1. Anatomia topografic a capului (compartimentul cerebral).

Particularitile structurale i de vrst

(dimensiunile, forma, fontanelele). Repere i diviziuni topografice. Calvaria craniului, stratigrafia.
Regiunile frontoparietooccipital i temporal. Stratigrafia, vascularizaia, inervaia, sistemele venos
i limfatic. Spaiile celulare, rspndirea puroiului i hematoamelor. Particularitile vascularizrii
esuturilor epicraniene.
Capul este segmentul cel mai nalt al corpului uman. El se sprijin prin inter mediul gtului
pe trunchi.
Are o importana cu totul deosebit, datorit formaiunilor i organelor pe care conine.
Acestea sunt dispuse n 4 etaje cel inferior este etajul digestiv - gustativ; urmeaz cel
respirator-olfactiv (ambele aceste etaje sunt strns lesate i de vorbire); etajul organelor de
simt (stato-acustic i vizual); etajul superior , neural care conine encefalul.
LIMITE
Capul este delimitat de gt prin linia care pornete de la proeminena mentonier
(protuberantia mentalis), continu pe baza i ramura mandibulei (bazis et ramus
mandibulae) pn la conductul auditiv extern. Mai departe contureaz vrful apofizei
mastoide, continu pe linia nucal superioar linea nuchae superior) i ajunge pn la
proeminena occipital extern (protuberantia ocapitalis externis) sau la inion - cel mai
proeminent punct al acesteia, unde se unete cu aceeai linie din partea opus.
DIMENSIUNILE. Lungimea capului (dimensiunea anteroposterioar) - distana de la
glabel pn la inion - constituie 17-22 cm. Limea capului - distana dintre protuberan tele temporale - variaz n limitele 14-16 cm. nlimea capului - distana de la mijlocul
marginii anterioare a orificiului mare occipital (basion) pn la punctul cel mai nalt al
suturii sagitale. Aceast dimensiune echivaleaz cu 12-16 cm. Circumferina capului - linia
trasat pe marginile supraorbitale i prin protube- rana occipital extern - n medie este
egal cu 54-58 cm.
Forma papului este condiionat de forma craniului. n dependen de raportul dintre
dimensiunile transversale i longitudinale deosebim o form dolicocefalic (cap lung- cnd
predomin diametrul longitudinal ante- rooccipital), o form brahicefalic (cap lat i
scurt - cnd predomin ndeosebi dimensiunile transversale) i o form mezocefalic (cap
cu dimensiunile medii). n dependen de mrimea dimensiunilor verticale ale craniului,
deosebim urmtoarele forme: nalt - hipsicefa- lic (craniu n form de turn), scurt platicefa- lic i craniu cu dimensiuni medii - ortocefalic. Craniul, de obicei, este asimetric,
jumtatea din dreapta fiind puin mai bine dezvoltat.
Diferenele de vrst n conformaia i dimensiunile capului snt bine pronunate. Aa, la
nou-nscut dimensiunile capului, comparativ cu cele ale trunchiului, snt de dou ori
mai mari ca la aduli. Circumferina capului depete circumferina trunchiului. Se
evideniaz tuberculii frontali, Ins aproape c lipsesc arcadele supraorbitale. Poriunea
cerebral este mai bine dezvoltat dect cea facial.
O mare parte din oasele craniului nou-nscutului i ale copiilor pn la un an nu snt unite
prin suturi, fisurile ntre ele fiind umplute cu esut conjunctiv. De exemplu, n locurile de
unire a osului frontal cu cele parietale i a celor parietale cu occipital apar nite zone
lipsite de os - fontanelele craniului (fonticuli cranii).
Raportul dintre nlimea capului fa de cea a ntregului corp se modific n cursul
dezvoltrii ontogenetice: n luna a 3-a vieii intrauterine raportul este de
1/2, n luna a 5-a de via intrauterin este de 1/3, la noul nscut de 1/ 4 n timp
Ce la adult ajunge doar la 1/8.

Repere i diviziuni topografice. Calvaria craniului, stratigrafia.

