Chapter 1

Un capitol
1.1

Sectiunea21

c. D|f | = i|f |Im Df

D|f |i|f |Im Df
f
f
Demostratie:
Putem scrie D(|f |2 ) = D(|f | |f |) = |f |D(|f |) + |f |D(|f |) = 2|f |D(|f |)
Cum |f |2 = f f rezult
a c
a
D(|f |2 ) = D(f f ) = f Df + f Df = f Df f Df = |f |2

= |f |2 2iIm

Df
Df

f
f


=

Df
f

a ca D(|f |) =
Am obtinut astfel c
a2|f |D(|f |) = |f |2 2iIm Df
f de unde rezult
i|f |Im Df
f
d. D(argf ) = iRe Df
D(argf ) = iRe Df
f
f
Demostratie:
S
tim c
a logf = ln|f | + iargf.
Deriv
am relatia de mai sus n raport cu z si z is obtinem:
1 f
1 |f |
argf
=
+i
f z
|f | z
z
1 f
1 |f |
argf
=
+i
f z
|f | z
z
Inmultind prima relatie cu z, a doua relatie cu z si apoi scazand cele doua relatii
de mai sus avem:






1
f
f
1
|f |
|f |
(argf )
(argf )
z
z
=
z
z
+i z
z
f
z
z
|f |
z
z
z
z
1

CHAPTER 1. UN CAPITOL

f
S
tiind c
a z f
z z z = Df,
D(argf ) putem scrie:

|
(argf )
|f |
)
z |f
z (argf
=
z z z = D(|f |) iar z
z
z

1
1
Df =
D(|f |) + iD(argf )
f
|f |
i|f |Im Df
Df
f
=
+ iD(argf )
f
|f |
Df
Df
= iIm
+ iD(argf )
f
f


Df
Df
Re
+ iIm
+ iD(argf )
f
f
de unde rezult
a c
a
D(argf ) = iRe

Df
f

3. Dac
a h C 1 (R), atunci Dh(zz) = 0 si Dh(argz) = 0. Deci, functiile
constante pentru operatorul D sunt de forma h(zz), iar pentru operatorul D
functiile constante sunt cele de forma h(argz).
4. In cazul n care avem z = rei rezulta ca
f
f
1
= iDf si
= Df

r
r
Demostratie:


f
f
f
f
f
=
iz +
(iz) = i z
z
= iDf

z
z
z
z


f i f i
1
f
f
f
1
=
e +
e
=
+z
z
= Df
r
z
z
r
z
z
r
5. De asemenea avem:
|f |
Df
= |f |Im
,

Df
(argf ) = Re
,

f
|f | Df
=
Re
r
r
f

1 Df
(argf ) = Im
r
r
f

Demostratie:
S
tiim c
a |f |2 = f f
Deriv
am relatia de mai sus n raport cu si obtinem:
f
|f |
f
=f
+f
= f iDf + f iDf = i(f Df + f Df ) =



Df
Df
Df
= i(f Df f Df ) = i|f |2

= i|f |2 2iIm
f
f
f

2|f |

1.2. CONDIT
II DE INJECTIVITATE

|
Df
am n
Rezult
a c
a |f
= |f |Im f . Pornind de la logf = ln|f | + iargf , deriv
raport cu si obtinem:

1 |f |

1 f
=
+ i (argf )
f
|f |



1
1
Df

iDf =
|f |Im
+ i (argf )
f
|f |
f

6. Jacobianul functiei f C 1 (U ) este dat de

 2  2
 f 
 f 
Jf =    
z
z
Demostratie:
 u0
S
tim c
a Jf =  0x
vx


u0y 
= u0x vy0 u0y vx0
vy0 

 2




 f 
  = f f = 1 f i f 1 f + i f = 1 (fx + ify )(f x if y )
 z 
z z
2 x
y
2 x
y
4
7. Se verific
ausor c
a are loc relatia,
Re[Df Df ] = |z|2 Jf
Demostratie:
Df Df = (zfz zfz )(zfz zfz ) = (zfz zfz )(zf z zf z ) =


f f
f f
f f
f f
f f
f f
= zz
+ z2
z2
zz
= |z|2

z z
z z
z z
z z
z z
z z
cazul functiilor analitice f H(U ) avem
Observatie 1.1.1 In
avem
f
Df = z
= zf 0 (z); Df = zf (z), z U.
z

