Descrierea CIP a Bibliotecii Nation

ale a Romniei
Cultur

i societate: dezbateri contemporane

coord.
/
:
Jeffrey C. Alexander. Steven Seidman. 1ai: Institutut
European, 2001
352 p.; 23,5 cm (Sinteze)
ISBN 973-611-119-9

re and Society. Conternporaiy Debates, edited by Jeffrey

C. Alexander, Steven Seidman
inbridge University Press 1990
titutul European Iai pentru prezen
ta
edi{ie
in
limba
romn

973-611-119-9
PRINTED IN ROMANIA

Jeffrey C. Alexander
Steven Seidmali

(coordonatori)

CULTURA $1 SOCIETATE

Dezbatefl contemp0ra

TraduCere de Simona LEBADA.

SCARLATESCL
Mihaela SADOVSCffl i Liliana

INSTITUTUL EUROPEAN

GUST ARTISTIC SI CAPITAL CULTURAL

Pierre Bourdjeu

Un act de descifrare a unui material necunoscut, adicA

o ,,inelegere directa i
adecvat flu este cu putint i flu poate opera eficient decIt
in cazul In care acel cod Ce
permite descifrarea este perfect i nemijiocit stpinit de
ctre observator (grape apti
tudinilor sau unor abilitp cultivate) i fuzioneaz cu
ace! cod cultural prin care a
putut apArea opera pe care o percepem
Dac flu sInt indeplinite aceste condipi specifice, inelegerea
eronat este
inevitabil:jluzja unei inelegeri imediate duce La o ineIegere
iluzorie, bazata pe un
cod greit. Netiind c opera respectiv este codatA mai
ales
codat intr-un alt cod
in mod incontient aplici codul pentru percepia obinuit,
prin care se descjfreaza
obiectele familiare. pentru operele dintr-o tradi;ie strin:
flu exist
care s
perceptie
flu recurg la un cod incontient i este imperios necesar
sa
la mitul ,,ochiu
renunlm
iui proaspt, care Sc consider a fi o virtute a
i
naturaletei
inocenei.
Unul din moti
vele pentru care consumatorii mai putin educali din societatea
noastra sint atIt de mult
tentati s solicite un portret realist este acela c, neputInd recurge
Ia categoriile speci
fice de percepie, ei nu pot aplica pentru operele culturale
elevate alt cod decit cel
care Ic permite Ineiegerea obiectelor din mediul br
obinuit,
care le d un inteles.
Chiar i o Inelegere minimA i aparent imediata, la care sA
aib acces pInA i cel mai
modest observator, care sA-i permit acestuia reCunoaterea
unei case sau a unui
copac presupune un acord partial (si. desigur, incontient) Intre
artist
i consumatot-ul
dc artA in ceea Ce privete categoi-iile care definesc reprezentarea
realului pe care o
societate istoricA II consider a fi ,,realist.
Teoria spontan a perceperii artei se bazeazA pe familiarizare
i inelegerea
imediatA a unui caz special, nerecunoscut.
Oamenii educati se simt in elementul br
cind
este
vorba
despre cultura de
malta clasA. Ei ajung astfel Ia ace! gen de etnocentrism pe care-i
mai putem denumi
centrism de clasA i care const in a considera drept firesc (cu
alte cuvinte, natural i
in firea lucruriloi-) un mod de percep;ie care este doar unul
dintre multe altele i care
I QO

Gust artistic i capital cultural

se Insuete prin educatie, fie ea generala sau specificA, contientA sau incunticnt.
institutionaiizat sau neinstitutionalizata...
Opera de artA, privitA ca o avutie simbolic (i flu ca una cconomicA. dei poate
fi i aa) nu poate exista ca atare decIt pentru o persoafla care are mijioaccie neccsare
pentru a accede Ia ca sau aitfel spus, pentru a o descifra.
Nivelul de competen artistic a unui individ este dat de gradul In care accsta
stapInete, Ia un moment dat, semi de instrumente necesare inelegcrii operei de art.
adicA schemele de interpretare frA de care nu-i poate Insui capitalul artistic sau. ci
aite cuvinte, conditia necesarA descifrArii operelor de art oferite societtii Ia un mci
ment dat.
Competenta artisticA poate fi definit, provizoriu. ca find cunoaterea preilmi
nar a posibilelor diviziuni in ciase complementare ale unui univers de reprezentri
stApInirea acestui gen de sistem de clasificare permite plasarca fiecArui clement at
universuiui Intr-o clas determinat, in mod necesar, In rebatie cu 0 aLt clas. ea
Insai constituit din toate reprezentarile artistice luate, conStient sau 1flcofltienL in
considerare i care nu aparpn ciasei respectiVe...
Competena artistic este, aadar, definitA ca find cunoaterea prealabil
principiilor exclusiv artistice de separare care permit bocalizarea unei reprezentri,
prin intermediul ciasiticArii indiciiior stilistice pe care Ic contine. in multituuinea
posibilitapior de reprezentare care constituie universul artei i nu a aeclora cc consti

tuie universul obiectelor cotidiene (sau mat exact, a lucruribor) on unIersul scmncior.
ceea cc ar Insemna sA fie tratatA ca un simplu monument sau. Cu alte cuinte. ca un

simplu mijioc de comunicare fobosit pentru a transmite o semnificalie transccndcn

talL Perceperea operei de artA intr-o manicr Cu adevArat cstcncA. mat exact ca pe Ufi
semnificant care se semnificA pe sine i nimic aitceva, flu constA, aa cum se mai
spune uneon, In a o trata ,,fr a o asocia cu nimic aitceva in afarA dc ca insi. tie din

punct de vedere emotional, tie intelectual, pe scurt, in a te isa sedus de opera

Legile care guvemeazA receptarea operelor de art constituie Un cat special al legilor
de difuzare culturab: oricare ar fi natura mesajului profeic religioasa, discurs politic, imagine
publicitar, obiect tehnic etc. receptarea depinde de categoriile de percepie, gIndire i actiune
ale receptorilor. tntr-o societate difereniiatA se stabilete. aadar. o relaie strins mnue nalura s
calitatea informaei transmise i structura publicului, ,,lizibilitatea i eficienta acesteia hind
cu atit mat man cu cit ea rspunde cit mai direct cu putiniA ateptaribor, implicite sau explicnc.
pe care receptorii le datoreaza in principal educabiei primite in familie i conditiilor sociale (i
educatiei din coal, cel putin In cazul cuiturii mai elevate). Prin presiunile diliize exercitate de
grupul de referintA, aceste a5teptri sint menlinute, sustinute i reconsolidate prin intoarcerea
constant la norma. Tocmai pe baza acestei conexiuni intre nivelul Ia care c transmis mesajul i
structura publicului, Iratat Ca Ufl indicator al gradului de recepe. s-a putut consirul modeiui
matematic al vizitArii muzeelor.

