Contab. Gest

ACADEMIA COMERCIAL SATU MARE
Lector univ.dr. Flavia Nistor
CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULAIA COSTURILOR
SUPORT DE CURS
- UZ INTERN-
2013
CAPITOLUL 1
CONCEPTUL, OBIECTIVELE I METODA CONTABILITII DE GESTIUNE
1.1. NOTIUNEA i SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR i CONTABILITII DE GESTIUNE

Desfurarea procesului de producie a bunurilor materiale se sprijin pe folosirea
productiva a celor trei factori fundamentali ai si :
- natura, reprezentata prin pmnt ce cuprinde : solul, aerul, mineralele, apa, etc.
- capitalul reprezentat prin: capitalul fix respectiv maini, utilaje, instalaii de lucru, cldiri,
mijloace de transport, etc.; adic mijloacele de munca necesare procesului de producie i
capitalul circulant format din materii prime, materiale auxiliare, combustibil, piese schimb
in calitate de obiecte ale muncii;
- munca omului.
Participarea acestor trei factori la procesul de producie are loc in mod diferit, iar ca efect
al consumrii lor productive ia natere cheltuielile de producie.
Totalitatea cheltuielilor de producie efectuate intr-o ntreprindere pentru producerea i
desfacerea produciei intr-o anumita perioada de timp reprezint costul de producie .
Contabilitatea de gestiune poate fi definita ca avnd drept obiectiv in principal reflectarea
tuturor operaiilor de colectare i repartizare a cheltuielilor pe destinaii respectiv pe produse
,lucrri, servicii, comenzi baz de fabricaie, activiti, secii, etc.
Decontarea produselor obinute i calculul costului de producie al produselor fabricate,
lucrrilor executate i serviciilor prestate ,inclusiv a produciei in curs de execuie.
Modul de organizare a contabilitii de gestiune este la atitudinea fiecrei ntreprinderi in
funcie de specificul activitii, respectiv de obiectul de activitate, particularitile tehnologiei i
organizarea produciei, tipul de producie ,mrimea i structura organizatorica a ntreprinderii.
Caracterul de producie i gradul sau de mecanizare i automatizare ,necesitile informaionale
ale organelor de decizie, avnd din acest punct de vedere o rspndire mai mare dect
contabilitatea financiara ce este strict reglementata din punct de vedere normativ.
1.2. CLASIFICAREA PRODUCIEI i IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE

GESTIUNE
Pentru calcularea corecta a costului de producie este necesar ca la nregistrarea

cheltuielilor ocazionate de aceasta sa se tina seama de destinaia i importanta ei , de locurile
de producie care au ocazionat cheltuielile respective, felul lor i particularitile pe care le
prezint. Astfel dup destinaie i importanta, producia ntreprinderilor este de trei feluri :
producia de baz, auxiliara i anexa.
Producia de baz ( activitate) este aceea care formeaz obiectul activitii principale a
ntreprinderii i consta din obinerea de produse finite, semifabricate, lucrri i servicii ce sunt
destinate in majoritatea cazurilor vnzrii in affr ctre alte unitati patrimoniale. Obinerea ei
are loc in cadrul seciilor principale de producie ale ntreprinderii ce se mai numesc i secii de
baz. In contabilitate acestea sunt cunoscute ca : locuri (centre) principale de producie sau de
cheltuieli.
2
Activitatea auxiliar este aceea ce asigura desfurarea normala a produciei activitii

de baz, motiv pentru care se mai numesc i producie sau activitate ajuttoare. Cuprinde :
fabricarea de produse secundare sau servicii i lucrri ca :producia seciei de sculrie, centralei
electrice, de apa, de aburi, de ntreinere i reparaii, etc. In contabilitate ele sunt cunoscute
sub denumirea de locuri sau centre secundare de producie sau de cheltuieli.
Activitatea anex este aceea care nu are legtura directa cu activitatea de baz, avnd
drept scop satisfacerea anumitor nevoi socioculturale. Obinerea ei are loc in cadrul unor secii
neindustriale ce are caracter de anexa de unde le vine i denumirea de secii anexe. In aceasta
categorie se ncadreaz : gospodria comunala anexa. Ca i auxiliarele i cele anexe sunt
considerate in contabilitate locuri sau centre secundare de producie sau cheltuieli.
Administrarea produciei din seciile de baz auxiliare i ale ntreprinderii in ansamblul
sau se realizeaz de ctre sectorul administrativ i de conducere ce constituie un centru
distinct de cheltuieli. Acesta conine in structura sa o serie de unitati funcionale (servicii,
birouri) ce au drept scop ndeplinirea funciilor de baz ale ntreprinderii ca cele de
:aprovizionare, producie, desfacere, prognoza, financiar contabila, etc.
Desfurarea activitii in cadrul acestor funcii ocazioneaz cheltuieli ce se pot include in cazul
produciei fabricate de ntreprindere dup ce in prealabil au fost colectate intr-un cont distinct
pentru sectorul respectiv.
1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCIE
Pentru a putea urmri modul cum s-au consumat factorii de producie de ctre
ntreprindere i pentru a se calcula corect costul produciei i implicit rezultatele financiare,
contabilitatea trebuie sa nregistreze la timp i in totalitatea lor cheltuielile de exploatare
(producie).nregistrarea corespunztoare a cheltuielilor de exploatare i calcularea cu
exactitate a costului produselor fabricate trebuie sa aib in vedere pe lng clasificarea
produciei i respectiv a centrelor de cheltuieli care au ocazionat cheltuielile in cauza i
diferitele feluri de cheltuieli mpreuna cu particularitile pe care le prezint acestea.
a) Din punct de vedere al naturii respectiv al coninutului economic, cheltuielile de
producie se mpart in:
- cheltuieli materiale reprezentate prin consumul de mijloace de producie i
- cheltuieli salariale reprezentate prin consumul de forte de munca.
b) Dup componenta sau omogenitatea coninutului lor avem :
- cheltuieli simple cu coninut omogen fiind formate dintr-un element de cheltuiala. In
aceast categorie se cuprind cheltuieli cu salariile, cu consumul de materii prime, de materiale
auxiliare, cu amortizarea, etc.
-cheltuieli complexe cu coninut eterogen fiind formate din mai multe elemente de
cheltuieli simple. In aceasta categorie se cuprind cheltuielile de administraie i de conducere
a unitii , cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea utilajelor, cheltuielile generale ale fiecrei
secii care formeaz cheltuielile indirecte de producie.
c) Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesul de producie i al legturii lor
cu procesul tehnologic
3
- cheltuieli de baz sunt acelea ocazionate in mod nemijlocit de desfurarea procesului

tehnologic de producie. In acest categorie se cuprind : consumurile de materii prime,
salariile de baz ale muncitorilor direct productivi ,cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea
utilajelor din seciile principale de producie.
- cheltuielile de regie sunt acelea care nu au legtura directa cu procesul tehnologic
fiind efectuate in scopul crerii condiiilor normale de desfurare a muncii. In aceasta
categorie se cuprind cheltuielile cu iluminatul, cu nclzitul, salariile personalului tehnic, de
conducere, administrativ, cheltuieli cu ntreinerea i repararea cldirilor, cheltuieli de birou.
d) Dup modul de repartizare i includere in costul obiectelor de calculaie (produse,
comenzi, faze, activiti, funcii ) care le-au ocazionat cheltuieli de producie se mpart in
- cheltuieli directe i anume acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de
calculaie (produse, servicii ) nc din momentul efecturilor i ca atare se includ direct in costul
obiectelor respective. Aici se cuprind : cheltuieli cu consumul de materii prime, energie i
combustibil in scopuri tehnologice, salariile muncitorilor direct productivi calculate pentru
munca de producie.
- cheltuieli indirecte sunt acelea sunt acelea care privesc fie fabricarea mai multor
produse ,executarea mai multor lucrri, servicii sau comenzi in cadrul unui atelier, fie chiar
ntreprinderea in ansamblul ei. Astfel de cheltuieli nu pot fi identificate pe un anumit obiect de
calculaie (produs, lucrare) in momentul efecturii lor i ca atare nu se pot include direct in
costul acestora ci indirect pe baz unor criterii convenionale dup ce au fost colectate pe
centrele de cheltuieli care le-au ocazionat .Din aceasta categorie fac parte cheltuielile indirecte
de producie, de administraie.
e) Dup comportamentul lor fa de volumul fizic al produciei se mpart in
-cheltuieli variabile respectiv acelea care pe total ii modifica nivelul odat cu
modificarea volumului fizic al produciei care le-a ocazionat, iar pe unitatea de produs rmn la
acelai nivel. Avem :cheltuieli cu consumul de materii prime, combustibili in scopuri
tehnologice, salariile de baz ale muncitorilor productivi calculata pentru munca prestata in
producie, cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea utilajelor i mijloacelor de transport ale
sectoarelor.
- Cheltuielile fixe sunt acelea care nu-si modifica nivelul lor total, rmnnd fixe
indiferent de modificarea volumului fix al produciei. Aici avem : cheltuieli cu amortizarea
imobilelor ( cnd se calculeaz in raport de tip : salariile personalului de conducere tehnic,
economic, administrativ, de birou, cele pentru ntreinere i repararea birourilor, nclzit i
iluminat ).
f) Din punct de vedere al modului cum participa la crearea de noi valori, cheltuielile de
producie se mpart in
- Cheltuielile productive sunt acelea ce au drept rezultat crearea de noi valori , in
aceasta categorie se includ toate cheltuielile ocazionate de desfurarea normala a procesului
de producie, motiv pentru care sunt scutite cheltuielile eficiente.
- Cheltuielile neproductive sunt cele care se datoreaz existentei unor lipsuri pe linia
organizrii i conducerii produciei, motiv pentru care se numesc i cheltuieli ineficiente (
ex.: pierderi din ntreruperi, din rebuturi ).
g) Din punct de vedere al scopului urmrit se pot clasifica dup natura lor i dup destinaie.
Dup natura lor se mpart in : cheltuieli de exploatare, financiare, excepionale.
Cheltuielile de exploatare reprezint cheltuielile privind consumurile de materii prime,
materiale auxiliare, combustibil, energie, apa, uzura obiectelor de inventar, cheltuieli cu
personalul , asigurarea i protecia sociala.
4
Cheltuielile financiare reprezint pierderi din creane legate de participaii ,diferente

nefavorabile de curs valutar , dobnzile aferente mprumuturilor, etc.
Cheltuielile excepionale includ despgubiri, amenzi, penaliti, lipsuri de inventar , donaii,
subvenii acordate, etc.
Dup destinaie cheltuielile se mpart in : cheltuieli directe i cheltuieli indirecte de producie (
cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea utilajelor);cheltuieli de desfacere ce sunt ocazionate
de vnzarea produselor fabricate ;cheltuieli generale de administraie ce sunt determinate de
administrarea i conducerea unitii patrimoniale in ansamblul ei.
1.4 PRINCIPIILE CALCULAIEI COSTURILOR.
Calcularea cat mai exacta a costului produciei fabricate are la baz urmtoarele principii
teoretice i metodologice :
1.Determinarea obiectului calculaiei reprezint punctul de plecare in organizarea calculaiei
costurilor i este delimitat prin obiectul pentru care se efectueaz calculaia astfel : in sectorul
aprovizionrii obiectul calculaiei este reprezentat de o materie prima, un material consumabil,
de o anumita marfa sau grupa de marfa pentru care se face calculaia; in sectorul produciei
obiectul calculaiei poate fi un produs sau o grupa de produse, o lucrare, un serviciu, o
comanda , un loc de cheltuieli, etc.
2. Alegerea metodei de calculaie reprezint o problema cu implicaii deosebite in
determinarea coninutului i exactitii indicatorului ce constituie obiect de calculaie.
Organizarea calculaiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculaie economica (
previzional i statistica ).
Potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informaional
i economic se pot centraliza pentru calculul, analiza i controlul indicatorilor respectivi pe
ntreprinderi, ramuri i pe ntreaga economie naionala.
Astfel ,in conformitate ,cu acest principiu, organizarea contabilitii de gestiune i de calculaie
a costurilor este necesar sa se fac potrivit obiectivelor urmrite i dup aceeai metodologie
de calculare a costului de producie folosita cu ocazia programrii acesteia.
In acest sens se impune ca la organizarea contabilitii de gestiune sa se tina seama de
aceeai divizare a ntreprinderii pe secii, faze de fabricaie, instalaii, etc.; ca centre de
cheltuieli care au fost avute in vedere cu ocazia programrii costurilor de producie sa se
foloseasc aceeai nomenclatura a produselor lucrrilor i serviciilor, precum i articolelor de
calculaie care s-au utilizat cu ocazia ntocmirii antecalculaiilor pe produs, aceleai criterii de
repartizare a cheltuielilor indirecte de producie i daca este cazul a cheltuielilor generale de
administraie prin respectarea stricta a acestui principiu se creeaz premisele necesare
comparabilitii datelor efective din contabilitate cu datele antecalculate i asigura
contabilitii rolul de principal instrument de efectuare a controlului cu privire la modul de
ndeplinire a indicatorilor programai in scopul determinrii abaterilor.
3. Delimitarea pe feluri de activiti a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul

calculaiei costurilor. Potrivit acestui principiu este necesar ca datele i informaiile furnizate de
contabilitate sa fie delimitate i localizate pe feluri de activiti, iar urmrirea i determinare
indicatorilor economico-financiari sa se fac in aceeai structura; aadar costul produciei nu
trebuie sa cuprind dect cheltuielile de exploatare grupate dup destinaia lor, restul
cheltuielilor care privesc activitatea ntreprinderii in ansamblul ei i anume :cheltuieli financiare
5
i cele excepionale, cele cu impozit pe profit care nu au legtura cu activitile de exploatare;

nu trebuie sa se includ in costul produciei obinute, acestea se suporta direct din rezultatele
financiare ale unitii patrimoniale.
4. Delimitarea in timp a datelor i informaiilor pe baza crora se calculeaz calculaia
costurilor. Datele i informaiile ce stau la baz calculrii costului produciei trebuie sa provin
numai din perioada la care se refera cheltuielile in cauza.
Astfel trebuie menionat ca exista unele cheltuieli care dei se efectueaz in perioada
curenta, ele privesc i producia din perioada viitoare cunoscute sub denumirea de cheltuieli
nregistrate in avans dup cum exista cheltuieli ce se vor efectua efectiv in perioada viitoare de
gestiune dar privesc i perioada curenta de calcul. Potrivit acestui principiu includerea
cheltuielilor in costul de producie trebuie efectuata in perioada de gestiune ( luna, trimestru ,
an) cnd are loc fabricarea efectiva a produciei de care sunt legate.
5.Delimitarea in spaiu sau pe centre de cheltuieli a datelor i informaiilor ce stau la baz
calculrii costurilor.
- presupune nregistrarea in mod separat pentru fiecare din cheltuielile de productie a
tuturor cheltuielilor i veniturilor in vederea calculrii eficientei activitii acestora.
Putem spune daca ne referim la contabilitatea de gestiune ca in raport cu procesele care le
ocazioneaz, cheltuieli de exploatare se mpart din punct de vedere al calculaiei in patru grupe
: cheltuieli de aprovizionare, de producie, de desfacere, de administraie i conducere.
In ceea ce privete cheltuieli de producie delimitarea i localizarea lor trebuie sa se fac in
primul rnd pe fiecare secie a activitii de baz i auxiliare deci delimitarea in spaiu sau pe
centre a cheltuielilor, a datelor i informaiilor furnizate de contabilitate se face att in scopul
necesitailor de evidenta i calculaie care constau in stabilirea cat mai justa a indicatorilor
economico-financiari privind costurile la nivelul fiecrei structuri funcionale ,cat i in scop
funcional de conducere eficienta a activitii desfurate in locurile respective pe baz
criteriilor de rentabilitate care impun responsabiliti conductorului.
CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE i A CALCULAIEI COSTURILOR
2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA.

