Cuprins

1.

Interculturalitate ............................................................................................................................. 4

2.

Cultur............................................................................................................................................. 4

3.

Civilizaia ......................................................................................................................................... 5

4.

Civilitate .......................................................................................................................................... 5

5.

Popor............................................................................................................................................... 6

6.

Etnie ................................................................................................................................................ 6

7.

Naiune............................................................................................................................................ 7

8.

Triada de zeiti ............................................................................................................................... 8

9.

Regalitate ........................................................................................................................................ 9

10.

Magie ........................................................................................................................................ 10

11.

Ritual ......................................................................................................................................... 11

12.

Cult religios ................................................................................................................................ 11

Racolarea n culte .................................................................................................................................. 12

13.

Mituri ........................................................................................................................................ 12

14.

Mituri naionale ......................................................................................................................... 13

15.

Inhumaie .................................................................................................................................. 14

16.

Incineraie ................................................................................................................................. 15

17.

Mitul cosmogonic ...................................................................................................................... 15

18.

Dogm cretin .......................................................................................................................... 16

19.

Edict .......................................................................................................................................... 17

20.

Iconostas ................................................................................................................................... 18

21.

Colonii ....................................................................................................................................... 18

22.

Monarhie ................................................................................................................................... 19

23.

Republic ................................................................................................................................... 20

24.

Reform religioas ..................................................................................................................... 21

2
25.

Revoluie ................................................................................................................................... 22

26.

Reconquista ............................................................................................................................... 23

27.

Imperiu ...................................................................................................................................... 23

28.

Imperiu colonial ......................................................................................................................... 24

29.

Unificare teritorial .................................................................................................................... 25

30.

Societatea Naiunilor ................................................................................................................. 26

31.

Rzboiul rece ............................................................................................................................. 26

32.

Cortina de Fier ........................................................................................................................... 27

33.

Uniunea European ................................................................................................................... 28

34.

Parlamentul European ............................................................................................................... 28

35.

NATO ......................................................................................................................................... 29

36.

Limb naional ......................................................................................................................... 30

37.

Segregare rasial........................................................................................................................ 30

38.

Pluralism .................................................................................................................................... 31

39.

Asimilare.................................................................................................................................... 31

40.

Identitate ................................................................................................................................... 33

41.

Apartenen .............................................................................................................................. 33

42.

Alteritate ................................................................................................................................... 34

43.

Tradiie ...................................................................................................................................... 35

44.

Sai ............................................................................................................................................ 36

45.

Secui .......................................................................................................................................... 38

46.

Nunta ........................................................................................................................................ 39

47.

Botez ......................................................................................................................................... 39

48.

nmormntare ........................................................................................................................... 40

49.

Rencarnare ............................................................................................................................... 41

50.

eztoare ................................................................................................................................... 41

51.

Drgaica..................................................................................................................................... 43

52.

Alian politic ........................................................................................................................... 44

53.

Bocet ......................................................................................................................................... 46

54.

Stat ............................................................................................................................................ 47

55.

Folclor........................................................................................................................................ 48

56.

coal ........................................................................................................................................ 49

3
57.

Biseric ...................................................................................................................................... 50

58.

Confesiune................................................................................................................................. 51

59.

Cretinism .................................................................................................................................. 52

60.

Mahomedanism ......................................................................................................................... 53

61.

Budhism..................................................................................................................................... 54

62.

Confucianism ............................................................................................................................. 55

63.

Idol ............................................................................................................................................ 56

1. Interculturalitate

Interculturalitea este termenul ce denumete contactul dintre culturi, existena unui

dialog ntre acestea i nu n ultimul rnd interactiunea i influena pe care o primesc reciproc.
Procesul interculturalitaii este indisponibil n cadrul Uniunii Europene unde un ansamblu de ri
ncearc s convieuiasc mpreun. Pentru o colaborare eficient reprezentaii trilor trebuie s
interacioneze, s comunice i s intre n contact unele cu cellalte. Existena acestei uniuni duce
i ea la desfurarea unui proces intercultural n spaiun european care se bucur de o
recunoatere pe mai multe planuri.
Unul dintre aceste planuri ar fi cel cultural care presupune colaborarea mai multor ri ce
au particulariti culturale specifice. Chiar dac ne influenm unii pe alii asta nu nseamn c
trebuie s renunm la identitatea noast. Fiecare ar are sciitori spi de valoare, sculptori, pictori,
oamenii care au facut descoperii n diverse domenii ( medicin, psihologie, etc). Cnd vorbim de
interculturalitate nu trebuie s uitam de toleran. Respectul reciproc i ntelegerea ajut la o
bun interaciune ntre state.
Aruncnd o privire asupra prezentului, putem spune c extindrea UE vzut ca un
fenomen de imperialism pozitiv occidental are un caracter pseudp ce menine relaii stabile pe
scara continetului european.

2. Cultur
Cultura form a activitii creatoare de valori spiritual (mitici-religioase, filosofice,
tiinifice, artistice, literare, plastice, muzicale, coregrafice) ludice, de delectare, ce urmrete
s satisfac nevoile psiho-sociale ale omului. n limba latin termenul cultura deriv din
agra a cultiva pmntul i la sens figurat de cultivarea a spiritului.
Filosofii moderni au dus termenul spre complexitatea a ceea ce noi percepem azi:
-

Bacon a evideniat c exist dou component ale culturii: binele esena acestuia i
reguliile ce trebuie urmate pentru atingerea binelui i cultura mundis ce cuprinde
procesele de educare i mbogire sufleteasc.

Th. Hobbes- vedea n cultur latura sa social. Omul acumuleaz tot mai mult pentru
a evolua, dar la un moment da tsecuritatea sa este ameninat de ceilali. El definete
condiia social a culturii dobndind civilitate.

Cultura reprezint o motenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicaie specifice

cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul i artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media
interactiv (telefonul). n acelai fel se transmit gesturile, ritualurile, cunotinele teoretice,
normele abstracte, religia. Cultura poate fi nsuita prin diverse forme ale memoriei subiective
(reflexe, cuvinte, imagini) dar i prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,cri,
numere, reguli).

3. Civilizaia

Nivel de dezvoltare la care se gsete viaa social, material i spiritual a unei formaii
sociale sau a unui grup social; stare a vieii sociale, economice i culturale a unui popor, a unei
epoci etc.
Grad dezvoltat de cultur material a unui popor, a unei societi. Forma a activitatii
creatoare de valori materiale ce se refera la procedeele tehnice (artefacte, masini, arme), la
bunuri alimentare, vesminte, locuinte. Acestea urmaresc sa acopere necesitatile umane.
ansamblul cunotinelor i al experieniei umane, totalitatea achiziiilor spiritului uman, nivelul
nalt de dezvoltare al unei societi. Orientul Apropiat a fost leagnul primelor civilizaii
avansate ale omenirii. Mesopotamia.

4. Civilitate
Comportare frumoas, fel curtenitor de a vorbi, de a duce o conversaie; curtenie. Politete
sau curtoazie. Iluministii evidentiau ca omul e pur initial si i se recunoaste fiecarui individ o
politete naturala. Brejnier identifica acea trasatura ca omul interior sa se prezinte asa cum ar
trebui sa fie omul interior. Politetea este un mijloc de reglare a raporturilor dintre oameni.
Civilitatea este mult mai complexa si se manifesta prin: respectarea regulilor dintr-un stat, a nu
abuza de celalalt (regimuri totalitare), presupune dialogul.

5. Popor
Popor- Form istoric de comunitate uman, superioar tribului i anterioar naiunii, ai crei
membri locuiesc pe acelai teritoriu, vorbesc aceeai limb i au aceeai tradiie cultural.- Totalitatea locuitorilor unei ri, populaia unei ri; cetenii unui stat; naiune, neam, norod.
(nv.) Populaia unei ceti, a unui ora, a unui sat (ori a unei pri dintr-un sat) sau a unei uniti
teritoriale formate din mai multe sate.
Termenul popor (n limba greac: demos) este folosit pentru un grup de oameni cu anumite
trsturi comune (n primul rnd limb i datini) care triesc mpreun pe un areal geografic.
Acest termen este confundat uneori cu un termen mai restrns aprut ulterior - naiunea.
Din acest termen provin o serie de expresii ca:

Popor migrator sau popor nomad

Oameni din popor oamenii de rnd, o mulime de oameni, sau termeni de dispre plebea, gloata

Teatrul poporului (popular), cu alte cuvinte teatrul tuturor.

Muzica sau dansurile populare ce aparin de folclor.

Termenul de popor a fost folosit i n propaganda naionalist, rasist antisemit pentru

legitimarea masacrelor ntreprinse contra altor popoare.

6. Etnie
Unitate etnic, determinat n timp i spaiu, cu trsturi de civilizaie i cultur
(limb, tradiii etc.) comune. n Romnia triesc alturi de comunitile de romni diferite
alte comuniti etnice, cu tradiii culturale, lingvistice i religioase specifice. Regiunile cu
cea mai mare diversitate etnic din Romnia sunt Transilvania, Banatul, Bucovina i Dobrogea.

n zonele cu diversitate etnic mai redus, precum Oltenia i Moldova, se manifest cea mai
mic deschidere att fa de pluralismul etnic, ct i fa de cel politic. Atitudinile cele mai
reci fa de maghiarii din Romnia se manifest n zonele unde acetia sunt cel mai puin
prezeni (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova), iar percepia cea mai pozitiv asupra lor se
nregistreaz n Transilvania.
Totodat, atitudinile cele mai reci ale maghiarilor fa de romnii din Romnia se
manifest n zonele unde romnii sunt cel mai puin prezeni (Harghita, Covasna). Un grup
etnic este definit ca o colectivitate n interiorul unei societi mai mari, ai crei membri au, n
realitate sau presupus, origine comun, amintiri comune, sau mprtesc acelai trecut istoric,
i un punct de vedere cultural, asupra unuia sau mai multor elemente simbolice, ca un rezumat
alpoporului lor. Exemple ale acestor elemente simbolice sunt: sistemul de nrudire, nfiarea
fizic, confesiunea

religioas, limba sau

formele dialectale,

afiliaia tribal,naionalitatea,

fizionomia tipic sau alte combinaii ale acestora.

7. Naiune
Naiunea este o comunitate stabil de oameni, istoricete constituit ca stat, aprut pe baza
unitii de limb, de teritoriu, de via economic i de factur psihic, care se manifest n
particulariti specifice ale culturii naionale i n contiina originii i a sorii commune
Naiunea se bazeaz pe ideea de stat i de cetean, pentru c statul nu este o realitate organic, ci
e alctuit din indivizi care locuiesc un anumit inut, iar a avea aceeai origine, aceleai drepturi
stabilite de legi pe care le confer statul. De exemplu: Constituia de la 1923 consider statul ca o
existen juridic. Toi locuitorii care alctuiesc statul romn sunt romni. Dei nu sunt toi de
origine romneasc, statul le confer, totui, anumite drepturi cuprinse n anumite legi.
Constituia era, deci, o lege juridic, nu organic.

8. Triada de zeiti
Panteonul asiro-babilonian cuprindea un foarte mare numr de zei, legai ntre ei uneori
genealogic, alteori prin funciile atribuite. n acest mare numr de zeiti, teologia asirobabilonian a introdus o sistematizare, o adevrat clasificare, care a atins o form canonic
definitiv n a doua jumtate a celui de-al doilea mileniu .Ch. Astfel, zeii principali erau
grupai n triade sau tetrade, n timp ce zeii secundari sau mai mici, erau grupai n jurul
divinitilor principale.
Triada cosmic
ntre zeii principali, primul loc l ocupa marea triad cosmic, format din Anu, Enlil i Ea.

