Home - Rasfoiesc.

com
Educatie
Sanatate
Inginerie
Business
Familie Hobby
Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. terapii, sfaturi
, medicamente si tratamente, boli, efecte terapeutice, tratamente
Alimentatie
Asistenta sociala
Frumusete
Medicina
Medicina veterinara
Retete
Medicina
Index sanatate Medicina
GRILE LICENTA PEDIATRIE

GRILE LICENTA PEDIATRIE

GRILE LICENTA PEDIATRIE

Directiile dezvoltarii motorii sunt:
A. de la cefalic spre caudal
B. de la periferie spre torace
C. de la proximal spre distal
D. de la miscari fine spre grosiere
A C
Dezvoltarea copilului:
A. cuprinde toate procesele si mecanismele de adaptare ale organismului,
B. este un proces calitativ,
C. cuprinde maturizarea organelor si sistemelor organismului,
D. toate afirmatiile sunt adevarate,
E. toate afirmatiile sunt false.
D

Dezvoltarea si cresterea copilului:

A. se realizeaza dupa aumite modele,
B. standardele acestora trebuie interpretate in functie de sanatatea parintilor,
C. standardele acestora trebuie interpretate in functie de copil,
D. sunt studiate de stiinta medicala numita pediatrie,
E. sunt studiate de stiinta medicala numita geriatrie.
A C D
Dezvoltarea motorie tipica a copilului:
A. tinde sa aiba o evolutie progresiva de la nastere,
B. de la nastere are o evolutie in salturi cu perioade de evolutie urmata de lun
gi periaode de stagnare
C. sistemul nervos se maturizeaza pe masura ce copilul creste,
D. se poate determina prin investigatii diverse de laborator,
E. nu se poate vorbi niciodata despre o dezvoltare tipica.
A B
Pe masura ce copilul creste si sistemul nervos se maturizeaza si abilitatile mot
orii grosiere ale copilului (legate de locomotie)
A. se dezvolta directional de la membrele inferioare la extremiatea cefalica,
B. se dezvolta directional de la extremiatea cefalica catre membrele inferioare,
C. se dezvolta directional de la membrele superiore la extremiatea cefalica,
D. se dezvolta bidirectional de la extremitatea cefalica spre membrele inferioar
e si de la
inferioare spre superior,
E. se dezvolta secvential, intai la membrele superioare apoi la cele inferioare.
B
Urmatoarele afirmatii privind dezvoltarea normala a copilului sunt false:
A. prima data se va rostogoli la varsta de 3-4 luni,
B. la 6 luni, pus in pozitie sezand, copilul se va echilibra singur cu ajutorul
mainilor
C. in general, in jurul varstei de un an copilul a invatat sa se ridice in ortos
tatism,
D. in general, in jurul varstei de doi ani copilul va face cativa pasi singur

E. prima data se va rostogoli la varsta de 13-14 luni,

D E
Urmatoarele afirmatii privind dezvoltarea normala a copilului sunt adevarate:
A. prima data se va rostogoli la varsta de 13-14 luni,
B. La 16 luni, pus in pozitie sezand, copilul se va echilibra singur cu ajutorul
mainilor
C. in jurul varstei de un an copilul a invatat sa se ridice in ortostatism,
D. in jurul varstei de 12 luni copilul va face cativa pasi singur
E. In jurul varstei de patru luni copilul va invata sa-si mentina pozitia capulu
i pentru a privi in jurul sau
C D
Triada comportamentului motor uman observata si urmarita la copil este:
A.Invatarea motorie,
B. Controlul motor,
C. Cresterea neuro-motorie,
D.Dezvoltarea motorize,
E. Dezvoltarea neuro-psiho-motorie.
A B D
Aprecierea dezvoltarii comportamentului motor al unui individ implica:
A. Intelegerea comportamentului motor la momentul evaluarii al pacientului;
B. Cunoasterea etiologiei si patogeniei afectarii;
C. Cunoasterea comportamentului motor din trecutul pacientului, cu modificarile
sale;
D. A, B si C sunt afirmatii adevarate,
E. A, B si C sunt afirmatii neadevarate,
D

Studiul dezvoltarii motorii este important pentru aprecierea:

A. Cunoasterea interactiunilor intre domeniile de dezvoltare fizica, intelectual
a, sociala si emotionala;
B. Poate diagnostica si trata, remedia afectiuni;
C. Poate stabili metode terapeutice de stimulare a dezvoltarii pentru grupe de p
acienti;
D. Se refera si ajuta la intelegerea tuturor schimbarilor ce apar de-a lungul vi
etii

E. Dezvoltarea umana este multifactoriala si multifatetata;

Caracteristicile reactiilor posturale includ:
A. Nutritia,
B. Controleaza miscarile coordonate ale capului, trunchiului si membrelor in sco
pul ajustarilor postural,
C. Sunt controlate la nivel cortical,
D. Reprezinta elementele de baza in aparitia miscarii voluntare,
E. Sunt controlate doar dupa cea dea doua copilarie.
B D
Rolurile reflexelor primitive includ:
A. Servesc unor scopuri precise,
B. Pot fi folosite in scop diagnostic,
C. Orientarea spatiala,
D. Perceptia obiectelor,
E. Ajuta in initierea mersului independent,
A B
Reflexul Moro consta in:
A. Flexia capului (gatului) copilului determina flexia membrelor superioare si e
xtensia membrelor inferioare,
B. Trebuie sa dispara la 6 luni,
C. Trebuie sa dispara pana la varsta de 12 luni,
D.Extensia gatului, capului si bratelor urmata de rotatia catre stimul,
E. Abductia simetrica si extensia membrelor superioare, in prima etapa, apoi cop
ilul va adduce si flecta la piept membrele superioare cu strangerea pumnilor in
a doua etapa.
E.
Tipurile de motricitate sunt:
A. Motricitatea grosiera implica muschii mari cu implicatii in mers, sarituri
B. Motricitatea grosiera implica muschii mici cu implicatii in mers, sarituri
C. Motricitatea fina realizata de muschii mici pentru realizarea scrisului, dese

natului, cusutului, etc.,

D. Motricitatea fina realizata de muschii mici pentru realizarea scrisului, dese
natului, cusutului, etc.,
E. Toate afirmatiile sunt false
A D
Sensibilitatea si perceptia vizuala a mediului inconjurator sunt aspecte importa
nte pentru abilitatile motorii ale copilului pentru ca:
A. Peceptiile ajuta la dezvoltarea cognitiva,
B. Ajuta la orientarea spatiala, perceptia miscarii,
C. Ajuta la perceptia marimii obiectelor, figurilor si a solului,
D. Ajuta la perceptia intregului si a partilor, a adancimii sau a departarii,
E. Ajuta la perceptia gustului alimentelor si a temperaturii acestora.
A B C D
Sensibilitatea legata de perceptia auditiva cu localizarea sau abilitatea de a l
ocaliza directia de unde vine sunetul se maturizata la varsta de
A. 1 an,
B. 1an si 6 luni,
C. 2ani,
D. 2 ani si 6 luni,
E. 3 ani.
E
Copilaria cuprinde:
A. 1 perioada,
B. 2 perioade,
C. 3 perioade,
D. 4 perioade,
E. 5 perioade,
C
Etapa primei copilarii:
A. Dureaza de la nastere la varsta de 1 an,