Conturile cu ajutorul crora se realizeaz contabilitatea cheltuielile de producie i
calculaia costurilor sunt conturile de gestiune. Aceste conturi au menirea de a prelua
cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiar unde s-au nregistrat dup natura lor
pentru a le coordona dup destinaie n vederea calculrii costului efectiv al produciei
obinute decontrii acestei producii i stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele
prestabilite. n felul acesta se creeaz independena contabilitii de gestiune fa de
contabilitatea financiar.
n planul de conturi general, aceste conturi sunt cuprinse n clasa 9 "Conturi de
gestiune" i ele au caracteristica general c la sfritul exerciiului financiar nu apar n bilanul
contabil ntruct datele i informaiile pe care le reflect au fost deja nregistrate n
contabilitatea financiar.
Clasa 9 de conturi este structurat pe trei grupe :
- grupa 90 Decontri interne cuprinde conturile:
- 901 Decontri interne privind cheltuielile , 902 Decontri interne privind producia
obinuta, 903 Decontri interne privind diferene de pre ;
- grupa 92 Conturi de calculaie : 921 Cheltuielile activitii de baz,
922 Cheltuielile activitii auxiliare,923 Cheltuieli indirecte de producie,
924 Cheltuieli generale de administraie,925 Cheltuieli de desfacere ;
- grupa 93 Costul produciei : 931 Costul produciei obinute,933 Costul produciei in curs
de execuie
Schema funcionarii conturilor din clasa 9 Conturi de gestiune
D
901 Decontri interne privind cheltuielile
C
Costul efectiv al produselor finite obinute ( Cheltuieli de producie din contabilitatea
cont 931)
financiara nregistrate in conturi dup natura
economica
(cont : 921,922,923,924,925)
Sold final creditor (costul efectiv al produciei
in curs de execuie)
D
902 Decontri interne privind producia obinuta
C
Costul efectiv al produciei finite obinute ( Costul standard al produciei finite obinute
cont 921)
(cont 931 )
Diferene de pre aferente produciei finite
obinute (cont 903)
D
903 Decontri interne privind diferenele de pre
C
Diferene de pre aferente produciei finite Diferene de pre aferente produciei finite
obinute (cont 902)
obinute, repartizate (cont 931)
D
921 Cheltuielile activitii de baz
C
Cheltuieli directe (cont 901 )
Costul produciei in curs de execuie (cont
933)
Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922 )
Costul efectiv al produciei finite obinute
Cheltuieli indirecte de producie (cont 923 )
Cheltuieli generale de administraie (cont 924) (cont 902)
Cheltuieli de desfacere (cont 925)
D
922 Cheltuielile activitii auxiliare
C
Decontri interne privind cheltuielile (cont Decontri reciproce (cont 922 in analitic )
901 )
Repartizarea cheltuielilor pe locuri
Decontri reciproce (cont 922 in analitic )
consumatoare ( cont 921,923,924,925 )
Costul produciei in curs de execuie (cont 933)
Costul efectiv al produciei marfa (cont 902 )
D
923 Cheltuieli indirecte de producie
C
Decontri interne privind cheltuielile (cont Cota de cheltuieli indirecte ale seciilor
901 )
repartizate pe obiecte de calculaie ( cont
Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922)
921)
D
924 Cheltuieli generale de administraie
C
Decontri interne privind cheltuielile (cont Cota de cheltuieli generale de administraie
901 )
repartizate pe obiecte de calculaie ( cont
921, 922 )
D
925 Cheltuieli de desfacere
C
Decontri interne privind cheltuielile
Cota de cheltuieli de desfacere repartizat pe
(cont 901 )
obiecte de calculaie ( cont 921 )
D
931 Costurile produciei obinute
C
Costul standard al produciei finite obinute Costul efectiv al produciei obinute (cont
(cont 902 )
901)
Diferene de pre aferente produciei finite
obinute (cont 903 )
8
D
933 Costul produciei in curs de execuie
C
Costul efectiv al produciei n curs de execuie Costul efectiv al aceleai producii decontat
(cont 921)
pe seama cheltuielilor efectuate ( se
crediteaz numai la sfritul lunii)
(cont 921 )
Dup nregistrarea n contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producie dup destinaia lor

pe locurile care le-au ocazionat i pe obiecte de calculaie n raport de posibilitile de
identificare n momentul efecturii acestora, urmeaz la sfritul lunii, calculul costului efectiv
al produciei obinute n cursul lunii prin procesul de fabricaie.
Calculaia costurilor este o activitate practic, complex, ce se desfoar n continuarea
nregistrrii cheltuielilor de exploatare cu ajutorul contabilitii de gestiune i permite
delimitarea acestora dup destinaie pe loturi de producie produse i feluri de cheltuieli.
2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE i CALCULATIA
COSTURILOR DE PRODUCIE
Etapa I reprezint colectarea cheltuielilor de producie. Aici are loc colectarea cheltuielilor
directe pe purttori de costuri (produse, lucrri, servicii, comenzi, etc.)
Ca obiecte de calculaie i a cheltuielilor indirecte pe secii i sectoare de activitate in funcie de
posibilitile de identificare i localizare a lor pe destinaie.
Aceasta operaie se realizeaz cu ajutorul conturilor de calculaie prin preluarea cheltuielilor de
exploatare prin contabilitatea financiara i ordonarea lor dup destinaie in conturi de gestiune,
debitndu-se conturile de calculaie pe analiticele corespunztoare fiecrui cont in parte (din
clasa 92) i creditndu-se contul 901 Decontri interne privind cheltuielile
Etapa II. Se ncepe calculaia costului efectiv cu decontarea livrrilor reciproce de produse,
lucrri i servicii intre activitile auxiliare pentru nevoile lor de producie.
Efectuarea decontrii livrrilor reciproce dintre seciile auxiliare necesit cunoaterea costului
efectiv al produciei care face obiectul livrrilor respective, dar pentru calculul acestuia este
necesar decontarea livrrilor reciproce. n astfel de situaii, ntruct costul efectiv al
prestaiilor reciproce dintre seciile auxiliare este greu de stabilit, acestea se deconteaz fie la
costul efectiv al perioadei precedente, fie la un cost prestabilit al perioadei curente.
Reflectarea in contabilitate a decontrilor reciproce dintre seciile auxiliare se face cu ajutorul
conturilor analitice ale contului sintetic 922 Cheltuielile activitilor auxiliare care corespund
fiecrei secii in parte. Astfel se debiteaz conturile ce reprezint seciile auxiliare
consumatoare de produse, lucrri, servicii i se crediteaz conturile analitice corespunztoare
seciilor auxiliare furnizoare ale produciei respective fr ca prin aceasta s se altereze rulajul
contului sintetic.
Etapa III Dup efectuarea decontrilor reciproce dintre activitile auxiliare se trece la calculul
efectiv al produciei auxiliare i repartizarea cheltuielilor aferente produciei respective
consumat pentru nevoile activitii de baz i ale celorlalte sectoare de activitate din cadrul
ntreprinderii. Aceasta operaie de repartizare a cheltuielilor activitii auxiliare se reflect n
contabilitate prin debitarea conturilor corespunztoare locurilor de activitate consumatoare.
9

925 Cheltuieli de desfacere pe analiticele corespunztoare
si creditarea contului 922 Cheltuielile activitilor auxiliare
Etapa IV. O alt etap a calculaiei costului o constituie repartizarea cheltuielilor indirecte de
producie asupra produselor fabricate n cadrul activitii de baz .
Aceasta operaie se face proporional cu o anumita baz sau criteriu convenional de
repartizare care exprim cel mai bine legtura de cauzalitate dintre cheltuielile de repartizat i
baza de repartizare aleas.
In funcie de particularitile tehnologiei i organizrii produciei drept criterii sau baze
de repartizare pot fi
Cheltuieli cu materii prime i materiale directe.
Cheltuielile cu salariile directe
Totalul cheltuielilor de prelucrare
Numrul orelor de funcionare a utilajelor
Baz de repartizare trebuie sa fie aceeai ca natura pentru toate produsele asupra crora se
repartizeaz o anumit categorie de cheltuieli indirecte dintr-o perioada de gestiune.
Se calculeaz mai nti pentru fiecare secie in parte un coeficient de repartizare K
n
K CIP =
CIP
i =1
m
b
j =1
unde:
CIP reprezint cheltuielile indirecte de producie
b baz de repartizare
i - secia
j obiectul de calculaie (produsul, lucrare, serviciu, comanda)
Se nmulete apoi coeficientul astfel calculat cu baza de repartizare a fiecrui obiect de
calculaie in parte i se obine cota de cheltuieli indirecte de producie de repartizat C :
CCIPj = K CIPi b j
Cota de cheltuieli indirecte de producie astfel determinata se adaug la cheltuielile directe ale
produsului respectiv ce se gsesc deja nregistrate in debitul contului 921 Cheltuielile activitii
de baz i se obine costul de producie al acesteia.
In situaia in care condiiile de exploatare justifica luarea in considerare la calculul
costului efectiv al produciei i al cheltuielilor generale de administraie precum i a cheltuielilor
de desfacere, etapele calculaiei trebuie completate cu repartizarea acestor cheltuieli.
Etapa V. Repartizarea cheltuielilor generale de fabricaie asupra produselor de fabricaie asupra
produselor fabricate reprezint o alta etapa de calculaie a costului efectiv.
Coeficientul de repartizare se calculeaz ca i in cazul precedent in funcie de o anumita
baz de repartizare care in general este costul de producie.
Coeficientul obinut se nmulete cu costul de producie folosit ca baz de repartizare a
fiecrui produs i rezulta cota de cheltuieli generale de administraie ce se adaug la costul de
producie al produsului respectiv.
Etapa VI. Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra produselor fabricate reprezint de
asemenea o etapa necesara in anumite condiii de exploatare aceasta etapa presupune
10
adugarea la costul de producie al produselor pe lng o cota de cheltuieli generale de

administraie i a cheltuielilor generale de desfacere pe care le-au ocazionat iar in cazul in care
identificarea lor pe produs nu este posibila , ele pot fi repartizate asupra costului produselor
respective proporional cu greutatea sau volumul produselor livrate sau in funcie de alte
criterii.
Astfel prin adugarea la costul de producie i a cotelor de cheltuieli generale de administraie
i respectiv de cheltuieli de desfacere , se obine costul complet al produciei.
Etapa VII. Urmtoarea etapa de calculaie implica calculul efectiv al produciei i nseamn
determinarea cantitativa i valorica a produciei in curs de execuie.
Sub aspect cantitativ producia in curs de execuie se stabilete pe calea inventarierii iar sub
aspect valoric prin evaluare, operaie ce se face de regula la costul efectiv .
Etapa VIII. Etapele de calculaie a costului efectiv se ncheie cu stabilirea acestuia pe unitatea
de produs care se face de regula prin raportarea totalului cheltuielilor efective aferente
produciei finite la cantitatea de producie finita obinuta in perioada la care se refera
cheltuielile respective
m
Ctuj =
Ch
i =1
Qj
C tu = cost total unitar

Ch = cheltuieli aferente produciei finite
Q = cantitatea de produse finite obinute
i = articol de calculaie
j = obiect de calculaie
2.3 METODE DE CALCULAIE A COSTURILOR
Potrivit legislaiei in vigoare , calculaia costurilor de producie se poate efectua dup

metoda globala, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda costurilor standard, metoda tarif
-or - maina, sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniala.
2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAIE A COSTURILOR

Aceasta metoda se utilizeaz de ctre ntreprinderile care fabric un singur produs i care in
general la sfritul perioadei de gestiune, nu au semifabricate sau producie in curs de execuie,
iar daca aceasta exista ea se menine constanta. In aceasta categorie se cuprind de exemplu
ntreprinderile din industria energetica, a cimentului, fabrici de crmizi.
Obiectul calculaiei costurilor l reprezint produsul finit ,lucrarea sau serviciul prestat.
Costul unitar se calculeaz prin diviziune simpla raportnd totalul cheltuielilor aferente
producie finite la cantitatea de produse, lucrri sau servicii obinute in perioada la care se
refera cheltuielile respective dup modelul de calcul prezentat in paragrafele anterioare.
Exemplu:
Fie o societate comercial cu activitate industrial ce dispune de dou secii de baz : S1 i
S2 ; de dou secii auxiliare : centrala electric CE i centrala de ap CA precum i un sector
11
administrativ i de conducere. n cadrul seciilor de baz se fabric un singur produs (producie

omogen) care nu necesit cheltuieli de desfacere, iar unitatea lucreaz la ntreaga capacitate.
a) Colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime i materiale consumabile in suma de
120000 lei repartizate astfel :
materii prime 90000 lei din care :
S1 60000 lei
S2 30000 lei
materiale consumabile 30000 lei din care :
la seciile auxiliare 6000 astfel :
CE - 2400 lei
CA - 3600 lei
la seciile principale de producie 21000 lei astfel :
S1 - 12000 lei
S2 - 9000 lei
la sectorul administrativ i de conducere 3000 lei
Colectarea cheltuielilor cu materiile prime aferente activitii de baz
%
921 S1 Cheltuielile activitii de baz
901 Decontri interne privind

cheltuielile
90000
60000
30000
Colectarea cheltuielilor cu materialele auxiliare aferente activitii auxiliare

%
922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare
922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare

cheltuielile
6000
2400
3600
Cheltuielile cu materialele consumabile la seciile de baz, reprezint cheltuieli indirecte de

producie
%
923 S1 Cheltuieli indirecte de producie

cheltuielile
21000
12000
9000
Cheltuielile cu materiale consumabile aferente sectorului administrativ i de conducere:

924
Cheltuieli generale de =
administraie

cheltuielile
3000
b) Colectarea cheltuielilor cu salariile, contribuiile la asigurrile i protecia social astfel :
b1) colectarea cheltuielilor cu salariile in suma de 180000 lei

salariile muncitorilor de baz din seciile principale de producie 120000 lei, repartizate
astfel
12
La secia 1 : 72000 lei

- salariile personalului din seciile auxiliare 12000 lei, repartizate astfel
La centrala electrice (CE) : 9000 lei
La centrala de apa (CA) : 3000 lei
- salariile personalului auxiliar i al personalului tehnic administrativ i de conducere din
seciile principale de producie 42000 lei, repartizate astfel
- salariile personalului administrativ i de conducere al unitii : 6000 lei
Colectarea cheltuielilor cu salariile muncitorilor de baz din seciile principale de producie
%

cheltuielile
120000
72000
48000
Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului din seciile auxiliare

%

cheltuielile
12000
9000
3000
Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului auxiliar i personalului tehnic

%

cheltuielile
42000
24000
18000

cheltuielile
6000
Salariile din seciile administrative i de conducere

b2) Colectarea cheltuielilor cu asigurrile i protecia social care reprezint 30 % din salarii
La muncitorii de baz :
%

cheltuielile
36000
21600
14400

cheltuielile
3600
2700
900
La personalul din seciile auxiliare :

%
La personalul auxiliar i tehnic :

13
%

cheltuielile
12600
7200
5400
La secia administrativa i de conducere :