Scheletul capului (craniul) e complex. El este alcatuit din neurocraniu - ce adaposteste encefalul
si viscerocraniul ce adaposteste organele de simt si segmentele initiale ale aparatului
gastropulmonar.
Oasele care il alcatuiesc se articuleaza intre ele prin suturi, cu o singura exceptie, ATM, care e de tip
sinovial. Neurocraniul are forma unui ovoid cu axul mare antero-posterior si cu extremitatea mai
voluminoasa orientata posterior. La randul sau, el este format din 2 regiuni, calvaria/ bolta
craniului si baza craniului. Ambele prezinta o fata exocraniana si una endocraniana.
Viscerocraniul are forma unei prisme cu 5 fete, prin cea superioara fixanduse pe exobaza craniului.
Din punct de vedere topografic capul se subdivide n etajul neural i etajul facial.
Delimitarea lor o face linia, care, pornind de la glabela, urmeaza marginea supraorbitala a
frontalului, arcada zigomatica, trece pe sub porul acustic extern si ajunge la marginea anterioara a
m. SCM.
Pe suprafaa lateral a poriunii cerebrale a capului deosebim urmtoarele r e g i u n i : regiunea
impari frontoparietooccipital (regio frontoparietooccipitalis), regiunile pare temporal (regio
temporalis) i mastoidian (regio mastoidea)
Regiunea frontoparietooccipitala

Este o regiune median ce corespunde celei mai mari pri a_calvariei.

LIMITE
Anterior glabela si marginile supraorbitale ale frontalului, care o separa de etajul facial
al capului
Posterior protuberanta occipitala externa si liniile nuchale superioare
Lateral - liniiletemporalc superioare, care o delimitea z de regiu nile temporale , apoi

baza procesului mastoidian care o separa de reg SCM

Regiunea fronto-parieto-occipital este boltit, form dat. de convexitatea
calvariei.
STRATIGRAFIA

1) Pielea relativ groasa, glabra (lipsita de par) la nivelul fruntii si paroasa in

rest.
2) Tes dubcutanat contine foarte putina grasime, are in schimb multe fibre
conjunctive ce unesc strans pielea cu aponevroza epicraniana.
3) Aponeuroza epicraniana cu muschii ce se insera pe ea, occipitofrontali si
temporoparietali.
Cele 3 planuri enumerate constituie scalpul. El contine numeroase elemente
vasculo-nervoase superficiale, situate in special in planul subcutanat. Din aceasta
cauza plagile regiunii sunt foarte hemoragice.
4) Spatiul subaponevrotic e constituit din TC lax, care asigura o mare
mobilitate a planurilor supraiacente pe planul osteo-periostal. Aparitia unor
procese purulente sau hematoame in acest strat poarta un caracter difuz.
La nou-nascut pot aparea la acest nivel bosele sero-sangvinolente,
determinate de compresiunile exercitate in timpul trecerii capului fetal prin
filiera pelvigenitala.
5) Planul periostal e slab aderent la oasele calvariei in schimb adera puternic
la suturile dintre acestea, ca si la membranele fontanelare ale copilului. Din
acest motiv cefalhematomul (colectie sangvina subperiostala) e limitat de
conturur suturilor, localizindu-se la nivelul cate unui singur os al calvariei.
6) Spatiul subperiostal
7) Oasele craniene intre cele 2 oase parietale intilnim sutura sagitala, ea se
termina anterior pe sutura coronara, iar posterior pe cea lambdoida; uneori
cele 2 jumatati ale solzului frontal sunt separate prin sutura frontala prezenta
constant la nou nascut si fat. La nou nascut, la intretaierea suturilor se
intalnesc fontanelele.
Fontanela anterioarae situata intre cele 2 piese frontale si oasele parientale; se
osifica la sfirsitul anului 2 al vietii. Ea raspunde in profunzime sinusului
sagital superior al durei mate, in care, la sugar se pot face punctii venoase.
Fontanela posterioara dispusa intre cele 2 parietale si occipital se osifica la
sfirsitul primului an de viata. La nivelul ei se face controlul palpator pentru
diagnosticul precoce al rahitismului.
Substanta spongioasa a oaselor regiunii e bine pronuntata si contine vv.
Diploicae. La nou-nascuti ea lipseste si venele respective se dezvolta mai
tirziu, la 2-5 ani. Grosimea oaselor difera in dependenta de regiune: de-a
lungul liniei sagitale a boltii craniene constituie pana la 0.5 cm, iar in partile
laterale ea se subtiaza pana la 2 mm. Grosimea totala a straturilor la nou
nascuti constituie 2-3 mm, la 25 ani 5-6 mm.
Repere: Suprafaa exocranian prezint n partea anterioar arcadele
supraciliare. iar n partea posterioar liniile nuchale Pe suprafata endocranian
ntlnim pe linia median: gaura oarb, creasta frontalului i santul sinusului
sagital superior; pe partile laterale: fosele granulare, santuri arteriale,
impresiuni digitiforme, eminente mamilare si cele 2 fose cerebrale ale
solzului occipital.
Raspindirea proceselor: Cele 2 tablii compacte si diploia oaselor sunt
strabatute de venele diploice si cele emisare, care leaga sinusurile durei mater
cu venele extracraniene. Prezenta acestora favorizeaza propagarea infectiilor
exocraniene spre endocraniu, cu aparitia meningoencefalitelor, a
tromboflebitelor sinusurilor durei mater etc. Calvaria poate fi lezata in cazul
traumatismelor craniene, la nivelul ei putind aparea fracturi; tabla interna
fracturata poate da eschile ascutite, care lezeaza deseori dura mater si
substanta nervoasa. Sunt cunoscute cazuri de contuzii insotite doar de fisura
tablei interne ( fisura in lemn verde).