PiERRE BOURDIEU
perceput In singularitatea ei ireductibil, ci in a-i observa trsiurile stilistice dis
tinctive, raportInd-o la totalitatea operelor care alctuiesc clasa din care face parte...
Codul de art, ca sistem de principii posibile de impArire in clase complemen
tare ale universului de reprezentai-i oferite unci anurnite societti, la un moment dat,
face parte din natura unei instituii sociale.

Hind un sistem istoricete constituit, bazat pe o realitate social, acest set de

instrumente de percepie prin care o anumit societate Ii Insuete tezaurul artistic (i
in general, tezaurul cultural) flu depinde de vointele i contiintele individuale i Ic
este impus indivizilor, adeseon fr ca ci s-i dea seama, determinInd distinctiile pe
care le pot sau nu le pot face...
Aplecarea spre. insuirea tezaurului cultural este rezultatul educatiei, fie ea
generala sau specializata, institu;ionalizat sau flu, care creeaz (sau cultiv) compe
tenta artistjc, sau aitfel spus, abilitatea de a utiliza instrumentele de Insuire a acestui
tezaur i care genereaz ,,nevoia de culturA, prin aceea cA ofer mijloacele de satis
facere a acesteja.
Pnn receptarea repetatA a operelor create lntr-ufl anumit stil se incurajeaz inte
riorizarea inconStient a regulilor care guvemeaz producerea acestor opere. Aceste
reguli. ca i cele de gramatic, nu sint Intelese ca atare i sInt mai putin explicit for
mulate i formulabile: s-ar putea, de pild, ca un iubitor de muzic clasica s flu
cunoasc i s flu tie mci macar con.tient de legile artei audio cu care este familiari
zat, dar educapa lui auditivA s tie de aa natur melt, auzind un acord dominant,
acesta sa atepte irnediat tonul care i se pare c urmeaz In mod ,,firesc i s Ine
lcag mai greu coerenla intern a muzicii bazate pe alte principii. IflSUirea incofi
tienta a instrumentelor care stau Ia baza asimilarii operelor de cultur se face printr-o
famihanzare treptata. printr-o lunga succesiune de ,,mici percepii, In sensul in care
folosete Leibnitz aceste cuvinte. Este vorba despre o ,,art care, ca i arta de a gIndi
sau de a tri, nu poate fi in totalitate structurat sub forma unor precepte sau Invat
turi, jar ucenicia In acest domeniu presupune un contact prelungit intre discipol i
maestru, in conditiile unei educatii traditionale, adic un contact repetat cu opera (sau
cu opere din aceeai categoric). $i aa cum studentul sau discipolul pot asimila in
mod incontient regulile artei inclusiv pe acelea care nu sInt in mod explicit cunos
cute nici de ctre macstru Insui dedicindu-se acesteia, lsind la o parte analiza i
alegerea elementelor unei conduite elementare, tot aa i iubitorul de art druindu-se,
intr-un fel sau altul, operci, poate asimila principiile i regulile dup care este aceasta
structurat fr ca dc sA-i fi fost vreodat aduse Ia cunotinA i formulate ca atare; de
altfel, in aceasta const
dintre teoreticianul
i
cunosctorul
diferenta
de
art, care, de
obicei, flu poate explica principiile pe care se bazeaz judecle sale. 1
n acest dome
niu, ca i in allele (cum ar fi InvAtarea gramaticii limbii materne) InvAmintul colar
linde s mncurajeze reflectarea contient a modelelor de glndire, percep{ie sau expri
mare care au fost deja Insuite In mod incontient, prin formularea explicita a princi

Gust artistic ci capital cultural

piilor gramaticii creative, de exemplu a legilor arrnoniei i a contrapunctului i a

compoziei plastice i prin furnizarea materialului verbal i conceptual de care este
nevoie pentru a da un nume diferentelor sesizate pin la momentul respecti In mod
pur intuitiv. Pericolul academismuiui apare, inevitabil, in orice invalmInt rationalizat
care tinde s organizeze, Intr-un singur corp doctrinar, precepte, recomandAri i formule descrise i predate in mod explicit, mai curind negative decit pozitivc, pe care
un mnvmmnt tradional Ic structureaz sub forma unui habitus, uno intuito inteles in
mod nemijiocit, ca un stil global cc nu poate fi suspectat de colaps analitic...
Chiar i atunci cInd lnvmIntul, ca institue, se preocup prea putin de o
instruire artistic adecvat (cum se intimpl In Franta sau in alte tan) i in consecint,
nici flu Incurajeaz in mod deosebit activitaple culturale, nici nu ofer un sistem de
concepte adaptate operelor artei plastice, el are, pe de o parte, tendinta de a inspira o
anumitafamiliaritate creind sentimental apartenenei Ia clasa cult fal de lumea
artei in care oamenii se simt Ia ci acasa, avind scnzatia c sint destinatarii unor opere
care nu-i dezvluie mesajul pnimului venit. Pc de alt pane, aceast institutie tinde sa
inculce (eel pulin In Frana i In majoritatea tarilor curopene, Ia nivel de gimnazlu a
aplecare ctre cultur, o atitudine durabil i generalizata, care presupune recunoa
terea valorii operelor de art i capacitatea de a le decoda cu ajutorul categonilor
genenice. Chiar theA pnivete aproape exclusiv operele literare, educapa din coal
creeazA, pe de o parte, tendinla de a admira operele agreate de ctre coalA i ii face
pe dcvi sA se simtA datori sA admire i s IndrAgeasc anumite opere sau, mai exact,
anumite tipuri de opere ce par s se asocieze, din cc in cc mai pregnant. cu Ufl anumc
statut educ4ional i social; ea nate, pe de o parte, o tendinA la fel de generahzat de
a clasifica materia dupA anton, genuri, co1i i perioade, pentru o mai uoar maneware a categoriilor analizei literare i de a deprinde codul care guvcrneazA utilizarea
diverselor coduri; de aici i tendinja de a stabili categorii similare in alte domerni i
de a stoca acele cunotinte tipice care, chiar thea au un caracter extrinsec i anecdo
tic, permit iAcar o asimilare elementar, oricIt ar fi ea de inadecvat. AstfeL compe
tenta strict plastica la un nivel elementar se manifesta pnin asimilarea unui arsenal de
opere, care permite identificarea deosebirilor i inelegerea acestora: estc vorba
despre numele proprii ale pictorilor celebri da Vinci, Picasso. Van Gogh care
funcioneaz ca nitc categorii generice, pentru cA se poate spune desprc once pictura
sau obiect non-figurativ ca ,,aduce a Picasso sau despre once lucrare care amintete.
mai mult sau mai pun, de stilul pictorului florentin, cA ,,seamAn cu un da Vinci:
mai sInt, de asemenea, i categorii largi, precum cea a ,,impresionitilor (coal in
care sInt, de. regula, inclui Gaugain, Cezanne i Degas) sau ,,$coala oiandez on

Educaia colar Indcp1inete Intotdeauna o fiincie de legitimare, chiar i numai acor

dind un statut preferenpal operelor pe care Ic consider demne de admirape, ii contribuie asifel
Ia defmirea ierarhiei valorilor culturale intr-o anumit societate, Ia un moment dat.