924
administraie

cheltuielile
1800
c) Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe n sum de 60000 lei repartizate

astfel:
La seciile auxiliare 12000 lei :
CE : 9000 lei
CA : 3000 lei
La seciile principale de producie 42000 lei :
S1 : 24000 lei
S2 : 18000 lei
La sectorul administrativ i de conducere al unitii 6000 lei.
Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la seciile auxiliare :

=
%

cheltuielile
12000
9000
3000
Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la seciile principale :

%

cheltuielile
42000
24000
18000
Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la seciile administrativ i de conducere

924
administraie

cheltuielile
6000
d) Obinerea din procesul de producie a 2000 kg produs finit la costul standard de 160 lei/kg
Costul de producie = 2000 kg x 160lei/kg = 320000 lei
931 Costul producie obinute
902 Decontri interne privind producia

obinut
320000
e) Decontarea consumurilor reciproce dintre seciile auxiliare astfel :

e1) energie electrica furnizata de centrala electrica pentru centrala de ap n valoare de 3100
lei :
14
922 CA Cheltuielile activitilor

auxiliare
922 CE Cheltuielile activitilor

auxiliare
3100
e2) apa furnizata de centrala de ap pentru centrala electric n valoare de 2500 lei :
auxiliare

auxiliare
2500
f) Decontarea contravalorii produciei seciilor auxiliare livrat ctre celelalte sectoare de

activitate din unitate astfel :
Contravaloarea produciei centrala electric CE in valoare de 22.500 lei din care :
La seciile principale 20000 lei
La secia 1
12000 lei
La secia 2
8000 lei
La sectorul administrativ i de conducere 2500 lei
Contravaloarea produciei centralei de ap n valoare de 11.100 lei din care :
La seciile principale de producie 8000 lei
La secia 1
4800 lei
La secia 2
3200 lei
La sectorul administrativ i de conducere 3100 lei
Repartizarea produciei centralei electrice la activitile de baz :
=
%
auxiliare
20000
12000
8000
La activitile de baz CA :
%

auxiliare
8000
4800
3200
La sectorul administrativ i de conducere centrala electrica :

auxiliare
2500
La sectorul administrativ i de conducere centrala de apa :
=
15

auxiliare
3100
g) Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie (sume rezultate prin nsumarea debitului

conturilor 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie i 923 S2 Cheltuieli indirecte de
producie)

= 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie
84000
61600
h) Repartizarea cheltuielilor generale de administraie folosind drept baz de repartizare costul

de producie (921 S1+921 S2)
22400
k=
= 0,0572
391600
CCGA = 0,0572 x 241511,22 = 13986
Ccga = 0,0572 x 147088,78 = 8414
921 S1 Cheltuielile activitii de
baz
924 Cheltuieli generale de

administraie
13986
921 S2 Cheltuielile activitii de

baz
924 Cheltuieli generale de

administraie
8414
i) nregistrarea costului produciei in curs de execuie a carei valoare conform inventarului

este de 54000 lei din care
La secia S1 : 51144 lei
La secia S2 : 2856 lei
933 Costul produciei in curs de
execuie
%
54000
51144
2856
j) Calculul i nregistrarea costului efectiv al produciei finite :

Simbol cont Total cheltuieli
(cost complet)
921 S1
921 S2
Total
258500
155500
414000
Cost prod. in
curs de execuie
51144
2856
54000

producia obinuta
Cost efectiv Cant.

prod.(compl
et)
kg
finite
207354
152646
2 000
360000
Cost
efectiv
unitar
180
%
16
360000
207354
152646
k) Calculul i nregistrarea diferenelor dintre costul standard i costul efectiv al produciei finite
obinute
360000 320000 = 40000
diferenele de pre

producia obinuta
40000
l ) Decontarea costului efectiv al produciei finite obinute

931 Costul produciei obinute
360000
m) Decontarea produciei in curs de execuie

54000
Am nchis astfel perioadei de gestiune.

In aceasta varianta la reluarea activitii in perioada urmtoare de gestiune se reia i costul
produciei in curs de execuie
54000
Concomitent cu aceasta nregistrare se transfera costul produciei in curs de execuie in contul

de calculaie 921 pentru a fi preluat ca sold iniial.
si putem porni cu alta producie.

Reflectarea nregistrrilor de mai sus :
921S1 Cheltuielile activitii de

baz
D
C
60000 51144
72000 207354
21600
153600
90911
13986
921S2 Cheltuielile activitii de baz

D
C
30000 2856
48000 152646
14400
92400
54689
8414
17
54000
258498 258498
922CE Cheltuielile
auxiliare
C
2400 3100
9000 2500
2700 20000
9000
2500
25600 25600
155503 155503
activitilor
D
922 CA
auxiliare
C
Cheltuielile activitilor
D
3600
3000
900
3000
3100
13600
2500
8000
3100
13600
923 S1 Cheltuieli indirecte de

producie
D
C
12000 84000
24000
7200
24000
12000
4800
84000 84000
923 S2 Cheltuieli indirecte de

producie
D
C
9000 61600
18000
5400
18000
8000
3200
61600 61600
924
Cheltuieli
generale
administraie
D
C
3000 13986
6000 8414
1800
6000
2500
3100
22400 22400
901 Decontri interne

cheltuielile
D
C
320000 90000
40000
6000
54000 21000
3000
120000
12000
42000
6000
36000
3600
12600
1800
12000
42000
6000
416000 416000
de
18
privind
931
Costul
obinute
D
C
320000 360000
40000
360000 360000
produciei

producia obinuta
D
C
360000 320000
40000
360000 360000
privind
933 Costul produciei in curs de

execuie
D
C
54000 54000
54000 54000

diferenele de pre
D
C
40000 40000
40000 40000
privind
19
Exemplu de utilizare a conturilor de gestiune
SC FRIDOM STAR SA produce un singur produs, televizorul THOMSON, pentru care a

organizat urmtoarele activiti:
a) activitate de producie industriala constnd in producerea televizoarelor
b) activitate auxiliara constnd prestarea serviciilor auto in special pentru activitatea proprie
de aprovizionare i desfacere
c) activitate comerciala constnd din vnzarea celei mai mici pri din productia obtinuta prin
magazinele proprii
d) activitate de administratie i conducere
Operatiile economice i financiare care au avut loc in anul 2005 vor pune in evidenta
corelatiile dintre contabilitatea financiara i cea de gestiune, demonstrand in final modul in care
contabilitatea de gestiune raspunde obiectivului de cunoastere a rezultatelor economice i
financiare obtinute.
1) Pentru transporturile efectuate cu mijloace proprii pentru aprovizionarea cu materiale
auxiliare, piese de schimb, combustibil, obiecte de inventar, in valoare totala de 1300 000 lei, sau cheltuit in total 65 000 lei
NOTA
Se simplifica unele nregistrri TVA, repartizri de diferene de pre i altele
a) in contabilitatea financiara
411 Clieni =
704 venituri din lucrri executate i servicii prestate
65 000 lei
b) in contabilitatea de gestiune
931 costul produciei obinute = 902Decontari interne privind producia obinuta 65 000
lei
2) consumul de benzina la sectorul de transporturi a fost de 48 000 lei
6022 Cheltuieli privind combustibilul
3022 Combustibili
48 000 lei
922 Cheltuielile activitii auxiliare = 901 decontri interne privind cheltuielile 48 000 lei
3. cheltuielile cu reparaiile la cldiri au fost de 8 000 lei din care 5 000 lei la cldiri industriale
i 3 000 lei la cldiri administrative
611 Cheltuieli cu reparaiile
5121 Conturi la bnci in lei

20
8 000 lei
%
924 cheltuieli generale de administratie

cheltuielile
8.000
5000
3000
4.contractul privind asigurrile de bunuri au fost pltite din contul de banca astfel:
- la sectorul de transporturi 750 lei
- la secia de baza
2500 lei
- la sectorul administrativ 500 lei
- la sectorul comercial
1 000 lei
a)in contabilitatea financiara
613 Cheltuieli cu primele de asigurare =
%
925 Celtuieli de desfacere
5121 Conturi la bnci in lei
4750 lei

cheltuielile
4750
750
2500
500
1000
5.se primesc facturile privind consumul de energie electrica astfel:

- la sectorul transport
475 lei
- la secia de baza
1450 lei
- la sectorul administrativ
455 lei
- la sectorul comercial
700 lei
3080 lei
605 Cheltuieli privind energia i apa = 401 Furnizori
3080 lei
%

cheltuielile
6. S-a pltit impozitul pe terenuri i cldiri in suma de 1500 lei

635 Cheltuieli cu impozite i taxe
=
21
5311 Casa in lei
1500 lei
3.080
475
1450
455
700
924 cheltuieli generale de
administratie
1500
7.se dau in consum piese de schimb pentru asamblarea televizoarelor in suma de 850 lei
6024 Cheltuieli cu piese schimb
3024 piese de schimb
850 lei
921 Cheltuielile activitii de baza
850
8.se dau in consum materiale auxiliare astfel:

- la activitatea auxiliara
22 000 lei
- la activitatea de producie
50 000 lei
- la activitatea de administraie 15 000 lei
- la activitatea comerciala
3 000 lei
6021 cheltuieli cu materiale auxiliare
3021 materiale auxiliare
90 000 lei
%
9.se nregistreaz statele de salarii:

- la activitatea de baza
- la activitatea auxiliara
- la activitatea de administraie
- la activitatea comerciala

cheltuielile
90.000
22.000
50000
15000
3000
410 000 lei

18 000 lei
50 000 lei
22 000 lei
641 Cheltuieli cu salariile
%
921 Cheltuieli activitii de baza
421 Salarii personal
=
22
500 000 lei

cheltuielile
500.000
410000

18000
50000
22000
10.cheltuieli cu asigurri sociale

6451 contribuia unitii la asig.sociale
6452 contribuia unitii pentru somaj
6453 contribuia unitii pentru sanatate
635 cheltuieli cu alte impozite
635 cheltuieli cu alte impozite
=
=
=
=
=
4311 cas angajator

4371 omaj angajator
4313 cass angajator
4315 fd.risc i accidente
446 alte impozite
aplicam total procente la fiecare secie pentru salarii (aproximativ 30%)
%
921 Cheltuieli activitii de baza

cheltuielile
11.s-au obinut 2.500 televizoare avnd un pre de producie de 700 lei/buc.

acestea s-au livrat magazinelor proprii de vnzare care practica un adaos comercial de 30%
rezultnd un pre de vnzare fr tva- 915 lei
1.obtinerea produselor finite
345
=
711
produse finite variaia stocurilor
1.750.000 lei
2.transferarea produselor finite la magazinul de desfacere

371
mrfuri
%
345
produse finite
378
adaos comercial(30%)
2.275. 000 lei

1.750.000 lei
525 000 lei
931
=
902
1.750.000 lei
costul produciei decontri interne
23
obinute
privind producia
obinuta
12.din cele 2.500 de televizoare livrate magazinelor proprii s-au vndut 2.400 de bucati
5311
casa
707
venituri din vnzarea
mrfurilor
2.184 000 lei
descrcarea gestiunii magazinului

%
371
mrfuri
2184 000 lei
607
costul cheltuielilor privind
mrfurile
378
adaos
1680 000 lei
504 000 lei
preluarea veniturilor din activitatea comerciala
931
=
902
costul produciei decontri interne
obinute
privind producia
obinuta
2184 000 lei
preluarea cheltuielilor cu mrfurile vndute

925
=
cheltuieli de
desfacere
901
decontri interne
privind cheltuielile
1680 000 lei
13.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc i se deconteaz cheltuielile directe efectiv

realizate ale activitii de baza ( adunam toate cheltuielile de la 921 ), prin nchiderea contului
921 cheltuielile activitii de baza in corespondenta cu 902 producie
902
=
921
decontri interne cheltuielile
privind producia activitii de
obinuta
baza
1396325 lei
14.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc i se deconteaz cheltuielile directe i

efective ale activitii de baza
902
=
922
decontri interne cheltuielile
95210 lei
24
privind producia
obinuta
activitilor
auxiliare
15.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc i se deconteaz cheltuielile indirecte

efective ale activitii de baza
902
=
923
decontri interne cheltuieli
privind producia indirecte
obinuta
de producie
58950 lei
16.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilete totalul cheltuielilor de administraie care se

repartizeaz asupra celor 3 activiti: de baza-auxiliara-comerciala-avand ca baza de repartizare
salariile directe
CGA
87080
K
=----------------i----------*100=--------------------*100=19,351111
CGA
b
450000
j
TOTALUL CHELTUIELILOR DE ADMINISTRARE-924

K=----------------------------------------------------------------------------*100
BAZA DE SALARII
repartizam cheltuielile
-revin cheltuielile generale de administraie:
87080 lei
-la activitatea de baza:410 000*19,351111%=79.339 lei
-la activitatea auxiliara:18 000*19,351111%=3483 lei
-la activitatea comerciala:22 000*19,351111%=4257 lei
924
cheltuieli generale
de administraie
902 producie
902 transport
902 desfacere
87080 lei
79339 lei
3483 lei
4257 lei
17.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc i se deconteaz cheltuielile de desfacere

902
=
decontri interne
privind producia
obinuta
925
cheltuieli de
desfacere
17140 lei
25
CAPITOLUL 3
PROCEDEE DE CALCULAIE A COSTURILOR
3.1 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE

Repartizarea cheltuielilor indirecte pe centre de costuri, sectoare, activiti, produse se
realizeaz prin procedeul suplimentarii care se prezint sub doua forme:
forma clasica i forma cifrelor relative de structura.
3.1.1 FORMA CLASICA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII

Aceasta forma presupune parcurgerea urmtoarelor etape :
a) alegerea unei baze de repartizare comun ca natura dar diferit ca mrime de la un
obiect de calculaie la altul;
b) calculul coeficientului de suplimentare conform relaiei :
Ks =
Chr
n
b
j =1
unde
Ks coeficient de suplimentare; Chr cheltuieli de repartizat; b baz de repartizare; jobiectul de calculaie; n- numr de obiecte de calculat
c) calculul cotei de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculaie astfel :
Cj = bj x kj
Cj cota de cheltuieli de repartizat
Procedeul suplimentarii in forma clasica in funcie de numrul i caracterul coeficienilor de
suplimentare calculai, prezint urmtoarele variante:
3.1.1.1. Procedeul suplimentarii in varianta coeficientului unic

Se calculeaz un singur coeficient de suplimentare pentru repartizarea unei ntregi
cheltuieli indirecte de producie pe obiecte de calculaie.
Exemplu: O unitate cu activitate industriala fabric trei produse A, B i C. In perioada de
gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie in suma
de 4.320.000 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori
sunt : la produsul A 2.040.000 lei, la produsul B 1.200.000 lei iar la produsul C 1.560.000
lei.
Sa se determine cat sunt cheltuielile indirecte de productie pentru fiecare dintre cele trei
produse: A, B i C.
Rezolvare:
a) Mrimea bazei de repartizare este consemnat in datele problemei.
b) Calculul coeficientului de suplimentare
26
Ks =
Chr
n
b j
4.320.000
= 0.9
4.800.000
j =1
c) calculul cotei de cheltuieli ce revine fiecrui produs:

Cj = bj x Kj
CA = 2040000 x 0.9 = 1.836000 lei
CB = 1200000 x 0.9 = 1.080.000 lei
CC = 1560000 x 0.9 = 1.404.000 lei
Total = 4.320.000 lei
Probleme propuse:
Folosind metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri privind repartizarea
cheltuielilor indirecte de producie pe obiecte de calculaie:
1. O unitate cu activitate industriala fabric trei produse: A, B i C. In perioada de
gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli generale de administraie in
suma de 848 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori
sunt:
la produsul A = 206 lei; la produsul B = 80 lei; la produsul C = 134 lei.
2. O societate comercial desface trei produse: A, B i C. In perioada de gestiune
exemplificata vnzarea produselor a generat cheltuieli de desfacere in suma de 1864 lei. Se
alege pentru repartizarea lor pe produse o baz ale crei valori sunt:
3. O unitate cu activitate industrial fabric trei produse: A, B i C. n perioada de
gestiune exemplificat, obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie n suma
de 4592 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse de baz ale cror valori sunt:
la produsul A = 202,4lei; la produsul B = 1720 lei; la produsul C = 1936 lei.
3.1.1.2. Procedeul suplimentarii in varianta coeficienilor difereniai
La acest procedeu se calculeaz cate un coeficient de suplimentare, pentru fiecare fel de

cheltuiala in raport de un alt criteriu.
Exemplu 1: Intr-o ntreprindere cheltuielile cu ntreinerea i funcionarea utilajelor pe secii
se prezint astfel :
- amortizarea cldirii monobloc a ntreprinderii in care funcioneaz cele 3 secii:
S1 i S2 i S3 este in suma de 4560 lei.
- suprafaa seciilor respective este:
S1 : 6000 m2
S2 : 4000 m2
S3: 2000 m2
- energia electrica consumata in scopuri productive este de 1700 KW, la un pret de
2,4 lei/KW
- puterea motoarelor electrice ce acioneaz mainile este urmtoarea :
27
S1 : 560 kw
S2 : 460 kw
S3 : 180 kw
Total : 1200 kw
Regimul de lucru al mainilor este acelai.
Sa se repartizeze pe secii cheltuielile cu amortizarea i cheltuielile cu energia electrica
consumata i sa se calculeze cat sunt costurile pentru fiecare sectie in parte.
Rezolvare :
Ks amortizare
Ks =
Chr
n
b
j =1
4560
= 0,380
6000 + 4000 + 2000
Ks energia electrica
Ks =
Chr
n
1700 2,4
= 3,4
560 + 460 + 180
j =1
Calculul cheltuielilor cu amortizarea aferente fiecarei
sectii in parte:
C a1 = 6000 0,380 = 2280lei

C a 2 = 4000 0,380 = 1520lei
C a 3 = 2000 0,380 = 760lei
TOTAL....................4560lei
Calculul cheltuielilor cu energia electrica aferente fiecarei sectii in parte:

C el1 = 560 3,4 = 1904lei
C el 2 = 460 3,4 = 1564lei
C el 3 = 180 3,40 = 612lei
TOTAL....................4080lei
Costurile aferente fiecarei sectii in parte sunt:

C S1 = C a1 + C el1 = 2280 + 1904 = 4184lei
C 2 = C a 2 + C el 2 = 1520 + 1564 = 3084lei
C S 3 = C a 3 + C el 3 = 760 + 612 = 1372lei
Exemplu 2 : Sa se repartizeze urmtoarele cheltuieli indirecte de producie pe obiecte de

calculaie :
- cheltuieli cu spaiul productiv : 979.130 lei
- energia electrica consumata in scopul de iluminat : 832.000 lei
- amortizarea cldirii monobloc a fabricii : 9.167.052 lei
- cheltuieli de nclzire cu aburi provenind de la sursa comuna : 1.120.000 lei
Criteriile de repartizare sunt urmtoarele :
Numr de corpuri de iluminat in S1 : 800 x 80 W = 64000; S2 : 780 x 120 W = 93600
Suprafaa ocupata :
S1 : 26023 m2 ; S2 : 44803 m2
Salarii indirecte in :
S1 : 8800 lei ; S2 : 9400 lei;
Puterea instalata a motoarelor :
S1 : 8000 kw; S2 : 23200 kw;
Valoarea utilajului :
S1 : 21000 lei;
S2 : 25400 lei
Numrul personalului de conducere, tehnic, economic, administrativ :
S1 : 8
S2 : 11
28
Rezolvare :
Repartizarea cheltuielilor cu spaiul productiv :
Chr
979130
Ks = n
=
= 13,8
26.023 + 44.803
b
j
j =1
C1 = 26023 x 13,8 = 359125,68
C2 = 44803 x 13.8 = 618273,12
Repartizarea cheltuielilor cu energia electrica :

Ks =
Chr
n
b j
832000
= 5,28
157600
j =1
C1 = 64000 x 5,28 = 337920
C2 = 93600 x 5,28 = 494208
Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea :

Ks =
Chr
n
bj
9167052
= 129,43
70826
j =1
C1 = 21000000 x 129,43 = 3368234,5
C2 = 25400000 x 129,43 = 5798774,6
Repartizarea cheltuielilor cu nclzire :

Ks =
Chr
n
bj
1120000
= 158,13
70826
j =1
C1 = 26023,6 x 158,13 = 4115111,8
C2 = 44802,4 x 158,13 = 7084603,5
Probleme propuse:
Folosind metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri:
1. Intr-o unitate, pentru stabilirea cheltuielilor cu ntreinerea i funcionarea utilajelor
pe secii, situaia se prezint astfel:
- amortizarea cldirii monobloc a ntreprinderii in care funcioneaz 2 secii (I i II) este
in suma de 2080 lei, iar suprafaa seciilor este: S I: 2400 m; S II: 1600 m;
- energia electrica consumata in scopuri motrice indicata de contorul unic este de 9600
KW, iar puterea instalata a motoarelor electrice care acioneaz mainile este: S I: 2680 KW; S
II: 2380 KW; S III: 960 KW; regimul de lucru al mainilor este acelai
Sa se repartizeze cheltuielile cu amortizarea i energia electrica consumata pe secii.
2. a) Sa se repartizeze urmtoarele cheltuieli indirecte de producie:
- cheltuieli cu spaiul productiv: 17913 lei;
- amortizarea cldirii monobloc a fabricii: 3167 lei;
b) Bazele de repartizare sunt urmtoarele:
- numr corpuri de iluminat: S I: 100 x 120 W; S II: 200 x 200W
- suprafaa ocupar de: S I: 1324 m; S II: 2103 m;
- valoarea utilajului in: S I: 2080 lei; S II: 2920 lei
29
3.1.1.4. Procedeul suplimentarii in varianta coeficienilor selectivi.
Aceasta varianta a procedeului suplimentarii este folosita exclusiv pentru repartizarea

cheltuielilor indirecte de producie pe purttori. Presupune pe lng folosirea unor baze de
repartizare care difer pe fiecare fel i subgrupa de cheltuieli i selectarea produselor asupra
crora trebuie repartizate cheltuielile respective. Pentru soluionarea acestei probleme se
calculeaz coeficieni de suplimentare separai pentru fiecare dintre cele doua grupe de
cheltuieli indirecte de producie.
Exemplu : Se presupune o unitate cu activitate industriala ce dispune de trei secii in cadrul
crora se fabric trei produse A,B i C al cror flux tehnologic este urmtorul :
Produsul A trece prin toate seciile
Produsul B trece prin S1 i S3
Produsul C trece prin S1 i S2
Situaia cheltuielilor indirecte de repartizat i a bazelor de repartizare pe produse se prezint
astfel :
Nr.
Crt.
1.
1.1
1.2
2.
3.
Explicaii
S1
S2
Chelt.indirecte de
514
producie din care :
- chelt. cu ntreinerea
304
si funct.utilajelor CIF
-chelt.generale de secie 210
CGS
Mrimea absoluta a
bazei de repart.privind CIF
380
din care, pe produse:
- produsul A
120
- produsul B
180
- produsul C
80
Mrimea absoluta a bazei
de repart.a CGS :
440
- produsul A
190
- produsul B
134
- produsul C
116
S3
Total
436
319,20
1269,20
196
169,20
669,20
240
150
280
188
150
130
104
84
-
600
254
346
250
134
116
-
600
Rezolvare : Calculul coeficienilor de suplimentare selectivi .

Coeficient de
suplimentare
K sCIFU =
ChrCIFU
n
bj
Secia 1
K sCIFU =
304
= 0. 8
380
Secia 2
K sCIFU =
196
= 0.7
280
Secia 3
K sCIFU =
= 0. 9
j =1
30
169,20
=
188
K sCGS =
ChrCGS
n
bj
j =1
210
440
= 0.4772727
K sCGS =
K sCGS =
240
= 0.4
600
K sCGS =
150
= 0. 3
500
Calculul cotelor de cheltuieli indirecte de producie ce revin pe produs

Secia 1
Kj
Explicaii
bj
CIFU
Produs A
Produs B
Produs C
CGS
Produs A
Produs B
Produs C
120
180
80
190
134
116
89,30
62,98
54,52
0,477272
7
Secia 2
Secia 2
kj
bj
150
130
254
346
Explicaii
CIFU
Produs A
Produs B
Produs C
CGS
Produs A
Produs B
Produs C
96
144
64
0,8
Cj = bj x kj
Explicaii
CIFU
Produs A
Produs B
Produs C
CGS
Produs A
Produs B
Produs C
Cj = bj x kj
Secia 3
bj
Secia 2
Cj
0,7
105
91
0,4
101,60
138,40
Secia 3
Secia 3
kj
Cj
104
84
-
0,9
93,60
75,60
-
134
116
-
0,6
80,40
69,60
-
Probleme propuse:
Avnd in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri privind
repartizarea cheltuielilor indirecte de producie pe purttori:
31
Cazul 1. ntr-o unitate cu activitate industrial, situaia cheltuielilor indirecte de

producie i nivelul bazelor de repartizare corespunztoare lor se prezint astfel.
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
Explicaii
Chelt.
indirecte
de
producie din care:
- chelt.cu ntreinerea i
funct. utilajelor
- chelt.gen.de sectie
Mrimea absoluta a
bazei de repart. privind CIF
din care pe produse
- produsul A
- produsul B
- produsul C
de repart.a CGS :
- produsul A
- produsul B
- produsul C
S1
S2
S3
Total
308,40
261,60
191,50
761,52
182,40
117,60
103,52
401,52
126
141
150
360
228
72
108
48
168
90
78
112,80
62,40
50,40
-
252
102
80,40
69,60
3.60
152,40
207,60
150
80,40
69,60
-
Cazul 2. Intr-o unitate industriala situaia cheltuielilor indirecte de producie i nivelul bazelor
de repartizare corespunztoare se prezint astfel:
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
Explicaii
Chelt. indirecte de producie
din care:
- chelt.cu ntreinerea i
funct. utilajelor
Mrimea absoluta a
bazei de repart. privind CIF
din care pe produse
- produsul A
- produsul B
- produsul C
de repart. a CGS :
- produsul A
- produsul B
- produsul C
SECTIA1
SECTIA 2
SECTIA 3
Total
616,20
523,20
383,04
1523,04
235,20
203,04
803,04
364,80
252
288
180
720
456
144
216
96
336
180
156
225,60
124,80
100,80
-
504
204
160,8
139,20
720
304,80
415,20
300
160,80
139,20
-
Cazul 3. Intr-o unitate cu activitate industriala situaia cheltuielilor indirecte de producie i

nivelul bazelor de repartizare corespunztoare lor se prezint astfel:
32
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
Explicaii
Chelt. indirecte de
producie din care:
- chelt.cu ntreinerea
i funct. utilajelor
Mrimea absoluta a
bazei
de
repart.
privind CIF
din care pe produse
- produsul A
- produsul B
- produsul C
Mrimea absoluta a
bazei de repart. a CGS
:
- produsul A
- produsul B
- produsul C
S1
S2
S3
Total
925,20
784,80
574,56
2284,56
547,20
352,80
304,56
1204,56
378
432
270
1080
684
216
324
144
504
270
234
338,40
187,20
151,20
-
756
306
241,20
208,80
1080
457,20
622,80
450
241,20
208,80
-
3.1.2 FORMA CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII
Aceasta forma a procedeului suplimentarii presupune parcurgerea urmtoarelor etape :

a) Calculul ponderii bazei de repartizare corespunztor fiecrui obiect de calculaie fa
de total baz, astfel :
Pj =
bj
Pj =
bj
j =1
b j 100
n
bj
sau
j =1
unde :
Pj ponderea bazei de repartizare corespunztoare fiecrui obiect de calculaie fa de
total baz
b marimea bazei de repartizare corespunztor obiectului de calculaie
j obiect de calculaie asupra cruia repartizam cheltuielile
b) Procentele obinute se aplica asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizrii
determinndu-se cotele de cheltuieli indirecte de producie ce revin fiecrui obiect
de calculaie, astfel :
C j = P j Chr
33
Exemplu : O unitate cu activitate industriala fabric trei produse A,B,C. In perioada de gestiune
exemplificata obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie in suma de 432
lei. Se alege repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori sunt la
Produsul A : 204 lei
Produsul B : 120 lei
Produsul C : 156 lei Total : 480 lei
PA =
bA
n
bj
204
= 0.425
480
PB =
bB
n
bj
120
= 0.25
480
PC =
bC
bj
156
= 0.325
480
j =1
j =1
j =1
C A = 0,425 x 432 = 183,60

C B = 0.250 x 432 = 108
C C = 0,325 x 432 = 140,40
Total = 432 lei
Se cere: Folosind metodologia de mai sus, s se rezolve urmtoarele cazuri privind repartizarea
cheltuielilor indirecte de producie pe obiecte de calculaie:
gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli generale de administraie in
suma de 848 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori
sunt:
2. O societate comerciala desface trei produse: A, B i C. In perioada de gestiune
exemplificata vnzarea produselor a generat cheltuieli de desfacere in suma de 1864 lei. Se
alege pentru repartizarea lor pe produse o baz ale crei valori sunt:
gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie in suma
de 4592 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse de baz ale cror valori sunt:
la produsul A = 202,4lei; la produsul B = 1720 lei; la produsul C = 1936 lei.
3.2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCIE IN VARIABILE i FIXE
Separarea cheltuielilor de producie n variabile i fixe se realizeaz prin utilizarea

urmtoarelor procedee :
a) Procedeul celor mai mici ptrate
b) Procedeul punctelor de maxim i minim
c) Procedeul analitic
3.2.1.PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE

Presupune parcurgerea urmtoarelor etape :
1)Calculul volumului mediu al produciei pentru perioada luata in calcul :
34
Qi
Q = i =1
n
unde
_
Q volumul mediu al produciei
Q volumul produciei dintr-o perioada de gestiune
i - perioada de gestiune ( luna, trimestru, an )
n numrul perioadelor de gestiune luate in calcul
2) Calculul cheltuielilor medii pentru perioada luata in calcul
n
Chi
Ch = i =1
n
_
Ch cheltuielile medii
Chi cheltuielile dintre perioada de gestiune
i - perioada de gestiune ( luna, trimestru, an )
n numrul perioadelor de gestiune luate in calcul
3) Calculul abaterii volumului produciei din fiecare perioada de gestiune luata in calcul fa de
volumul mediu al produciei
_
X t = Qt Q
, unde
X abaterea volumului produciei fa de volumul mediu al acesteia
4) Calculul abaterii cheltuielilor de producie in fiecare perioada de gestiune luata in calcul fa
de volumul mediu al cheltuielilor :
_
Yt = Cht Ch
, unde
Y abaterea cheltuielilor de producie fa de volumul mediu al acestora
5) Calculul cheltuielilor variabile unitare :
n
( X Y )t
Cuv = t =1
unde :
X t2
t =1
Cuv cheltuieli variabile unitare

XY produsul abaterii de producie i cheltuielilor
X2 abatere ptratica a volumului de producie
6) Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune :
Chvi = Cuv Qi , unde :

35
Chv cheltuieli variabile totale

7) Calculul cheltuielilor fixe :
Ch f = Cht Chv
unde Chf cheltuieli fixe;Cht cheltuieli de producie
8) Calculul cheltuielilor de producie standard pentru o perioada de gestiune viitoare
Chs = Ch f + (Chuv Qs ) unde

Chs cheltuieli standard
Qs producia standard
Exemplu: Cheltuielile indirecte de producie ocazionate de activitatea unei secii principale

de producie i producia obinuta in semestrul 2 au avut urmtoarea evoluie:
Luna
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Cantitatea produsa
( kg )
55800
54000
63900
72000
81000
70200
Cheltuieli indirecte de producie

( lei )
918
900
999
1080
1170
1062
Sa se determine cheltuielile fixe i cheltuielile variabile pentru fiecare luna.