Anu era personificarea cerului. El locuia n cel mai nalt aezmnt al cerului. I se
ddea titlul de "rege al zeilor" sa "tat al zeilor". Avea ca soie pe zeia Antu, care
reprezenta pmntul, i o mulime de fii i fiice, legitimi i nelegitimi, precum i
numeroi curteni, curieri i servitori. Nu s-au gsit statui ale acestui zeu, ci numai
simbolul su format dintr-un tron cu o coroan deasupra.

Enlil sau, dup denumirea semit, Bel, era zeul pmntului i al oamenilor. Cultul su
era mult mai popular dect al lui Anu. Se credea c locuiete pe munii nali care fac
legtura ntre pmnt i cer. Templul su principal era la Nippur i se numea "casa
muntelui". Ca zeu al pmntului i al aerului din jur, Enlil era i zeul vntului i al
furtunii, iar ca stpn al oamenilor era cel ce hotra soarta lor i ceasul morii. Era n
acelai timp zeu binefctor i distrugtor, cum erau i ali zei semii. Emblema sa,
tronul cu coroana, era identic aceleia a lui Anu.

Ea ("binefctorul"), al crui ora sfnt, Eridu, era situat aproape de Golful Persic, era
zeul apelor. Ea avea o mare importan n magie, cci apele, venind din adncurile
misterioase ale pmntului, cunosc secretele profunzimilor. De aceea cuvntul ap, apsu,
nsemna i "lcaul tiinei", n consecin Ea era i zeu al nelepciunii, protector
al tiinelor i artelor. Era un zeu civilizator prin excelen, care a modelat cu
propriile sale mini pe om, l-a nvat scrisul i mai ales arta construciilor. Tot n
calitatea sa de zeu al apelor, Ea era socotit i ca zeu purificator.

Triada astral
Urma triada astral: Sin, Shamash i Itar:

Sin era zeul masculin al lunii.

Shamash, zeul soarelui,

Itar, zei a fecunditii i aceea de zei a rzboiului.

Triada natural
O a treia triad era format din zei ai naturii: Nusku, Tammuz i Adad:

Nusku era zeul focului.

Tammuz, zeu al vegetaiei i al fertilitii pmntului.

Adad, zeu al ploii i al furtunilor.

9. Regalitate
Form de guvernmnt n care statul este condus de un rege; Odata cu abdicarea fortata a lui
Alexandru Ioan Cuza a aparut ideea aducerii unui print strain. Agitatia interna a fost urmata si de
una externa unele puteri straine se ntrebau daca unirea celor doua principate ar mai putea fi
recunoscuta. Pentru a depasi aceste momente de nesiguranta politica s-a hotarat aducerea in tara
a printului Carol de Hohentzollern-Sigmaringen. Acesta a fost domnitorul, apoi regele Romniei,
care a condus Principatele Romne i apoi Romnia. Din 1867 a devenit membru de onoare al
Academiei Romne, iar ntre 1879 i 1914 a fost protector i preedinte de onoare al aceleiai
instituii.
n cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lung domnie din istoria statelor romneti), Carol I a
obinut independena rii, datorit creia i-a i crescut imens prestigiul, a redresat
economia, a dotat Romnia cu o serie de instituii specifice statului modern i a pus bazele
unei dinastii. A construit n munii Carpai castelul Pele, care a rmas i acum una dintre

10

cele mai vizitate atracii turistice ale rii. Dup rzboiul ruso-turc (1877-1878), Romnia a
ctigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei), iar Carol a dispus ridicarea podului peste
Dunre, ntre Feteti i Cernavod, care s lege noua provincie de restul rii.
Nemplinirea cea mai important a domniei regelui Carol I, ca i a succesorilor lui n perioada
monarhic a istoriei moderne a rii, a fost eecul rezolvrii problemelor tipice unei ri a
crei economie era bazat pe agricultur i a crei populaie era reprezentat n covritoare
majoritate de rani. Dup suirea pe tron a lui Carol I, situaia rnimii romne ncepe s se
degradeze serios, pe msur ce moierimea, pentru a face fa competiiei pe pieele externe,
ridic continuu nivelul de exploatare al rnimii. Sistemul injust pentru covritoarea
majoritate a populaiei Romniei din acea perioad era n plus aproape o excepie n regiune,
fapt care totui nu l-a stimulat pe suveran s iniieze un program de reform agrar, situaie
care a condus la repetate explozii sociale n mediul rural la finele secolului al XIX-lea i
nceputul secolului al XX-lea. Rezultatul a fost c principalul sector al economiei romneti n
epoc, n care era antrenat majoritatea covritoare a populaiei, a rmas ntr-o stare primitiv.

10.

Magie

In primul rand ea a fost clasificata in magia vestica si esteica. Yoga este cunoscuta ca magie alba
estica.
O alta clasificare este: alba, gri, neagra.
Magia alba este stiinta si arta de a realiza schimbari cu vointa proprie, folosind lucruri neintelese
de stiinta, pentru scopul obtinerii de cunoastere sau intrare in legatura cu entitati divine.
Magia gri este stiinta si arta de a realiza schimbari cu vointa proprie, folosind lucruri neintelese
de stiinta, cu scopul de a cauza scimbari benefice in plan fizic sau nu, pentru propria persoana
sau pentru altii si poate fi facuta constient sau nu.
Magia neagra este stiinta si arta de a realiza scimbari cu vointa proprie, folosind lucruri
neintelese de stiinta, cu scopul de a cauza schimbari care sa produca suferinta in plan fizic sau
nu, pentru propria persoana sau pentru altii si poate fi facuta constient sau nu.

11

Si ultima, magia este inalta sau joasa. Aceasta nu se refera la faptul de a fi buna sau rea ci:

Magia inalta este stiinta in care se studiaza Cabala, Alchimia, Astrologia, diferite
metode divinatorii, etc.
Magia joasa este stiinta ierburilor, leacurilor, descintecelor etc. Are si cunostinte
divinatorii, dar in forma moderna, chiar de astrologie. Este cunoscuta astazi ca wicca ori
shamanism.

Orice am spune despre magie, ea trebuie practicata caci altfel nu va fi inteleasa ,oricat am citi
despre ea.
Nici una din claisficari nu este perfecta ci ia in considerare una sau mai multe laturi dupa care se
face clasificarea.

11.

Ritual

Ritualul, (din latin ritus, "ceremonie, cult religios"), este un ceremonial derivat din vechi tradiii
religioase, care se desfoar dup anumite reguli, (de obicei ntr-un cadru solemn), cu prilejul
unor momente importante ale existenei umane, (natere, botez, cstorie, moarte), sau n
legtur cu unele etape ale muncii (semnat, recoltat), ori cu succesiunea anotimpurilor, sau
ocazionate de unele srbtori sau alte evenimente petrecute n cadrul unei comuniti
tradiionale.
La poporul romn, ritualul are strnse legturi cu folclorul, iar desfurarea sa poate fi nsoit,
dup caz, de numeroase cntece, oraii de nunt, bocete, cntece ale Drgaicei, ale cununiei, etc.
Ritualul este prin urmare un punct central al umanitii care se comunic prin intermediul
lui i aparine unei comuniti. Conceptele antropologice folosite pentru a nelege mecanismele
sociale au fost extinse primind sub ele gesturi aparent fireti i parc au lsat n afar ceea ce
iniial au definit: mentalul arhaic ptruns de existena n snul mitului. Problema pe care o pune
cartea ajut omul modern s se regndeasc i s se redefineasc descoperindu-i tiparele
repetitive, numite aici i acum rituri.

12.

Cult religios

Cult- Omagiu care se aduce divinitii prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios
prin rugciuni i prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii. 2. Sentiment exagerat de
admiraie, de respect, de veneraie, de adoraie fa de cineva sau de ceva.
Un cult este un grup foarte manipulant, care se foloseste de membrii sai pentru pastrarea si
cresterea sa ca organizatie, din punct de vedere al dominatiei morale. El poate dauna din punct de

12

vedere psihologic, financiar sau fizic. Dicteaza n detaliu felul n care trebuie sa se poarte si sa
gndeasca membrii. Are control asupra afectelor membrilor sai. Foloseste diferite tehnici (de
regula subtile, niciodata formulate explicit) pentru a-l transforma pe noul venit ntr-un membru
loial, obedient si supus. Cultele pretind o anumita pozitie pentru ele sau pentru conducatorii lor,
ceea ce le aseaza n opozitie cu societatea si /sau cu familia.
Cultele si ascund adevaratele scopuri si adevarata natura de membrii lor. Adopta atitudini
fatarnice, propagandistice, pentru a cstiga noi membri.
Cultele au cteva caracteristici care le disting de alte grupuri mai putin manipulante. Cititi
cteva din caracteristicile de mai jos si evaluati astfel grupul (cultul) care va intereseaza. Daca el
ntruneste multe din aceste caracteristici, as trebui sa aveti o atentie sporita:
Conducatorul grupului nu este subordonat nici unei alte autoritati. Membrii au tendinta sa rupa
legaturile cu familia si cu prietenii. Renunta la telurile n viata si la activitatile de interes pe care
la aveau nainte de a se alatura grupului. Membrii sunt sfatuiti sau li se cere sa se ntovaraseasca
/mprieteneasca numai cu membri ai grupului.
Racolarea n culte
n general oamenii nu cauta astfel de culte. Cultele sunt cele care i cauta pe oameni. Nu este
nevoie sa fii deprimat sau dezamagit n dragoste sau de viata pentru a fi o potentiala tinta pentru
un cult. Oamenii sunt racolati de obicei din urmatoarele motive:
Nu cunosc ce este acel grup n realitate. Adevarata fata a grupului nu este prezentata ntr-o
maniera onesta. Persoanei abordate nu i se prezinta care sunt cerintele grupului fata de membri.
Reprezentantul grupului se prezinta foarte sincer si amabil.
Reprezentantul grupului este un prieten sau un membru al familiei despre care stii ca nu te-ar
amagi.

13.

Mituri

Identitatea cultural a fiecrui popor poate fi reflectat de miturile i legendele care l-au
nsoit pe tot parcursul dezvoltrii lui. De aceea, este foarte important s cunoatem literatura
de natur popular, s cunoatem miturile i legendele care au circulat odinioar.
Mitul este o povestire fabuloas care cuprinde credinele popoarelor (antice) despre originea
universului (cosmogenez) i a fenomenelor naturii, desprezei i eroi legendari. Mitul

13

implic fiinte spirituale, precum Dumnezeu, nger sau demoni, si personaje fantastice ca de
exemplu: oameni-animale, precum i existena unei alte lumi. ncercnd s defineasc mitul,
Eliade arat c acesta povestete o istorie sacr; el relateaz un eveniment care a avut loc n
timpul primordial, timpul fabulos al nceputurilor. Altfel zis, mitul povestete cum,
mulumit isprvilor fiinelor supranaturale, o realitate s-a nscut, fie c e vorba de realitatea
total, Cosmosul, sau numai de un fragment: o insul, o specie vegetal, o comportare uman, o
instituie. E aadar ntotdeauna povestea unei faceri: ni se povestete cum a fost produs
ceva, cum a nceput s fie. Mitul nu vorbete dect despre ceea ce s-a ntmplat realmente,
despre ceea ce s-a ntmplat pe deplin.

14.

Mituri naionale

Romnii au

avut

din

toate

obiceiuri, basme i poeme referitoare

timpurile,

multitudine

la dragoste, credin, regi, prinese,

de

i vrjitoare.

Etnologiti, poeii, scriitorii i istorici au ncercat de secole s colecioneze i s pstreze

basmele, poemele, baladele i au ncercat s descrie ct mai bine posibil obiceiurile i
tradiiile legate de diferite evenimente din an. Tradiii legate de perioade fixe din an
sunt colindele -

de Crciun, sorcova -

de Anul

Nou sau mriorul,

obicei

legat

de

venirea primverii srbtorit pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini pre-cretine,
ca Paparuda,

ritualul

de

evocare

ploii

vara,

sau

teatrul

folcloric

cu

mti

sau Ursul i Capra din iarn.