B. Dureaza de la nastere la varsta de 2 ani,

C. Dureaza de la nastere la varsta de 3 ani,
D. Dureaza de la nastere la varsta de 4 ani,
E. Dureaza de la nastere la varsta de 5 ani,
C
Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos privind etapa c
elei de-a doua copilarii:
A. se mai numeste si de ante prescolar,
B. coincide cu inlocuirea dintilor de lapte,
C. corespunde varstei de 2-8-9 ani,
D. corespunde varstei de 3-7 ani,
E. se mai numeste si de prescolar,
B D E
Perioada de ante prescolar:
A. corespunde varstei de 0-1 ani,
B. corespunde varstei de 1-3 ani,
C. se mai numeste si de sugar,
D. coincide cu eruptia dentara primara,
E. coincide cu terminarea cresterii.
B D
Alegeti afirmatiile adevarate dintre cele de mai jos privind procesele de dezvol
tare neuromotorie la copil:
A. In timp, achizitiile motorii apar si dispar unele secvential (miscari, refle
xe etc),
B. Rata progreselor difera la diverse varste,
C. Fiecare varsta are caracteristica sa,
D. Tulburarile dezvoltarii motorii apar atunci cand o seventa nu apare, este int
arziata sau nu dispare,
E. Afirmatiile B si C sunt false.
A B C D

Miscarile reflexe:
A. sunt voluntare, cuscop precis; cotrolate subcortical, la nivelul cerebral si
medular,
B. sunt prezente in primele 3-4 luni de viata;
C. sunt prezente in primele 4-6 luni de viata;
D. Nu sun controlate voluntar,
E. Au rol in nutritia copilului.
B D E
Reactiile posturale sunt elementele de baza in aparitia miscarii voluntare:
A. Apar la varsta de aproximativ 2-3 luni cand cortexul cerebral incepe sa preia
controlul miscarii,
B. Apar la varsta de aproximativ 2-3 ani cand cortexul cerebral incepe sa preia
controlul miscarii,
C. Reprezinta elementele de baza in aparitia miscarii voluntare,
D. Dispar reflexele primitive,
E. Apar reflexele primitive.
A C D

Pentru ca sa apara actele motorii controlate voluntar, reflexele primitive si r

eactiile posturale:
A. trebuie sa apara,
B. trebuie sa dispara,
C. trebuie sa evolueze treptat,
D. trebuie sa diminue in timp,
E. nu trebuie sa apara sau sa dispara niciodata.
B
Factori care afecteaza dezvoltarea neuromotorie a copilului pot sa fie urmatorii
:
A. Rata de crestere si maturizare neurologica,
B. Gradul de stimulare senzitiva si motorize prin calitatea si varietatea experi
entelor la care este supus copilul,

C. Factori exogeni ambientali,

D. Factori genetici,
E. Factorii legati de clima si altitudine.
A B C D

Este foarte important rolul reflexelor primitive in dezvoltarea copilului pentru

ca:
A. Sunt necesare supravietuirii in primele zile dupa nastere, fiind baza motorie
pe care se sprijina dezvoltarea sistemul senzitivo-motor,
B. Sunt controlate medular
C. Sunt controlate subcortical
D. Daca nu dispar sunt clasificate ca fiind patologice,
E. Nu este normal sa dispara dupa o anumita varsta, pentru ca trebuie folosite i
n scop diagnostic.
A C D

In diagnosticul bolilor neuro-motorii se folosesc reflexele primitive pentru ca:

A. Determina nivelul de maturizare neurologica a copilului prin cunoasterea mome
ntului aparitiei/disparitiei,
B. Deviatiile de la varstele corespunzatoare indica imaturitate, intarziere sau
afectare neurologica,
C. Daca reflexul primitive lipseste, este slab, asimetric sau persistent, se imp
une evaluarea amanuntita a copilului, eventual interventii terapeutice,
D. Toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate,
E. Toate afirmatiile de mai sus nu pot sa fie adevarate.
D

Flexia capului (gatului) copilului ce determina flexia membrelor superioare si e

xtensia membrelor inferioare sau extensia capului (gatului) copilului ce determi
na extensia membrelor superioare si flexia membrelor inferioare se numeste refle
x tonic cervical simetric:
A. Reflexele tonice cervicale simetrice sunt prezente numai in cazuri patologice
B. Daca persista acestea afecteaza coordonarea ochi-mana,
C. Daca persista acestea afecteaza pozitia sezand,
D. Daca dispar este afectata pozitia si mersul in patrupedie,
E. Daca dispar este afectata pozitia membrelor in functie de pozitia capului,

A B C
Reflexul tonic cervical asimetric (RTCA):
A. Reflexul poate fi prezent in primele 3-4 luni de viata,
B. In mod normal dupa 4-5 luni trebuie sa dispara,
C. In mod normal dupa 4-5 ani trebuie sa dispara,
D. Daca dupa 4-5 luni nu dispare poate avea drept cauza o leziune cerebrala,
E. Nu are semnificatie patologica si copilul normal poate sa prezinte RTCA dupa
varsta de 6 luni.
A B C
Daca persista reflexul tonic cervical asimetric (RTCA):
A. afecteaza coordonarea vizuala a membrelor superioare,
B. copilul nu se poate rostogoli,
C. copilul nu poate vorbi,
D. poate determina aparitia torticolisului spasmodic,
E. copilul nu poate folosi membrul superior de partea fetei pentru a se alimenta
,
A B D E
RTC sunt prezente la fat si la nou nascut, semn de paralizie cerebrala PC, sunt
cu atat mai vii si persista cu atat mai mult cu cat:
A. afectarea nu exista,
B. afectarea este mai usoara,
C. afectarea este mai grava,
D. doar raspunsul A este fals,
E. doar raspunsul C este adevarat
E
Daca in evolutia si dezvoltarea copilului persista reflexul tonic labirintic (RT
L):
A. Pot sa apara tulburari posturale,
B. Copilul are tendinta de a merge pe varfuri,
C. Copilul are tendinta de a merge pe calcaie,

D. Apar tulburari de orientare spatiala, temporala,

E. Apar tulburari de apetit.
A B D
Reflexul de pasire peste obstacol:
A. Prezent de la nastere pana la 6 zile,
B. Prezent de la nastere pana la 6 saptamani,
C. Prezent de la nastere pana la 6 luni,
D. Prezent de la nastere pana la 6 ani,
E. Nu exista acest reflex in dezvoltarea neuromotorie a copilului.
C
Reflexul de prindere sau Grasp Reflex:
A. Prin plasarea in palma copilului a unui obiect, degetele se flecteaza si prin
d obiectul,
B. Apare la 2 luni si dispare intre 3-5 luni,
C. Este patologic daca este simetric,
D. In hemiplegie este asimetric sau persistent,
E. In hemiplegie nu trebuie sa fie persistent.
A
Reflexul de prindere plantar sau Plantar grasp
A. Daca este prezent dupa varsta de 8 luni va impiedica tararea si mersul in pat
rupedie al copilului,
B. Daca este prezent dupa varsta de 4 luni va impiedica tararea si mersul in pat
rupedie al copilului,
C. Daca este prezent dupa varsta de 4 luni va afecta balansul si mobilitatea mem
brului inferior la copil,
D. Daca este prezent dupa varsta de 4 luni va afecta mobilitatea membrului super
ior la copil,
E. Raspunsurile B si C sunt adevarate.
E
Care afirmatie dintre cele de mai jos este falsa
A. Reflexul Moro este prezent pana la varsta de 12 luni,
B. Reflexul de deschidere a mainii se observa doar in prima luna de viata,
C. Reflexul de supt este un act motor voluntar, ce dispare dupa varsta de 12 lun
i,

D. Reflexul de supt este un instinct, dispare catre 3 luni dupa care devine act
motor voluntar,
E. Copiii prematuri nu au prezent reflexul de supt.
A C