Rezolvare
E tapa I. Calculul volum ului m ediu al produciei
n
Q=
i =1
55800 + 54000 + 63900 + 72000 + 81000 + 70200

= 66150
6
E tapa II. Calculul cheltuielilor m edii

n
Ch =
Ch
i =1
918 + 900 + 999 + 1080 + 1170 + 1062

= 1021,50
6
E tapa III i IV . A baterea produciei i a cheltuielilor

A baterea val.prod. fa A baterea
chelt.prod. Produsul
A baterea ptrata a
de producia m edie X
F a de prod.m edie Y
abaterilor
val.produciei
XY
X2
- 10350
- 103,50
107122500
+ 10712250000
- 12150
- 121,50
147622500
+ 14762250000
- 2250
- 22,50
5062500
+ 506250000
+ 5850
+ 58,50
34222500
+ 3422250000
+ 14850
+ 148,50
220522500
+ 22052250000
+ 4050
+ 40,50
16402500
+ 1640250000
Total :
5309550
530955000
E tapa V . Calculul cheltuielilor variabile unitare:
36
Cuv =
(X Y )
t =1
X
t =1
2
t
53.095.500.000
= 0,01
53095,50
E tapa V I. D eterm inarea cheltuielile variabile pentru fiecare lun astfel:

Iulie : Ch v x Q iulie = 0,01 x 55800 = 558
A ugust : Ch v x Q august = 0,01 x 54000 = 540
Septem brie : Ch v x Q sept = 0,01 x 63900 = 639
Octom brie : Ch v x Q oct = 0,01 x 72000 = 720
N oiem brie : Ch v x Q nov = 0,01 x 81000 = 810
D ecem brie : Ch v x Q dec = 0,01 x 70200 = 702
E tapa V II. D eterm inarea cheltuielilor fixe :
Ch f = Ch totale Ch v
Chf iulie = 918 558 = 360
Chf august = 900 540 = 360
Chf sept = 999-639=360
Chf oct= 1080-720 = 360
Chf noi= 1170-810=360
Chf dec= 1062-702=360
D at fiind caracterul lor im obil fa de m odificrile volum ului produciei, cheltuielile fixe rm an aceleai in
oricare din perioadele de gestiune luate in calcul. D eci ele vor reprezenta in luna ianuarie a anului urm tor tot
3.60 lei.
E tapa V III. Calculul cheltuielilor indirecte de producie standard:
Chs = Chf +(Chv x Qs) = 360 x (0,01 x 88.200) = 12.42 lei
Probleme propuse: Avnd in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri
privind separarea cheltuielilor de producie in variabile i fixe:
1. Intr-o ntreprindere de activitate industriala, cheltuielile indirecte de producie
ocazionate de activitatea unei secii principale i producia obinuta, au avut urmtoarea
evoluie:
Luna
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Valoarea produciilor
( kg )
27.900
27.000
32.000
36.000
40.500
25.100

( lei )
459
450
500
540
585
531
Sa se calculeze cheltuielile indirecte de producie ce vor fi ocazionate de producia lunii

iulie a anului respectiv, care va fi de 44.100 ore.
37
2. Intr-o societate comerciala cheltuielile de desfacere ocazionate de vnzri i

producia vnduta au avut urmtoarea evoluie:
Luna
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
( kg )
83.700
81.000
95.900
108.000
121.500
105.300
111.600
108.000
127.800
144.000
162.000
140.400

( lei )
1377
1350
1500
1620
1755
1593
1656
1620
1818
1980
2160
1944
Sa se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vnzrile

anului viitor, a crui producie vnduta va fi de 100..00 kg.
3. Pe baz datelor prezentate la cazul 2 sa se determine cheltuielile de desfacere ce vor
fi ocazionate de vnzrile anului urmtor, in situaiile pentru care se previzioneaz producia ce
se va vinde astfel:
Perioada
-luna Ianuarie
-trimestrul I
-trimestrul II
-trimestrul III
-trimestrul IV
Volumul produciilor
( kg )
9,00
28,50
31,50
36,00
45,00
3.2.2. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM i MINIM
Etape:
Etapa 1. Calculul cheltuielilor variabile unitare, conform relaiei:
Chuv =
Ch max Ch min
Q max Q min
, unde
Ch max -
reprezint cheltuielile maxime dintr-o perioada de gestiune luata in calcul

Chmin - reprezint cheltuielile minime dintr-o perioada de gestiune
Qmax producia maxima dintr-o perioada de gestiune luata in calcul
Etapa 2.Calculul cheltuielilor fixe a unei perioade de gestiune oarecare
38
Chfi = Chi ( Chuv x Qi )

Din datele prezentate in exemplul anterior sa se determine cheltuielile fixe i cheltuielile
indirecte de producie standard
Chuv =
1170 900
= 0,01
81.000 54000
3. Calculul cheltuielilor fixe:

Chf iulie = 918 (0,01 x 55800)=360
Chf august = 900 (0,01 x 54000) = 360
Ch f septembrie = 999 (0,01 x 63.900) = 360
Chf octom brie = 1080 (0,01 x 72000) = 360
Chf noiem brie = 1170 (0,01 x 81000 ) = 360
Ch f decem brie = 1062 (0.01 x 70.200) = 360
4. Calculul cheltuielilor indirecte de producie standard:
Ch s = Chf + (Chv x Qs) = 360 + (0,01 x 88.200) = 1242
Probleme propuse: Avnd in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri
privind separarea cheltuielilor de producie in variabile i fixe:
1. Intr-o ntreprindere de activitate industriala, cheltuielile indirecte de producie
ocazionate de activitatea unei secii principale i producia obinuta, au avut urmtoarea
evoluie:
Luna
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
( kg )
27.900
27.000
32.000
36.000
40.500
25.100

( lei )
459
450
500
540
585
531
Sa se calculeze cheltuielile indirecte de producie ce vor fi ocazionate de producia lunii

iulie a anului respectiv, care va fi de 44.100 ore.
2. Intr-o societate comerciala cheltuielile de desfacere ocazionate de vnzri i
producia vnduta au avut urmtoarea evoluie:
Luna
Ianuarie
Februarie
( kg )
83.700
81.000
39

( lei )
1377
1350
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
95.900
108.000
121.500
105.300
111.600
108.000
127.800
144.000
162.000
140.400
1500
1620
1755
1593
1656
1620
1818
1980
2160
1944
S se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vnzrile

anului viitor, a crui producie vnduta va fi de 100..00 kg.
3. Pe baz datelor prezentate la cazul 2 s se determine cheltuielile de desfacere ce vor
fi ocazionate de vnzrile anului urmtor, n situaiile pentru care se previzioneaz producia ce
se va vinde astfel:
Perioada
-luna Ianuarie
-trimestrul I
-trimestrul II
-trimestrul III
-trimestrul IV
Volumul produciilor
( kg )
9,00
28,50
31,50
36,00
45,00
3.3. PROCEDEE DE EVALUARE i CALCULAIE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCTIA DE

FABRICATIE INTERDEPENDENTA
Evaluarea i calcularea costurilor privind producia de fabricaie interdependenta este

necesara in cadrul unor unitati cu activitate industriala in care au loc livrri reciproce de
produse, lucrri i servicii intre secii sau ateliere pentru nevoile lor de producie.
Calcularea costurilor de fabricaie interdependenta se poate efectua folosind urmtoarele
procedee :
- procedeul elaborrii calculaiilor pentru fiecare produs ffr a lua in considerare
prestaiile reciproce procedeu folosit mai ales la elaborarea antecalculatiilor ;
- procedeul evalurii prestaiilor reciproce dintre secii sau ateliere la cost
prestabilit cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut(costul efectiv
din perioada precedenta) procedeu ce se poate folosi numai in cazul seciilor
sau atelierelor cu producie omogena ;
- procedeul calculelor iterative (procedeul reiterrii )
- procedeul algebric.
3.3.1 METODA REITERRII
40
Procedeul reiterrii presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

Etapa 1. Se determina mrimea rapoartelor dintre cantittile de produse livrate celorlalte secii
luate separat i totalul produciei fabricate de ctre secia furnizoare astfel :
qj
kj =
Q
unde k mrimea raportului dintre cantitatea de produse livrate unei secii i totalul
produciei fabricate de secia furnizoare; j secia primitoare; q cantitatea de produse
livrate unei secii; Q- cantitatea de produse fabricate de secia furnizoare;
Etapa 2.Se determina costul prestaiei primite astfel :
C j = k j Ch f
unde c costul prestaiei primite
Ch f
cheltuieli iniiale in cazul primei secii furnizoare, iar in ceea ce privete secia S2 i
S3, la cheltuielile iniiale se adaug costul prestaiei primite de la prima secie S1,s.a.m.d.
Calculele de preluare a cotelor de cheltuieli care formeaz costul prestaiei livrate in
sistemul prestaiilor reciproce ,continua pana in momentul in care rezultatele obinute prin
inmulire reprezint valori mici, neglijabile.
De regul numrul de runde de calcul este egal cu numrul de secii din sistemul
prestaiilor reciproce plus o runda pentru prima secie ( cate secii avem + inca una )
Etapa 3. Cotele de cheltuieli determinate se scad din cheltuielile seciei furnizoare i se adaug
la cheltuielile seciei primitoare.
Etapa 4. Calculul costului produciei destinate celorlalte sectoare de activitate astfel :
Cj =
Sfd j
qas
C costul produciei; j produsul; SFD sold final debitor al costului de calculaie; qas
cantitatea de producie livrata altor secii
Exemplu : S se calculeze costul unitar al produciei de fabricaie interdependenta prin
procedeul reiterrii in cazul unei ntreprinderi in care funcioneaz urmtoarele secii auxiliare :
staia de transformatori - ST; centrala termica CT i staia de captare a apei SC. Situaia
cheltuielilor de producie, a produciei i destinaia acesteia se prezint astfel :
Nr.
Crt.
Cheltuieli de
Producie
- lei -
Producia
obinuta
1.
Secii
Auxiliare
Producat
.
ST
Secii consumatoare
1800000
240000 kwh
2.
CT
1200000
1200 t
48
3.
SC
480000
192000 mc
9600
153600
ST
CT
43200
SC
Alte secii
24000
172800
108
1044
28800
E tapa 1. Calculul rapoartelor intre producia livrata in cadrul prestaiilor reciproce i totalul produciei
obinuta pe secii :
41
ST :
K CT =
qj
Q
43.200
= 0,18
240.000
K SC =
qj
Q
24.000
= 0,1
240.000
CT:
K ST =
48
= 0,04
1200
K SC =
108
= 0,09
1200
SC:
K ST =
9.600
= 0,05
192.000
K CT =
153.600
= 0,8
192.000
E tapa 2.Calculul
cotelor de cheltuieli aferente prestaiilor reciproce.
2
E tapa 3. nregistrarea cotelor de cheltuieli aferente prestaiilor reciproce in fisele conturilor analitice
Conturile prestaiilor analitice :
922 ST Cheltuieli indirecte de
producie
D
C
324.000
1.800.000a
60.960a 180.000
18.147
39.858a
26.235a 10.081
5.344
3.455a
2.969
2.425a
512
421a
284
1.933.355 541.339
1.392.016
922 CT Cheltuieli
producie
D
1.200.000 a
324.000a
637.728a
18.147a
55288a
5344a
6740a
512a
2.247.760
1.956.494
indirecte de
C
60.960
137.160
26.235
59.028
2.425
5.456
291.266
ST :
C CT = k CT x Ch T = 0,18 x 1800000 = 324000
C SC = k SC x Ch C = 0.10 x 1800000 = 180000
922 CT = 922 ST
922 SC = 922 ST
324000
180000
CT :
C ST = k ST x Ch C = 0,04 x (1200000 + 324000 ) = 60960
C SC = k SC x 1524000 = 0,09 x 1524000 = 137160
922 ST = 922 CT
922 SC = 922 CT
60960
137160
SC :
C ST = 0,05 x (480000 +180000+137160) = 39858
C CT = 0,8 x 797160 = 637728
42
922 SC Cheltuieli indirecte de

producie
D
C
480.000 a 39.858
180.000 a 637.728
3.455
137.160a
10.081a 55.288
421
59.028a
6.740
2.969a
5.456a
284a
.874.981 743.492
131.489
922 ST = 922 SC
922 CT = 922 SC
39858
637728
Runda II
A ten
ten ie ! Repetarea calculelor pe seam a cheltuielilor neluate in considerare in cadrul prim ei runde .
ST :
C CT = 0,18 x ( 60960 + 39858 ) = 18147
C SC = 0,10 x 100818 = 10082
922 CT = 922 ST
922 SC = 922 ST
18147
10082
CT :
C ST = 0,04 x ( 637728 + 18147 ) = 26235
C SC = 0,09 x 655875 = 59029
922 ST = 922 CT
922 SC = 922 CT
26235
59029
SC :
C ST = 0,05 x ( 10082 + 59029 ) = 3456
C CT = 0,8 x 69111 = 55289
922 ST = 922 SC
922 CT = 922 SC
3456
55289
Runda III
Se repeta calculele pe seam a sum elor de cheltuieli neluate in considerare in cadrul rundelor I II
ST :
C CT = 0,18 x ( 26235 + 3456 ) = 5344
C SC = 0,10 x 29691 = 2969
922 CT = 922 ST
922 SC = 922 ST
5344
2969
CT :
C ST = 0,04 x ( 55289 + 5344 ) = 2425
C SC = 0,09 x 60633 = 5457
922 ST = 922 CT
922 SC = 922 CT
2425
5457
SC :
C ST = 0,05 x ( 2969 + 5457 ) = 421
C CT = 0,08 x 8426 = 6741
922 ST = 922 SC
922 CT = 922 SC
421
6741
Runda IV
Repetare calculelor pe seam a sum elor de cheltuieli neluate in considerare in cadrul rundelor I, II i III
pentru prim a secie din sistem ul prestaiilor reciproce, astfel:
ST:
Cct = 0,18 x (2425 + 421) = 0,18 x 2847 = 512 lei
43
Csc = 0,1 x (2425 + 421) = 0,1 x 2847 = 285 lei

922 CT = 922 ST
922 SC = 922 ST
512 lei
285 lei
E tapa 4.
Calculul costului produciei destinate altor sectoare de activitate
- in cazul staiei de transform atori costul / kw h energie electrica livrat altor secii va fi :
C Kw =
Sfd ST 1.392.016
=
= 8,055lei / kw
q as
172.800
in cazul CT costul / tona livrata altor secii va fi :
C Kw =
Sfd CT 1.956.494
=
= 1874,03lei / t
qas
1.044
in cazul staiei de captare a apei costul livrat altor secii va fi :