Probabil cel mai mare colecionar de basme din folclor a fost nuvelistul i
povestitorul Ion Creang, care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viaa unor poveti acum
clasice ca Harap Alb sau Fata babei i fata mosului. De asemenea poetul Vasile Alecsandri a
publicat cea mai de succes variant a baladei Mioria, un poem trist, filozofic, centrat n jurul
unei intrigi simple: complotul a doi ciobani de a-l omor pe un al treilea din cauza invidei ce i-o
poart pe starea material. Alt editor prolific de basme preluate din folclor a fost Petre Ispirescu,
care, n secolul XIX a publicat un numr impresionant de volume coninnd un numr larg de
nuvele scurte i basme din mitologie. Ele sunt centrate n jurul unor personaje populare asemeni

14

lui Ft-Frumos, prinesa Ileana Cosnzeana, montrii Zmeu sau Cpcun, dragonul Balaur sau
creaturi fantastice ca buna Zn i malefica Muma Pdurii.

15.

Inhumaie

Inhumare inseamna depunerea corpurilor celor morti in pamant, lasandu-se descompunerea lor
pe seama naturii, adica fara nici o interventie din partea omului, in acest proces natural al
descompunerii lor.
nhumarea a fost practica de nceput a oamenilor n legtur cu rmiele pmnteti. Din
mrturiile scripturistice, patristice, istorice i arheologice, reiese fr ndoial c Biserica cretin
a practicat de la nceput nmormntarea ca unic modalitate de tratare a rmielor pmnteti.
Practica aceasta se bazeaz pe tradiia motenit de la evrei, dar i pe faptul c trupul
Mntuitorului a fost nmormntat. Pentru Biseric, trupul este templu al Sfntului Duh, este
biserica cea vie n care omul este chemat s slujeasc i s se nchine lui Dumnezeu. Iar Sfinii
care L-au slujit i s-au nchinat cu adevrat lui Dumnezeu sunt, prin moatele lor, temelia
bisericilor zidite, n care slujesc credincioii. De aceea Biserica cinstete rmitele pmnteti
ale Sfinilor i le pstreaz ca pe un tezaur de mult pre. Cnd trupul mort este considerat
rmita pmnteasc a existenei umane, este firesc ca acesta s fie cinstit, iar ngroparea sau,
mai apoi, pstrarea osemintelor, este ceva sacru.
Punerea in mormant este expresia iubirii si a pretuirii fata de cel decedat. In cultura seculara se
evita cat se poate de mult contactul vizual cu cel decedat. Dorinta de a fi inhumat sau incinerat
sta in stransa legatura cu atitudinea noastra fata de moarte.

15

16.

Incineraie

Prin incinerare intelegem reducerea in cenusa a trupului. Incinerarea a aprut mult mai trziu n
viaa unor popoare i a constituit o practic separat de nmormntare sau unit cu aceasta.. Ea a
venit o dat cu ideile secularizante ale revoluiei franceze, ncercnd s nlocuiasc o practic
milenar cu una nou, avnd un simbolism deosebit de cel cretin. Un argument neserios, folosit
de susintorii incinerrii, este faptul c prin incinerare se evit primejdia de a fi ngropat de viu,
n caz de moarte aparent, ignornd faptul c prin incinerare aceast primejdie e nlocuit cu
riscul de a fi ars de viu. i ntr-un caz, i n altul, aceste primejdii pot fi evitate cu totul, printr-un
examen serios al celui mort.
Incinerarea care se practica din ce in ce mai mult in marile orase, cauta sa ia locul unuia din cele
mai vechi obiceiuri funerare, ale rasei umane, legat de randuirea unor vechi practici religioase, in
general, precum si de randuirea ceremoniilor si practicilor funerare crestine.

17.

Mitul cosmogonic

Prin cosmogonie nelegem transformarea unei pri din Haos n Cosmos. La aceast
transformare poate lua parte un singur personaj sau un cuplu de personaje. n ceea ce privete
cosmogonia romn, majoritatea legendelor spun c la nceput erau dou fiine gemene,
Frtatuli Nefrtatul, care pluteau deasupra apelor primordiale. Cel care vine cu ideea de a creea
un loc pe care s se poat odihni este Frtatul, care l trimite pe Nefrtat s aduc nisip de pe
fundulmrii n numele lui. Nefrtatul ncearc de dou ori s ia nisip ns eueaz pentru c nu ia
nnumele Frtatului, iar a treia oar, cnd ia n numele amndurora, reuete s-i aduc fratelui
sugeamn foarte puin. Frtatul modeleaz din puinul nisip adus o turt pe care o ntinde destul
pentru a se putea culca amndoi. n timpul nopii, Nefrtatul plnuiete s intre singur
nstpnirea Pmntului i ncearc s-l nece pe Frtat n mare. ns cu ct l rostogolete mai
mult pentru a-l arunca, cu att Pmntul se mrete i ajunge de dimensiunile pe care noi le
vedem azi.

16

Dou mituri importante pentru cosmogonia romn sunt acela al arborelui i al arpelui.
Olegend spune c de suprare Dumnezeu i-a aruncat baltagul n ap i de acolo a aprut
unarbore sub care sttea Diavolul. Dei nu se spune despre ce arbore este vorba, se crede totui
c acesta ar putea fi bradul. Mitul arborelui cosmic este esenial pentru c reprezint un axis
mundi n jurul cruia se construiete ntreg Cosmosul. Lucrurile se complic atunci cnd apare
arpele cosmic. Cu privire la el, exist dou credine. Una spune c arpele a preexistat
Cosmosului i a ieit odat cu arborele cosmic, alta spune c a fost creat la zidirea Cosmosului de
ctre Nefrtat.

18.

Dogm cretin

Dogma este un postulat pentru o religie, care este considerat de ctre o grup de oameni
drept adevr absolut, infailibil, care nu poate fi pus sub semnul ntrebrii.
n Ortodoxie dogmele sunt adevruri de credin revelate prin descoperire dumnezeiasc. Ca
urmare cretinii ortodoci le consider sfinte, venice, neschimbtoare i necesare pentru
mntuire. Dogmele nu descriu toat existena, ci acele laturi mai puin sesizabile sau complet
insesizabile necesare mntuirii. Dogmele trateaz subiecte precum Dumnezeu, ngeri, bine i
ru, rugciune, sfinenie etc.
Dogma crestin-ortodoxa se bazeaza pe credinta intr-un singur Dumnezeu in trei ipostaze (Sfanta
Treime): Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Dumnezeu s-a descoperit oamenilor mai intai incomplet, in
Vechiul Testament, prin Moise si prin Profeti si apoi complet, in Noul Testament, prin insusi
Fiul Sau, Domnul Iisus Hristos. Unitatea fiintei lui Dumnezeu face ca acolo unde se gaseste una
dintre ipostazele Sfintei Treimi sa fie intreaga Dumnezeire. Proprietatile Dumnezeirii sunt si ale
fiecarei ipostaze in parte. Singurele caracteristici proprii ipostazelor Sfintei Treimi in parte sunt
urmatoarele: Tatal este nenascut, naste din veci pe Fiul si purcede din veci pe Duhul Sfant, Fiul
este nascut din veci de Tatal, iar Sfantul Duh este purces din veci de Tatal.
Dumnezeu a adus din nefiinta la fiinta toata lumea, pe cea vazuta cat si pe cea nevazuta (lumea
ingerilor). O parte din lumea nevazuta a cazut, din pricina semetiei. Ea a format imparatia

17

intunericului. Odata cu lumea incepe si timpul. Primul om, facut de Dumnezeu dupa chipul si
asemanarea Sa, nu a ascultat insa de porunca lui Dumnezeu. Prin neascultarea lui, a intrat pacatul
in lume si prin pacat moartea. In bunatatea si iubirea Sa fata de neamul omenesc, Dumnezeu a
dat pe Fiul Sau, Care s-a nascut din Sfantul Duh si din Fecioara Maria, mai presus de fire, ca
Dumnezeu adevarat si om adevarat si a salasuit printre oameni, invatandu-i care este Calea cea
adevarata, care este Adevarul si care este Viata.

19.

Edict

Edict - (n Roma antic) Act prin care un magistrat fcea cunoscute normele de drept i
formele juridice aplicate n timpul magistraturii lui. 2. (n antichitate i n evul mediu) Decret
important cu caracter normativ dat de un monarh sau de o autoritate bisericeasc superioar cu
privire la o anumit problem. Edictul de la Milano (la: Edictum Mediolanense) a fost o
scrisoare

semnat

de Licinius i Constantin

I n 313 care

garanta tolerana

religioas n Imperiul Roman.

Licinius guverna partea de est a imperiului i Constantin I conducea provinciile din vest.
Cei doi s-au ntlnit n palatul imperial din Mediolanum pentru a srbtori nunta lui Licinius cu
sora lui Constantin I i aici au semnat textul scrisorii.
Edictul de la Milano a marcat n mod tradiional sfritul persecuiei lui Diocleian.[1]
Proprietile cretinilor confiscate, cu toate acestea, nu au fost restaurate pn cnd
Edictul de la Milano nu a fost semnat. Locurile de ntlnire ale cretinilor i alte proprieti
urmau s fie returnate.

18

20.

Iconostas

Iconostasul (sau catapeteasma) este, n lcaul cretin de cult, un perete care desparte naosul
de altar. De obicei din lemn sculptat, el este acoperit de icoane.
Iconostasul tipic bisericii ortodoxe s-a dezvoltat n morfologia sa actual pe teritoriul Marelui
Cnezat al Moscovei n secolele XIV i XVI, el constituind ultimul sistem de separare ntre naos
i altar, dup cancel i tmpl. El s-a dezvoltat mai ales dup victoria Ortodoxiei mpotriva
iconoclasmului, ajungnd la forma i structura unitar pe care le cunoatem astzi, cu mai
multe rnduri de icoane.
Iconostasul are trei ui: n mijloc se afl ua mprteasc, rezervat preotului, flancat de
uile diaconeti.
Partea de rezisten a iconostasului este decorat ctre naos cu motive vegetale, iniial tratate
plat (secolele XVI-XVII), apoi n relief nalt, cu ajururi. Mai trziu, odat cu influenele baroce,
ptrund motivele zoomorfe n decorul iconostaselor. O tem des reprezentat este "Arborele lui
Ieseu", care ilustreaz genealogia lui Isus din Nazaret din casa lui David.

21.

Colonii

Pentru nelegerea fenomenului marii colonizri greceti este necesar s se porneasc de la

menionarea principalelor tipuri de colonii, ntruct aceast operaie face posibil identificarea,
mai sigur, a cauzelor care au provocat un asemenea transfer de populaie
1. Colonii-aezri de populaie care sunt definite prin transferul important de populaie i
preocuparea pentru punerea n valoare a teritoriului agricol. Condiia esenial pentru crearea
unei colonii aezare o constituia identificarea unui teren nelocuit sau foarte slab locuit, n care
s nu existe o populaie indigen capabil s opun o rezisten fa de noii venii.. Trebuie
reinut c asemenea ri indigene nu trebuiau s depeasc un anume grad de organizare,
grecii evitnd, sistematic, zonele cu o structur politic nalt cum erau Etruria sau Egiptul.