1.2

f
z

= 0 deci

Conditii de injectivitate

Urm
atorul rezultat, datorat lui H.S. Al-Amiri si P.T. Mocanu, ne dao condotie
general
a de difeomorfism pentru functiile de clasa C 1 .
Teorema 1.2.1 Fie functia f C 1 (U ) si fi efunctia continu
a F : (0, +)
R. Dac
a sunt verificate urm
atoarele conditii
(i)
(ii)
(iii)

f (0) = 0, f (z) 6= 0, z U,
Jf (z)
n > 0, z U,
o
(z)
> 0, z U
Re [1 + iF (|f (z)|)] Df
f (z)

atunci aplicatia f : U f (U ) este un difeomorfism.

CHAPTER 1. UN CAPITOL

Demostratie :
Fie functia : (0, +) R astfel ncat
t0 (t) = F (t), t > 0
Consider
am familia de arce Jordan ( ),
ecuatia parametric
a:
f : w = w (t),

f [0, 2], unde este data de

t (0, +),

unde w (t) = tei[(t)+] .

Prin fiecrae punct w C trece un arc Jordan si numai unul.
Arcele nu au niciun punct comun, singurul punct asimptotic comun al
lor este originea.
Pentru z = rei , 0 < r < 1, 0 < 2 ecuatia f (z) = w (t) determina un
unic = (r, ) si un unic t = t(r, ), acesta fiind:
t = |f (z)|,

= argf (z) (|f (z)|)

Fie Cr = f (Ur ). Vom arata ca Cr sunt curbe Jordan, oricare ar fi r (0, 1).
si Var{(r, ) : 0 2} = 2
Trebuie s
a demostr
am ca f
> 0
f

Df (z)
Df (z)
=
argf (z)
(|f (z)|) = Re
+ |f (z)|0 (|f (z)|)Im
=

f (z)
f (z)


Df (z)
= Re [1 + iF (|f (z)|)]
f (z)


>0

Din (i) curbele Cr sunt omotope n C , deci au acelasi index n raport cu

originea.
Din (ii) rezult
a c
a functia f este univalenta ntr-o vecinatate a originii, deci
exist
a un r0 (0, 1) astfel ncat Ind0 Cr = 1 pentru orice r < r0 . Se deduce
c
aInd0 Cr = 1, pentru orice r (0, 1), de aici rezulta ca:


Var {(r, ) : 0 < 2} = Var f (rei ) : 0 < 2
Deci Cr este o curb
a Jordan pentru orice r (0, 1).
Pentru a ar
ata c
a functia f este injectiva este suficient sa demostram ca
Cr Cr0 = pentru r 6= r0 .
Consider
am, pentru o valoare fixata [0, 2], sistemul:
f (z) = w (t)
|z| = r, 0 < r < 2,
care are ca solutie unica z = rei , cu = (r) si t = t(r).
dt
> 0 pentru orice r (0, 1).
Vom ar
ata c
a dr

1.2. CONDIT
II DE INJECTIVITATE

Din propriet
atiel demostrate n Observatia 2.1.2 avem:


dt
|f (z)| |f (z)| d
1 Df (z) d Df (z)
=
+
= |f (z)|
Re
Im
dr
r
dr
r
f (z)
dr
f (z)
0 (|f (z)|)
Elimin
and

d
dr

dt

1 Df (z) d Df (z)
=
argf (z) +
argf (z)
= Im
+ Re
dr
r

r
r
f (z)
dr
f (z)
din egalit
atile de mai sus rezulta:
dt
> 0,
dr

r (0, 1),

ceea ce arat
a c
a Cr , r (0, 1), sunt curbe Jordan care nu se intersecteaza, deci
f : U f (U ) este un difeomorfism.
Enunt
am n continuare o alt
a conditie de injectivitate expimata n umatoarea
teorem
a:
Teorema 1.2.2 Fie functia f C 1 (U ) si fie functia continu
a F : (0, +)
R. Dac
asunt verificate urm
atoarele conditii:
(i)
(ii)
(iii)

f (0) = 0, f (z) 6= 0, z U,
Jf (z)
o
n > 0, z U,
(z)
> 0, z U
Re [F (|f (z)|) + i] Df
f (z)

atunci aplicatia f : U f (U ) este un difeomorfism.