Cmc =
Sfd SC 131.489
=
= 4,56lei / m 3
qas
28.800
Se cere: Folosind metodologia de mai sus s se rezolve urmtoarele cazuri de decontare a

prestaiilor reciproce (producia de fabricaie interdependenta) utiliznd procedeul reitararii.
S presupunem c ntr-o unitate cu activitate industrial n care funcioneaz trei secii
auxiliare ( staia de transformatori ST; centrala termica CT i staia de captare a apei SC),
situaia cheltuielilor de producie, a produciei obinute i destinaia acesteia, se prezint ca n
urmtoarele tabele:
Nr.
Crt
Cheltuieli de
Producie
- lei -
Productia
obtinuta
1.
Secii
Auxiliare
Producat
.
ST
5.400.000
2.
CT
3.
Nr.
Crt
Destinatia produciei
ST
CT
SC
Alte secii
720.000 kwh
129.600
72000
518.400
3.600.000
3.600 t
144
324
3.132
SC
1.440.000
576000 mc
28.800
460.800
86.400
Cheltuieli de
Producie
- lei -
Productia
obtinuta
1.
Secii
Auxiliare
Producat
.
ST
7.200.000
2.
3.
CT
SC
4.800.000
1.920.000
Secii consumatoare
ST
CT
SC
Alte secii
960.000 kwh
172.800
96000
691.200
4.800 t
768000 mc
192
38.400
614.400
432
-
4.176
115.200
44
Nr.
Crt.
Cheltuieli de
Producie
- lei -
Productia
obtinuta
1.
Secii
Auxiliare
Producat
.
ST
9.000.000
2.
CT
3.
SC
Secii consumatoare
ST
CT
SC
Alte
secii
120.000 kwh
216000
12.000
864000
4.000.000
6000 t
240
540
5.220
2.400.000
960.000 mc
48000
768000
144000
NOTA: Fiecare tabel reprezinta un caz distinct de rezolvat,corespunzator unei alte

perioade de gestiune.
3.3.2 PROCEDEUL ALGEBRIC
Presupune calculul costului produciei de fabricaie interdependenta cu ajutorul unui sistem

de ecuaii liniare astfel :
1.Se considera costul unitar al produciei de fabricaie interdependent a diferitelor secii sau
ateliere ca o necunoscut i se noteaz cu x, y, z, etc.
2.Se formeaz sistemul de ecuaii pe baz urmtorului principiu: producia fiecrei secii
evaluata in funcie de costul sau unitar este egala cu cheltuielile iniiale ale seciei productoare
la care se adaug prestaiile primite de la celelalte secii evaluate in funcie de costul lor unitar.
3.Se simplifica sistemul de ecuaii astfel :
- se trec termenii necunoscui intr-o parte i cei cunoscui de cealalt parte;
- se aduce sistemul de ecuaii la forma cea mai simpl i se rezolv prin orice
metod cunoscut.
Exemplu : S se calculeze costul unitar al produciei de fabricaie interdependent prin
procedeul algebric in cazul unei ntreprinderi in care funcioneaz urmtoarele secii auxiliare :
staia de transformatori - ST; centrala termica CT i staia de captare a apei SC. Situaia
cheltuielilor de producie, a produciei i destinaia acesteia se prezint astfel :
1.
Secii
Auxiliare
Producat
ST
Cheltuieli de
Producie
- lei 1800000
240000 kwh
2.
CT
1200000
1200 t
48
3.
SC
480000
192000 mc
9600
153600
Nr.
Crt.
Producia
obinuta
Secii consumatoare
ST
CT
43200
SC
Alte secii
24000
172800
108
1044
28800
E tapa I. Se noteaz costul unitar al produciei astfel x pentru energie electrica, y aburi, z apa potabile.
E tapa II. Se construiete sistem ul de ecuaii :
45
240000 x = 1800000 + 48 y + 9600 z
1200 y = 1200000 + 43200 x + 153600 z

192000 z = 480000 + 24000 x + 108 y
240000x 48y 9600z = 1800000 /: 48

- 43200x + 1200y 153600z = 1200000 / : 1200
- 24000x 108y + 192000z = 480000 / : 12
5000x y 200z = 37500
- 36x + y 128z = 1000
- 2000x 9y + 16000z = 40000
4964x 328z = 38500
- 2000x 9y + 16000 z = 40000
- 324x + 9y 1152z = 9000
- 2000x 9y + 16000z = 40000
4964x 328z = 38500
- 2324x + 14848z = 49000
2482x 164z = 19250
- 1162x + 7424z = 24500
1241x 82 z = 9625
- 581x + 3712z = 12250
x=
9625 + 82 z
1241
- 581 ( 9625 + 82z ) + ( 3712 x 1241 )z = 12250 x 1241

- 5592125 47642z + 4606592 z = 15202250
4558950 z = 20794375
x=
9625 + 82 z
,
1241
x=
z = 4,56
9625 + 82 4,56
= 8, 05
1241
- 36 x 8,05 + y 128 x 4,56 = 1000

y = 1000 + 289,8 + 583,68
y = 1874,03
46
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus s se rezolve urmtoarele probleme

S presupunem c ntr-o unitate cu activitate industrial n care funcioneaz trei secii auxiliare
( staia de transformatori ST; centrala termica CT i staia de captare a apei SC), situaia
cheltuielilor de producie, a produciei obinute i destinaia acesteia, se prezint ca n
urmtoarele tabele:
1.
Secii
Auxiliare
Producat.
ST
Cheltuieli de
Producie
- lei 5.400.000
2.
CT
3.
Nr.
Crt
Nr.
Crt
1.
2.
3.
Productia
obtinuta
Destinatia produciei
ST
CT
SC
Alte secii
720.000 kwh
129.600
72000
518.400
3.600.000
3.600 t
144
324
3.132
SC
1.440.000
576000 mc
28.800
460.800
86.400
Secii
Auxiliare
Producat.
ST
CT
SC
Cheltuieli de
Producie
- lei 7.200.000
4.800.000
1.920.000
Productia
obtinuta
960.000 kwh
4.800 t
768000 mc
Nr.
Crt.
Secii
Auxiliare
Producat.
Cheltuieli de
Producie
- lei -
Productia
obtinuta
1.
ST
9.000.000
2.
CT
4.000.000
120.000
kwh
6000 t
3.
SC
2.400.000
960.000 mc
Secii consumatoare
ST
CT
SC
Alte secii
192
38.400
172.800
614.400
96000
432
-
691.200
4.176
115.200
Secii consumatoare
ST
CT
SC
216000
12.000
Alte
secii
864000
240
540
5.220
48000
768000
144000
3. 4. PROCEDEE DE EVALUARE i CALCULARE A COSTURILOR PE UNITATEA DE PRODUS
Se poate efectua folosind urmtoarele procedee :

1. Procedeul diviziunii simple;
2. Procedeul cantitativ;
3. Procedeul indicilor de echivalen;
4. Procedeul echivalrii cantitative a produsului secundar de cel principal;
5. Procedeul deducerii valorii produselor secundare.
3.4.1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE
47
- acest procedeu se aplica in cazul produciei perfect omogene.

Costul unitar pe produs se calculeaz astfel :
n
C=
Ch
i =1
Adic suma cheltuielilor pe cantitate unde

_
C costul unitar ; Ch cheltuielile de produse pe articole; i articol de calculaie
Exemplu : S se calculeze costul unitar pe produs tiind c cheltuielile de producie ale unei
perioade de gestiune sunt de 25650 lei iar cantitatea totala de produse obinute este de 17100
kg.
C=
25650
= 1,50lei / kg
17100
3.4.2. PROCEDEUL CANTITATIV
Se utilizeaz pentru calculul costului unitar in cazul produselor asociate care au valori de
intrebuintare apropiate, sunt considerate in totalitate produse principale iar la unele dintre ele
nu se intrebuinteaza ntreaga cantitate rezultatata.
Etapa 1. Calculul costului mediu unitar pe produs pentru cantitatea teoretic produsa prin
diviziune simpla :
n
C=
Ch
i =1
m
q
j =1
unde:
C cost mediu unitar ; q cantitatea fabricat din fiecare produs ; i articol de
calculaie ; j felul produselor
Etapa 2. Calculul costului unitar efectiv pentru produsele la care intervin pierderi de
substana, pierderi tehnologice, reutilizari, astfel :
_
Ce =
C q f
qu
Ce cost unitar efectiv ; qf cantitatea fabricat dintr-un produs ; qu cantitatea utilizat

dintr-un produs
Exemplu : Se presupune c ntr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaia de
electroliza a clorurii de sodiu sunt de 22.550.000 lei iar producia obinuta este format din
500000 tone leie soda caustic; 2000 tone hidrogen i 400000 tone clor. Pe timpul depozitarii
intervin pierderi la cantitatile de hidrogen i clor fabricate, fiind utilizate 1600 tone hidrogen i
350000 tone clor.
48
Sa se calculeze costul unitar al fiecrui produs.

Rezolvare
_
C=
22550000
= 25lei / t
9020000
- in cazul hidrogenului :
Ce =
25 2000
= 31,25lei / t
1600
- in cazul clorului:
C eCL =
25 40000
= 28,57lei / t
35000
D eci costul unitar pe tona de lesie de soda caustica este de 25 lei/t intrucat nu exista pierderi.
Se cere: Folosind metodologia de mai sus s se rezolve urmtoarele cazuri privind
calculul costului efectiv unitar pe produs prin procedeul cantitativ.
Intr-o societate comerciala cu profil chimic cheltuielile ocazionate de obinerea
produciei i cantitatile obinute sunt urmtoarele:
Cazul 1.
Cheltuielile de producie
Cantitatea fabricata:
- leie de soda caustica
- hidrogen
- clor
Cantitatea utilizata:
- hidrogen
- clor
Cazul 2.
- cocs
- gaz de cocs
- cocs
- gaz de cocs
Cazul 3.
- hidrogen
- clor
- hidrogen
9020 lei
20 t
3000 t
30 t
15 t
1.600 t
30 t
804000 lei
300.000 t
221.600 t
300.000 t
181.280 t
8.240 lei
50 t
3000 t
20 t
50 t
2.800 t
49
- clor
15 t
3.4.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN
se utilizeaz pentru determinarea costului unitar pe produs in cazurile in care :

- din acelai consum al factorilor fundamentali ai procesului de producie se obin produse
sau semifabricate diferite ;
- acelai material se prelucreaz in diferite produse cu un consum diferit de for de munc
- toate produsele obinute simultan sau cel puin majoritatea din ele ( doua din trei) sa fie
considerare produse principale.
Indicii de echivalen sunt de mai multe feluri:
a) dup modul de calcul avem indici de echivalen calculai ca raport direct sau indici de
echivalen calculai ca raport invers ;
b) dup numrul parametrilor care stau la baz calculrii lor avem indici de echivalen
simpli, compleci sau agregai.
n activitatea practic se aplic indicii de echivalen simpli i compleci.
Aplicarea procedeului indicilor de echivalen presupune parcurgerea urmtoarele etape:
Etapa 1. Alegerea parametrilor care servesc pentru calculul indicilor de echivalenta, precum
i a produsului care servete drept baz de comparaie:
- la indicii de echivalenta calculai ca raport direct se ia drept baz de comparaie oricare din
cele n produse fabricate;
- la indicii de echivalenta calculai ca raport invers se ia drept baz de comparaie produsul cu
mrimea parametrului cea mai mica.
Etapa 2. Calculul indicilor de echivalen .
Indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct :
pj
kj =
pb
Indici de echivalenta compleci calculai ca raport direct :
kj =
p j p1j p 2j ... p nj
pb pb1 pb2 ... pbn
Indici de echivalenta simpli calculai ca raport invers :

p
kj = b
pj
Indici de echivalenta compleci calculai ca raport invers :
kj =
pb pb1 pb2 ... pbn

In care :
50
kj indice de echivalen corespunztor unui produs j

pj mrimea parametrului corespunztor produsului pentru care se calculeaz indicele de
echivalenta
pb mrimea parametrului corespunztor produsului ales drept baz de comparaie.
Etapa 3 . Echivalarea calculatori a produciei fabricate prin transformarea ei in unitati de
msura convenionale :
n
Qc = (q k ) j
j =1
Qc cantitatea total de produse exprimat n uniti convenionale; q cantitatea dintr-un

produs exprimat n uniti de msura fizice; k indice de echivalen corespunzator unui
produs; j felul sau numrul produselor
Etapa 4.Calculul costurilor pe unitatea convenional :
Cuc =
Ch
i =1
Qc
Unde
Cuc costul unei unitati convenionale de produs;
articole de calculaie,
i articol de calculaie
Ch cheltuieli de producie pe
Etapa 5. Calculul costului pe unitatea fizic de produs
Cj =
qucj Cuc
qj
in care
Cuc cost unitar pe produs;
produs exprimata in unitati fizice
j felul produselor ;
quc - cantitatea de
Exemplu cu indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct

Se presupune ca intr-o unitate cheltuielile generate de obinerea urmtoarelor cantitati
de produse A = 70000 bucati, B= 140000 bucati, C=175000 bucati sunt in suma de 17640000 lei.
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalen este lungimea produselor care n
cazul produsului A =16 cm, B=20 cm, C=28 cm. S se calculeze costul pe bucat din fiecare
produs A, B si C.
Rezolvare :
E tapa 1. se poate lua ca baz de com paraie oricare din cele trei produse.
A legem produsul B .
E tapa 2. calculul indicilor de echivalen:
51
kj =
pb
pj
kA =
p A 16
=
= 0,8
pB 20
kB =
pB 20
=
=1
pB 20
kC =
pC 28
=
= 1,40
pB 20
E tapa 3. E chivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transform area in unitati de m sura convenionale
:
n
Qc = (q k ) j
j =1
Q C = ( 70000 x 0,8 ) + ( 140000 x 1 ) + (175000 x 1,4 ) = 56000 + 140000 + 245000 = 441000 total cantitate
in unitati convenionale.
E tapa 4. Calculul costurilor pe unitatea convenionala :
n
C uc =
Ch
i =1
Qc
17 .640 .000
= 40 lei
441 .000
E tapa 5.Calculul costului pe unitatea fizica de produs :
Cj =
CA =
qucj Cuc
qj
56.000 40
= 32lei
70.000
CB =
140.000 40
= 40lei
140.000
CC =
245.000 40
= 56lei
175.000
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri

privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalen simpli
calculai ca raport direct.
ntr-o ntreprindere cheltuielile generate de obinerea produciei, cantitile fabricate
i parametrii utilizai, sunt:
Cazul 1.
Cheltuielile de producie:
503.920 lei;
Cantitatea fabricata: - produsul A: 96.000 buc; produsul B: 92.000 buc; produsul C:
90.000 buc
Lungimea produselor: produsul A: 48 cm; produsul B: 60 cm; produsul C: 84 cm
Cazul 2.
311.680 lei
Cantitatea fabricata: produsul A: 40.000 buc; produsul B: 68.000 buc; produsul C:
10.000 buc
Cazul 3.
441.120 lei
52
Cantitatea fabricata: produsul A: 60.000 buc; produsul B: 120.000 buc; produsul C:

400.000 buc
Indici de echivalen compleci calculai ca raport direct

Exemplu : Se presupune c intr-o unitate cheltuielile generate de obinerea urmtoarelor
cantiti de produse A=12500 tone, B= 7500 tone, C= 5000 tone sunt n suma de 60.060.000
lei. Cei doi parametri alei pentru determinarea indicilor de echivalen prezint urmtoarele
valori :
In cazul produsului A : p1 = 6250 iar p2 = 2,7
Produsului B : p1 = 5000
p2 = 11,25
Produs C : p1 = 3250
p2 =9,75
Sa se calculeze costul pe tona pentru fiecare produs A, B si C.
Rezolvare :
E tapa 1. A legem ca baz de com paraie produsul B
E tapa 2.Calculul indicilor de echivalen :
kj =
kA =
pb pb1 pb2 ... pbn
6.250 2,7
= 0,30
5000 11,25
kB =
5000 11,25
=1
5000 11,25
kC =
3250 9,75
= 0,56
5000 11,25
E tapa 3.E chivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transform area ei n uniti de m sur
convenionale :
n
Qc = (q k ) j = ( 12500 0,3 ) + ( 7500 1 ) + ( 5000 0,56 ) = 3750 + 7500 + 2800 = 14050

j =1
E tapa 4.Calculul costurilor pe unitatea convenionala :

n
C uc =
Ch
i =1
Qc
60.060.000
= 4274,73lei
14.050
E tapa 5.Calculul costurilor pe unitatea fizic de produs :

Cj =
qucj Cuc
qj
(12500 0,3) 4272,73 3750 4274,73

=
= 1282,41lei
12500
12.500
7.500 4274,73
CB =
= 4274,73lei
12.500
CA =
53
CC =
(5000 0,56) 4272,73 2.800 4274,73

=
= 2.393,84lei
5000
5.000
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus s se rezolve urmtoarele cazuri privind
calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalen compleci, calculai
ca raport direct.
ntr-o ntreprindere cheltuielile generate de obinerea produciei, cantitile fabricate i
parametrii utilizai sunt:
Cazul 1.
Cantitatea fabricat:
- produsul A:
- produsul B:
- produsul C:
Parametrii utilizai:
- produsul A:
- produsul B:
- produsul C:
180.900 lei
70.000 t
40.000 t
20.000 t
p=8; p=2
p=6; p=3
p=12; p=5
Cazul 2.
- produsul A:
- produsul B:
- produsul C:
- produsul A:
- produsul B:
- produsul C:
321.200 lei
25.000 t
20.000 t
30.000 t
p = 5000; p = 10
p = 4000; p = 9
p = 3000; p = 7
Cazul 3.
- produsul A:
- produsul B:
- produsul C:
- produsul A:
- produsul B:
- produsul C:
351.500 lei
100.000 t
85.000 t
60.000 t
p = 500; p = 13
p = 800; p = 112
p = 700; p = 97
Procedeul cifrelor de echivalen n mrime absolut

Metodologia pentru calculul costului pe unitate de produs in cadrul cifrelor de
echivalen n mrimi absolute este aceeai cu cea utilizat la indici de echivalen.
54
Etapele sunt :
1.Echivalarea calculatorie a produciei fabricate prin transformarea ei in unitati de msura
convenionale ;
2.Calculul costului pe unitatea convenionala;
3.Calculul costului pe unitatea fizica de produs.
Exemplu :
ntr-o ntreprindere cheltuielile generate de obinerea produciei, cantitile
fabricate i parametri utilizai sunt : A= 70000 bucati, B=140000 bucati, C= 175000 buci.
Cheltuielile de producie : 17.640.000 lei, parametrul utilizat este lungimea produselor astfel
pentru produsul A 16 cm, B 20 cm, C 28 cm.
S se calculeze costul pe unitatea de produs finit .
Rezolvare :
E tapa 1. E chivalarea calculatorie a produciei fabricate prin transform area ei in unitati de m sura
convenionale :
n
Qc = (q p ) j
j =1
Q C = ( 70000 x 16 ) + ( 140000 x 20 ) + ( 175000 x 28 ) = 8820000

E tapa 2.Calculul costului pe unitatea convenional de produs :
n
C uc =
Ch
i =1
Qc
17.640.000
= 2, lei
8.820.000
E tapa 3.Calculul costului pe unitatea fizic de produs :
Cj =
CA =
qucj Cuc
qj
1.120.000 2
= 32lei
70.000
CB =
2.800.000 2
= 40lei
140.000
CC =
4.920.000 2
= 56lei
175.000
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve cazurile 1,2 i 3 prezentate la
indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct utiliznd cifre de echivalenta absolute.
Indici de echivalenta calculai ca raport invers
Exemplu :
Sa se calculeze costul unitar tiind c, cheltuielile totale 19.550.000 lei din care cheltuieli de
prelucrare 14.200.000 lei, cheltuieli materiale 5.350.000 lei. Producia fabricata : produsul A =
12000 kg, B = 28000 kg, C = 45000 kg. Parametrul utilizat : fineea firelor pentru produsul A =
5,5 txt ; B = 22 txt ; C =11 txt.
55
Rezolvare :
Etapa 1. Alegerea parametrilor. Alegem ca baz de comparaie produsul A pentru ca are
mrimea parametrului cea mai mica .
Etapa 2. Calculul indicilor de echivalenta :
kj =
pb
pj
kA =
5,5
=1
5,5
kB =
5,5
= 0,25
22
kC =
5,5
= 0,5
11
Etapa 3. Echivalarea calculatorie a produciei fabricate prin transformarea in unitati de msura

convenionale :
n
Qc = (q p ) j
j =1
QC = ( 12000 x 1 ) + ( 28000 x 0,25 ) + ( 45000 x 0,5 ) = 41500

Etapa 4.Calculul costului pe unitatea convenionala :
Pentru cheltuieli de prelucrare :
n
Cuc =
Ch
i =1
Qc
14.200.000
= 342lei
41.500
pentru cheltuieli materiale :

n
Cuc =
Ch
i =1
Qc
5.350.000
= 129lei
41.500
Etapa 5. Calculul costului pe unitatea fizica de produs :

Pentru cheltuieli de prelucrare
Cj =
qucj Cuc
qj
12.000 1 342
= 342
12.000
45.000 0.5 342
CC =
= 171
45.000
CA =
CB =
56
28.000 0.25 342

= 86
28.000

C uc =
Chm
5.350.000
=
= 63lei
Qc
12.000 + 28.000 + 45.000
Costul fizic total pe unitatea de produs va fi :

CA = 63 + 342 = 405 lei
CB = 63 + 86 = 149 lei
CC = 63 + 171 = 234 lei
Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul pe
unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenta, calculai ca raport invers,
potrivit datelor de mai jos:
Cazul 1.
Cheltuieli totale
293.250
din care:
- cheltuieli de prelucrare
213.000
- cheltuieli materiale
80.250
Producia fabricata:
- produsul A
18000
- produsul B
42000
- produsul C
67.500
- produsul A
11 tex
- produsul B
44 tex
- produsul C
22 tex
Indicii de echivalenta se calculeaz in funcie de fineea firelor.
Cazul 2.
Cheltuieli totale
391.000
din care:
284.000
107.000
Producia fabricata
- produsul A
24.000 kg
- produsul B
56.000 kg
- produsul C
90.000 kg
Parametrii utilizai
- produsul A
44 tex
- produsul B
176 tex
- produsul C
88 tex
Indicii de echivalenta se calculeaz in funcie de fineea firelor.
Cazul 3.
57
Cheltuieli totale
879.750
din care:
639.000
240.750
Producia fabricata
- produsul A
54.000 kg
- produsul B
126.000 kg
- produsul C
200.000 kg
Parametrii utilizai
- produsul A
5,50 tex
- produsul B
22 tex
- produsul C
11 tex
Indicii de echivalen se calculeaz in funcie de fineea firelor.
Utilizarea seriilor multiple de indici de echivalen
Cheltuielile de producie i desfacere se pot repartiza utiliznd mai multe serii de indici .
Indicii cuprini intr-o serie pot fi diferii att dup coninutul lor cat i dup modul de calcul.
Metodologia de repartizare este cunoscuta de mai sus.
Costul pe unitatea de produs se calculeaz n final nsumnd diferitele cote de cheltuieli
unitare determinate pe articole de calculaie, grupe de cheltuieli cu ajutorul seriilor de indici de
echivalenta.
Exemplu : Sa se calculeze costul unitar al produciei fabricate de o ntreprindere intr-o perioada
de gestiune prin procedeul seriilor multiple de indici de echivalenta simpli calculai ca raport
direct avnd in vedere urmtoarele date :
Capacitate
Serii de indici
Cheltuieli de producie
Denum. Fabricta
produs
( kg )
fctie.de fctie.de Mat.prime
Prelucrare
Total
greutate lungime materiale
A
B
C
20000
50000
35000
30
15
11,25
25
35
60
TOTAL
9.500.00
11.902.500
21.402.500
Valoarea consumului de materii prime i materiale se repartizeaz in raport de prima serie de

indici iar cheltuielile de prelucrare se repartizeaz in raport cu cea de-a doua serie de indici (
lungimea produselor ).
Rezolvare:
I. Calculul cheltuielilor materiale pe unitatea fizica de produs :
kA = 30 ; k B = 15 ; kC = 11,25
58
Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de msura

convenionale :
n
Qc = (q k ) j
j =1
Qc = ( 20000 x 30 ) + ( 50000 x 15 ) + ( 35000 x 11,25 ) = 1743750

Calculul costului pe unitatea convenionala :
n
Cuc =
Ch
i =1
Qc
9500000
= 5,44
1743750
Calculul costului pe unitatea fizica de produs :

CA =
20000 30 5,44
= 163,2
20000
CB =
50000 15 5,44
= 81,6
50000
CC =
35000 11,25 5,44

= 61,2
35000
II. Calculul cheltuielilor de prelucrare pe unitatea fizica de produs :

kA = 25 ; kB = 35 ; kC = 60
Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de msura
convenionale
QC = ( 20000 x 25 ) + ( 50000 x 35 ) + ( 35000 x 60 ) = 500000+1750000+2100000 = 4350000
Calculul costului pe unitatea convenionala :

n
Ch
C uc =
i =1
Qc
11.902.500
= 2,73
4.350.000
Calculul costului pe unitatea fizica de produs :

20.000 25 2.73
50.000 35 2.73
35.000 60 2.73
= 68.25 C B =
= 95.55 CC =
= 163.8
20.000
50.000
35.000
III. Costul total fizic pe unitatea de produs va fi :
CA =
CtA = 68,25 + 163,2 = 231,45 lei

CtB = 95,55 + 81,6 = 177,15 lei
59
CtC = 61,2 + 163,8 = 225 lei

Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul
costului pe unitatea fizica de produs prin utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenta.
Cazul 1.
Cheltuieli totale
13.912.500
din care:
4.961000
8.951.500
Producia fabricata:
- produsul A
30.000
- produsul B
75.000
- produsul C
50.000
Serii de indici:
- pentru cheltuieli materiale
KA = 20; KB = 10; KC = 11
- pentru cheltuieli de prelucrare
KA = 25; KB = 30; KC = 50
Cazul 2
Cheltuieli totale
din care:
- restul cheltuielilor de producie
Producia fabricata:
- produsul A
- produsul B
- produsul C
Serii de indici:
- pentru cheltuielile materiale
- pentru restul cheltuielilor de producie
Cazul 3
Cheltuieli totale
din care:
- cheltuieli cu manopera
Producie fabricata:
- produsul A
- produsul B
- produsul C
Serii de indici:
- pentru cheltuielile materiale
- pentru cheltuielile cu manopera
15.860.000
6.935.000
8.925.000
40.000 kg
60.000 kg
50.000 kg
KA = 40; KB = 25; KC = 20
KA = 30; KB = 50; KC = 60
23.815.000
10.400.00
13.415.000
80.000 kg
100.000 kg
130.000 kg
KA = 60; KB = 35; KC = 25
KA = 55; KB = 70; KC = 150
60
3.4.4. PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL

PRINCIPAL
Se utilizeaz pentru determinarea costului unitar pe produs in unitatile care obin din procesul
de producie un produs principal i un produs care se considera secundar.
Etapa 1. Se transforma producia secundara in producie principala. Astfel, ntreaga producie
devine teoretic produs principal.
qsp =
qs
E
Unde:
qsp
= cantitatea de produs secundar transformata in produs principal;
qs = cantitatea de produs secundar;
E = relaia de echivalenta.
Etapa 2. Calculul cantitatii teoretice de produs principal:
Q pt = Q p + qsp '
Unde:
Q pt
Qp
= cantitatea teoretica de produs principal;
= cantitatea de produs principal.
Etapa 3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal

n
C hi
C
i =1
=
Q pt
Q pt
Unde:
C
= costul unitar al produsului principal teoretic
Q pt
C h = cheltuielile de producie pe articole de calculatie

I = numrul articolelor de calculaie.
Etapa 4. Calculul cheltuielilor aferente produsului secundar
C
C hqs = qsp
Q pt
Unde:
C hqs = cheltuielile produsului secundar.
Etapa 5. Calculul cheltuielilor aferente produsului principal

n
C hQp = Chi Chqs

i =1
Unde:
C hQp = cheltuieli le produsului
principal
Etapa 6. Calculul costului pe unitatea de produs principal

ChQp
CQp =
Qp
61
Unde:
CQp = costul unitar al produsului principal
Etapa 7. Calculul costului pe unitatea de produs secundar
Chqs
Cqs =
qs
Unde:
Cqs = costul unitar al produsului secundar
Exemplu: O sonda petroliera produce 100.000 t titei i 6.000.000 m gaze de sonda.
Cheltuielile ocazionate de obinerea ambelor produse sunt in suma de 80.710.000 lei.
Producia de gaze de sonda, considerat produs secundar, se echivaleaz cu producia de titei,
considerat produs principal, dup relaia:
1000 m gaze de sonda = 1 tona de titei
Sa se calculeze costul unitar al produsului principal i al celui secundar.
Rezolvare:
Etapa 1. Se transforma producia secundara in producie teoretica principala:
qs
6.000.000
qsp =
=
= 6000 tone titei
E
1000
Etapa 2. Calculul cantitatii teoretice de produs principal:
Qpt = Qp + qsp = 100000 + 6000 = 106000 tone titei
Etapa 3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal:
n
Chi
i=1
80.710.000
C/Qpt =
=
= 761,41 lei/tona
Qpt
106000
Etapa 4. Calculul cheltuielilor aferente produsului secundar:

Ch qs = qsp x C/Qpt = 6000 x 761,42 = 4.568.460
Etapa 5. Calculul cheltuielilor aferente produsului principal:
n
ChQp = Chi Chqs = 80.710.000 4.568.500 = 76.141.540 lei
i=1
Etapa 6. Calculul costului pe unitatea de produs principal:
ChQp
76.141.540
CQp =
=
= 761,41 lei/tona
Qp
100.000
Etapa 7. Calculul costului pe unitatea de produs secundar:
Chqs
4.568.540
Cqs =
=
= 0.761 lei/m
qs
6.000.000
62
costului pe unitatea fizica de produs utiliznd procedeul echivalrii cantitative a produsului
secundar cu produsul principal:
Cazul 1.
Cheltuielile totale
13.912.500
Producia obinuta:
- titei (produs principal)
7000 t
- gaze de sonda (produs secundar)
900.0000 m
Relaia de echivalenta: 1000 m gaze de sonda = 1 tona de titei
Cazul2
Cheltuielile totale
20.868.750
Producia obinuta:
20.000 t
1.000.000 m
Cazul 3
Cheltuielile totale
28.250.000
Producia obinuta:
30.000 t
1.500.000 m
3.4.5. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE (PROCEDEUL RESTULUI,
PROCEDEUL VALORII RAMASE)
Se utilizeaz pentru determinarea costului unitar pe produs in ntreprinderile care obin din
procesul de producie concomitent un produs principal i unul sau mai multe produse
secundare i nu exista alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte.
Costul unitar al produsului principal se calculeaz conform relaiei:
n
i =1
j =1
Chi (qs p) j
CQ =
Unde: C = costul unitar;

