INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROJECTARE, ‘$I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII Biroul executiv DECIZIA Nr 34 din 17 martie 1981 PRIVIND APROBAREA ,INSTRUCTIUNILOR TEHNICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE DIN PROFILE CU GOLURI IN INIMA“, INDICATIV P.74-81 Avind in vedere art. 5 litera d din Decretul Consiliului de Stat nr. 170/1976 pentru organizarea si functionarea Institutului central de cercetare, proiectare gi directivare in constructii, dvi- zul CTE nr. 108 din'4.I11.1981 si referatul nr. 1358 din 19.3.81 al Directiei directivare, norme, normative, prescriptii, Biroul executiv al Consiliului stiinfific al Institutului cen- tral de cercetare, proiectare si directivare in constructii emite urmitoarea 5 DECIZIE: 1. Se aproba ,,Instructiunile tehnice pentru proiectarea con- structiilor metalice din profile cu goluri fn inim&”, avind indica~ tivul P.74-81, 2, Instructiunile tehnice aprobate Ja pet. 1 intri in vigoare Ja data publicirii in Buletinul constructiilor. La aceeasi dati inceteazi valabilitatea ,,.Instructiunilor teh- nice peutiu proiectarca constructiilor metalice din profile cu go luri in inimi“, indicativ P.74-73, aprobate cu ordinul IGSC nr. 17 din 26 februarie 1974. PRESEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL, Ing. VALERIU CRISTESCUINSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE DIN PROFILE CU GOLURE IN INIMA Ww P. 74-81 1, PREZENTAREA GENERALA A PROBLEMEI 1.1, Generali 1.1.1, Prezentele instrucfiuni tebnice se refer’ la proiecta~ rea elementelor de constructii metalice, alcituite din profile me- talice care au goluri in inima. 1.1.2, Prevederile cuprinse in aceste instruetiuni tehnice se referi pe de o parte la profilele ajurate cu goluri in inim, precum gi la orice grind& cu sectiune dublu T sau U avind practicate go- lari in inima. 1.2, Tipuri de profile cu goluri in inima 1.2.1, In constructiii metalice se intilnesc grinzi de sectiune dublu T sau U avind practicate, cu anumite scopuri, goluri in inimi, precum $i grinzi ajurate realizate din profile laminate du- blu T’sau U in scopul miririi caracteristicilor lor geometrice. 1.2.2. Profilele ajurate (expandate, evazate, fagure), se fa- bric& din profile laminate dublu T sau U in scopul maririi inal fimii profilelor si implicit a caracteristicilor geometrice a seciu- nii transversale. Dupa forma golurilor ele pot fi de doua feluri, cu goluri hexa- gonale si cu goluri circulare. Elaborate de: INSTITUTUL CENTRAL PROIFCTARE $1 DIRECT! ‘JU FILIALA DE CERCETARE $I PROIECTARE TIMISOARA prin INSTITUTUL POLITEHNIC ,,TRAIAN VUIA“ ‘TIMISOARA CATEDRA DE" CONSTRUCTIL METALICE. Aprobate de ICCPDC cu decizia nr, 34 din 17 martie 1981 1.2.3. Profilele ajurate cu goluri hexagonale se obfin trasind pe inima profilelor dublu T sau U 0 linie in zig-zag (fig-1-1.a), in lungul cireia se face tiierea inimii, dupa care se face resudarea celor dowd parti pe lungimea de contact ,,b," dup ce in prealabil una din pirti este deplasata cu o jumitate din pasul de taiere (fig.1.1b), profilele avind goluri hexagonale in inima. Daca intre cele dou’ jumitati se intercaleazA plicute de grosimea inimii, se obfin profile cu goluri octogonale (fig.1.1.c). 1.2.4. Pentru obfinerea profilelor ajurate cu goluri circulare se traseazi pe inimile profilelor laminate un sistem de patru li- nii orizontale paralele cu axa profilelor (fig-1.2a). Liniile exterioare ,1" definesc inaltimea profilelor T din dreptul axului golurilor a” jar cele interioare ,.2“ servesc pentru fixarea pozifiei centrelor ,,c"" a semicercurilor care se traseazi. 