193

PIERRE BOURDIEU

,,Renaterea. Deosebit de semnificativ este faptul Ca procentul indivizilor care gIn

Iesc In termenii diverseLor coli crete proportional cu nivelul de educatie I cu acele
cunot1nte generale necesare perceperii diferentelor...
Capacitatea de a-li forma opinii personaie pertinente se dobindete, de
asemenea, ca urmare a educapei primite: capacitatea de a te elibera de constrIngerile
coIii constituie apanajul celor care au asimilat suficiente cunotinte colare care s
idopte o atitudine liber fat de cultura scolastic predat in coal, atIt de profund
mpregnat de valorile claselor conductoare incIt accept desuetudinea educaliei co
are. Deosebirea fundamental dintre cultura acceptat, devenit stereotip i, cum ar
pune Max Weber, ,,rutinizat i cultura autentic, eliberat de chingile dizertatiilor
;coiare flu exist decIt pentru o minoritate extrem de mica de oameni educali, pentru
:are cultura este o a doua natur, Inzestrati cu talent; i fr o asiniilare compkt a
:ulturii colare flu se poate ajunge dincolo de aceasta, pe teritoriul ,,culturii Libere
:are s-a desprins de rdAcinile sale pe care burghezia i coala Intemeiat de aceasta
consider a fi valoarea valorilor.

Dar cea mai bun dovad c principiile generale ale transferului de educatie
;int valabile i in cazul invlmIntului colar o constituie faptul c practicile unui
;ingur individ i. afortiori, a indivizilor ce aparin aceleiai categorii sociale sau care.
LU Un anumit nivel de educatie tind s se coflstituie intr-un sistem, aa Iflcit Un anumit
cn de practica, indiferent din ce domeniu cultural, sa corespundA anumitor tipuri de
,ractic din toate celelalte domenii; astfel, vizitarea frecvent a muzeelor este aproape
nvariabil asociat cu participarea Ia spectacolele de teatru i, intr-o mai mica masur,
a concerte. Se pare, de asemenea, c preferinele i cunotintele au tendina de a se
rupa in constelatii strins legate de nivelul de educatie, astfel Incit un sistem tipic de
ireferinle in picturA este foarte probabil sa se asocieze cu un sistem de acelai gen in
lomeniul muzicii sau literaturit...
Numai o institupe precum coala, a crei functie specifica este sa dezvolte sau sa
reeze in mod metodic InclinatiiLe specifice unui om educat i care pune bazele din
unct de vedere cantitativ i implicit caLitativ uflei preocupri constante i intense
entru cultur poate compensa (macar In parte) dezavantajul pe care 11 au din start cei
:arc flu sInt Incurajai din fainilie s se dedice activitAplor culturale i flu ajung s aib
:ompetena necesar unei dizertatii asupra unei opere de art, dar cu condipa s
bloseasc toate mijloacele pentru a rupe seria interminabil de procese cumulative Ia
:arc e condan-mat orice educape cultural. Cci dac Inelegerea unei opere de art
lepinde, ca intensitate, mijloace i ca Insi existentA, de gradul In care stpInete
:onsuniatorul de arta codul generic i specific al operei, adic de competenta lui, pe care
datoreazA partial educaei primite In coal, acelai lucru este valabil i pentru comu
iicarea pedagogica, printre ale crei functii se numra i transmiterea codului operelor
le cultur (concomitent cu codul dup care se desfoar aceast. transmitere), astfel
ncIt intensitatea comunicrii reprezint, Inca o data, o funcpe a culturii (Ca un sistem de
04

Gus! artistic i capital cultural

scheme de perceppe, de expresie i de gindire istoricete constituit i conditionat

social) pe care receptorul o datoreaza cadrului familial i care este mai mult sau mai
pupn legat de cultura de malta clas i de modelele lingvistice i cukuraic in funcue Jc
care coala transmite aceast cukur. AvInd In vedere Ca atIt contactul nemniocit 2u
operele culturii de malta clas, cit i asimilarca culturii Intr-un cadru instituionalizat.
premisa cunoaterii adecvate acestor opere, se supun acelorai legi, este evident cit de
greu se poate Intrerupe seria efectelor cumulative prin care capitalul cultural se Imbog
ete mereu. Scoala nu trebuie, de fapt, decit s dea friu liber mecanismului obiectiv de
difuzare cultural, fr a se strdui In mod sistematic sa le ofere tuturor, in i pnn me.
sajul pedagogic, ceca ce capt unii din familie, adic instrumentele de care depinde re
ceptarea adecvat a mesajului colii, pentru ca aceasta s Inzeceasc i sa amplifice
inegalitale conditionate ce privesc competena culturalA, prin aceea e Ic aprob i le
trateaz ca pe nite inegalitai naturale sau cu alte cuvinte, Ca C nite inegalitti de
inzestrare.
Ideologia charismatic se bazeaz pe reliefarea relaliei dintrc competenta artis
tic i educatie, singura capabila sa creeze i Inclinatia de a rccunoate valoarea tczau
rului cultural i competenta care d un sens acestei Inclinai, prin aceea permite
asimilarea acestui tezaur. intrucIt competena br artistic este rezultatul unci familia
rizri imperceptibile i al unui transfer automat de aptitudini, membrii claselor privi
legiate au tendin;a fireasca de a privi ca pe un dar al naturii o motenire culturai care
se transmite printr-un proces incontient de instruire. Dar, In plus, contradictiile i
ambiguitle reIaei pe care o au cei mai cultivati dintre ei cu aceast cultur a br
sInt ingaduite i Incurajate prin paradoxul cc definete ca ,,Implinit acea cultur care
,,devine naturala. De vreme ce cultura se Implinete numai negindu-se pe sine. adic
negInd ceea ce artificial i dobIndit In mod artificial, pentru a putea deveni o a doua
natur, un habitus, o proprietate trezit Ia viata, harul estetic al maetribor judectilor
de gust pare s se fi eliberat in asemenea masura de constrIngerile cuhurii i sa se ti
lsat influen;at atit de putin de indelungata i meticuboasa instruire al caret produs
este, melt orice ar putea aduce aminte de conditiile i condiponarile sociale prm care
acesta s-a format pare ocant i totodat un lucru de bun simt. Dc aici putem trage
concluzia c cei mai priceputi cunosctori in ale artei sInt campionti naturali a
ideologiei charismatice, care confer operei de art o putere magic de transformare.
capabil sa trezeasc potenlialitlile latente din citiva dintre cei a1ei. Expenen1a
autentica a receptrii unei opere de arta, privit ca o ,,afectarc a inimii sau ca o
iluminare instantanee a intuiei, se opune metodelor laborioase i comentariiior seci
ale inteligenei, ignorindu-se conditiile sociale i culturale ce stau la baza unet astfel
de experiene i considerlndu-se priceperea dobIndit printr-o indelungata famiha
rizare Cu cultura sau printr-o instruire metodic drept o calitate lnnAscut. Tcerea In
ceea ce privete premisele sociale ale asimilrii culturii sau, mai exact, ale dobindirii
competentei artistice In sensul Insuirii tuturor mijloacelor de asimilare a opereler de