Reflexul de tarare.. Copilul va deplasa membrele superioare si inferioare intr-u

n pattern de tarare ;
A. Apare de la nastere pana la 4 luni.
B. Apare de la 4 luni pana la varsta de 1 an.
C. Se stimuleaza alternativ, prin impingere, plantele copilului asezat in decubi
t dorsal,
D. Se stimuleaza alternativ, prin impingere, plantele copilului asezat in decubi
t ventral,
E. acest reflex preceda cu cca 3 luni tararea voluntara.
A D E

Paraliziile cerebrale
Encefalopatiile sechelare infantile
Paraliziile cerebrale:
A.Sunt encefalopatii sechelare infantile,
B. Sunt tulburari neprogresive,
C. Sunt tulburari progresive,
D. Afecteaza mobilitatea si postura,
E. In istoricul copilului pot sa apara convulsii si epilepsie.
A B D E
Etiologia paraliziilor cerebrale poate include:
A. Hipoxia cerebrala
B. Tetanosul
C. Polio
D. Nasterea prematura si greutatea mica la nastere
E. Sexul copilului.
A D

Unul din primele semne ale spasticitatii la sugar este:

A. Reflexul tonic cervical,
B. Hipotonia extensorilor soldului,
C. Clonusul plantar,
D. Hiperreflexia,
E. Crizele de plans.
A
Caracteristicile paraliziei cerebrale spastice includ:
A. Hipertonia musculara ca raspuns la intinderea rapida a muschiului,
B. Hiperreflectivitatea osteotendinoasa,
C. Miscari involuntare,
D. Miscari incoordonate si tremor,
E. Forma rotunda a faciesului cu distanta interoculara marita (hipertelorism), c
u nasul lat, scurt, cu radacina stearsa.
A B
Care din urmatoarele terapii este benefica in paraliziile cerebrale?
A. Posturarea/ortezarea,
B. Stretching-ul sustinut,
C. Exercitiul pasiv,
D. Tonifierea musculara,
E. Alimentatia vegetariana.
A B C
Spasticitatea este intalnita in:
A. Osteogenesis imperfect,
B. Paralizia cerebrala ataxica,
C. Leziunile neuronului motor central,
D. Leziunile neuronului motor periferic,
E. La copilul normal.
C

Diagnosticul paraliziilor cerebrale se stabileste pe baza:

A. Analalizelor genetice,
B. Biopsiei muscular,
C. Semnelor neurologice de leziune a neuronului motor central,
D. Intarzierii in achizitiile motorii,
E. Anchetei sociale si psihologice.
C D
Rolul kinetoterapeutului in paraliziile cerebrale este in:
A. Analiza, evaluarea, combaterea pattern-urilor anormale de miscare,
B. Ameliorarea dezvoltarii motorii a copilului,
C. Mentinerea amplitudinii de miscare articulara,
D. Medicatia orala,
E. Acordarea asistentei sociale.
A B C
Alegeti de mai jos factorii ce pot sa reprezinte etiologia PC:
A. asfixia la nastere a copilului prin circulara de cordon + incompatibilitatea
Rh mama-copil,
B. prematuritatea + sarcina multipla,
C. insuficienta mitrala + rujeola,
D. infectii congenitale (rubeola, cytomegalovirus, toxoplasmoza, herpes- TORCH),
E. rahitismul + insuficienta mitrala,
A B D
Asfixia cerebrala poate determina aparitia paraliziei cerebrale, cauza determina
nta a acesteia putand sa fie:
A. Sarcina multipla,
B. Asfixia la nastere a copilului prin circulara de cordon,
C. Doar A este adevarata,
D. Doar B este adevarata,
E. A si B sunt adevarate.

E
Paraliziile cerebrale se clasifica in functie de:
A. Necesitatile de tratament de recuperare,
B. De momentul diagnosticarii afectarii,
C. De tipul anomaliei de miscare,
D. De topografia manifestarilor,
E. De gradul severitatii afectarii motorii.
C D E

Forma spastica a paraliziei cerebrale infantile:

A. Este cea mai frecventa forma clinica,
B. Este cea mai rara forma clinica,
C. Caracterizata de hipertonie musculara accentuat la miscarea voluntara datorit
a afectarii agonisilor si antagonistilor unei miscari,
D. Caracterizata de hipertonie musculara accentuat la miscarea voluntara datorit
a afectarii agonisilor si antagonistilor unei miscari,
E.
A D
In paralizia cerebrala infantila forma spastica:
A. Caracteristica este hipertonia musculara,
B. Caracteristica este hipotonia musculara,
C. Caracteristica este atrofia musculara,
D. Caracteristica este hipertrofia musculara,
E. Caracteristica este disparitia inervarii musculare.
A

Complicatia paraliziei cerebrala infantila forma spastica este caracterizata de:

A. Diverticuloza intestinala,
B. Contractura musculara ce poate evolua in timp catre fixare,
C. Demielinizare progresiva nervoasa,
D. Contractura musculara predomina pe muschii flexori la membrul superior si pe
muschii extensori la membrul inferior,

E. Aparitia unei complicatii la nivel cardiac.

B D
Anomaliile de postura ce pot sa apara in cazul paraliziei cerebrala infantila fo
rma spastica sunt:
A. picior equin,
B. osteogeneza imperfecta,
C. scolioza,
D. spina bifida,
E. terapareza spastica.
A C
Forma atetozica a paraliziei cerebrale infantile:
A. Se mai numeste si diskinetica,
B. Este caracterizata prin miscari necoordonate, lente, stereotipe, care afectea
za frecvent mana/piciorul, membrul superior/inferior si uneori muschii fetei si
ai limbii,
C. Apare o modificare a culorii tegumentelor, cu aparitia unor pustule rosiatice
,
D. Copilul prezinta malformatii cardiace,
E. Se poate trata prin interventie chirurgicala cu refacerea defectului cutanat.
A B
In forma atetozica a paraliziei cerebrale infantile miscari necoordonate, lente,
tonice, de mica amplitudine, fara scop, repetate stereotip, vermiculare, apar m
ai ales le nivelul:
A. Umarului,
B. Bratului,
C. Antebratului,
D. Degetele mainii
E. La nivelul coapselor.
D
In forma atetozica a paraliziei cerebrale infantile musculatura prezinta un tonu
s:

A. scazut in repaus
B. scazut in somn,
C. crescut in somn,
D. crescut la miscarea voluntara,
E. scazut la miscarea voluntara.
A B D
La pacientii cu PC, rigiditatea are ca substrat leziuni mixte corticale si ale n
ucleilor bazali si:
A. este de obicei absenta in ultimii ani de viata,
B. este de obicei absenta in primii ani de viata,
C. tinde sa se accentueze cu varsta,
D. tinde sa diminue cu varsta,
E. raspunsurile A si C sunt adevarate.
B C
Forma ataxica a paraliziilor cerebrale infantile:
A. Este cea mai rara forma,
B. Este cea mai frecventa forma,
C. Este determinata de cauze prenatale, postnatale (hidrocefalie), traumatisme c
erebrale, ce afecteaza cerebelul,
D. Este determinata de cauze prenatale, postnatale (hidrocefalie), traumatisme c
erebrale, ce afecteaza trunchiul cerebral,
E. Toate raspunsurile sunt adevarate.
A C
In cazul paraliziilor cerebrale hemipareza reprezinta:
A. Se mai numeste si hemiplegie,
B. Se mai numeste si paraplegie,
C. Este afectarea unui membru superior de o parte si a membrului inferior de ce
alalta parte,
D. Este afectarea membrelor inferioare,
E. Este afectarea unilaterala a membrului superior si inferior de aceeasi parte.
A E