19

2. Colonii comerciale propriu-zise sau simple emporia (comptuare comerciale) a cror ntemeiere
pornete de la alte criterii i se bazeaz pe alte condiii. i anume existena unor porturi naturale,
situarea pe trasee maritime ce trebuiau controlate, existena unor resurse naturale locale cutate,
existena unei populaii indigene i, mai ales, a unei categorii suprapuse interesate de mrfuri
greceti.
Trebuie subliniat c meninerea unor relaii binevoitoare cu indigenii constituia o condiie
obligatorie n supraveuirea lor.
3. Cel de al treilea tip de colonie nu se nscrie ntr-o politic constant. Este vorba de mici aezri
piratereti, n care existena comunitii respective se scurge ntre atacuri pe mare i activiti
agrare modeste i n care habitatul este cu precdere urban, iar
teritoriul rural este minuscul.
Indiferent de tipul de colonie (n afar de cuiburile de pirai i de emporia), ntemeierea unei
aezri nu este rezultatul unei iniiative spontane, ci este urmarea unei decizii oficiale care
urmeaz o procedur standard.
Trebuie subliniat faptul c nceputurile colonizrii se situeaz ntr-o lume profund rural i
agrar, n care oraul-stat nu se consolidase nc, n care ramura principal a economiei i
principala surs de bogie este agricultura, n care meteugurile i comerul joac un rol minor,
chiar nesemnificativ, deci o lume dominat de economia natural i n care etaloanele (msuri,
greuti, moneda) nu au fost nc elaborate.

22.

Monarhie

Monarhia este un sistem politic n care puterea este simbolizat de o singur persoan numit
monarh. A fost o form de guvernmnt obinuit n ntreaga lume n perioadele antic i
medieval.

20

Regula ereditii este adesea obinuit ns monarhiile elective sunt considerate, de asemenea,
monarhii (Papa, suveranul Vaticanului este ales de ctre Colegiul Cardinalilor) iar unele state au
conductori ereditari ns sunt considerate republici (cum ar fi Marele Consiliu de efi n Fiji).
Monarhia poate fi de mai multe tipuri:

Monarhie constitu ional este o form de guvern monarhic ce face parte dintr-un
sistem constituional care accept un monarh ereditar sau ales n funcie de ef de stat.

Monarhia absolut este regimul n care puterea de stat, absolut i invizibil, este
ncarnat de rege ale crui competene sunt limitate de legile tradiionale, dar nu pot fi
controlate nici de nobilime, nici de reprezentanii corpului social sau politic din Adunarea
Strilor Generale.

Monarhie electiva este o forma de guvernare bazata pe alegerea prin vot a suveranului

n zilele noastre, 44 de ri din ntreaga lume au ca ef de stat un monarh iar 16 din

Commonwealth o recunosc pe regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit drept ef al statului lor.
au avut parte de o familie regala la putere sau implicata in treburile statului nu ar alege o alta
forma de guvernare.

23.

Republic

Cuvntul republic deriv din termenul latin res publica, nsemnnd lucru public. Republica
este o form de organizare statal (sau form de stat) n care suveranitatea aparine poporului,
iar puterea executiv este exercitat de ceteni alei pentru o perioad determinat de timp.
Republica n antichitate nu reprezenta altceva dect interesul pentru comunitate, pentru polis,
pentru ora.
De-a lungul secolelor, republica s-a delineat din ce n ce mai mult ca guvern al poporului, ca
sistem instituional n care efii de stat nu mai sunt alei pe cale ereditar. Monarhia a devenit
practic un antonim pentru republic.

21

De-a lungul istoriei au existat diverse forme de republici, unele continund s existe sau s
coexiste - de la republicile sclavagiste ale antichitii pn la republicile constituionale
moderne de tip :
Parlamentar
Semiprezidenial
Prezidenial
Primele republici n istorie au fost cele ale oraelor-state din Grecia antic i Italia antic. Ele
erau republici sclavagiste, ntruct nu toi oamenii ce locuiau n acea republic aveau drepturi
egale. Sclavii, conform acceptanei uzuale a acelor timpuri, erau fiine umane ce pierduser
absolut toate drepturile ceteneti.

24.

Reform religioas

Daca e sa vorbim despre reforme relogioase un exemplu concludent este: Reforma Protestant,
cteodat numit i Revoluia Protestant, a fost o micare n secolul XVI de a reforma
Biserica Catolic din Europa Occidental. Reforma a fost nceput de Martin Luther, cu Cele 95
de teze despre practica indulgenelor. La sfritul lunii Octombrie 1517, el le-a afiat pe ua
Bisericii Castelului din Wittenberg, folosit n mod obinuit ca afiier pentru comunitatea
universitar. n Noiembrie, le-a trimis diferitelor autoriti religioase ale timpului. Reforma s-a
sfrit n divizare, prin ntemeierea unor noi instituii. Cele mai importante patru tradiii care
au izvort direct din reforma sunt tradiia luteran, cea reformat/calvinist/prezbiterian, cea
anabaptist i cea anglican. Tradiii protestante ulterioare i au de obicei rdcinile n aceste
patru coli iniiale ale Reformei. n plus, Reforma Protestant a dus la o Reform Catolic sau
Contrareform n snul Bisericii Catolice, printr-o varietate de noi micri spirituale, reforme
ale comunitilor religioase, nfiinarea de seminarii, clarificarea teologiei catolice, ca i
schimbri structurale n instituia Bisericii.

22

Protestantismul nutrete nobila aspiraie de a reveni la formele primare ale cretinismului.

Principiile fundamentale ale protestantismului l deosebesc att de catolicism ct i de Biserica
Ortodox. Protestanii de toate categoriile, luterani, zwinglieni i calvini sau reformai se
deosebesc de cele doua Biserici, n nvtura lor despre har, mntuire, Biseric, sfinenie,
numrul i valoarea Tainelor.

25.

Revoluie

O revoluie este o schimbare politic semnificativ care are loc de regul ntr-o perioad relativ
scurt de timp. Prin extensie, o revoluie poate avea loc pe domeniile socioeconomic, cultural,
industrial, intelectual, filozofic, religios, informaional, tiinific .a.Revoluiile se pot
combina, precede sau succede una pe alta.
Revoluia politic nseamn schimbarea ornduirii sociale ntr-un timp relativ scurt, prin
mijloace mai mult sau mai puin violente i prin participarea pturilor largi ale populaiei.
Cele mai mari revoluii politice au fost: revoluia burghez din Anglia ntre 1640-1688Revoluia englez a fost prima din marile revoluii ale epocii moderne, urmat cronologic de
Revoluia american respectiv Revoluia francez. Revoluia american cuprinde o serie de
evenimente de natur politic, economic, militar, organizatoric i legislativ petrecute n a
doua jumtate a secolului al XVIII-lea, mai exact ntre 1763 i 1791, care au culminat cu
apariia unui stat independent i suveran n America de Nord, Statele Unite ale Americii.
Revoluia francez (1789-1799) a fost un eveniment major al epocii moderne, care a dus la
rsturnarea Vechiului Regim i la instaurarea unei noi ordini politice i sociale n Frana.
Revoluia Romn din 1989 a constat ntr-o serie de proteste, lupte de strad i demonstraii
n luna decembrie a anului 1989, care au dus la sfritul regimului comunist din Romnia i la
cderea lui Nicolae Ceauescu.

23

26.

Reconquista

(n romn: Recucerirea Cuvntul recucerire nseamn a recupera sau a lua inapoi. ,ideea de
Reconquista este de a lua ceva important de la cei care au "furat" i a fost iniial a lor.) a fost
procesul prin care regatele cretine din nordul Hispaniei (Spania i Portugalia de astzi) au
recucerit peninsula Iberic de la musulmani i mauri. Recucerirea a durat timp de aproape 800
de ani. Cucerirea Hispaniei de ctre Umayyazi de la vizigoi a avut loc la nceputul secolului al
VIII-lea i se consider de obicei c Reconquista a nceput aproape imediat, n 722, odat cu
btlia de la Covadonga, i s-a ncheiat n 1492, prin cucerirea Granadei. n 1236 ultima
fortrea musulman din Granada a fost cucerit de Ferdinand al III-lea de Castilia, dup care
Granada a devenit stat vasal al regatului cretin pentru urmtorii 250 de ani. La 2 ianuarie 1492,
ultimul conductor musulman din regiune, Abu 'abd Allah Muhammad XII (sau Boabdil din
Granada), s-a predat lui Ferdinand al II-lea de Aragon i reginei Isabela a Castiliei ("Regii
Catolici"). Prin aceasta s-a ajuns la crearea statului Romano-Catolic unit care a cuprins aproape
tot teritoriul Spaniei de astzi. Regatul Navarei a rmas separat pn n 1512.

27.

Imperiu

Se define;te ca stat monarhic care are n frunte un mprat; mprie sau teritoriu cuprinznd
un stat dominant (marea metropol) i posesiunile lui coloniale
Imperiul Britanic este numele atribuit Regatului Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord i
fostelor dominioane, colonii, i altor teritorii aflate sub stpnirea Coroanei Britanice de la
sfritul secolului al XVI-lea pn la mijlocul secolului al XX-lea. Apogeul Imperiului Britanic
a fost atins la nceputul secolului al XX-lea, cuprinznd peste 20% din suprafaa uscat a Terrei
i mai mult de 400 milioane de locuitori, fiind cel mai mare imperiu din istorie.
Bazele Imperiului Britanic au fost puse n timpul domniei Elisabetei I (1558-1603). Sub domnia
sa, sprijinul statului pentru explorarea naval a ,,Noilor Lumi a crescut foarte mult, i, n 1580,
Sir Francis Drake a devenit primul englez care a navigat n jurul lumii.

24

n secolele XVII-XVIII, Marea Britanie a nfiinat primul imperiu, care i avea centrul n
emisfera vestic, adic n insulele Caraibiene i America de Nord.
Al doilea Imperiu Britanic avea ca centre Asia i Africa, continund s se extind n secolul
XIX i la nceputul secolul XX, atingnd apogeul la sfritul Primului Rzboi Mondial.
Totui, creterea naionalismului n coloniile britanice a slbit treptat puterea imperiului, i
Marea Britanie a fost forat s acorde independena multora din fostele sale colonii.
Sfritul imperiului, a adus n prim plan Comunitatea de Naiuni, organizaie multietnic de
state independente, egale ntre ele, cu o utilitate modest, dar n general cu sentimente de
cooperare.

28.

Imperiu colonial

n perioada secolelor XV - XX marile puteri europene, Statele Unite ale Americii i Japonia i
vor creea propriile imperii coloniale : unele mai mari (Marea Britanie, Frana, Spania) iar altele
mai mici (Olanda, Belgia, Italia, Germania). Primele au fost Spania i Portugalia care i-au
format imperiile coloniale n urma Marilor Descoperiri Geografice din secolele XV - XVI. Unele
i vor pierde o parte din teritorii n favoarea celorlalte imperii coloniale (Olanda, Frana,
Spania). Toate imperiile i vor pierde mare parte dintre colonii n secolul XX la sfritul celui
De-al Doilea Rzboi Mondial ( n timpul lui sau dup rzboi).Exemple de imperii coloniale:
Imperiul Olandez (neerlandez Nederlands-koloniale Rijk) a constat din teritoriile de peste mri
controlate de Republica Olandez i mai trziu, de rile de Jos moderne, din secolul al XVIIlea pn n secolul al XX-lea.
Frana a avut posesiuni coloniale n diferite forme, ncepnd cu secolul al XVII-lea pn n
deceniul al aptelea al secolului trecut. n secolele al al XIX-lea i al XX-lea, imperiul su
colonial era al doilea ca mrime dup cel britanic.

25

29.