195

PIERRE BOURDIEU

art este 0 tcere egoist, IntrucIt permite legitimarea unui privilegiu social, pretin
zind e un dar de Ia natur.
c
S ne amintim c totui cultura flu Inseamn ceea ce este, ci ceea ce ai sau mai
curind cu ceea ce ai devenit; sa ne amintim condii1e sociale care fac posibil expe
rienta estetic i existenta acelor oameni iubitori de art sau ,,oameni de gust care
0 triesc; sa ne amintim c opera de art flu Ic este data decit celor care i-au putut
Insui mijioacele prin care s o decodeze i care flu ar cAuta.s intre in posesia ei dac
nu ar poseda-o deja, prin aceea c sint In posesia mijloacelor de luare in posesie, ca o
posibilitate efectiv de a efectua luarea In posesie; s ne amintim, In sfirit, c puini
sint cei care au posibilitatea real de a beneficia de posibilitatea teoretic, oferit, cu
generozitate, tuturor, de a profita de operele expuse in muzee, i toate acestea pentru a
aduce Ia Iumin mobilul ascuns al consecinelor pe care le au majoritatea aplicaiilor
sociale ale culturii.
Bagatelizarea conditiilor sociale care fac posibii existena culturii i asimila
rca ei ca pe o a doua natur, o natur cuitivat, ce are toate caracteristicile unui har
sau ale unui dar, dei este dobindit i in consecintA ,,meritat, este o conditie
fundarnental a ideologiei charismatice, fr de care nu s-ar putea acorda culturii i
rnai cu seam ,,dragostei de artA locul extrem de important pe care-i dean In ,,socio
diceea clasei de mijioc. Burghezia rcgsete In cultura privit ca o natur cultivat i
in cuitura care devine natur singurul principiu Ce poate legitima privilegiul acesteia:
neputmnd invoca dreptul prin natere (pe care aceast clas i i-a refuzat, secole de-a
rIndul, aristocratiei) sau Natura, care, conform ideologiei ,,democratice, reprezint
universalitatea. adic acei spaiu in care se anuieaz toate deosebirile, sau virtuile
estetice In baza crora i-a invocat meritele prima generaie de burghezi, flu-i mai
rmine decit sa recurg La natura cultivat i Ia cukura devenit o a doua natur, La
ceea cc mai este uneori denumit, printr-un fel de scApare, ,,ciasa, Ia ,,educape In
ensu1 unui produs aL educaei ce pare s flu-i datoreze acesteia nimic, sau Ia distinc
tie, o grape care Inseamn merit i un merit care Inseamn graie, un merit nedobindit,
cc justific nite achizii nemeritate, adic o motenire. Cultura ii poate Indeplini
funcpa ideologic fundamental de cooptare a clasei i legitimare a acestui mod de
seIece Cu 0 condie necesar i suficient, aceea ca iegatura dintre cultur i educa
lie, care este evident i ascuns totodat, sa fie uitat, tinuit i negat.
Ideea nefireasc a unei culturi Innscute, primite ca un dar cu care Natura ii
Inzestreaz pe anumiti oameni este strlns icgat de ignorarea functiilor institutiei care
asigur profitabilitatea patrimoniului cultural i legitimeaz transmiterea acesteia,
ascunzind totodatA faptul c Indeplinete aceast funclie. $coala este, de fapt, institu
tia care, prin verdictele ci ce par, din afar, ireproabile, transformA inegalitile- con
ditionate social, legate de cultur in inega1itai de succes, interpretate ca inegalitai de
Inzcstrare natural sau de merit. Spre finalul Republicii, Platon arta Ca sufletele care
sInt PC punctul de a Incepe o alt viala trebuie s traga la sorti unul din ,,modelele de

196

Gust

artistic

i capital cultural

viata i c, odat fcut alegerea, dc trebuie sa bea din apa rIului Lethe inainte de a
se Intoarce pe PAmInt. Funcpa pe care o atribuie Piaton apei uitrii Ii revine, in socie
tatea actuai, universittii, care, cu toat impariaLitatea sa, dei are pretenia c ii
consider pe studen;i egaii in drepturi i indatoriri ii diferii doar ca talent i meritc.
de fapt le confer oamenilor grade i titluri In functie de motenirea br cultural. dcci
de statutul social.
Transferlnd In mod simbolic ceea cc ii deoscbete fundamental de celelalte cia
se din sfera economicA In cea cultural sau adAugind La deosebirile strict economice
adic cele create prin simpla acumulare de bogii materiale, pe cele creatc prin pose
sia unei avt4ii simbolice, ca de pild 0 opera de art sau prin urmnrea unet diferen
peri simbolice legate de maniera In care e utilizat un asemenea tezaur (economic sa
simbolic), mai pe scurt, transformInd intr-o caracteristic a naturii tot ceca cc deter
min .,valoarea acestora sau, In sens lingvistic, ceea cc le confer disrinctie o
calitate care ii deosebete pe unii de cci de rind ,,prin eIeganA. noblete i o tjrm
aleas
membrii privilegiati ai clasei de mijloc Inbocuiesc diferena dintre dou
culturi, produse istorice ale unor anumite condii sociale, cu deosebirea fundamentahi
dintre dou caractere, unul cuLtivat In mod natural i unul naturalmente natural. Sacra
lizarea culturii i a artei Indeplinete astfeI o funce vital, contriburnd Ia consacrarea
ordinii sociale. Pentru ca oamenii educa s poat crede In barbarism ii s poata
exercita o influent asupra barbaribor chiar in perimetrul barbarismului br flu trebuic
decit s izbuteasc s se ascund i s ascund i conditiile sociale care fac posibii
nu numai existenla culturii ca o a doua natur in care societatea sa recunoasc supe
rioritatea umanA sau ,,forma aleas drept o ,,Implinire Intr-un habitus aL esteucit cia
selor conductoare, ci i prevalena Indreptait (sau, dac vreti, legitimitatea unc:
anumite definitii a culturii. Si pentru ca cercul ideologic 5 sc inchid compiet. ci iw
trebuic decIt sA gseasc Intr-o reprezentare absolutist a Imprtirii societapi in bar
barn i oameni civilizati, justificarea dreptului br la condipile de care depind insuiirea
culturii i deposedarea de aceasta, o proprietate a ,,naturii mcnit sa par Ca se bit
zeaz pe natura ceLor cc sInt sortip s o aib.
Dac aceasta este funca culturii i dac dragostea pentru art ar fi, intr-acievr.

cea care ii separ, ca printr-o prapastie nevzut i de netrecut, pe cci crora 11 s-a dat
acest dar de cci care nu I-au primit, Inseamna c muzeele ii tradeaza, pin in cele mai
mici detalii ale morfologiei i organizrii br, adevrata br mcnirc, aceea de a intr.
. Totul, in aceste
1
Ia unii, sentimentul de apartenena, iar la alpi pe cel de excludere