Q = cantitatea de produs principal;
Ch = mrimea absoluta a cheltuielilor cuprinse intr-un articol de calculaie;
i = articolele de calculaie;
qs = cantitatea de produs secundar;
p = preul produsului secundar;
j = felul produselor secundare;
In cadrul acestui procedeu o atenie deosebita se acorda evalurii cantitatii produciei
secundare. Relaia de calcul este:
m
(q
j =1
p ) j = (qsu p ) + (qsl p Chs )
Unde: qsu = cantitatea produsului secundar utilizata in interiorul unitii;

63
qsl = cantitatea produsului secundar livrata terilor;

p = preul produsului secundar;
Chs = cheltuieli suplimentare aferente produciei secundare livrata terilor.
Exemplu:
Sa se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit datelor de mai jos:
Cheltuieli totale
Producia fabricata
-produs principal
-produs secundar
Destinaia produciei secundare:
-consumata in ntreprindere
-livrata terilor
Preul de valorificare al produciei secundare
Cheltuieli suplimentare pentru
producia secundara livrata terilor
Rezolvare:
n
Ch (q
CQ =
i =1
j =1
j =1
1000 tone
300 tone
100 tone
200 tone
3 lei/tona
150 lei
p) j
(q
46210 lei
p ) j = (qsu p ) + (qsl p Chs )
= (100 x 3 ) + (200 x 3 150 ) = 750 lei
46210 750
CQ =
= 45,46 lei/tona
1000
Procednd astfel, nu se asigura cunoaterea structurii costului privind produsul principal i nici
al celui secundar. Pentru a se asigura o asemenea structura se defalca totalul cheltuielilor de
mai sus pe articole de calculaie i se parcurg urmtoarele etape:
Etapa 1. Calculul ponderii valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de producie,
conform relaiei:
m
(q
Gqsj =
j =1
p) j
Ch
i =1
:
G = ponderea valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de producie;
Etapa 2. Calculul cheltuielilor produciei secundare pe articole de calculaie, conform relaiei:
64
n
Chqs = Chi x Gqs
i=1
Unde:
Ch = cheltuielile produciei secundare.
Etapa 3. Calculul cheltuielilor produciei principale pe articole de calculaie, conform relaiei:
n
ChQp = (Ch Chqs)I
i=1
Exemplu:
Totalul cheltuielilor de producie menionat mai sus, in suma de 46210 lei, defalcat pe
articole de calculaie se prezint astfel:
1. Materii prime i materiale directe
2. Salarii directe
3. CAS i protecia sociala aferenta
salariilor directe
4. Cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea
utilajelor
5. Cheltuieli generale ale seciei
6. Cheltuieli generale ale ntreprinderii
26 000
10 000
2610
3 000
1 000
3.600
Rezolvare:
Calculul costului unitar al produsului principal pe articole de calculaie:
Denumirea
articolelor de
calculaie
Cheltuieli
totale
Ponderea
valorii
prod.
secundare
(Gqs)
Cheltuielil
e
produciei
secundare
( Chiqs)
Cheltuielile
produciei
principale
(Chiqp)
Materii prime i
materiale directe.
Salarii directe
CAS i protectie
sociala aferente
salariilor directe
Cheltuieli cu
ntreinerea i
funcionarea
utilajelor
26 000
0,016230
422,16
10 000
2670
0,016230
0,016230
3 000
0,016230
65
Cost
unitar
(CiQp)
25577,84
Cantitatea
de
produ
s
princi
pal
(Q)
1000
162,30
42,198
9837,70
2567,80
1000
1000
9,84
2,57
48,69
2951,31
1000
2,95
25,58
Cheltuieli generale
ale seciei
Cheltuieli generale
ale unitii
TOTAL
1 000
0,016230
16,22
983,78
1000
0,98
3600
0,016230
58,428
3541,57
1000
3,54
46210
750
45460
1000
45,46
Daca dintr-un proces de fabricaie se obin: un produs principal i mai multe produse
secundare, structura costurilor se stabilete dup o metodologie similara, separnd din total
mai nti cheltuielile privind toate produsele secundare i apoi delimitarea acestora pe produs
in funcie de ponderea valorii fiecruia fa de valoarea totala a produselor secundare.
costului unitar al produsului principal pe articole de calculaie utiliznd procedeul deducerii
valorii produselor secundare:
Cazul 1.
3060 lei
2. Salarii directe
1600 lei
3. CAS i protecie sociala aferenta salariilor directe
468 lei
4. Cheltuielile cu ntreinerea i funcionarea utilajelor
425 lei
5. Cheltuielile generale ale seciei
198,10 lei
6. Cheltuielile generale ale ntreprinderii
381,50 lei
Producia fabricata
A = 800 tone produs principal
B = 300 tone produs secundar din care 100 tone se consuma in ntreprindere i 200 tone
se livreaz terilor. Preul de valorificare 2,4 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producia
secundara livrata terilor sunt in suma de 125 lei.
Cazul 2.
4340 lei
2. Salarii directe
1900 lei
452 lei
637,50 lei
247,10 lei
472,20 lei
Producia fabricata
se livreaz terilor. Preul de valorificare 3,30 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru
producia secundara livrata terilor sunt in suma de 2.40 lei.
Cazul 3.
2. Salarii directe
66
65.10 lei
33.50 lei
8.78 lei
706,25 lei
320,73 lei

508,38 lei
Producia fabricata
se livreaz terilor. Preul de valorificare 4,75 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru
producia secundara livrata terilor sunt in suma de 585 lei.
BIBLIOGRAFIE
Ristea, M i colectiv
Ristea, M
Ristea, M i colectiv
Ristea, M
Ristea M., Dima M.
Ristea M
Octavian Bojian
Gheorghe Crstea
Oprea Calin
Pop, A..
Feleag, N., Malciu, L.

Feleag, N
Feleag, N., Ionascu,
I.
Dutescu, A.
Cristea ,H.
Contabilitatea ntreprinderii, vol. I , Editura Mrgritar, Bucureti,

1997
Contabilitatea societilor comerciale, vol. I, editura C.E.C.C.A.R,
Bucureti, 1995
Contabilitatea societilor comerciale, vol.II, editura C.E.C.C.A.R,
Bucureti, 1996
Metode i politici contabile de ntreprindere, Editura Tribuna
Economic, Bucureti, 2000
Contabilitatea societilor comerciale, Bucureti, Editura Universitar,
2002
Normalizarea Contabilitii, Ed. Economica, Bucuresti. 2002
Contabilitatea intreprinderilor. Contabilitate financiara. Contabilitate
de gestiune, Editura Economica, Bucuresti, 1999
Calculatia costurilor, Editura Didactica i Pedagogica, Bucuresti, 1980
Contabilitatea de gestiune, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,
1985
Standardele Internaionale de contabilitate , Ed Economic, Bucureti,
2001
Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele
Contabile Europene i standardele Internaionale de Contabilitate ,
Editura. Intelcredo Deva, 2002
Politici i opiuni contabile, Editura Economic, Bucureti, 2002
Sisteme contabile comparate Normele contabile internationale, Ed.
Economica, Bucuresti 2000,
Tratat de Contabilitate, vol. I i II, Ed. Economica, Bucuresti 1998,
Ghid privind intelegera i aplicarea Standardelor Internationale de
Contabilitate, Ed. CECCAR, Bucuresti 2002,
Contabilitatea i Calculatiile in conducerea intreprinderii, Ed. CECCAR,
Bucuresti. 2003
67
Pntea, P.
Reviste de
specialitate
Contabilitatea romaneasca armonizata cu Directivele CEE, Ed.

Intelcredo, Deva 2003
*** Legea Contabilitii nr. 82/1991 republicata,cu modificarile i
completarile ulterioare
*** Standardele Internationale de Contabilitate, Ed. Economica 2002,
*** Legea nr. 571/23.12.2003 privind Codul fiscal cu modificrile si
completrile ulterioare
2010-2012: Adevarul Economic; Finante, Credit, Contabilitate;
Economistul; Tribuna Economica; Contabilitatea, Expertiza i Auditul
Afacerilor.
CUPRINS
CAPITOLUL 1 CONCEPTUL, OBIECTIVELE I METODA ............................................................... 2
CONTABILITII DE GESTIUNE ................................................................................................... 2
1.1. NOTIUNEA i SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR i CONTABILITII DE GESTIUNE .. 2
1.2. CLASIFICAREA PRODUCIEI i IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE
GESTIUNE................................................................................................................................ 2
1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCIE................................................................. 3
1.4 PRINCIPIILE CALCULAIEI COSTURILOR. ............................................................................ 5
CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE i A CALCULAIEI COSTURILOR...... 7
2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA. ................. 7
2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE i CALCULATIA
COSTURILOR DE PRODUCIE................................................................................................... 9
2.3 METODE DE CONTABILITATE DE GESTIUNE i CALCULAIE A COSTURILOR.................... 11
2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAIE A COSTURILOR ................................................. 11
2.3.2 METODA DE CALCULAIE A COSTURILOR PE COMENZI . Error! Bookmark not defined.
2.3.3
METODA STANDARD-COST...................................... Error! Bookmark not defined.
2.3.4 METODA TARIF-ORA-MASINA ....................................... Error! Bookmark not defined.
2.3.5 . METODA G.P. ............................................................... Error! Bookmark not defined.
2.3.6. METODA NORMATIV .................................................. Error! Bookmark not defined.
2.3.7 METODA COSTURILOR DIRECTE..................................... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 3 ........................................................................................................................... 26
PROCEDEE DE CALCULAIE A COSTURILOR ............................................................................... 26
3.1 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE. ............................................ 26
3.1.1 FORMA CLASICA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII .................................................. 26
3.1.2 FORMA CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII ....... 33
3.2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCIE IN VARIABILE i FIXE ...... 34
3.2.1.PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE .................................................................... 34
3.2.2. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM i MINIM ....................................................... 38
68
3.3. PROCEDEE DE EVALUARE i CALCULAIE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCTIA DE

FABRICATIE INTERDEPENDENTA ........................................................................................... 40
3.3.1 METODA REITERRII ................................................................................................ 40
3.3.2 PROCEDEUL ALGEBRIC .............................................................................................. 45
3. 4. PROCEDEE DE EVALUARE i CALCULARE A COSTURILOR PE UNITATEA DE PRODUS ..... 47
3.4.1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE ............................................................................... 47
3.4.2. PROCEDEUL CANTITATIV ......................................................................................... 48
3.4.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN ................................................................ 50
3.4.4. PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL
PRINCIPAL.......................................................................................................................... 61
3.4.5. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE (PROCEDEUL RESTULUI,
PROCEDEUL VALORII RAMASE) ......................................................................................... 63
CAPITOLUL 4 BUGETAREA COSTURILOR ...................................... Error! Bookmark not defined.
4. 1. BUGETUL COSTURILOR....................................................... Error! Bookmark not defined.
4.2. NOTIUNEA DE BUGET. ........................................................ Error! Bookmark not defined.
4.3. BUGETAREA COSTURILOR PE LOCURI (CENTRE) DE CHELTUIELI........ Error! Bookmark not
defined.
4.3.1. Sistemul de bugetare privind costurile de producie in structura pe locuri (centre)
de cheltuieli ............................................................................ Error! Bookmark not defined.
4.3.2. Elaborarea bugetului costurilor de producie ale seciei ............ Error! Bookmark not
defined.
4.3.3. Elaborarea bugetului costurilor de producie pe intreprindere .. Error! Bookmark not
defined.
4.3.4. Elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administraie .... Error! Bookmark not
defined.
4.3.5. Elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere (de vanzare) .... Error! Bookmark not
defined.
4.3.6. Elaborarea bugetului general al costurilor de producie ale unitii (costurilor
complete) ............................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.3.7. Elaborarea bugetului costului unitar pe produs ........... Error! Bookmark not defined.
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 67
69

Contab. Gest

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contab. Gest

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA COMERCIAL SATU MARE

Lector univ.dr. Flavia Nistor

CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULAIA COSTURILOR

CONCEPTUL, OBIECTIVELE I METODA CONTABILITII DE GESTIUNE

1.1. NOTIUNEA i SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR i CONTABILITII DE GESTIUNE

1.2. CLASIFICAREA PRODUCIEI i IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE

Pentru calcularea corecta a costului de producie este necesar ca la nregistrarea

Activitatea auxiliar este aceea ce asigura desfurarea normala a produciei activitii

1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCIE

- cheltuieli de baz sunt acelea ocazionate in mod nemijlocit de desfurarea procesului

Cheltuielile financiare reprezint pierderi din creane legate de participaii ,diferente

3. Delimitarea pe feluri de activiti a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul

i cele excepionale, cele cu impozit pe profit care nu au legtura cu activitile de exploatare;

CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE i A CALCULAIEI COSTURILOR

2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA.

Dup nregistrarea n contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producie dup destinaia lor

923 Cheltuieli indirecte de producie

adugarea la costul de producie al produselor pe lng o cota de cheltuieli generale de

C tu = cost total unitar

Potrivit legislaiei in vigoare , calculaia costurilor de producie se poate efectua dup

2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAIE A COSTURILOR

administrativ i de conducere. n cadrul seciilor de baz se fabric un singur produs (producie

901 Decontri interne privind

Colectarea cheltuielilor cu materialele auxiliare aferente activitii auxiliare

901 Decontri interne privind

Cheltuielile cu materialele consumabile la seciile de baz, reprezint cheltuieli indirecte de

901 Decontri interne privind

Cheltuielile cu materiale consumabile aferente sectorului administrativ i de conducere:

901 Decontri interne privind

b) Colectarea cheltuielilor cu salariile, contribuiile la asigurrile i protecia social astfel :

b1) colectarea cheltuielilor cu salariile in suma de 180000 lei

La secia 1 : 72000 lei

901 Decontri interne privind

Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului din seciile auxiliare

901 Decontri interne privind

Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului auxiliar i personalului tehnic

901 Decontri interne privind

901 Decontri interne privind

Salariile din seciile administrative i de conducere

901 Decontri interne privind

901 Decontri interne privind

La personalul din seciile auxiliare :

La personalul auxiliar i tehnic :

901 Decontri interne privind

La secia administrativa i de conducere :

901 Decontri interne privind

c) Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe n sum de 60000 lei repartizate

Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la seciile auxiliare :

901 Decontri interne privind

Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la seciile principale :

901 Decontri interne privind

Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la seciile administrativ i de conducere

901 Decontri interne privind

902 Decontri interne privind producia

e) Decontarea consumurilor reciproce dintre seciile auxiliare astfel :

922 CA Cheltuielile activitilor

922 CE Cheltuielile activitilor

922 CA Cheltuielile activitilor

f) Decontarea contravalorii produciei seciilor auxiliare livrat ctre celelalte sectoare de

922 CA Cheltuielile activitilor

La sectorul administrativ i de conducere centrala electrica :

924 Cheltuieli generale de administraie

922 CE Cheltuielile activitilor

La sectorul administrativ i de conducere centrala de apa :