Unificare teritorial

Unificarea Germaniei ntr-un stat naional integrat politic i administrativ a avut loc oficial la
18 ianuarie 1871 n Sala Oglinzilor de la Palatul Versailles din Frana. Principii statelor
germane de pn atunci s-au adunat acolo pentru a-l proclama pe regele Wilhelm al Prusiei ca
Wilhelm, mprat al Imperiului German, n urma capitulrii Franei dup Rzboiul FrancoPrusac. Neoficial, tranziia statelor germanofone nspre o organizare federal s-a desfurat dea lungul unui secol de experimente. Unificarea a scos la iveal unele diferene religioase,
lingvistice i culturale ntre locuitorii noii ri, iar 1871 reprezint doar un moment din
procesul continuu de unificare. Liberalismul european a oferit o baz intelectual pentru
unificare prin contestarea modelelor dinastice i absolutiste de organizare social i politic;
manifestarea sa n regiunile germane a pus accent pe importana tradiiilor, educaiei i a
unitii lingvistice a popoarelor dintr-o zon geografic. Din punct de vedere economic,
nfiinarea Zollverein-ului (uniune vamal) prusac n 1818 i expansiunea sa spre includerea
altor state din Confederaia German a redus competiia dintre state i din cadrul statelor.
Apariia noilor mijloace de transport a facilitat afacerile i turismul, ducnd la noi contacte i
uneori i la conflicte ntre germanofonii din toat Europa Central.
Modelul sferelor de influen creat de Congresul de la Viena din 18141815 dup Rzboaiele
Napoleoniene a stabilit dominaia austriac n Europa Central. Totui, negociatorii de la
Viena nu au inut cont de fora crescnd a Prusiei n rndul statelor germane, neprevznd c
Prusia avea s conteste supremaia Austriei printre acestea.
Succesele militare n trei rzboaie regionale au generat entuziasm i mndrie, pe care politicienii
le-au exploatat pentru a promova unificarea. Aceast experien a fost ecoul realizrilor comune
din timpul Rzboaielor Napoleoniene, n deosebi al Rzboiului de Eliberare din 18131814.
Crend o Germanie fr Austria, unificarea politic i administrativ din 1871 a rezolvat cel
puin temporar problema dualismului.

26

30.

Societatea Naiunilor

Societatea Naiunilor sau Liga Naiunilor a fost o organizaie interguvernamental nfiinat

n urma Conferinei de Pace de la Paris care a pus capt Primului Rzboi Mondial i
precursoarea Organizaiei Naiunilor Unite. Societatea a fost prima organizaie
internaional de securitate avnd obiectivul principal s menin pacea mondial.n perioada
de maxim dezvoltare, ntre 28 septembrie 1934 i 23 februarie 1935, a avut 58 membri.
Stabilite n Pactul Societii Naiunilor, scopurile principale ale Societii erau prevenirea
rzboiului prin securitate colectiv, dezarmarea, i rezolvarea disputelor internaionale prin
negociere i arbitraj.[Printre altele erau tratate i probleme precum condiiile de munc,
tratamentul corect a locuitorilor indigeni, traficul de persoane i a drogurilor, comercializarea
armelor, sntatea mondial, prizonierii de rzboi, i protejarea minoritilor din Europa.
Dup o serie de succese i unele eecuri din anii 1920, Liga s-a dovedit neputincioas n faa
agresiunii Puterilor Axei din anii 1930. Germania a prsit Societatea Naiunilor, urmat apoi
de Japonia, Italia, Spania i alii. Declanarea celui de-al Doilea Rzboi Mondial a nsemnat
eecul scopului principal al Societii, acela de a mpiedica o nou conflagraie mondial.
Organizaia Naiunilor Unite a nlocuit-o dup sfritul rzboiului i a motenit un numr
de agenii i organizaii fondate de Societate.

31.

Rzboiul rece

Rzboiul Rece a fost o perioad de tensiuni i confruntri politice i ideologice, o stare de

tensiune ntreinut care a aprut dup sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial i a durat
pn la revoluiile din 1989. n rzboiul rece s-au confruntat dou grupuri de state care aveau
ideologii i sisteme politice foarte diferite. ntr-un grup se aflau URSS i aliaii ei, grup cruia
i se spunea uzual Blocul rsritean (sau oriental). Cellalt grup cuprindea SUA i aliaii si,
fiind uzual numit Blocul apusean (sau occidental). La nivel politico-militar, n Europa, cele
dou blocuri erau reprezentate de ctre dou aliane internaionale. Blocul apusean era
reprezentat de ctre Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord, iar cel rsritean de ctre

27

Pactul de la Varovia. Rzboiul Rece fiind ns un conflict la scar planetar, SUA i URSS
mai aveau i multe alte state aliate n afara Europei, ce nu fceau parte din cele dou aliane
militare oficiale. La nivel economic, rzboiul rece a fost o confruntare ntre capitalism i
comunism. Pe plan ideologico-politic, a fost o confruntare ntre democraiile liberale
occidentale i regimurile comuniste totalitare. Ambele tabere se autodefineau n termeni
pozitivi: statele blocului occidental i spuneau lumea liber sau societatea deschis, iar
statele blocului oriental i spuneau lumea anti-imperialist sau democraiile populare.

32.

Cortina de Fier

Cortina de fier este o sintagm des folosit pentru a desemna linia de demarcaie n Europa
ntre Europa Occidental i Europa Rsritean, din perioada Rzboiului Rece.
Termenul de "cortin de fier" fusese folosit nc din 1919, cu sensul de "barier impenetrabil",
iar din 1920 a nceput s fie asociat cu limita vestic a sferei de influen a Uniunii Sovietice.
ns "cortina de fier" nu a intrat n uz curent dect n urma celebrului discurs al lui Winston
Churchill din 5 martie 1946, n care a remarcat:
"De la Stettin, la Marea Baltic, pn la Trieste, la Marea Adriatic, o cortin de fier a cobort
de-a curmezi ul continentului".

Aliana americano-sovietic din timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial se rcise deja
considerabil cnd Churchill rostea aceste cuvinte, iar n civa ani ea avea s dispar complet,
lsnd locul unei intense dumnii ntre cele dou superputeri, (Statele Unite i Uniunea
Sovietic), ce avea s defineasc Rzboiul Rece.
Europa a fost mprit n dou mari sfere de influen: american (n Vest) i sovietic (n
Est), iar un numr foarte mic de ri au rmas neutre.

28

33.

Uniunea European

Uniunea European (abreviat UE, vezi i nume alternative) este o uniune economic i politic,
dezvoltat n Europa, ce este compus din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la
Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO) i din Comunitatea Economic
European (CEE), format din ase state n 1958. n anii urmtori Uniunea European s-a lrgit
prin aderarea unor noi state membre i i-a crescut puterea prin adugarea de domenii
economice, sociale i politice n abilitile sale. Tratatul de la Maastricht a nfiinat Uniunea
European sub prezenta denumire n 1993.
Uniunea funcioneaz printr-un sistem de instituii supranaionale independente i
interguvernamentale care iau decizii prin negociere ntre statele membre. Cele mai importante
instituii ale UE sunt Comisia European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene,
Curtea European de Justiie i Banca Central European. Parlamentul European este ales la
fiecare 5 ani de cetenii europeni.

34.

Parlamentul European

Parlamentul European este unul din organele Comunitilor Europene. ncepnd cu

anul 1979 este ales direct, o dat la 5 ani, prin alegeri generale, libere i secrete. n
perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numii de ctre parlamentele statelor
membre. Parlamentul European este reprezentantul democratic al intereselor celor 450 de
milioane

de

locuitori

ai Uniunii

Europene.

Parlamentul

European

are

trei

sedii:

la Strasbourg, Bruxelles i Luxemburg. Structurile politice existente n rile membre se

oglindesc n rndul fraciunilor politice de la nivelul Parlamentului European. n acest
parlament exist apte fraciuni i o serie de deputai independeni. Deputaii din provin
din circa politice diferite, n care acetia sunt membri n rile lor de origine. Parlamentului
European numr acum 736 de deputai.

29

Parlamentul European este aa-numita camer a reprezentanilor cetenilor din UE, n timp
ce Consiliul Uniunii Europen este organismul reprezentativ al statelor din UE.
Regulamentul de funcionare al Parlamentului European conine i alte reglementri privind
modul su de organizare.

35.

NATO

Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord este o alian politico-militar stabilit n 1949,

prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde
28 state din Europa i America de Nord.
Aliana s-a format din state independente, interesate n mentinerea pacii si apararea propriei
independene prin solidaritate politic i printr-o for militar defensiv corespunztoare,
capabil s descurajeze i, dac ar fi necesar, s raspund tuturor formelor probabile de
agresiune ndreptat mpotriva ei sau a statelor membre. Iniial, aceste state au fost: Belgia,
Canada, Danemarca, Frana, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia,
Olanda si SUA. La 18 februarie 1952, au aderat la tratat Grecia si Turcia, iar la 6 mai 1955, RFG
a devenit membra NATO.
La constituirea ei, ideea de baza a alianei, meninut timp de peste 50 de ani, era aceea a
realizrii unei aprri comune, credibile i eficiente. Mai exact, la cazul n care URSS ar fi
lansat un atac mpotriva aliaiilor europeni ai Statelor Unite, n urma cruia SUA ar fi trebuit s
trateze Uniunea Sovietic ca i cum ar fi fost atacat ea nsi. Totui temuta invazie sovietic
din Europa nu a mai venit.

30

36.

Limb naional

Limba naional a unei ri este limba vorbit de majoritatea poporului. De exemplu,

limba romn este o limb indo-european, din grupul italic i din subgrupul oriental al limbilor
romanice. Printre limbile romanice, romna este a cincea dup numrul de vorbitori, n
urma spaniolei, portughezei, francezei i italienei. Din motive de difereniere tipologic, limba
romn mai este numit n lingvistica comparat limba dacoromn sau dialectul dacoromn.
De asemenea, este nregistrat ca limb de stat att n Romnia ct i n Republica Moldova,
unde circa 75% din populaie o consider limb matern.
Limba romn este vorbit n toat lumea de 28 de milioane de pesoane, dintre care cca.
24 de milioane o au ca limb matern. Din numrul total de vorbitori, peste 17 milioane se afl
n Romnia, unde romna (dialectul dacoromn) este limb oficial i, conform recensmntului
populaiei din 2011, este limb matern pentru peste 90% din populaie). Limba romn este
una dintre cele ase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea
este limb oficial sau administrativ n cteva comuniti i organizaii internaionale,
precum Uniunea Latin sau Uniunea European.

37.

Segregare rasial

Segregarea rasiala se refera la modul in care diferitele grupuri rasiale sunt concentrate in cartiere
diferite in cuprinsul spatiului urban. Distributia inegala poate lua forme diferite. De pilda, un
grup rasial poate fi prezent in cartiere dispersate in spatiul urban avand forma unei table de sah.
Sau cartierele identificate pot fi foarte apropiate unele de altele formand un areal substantial in
perimetrul urban. Un al doilea argument atribuit segregarii rasiale ar fi acela ca negrii prefera sa
locuiasca in cartiere ocupate preponderent cu populatie de aceeasi culoare, iar in acest mod
segregarea reflecta foarte simplu preferintele personale (auto-segregare).

31

38.

Pluralism

Pluralismul este, n sens general, recunoaterea diversitii. Conceptul este utilizat, de multe
ori n moduri diferite, ntr-o gam larg de aspecte. n politic, pluralismul este adesea considerat
de ctre adepii democraiei moderne, care urmeaz s fie n interesul cetenilor si, astfel
nct i pluralismul politic este unul dintre cele mai importante caracteristici.
Pluralismul este de asemenea, un termen folosit pentru a desemna un punct de vedere teoretic de
stat i a puterii - care n grade diferite sugereaz faptul c pluralismul este un model adecvat de
modul n care puterea este distribuit n societate. n politica democratic, pluralismul este un
principiu director care permite coexistena panic de interese diferite, convingeri i moduri
de via.
O tipologie a pluralismului ne releva un :
Pluralism politic ce se bazeaz pe necesitatea de a reprezenta, n interesul democraiei, un
evantai larg de opinii i opiuni politice diferite n mijloacele de comunicare n mas.
Democraia ar fi ntr-adevr n pericol dac o anumit voce ar urma de una singur s pun
stpnire pe ansamblul mijloacelor de comunicare n mas i s aib puterea de a propaga un
punct de vedere unic.
Pluralism cultural ce poate fi cu valori optimi. Pluralismul presupune recunoaterea
diferenelor dintre oameni, crearea condiiilor pentru meninerea i afirmarea acestor
diferene i reprezentarea diferenelor n cadrul procesului de conducere

39.