4 mI K-20 d = “fo . 11. Modul de obtinere a profilelor ajurate cu goluri hexagonale si ortogonale,a) > H'22(Rea deny eo | Fig. 12. Modul de obfinere a profilelor ajurate cu goluri cireulare ‘i ovale. Distanta dintre centrele ,,c” a semicercurilor de pe aceeasi Jinie ,,2" este egali cu pasul golurilor. ‘Se traseazi apoi semicercurile ,,3", avind centrele alternativ pe liniile interioare 2" de sus si de jos. Intre capetele a doud Semicercuri consecutive cu centrele pe aceeasi parte se formeazi ‘coardele ,,4" care vor constitui lungimile de contact ,b.", pecare se Tesudeaza cele doua jumatiti. Se taie apoi inima profilelor dup& semicercurile 3" si dup coardele ,,4", dupa care se resudeazi cele dowi jumatati pe lungi- ‘mea de contact, una din cele dow pirti find deplasat& in prea- Tabil cu o jumatate de pas (fig.1.2b). $i in acest caz se pot inter- ala plicute intermediare intre cele dou’ parti obtinindu-se pro- filele ajurate cu goluri ovale (fig.1.2c). 1.2.5. Profilele ajurate prezint’ importante avantaje eco- nomice in comparatie cu profilele laminate din care se fabrici datorit’ caracteristicilor geometrice mult mai mari la aceeasi greutate cu a profilelor laminate. 1.2.6. Materialele folosite pentru profilele ajurate, trebuie sh indeplineasc& calititile cerute de STAS 10108/0-78. Electrozii entru sudarea celor dow pirti vor satisface conditiile’cerute in TAS 1125-76. . Rezistentele de calcul se vor lua conform prevederilor STAS 10108/0-78. 2. CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE PROFILELOR AJURATE CU GOLURI IN INIMA 3.1, In calculul profilelor ajurate cu goluri fn inimi se uti- lizeazi caracteristici geometrice ale sectiunii transversale a profi- lului T din dreptul golurilor si ale sectiunii transversale intregi din dreptul golurilor si plinurilor. 3.2. Calculul caracteristicilor geometrice ale sectiunii trans- versale presupune alegerea corecti a dimensiunilor de ajurare (de tAiere a inimii) in vederea obfinerii solugiei optime, din punct de vedere al caracteristicilor geometrice maxime. 3.3. Dimensiunile de taiere se aleg in functie de in’ltimea ,h" a profilului laminat dublu T din care se fabric astfel (fig.2.1). 3.3.1. La profile ajurate cu goluri hexagonale7 ALW ig Pre. TH” Secfiunea:2-2 FIG 2.1 Corecteristici grometrice a: protilelor ajurate cu goluri nexagonale Inaltimea ,,a“ a profilului T din axul golului: — la grinzile la care momentul incovoietor si forfa tiie~ toare sint maxime in sectiuni diferite (2.1) — la grinzile la care momentul incovoietor si forfa tiie- toare sint maxime fn aceeasi sectiune (2.2) 2. Pasul ,,p" al golurilor egal cu distanfa dintre axul a doud goluri consecutive: — la grinzile la care momentul si forja tAietoare sint maxi~ me in sectiuni diferite: pHidhs 18h (2:3) |. = Ie grinzi la care momentul si forfa tiietoare sint maxime in aceeasi sectiune poiAhei7h (2.4) 3. Lungimea de contact ,,b," pe care se sudeazi: — la grinzile la care momentul si forfa taietoare sint maxi- me in secfiuni diferite: hk p = + sau 5, z 2.5 x 5 (2.5) — la grinzile la care momentul si forfa taietoare sint ma~ xime fn aceeasi sectiune (2.6) (2.7) Celelalte dimensiuni ale profilelor ajurate rezulti din fig. 2a. 3.3.2. La profilele ajurate cu goluri circulare 1, Indlfimea a" a profilelor T din axul golurilor (fig. 2.2) + Ja grinzile’ cu momentul si forfa taietoare maxime in sectiuni diferite A Cee (2.8) 65 —'la grinzile la care momentul gi forta t&ietoare sint ma- xime in aceeasi sectiune Aes (2.9) 5 Fig, 2.2, Caracteristici geometrice a profilelor ajurate cu goluri circulare,2, Distanta_n" (fig. 