Cuprins:

1.Perceptia intrapersonala
2. Factorii care influenteaza i favorizez perceptia interpersonala
1. PERCEPTIA INTERPERSONALA
Omul traieste intr-o lume complexa, de obiecte si persoane, o lume care este in acelasi
timp fizica, sociala si culturala. Zilnic interactionam, intr-un fel sau altul, cu persoane de
diferite varste, conditii sociale, cu feluri de a fi diferite, cu reactii mai mult sau mai putin
previzibile: ii privim in trecere pe strada sau in alte locuri publice, ii salutam pe cei
cunoscuti, purtam discutii.
In fiecare moment, mintea noastra receptioneaza si prelucreaza o multitudine de
informatii despre 'celalalt', pe baza carora incercam sa cunoastem persoana, sa ii
intelegem felul de a fi, motivele, intentiile si, astfel, sa putem anticipa reactiile sale.
Spre deosebire de perceptia unui obiect fizic, perceperea 'altuia' este mult mai
complexa, nu numai pentru ca individul uman are o multime variata de insusiri, ci si
pentru ca 'obiectul' perceptiei este, la randul lui, 'subiect cunoscator', constient de sine si
de actul perceptiei, care ne influenteaza in mod activ si, de multe ori, intentionat,
perceptia. In acest fel, perceptia interpersonala se include in mecanismul interactiunii cu
celalalt.
Perceptia celuilalt are ca obiect relatiile, statusurile, rolul, comunicarea,
comportamentele sociale ale altor persoane.
Ea se realizeaza in doua ipostaze:
- perceptie obiectiva ca perceptie reala a comportamentului manifestat ( ca realitate; ce
este; cum arata)
- perceptie subiectiva ca o perceptie prezumtiva a ceea ce asteapta subiectul de la
persoana data (intervine interpretarea fiecaruia)
O perceptie sociala imediata a unei persoane abia cunoscuta, nu este posibila. La
primul contact se poate obtine doar o imagine globala, superficiala, retinandu-se doar
fizionomia, unele aspecte exterioare. De aceea pentru perceptia sociala sunt necesari mai
multi indicatori de ordin psihosocial:
comportamentul social( prosocial sau antisocial)
relatii intre persoane (prietenie,amicitie, colegialitate,dusmanie, etc)
indicatori evaluativi(bun rau)
atitudini( cinste, corectitudine, dispret, ura etc.)
Perceptia interpersonala inseamna a-l cunoaste pe celalalt, a-l clasifica in
anumite categorii cultural semnificative si in acelasi timp, a fi constient de statusul si
rolul sau.
Calitatea perceptiei sociale este conditionata de:
- factori obiectivi: felul activitatilor desfasurate, contextul sociocultural;
- factori subiectivi: atentie, curiozitate, motivatie.
In perceperea interpersonala, individul foloseste o serie de elemente ajutatoare,
cum ar fi:

 Informatiile prealabile in legatura cu persoana respectiva, informatii care sunt de

obicei incomplete (statut, comportament, atitudine care sunt preluate de la alte persoane);
Categoriile de clasificare ale grupului din care fac parte indivizii. In fiecare grup
exista criterii de clasificare( buni, rai, destepti, inculti);
Empatia, adica acea capacitate a subiectului de a sesiza in mod practic, intuitiv,
atitudinile si sentimentele altuia, semnificatia conduite sale;
Simtul comun, adica acele observatii si concluzii asupra comportamentului direct
observabil, care se dezvaluie mai ales in relatiile interpersonale( atitudinea directa);
Comunicarea si perceptia afectiva - vocea miscarea mainilor, mimica au un rol
important in perceptia celorlalti( limbajul nonverbal).
Abilitatea de a-i intelege pe ceilalti este general-umana, ea fiind exersata inca din
copilarie, prin invatarea unor 'etaloane' de percepere a semenilor, care ne directioneaza si
ne structureaza perceptia. In anumite culturi traditionaliste, in care expresiile emotionale
si comportamentele sunt inalt ritualizate, aceste etaloane sunt foarte rigide. Societatea
moderna a produs, la randul ei, etaloane care simplifica perceptia interpersonala si o fac
mai adaptabila la diversitatea culturala.
2. Factorii care influenteaza perceptia interpersonala
Cercetarile efectuate in domeniul psihologiei sociale au scos in evidenta o serie de
factori care favorizeaza sau distorsioneaza cunoasterea celorlalti.
Factorii care favorizeaza perceptia interpersonala.