In cazul paraliziilor cerebrale triplegia reprezinta:

A. Este afectarea unui membru superior,
B. Este afectarea unui membru inferior,
C. Este afectarea motorie a membrelor superioare,
D. Este afectarea motorie a membrelor inferioare,
E. Este afectarea motorie a trei membre.
E
Dupa severitate: sistemul de clasificare al functiei motorii grosiere
mobilitate
, mers pentru copii intre 6-12 ani este:
A. Nivelul I
Mers independent, limitari la abilitati avansate ale deplasarii.
B. Nivelul I Mobilitatea independenta este sever limitata chiar cu suport tehnolo
gic.
C. Nivelul V Mobilitatea independenta este sever limitata chiar cu suport tehnolo
gic.
D. Nivelul V Mers cu sustinatoare de mers, limitari la deplasarea in exterior sa
u comunitate
E. Nivelul I Mers fara ajutor, limitari la mersul in mediul exterior sau pe tere
n variat
A C
Hemiplegia spastica este forma cel mai des intalnita a paraliziilor cerebrale si
este caracterizata de urmatoarele:
A. Este caracterizata de lipsa mobilitatii voluntare a unei jumatati de corp,
B. Este caracterizata de lipsa motilitatii voluntare la nivelul membrelor superi
oare si inferioare
C. Pozitia sezand independent, este intarziata cu cativa ani,
D. Muschii trunchiului si cei respiratori sunt sanatosi
E. Sunt afectati mai ales muschii trunchiului si cei respiratori
A, D
Diplegia spastica sau boala Little
A. Se asociaza frecvent cu prematuritatea,
B. Caracteristica bolii este spasticitatea si hiperreflexia mai accentuate la me
mbrele inferioare,
C. Asociaza alte manifesteri clinice: retard, atetoza, crize convulsive
D. Toate afirmatiile sunt false
E. Toate afirmatiile sunt adevarate
E
Paraplegia/Parapareza spastica
A. Este caracterizata de afectarea ambelor membre inferioare

B. Este caracterizata de afectarea ambelor membre superioare

C. Este caracterizata de afectarea membrelor superioare si a membrelor inferioar
e
D. Este caracterizata de afectarea unui membru superioar si a membrelor inferioa
re
E. Este caracterizata de afectarea membrelor superioare si a unui membru inferio
r
A

Copilul paraplegic prezinta:

A. Cifoza dorsala
B. Spasticitate la nivelul membrelor inferioare
C. Tulburari trofice: distrofie, hipotrofie musculara
D. Hiperreflectivitate ROT
E. Spasticitate la nivelul membrelor superioare
A B C D
Tetraplegia spastica
A. Este forma cea mai severa
B. Este forma cea mai usoara
C. Se poate asocia cu microcefalie, epilepsie, cecitate si retard mental
D. Mersul, chiar asistat, de multe ori este imposibil
E. Mersul asistat este posibil si depinde de varsta copilului
A C D
Caracteristicile tetraplegiei spastice sunt:
A. Persista reflexelor arhaice si reactiile primare (RTC, Moro, mers automat, e
tc),
B. Membrele superioare sunt flectate,
C. Membrele inferioare: contracturi intense a adductorilor coapsei si picior equ
in accentuat,
D. Membrele inferioare sunt flectate,
E. Prezinta alte manifestari: retard psihic marcat, tulburari de vorbire si limb
aj, tulburari de deglutitie si masticatie, tulburari sfincteriene, crize epilept
ice.
A B C E

Forma coreo-atetozica de paralizie cerebrala

A. Copilul este hipoton in primul an de viata
B. Copilul este hiperton in primii doi ani de viata
C. Copilul cu coreoatetoza prezinta miscari necoordonate, tonice, repetate stere
otip, associate uneori cu miscari coreice,
D. Prin afectarea muschilor limbii, faringelui, laringelui la acesti copii apar
tulburari de deglutitie (disfagie) si dizartrie
E. In aceasta forma de paralizie cerebrala nu sunt niciodata afectati muschilor
limbii, faringelui, laringelui
A C D
Forma ataxica a paraliziei cerbrale
A. Copilul cu encefalopatie ataxica prezinta: incapacitate de coordonare a misca
rilor voluntare cu dismetrie, hipermetrie, asinergie, adiadocokinezie, tremor,
B. Copilul prezinta: hipertonie musculara cu amplitudinea miscarilor active exag
erata,
C. Copilul prezinta: hipotonie musculara cu amplitudinea miscarilor pasive exage
rata,
D. Copilul prezinta: hipotonie musculara cu amplitudinea miscarilor active exage
rata,
E. Vorbirea nu este afectata.
A C
Evaluarea copilului cu paralizie cerebrala:
A. Apare nanismul hipofizar,
B. Se evalueaza cresterea si tulburarile nutritionale care nu sunt afectate,
C. Se evalueaza cresterea si tulburarile nutritionale care sunt afectate,
D. Apare rahitism, malnutritie, frecvente infectii digestive, dureri de cap, in
timp poate sa apara miopie sau cecitate
E. Apare reumatismul degenerativ datorat contracturilor si spasticitatii.
B C
Evaluarea neurologica cuprinde:
A. Evaluarea functiilor motorii grosiere si de finete,
B. Evaluarea functiilor cognitive,
C. Evaluarea functiilor de vorbire si limbaj
D. Evaluarea functiilor de socializare,
E. Evaluarea functiilor motorii grosiere si de finete, cognitive, de vorbire si
limbaj, de socializare.

E
Hipertonia musculara se pune in evidenta prin:
A. Mobilizarea pasiva
B. Mobilizarea activo-pasiva
C. Mobilizarea activa
D. RMN
E. CT sau Rx
C
La copii cu paralizie cerebrala mersul se face:
A. Doar incepand cu varsta de 5-7 ani,
B. Mersul se face cu pasi mari, siguri, negali, iar efortul de deplasare scade h
ipertonia pana la anularea miscarii,
C. Mersul se face la comanda verbala a parintilor,
D. Mersul se face cu flexia genunchilor, adductia si rotatia interna a coapselor
E. Mersul nu este niciodata afectat.
D
Management-ul recuperarii la copilul cu paralizie cerebrala presupune:
A. Profilaxia aparitiei acestuia,
B. Promovarea maximei integrari sociale,
C. Promovarea maximei a calitatii vietii,
D. Vindecarea afectiunii,
E. Toate raspunsurile sunt gresite
B C
Echipa interdisciplinara de profesionisti care se ocupa de recuperarea copiilor
cu paralizie cerebrala este alcatuita din:
A. Medic neurolog, medic ortoped, medic neurochirurg, kinetoterapeutul
B. Medic pediatru, medic de recuperare, terapeutul ocupational
C. Logoped, asistent social, ortezist,
D. Medic neurolog, medic cardiolog, medic de medicina muncii, kinetoterapeutul
E. Medic neurolog, medic dermatolog, medic alergolog, medic anatomopatolog, kine
toterapeutul
A B C
Obiectivele kinetoterapiei in tratamentul paraliziilor cerebrale infantile inclu
d:

A. Prevenirea deformarilor osoase,

B. Reducerea spasticitatii si a pattern-urilor de miscare anormala,
C. Cresterea spasticitatii,
D. Mentinerea fortei musculare si diminuarea amplitudinii de miscare,
E. Promovarea pattern-urilor anormale de miscare
A B
Modalitati terapeutice in tratamentul paraliziilor cerebrale infantile includ:
A. Interventii chirurgicale
B. Metode de prevenire a spasticitatii
C. Posturarea/ortezarea
D. Interventii terapeutice

fizio si kinetoterapie

E. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate.