1.2a) dintre Liniile orizontale 1 si 2 in functie de care rezult& lungimea de contact, se alege: = pentru grinzi la care forta tiietoare si momentul sint maxime in sectiuni diferite: sates (2.10) — pentru grinzi la care forta tiietoare si momentul incovo- ietor sint maxime in aceeasi sectiune A 30 ” (2.11) 3. Inilfimea plicutelor intermediare ip" in re- mie plicut re ,jtp” se alege din re- 4. Celelalte dimensiuni reaulta din fig. 2.2 sau din relatiile: R= h—(a +n) (2.12) b, = 2VnQR—n) (2.13) p= 2R +b, (2.14) 5, Coordonatele unui punct curent de pe conturul circular al golurilor « si 8 ; a= RI — cose) (2.15) @=Rsing (2.16) unde 9 este unghiul dintre axul vertical si raza corespunzatoare punctului curent. 6. Inilfimea ag" a secfiunii transversale verticale 7, din reptul punctului curent de pe conturul golului, definit prin unghiul 9 $i coordonatele a si 8 este ag=ata=a+ R(l—cos 9) (2.17) 7. Inalfimea a “a sectiunii T inclinate, dupa raza curenté definiti prin unghiul ¢: (2.18) coup Toate aceste valori sint calculate pentru dimensiunile uzua- Je ale profilelor ajurate in tabelele din anexele 4 si 5. 10 4. Caracteristicile geometrice ale’ secfiunii transversale © <7 ain axul vertical al golurilor (pozifia centrului de greutate = ty aria A,, momentul de inerfie J, si modulul de rezistenfa 41) sint date in tabelele din anexele 3 5i 4. 3.5. Caracteristicile geometrice ale sectiunii inclinate a profilelor cu goluri circulare de indlfime ,,a," definit’ prin un- ghiul @ pot fi calculate cu relatiile: (2.19) (2.20) (2.21) in care A3, 19 si WS sint aria, momentul de inertie si modulul de rezistenta ale sectiunii verticale a profilului 7 din dreptul punctului ,,i” de pe conturul golului, definit prin unghiul ¢ si coordonatele « si 8 care sint date explicit in anexa 1. 3, CALCULUL ELEMENTELOR CONSTRUCTIILOR METALICE SOLICITATE LA INCOVOIERE, DIN PROFILE CU GOLURI IN INIMA 3.1, Calculul grinzilor solicitate la incovoiere avind goluri hexagonale in inima, ponadahiky, Glewlul de recistensa a talpilor én dreplul golurilor hexagonale din inimé. 3.1.1.1. Grinzile realizate din profile cu sectiunea dublu T sau U, deci simetrice fati de axa x-x si avind goluri hexagonale in axa longitudinal a inimii, solicitate la incovoiere, se calcu- eazi la efectul momentului incovoietor si al forfei thietoare. 1.2. Sectiunea in care se face verificarea grinzii este sectiunea minimi a profilului 7 din dreptul golurilor avind inal- fimea a", pentru care se folosese notatiile din fig. 3.1. itMomentul M i fora tiietoare T' din relatia (3.9), se calcu- leazi finind seama si de coeficienfii de incarcare din metoda stirilor limita, iar rezistenta de calcul R se ia conform STAS 10108-78. 3.1.1.8. Coeficientul conditiilor de lucru m, de majorare a rezistenjei de calcul, se ia astiel: a) Daci lungimea ,,b," a porfiunii de sectiune constant din dreptul golurilor este b,<-& pentru m se vor lua valorile: m= 1,15 + 1,20 pentru incircéri uniform distribuite; m= 1,10 + 1,15 pentru incircari concentrate; « ‘b) Daci lungimea 6, > + pentru m se va lua valoarea: m = 1,0 indiferent de natura incircirilor. 