experienta de relationare cu personalitati diverse este indispensabila: intelegerea

celuilalt implica un sir de deductii, deci sunt necesare judecati anterioare de referinta,
realizate in situatii anterioare similare sau diferite.

asemanarea cu 'celalalt'. Cu cat persoana perceputa este mai apropiata de subiect

ca varsta, gen, religie, etnie, clasa socio-ocupationala, cu atat judecatile anterioare in
situatii similare sunt mai bogate si permit o mai buna interpretare a informatiilor actuale.
Exista insa si fenomenul de similaritate presupusa, prin care atribuim celuilalt, pe baza
unor asemanari intamplatoare, si alte insusiri, pe care el nu le are.

inteligenta, ca aptitudine de a prelucra, rapid si adecvat situatiei, informatii diverse,

de a face deductii si inductii pornind de la indici aparenti disparati, de a intelege si
interpreta relatii cauzale sau de contingenta, este importanta atat in judecarea propriei
persoane, cat si in judecarea celuilalt. Unii autori sunt de parere chiar ca este vorba de o
forma specializata a inteligentei - inteligenta sociala.

complexitatea si stilul cognitiv. Cand subiectul are un stil cognitiv mai complex
decat obiectul, el va interpreta corect persoanele; daca insa complexitatea percepatorului
este mai redusa, este foarte posibil ca acesta sa faca erori in judecarea celuilalt.
Persoanele cu un stil rigid de cunoastere nu pot fi buni judecatori comparativi cu cei care

sunt flexibili . Cunoasterea propriei complexitati, intuitia, favorizeaza judecarea corecta a

celuilalt, nu numai in privinta trasaturilor comune, ci si a celor diferite.

stabilitatea emotionala este direct asociata cu abilitatea sociala: persoanele

echilibrate, fara tulburari nevrotice, sunt de regula expansive, le place sa supravegheze, sa
influenteze si sa aiba grija de ceilalti. Persoanele dependente, stangace, nevrotice, au
tendinta de a fi ilogice in interpretarea indicilor perceptivi si nu isi judeca adecvat
semenii. De fapt aici este vorba de un cerc vicios: structura lor de personalitate ii
impiedica sa perceapa si sa judece corect, relationarea se bazeaza pe aceste perceptii
distorsionate si este, la randul sau, defectuoasa si generatoare de distorsiuni ulterioare.

detasarea de ceilalti favorizeaza o mai buna perspectiva, un bun judecator fiind

adesea introvertit si enigmatic. S-a constatat ca judecatorii slabi sunt excesiv de sociabili,
expansivi si dependenti de ceilalti.

atitudinea estetica poate fi un factor de compensare a limitelor experientei,a

inteligentei si complexitatii cognitive mai reduse, a similaritatii. Sensibilitatea estetica,
poate ajuta la intelegerea intuitiva, empatica, a celuilalt, la sesizarea discordantelor
comportamentale. Persoanele care sunt preocupate de intelegerea semnificatiei starilor
subiective proprii vor judeca cu destula acuratete starile celuilalt.

persoanele neautoritare percep mai sensibil si mai corect nuantele starilor celorlalti
pentru ca se proiecteaza mai putin, pe cand persoanele autoritare sunt mai centrate pe ele
insele si au o tendinta mai marcata de a se proiecta.

genul persoanei. Femeile sunt mai bune judecatoare ale celuilalt decat barbatii,
datorita rolului important pe care il joaca in viata lor relatiile sociale: ele au tendinta de a
percepe preponderent aspecte legate de structura interna a persoanei decat de statutul
social, ale carui insemne exterioare (imbracaminte,limbaj) eclipseaza uneori trasaturile
de profunzime ale personalitatii.
Avem tendinta de a judeca cu mai multa acuratete persoanele care apartin propriei
noastre subculturi (sat /oras, zona geografica), similare noua ca varsta, gen, statut socioprofesional, decat pe cele care provin din subculturi diferite sau fata de care distanta
sociala este mai mare. Pe masura ce experienta creste, se produce astfel o specializare
intr-un anumit domeniu al relatiilor interpersonale (de exemplu relatiile cu un anumit tip
de public), dar nu intotdeauna rationamentele deductive sunt valide in alt context:
politistul, obisnuit cu mentalitatea infractorilor, are tendinta de a fi suspicios in relatiile
sale cu oamenii obisnuiti, medicul vede in jurul sau numai oameni bolnavi etc.
http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/PERCEPTIAINTERPERSONALA64337.php
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/MODALITATILE-PERCEPTIEI-DEALT35669.php