Test nr.

8
1.Crearea Comunitii Europene pentru Crbune i Oel (CECO):
1.1 Identificai proiectele de realansare panic a continentului european care au precedat
crearea CECO
Uniunea European a fost creat cu scopul de a se pune capt numrului mare de rzboaie
sngeroase duse de ri vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Rzboi Mondial. 9 mai 1950
- Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, i prezint planul referitor la o
cooperare aprofundat. De atunci, ziua de 9 mai este srbtorit n fiecare an ca fiind Ziua
Europei". Pornind de la planul Schuman, ase ri semneaz un tratat prin care se urmrete
plasarea produciei de crbune i oel sub o autoritate comun. n acest fel, niciuna dintre ele nu
i mai poate fabrica arme pentru a se ntoarce mpotriva celorlalte, cum se ntmplase n trecut.
Cele ase ri sunt Germania, Frana, Italia, rile de Jos, Belgia i Luxemburg, acestea ncep s
se uneasc, din punct de vedere economic i politic, n cadrul Comunitii Europene a
Crbunelui i Oelului, propunndu-i s asigure o pace durabil.
1950 Planul Schuman: plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub
responsabilitatea unei autoritati supreme comune,independente, in cadrul unei organizatii
deschise participarii si altor state europene.
1.2. Analizai obiectivele i cadrul instituional al CECO
Obiectivele CECO :
- nasterea unei Europe Unite;
- incurajarea pacii in lume;
-crearea primei instituii supranational si prima agentie din lume anti-cartel;
- crearea unei piee Comune in ceea ce priveste comertul cu carbuni si produse siderurgice
intre tarile membre
Institutiile CECO sunt :
-

Inalta autoritate compozitie: 9 membri, cu autonomie fata de statele membre; avea

competente extinse;
adunarea comun compozitie: reprezentanti trimisi de parlamentele nationale; functii
exclusive consultative si atributii de control. Avea puterea de a demite Inalta Autoritate si
Comisiile prin adoptarea unei motiuni de cenzura.
consiliul special de Ministri compozitie: 1 reprezentant din fiecare tara; Coordona
actiunea statelor cu cea a Comunitatii.
curtea de justiie a CECO compozitie: 7 judecatori; veghea respectarea tratatelor.

1.3. Evaluai particularitile CECO n raport cu organizaiile internaionale de cooperare

Alte organizatii internaionale de cooperare sunt ONU, UNESCO. Principalul aspect: institutia
supranationala.
2.Tribunalul Funciei Publice:
2.1. Expunei istoricul i temeiul juridic al crearii Tribunalului Funciei Publice
Curtea de Justiie a Uniunii Europene, al crei sediu este la Luxemburg, este compus din trei
instane: Curtea de Justiie, Tribunalul (creat n 1988) i Tribunalul Funciei Publice (creat n
2004).Pentru a imbunatati sistemul de justitie, a fost necesar si infiintarea unor noi organe cu
atributii jurisdictionale specializate. Tratatul de la Nisa permite crearea de camere jurisdictionale
sectoriale specializate, pe langa Tribunalul Primei Instantei, astfel TFP este instituit in 2004 prin
decizia Consiliului, fiind chemat sa se pronunte asupra contenciosului functiei publice a UE,
competenta care a apartinut anterior TPI.
2.2. Analizai procedura de numire, modalitatea de organizare i funcionare a judectorilor la
Tribunalul Funciei Publice;

TFP este alcatuit din 7 judecatori, numiti pentru un mandat de 6 ani, ce poate fi reinnoit.
Consiliul, cu VMC la cererea Curtii de Justitie, poate mari numarul judecatorilor.
Procedura de numire: Judecatorii sunt numiti de Consiliu, hotarind in unanimitate, dupa
consultarea unui comitet alcatuit din 7 persoane selectate dintre fostii membri ai Curtii de Justitie
si ai Tribunalului si dintre juristi recunoscuti pentru competentele lor. Ei sunt alesi pe baza
principiului: persoana care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta
exercitarii unor functii jurisdictionale si trebuie sa fie cetateni ai UE. Consiliul vegheaza la
asigurarea unei compozitii echilibrate, pe o cat mai larga baza geografica.
Judectorii Tribunalului Funciei Publice desemneaz din rndul lor preedintele, pentru o
perioad de trei ani ce poate fi rennoit. Tribunalul Funciei Publice se ntrunete n camere
compuse din trei judectori. Cu toate acestea, atunci cnd dificultatea sau importana
problemelor de drept justific acest lucru, o cauz poate fi trimis n faa plenului. n plus, n
situaiile determinate prin Regulamentul su de procedur, Tribunalul Funciei Publice poate
soluiona cauza n camer compus din cinci judectori sau n complet format dintr-un judector
unic. Judectorii numesc un grefier pentru un mandat de ase ani. Tribunalul Funciei Publice
dispune de o gref proprie, dar recurge la serviciile Curii de Justiie pentru alte necesiti
administrative i lingvistice.
2.3. Estimai competenele Tribunalului Funciei Publice n raport cu competena Tribunalului i
a Curii de Justiie
n cadrul instituiei jurisdicionale, Tribunalul Funciei Publice este instana specializat n
materia contenciosului funciei publice a Uniunii Europene. Aceast competen a fost exercitat
anterior de Curtea de Justiie i, de la crearea sa n 1989, de Tribunal. Aceste litigii au drept
obiect nu numai probleme referitoare la relaiile de munc propriu-zise (remuneraie,
desfurarea carierei, recrutare, msuri disciplinare etc.), ci i regimul de securitate social
(boal, vrst, invaliditate, accidente de munc, alocaii familiale etc.). Tribunalul soluioneaz
de asemenea litigiile dintre organe, oficii sau agenii i personalul lor, pentru care competena
este atribuit Curii de Justiie a Uniunii Europene [de exemplu, litigii ntre Europol, Oficiului
pentru Armonizare n cadrul Pieei Interne (OAPI) sau Banca European de Investiii i agenii
acestora].Tribunalul nu poate, n schimb, soluiona litigiile dintre administraiile naionale i
agenii lor. Hotrrile pronunate de Tribunalul Funciei Publice pot face obiectul unui recurs
limitat la probleme de drept. Acest recurs poate fi introdus n termen de dou luni n faa
Tribunalului.