3.1.1.9. Variatia eforturilor unitare normale oy din moment este cea din fig. 3.24, op din forta tdietoare este data in fig. 3.2b, iar efortul unitar insumat o, calculat cu relatia (3.8) este prezen- tat in fig. 3.2c. 3.1.1.1. Verificarea efortului unitar normal insumat cu re- lafia (3.9) este usor de facut in cazul cind cele doua solicitiri, omentul incovoietor si forta taietoare sint maxime fn aceeagi sectiune, cum este cazul la _ — grinzile in consola, la care M int maxime in incas- trare pentru orice incircare, iar verificarea se face in dreptul golului cel mai apropiat de’ incastrare; . — grinzile simplu rezemate incarcate cu una sau dou’ forte concentrate simetrice, cind verificarea se face in dreptul golului cel mai apropiat de forta concentrati; Ou Gr GGG, i "LE F16 3.2 Verictia etorturior unite normale GyGy 1 Os Gu-Br fo grinty ojwote eu golurh hexagon 14 . — grinzile continuie, la care momentele si forfele taictoare sint maxime pe reazemele grinzii, verificarea facindu-se in drep- tul golurilor aliturate reazemelor. 3.11.11. In cazul grinzilor cu fincdrcari oarecare, la care “ momentul incovoietor $i forta tiietoare nu sint maxime in acceasi " sectiune, verificarea efortului insumat o, cu relatia (3.9), este mai greu de ficut, intrucit nu se cunoagte golul in dreptul ciruia efortu] unitar insumat o este maxim. In aceste conditii trebuie gisiti in prealabil abscisa z a sectiunii din lungul grinzii unde Gy + op este maxim%. Aceasti abscisi poate fi gasit’ pentru fncirciri simple, anulind derivata efortului insumat ¢ = oy -+ +} ep in raport cu abscisa z 3.1.1.12. Pentru o incircare uniform distribuit’ efortul oz dintr-o sectiune de abscisi 2” are valoarea: a= se ([F ~H ta (f—s)| (3.10) ~ yoo [2 ~ iar derivata lui ¢z este: a Gaya (EP) (ay care anulati conduce la abscisa z: rat, ret (3.12) iar efortul maxim din aceasta sectiune rezult& inlocuind abscisa z fn (3.10): (3.13) 3.11.13. Pentru incircari oarecare, distribuite si concen- trate sau cu momente direct aplicate, sectiunea in care efortul insumat ¢ este maxim se poate rezolva pe cale grafic’ astfc — se traseazi diagrama de momente la o anumit& scari, de o parte a unei lini de referinti paraleli cu axa grinzii, iar de cealalti parte a acestei linii se traseazi diagrama aT, la’ace- easi scar‘; — se duc apoi paralele la linia forfei tAictoare tangente la diagrama de momente. In punctele de tangen}i suma M + aT’. deci si oy + op este maxima. (fig. 3.3). 15 [epee Leite ney QHy =P Q2T + Q) din (2M). = 0 (3.18) 3.1.2.4. Efortul V,, produce efortul unitar normal oy, iar cfortul H,, care se reduce la‘o forfa si Ja un moment local, di nastere aun efort unitar normal o,, $i unul tangential zy, care vor fi maxime in sectiunea A-A (fig. 3.4) si au valoarea =e 2 _ 3.19) or Ay 2{be+2eld 6 » Ma 23 *Y ary 3.20) Oe deseo CT TO) ed 4, 3 ; ay = 15 2 32 ar + 3.21 1 1S a Tite bad ee in care: Am si Wm sint aria si modulul de rezistenta a montan- tului in sectiunca A; d, p, %, Yq, be $i ¢ se iau conform fig. 3.4 3.1.2.5. Conditia de verificare a montantului se serie sub foyma urmitoare: Gun = Ver + Oa FS aa SR. (3.22) 3.1.2.6, Daci forfa t&ietoare este constanti, lucru ce se in~ timpli cind nu existi incirciri distribuite, in relafia (3.22) se face Q = 0. 3.1.3. Caleulul deformafiilor la gri . Sigeata grinzilor cu goluri in inim& trebuie caleu- lati din efectul momentului incovoictor si al forjei taietoare cu relatia: ile cw goluri tn inima. fetutt (3.23) in care fy — este Sigeata din moment, iar fp — cea produsi de forta tiietoare. 3.1.3.2. Sigeata produsi de momentul incovoietor se cal- culeazi cu relajia: a fy =o Mee (3.24) Ele wat in care @ —este un coeficient functie de sistemul static si de felul incircarii (pentru o grind’ simplu rezemat& cu incdrciri 18 uniform distribuite @ = 5/48); Myex— este momentul incovo- ietor maxim, !— deschiderea grinzil, E — modulul de elastici- tate si 7x med — momentul de inertie mediu intre cel din dreptul golurilor si plinurilor (anexa 4.1). + 3.1.3.3. Stgeata produsi de forfa tiietoare se poate calcula, considerind un panou de lungimea pasului ,,6 si insumind pe jumitatea Iungimii, rezultind relatia: L | (325) = ertor|m(_% 4 1). pe ( fr Pp eG can) T= \F etm in care: Ip, Ay. I, i Am sint momentele de inerfie i aria profile- Jor T si a montantilor. 