E

Indicatiile stretching-ului in tratamentul paraliziilor cerebrale infantile sunt

:
A. Scade flexibilitatea tesuturilor;
B. Determina o relaxare fizica si psihica;
C. Previn efectele imobilizarii prelungite;
D. Cresterea durerilor musculare si a tensiunii musculara;
E. Creste riscul de trumatisme ale aparatului locomotor prin exercitii fizice;
B
Mobilizarile articulare - range-of-motion exercises (ROM)
A. sunt exercitii repetate in mod regulat in scopul ameliorarii amplitudinii de
miscare doar la nivelul articulatiilor cele mai importante ale corpului,
B. sunt exercitii repetate in mod regulat in scopul ameliorarii amplitudinii de
miscare doar la nivelul articulatiilor cele mai folosite ale corpului,
C. sunt exercitii repetate o data pe saptamana in scopul ameliorarii amplitudini
i de miscare,
D. sunt exercitii repetate in mod regulat in scopul ameliorarii amplitudinii de
miscare,
E. importanta deosebita in prevenirea contracturilor/retracturilor structurilor
articulare si periarticulare.

D E
Indicatiile mobilizarilor articulare:
A. Copii nascuti cu spina bifida, paralizii cerebrale, picior stamb congenital,
alte afectiuni ce evolueaza catre deformare articulara,
B. Copii cu boli neurologice sau musculare progresive, inclusiv distrofiile musc
ulare
C. Pacienti imobilizati pe perioade lungi de timp trebuie facute doar dupa relua
rea mersului,
D. Pacienti cu afectiuni datorate leziunilor cerebrale sau medulare: polio, meni
ngite, encefalite, traumatisme vertebro-medulare, accidente vasculare cerebrale,
E. La copii cu amputatii de membre nu mai sunt necesare.
A B D
La copilul cu paralizie cerebrala infantila exercitiile de stretching vor viza m
ai ales:
A. Tendonul ahilean, muschii abdominali, muschiul iliac,
B. Tendonul flexorilor lungi palmari, muschii ischiogambieri, muschiul iliopsoas
, C. Tendonul flexorilor scurti palmari, muschii ischiogambieri, muschiul iliops
oas,
D. Tendonul ahilean, muschii ischiogambieri, muschiul iliopsoas,
E. Tendonul ahilean, muschii ischiogambieri, muschiul sternocleidomastoidian,
D
Tratamentul de reeducare prin metoda Bobath se bazeaza pe o reeducare a
ilor de miscare prin:

modalitat

A. Inhibarea activitatii tonice reflexe, cu rezultatul reduceri si reglarii tonu

sului muscular;
B. Suprimarea activitatii tonice reflexe, cu rezultatul reduceri si reglarii ton
usului muscular;
C. Facilitarea integrarii reactiilor superioare de ridicare si echilibru in secv
enta lor de dezvoltare adecvata, urmata de un progres in activitatile elementare
.
D. Toate afirmatiile sunt adevarate,
E. Toate afirmatiile sunt false.
D
Etapele unui program kinetic la copilul cu PC sunt:
A. miscari alternative ale membrelor postura papusii

relaxarea

tararea

ridicarea

in pozitia sezand rostogolirea

echilibru in pozitia asezat
vadrupedia ortostatismul
mersul,
B. relaxarea miscari alternative ale membrelor
rostogolirea
rea ridicarea in pozitia sezand
echilibru in pozitia asezat
cvadrupedia
ortostatismul
mersul,

reflexul de saritura

postura papusii
tara
reflexul de saritura

C. relaxarea rostogolirea tararea postura papusii miscari alternative ale membrelor

ridicarea in pozitia sezand
reflexul de saritura
echilibru in pozitia asezat ort
ostatismul cvadrupedia mersul,
D. relaxarea rostogolirea
tararea
postura papusii miscari alternative ale membrel
or cvadrupedia
ridicarea in pozitia sezand
reflexul de saritura
echilibru in poz
itia asezat ortostatismul mersul,
E. relaxarea postura papusii
rostogolirea tararea ridicarea in pozitia sezand
misc
ari alternative ale membrelor reflexul de saritura echilibru in pozitia asezat or
tostatismul cvadrupedia mersul,
B

Distrofia musculara Duchenne

Aspectele clinice ale distrofiei Duchenne includ:.
A. mers lordotic leganat,
B. semnul Gower,
C. limitari severe in doua sau mai multe arii ale abilitatilor adaptative,
D. glosita,
E. ulcer duodenal.
A B
Slabirea muculaturii in distrofia Duchenne este:
A. smetrica,
B. asimetrica,
C. distribuita proximal > distal,
D. distribuita distal > proximal,
E. asimetrica si proximala.
A C
Obiectivele management-ului fizioterapic in distrofia Duchenne sunt:
A. Minimalizarea dezvoltarii contracturilor-retracturilor si deformarilor,
B. Identificarea si prescrierea echipamentelor si suporturilor necesare,

C. Monitorizarea functiei respiratorii,

D. Reducerea pattern-urilor de miscare compensatorii,
E.
A B C
In stadiile initiale ale DMD programul kinetic include:
A. Activitati de promovare a ridicarii si controlului cefalic,
B. Reducerea spasticitatii,
C. Stretching regulat,
D. Folosirea cadrului de mers,
E
C
Distrofia musculara Duchenne este cea mai comuna si cea mai cunoscuta dintre dis
trofiile musculare.
A. Are o evolutie progresiva,
B. Are o evolutie progresiv agresiva,
C. Are o evolutie intermitenta,
D. Are o evolutie constanta, lenta,
E. Are o evolutie in pusee.
B
Distrofia musculara Duchenne:
A. se mosteneste legat de cromozomul X matern sau patern,
B. apare numai la baieti,
C. fetele sunt doar purtatoare,
D. fetele fac boala in procent egal cu baietii,
E. baietii nu fac niciodata boala.
B
Aspecte clinice prezente la copilul cu DMD:
A. intarzierea mersului

apare dupa 18 luni,

B. caderi frecvente, dificultate la urcarea scarilor,

C. mers lordotic leganat,
D. scolioza,
E. toate afirmatiile sunt adevarate.
E
Mersul leganat observat la pacientul cu miopatie proximala si la copilul cu DMD
se caracterizeaza prin:
A. baza de sustinere este larga,
B. baza de sustinere este mica cu un mers ca de rata cu o faza de leganare,
C. accentuarea curburii anterioare a coloanei lombare (hiperlordoza),
D. accentuarea curburii anterioare a coloanei lombare (hiperlordoza),
E. pelvisul cade de partea piciorului ce este ridicat,
A D E
Semnul Gower: la incercarea de a se ridica de jos copilul incepe cu ambele maini
si cu picioarele pe podea apoi se ridica cu ajutorul mainilor cu sprijin pe pic
ioare, copilul se catara pe el insusi este specific copilului cu:
A. Spinei bifida,
B. Distrofiei musculare Duchene,
C. Autism,
D. Paralizia Cerebrala,
E. Sindrom Down.
B
Slabirea muculaturii in DMD este:
A. asimetrica
B. simetrica
C. progresiva
D. nu apare niciodata
E. apare doar hipertonie
B C
Primii muschi afectati in DMD sunt:

A. iliopsoas,
B. adductor mare al membrelor inferioare,
C. pectoralul
D. gluteu si cvadricepsul
E. gracilis
A D
Cel mai afectat muschi in maladia DMD:
A. Iliopsoas,
B. Adductor mare al membrelor inferioare,
C. Diafragm,
D. Glosofaringian,
E. Gracilis.
B

Muschi relativ crutati de maladia DMD:

A. Gracilis,
B. Glosofaringian,
C. Adductor mare al membrelor inferioare,
D. Diafragm,
E. Sartorius.
A
Pseudohipertrofia gambelor in maladia Duchenne,
A. se refera la muschiul triceps sural,
B. se refera la muschiul cvadriceps,
C. muschii sunt hipertrofiati,
D. muschii sunt hipotrofiati,
E. muschii gambelor sunt normali.
A D

Despre progresivitatea in maladia Duchene se stie ca:

A. Copii nu prezinta modificari intre varsta de 3 si 6 ani,
B. Copii prezinta modificari intre varsta de 1 si 3 ani,
C. Cel mai frecvent pacientul este dependent de scaunul cu rotile la 12 ani,
D. Decesul apare cel mai frecvent pana la varsta de 40 ani,
E. Toate afirmatiile sunt false,
A C
Managementul afectiunii are drept obiective:
A. Mentinerea mobilitatii pentru un timp cat mai lung cu putinta,
B. Include sporturile cu efort fizic redus,
C. Include sporturile cu efort fizic mediu-intens,
D. Pentru ca boala este letala nu se face management de recuperare,
E. Boala se poate vindeca chirurgical.
A B
In stadiile mai avansate ale maladiei, pierderile functionale vor fi progresive.
Programul de stretching din aceasta perioada poate sa cuprinda:
A. Stretching-uri pasive pentru tendoanele ahiliene, musculatura posterioara a c
oapsei, flexorii soldului si ischiogambieri,
B. Inot, hidroterapie, scufundari subacvatice,
C. Posturare in posturi functionale si in decubit ventral.
D. Stretching pentru musculatura membrului superior si musculatura respiratorie,
E. Toate afirmatiile sunt false.
A, C
Caracteristicile programului de exercitii de kinetotrapie recomandat copiilor cu
DMD sunt:
A. Exercitiile trebuie sa se faca pana la aparitia unei oboseli extreme,
B. Exercitiile nu trebuie sa se faca niciodata pana la aparitia unei oboseli ext
reme,
C. Programul de exercitii trebuie sa fie la un nivel moderat cel putin o ora pe
zi,
D. Programul de exercitii trebuie sa fie la un nivel intensiv cel putin o doua o
re pe zi,
E. Copilul cu distrofie Duchenne trebuie sa fie capabil sa faca efort cel putin
o data pe zi.

B C E
Privind copilul cu DMD alegeti din afirmatiile de mai jos pe cele adevarate.
A. Mersul este un bun exercitiu si trebuie sa fie incurajat de fiecare data cand
exista posibilitatea.
B. Mersul este un bun exercitiu dar poate sa fie dificil daca copilul cade frecv
ent.
C. Copilul cu DMD poate cu usurinta sa urce sau sa coboare pante, pe suprafete c
u denivelari preum nisip sau iarba.
D. Copilul cu distrofie musculara nu oboseste mult mai repede decat un copil nor
mal.
E. Folosirea unui carucior pentru distante mari poate evita oboseala, oferind co
pilului posibilitatea sa se bucure mai mult de momentul ajungerii la destinatie.
A B
Sporturi adaptate recomndate la copilul cu distrofie Duchenne ajuta copilul sa i
si mentina forta si increderea in sine.
A. Inotul,
B. Mersul pe bicicleta, pe tricicleta,
C. Fotbal,
D. Calaritul,
E. Boxul.
A B D

Exercitiile de respiratie la copii si tinerii cu distrofie Duchenne:

A. Devin importante cu cat scade activitatea fizica a copilului,
B. Cu timpul musculatura respiratorie slabeste la copii si tinerii cu distrofie
Duchenne,
C. Este mult mai dificil sa tuseasca si sa elimine mucusul de la nivelul pulmona
r,
D. In timp, odata cu evolutia maladiei scade eficienta inspirului si expirului p
rin slabirea musculaturii.
E. Toate afirmatiile sunt adevarate.
E
Asezarea/Statul pe scaun la copilul cu DMD:

A. Membrele inferioare trebuie sa fie in flexie in unghi de 190s cu picioarele

B. Membrele inferioare trebuie sa fie in flexie in unghi de 90s cu picioarele
C. Spatarul scaunului deasemenea trebuie sa fie tare si drept sau inclinat inapo
i la 10s.
D. Spatarul scaunului deasemenea trebuie sa fie tare si drept sau inclinat inapo
i la 110s.
E. Se recomanda ca copilul cu DMD sa nu stea deloc pe scaun.
B C
Avantajele folosirii unei orteze bune, pentru copii cu DMD ce au destula forta m
usculara la nivelul coapselor si trunchiului pentru balans, sunt:
A. Independenta acasa si la scoala
B. Intarzierea aparitiei scoliozei si a contracturilor la nivelul coapsei si a g
enunchilor
C. Un transfer mai facil de la scaun in masina etc.
D. O ingrijire mai usoara.
E. Toate raspunsurile sunt false.
A B C D
Distrofia musculara Duchenne (DMD) este o maladie insidios progresiva.
A. Copiii afectati isi pierd abilitatea de a merge pana la pubertate,
B. Moartea apare de obicei pana la varsta de 20 ani,
C. Moartea apare cel mai frecvent la varsta de 15 - 25 ani datorita insuficiente
i respiratorii si cardiace,
D. Poate sa apara o cardiomiopatii ce scurteaza vieta cu 2 ani,
E. Toate raspunsurile sunt adevarate.
E
Spina Bifida
Spina bifida:
A. Este o malformatie congenitala osoasa, localizata la nivelul coloanei vertebr
ale, tesutul nervos (nervi si maduva) este neacoperit de tegument,
B. Cea mai comuna forma este mielomeningocelul,
C. Cea mai comuna forma este paralizia cerebrala,
D. afecteaza conducerea nervoasa periferica sub nivelul lezional cu afecterea co
nsecutiva a numeroase grupe musculare, organe interne si functii ale organismulu

i,
E. afecteaza conducerea nervoasa periferica deasupra nivelului lezional cu afect
erea consecutiva a numeroase grupe musculare, organe interne si functii ale orga
nismului.
A B D
Formele de spina bifida:
A. Spina bifida occulta, este forma usoara ca manifestari, cu hernie a tesutului
nervos, relativ frecventa (50% din populatie),
B. In cazul meningocelului sau a spinei aperta: maduva nu este lezata, leziunea
poate sa fi rezolvata chirugical intotdeauna fara sechele neurologice la nivelul
nervilor spinali interesati,
C. In cazul spinei bifida tegumentul nu acopera tesuturilor nervoase, maduva he
rniaza,
D. Sunt intotdeauna asimptomatice,
E. Spina bifida occulta, este forma usoara ca manifestari, fara hernie a tesutul
ui nervos.
E
Caracteristicile spinei bifida sunt:
A. Rigiditatea,
B. Miscarile necoordonate,
C. Hipotonia musculara,
D. Afectarea controlului sfincterian urinar si ana,l
E. Reflexe vii si lipsa reflexului de supt,
C D
Problemele ortopedice in spina bifida sunt:
A. Piciorul stamb,
B. Scolioza,
C. Instabilitatea articulara,
D. Piciorul plat,
E. Cifoza.
A B
Obiectivele terapeutice in Spina bifida sunt:

A. Reducerea schemelor de miscare compensatorie,

B. Prevenirea si corectia contracturilor,
C. Stimularea dezvoltarii neuromotorii a copilului,
D. Tonifierea musculara,
E. Educarea limbajului.
B C D

Manifestari clinice ce apar in spina bifida se caracterizeaza in special de:

A. Intotdeauna slabiciune musculara (hipotonie) la nivelul celor patru membre,
B. Slabiciune musculara (hipotonie) la nivelul membrelor inferioare,
C. Paralizie sub nivelul lezional medular pana la paraplegie completa,
D. Risc crescut de scolioza,
E. Copii/pacientii cu spina bifida sunt afectati motor in grade diferite, de la
afectare usoara pana tulburari severe.
B C D E
Tratamentul recuperator in spina bifida
Toti copii cu mielomeningocel, datorita leziunilor medulare si de nervi spinali,
prezinta tulburari de tonus si forta musculara la nivelul membrelor inferioare,
uneori prezente si la nivelul musculaturii abdominale si paravertebrale. Trebu
ie cunoscut faptul ca ameliorarea functionala musculara nu depinde de de numarul
si tipul exercitiilor performate, ci mai ales de nivelul si extinderea leziunil
or medulare si a radacinilor nervilor spinali.
Obiective terapeutice in recuperarea copiilor cu spina bifida sunt:
A. Prevenirea si corectia contracturilor/retracturilor datorita dezechilibrelor
musculare,
B. Prevenirea si corectia retracturilor la nivelul soldului, genunchiului si pic
iorului,
C. Stimularea dezvoltarii neuromotorii a copilului,
D. Medicatie pentru scaderea spasticitatii si pentru prevenirea recidivelor,
E. Tonifierea musculara cu cresterea fortei musculare.
A B C E

Retardul mental, Autismul, Sindromul Down

Criteriile de definire ale dizabilitatii mentale sunt:

A. Reducerea capacitatii de efort,

B. IQ sub 70-75,
C. Reducerea sensibilitatii,
D. Limitari severe in doua sau mai multe arii ale abilitatilor adaptative,
E. Reducerea maselor musculare netede.
B D
Semnele de alarma ale autismului sunt:
A. Slabiciunea musculara (la picioare, glezne si/sau membrele inferioare),
B. Deficitul de crestere,
C. Dezordini relationale,
D. Imposibilitatea stabilirii contactului vizual,
E. Deficite dentare.
C D
Un individ este considerat a avea retard mental (dizabilitate mentala) daca:
A. Nivelul functional intelectual (IQ) este sub 70-75;
B. Nivelul functional intelectual (IQ) este sub 170-175;
C. Exista limitari severe in doua sau mai multe arii ale abilitatilor adaptative
;
D. Afectiunea este prezenta din copilarie.
E. Afectiunea este prezenta din adolescenta.
A C D

Autismul:
A. Multi copii cu autism prezinta manifestari de la nastere,
B. Toti copii cu autism prezinta manifestari doar dupa varsta de 15 ani,
C. Copilul nu evita contactul fizic cu persoanele apropiate,
D. Copilul isi arcuieste spatele pentru a evita contactul fizic cu persoanele ap
ropiate,
E. Copilul nu reactioneaza atunci cand este luat in brate si ridicat.
A D E

Autismul este o boala caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe

plan social si de a comunica, de comportament stereotip si repetitiv cu simptom
e ce se manifesta de obicei inaintea varstei de 3 ani. Aproximativ 75% din indiv
izii afectati manifesta si retard mental.
A. Debuteaza in copilarie si persista toata viata,
B. Debuteaza in copilarie si persista pana la varsta de 20 ani,
C. Debuteaza in copilarie si persista pana la varsta de 40 ani,
D. Este mai frecvent la baieti,
E. Este mai frecvent la fete,
A D
Stabilirea unui diagnostic de autism presupune ca individul sa manifeste inainte
a varstei de 3 ani:
A. o crestere in interactiunea sociala,
B. o scadere in interactiunea sociala,
C. un comportament, interese si activitati restrictive, repetitive si stereotipe
,
D. o scadere in comunicare,
E. o scadere in comunicare ce alterneaza cu perioade de crestere a comunicarii.
B C D

Abilitati speciale ce pot sa fie intalnite la copilul cu autism sunt:

A. Memorie fenomenala,
B. Tulburari de memorie,
C. Abilitati motorii de finete foarte bune,
D. Exceptionla ordonare vizuala, ca in recompunerea unui puzzle,
E. Abilitati motorii grosiere foarte slab dezvoltate.
A C D
In stimularea tactila pentru terapia autismului terapeutul foloseste:
A. materiale de diverse forme, marimi, consistente
B. tehnicile folosite antreneaza integrarea corespunzatoare a informatiei pentru
a-i da posibilitatea copilului de aplicare a lor in lumea reala,

C. se folosesc obiecte uzuale: bani reali, alimente reale, se duce copilul in lo

curi publice (magazin, biblioteci, librarii etc) pentru a deprinde comportamentu
l in societate,
D. toate raspunsurile sunt adevarate,
E. doar A si B sunt adevarate.
D

Pentru copilul cu dizabilitate mentala play-terapia si training-ul ADL (antrenam

entul, reeducarea ADL-urilor) sunt mult mai importante decat terapia fizicala. C
ele mai uzuale ce trebuiesc antrenate sunt urmatoarele:
A. Activitati de autoingrijire,
B. Activitati casnice de gospodarire,
C. Comunicarea,
D. Activitati de transfer si motricitate,
E. Deprinderea invatarii folosirii unui instrument muzical.
A B C D
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Retardul mental este o intarziere sau deficienta a dezvoltarii psihice a copi
lului, nu are un tratament radical, copilul invata mai greu si mai lent decit ce
ilalti copii de varsta sa,
B. Retardul mental variaza de la usor la sever si profund,
C. Copiii sever retardati, desi inainteaza in varsta, pot ramane la stadiul ment
al al sugarului sau copilului mic, ei vor avea mereu nevoie de o alta persoana c
are sa-i supravegheze si ingrijeasca.
D. Cu cat incepe mai tarziu stimularea senzitivo-motorie, cu atat sunt mai evide
nte progresele, astfel copiii retardati mental pot fi ajutati sa progreseze mai
rapid pentru a putea sa deprinda anumite abilitati si sa devina persoane active
in societate.
E. Doar A si D sunt adevarate, B este fals.
A B C

SINDROMUL DOWN

Cele 3 directii principale ale asistentei medicale ale copilului cu sindrom Down
sunt:
A. Stimularea dezvoltarii abilitatilor fizice si mentale,
B. Prevenirea/profilaxia bolilor infectioase,
C. Profilaxia bolilor genetice la urmasi,
D. Prevenirea/corectatea deformarilor,
E. Profilaxia bolilor neuromusculare.
A B D
Sindromul Down sau trisomia cromozomiala 21:
A. afectiune genetica ce asociaza retardul mental,
B. se mai numeste si mongoloism datorita faciesului mongoloid al pacientilor cu
acest sindom,
C. apare o afectare functionala a capului, ochilor, nasului,
D. apare o afectare a starii de nutritie,
E.
Semne si simptome
A. Retardul mental: de la mediu la sever, coeficient de inteligenta (IQ) de 25-5
0,
B. La nastere copilul apare hipoton (floppy) si slabit,
C. Ochii sunt departati, globii oculari sunt mici, fante palpebrale oblice in su
s cu pliu medial
D. Urechi mici, uneori jos implantate sau asimetrice, uneori nelobulate,
E. Toate raspunsurile sunt adevarate
E
Copii cu sindrom Down prezinta diverse defecte congenitale:
A. polidactilie,
B. defecte cardiace,
C. defecte intestinale,
D. A si B sunt adevarate
E. A, B si C sunt adevarate.
E
Alte manifestari la copii cu Sindromul Down care pot sa le afecteze dezvoltarea:
A. infectii recurente respiratorii,

