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinism
http://istoria-artei.blogspot.ro/2010/04/templul-grec-ordinele-doricionic.html
http://istoria-artei.blogspot.ro/2009/07/stilul-gotic.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83

50

SFARSIT

51