3.1.3.4. Sigeata totali a grinzii din momentul incovoictor si forta tietoare se poate calcula in practica cu relatia: Sm bythy = hyo “ae < fa (3.26) 3.1.3.5. Coeficientul #, tine seama de sporirea sigetii din momentul incovoietor datoriti actiunii forfei taietoare si are valorile din tabelul 3.1. Tabetut 3.1 id fanchie de deschiderea 1" Nr. Felul incSrefitor ! oe grinalof cu gota | 46 | 7-8 [830 |10—1}2—19) >is 1 | tnotiredsi uniform distribuite 1,06 | 1,04 aaa] yan 3.1.3.6. Sageata admisibili fa" se va lua dupa prescrip- fille STAS 10108/0-78. 3.1.4. Verificarea stabilitafii montantilor grinzilor cu goluri in inima 3.1.4.1. Incercirile experimentale au aratat ci distrugerea grinzilor cu goluri in inimi se poate produce si prin pierderea stabilititii montantilor. ‘ 193.1.4.2. Dac& raportul dintre iniltimea montanfilor consi- derati egali cu distanfa y, si grosimea inimii satisface conditia: Yo 24 2.30] (.27) atunci nu este necesara verificarea stabilitatii montanfilor (Re — este limita de curgere a ofelului). 3.1.4.3. Pentru verificarea stabilititii _montantilor in re- giunea cu forta tiictoare maxima, se calculeazi o fort thietoare critic’ cu relatia: (3.28) fin care: uy =) (3.29) Y= (be + 26) (B5—) 8:30) sint m&surate in mm; d, 2, yo sint dimensiuni ale profilului, iar 2, = Yon toate fiind exprimate in mm. ‘De asemenea, se calculeazi o fort tlietoare elastic& cu relafia: Ayolbe +2 Re (3.31) din incovoierea montanfilor si Ade et? R, (3.32) ? din conditia de forfecare a acestora. In aceste relatii dimensiunile se iau in mm, Re in daN/mm*, iar forfa thietoare T rezult& in daN. 3.1.4.4, In aceste condifii verificarea stabilitifii montan- filor, dack conditia (3.27) nu este indeplinita, se face cu relatiile urmatoare : Ym P< Ti sau Th dact TY si ThE Te (3.33) yal 8-10] etl iegetior ernst | 46 | 6s o- - -u 1 | Uniform alstribuite 108 | 1,07 | 106 | 105 | 104 | 103 106 104 108 2 | Concentrate nas | 112 293.2.4. Verificarca stabilitafii montanpilor grinzilor ajurate cu goluri circulare 3.2.4.1. Pierderea stabilitifii montantilor se verifici pentru aceleasi motive si in acelasi mod ca si la grinzile din profile aju- rate cu goluri hexagonale. 3.2.4.2. Daci raportul dintre i (fig. 3.9) si grosimea inimii satisface re Iimea montantilor yp tia: <= (3.55) a pentru grinzile cu goluri ovale respectiv cele cu goluri circulare, atunci nu este necesari verificarea stabilititii montanfilor. 3.2.4.3. In cazul cind conditia 3.55 nu este satisficu verificarea stabilititii montantilor este necesar si fie facut. fn acest sens se calculeazi forta taietoare critic’ cu relat: Ty ar yar (3.56) in care , U, &0,90R + 0,43 b, Vy 0,29R + 0,05 6, (3.58) R fiind raza golurilor 4, este litimea montantilor, iar celelalte dimensiuni se iau conform fig. 3.9. 3.2.4.4. La fel forfa tiietoare elastic’ se caleuleazd cu re~ lafiille: = eet din incovoiere (3.59) Th= mink din forfecare (3.60) Condifiile de verificare se scriu si in acest caz sub forma: tar T % (4.19) 34 € (4.9) sau (4°10) si Ayr definit de (4.16) care: % cocficientul de flambaj al’ barei determinat cu 2, aur. 4.1.2.5. In afara verificirilor de la 4. gi A124. se ‘mai face si o verificare de stabilitate a ramurii celei mai compri= Ny + Ny-cu relatia: yw —— , iar condifia de verificare poate fi serie’ gun forma: 6 (F+4) OF TA CR (4.22) 35a) Roos Fig. 42, Solicitdrile elementelor ajurate cu goluri circulare supuse