B. leucemie (1%),
C. epilepsie (10%),
D. hipertiroidism (3%),
E. artroze generalizate.
A B C
Copilul cu sindrom Down prezinta:
A. tonus muscular diminuat cu hipotonie,
B. tonus muscular diminuat cu hipotonie doar la membrele inferioare,
C. tonus muscular diminuat cu hipotonie doar la membrele superioare,
D. tonus muscular crescut cu hipertonie,
E. laxitate ligamentara cu hiperlaxitate articulara
A E
Intarzierea in dezvoltare a copilul cu sindrom Down trebuie cunoscuta de kinetot
erapeut care trebuie sa stimuleze prin interventie timpurie:
A. deprinderea rostogolirii si a pozitiei sezand,
B. deprinderea scrisului,
C. deprinderea ortostatismului,
D. deprinderea cantatului la un instrument,
E. deprinderea mersului.
A C E
Instabilitatea articulara din sindromul Down poate avea ca efecte adverse urmato
arele:
A. dislocari la nivelul articulatiei soldului,
B. dislocari la nivelul articulatiei genunchiului,
C. dislocari la nivelul articulatiilor atlantooccipitala,
D. dislocari la nivelul articulatiei articulatiilor mainilor,
E. dislocari la nivelul articulatiei degetului 5 al mainii.
A B C
Factorii care influenteaza rata dezvoltarii motorii grosiere la copilul cu sindr
om Down sunt:
A. Hipertonia musculara
B. Hipotonia musculara
C. Laxitatea ligamentara cu forta musculara crescuta
D. Laxitatea ligamentara cu forta musculara diminuata
E. Membre superioare si inferioare scurte.
B D E

Obiectivul fundamental al recuperarii al copiilor cu sindrom Down este:

A. combaterea efectelor pattern-urilor de miscare compensatorie dezvoltate,
B. cresterea efectelor pattern-urilor de miscare compensatorie dezvoltate,
C. reducerea efectelor pattern-urilor de miscare compensatorie dezvoltate,
D. toate raspunsurile sunt adevarate,
E. toate raspunsurile sunt false.
A C
Scopul recuperarii la copilul cu Sindrom Down este:
A. accelerarea ratei cu care copilul achizitioneaza abilitatile motorii de baza
ale varstei de 1-3 ani,
B. accelerarea ratei cu care copilul achizitioneaza abilitatile motorii de baza
ale varstei,
C. prevenirea aparitiei modalitatilor anormale de miscare,
D. prevenirea aparitiei modalitatilor de miscare,
E. diminuarea modalitatilor anormale de miscare.
B C
Pattern-urile compensatorii uzuale care apar la copii cu sindrom Down sunt:
A. In sezand cu trunchiul cifozat si pelvisul basculat posterior,
B. In sezand cu trunchiul cifozat si pelvisul basculat anterior,
C. Ortostatism si mers cu soldul in rotatie interna,
D. Ortostatism si mers cu soldul in rotatie externa,
E. Coloana dreapta.
A D
Pattern-urile compensatorii uzuale care apar la copii cu sindrom Down ce pot con
duce la aparitia complicatiilor ortopedice in adolescenta si, consecutiv, la tul
burari functionale sunt:
A. ortostatism dificil si mers schiopatat,
B. picior plat orientat cu varful in exterior,
C. trunchiul cifozat in sezand,
D. coloana hiperlordotica,
E. coloana rigida, dreapta.
B C D
Obiective fundamentale ale recuperarii la copii cu sindrom Down sunt:
A. dezvoltarea abilitatilor motorii fine,

B. combaterea efectelor pattern-urilor de miscare compensatorie dezvoltate,

C. stimularea abilitatilor motorii grosiere,
D. dezvoltarea abilitatilor motorii grosiere,
E. dezvoltarea abilitatilor motorii fine.
B C D
La copilul cu sindrom Down activitati de stimulare ce pregatesc copilul pentru m
ers sunt:
A. Activitati de stimulare a miscarii alterne a membrelor inferioare si rostogol
irii,
B. Activitati ce stimuleaza ridicarea capului si controlul cervical,
C. Activitati de stimulare a tararii si mersului in patrupedie,
D. Activitati de stimulare a pozitiei sezand, controlului si echilibrului in sez
and,
E. Toate sunt adevarate.
E
Caracteristicile mersului la copilul cu Sindrom Down sunt:
A. Mers cu picioarele deparatate
B. baza larga de sustinere,
C. baza mica de sustinere,
D. genunchii intepeniti,
E. plantele orientate intern.
A B D
La copilul cu sindrom Down laxitatea ligmentara, hipotonia, slabiciunea membrulu
i inferior conduc la postura vicioasa a membrului inferior cu:
A. soldul in abductie si rotatie externa,
B. hiperextensia genunchiului,
C. soldul in adductie si rotatie interna,
D. pronatia si eversia picioarelor.
E. soldul in adductie si rotatie externa,
A B D
Terapeutul copilului cu sindrom Down trebuie sa:
A. Se focalizeze pe prognosticul functional indelungat,
B. Sa se focalizeze pe echilibru, mers, posturarea corecta si exercitiul activ,
C. Previna/corecteze pattern-urile de miscare compensatorii,
D. Sa-si stabileasca un plan terapeutic bazat pe tonifierea grupelor musculare d
eficitare,
E. Sa vindece afectiunea de care sufera copilul sau macar sa previna aparitia ac
esteia.
A B C D

Stimularea senzitivo-motorie timpurie la copilul cu Sindrom Down amelioreaza:

A. Abilitatile mainii (prehensiunea),
B. Relationarea cu alte persoane,
C. Activitatile de baza ale vietii zilnice,
D. Mobilitatea, controlul motor, forta musculara, stabilitatea si balansul
E. Toate sunt adevarate.
E

PARUL cre?te ca nebunul! Amesteca scor?i?oara cu ulei de floarea-soarelui ?i

PARUL cre?te ca nebunul! Amesteca scor?i?oara cu ulei de floarea-soarelui ?i
Burta se va STRNGE n 5 zile! Consuma?i diminea?a 1 lingura...
Burta se va STRNGE n 5 zile! Consuma?i diminea?a 1 lingura...
Re?eta bunicii GRATIS ?i fara efort. Incredibil, dar func?ioneaza!
Re?eta bunicii GRATIS ?i fara efort. Incredibil, dar func?ioneaza!
Re?eta bunicii GRATIS ?i fara efort. Incredibil, dar func?ioneaza!
Re?eta bunicii GRATIS ?i fara efort. Incredibil, dar func?ioneaza!
Vei scapa de burta n 3 ZILE! Pentru aceasta trebuie sa bei 1 lingura de ...
Vei scapa de burta n 3 ZILE! Pentru aceasta trebuie sa bei 1 lingura de ...
Snii explodeaza! 1 marime mai mult n 5 zile!
Snii explodeaza! 1 marime mai mult n 5 zile!
Sponsorizat de
Medicina
Search
PSORINUM (psor.)
Clasificarea vitaminelor
Hemoptizia
EXPLORAREA ULTRASONOGRAFICA A ARTERELOR MEMBRELOR INFERIOARE
TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA COLEGIUL DE ASISTENTA DENTARA - PREV
ENTIE ORO-DENTARA
DIABET ZAHARAT
BRONHOPNEUMONIA SAU PNEUMONIA IN FOCARE
LUCRARE DE DIPLOMA MEDICINA - RESTAURAREA EDENTATIEI PARTIALE PRIN PROTEZA PARTI
ALA ACRILICA
NEFRITA
Principiile unei prezentari de caz clinic

Copyright 2015 - Toate drepturile rezervate