Nu de putine on se Intimpl ca vizitatori aparinind cLasei muncitoare sa-i exprime in

mod explicit sentimentul de exciudere care este, oricum, evident In intreguL br comportament
Astfel, ci interpreteaz uneori lipsa indiciilor care ar putea facilita respectiva vizit. adic a
sgelor indicatoare, a tablitelor cu explicapi etc., ca pe o dovad a inteniei deliberate de a-i
exclude pe neinipati. Prezenla indicabiilor si a mijloacelor didactice nu ar compensa. de fapt,

19

PIERRE BOURDIEU

se folosi de aceast libertate i care se simt, In consecint, indrcptapi sa aib acest

privilegiu, adic s tie In posesia mijloacelor de asimilare a tezaurului cultural sau. ca
sA folosim o expresie a Iui Max Weber, sa depn nionopolul utilizrii patrimoniului
cultural i a! insemnelor institutionale ale mIntuit-ii culturaic (acordate de coatai. Dat
find c este piatra de temelie a unui sistem care nu poate funcliona decit ascunzindu-i
adevrata functie, reprezentarea charismatic a experienei artisticc nu-i indep1inete
niciodat atIt de bine functia de mistificare ca atunci cInd apeleaz Ia un limbaj
,,democratic, adic atunci cInd pretinde c operele de art au puterea de a trezi harul
iluminrii estetice In oricine, oricIt de neinitiat ar fi persoana respectiv din punct dc
vedere cultural sau cind atribuie, invariabil, distribuirii anbitrarc a unor ..darcri sau
accidentelor de inzestrare natural nite aptitudini cc provin intoideauna dintr-o cdiicape inegal distribuit, dcci cind trateazA aptitudinile motenite ca pe nItc virtup
personale naturale i demne de toat stima. Ideologia charismatic flu ar fi atit de
puternic dac n-ar fi singurul mijloc aparent ireproabil de justificare a dreptului
motenitorilor Ia motenire fr a veni in contradicpe cu idealul democrapei formaie
i dac nu ar cuta, In acest caz particular, sa instituie dreptul unic al clasei de mijloc.
de a-i Insui patrimoniul artistic, de a-i asimila simbolic, adic in singurul mod iegi
tim, Intr-o societate care pretinde c Ic ofer tuturor, ,,In mod democratic. vestigule
unui trecut aristocratic.

Gust artistic .yi capital cultural

Q9

temple in care societatea burghezA ii pstreaz tot ceea ce are mai sacru, adic
estigiile unui trecut care flu este al ei, in aceste sfinte lcauri de artA In care pupnii
alei yin s slujeasc un crez at miestriei, in vreme ce fa1ii iubitori de art practic
in ritual de clas, vechi palate sau man cldiri istorice imbogte, in secolul al )UX-lea,
cu edificii impozante, construite adeseori In stilul greco-roman al sanctuarelor civile,
totul arat c lumea artei se opune vielii cotidiene in aceeai msur ca sacrul fa de
profan. Interdictia atingerii exponatelor, tcerea pioas care Ic este impusa vizitatori
jar, ascetismul puritan al faci[italilor mercu insuficiente i incomode, refuzul sistema
tic at oricrei indicalii, solemnitatea grandioas a decorapilor i protocolului, coloa
nele. vastete galerii. tavanele impodobite, scrile monumentale, atit inuntru cit i in
exterior, totul pare anume fcut sa le aminteasc oamenilor c trecerea de la lumea
profan la cea sacr presupune, dup cum arta Durkheim, ,,o metamorfoz auten
tic, a schimbare spiritual radical. Aducerea laolaltA a celor dou lumi ,,este intot
deauna a operapune dlicat pnn ea insi, care necesitA precauie i a iniere mai.
mult sau mai puin complicat, care ,,nici flu este posibil decit dac profanii ii
pierd caracteristicile specifice i devin ei inii sacri intr-o anumit masun. DatoritA
natunii sale sacre, opera de art cere anumite incIinai sau aptitudini, in schimb Ii
innobiieaz pe cei care-i satisfac cerinlele, pe cei puini la numr ce au fost, prin
talentul br, alei s raspundA farmecului acesteia.
MuzeuL le ofer tuturor, sub forma unui patrirnomu public, monurnentele unui
splendid trecut, instrumente ale glorificarii somptuoase a marilor figuni ale epocibor
trecute. Dar e o fals generozitate, cci intrarea liber este, in acelai timp, opional;
e pentru aceia care, avmnd capacitatea de a asimila operele de arta, au privilegiul de a

lipsa unei instruiri adecvate, dar ar proclama, cel pupn, dreptul de a nu ti. dreptul de a te afla
acolo in ciuda ignoranei, dreptut ignorantului de a se alla acolo, un drept contestat prin tot
ceea Ce inseamn prezentarea operelor i organizarea muzeului, dup cum relev umiatoarea
remarc rostit in palatul Versailles: ,,Acest palat flu a fost fcut pentru popor i flu s-a
schimbat cu nimic.
E. Durkheim, Lesformes lrnentaires de Ia vie rligieuse (Paris, PUF, 1960), pp. 556. 0 expoziie danez de mobil i ustensile moderne prezentat In slile de ceramic veche ale
Muzeului Lille i-a fcut pe vizitatori sa treac prin ,,conversiuni ce pot fi sintetizate prin
urmtoarele contraste, adic cele dintre un magazin i un muzeu: zgomot liniEe; atngere
privire: explorare rapid, Ia Intimplare. fr o anume ordine inspecie metodic, pe indelete.
dupa o ordine prestabilita; libertate constringere; evaluare economic a unor opere ce pot fi
achizilionate apreciere estetic a unor opere ,,nepreuite. Ins in ciuda acestor di.ferenie
legate de exponate, a persistat senzaa de solemnitate (i de distaniare) pe care o inspira
muzeul, contrar ateptribor, dat find c publicul de Ia expozijia danez era mai ,,aristocratic
(Ca nivel de educalie) decIt sint amatorii obinui at muzeelor. Simplul fapt Ca operele slut
consacrate prin aceea c sint expuse intr-un bc consacrat este de ajuns pentru a Ic schimba
profund semnificaia i, mat exact, pentru a be ridica nivelul de difuzare.
198