8) Spatiul epidural ar. Meningee media

9) Dura mater encefalis/pahimeninge adera puternic la nivelul suturilor; in rest
este destul de usor decolabila, ceea ce favorizeaza formarea hematoamelor
extradurale in caz de leziuni traumatice ale unor ramuri ale ar. Meningeale, in
special ale ar. Meningee mijlocii (ram a ar. Maxilare). Aceste ramuri sunt
continute intr-o dedublare a durei mater. Pe linia mediana dura mater e
parcursa de sinusul longitudinal superior, care la nivelul preotuberantei
occipitale interne se deschide in confluentul sinusurilor.
10)Spatiul subdural
11) Arahnoideea
12)Spatiul subarahnoidean LCR
13)Piamater encefalis meningele vascular
14)Spatiul subpial evident in inflamatie
15)Creierul
Reteaua vasculara
Vasele sangvine ale regiunii sint situate in tes subcutanat, orientate de jos in sus si au o
directie radiala. Portiunea anterioara a capului e vascularizata de arterele supraorbitala
si supratrohleara care pornesc din artera oftalmica a sistemului ar. Carotide interne.
Toate aceste ramuri anastomozeaza larg intre ele, la fel si cu ar. Angulara care vine din
ar. Faciala, cu ramurile frontale ale ar. Temporale superficiale care alimenteaza cu singe
portiunile laterale (regiunile temporale) ale capului. Aceasta artera e ramura terminala a
ar. Carotide externe. Se amplaseaza anterior de tragusul urechii la o distanta de latimea
unui deget, unde se poate palpa pulsatia ei. Ar. Temporala superficiala da nastere si la
alte ramuri (parietala, auriculara anterioare, parotidiene, temporala medie, faciala
transversala, zigomaticoorbitala) care anastomozeaza intre ele, alimentind cu singe
regiunile corespunzatoare. Regiunea temporala e irigata si de arterele temporale
profunde, care-si iau originea din ar. Maxilara.
Regiunea occipitala a portiunii cerebrale a capului e vascularizata de 2 artere mari:
occipitala si auriculara posterioara. Artera occipitala incepe de la ar carotida externa si
se dispune la o distanta de 2 cm de la marginea posterioara a apof mastoide a piramidei
osului temporal. Ea anastomozeaza cu ar omonima din partea opusa si cu ar auriculara
posterioara, care la fel e o ramura a ar carotide externe. Ar auriculara posterioara se
indreapta in sus de=a lungul apofizei stiloide a osului temporal, spre apofiza mastoida,
deplasinduse intre ea si pavilionul urechii, si da nastere la ar stilomastoideana si
timpanica posterioara, ramirule auriculara, mastoidiene si occipitale.
Sistemul venos al reg frontoparietooccipitale e bine dezvoltat si dispus in 3 etaje. Intre
venele acestor etaje sint multe anastomoze, care unesc venele craniului cerebral si ale
celui facial. Venele superficiale (etajul intii) sint prezentate de venele subcutanate ale
capului, care insotesc ar omonime sus numite. Refluxul venos din ele se realizeaza in v
jugulara interna si partial in v faciala, c retromandibulara si in v jugulara externa.
Etajul al doilea il constituie venele diploice.
Etajul 3 e prezentat de sinusurile venoase intracraniene ale durei mater a creierului.
Toate aceste 3 etaje comunica intre ele prin v emisare. Cele mai mari dintre vv emisare
sint localizate in regiunile occipitala, temporala si mastoidiana, care trec prin mici
orificii osoase. Aparitia si dezvoltarea proceselor purulente in reg capului prezinta un
pericol din cauza antrenarii in proc inflamator a venelor subcutanate, diploice,
sinusurilor, meningelor si tromboza ulterioara a sinusurilor venoase.
Vascularizatia arteriala abundenta a capului din sistemul ar carotide externa si interna
accelereaza cicatrizarea ranilor. Insa, in caz de infectie purulenta, procesul poate sa se
complice cu o inflamatie a venelor si prin vasele emisare, care unesc cele 3 etaje
venoase ale capului, infectia poate patrunde in cavitatea craniului.