la incovdiere cu compresiune fn care 0 $i A se calculeaz’ eu relafiile (3.42) si (3.43) 4.2.1.4. Avind in vedere faptul ci la elementele s tate la incovoiere cu compresiune, eforturile unitare pe conturul go- lurilor nu diferi cu mai mult de (2 + 5)% de cele din axul go- lurilor, calculul acestor eforturi si verificarea lor se_poate face numai in sectiunea din axul vertical al golurilor avind centrul de greutate G,, utilizind relafia: co == (F+4)< R rise face si verificarea cu 4.2.1.5. In afara acestor verif relafiile (4.6) gi (3.15). 4.2.2. Calculul elementelor comprimate $i incovoiate la starea Himitd de stabilitate 4.2.2.1. Elementele solicitate 1a incovoiere eu compresitne formate din profile sjurate cu goluri circulare gi ovale, se pot considera formate din dowi ramuri legate eu pkicufe, ca si in cazul profilelor ajurate cu goluri hexagonale 3i ovale si rezulti ci verificarea stabilitapii se face cu aceleagi relatii: (4.8), (4.18), (4.19) 5i (4.20). ; 5.2.2.2. Cocficientul de zveltefe maxim Pqgs al barei va satisface relajia (4.21), in condifiile date Ia 4.1.2.5. 36 oe. #5. IMBINAREA GRINZILOR AJURATE CU GOLURL TN INIMA 5.1-1. Imbinirile intervin in cazul grinziler din profile aju- rate cu goluri in inimi, in primal rind la prinderea ‘celor dean irfi rezultate dupii tiierea inimii profilelor dublu T, in vederea ajurarii pe Tungimea de contact 6,, si in al doilea rind la fmbina tile de prelungire a profilelor ajurate, sau a altor profile cu goluri in inima. 5.2. Aledtuirea si calculul imbindrilor longitudinale a inimii pe lungimea de contact a celor dou parti 5.2.1. Imbinarea longitudinal a celor dowd jomititi obtinu- te dupa taierea inimii profilului laminat dublu T, in vederea aj rarii, se realizeazi cu suduri cap la cap cu sau fir’ prelucrarea marginilor 5.2.2. Sudura de imbinare longitudinal a celor dow parti Se executi pe toati Iungimea de contact ,,b," pe ambele fefe ale inimii. 5.2.3. Calculul acestei imbiniri consti in verificarea condi- fiei ca pe longimea de contact ,b," efortul unitar si nu depiseasci Pe cel de calcul al sudurii la forfecare. 5.2.4. Tinind cont de efortul Hm care ia nastere Ia ‘nivelul axului montanfilor, care se calculeaz cu relafia (3.18) si care da- 4 Q = 0 poate fi'scris sub forma (5.1) Pentru profile firi plicute intermediare si cu plicufe intermedia- te, verificarea sudurii se face in felul urmator: 2.2.5. La profilele cu goluri_hexagonale sau circulare care nu au pkicufe intermediare (fig. 5.1. $i 5.1.b) condifia de verifi. are se serie: Ya tm Ry (5.2) Ae in care: A, este sectiunea sudurii: A, = d-b (5.3) 37@) Fig, 5.1. Imbinarea longitu Daca se inlocuieste H, si As rezulti: wpe eh RY (5.4) aoa de unde se poate scoate conditia de verificare a lun tact 6, a grinzii mii de con- cp bape ( in care: Rj fiind rezistenga de calcul a sudurii cap la cap la forfecare. 5.2.6. La profilele cu goluri octogonale sau ovale care au $i plicufe intermediare se calculeaza din fora Hm un efort tanger fial cu relatia (5.4) siun efort unitar normal a, in sudura datorit faptului c& fati de sudura aflata la /ip/2 de ex, efortul Hm se redu- ce lao fort si la un moment. Efortul unitar normal se calculeazi cu relatia: Hacky 2.0m (5.6) a= in care: = Wm —modulul de rezistenti al montantului egal cu == jar Hm s-a inlocuit din 5.1 . 5.2.7. Verificarea sudurii la profilele cu plicute intermedia- re se face in acest caz cu relatia: Gn = VRP SS ui de pe contural golulai relafiile ©. 15) si (2.10) 51 care sine ardtate in anexa 1. Valorite Iui 0 5! 2 sint date in anexa 5. Nota: Anexele 34.1; 4.2;,5 se gisese la sfirgitul buletinutul