RECONSIDERAREA INDUSTRIEI CULTURII

Theodor W. Adorno

Termenul de ,,industrie a culturii a fost probabil folosit penn-u prima data in

cartea Dialectica Iluminis,nului pe care Horkheimer i cu mine am publicar-o Ia
Amsterdam In 1947. In primele noastre redactri vorbeam despre o ,,cultur de mas.
Am Inlocuit expresia cu aceea de ,,industrie a culturii pentru a exclude din start
interpretarea sustatori1or ei, cum c ar fi un fenomen asemntor unei culturi care ia
fiina spontan din masa Ins.i, o form contemporan de arta populara. Ins. chiar de
aceasta din urm trebuie s tie diferentiat In mod special. Industria culturii fuzio
nazA vechiul cu noul Intr-o nou calitate. In toate ramurile sale. produse care sint
create pentru consumul In mas i care, in mare msur, determin natura acestui consum, sint fabricate mai mult sau mai puin in concordant cu un plan. Ramurile mdi
viduale sint similare ca structur sau cel putin se ordoneaz Intr-un sistem aproape
lipsit de goluri. Acest lucru devine posibil datorit tehnicii contemporane i a concen
trrii economice i administrative. Industria culturii ii integreaz intcn;ionat consu
matorij la care ne-am referit. In detrimentul tuturor ea foreaz atit sfcra artei rnajorc
cit i pe aceea a artei minore, separate de mu de ani. Seriozitatea artei majore este
distrus datoritA speculaiilor fcute In ceea cc privete eficacitatea ci: seriozitatea
artei minore piere o data cu constringerile civilizatoare impuse asupra rezistene me
rente atita timp cit controlul social flu era nc total. Astfel, dei industria cuiturii spc
culeaz neindoielnic pe tema strii de contientizare sau necontientizare a milioa
nelor de oameni ctre care este direcponata, masele flu sint plasate pe primul plan. ci
pe al doilea; ele sint luate In calcul doar ca un adaos neglijabil. Clientul flu este rege,
aa cum i-ar plcea industriei culturii sa ne fac sa credem. Chiar cuvIntul .,mass
media deja are o nuanla mai putin duntoare. Nu mai este o preocupare major a
maselor, direconate ca nite oi de ctre tehnicile de comunicare, ci de spiritul care le
d viatA, vocea stinu1ui acestora. Istoria culturii se irosete In preocuparea fat de
mase cu scopul de a reafirma mentalitatea pe care aceasta o presupune a fi ca un dat.
Masele flu sint msura, ci ideologia industriei culturii, chiar dac industna culturia
ins.i Cu greu ar putea rezista tiir sa se adapteze maselor.

25

THEODOR ADORNO
Produsele cuiturale ale industriei silt guvernate, aa cum au exprimat Brecht i
Suhrkamp acum 30 de ani, de principiul realizrii br ca valoare i flu prin continutul
i formaia armonioas specifice. Intreaga practica a industriei culturii transfer moti
vul profitutui in forme culturale. Inca din clipa In care aceste forme culturale au reuit
s le asigure existenla cebor care Ic creaser, ele aveau deja ceva din aceast calitate.
Ins dup aceea. ele au urmrit profitul doar in mod indirect. Nou in ceea ce pi-ivete
ndustria cultuni este pnmatul direct i nedeghizat al unei eficiente precise i pe de
pun calculate in privinla produsebor ci cele mai specifice. Autonomia operelor de art,
care, desigur, rareori au predominat intr-o form pe deplin pur i au fost Intotdeauna
ptrunse de o puzderie de efecte, este eliminat in mod tendenios de industria
culturii. cu sau frA vointa contient a acelor cc detin controlul. Acetia din urrn ii
inciud tlt pe aceia care indeplinesc directive ca i pe aceia care dein puterea. In ter
meni economici, ei sInt on s-au aflat in cutarea de noi oportunitai penn-u realizarea
de capital in tarile cele mai dezvoltate din punct de vedere economic. Vechile oportu
nitp devin din ce in ce mai nesigure ca rezultat al aceluiai proces de concentrare,
singurul care face posibil transformarea industriei culturale Inn--un fenomen ornni
prezent. Cultura, In adevratul ci sens. flu s-a schimbat, pur i simplu, o data cu orne
rnrea; ea a luptat de tiecare data impotriva pietrificrii relatiilor dintre oameni. In ma
sura In care cultura ajunge s devin pe deplin asimilat i integrata In acele rclatii
pietrificate. omenirea este o datA In plus devaborizat. EntitAple culturale tipice penn-u
ndustria cultuni flu mai sInt i mrfuri, decit in mod sporadic. Aceast schimbare
cantitativ este atit de mare melt declaneazA fenornene cu totul noi. In ultim in
stanta, industria culturii flu mai are nici mAcar nevoic sa caute profitul, fapt In care ii
avea onginea. Aceste interese s-au obiectivat in cadrul ideologiei ci i chiar si-au
cApatat independenta fat de obligaia de a vinde produscie culturalc care oricum
trebuie asimilate. Industna culturii sc transformA in relatii publicc, producpa de ,,bun
Ineiegere per se, frA legatura cu firme particulare on obicctc dc vInzarc. Fiecare
produs at industrici culturii devine propria lui reclam.
Cu toate acestca, caracteristicile care marcascrA la Inccput transformarea litera
turii inn--un bun de consum sint mentinute in cadrul acestui proces. Industria culturii
ii are propria ontologic, un eafodaj de catcgorii de bazA, rigid conscrvatoare, care
pot fi obinutc. de exemplu, din romanele comcrciale cnglezcti din cca dc-a doua
jumtatc a sccolului at XVII-lca i prima jumAtatc a secolului al XVIII-lea. Ceea cc se
pretinde a fi un progres in industria culturii rAmine, de fapt, o simplA deghizarc a
accborai aspecte eterne; peste tot, schimbarile maschcazA o schema care s-a schimbat
tot atit de putin ca i insui motivl profitului.
Astfcl, cuvintul ,,industric nu trebuic sa fic luat literal. El se refer la standar
dizarea Iucruiui Insui ascmenea filmului western, familiar flecrui spectator dc
film i la rationalizarea tehnicibor de distributie, i flu strict la procesul de producic.
Dei in film, care este sectorul central al industriei culturii, procesul de producie se
258