Asimilare

n sociologie asimilarea este definit prin preluarea a culturii, obiceiurilor, datinilor, portului i
limbii majoritii de ctre un individ, o grup de indivizi sau o minoritate a populaiei, prin
piederea trsturilor iniiale, caracteristice minoritii respective.

32

Asimilarea poate fi natural (prin convieuire o perioad mai lung de timp) sau forat
(urmrit prin msuri ale statului, msuri care ntr-o democraie sunt considerate abuzive).
Lista clasic a msurilor abuzive care vizeaz desfiinarea naionalitilor prin asimilare
forat este lung. Aceste msuri cuprind o gam diversificat de metode renviate i aplicate
periodic n decursul anilor, inclusiv n perioada naional-comunismului ceauist. De la
interdicia folosirii numelor localitilor n publicaiile naionalitilor i a inscripiilor
bilingve i de la obligativitatea predrii istoriei sau geografiei numai n limba oficial a statului
i pn la suprimarea nvmntului n limba minoritilor, a culturii tradiionale, a vieii
religioase i a obiceiurilor specifice.
A nu se confunda cu integrare (sociologie), care reprezint apariia unor elemente i trsturi
comune ntre grup sau minoritate i majoritatea populaiei locale, ca de exemplu: valori
sociale, mod de trai, mod de munc i altele, care conduc la o convieuire civilizat, fr
necesitatea asimilrii.
De exemplu, un astfel de proces de asimilare a evreilor s-a produs n secolul al XIX-lea dup
emigrarea acestora n diferite ri ale lumii.
n timpul Imperiului Austro-Ungar n Transilvania s-a iniiat o politic de asimilare forat a
romilor, continuat ulterior de regimul comunist. Romilor li s-a interzis s mai vorbeasc limba
romani i s practice meteugurile lor tradiionale (Helsinki Watch, 1991:10); cei care erau
prini vorbind limba romani primeau ca pedeaps 25 de lovituri de bici. De asemenea li se
interzicea s poarte costumele lor tradiionale i s practice nomadismul (Liegeois, 1986:106);
li se interzicea chiar i s se numeasc romi. Termenul pe care trebuiau s-l foloseasc atunci
cnd se refereau la etnia lor era Uj Magyar (maghiar nou).
i n prezent pot fi date multe exemple:
nchiderea forat a unicei coli de la Tiraspol cu predare n limba romn cu grafie latin
nclcarea repetat a celor mai elementare norme privind drepturile omului (dreptul la educaie
n limba matern, drepturile religioase), n nordul Bucovinei i sudul Basarabiei, regiuni care
aparin n prezent Ucrainei, trezete bnuiala c exist o preocupare cvasioficial de asimilare
forat a romnilor din aceast ar

33

40.

Identitate

Identitatea este calitatea de a fi la fel cu sine nsui, de a rmne ceea ce eti deosebindu-se
de altul; asemnare, similitudine perfect, potrivire total, sau ansamblul de date prin care se
identific o persona.
Termenul a fost stabilit juridic la Conferina general UNESCO din 1978. n general
identitiile se contureaz prin specificitiile entice, culturale, lingvistice sau religioase. n
majoritatea rilor lumii apartenena la o minorittae este determinat prin voin liber
consimit a persoanei n cauz.
Prin Charta ONU s-a stipulat obligaia statelor de a recunoate i de a proteja identitatea
individual a persoanei i recunoaterea specificitilor distincte a grupurilor. Fiecare
individe se definete printr-o apartenen la un grup social, ca surs a valorizrii sale.
Se pot identifica trei tipuri de identiti colective:
1. apartenena natural (sex, culoarea prului)
2. apartenena nnscut (etnie, religie, naionalitate) ce poate fi
schimbat cu anumite eforturi
3. apartenena dobndit (prin formaia, instrucie, integrarea ntr-o
organizaie).

41.

Apartenen

Apartenena la Uniunea European

Anterior intrrii n vigoare a Tratatului de la Lisabona, tratatele comunitare nu prevedeau ca
statele ce compun Comunitile s-i piarda calitatea de membru al acestora. Durata nelimiat
a tratatelor europene (CE i Euratom) si faptul ca un stat membru nu poate denunta unilateral
tratatele, semnific apartenena definitiv la Comunitati.

34

Interdicia ca un stat membru sa nu se retrag unilateral din Comunitati nu trebuie absolutizat.

Astfel, un stat putea mpiedica functionarea Comunitilor, practicnd politica scaunului gol
(adoptat de Frana n perioada iun. 1965-feb. 1966) constnd n refuzul de a participa la
lucrarilor institutiilor comunitare. De asemenea s-a apreciat c, dac ntr-o federaie separarea
unui stat e de neconceput, atunci e de neconceput i n cazul Comunitilor i c sistemul
comunitar e suficient de suplu pentru a permite renegocierea cu un stat(cazul aciunii
partidului laburist din Marea Britanie in 1974).
Prin Tratatul de la Lisabona se consacr, n principiu, statutul de membru pur i simplu.
Potrivit Tratatelor Uniunii, se acord un regim special de asociere unor state. Astfel, statele
membre convin s asocieze la Uniune rile i teritoriile neeuropene ce ntrein relaii
speciale cu Danemarca, Frana, rile de Jos i Marea Britanie.
De asemenea, Uniunea poate ncheia acorduri de asociere cu una sau mai multe ri tere sau
organizaii internaionale, pentru a crea o asociere caracterizat de drepturi i obligaii
reciproce, de aciuni comune i proceduri speciale (de exemplu, acordul cu Grecia, ca etap
pregtitoare pentru aderarea la Comuniti).
Pentru statele membre, Tratatele europene prevd posibilitatea suspendrii de ctre Consiliu a
anumitor drepturi ce decurg din apartenena la Uniune, n situaia constatrii unei nclcri
grave i persistente a valorilor prevazute in art. 2 al Tratatului asupra U.E.
Prin Tratatul de la Lisabona orice stat membru poate hotr, potrivit normelor sale
constituionale, retragerea din Uniune.

42.

Alteritate

Alteritatea reprezint o calitate sau esen a celuilalt (cellalt fiind aproapele nostru).
Specificul alteritii se manifest n cinci preguri diferite:
1.

Freud- percepia fa de cellalt a copilului n primii ani de via, fa de

aceia care i sunt prini. Cei strini sunt ceva nou i necunoscut, de aceea
copilul are o eacie de reinere.

35

2.

Alteritatea e vzut de psihologi ca alter-ego, a doua natur din interiorul fiinei

umane. Tot din copilrie se dezvolt i se mainfest prin joaca copilului cu un
prieten imaginar, iar la maturitate ea se manifest nc, dar este supus unui
sever autocontrol.

3.

Cellalt vzut ca un duman sau rival. Aceast percepie duce n cele mai
multe cazuri la conflicte armate: Cruciadele, doctrina fascist, doctrina
comunist.

4.

Cellalt ca strinul care i calc pragul i va fi omenit respectnd reguliile

religiei cretine ale ospitaitii. Acest altul est primit n cas i omenit.
Percepia celuilalt este una pozitiv, indiferent de limba vorbit, chiar i dac
aceasta nu e vorbit de cei doi.

5.

Percepia celuilalt ca fiind aproapele tu. Se manifest fa de persoanele n

suferin: sracul, orfanul i vduva. Percepia vulnerabilitii celuilalt e
tratat prin compasiune i caritate.

43.

Tradiie

Traditia inseamna o suma de valori, o experienta comunitara, in mijlocul careia ne nastem si de

la care plecam, chiar atunci cand inovam.Inovatia fara traditie nu are sens, iar ceva cu totul nou
nu ar fi inteles de nimeni si nici util. Daca intelegem traditia ca pe o suma de valori, daca
constientizam faptul ca ne nastem, traim si profitam de pe urma traditiei, in sensul larg al
termenului, cel de totalitate a valorilor acumulate de societate la un moment dat, putem lega
traditia de educatie, de credinta, de cultura si tehnica, de toate domeniile vietii, de noi insine,
care, astfel, trebuie sa devenim responsabili pentru valorile pe care le cream si le transmitem
celor care ne vor urma. Transmiterea unei traditii sanatoase tine, in ultima instanta, si de calitatea
noastra de oameni si de crestini, deoarece la dreapta judecata a lui Hristos vor fi judecate si
consecintele pe care le-au avut faptele noastre, nu numai faptele in sine..
Iata cateva sarbatori traditonale<

36

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era srbtorit pe 24 februarie. este echivalentul romnesc al
srbtorii Valentine's Day, sau ziua Sfntului Valentin, srbtoare a iubirii. Preluat de la vechii
daci, unde Dragobetele era un peitor i un na al animalelor, romnii au transfigurat Dragobetele
n protectorul iubirii celor care se ntlnesc n ziua de Dragobete, iubire care ine tot anul. Astfel
se spunea c cine participa la aceast srbtoare avea s fie ferit de bolile anului, i mai ales de
febr, i c Dragobetele i ajut pe gospodari s aib un an mbelugat.
Mriorul (1 martie) - srbtoare tradiional romneasc a primverii, a prospeimii, a bucuriei,
a victoriei binelui mpotriva rului. Mriorul este format din doua snururi impletite asemenea
ADN-ului. Rosul inseamna iubirea, iar albul divinitatea. Sarbatoarea Mriorului simbolizeaza
renasterea vietii, reintoarcerea la viata.
Cel mai bun exemplu de arta romaneasca il reprezinta renumitele oua pictate, realizate mai ales
in preajma sarbatorii Pastelui. Pictatul oualelor golite de continut era parte integranta a
pregatirilor pentru aceasta sarbatoare a reinoirii.
Obiectele de olarit sunt realizate in continuare cu ajutorul traditionalei roti si cu scule de finisat
simple.
Tesaturile textile sunt mestesugul cel mai raspandit din Romania, transmis din generatie in
generatie, fiecare familie avand modele reprezentative dar pastrand si amprenta specifica regiunii
unde sunt produse.

44.

Sai

Sa ii transilvneni sunt o populaie de origine etnic german, stabilit n sudul i n nordestul Transilvaniei ncepnd cu mijlocul secolului al XII-lea. Colonizarea sailor n Transilvania
a fost iniiat de regele Gza al II-lea (1141-1162) al Ungariei, fiind justificat, n esen, prin
raiuni de ordin economic i militar.
Numele de "sai" a fost preluat de ei nii ncepnd cu secolul al XIV-lea.

37

Sub aspect teritorial-administrativ, teritoriile locuite de sai au fost organizate n Comitatul

Sibiului sau Provincia Sibiului. Ulterior, n prima jumtate a veacului al XIV-lea, n perioada
guvernrii regelui angevin Carol Robert de Anjou, probabil ntre anii 1325 - 1329, saii se vor
organiza in cadrul unor scaune sseti.
Saii au trit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizai fiind ntr-o unitate
administrativ mare numit Knigsboden. Existau ns i numeroase aezri sseti situate n
afara acestui areal. De-a lungul reformei protestante, majoritatea sailor au trecut la
Lutheranism. Principatul Transilvaniei fiind unul dintre cele mai tolerante state europene n
privina religiei, saii i-au putut pstra religia. Rzboaiele purtate de Ungaria i Monarhia
Habsburgic mpotriva Imperiului Otoman n secolele XVI-XVIII au dus la scderea numrului
sailor transilvneni i depopularea unor zone locuite anterior de sai.
La finalul primului rzboi mondial, majoritatea sailor au sprijinit unirea Transilvaniei cu
Regatul Romniei.In cadrul celui De-al Doilea Razboi insa dup data de 23 August 1944, muli
din saii din Transilvania de Nord, n special cei din ara Nsudului, , au fost evacuai de
Germania, astfel c circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roii.
Pentru cei rmai n Romnia au urmat ncadrarea n Detaamente de munc obligatorie i
deportri n Uniunea Sovietic i n Brgan. Saii rmai nu au fost expulzai de guvernarea
comunist. Statul romn s-a remarcat ns prin aa-numit "vindere" a minoritilor, care i-a
afectat pe etnicii germani din Romnia, ca i pe evrei. Practic, guvernul federal german pltea o
anumit sum de bani pentru fiecare etnic german care primea acordul autoritilor de la
Bucureti de a emigra.
Ca urmare a emigrrilor masive, numrul sailor din Romnia a sczut foarte mult.Muli sai
emigrai se ntorc s viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales n timpul
concediilor de var, s-au ales cu supranumele de sai de var.