Limfaticele anterioare coboara spre nodurile submandibulare, cele posterioare spre

nodurile occipitale, cele mijlocii se indreapta spre nodurile mastoidiene si partial, spre
cele parotidiene. Vasele limfatice eferente din ganglionii regionali indicati se varsa in
ganglionii cervicali superficiali si profunzi.
Inervatia straturilor capului nervii superficiali ai capului insotesc arterele si venele,
constituind impreuna cu ele pachete vasculonervoase. In regiunea frontala se ramifica
nervul frontal, cea mai mare ramura a n. oftalmic prima ramura a n. trigemen. Aici el
se divide in 2 ramuri : supraorbitala si supratrohleara care inerveaza pielea fruntii.
Venterul frontal al m. occipitofrontal e inervat de ramurile n. facial. In regiunea
temporala se ramifica n. auricolotemporal, care isi ia originea din ramura a 3a a n.
trigemen.
Pielea regiunii occipitale e inervata de n. occipital mic din plexul cervical si de n.
occipital mare, care e situat mai medial de cel occipital mic si isi ia inceputul din
ramura posterioara a nervului al doilea cervical spinal. In partea posterioara a
pavilionului auricular se ramifica nervul auricular posterior ramura a n. facil care
inerveaza venterul occipital a m. occipitofrontalis.
Toate trunchiurile nervoase senzitive ale portiunii cerebrale a capului, intr-o masura sau
alta, anastomozeaza intre ele. Dereglarile grave ale inervatiei tesuturilor capului
prelungesc cicatrizarea plagilor.
Regiune frontoparietooccipitala e destul de frecvent sediul unor plagi foarte hemoragice
ale partilor moi. Trepanatiile in aceasta regiune servesc drept cale de acces asupra
cavitatii craniene.
Regiunea temporala
E o regiune bilaterala, simetrica, situata pe partile laterale ale boltii craniene. Aici se
poate lua pulsul arterei temporale superficiale, la arteriosclerotici, artera poate fi
proeminenta, sinuoasa si rigida.
LIMITE
Inferior arcada zigomatica
Superior linia temporala superioara
STRATIGRAFIA
1) Pielea
2) Tes subcutan alc din TCL, in care sunt cuprinsi unii muschi pielosi
(temporoparietali, auricular anterior si superiori), ar temporala superficiala cu
ramurile sale terminale (frontala si parietala), venele lor comitante, ce se
varsa in v retromandibulara; ramuri ale n. auricolotemporal; vase limfatice
care se indreapta spre nodurile parotidiene si mastoidiene.
3) Fascia superficialis reprezinta o continuare a aponevrozei epicraniene, care
coboara in jos in forma de foita subtiata.
4) Fascia proprie/temporalis placa aponevrotica densa. Ea incepe de la l
temporala superioara, se dedubleaza in portiunea inferioara in 2 foite:
superficiala si profunda si se fixeaza concomitent pe marginile anterioara si
posterioara ale arcadei zigomatice. Spatiul dintre aceste 2 foite este umplut cu
tes adipos, prin care trece ar temporalis superficialis.
5) Spatiul subaponevrotic
6) Planul muscular muschiul temporal inserat in fosa temporala, e continut
intr-o loja osteofibroasa, delimitata intre planul osos si fascia temporala.Loja
comunica in jos cu regiunea infratemporala. Ea contine pe langa m omonim si