Reconsiderarea industrici culturji

ascamAn cu modurile tehnicc de opcrarc din cadrul diviziunii Lrgie a muncii

1
implicarea mainibor i separarea muncitorilor de mijloacele de producie exprimate
In conflictul peren Inn-c artitii activi in industria culturii i acei care o controleaz
formele individuale dc productic nu mai sInt menpnute. Fiecare produs Ii aioga un
aer individual; individualitatea insi scrvete Ia reafirmarea idcobogiei. Acum, ca
Intotdeauna, industria culturii este in ,,scrviciul celci dc-a n-cia persoane, mentrnmn
du-i afinitatea cu declinul procesului de circulalic a capitalului, cu comcrtul datontA
cAruia a aprut. Mai ales ideobogia ci face uz de imaginea starurilor. metodA impru
mutatA din arta individualA i din exploatarea ci comercialA. Cu cit sint mai dezumani
zate metodele de operare i continuturile, cu atIt mai mutt succes va avea industria
culturii in propagarca unor personalitap considerate marl. Ea cstc industriala mai mutt
in sens sociologic, In incorporarea formelor industriale de orgaruzare chiar i aCOlO
unde flu estc produs nimic ca In raionalizarca muncii de birou decit In sensul pro
duceril realc a unui lucru prin raonalitate tehnologica. In consecina. lipsa de investi
i In industria culturii provoac crize in acele ramuri considerate mnvechite dc cAn-c
noile tehnologii, ceca cc, de multe on, duce Ia schimbAri in bine.
Conceptul de tehnicA In industria culturii este identic numai ca nume cu tehmca
In opercie de art. In accasta din urmA, tehnica se preocupA dc organizarea internA a
obiectului iflSui, Cu bogica sa interioarA. Din contra, tehnica industnci cultunii este. de
la Inceput, una a distnibupei i a producerii mecanice, i de aceca rAmine mntotdeauna
exterioarA obiectului. Industria culturii ii aflA un suport ideologic In msura In care
se aprA de potenalul tehnicilor continutc in produseic ci. Ea triete In mod parazitar
din tehnica extra-artisticA a productiei materiale de bunuri. frA sA ia in consideratie
obligaia fatA de Intregul artistic intern implicat pnin funcponalitatea 1w (Sachlichkeit).
dar I cu privire Ia legile formaic cerute de autonomia estetic. Rezultatul pentni
fizionomia industriei culturii cstc In esent un amestec de duritatc i precizie fotogra
ficA pe de o parte, i de rcziduuri individuale, sentimentalism i romantism dispus ra
ional pe de altA parte. AdoptInd viziunea lui Benjamin asupra operel de art tradipo
nale ca find echivalentA conceptului de aura (prczcna a ceva cc nu este prezent).
industria culturii este dcflnitA prin faptul c ea flu opune neapArat un alt principiu
aceluia al aurei, ci mai degrabA pAstreaza din aurA doar o ceatA. Cu ajutorul acestor
mijloace, industnia culturii Ii trAdeazA propniilc abuzuri ideologice.
A devenit o obinuin1A pnintre oficialitAple din cultura ca i pentru sociologi sA
avertizeze Impotriva subestimrii industrici culturii concomitent Cu indicarea impor
tantei covIritoare a acesteia In dezvoltarea contiintei consumatorilor. Trebuie luat
In serios evitInd, totui, un anume snobism cultivat. Industria culturii estc importantA
ca moment spiritual care dominA in prezent. Onicine ii ignorA influcnta, din scepticism
fa{ de matenialul pe care aceasta 11 prezintA oamcnilor spre consum, ar fi naiv,
Totui, existA i o undA de pesimism In ceea cc privete avertismentul dc a o lua in
serbs. Din pricina rolului ci social, anumite intrebAri stInjenitoare in pnivina calitATii.

259

THEODORADORNO
a adevrului sau lipsei de adevr i al nivelului estetic al emisiunilor industriei culturii
sint reprimate sau chiar exciuse din aa-numita sociologic a comunicArii. Critica este
acuzatA ca-i caut refugiu Intr-un ezoterism arogant. Ar fi bine, in primul rInd, s
indicm dubla semnificatie a importanei care trece treptat In ccl al lipsei de interes.
Amestecul dintre estetic i anumite aspecte de comunicare reziduale duc arta ca
fenomen social nu ctre statutul ci de drept, In opoziie cu snobismul artistic, ci mai
urInd catre o diversificare a modurilor In care i
5 poate apara consecinele social.
Importana industriei cuLturii In formarea spiritual a maselor nu este o dispens in
vederea reflectrii asupra legitimrii ci obiective, a esentei ei, acordat de ctre o
5tiina care se consider pragmatica. Dimpotriv: o astfel de reflectare devine nece
sara exact din acest motiv. S iei industria culturii in serios a.a cum importana ci
rcat o cere inseamn s o abordezi Intr-un mod critic, flu s dai inapoi in fala caracte
rului ci monopolist.
Printre acei intelectuali nerbdtori sa realizeze o reconciliere cu acest fenomen
i pregtii sa gseasc o formula de expresie atit a rezervelor br Impotriva acestuia,
.1t 5
i a rcspectului br fatA de puterea lui, predomin un ton de tolerant ironic i asta
dac flu au creat deja un nou mit al secolului a! XX-lea. L.a urma urmebor, suslin acei
intclectuali, toat lumea tie despre cc este vorba
romanele de duzin, In filmele
In
rnterzise i In serialele de televiziune, In sfaturile date cebor parsii 5
i In horoscoapele
aprute in media scris. Toate acestea flu fac ins nici un ru 5
i sInt, suspn aceia5i
intelectuali, chiar dernocratice o data cc rspund unei cereri, fie ea 5
i una indus. Ele
aduc, de asemenea, tot felul de binecuvlntAri, cum ar fi, de exemplu, asimilarea de
informapi, sfaturi 5
i reducerea stress-ului i formarea modelelor de comportament.
Desigur, aa cum a dovedit-o oricare dintre studiile sociologice preocupate de mAsu
rarea a ceva atIt de elementar precum nivelul de informare politic a publicului, for
marea acestuia este slab on indiferent. Mai mult, sfatul pe care ii primim din mani
festrile industriei cultunii este lipsit de contiflut, banal sau, mai ru, chiar modelele
de comportament insele sInt ru5inos de conformiste.
Ironia acestei relaii dintre indivizii docili i industnia cultunii flu se opretc aici.
Sc poate presupufle c i constiinta consumatoribor ini51 este ImpritA Iritre distraclia
prescrisA, simibar celci furnizate de industria cultunii i o indoial flu prea bine
ascuns in legtur cu binefacerile acestein. Expresia c ,,lumea vrea sA fie minpt
devine mai adevrata decit s-a intentionat vreodat. Oanienii nu numai c sInt tentai
s se base Inelai, ci prefera o decepie care este ccl puin transparenta pentru ci, dac
i
aceasta Ic garanteaz chiar i cea mai efemer rAsplatA. Si se foreaz s-i n gura 5
ochii Inchii cu privire la ceea cc le este ofenit, tiind bine scopul pentru care au fost
create produsele care i se ofer. Fr s o admit, simt cA vieple br ar fi cu totul into
ierabile de indat c nu s-ar mai putea agaa de aceste satisfacii, care de fapt nici flu
exist in realitate.
260

Reconsiderarea industriel culturii

Cea mai ambitioas aparare a industrici culturii Ii celebreaz astzi spiritul.