38

45.

Secui

Secuii sunt un grup etnic maghiar din Romnia, de limb maghiar i de origine necunoscut
care cultural ine de maghiarimea din judeele Covasna, Harghita i n arealul central i sudestic al judeului Mure. Se mai autodefinesc ca secui i locuitorii de limb maghiar din
cteva sate ale judeelor Alba i Cluj (din fostul Scaun Secuiesc al Arieului) i din judeele
Sibiu i Braov Secuii vorbesc un grai maghiar cu numeroase arhaisme i regionalisme
Primele izvoare scrise privitoare la secui dateaz din anul 1116, cnd au fost menionai,
alturi de pecenegi, ca alctuind avangarda cavaleriei ungare. Ca popor asociat maghiarilor,
secuii au fost colonizai n sistemul de prisci medievale de-a lungul graniei nou extinse.
O personalitate marcanta pentru secui a fost Regele Ioan al II-lea (Ioan Sigismund) a luat msuri
drastice care n vor ramane memoria colectiv a secuilor sub formula "pierderii libertilor
secuieti".
Zonele locuite preponderent de secui au fost grupate n secolele XIV-XV n entiti
administrativ-teritoriale numite scaune secuieti.
Alfabetul secuiesc, denumit i runele secuieti, este un alfabet (riguros fonetic, adaptat la
maghiara contemporan) utilizat de secuii transilvneni i n prezent ca alfabet secundar, alturi
de cel cu caractere latine.
Daca ar fi sa vorbim despre arta populara secuiasca vom observa ca:cea mai caracteristic i cea
mai ornamental pies din toat arta construciei secuieti este poarta, numit i poart
secuiasc.
Ca personalitati, secuii au fost adesea descrii ca fiind, ca prototip fizic i profil moral,
preponderent "de statur mijlocie, cu fruntea lat, muncitori, temperament iritabil, tcui i
iubitori de libertate". In privinta mostenirii gastronomice pe secui ne-o lasa putem observa :
chimionul planta cea mai populara in secuime care creste in depresiunile intramontane si este
utilizata la prepararea unui rachiu delicios dar de aseamenea semintele sunt folosite la supe iar de
asemenea tip secuilor este kurtos-ul un cozonac secuiesc facut din aluat rasucit pe forme
tronconice si copt deasupra carbunilor incinsi.

39

46.

Nunta

Nunta este o ceremonie religioas i/sau civil, n timpul creia se srbtorete nceputul unei
cstorii. n mod obinuit, nunta este un ritual care se oficializeaz uniunea dintre dou
persoane (n majoritatea rilor lumii: de sexe diferite) n faa unei autoriti civile sau/i
religioase, urmat de o petrecere.
Nunta este compus din mai multe pri:

cununia civil

cununia religioas

petrecerea ce urmeaz ceremoniei religioase sau cununiei civile, petrecere la care sunt
invitate rudele pentru a serba unirea celor doi tineri printr-o ceremonie mai mult sau mai
puin fastuoas.

noaptea nunii

La ortodoci, nunta are loc dup nscrierea civil i dup cununia la biseric. n cazul n care
logodna nu a fost fcut, naintea cununiei, preotul i logodete pe miri prin rostirea unor
rugciuni asemntoare celor de nunt.

47.

Botez

Din cele mai vechi timpuri crestine, Sfanta Taina a Botezului a fost actul prin care cineva
devenea membru al Bisericii. Botezul este conditia esentiala pentru primirea celorlalte Taine.
Ceremonia religioasa se concentreaza in jurul momentului cufundarii pruncului in apa, de trei
ori, in numele Sfintei Treimi (cele trei cufundari simbolizeaza cele trei zile petrecute de Hristos
in mormant). Prin aceasta cufundare, copilul renaste la o noua viata, in Hristos. Randuiala
botezului presupune pregatirea prin post (din partea nasilor si a parintilor), lepadarile sau
renuntarea la omul cel vechi, prin exorcizarea fortelor demonice, marturisirea credintei adevarate
prin rostirea de catre nasi a Crezului, Simbolul credintei, cufundarea in apa sfintita, simbol al

40

mortii si Invierii in Hristos, al trecerii de la o existenta dupa trup la una dupa Duh, invocarea
numelui Sfintei Treimi de catre preot, prin care cel nou botezat dobandeste chipul si asemanarea
lui Dumnezeu. Botezul se incheie cu Taina ungerii cu Sfantul Mir sau Taina Mirungerii, prin
care cel botezat primeste pecetea harului Sfantului Duh. Dupa Botez, pruncului i se da Taina
Sfintei Impartasanii, pentru ca renasterea spirituala dobindita prin botez sa fie implinita prin
impartasirea cu trupul si sangele lui Hristos.

48.

nmormntare

Prin nmormntare se nelege att ritualul uzual ct i prevederile legii, i regulile de igien
care sunt prevzute pentru aceast aciune de ngropare n pmnt, n mare, sau prin incinerare
(ardere) a unui om mort, (mai rar a unui animal).
Ritualul de ngropciune, mplic i elemente de pietate i difer n funcie de naiune,
religie, incluznd luarea rmasului bun de la rudenii, splarea i mbrcarea mortului, ceremonia
religioas cu un preot nsoit la cimitir de o procesiune mbrcat n doliu negru, (n China i
Japonia culoarea doliului fiind alb), dar i pomana mortului (colaci, coliv, prjituri), folosirea
sau nefolosirea sicriului, prepararea cadavrului (la unele popoare), executarea sau interzicerea
unei autopsii medicale. Regulile de pstrare a cadavrului sunt stabilite nainte de nhumare.
Locul de nmormntare, mormntul ca form i dimensiuni poate fi foarte diferit, cu mormnt
individual mpodopit la mormntare cu coroane cu flori, cele mai mari fiind piramidele din
Egipt (faraonul fiind, (n prima perioad a Egiptului antic), ngropat mpreun cu sclavii si),
urmate de mausoleu, cavou. Dintre cele mai modeste morminte amintim groapa comun (a
sracilor sau a soldailor czui pe front). nmormntarea n islam este diferit de cea n
cretinism spre exemplu, att prin modul in care se executa mormntul ct i prin ritualul
funerar. Cheltuielile de nmormntare sunt suportate de regul de familia rposatului;

41

49.

Rencarnare

Rencarnarea sau rentruparea este o credin filosofico-religioas conform creia spiritul

supravieuiete morii trupului, pentru a reveni dup un interval ntr-un nou trup. n unele
cazuri se face distincia ntre rencarnare, prin care pot trece doar fiinele umane, i
metempsihoz, termen ce presupune transmigraia sufletului ntre toate formele de via.
Conform credinei rencarnrii, o nou personalitate este dezvoltat la fiecare via nou n
lumea fizic, dar o parte a fiinei rmne permanent prezent pe parcursul acestor viei
succesive
La baza acesteia se afla unele comunitati practicante ale religiei inspirate de Orfeu (orfismul),
aparute in Grecia incepand cu secolul 6 i.C. Este vorba despre un sistem de credinta care asocia
nemurirea sufletului cu ciclurile de reincarnari. Dupa ciclul nasterilor si roata destinului,
existenta trupeasca e considerata ca o pedeapsa. Exilat in corp, sufletul trebuie sa scape de tristul
destin al reincarnarilor si nu poate sa o faca decat prin asceza (adica prin abstinenta de la
consumul de carne). Incarnarea sufletului apare ca o pedeapsa pe care sufletul si-a atras-o prin
propriile sale greseli; prin urmare reincarnarea functioneaza in acelasi timp ca o fatalitate de care
trebuie sa te eliberezi si ca o sansa de eliberare. In orice caz, pentru ca aceasta eliberare sa
intervina, e necesara o initiere religioasa sau o constientizare filozofica.
Aceast credin se regsete i la religii precum budhismul i hinduismul.

50.

eztoare

eztoarea este un obicei popular cu implicaii att pe plan productiv ct i pe plan socio-cultural
n comunitatea rural romneasc. Ea este o reunire a stenilor pe grupe de vrst, practicat n
special de tineret, pe ntreg cuprinsul rii. n funcie de zona etnografic, acest obicei poart
nume diferite: Furcrie, Torcrie, Strnsur, Opai, Dan i Focuri, atunci cnd se
organizeaz afar. Fiind i un loc de creaie i circulaie folcloric, eztoarea era locul n care

42

se nvau i se perfecionau deprinderile de munc i se transmiteau datinile i obiceiurile. Dupa

terminarea muncilor agricole, cand lumea satelor intra intr-o perioada de repaus relativ, dar mai
ales dupa Lasatul Secului de Craciun (15 noiembrie), incepea sezonul sezatorilor.
. Sezatorile puteau fi organizate ad-hoc, in zilele lucratoare, la una sau mai multe case, si erau de
mai multe feluri. Ele puteau sa aiba un caracter de intrajutorare, cand mai multe femei sau tinere
participau la torsul canepii sau a lanii unei gospodine, operatia repetandu-se, apoi, la casa
fiecarei participante sau puteau sa fie intalniri in cadrul carora fiecare participanta isi torcea
propriul material.
Sezatorile se organizau nu numai pentru torsul fibrelor textile ci si pentru scarmanatul lanii,
scarmanatul penelor etc. Niciodata in sezatori nu se coseau camasi, aceasta operatie facandu-se
in mod individual de catre fiecare gospodina sau tanara fata, in casa proprie. Sezatoarea odata
inceputa, participantele faceau schimb de informatii referitoare la viata cotidiana din sat si
comentau evenimentele cele mai importante petrecute in propria comunitate sau in localitatile
invecinate. Apoi se rosteau ghicitori, zicale, proverbe, se canta sau se rosteau balade, nestemate
folclorice ce s-au pastrat pana in zilele noastre transmise in modul cel mai lesnicios pe aceasta
cale. In cadrul acesta institutionalizat, fetele erau integrate si consacrate in colectivitatea
femeilor, incepand sa-si insuseasca, cu aceasta ocazie, deprinderi practice si spirituale.. Flacaii,
stiind din timp locul de desfasurare al sezatorilor, cutreierau in grupuri insotite de muzicanti pe la
toate casele unde aveau loc astfel de intruniri. De multe ori ei se organizau de cu seara,
repartizandu-se pe case, in asa fel incat, catre sfarsitul sezatorii, ei sa apara cu muzica pentru a
inveseli atmosfera. La intrarea acestora in casa, munca era abandonata.. Fetele si chiar femeile
erau invitate la joc de catre flacai, unele dintre fete jucand acum pentru prima data, iar cele mai
tinere dintre ele invatau pasii de joc. Atmosfera crestea in veselie si buna dispozitie Sezatorile,
desfasurate in toata plenitudinea lor pana tarziu, prin anii '60, se constituiau intr-o adevarata
institutie sociala si erau o forma de intrajutorare comunitara dar si loc de petrecere placuta a
timpului in noptile lungi de iarna, de derulare a unor obiceiuri si de invatare a deprinderilor de
viata si de munca.