cele 3 manunchiuri vasculo nervoase temporale profunde: aa temporala

profunda anterioara si temporala profunda posterioara sunt ramuri ale
maxilarei, iar temporala media a temporalei superficiale; venele omonime
tributare plexului pterigoidian si v retromandibulare; limfaticele profunde
insotesc venele si sunt drenate de nodurile parotidiene superficiale; nervii
sunt ramuri ale mandibularului.
7) Periost
8) Osul temporal poseda o lama externa, insa partea scuamoasa a osului
temporal aproape ca nu contine sb spongioasa si osul e ft subtire (2 mm). De
aceea in regiunea temporala traumele sint periculoase. In afara de aceasta,
luind in consideratie ca pe fata interna a scoicii osului temporal, printr-un
sant sau canal oso, trece ar. Meningee medie, fracturile osului temporal pot fi
insotite de leziunea acestei artere, urmate de hemoragii si hematoame.
La nou nascut in regiune intilnim 2 fontanele perechi: dontanela sfenoida la intilnirea
sfenoidului, frontalului, temporalului si parietalului; fontanela mastoidiana la unirea
occipitalului, parietalului si mastoidei. Ambele se osifica la scurt timp dupa nastere.
9) Spatiul epidural se situeaza trunchiula r meningeea medie ce iese prin
foramen spinosum
10)Dura mater e usor decolabila in aceasta regiune, favorizind aparitia marilor
hematoame extradurale temporale.
11) Etc.
VASCULARIZATIA SI INERVATIA REGIUNII se efectueaza prin aceleasi vase si nervi
care alimenteaza regiunea frontoparietooccipitala. In stratul subcutanat se situeaza ar
temporala superficiala si ramurile ei. Instrturile profunde ale regiunii se ramifica aa
remporale profundae.
Inervatia pielii din regiunea temporala e realizata de n auricolotemporal care constituie
o ramura a n trigemen. Muschii reg temporale sunt inervati de rr temporale ale n facial
si de nn profunzi temporali din ramura 3 a trigemenului.
RASPINDIREA PROCESELOR SUPURATIVE SI A HEMATOAMELOR
Spatium temporale interfasciale contine cel adipos la inflamatia caruia apare flegmonul
deasupra arcului zigomatic.
In spatiul subaponevrotic patrunde o portiune a corpus adiposum buccae.
Procesele supurative in reg temporala se pot situa la diferite adincimi: intre piele si
aponeuroza, intre lamelele aponeurozei, intre foita profunda si muschiul temporal, intre
muschi si periost. Focarul supurativ secundar apare in rezultatul diseminarii procesului
inflamator-purulent din fosa infratemporala. In caz de flegmoane adinci e posibila
diseminarea mai departe in cavitatea craniului.