care poate fi foarte bine numit ideologie, factor ordonator. Intr-o lume hautic ea
furnizeaz fijntelor umane ceva asemntor unor standarde de orientare. ns ceea cc
aprtonii ci ii imagincaz c este pstrat de
ctre
industria
cultuni este dc fapt intru
totul distrus de aceasta.
Filmul
color
demoleaz
vechea
tavern genial Intr-o msur
mai mare decit au fcut-o vreodat bombele: filmul 1
i extermin propria inlagf Nci
5
o zona, transpus in filmele care o slvesc, flu poate supravieui o data ce caracterul c
unic, datorit cAreia prosper, este schimbat vreun feb de o copiere Ia scar.
Ceea Ce poate 1 numit in mod legitim cuitur a incercat, ca o expresie a sute
rinei i contradictiei, s menpn o legturA Cu ideea unei viep mai bune. Cultura flu
poate reprezenta nici categoriile ontobogice, nici categoriile convenonale cu care
indusiria culturii drapeaza ideca unei vieti mai bune, ca 5
i cum realitatea existcnt ar
fi o viaA bun 5
i acele categorii ar fi adevrata ci vaboare. Dac rspunsul reprccen
tantilor industriei culturii este c aceasta flu ofer deloc arta. aceasta este ideologia
prin care ci scap de responsabilitate fat de cci care be asigur supravleuirca: lumea
afaceribor. Nici o nedreptate nu este Indreptata vrcodat, dIndu-se aceast expiicae.
Apelul fcut pentru ordine, rara o specificare anume, este fr rost: apeici
pentru respectarea normebor, Far ca acestea s fie luate In serios, este Ia fel de fr
rost. Conceptele de ordine pe care industria culturii Ic imprim in con5tiinta oameni
br sInt Intotdeauna acelea ale status quo-ului. Ele rmIn necercetate, neanalizate si
presupuse, chiar dac aceste concepte flu mai au substantA nici macar pentru ce care
le accepta. In contrast cu imperativub kantian, imperativub categoric a! :ndustriei
culturii nu mai are nimic in comun cu bibertatea. El proclam: trebule s tc confr
mezi, FarA sa p se spun fata de cc anume; sa te conformezi fata de ceca cc oricum
exist i f de ceea cc este oricum crezut de ctre oricine ca reflex al putcrii i omni
prezenei acestui imperativ. Puterea ideologici industriei culturii a determinat inbocui
rca contiintei de ctre confirmare. Ordinea care rezult nu este niciodata confruntat
Cu ceea cc pretinde ea s fie Ori Cu interesele reale ale oamenibor. Ordinea. oricum. flu
este bunA In sine. Ar fi astfeb doar dac ar fi o ordine bunA. Faptul cA industria cultur
flu este contient de aCest lucru i preamarete ordinea, teoretic. este mrturia :psci
de putere i adevr a mcsajelor PC care Ic transmite. In timp cc pretinde c 11 conduce
pe cci derutap, nu face decit s-i amgeasc prezentIndu-le false conflicte pe care ci
Ie vor adopta In schimbul conflictcbor proprii. Ea le rezolv conflictebe doar in apa
rcnA, Intr-un mod in care acestea cu greu pot fi rezolvate In viafa real. In cadrul pro
cesului de produpe a! industhei culturii, oamenii au necazuri doar de genul aceiora
din care pot fi scoi nevtmap; i apoi, intr-o armonie de fatad, ci sInt rcconciliabi
cu universalul ale cArui cereri ic-au experimentat [a Inceput ca pe ceva care nu sc
poatc muba pe interesele br. In acest scop, industria culturii a dezvoltat formule care
ajung chiar 5
i In astfel de zone nonconceptuale, precum instruirea muzical ncspccia

261

THEODOR ADORNO

este unul de anti-iluminism, in care. aa cum Horkheimer i cu minc am notal.

iluminismul, adic dominarea tehnic progresiv a naturii. devine decepe in rnasi i
este transformat intr-un mijloc de ingradire a contiintei. Acest efect impiedic dc.oE
tarea indivizilor autonomi, independeni care judcc t decid in mod contient peritru e
inii. Accasta ar fi, oricum, conditia premergtoarc pentru rcalizarea unei societn
democratice. care are nevoie de adulti care s-au maturizat tocmai pentru a o sustine i
dezvolta. Dac masele au fost In mod incorect bLamate de sus ca find simple mase
industria culturii flu este mai puin responsabil de a be fi transformat in mase i apo a Ic
fi dispreuit in timp cc obstructionau emanciparea pentru care flinbele umane sint atit de
pregtite pe cit Ic permit forele productive ale epocii.

Reconsiderarea indusirzei culrurii

263

lizat. Si aici intrm Intr-un fel de ,,ambuteiaj ritmic, care poate fi rezolvat imediat
prin triumful msurii de baz.
Chiar i apartorii ci 1-ar contrazice Cu greu PC Platon care suslinea c ceea ce
este, in mod obicctiv i intrinsec neadevrat flu poate fi, In mod subiectiv, bun i
adevrat pentru fiin{ele umane. Produsele industriei culturii nu sint nici ghiduri pentru
obinerea unci vieti mai bune i nici o nou arta a responsabilitii morale, ci mai
curind indemnuri de Inclcare a Iiniei dincolo de care se aflA cele mai putemice inte
rese. Consensul pe care ii propag IntArete autoritatea oarbA, opac. Dac industria
culturii flu se msoar prin propria ei substantA i logicA, ci prin eficacitatea ci, prin
pozia ci In realitate i prin pretenii1e ci explicite, dac punctul central al unei pre
ocupari senoase se afl in eficacitatea la carc ea face Intotdeauna ape!, potenialu1
cfectului ci devine dubLu. Acest potenpal st In promovarea i expLoatarea slbiciuni
br ego-ului la care sInt condamnati membrii lipsi de putere ai societlii contempo
rane. Contiina br este dezvoltat in mod retrogresiv. Nu este o coincidenA c cinicii
productori ai lilmuIui american au fost auzi;i spunind c filmele br trebuie sa ja in
consideratie nivelul celor In vIrst de unsprezece ani. FAcInd acest lucru, le-ar plcea
foarte rnult sa-i transforme pe adu1 In copii de unsprezece ani.
Este adevrat c nici critica atent flu a demonstrat, pIn acum, existena
vreunui caz fr fisuri care s dovedeasc efectele regresive ale produscior specifice
industriei culturii. Nu este nici o Indoial c tin experiment proiectat cu imaginaie
poate reahza acest lucru cu tin succes mult prea mare ca s le convin puternicelor
interese financiare implicate. In once caz, se poate sustine frA ezitare c picturile
mici reuesc s stiipung i pietrele, In special de cInd sistemul industriei culturii
care inconjoarA masele abia dac tolereaz vreo deviere, repetInd Ia nesfirit aceleai
forme de comportament. Doar neIncrederea din adincul subcontientu1ui br, ca ultim
reziduu al diferenlei dintre art i realitatea empiric In modelarea spiritual a mase
br, explic de cc flu au fost In stare, nici macar unul, sA Izfleleag i s accclte lumea
aa cum este ea construit pentru ci de industria culturii. Chiar dac mesajele ci erau
fcute cIt mai inofensive cu putinA, in nenumrate ocazii ele flu se dovedesc deloc
iflofensive. Dac un astrolog ii Indeamn pe cititorii si s conduc cu grij Intr-o
anumitA zi, acest lucru flu face, cu sigurana, ru nimnui; ci vor fi totui rnarcai de
stupefacia c un sfat, care este valabil zi de zi i care este, de aceea, prostesc, are
nevoie de aprobarea astrebor.
Dependena i servitutea uman, aspectul ters al industhei culturii, ar putea fi cu
greu mai corect descris decIt a fost de ctre un american intervievat care era.de parere c
dilemele epocii contemporane s-ar sfiri dac oamenii ar urma pur i simplu exemplul
personalitAbor de seam. In msura In care industria culturii provoac un sentiment
pozitiv c lumea se afl exact in acea ordine sugerat de industria culturii, rAsplata pe
care aceasta o pregtete pentru oameni e falsL lipsindu-i pinA lit urm de acea fericire
pe care, In mod atit de in.eltor, o proiecteaz. Efectul de ansamblu al industrici culturii
262