43

51.

Drgaica

Drgaica este un ritual de origine agrar, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova i
Oltenia, n preajma solstiiului de var. Ritualul vizeaz prosperitatea i protecia culturilor, mai
ales de cereale. Aceast srbtoare coincide cu srbtoarea cretin a Naterii Sf. Ioan
Boteztorul. Tradiia cere ca n aceast zi nimeni s nu lucreze pentru c n aceast zi este cap de
var, iar Soarele joac pe cer sau st n loc la amiaz.
Drgaica se srbtorete printr-un un dans fcut de un grup de 5-10 fete din care una este aleas,
ca Drgaic. Ea este mbrcat ca o mireas i mpodobit cu spice de gru, n timp ce fetele
celelalte se mbrac n alb, poart un val pe fa n care sunt prinse flori de snziene, iar n mn
in o coas. Odat constituit, alaiul Drgaicei pornete prin sat i pe ogoare. La popasuri, n
special la rscruci, fetele se aaz n cerc, cntnd i executnd un dans sltat ale crui micri
deseneaz o cruce.
Se spune c Drgaica face ca fructele s se coac mai repede, ferindu-le de stricciuni i
putrezire. n alte pri aceast srbtoare are denumirea de Snziene, dar i mai multe
semnificaii.
De asemenea, drgaica poate desemna i floarea galben denumit tiinific Galium verum, sau
snzian, care de obicei nflorete n perioada ritualului. Dac florile nu sunt nflorite, este semn
ru, nseamn c ceva a ncurcat desfurarea anului, sau c oamenii au suprat snzienele.
Srbtoarea Snzienelor este legat de credine, ca cea c jocul ielelor l va lsa mut sau nebun
pe cel care i este martor n noaptea de dinainte, i practici precum folosirea florilor cu aceali
nume pentru bunstare, dar i aflarea alesului. Legendele spun c snzienele, nite fete foarte
frumoase, care triesc prin pduri sau pe cmpii, se prind n hor i dau puteri magice plantelor.
Aceste zne bune, dac sunt srbtorite cum se cuvine, fac culturile s rodeasc, dau prunci
sntoi femeilor cstorite, nmulesc psrile i animalele i tmduiesc bolnavii. n schimb,
dac oamenii nu le srbtoresc cum se cuvine, ele se supr i devin asemenea znelor rele
cunoscute n popor drept iele sau rusalii.
Florile se pun n cas, pe pori, la ferestre, pe uri, pe stupi i chiar pe ogoare, n credina c ele
vor ocroti casa i gospodria, vor aduce noroc, sntate i belug.

44

52.

Alian politic

Printre mijloacele preconizate de cercurile politice si militare din Romania menite sa asigure si
sa apere independenta nationala si integritatea teritoriala a statului, un loc important l- au ocupat
aliantele politico-militare cu acele tari a caror politica externa urmarea obiective similare cu cele
ale statului roman. Demersurile politico-diplomatice romanesti porneau de la considerentul ca
Romania, in alianta cu alte state mici si mijlocii din Europa, de orientare antirevizionista, putea
juca un rol important in contracararea actiunilor agresive ale fortelor razboiului.
La 9 februarie 1934, ministrii de externe ai Romaniei, Greciei, Iugoslaviei si Turciei au semnat
pactul de constituire a Intelegerii Balcanice, etapa importanta in politica de coordonare a
eforturilor statelor antirevizioniste din Europa de sud-est. Prin acest act se prevedea garantarea
securitatii frontierelor balcanice impotriva oricarei agresiuni din partea altui stat balcanic
nesemnatar6.
In 1936 au fost semnate si conventiile militare ale Intelegerii Balcanice; obligatiile asumate
pentru respingerea unei agresiuni a Bulgariei asupra unuia din statele semnatare indicau, pe langa
zonele de concentrare, prevederea in timp a desfasurarii masurilor de interventie si cuantumul
fortelor care nu trebuiau sa coboare sub 80 de batalioane de infanterie si 20 baterii de artilerie.
Prin Protocolul incheiat la 4 noiembrie 1934, cuantumul minim al fortelor respective avea sa fie
stabilit la 75 batalioane de infanterie, 90 baterii artilerie, 16 escadroane si 70 avioane.7
Relatiile de colaborare politica si militara cu Franta au fost impulsionate odata cu semnarea
Tratatului de Alianta si Amicitie din 10 iunie 1926. Documentul avea mai mult caracterul unei
asigurari de natura diplomatica, fiind menit a confirma din partea Parisului Protocolul din 28
octombrie 1920, prin care se garantase integritatea teritoriala a Romaniei. Aceasta, la randul ei,
isi declara angajamentul permanent de neagresiune fata de Rusia, bazat pe statu-quo. Negocierea
unei conventii militare nu se va solda, insa, cu angajamente concrete, in sensul unei asistente
reciproce8.
La 16 septembrie 1926, a fost semnat, la Roma, Tratatul de Amicitie si Colaborare romanoitalian, prin care cele doua state -; aliate in ultimul razboi -; se obligau sa-si acorde sprijin
reciproc in vederea apararii frontierelor confirmate prin tratatele de pace. Ca urmare, insa, a

45

politicii revizioniste promovate de guvernul lui Mussolini, ca si a apropierii acesteia de celelalte

state revizioniste din Europa, relatiile bilaterale pe plan politic si militar vor cunoaste curand o
racire considerabila, ce va atinge faza critica in anii 1933-1934, atunci cand Roma a denuntat
respectivul tratat
Caracterul aliantelor politice si militare romanesti incheiate in anii interbelici era defensiv, ele
urmarind descurajarea, prevenirea si respingerea unor agresiuni venite din partea unor state
revizioniste (U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria).
Si acum, cateva cuvinte despre fiecare.
a) Conventia de alianta romano-poloneza.
Realizandu-si dezideratele de unitate si independenta national-statala la sfarsitul primului razboi
mondial, Romania si Polonia erau interesate in edificarea unor relatii de prietenie si colaborare
intre ele in vederea apararii suveranitatii lor nationale. Relatiile politice romano- poloneze au fost
statuate, la 3 martie 1921, printr-un Tratat de prietenie si colaborare prin care cele doua tari se
angajau sa-si acorde ajutor reciproc in cazul cand una din ele ar fi atacata, fara provocare din
parte-i, pe frontierele lor comune de la rasarit. Incepand din deceniul al patrulea s-a constatat o
evidenta racire a relatiilor romano- polone. Aceasta a fost rezultatul neconcordantei aparute in
politica externa a celor doua tari -; apropierea Poloniei de Germania si Ungaria pe de-o parte,
negocierile dintre Nicolae Titulescu si Maxim Litvinov in vederea semnarii unui tratat romanosovietic de asistenta mutuala -; de cealalta parte. In aceste conditii cooperarea militara cu Polonia
a fost practic intrerupta timp de peste patru ani.
b) Mica Antanta.
Daca prin alianta politico-militara cu Polonia, cercurile conducatoare de la Bucuresti au incercat
sa asigure securitatea frontierei de rasarit a statului roman, pentru asigurarea frontierei de vest cu
Ungaria si a celei de sud cu Bulgaria ele au prospectat un sistem de aliante politico-militare cu
acele state din Europa centrala si de sud-est, interesate vital, ca si Romania, in mentinerea statuquo-ului politic si teritorial in aceasta zona, in apararea independentei si suveranitatii lor
nationale. Statele care alcatuiau Mica Intelegere au semnat, la 14 septembrie 1923, la Praga,
Conventia militara in trei, care anula documentele bilaterale, preluand, insa, cu unele modificari,

46

prevederile acestora, Alianta opunea agresorului 18 divizii de infanterie, 3 divizii de cavalerie, 3

divizii de artilerie si 14 escadrile aviatie.
Conventiile politico-militare dintre cele trei tari au consfintit edificarea Micii Intelegeri, sub
forma unui sistem de aliante ce-si propunea apararea independentei si integritatii teritoriale a
statelor semnatare. Conventia in trei aprecia ca principalul pericol pentru ele il reprezenta
revizionismul ungar, socotind pe deplin posibil un atac simultan al puterilor fasciste si
revizioniste.
Avand in vedere faptul ca aliantele politico-militare incheiate de Romania in perioada interbelica
nu au functionat in momentul critic pentru tara noastra din vara anului 1940, se pune problema
daca ele au fost alese gresit. Opinia noastra este ca aliantele au fost, in general, corecte, ca au
raspuns unor nevoi presante ale epocii si ca au corespuns menirii lor. Dar, o alianta este incheiata
intr-un anumit context, iar atunci cand el se schimba, trebuie cautate alte solutii

53.

Bocet

Bocetul este o specie a liricii populare, cntat de obicei n versuri sau cu cuvinte improvizate, pe
o anumit melodie lamentat, care face parte din ritualul nmormntrilor. Prin bocet se deplnge
ntotdeauna moartea cuiva.Bocetul are rdcini vechi n cultura omenirii. Ele se produceau
numai n perioada imediat urmtoare morii, n cele trei zile de priveghi (paza mortului), cnd
mortul nu era lsat niciodat singur, nsoind buturile i mncrurile .De regul, bocetele sunt
cntate de ctre femei bocitoareFolclorul romnesc a pstrat o seam de cntece funebre de o
vechime apreciabil. n cadrul obiceiului nmormntrii, domin ritualurile de trecere, menite s
accentueze desprirea mortului de comunitate, dar mai cu seam de familie.. Ele sunt executate
numai n grupuri, de obicei n numr impar i numai de femei cunosctoare a repertoriului. Cele
mai cunoscute cntece rituale, sunt cntecele zorilor. La baza bocetului stau credine strvechi,
care susin c mortul poate percepe ce se petrece n jurul su. n bocet ntlnim exprimri
violente, gesturi i acte care par nenelese: smulgerea (sau raderea) prului, culegerea

47

lacrimilor ntr-o nfram pus apoi lng mort, dar mai cu seam zgrierea pn la snge. n ziua
nmormntrii, bocirea crete n intensitate i frecven.

54.

Stat

Statul este organizaia care deine monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de
frontiere. Statul este titular al suveranitii i personific din punct de vedere juridic naiunea.
Din punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituie
separat care poate s reflecte mai mult sau mai puin interesele societii.
Statul, o noiune abstract des utilizat n trecut, dar mai ales n contemporaneitate, a fost
definit n diverse feluri de ctre o larg categorie de specialiti i nespecialiti. Statul este
analizat de ctre mai multe discipline din cadrul tiinelor sociale, printre acestea numrnduse: tiinele politice, filozofia, sociologia, etc. O perspectiv de ansamblu asupra acestor
definiri este oferit prin mprirea acestora n definiii organizaionale i definiii
funcionale.
Din punct de vedere organizaional, statul este privit ca o sum de instituii de guvernare i
are cinci caracteristici principale, enumerate mai jos

Statul este un ansamblu de instituii distinct de restul societii, care creeaz sfere
publice i sfere private.

, statul este o putere suprem i suveran, precum i legislativ ntr-un anumit

teritoriu..

Statul i exercit puterea printr-un aparat birocratic.

Statul ca entitate se distinge de funcionarii care ocup anumite funcii la un moment

dat n aparatul su birocratic i, din acest punct de vedere, statul are suveranitate i
asupra acestora.

Statul are puterea de a impune i de a colecta taxe de la populaie.

Definirea funcional subliniaz ideea c statul este o sum de instituii care ndeplinesc un
anumit scop sau obiectiv.

48

Noiunea Stat de drept este, n general, utilizat pentru a sublinia diferenele existente ntre
regimurile democratice i regimurile autoritare (dictatoriale). n teoria politic, prin stat de drept
se nelege un stat bazat pe o ierarhie a normelor generatoare de ordine juridic. n statul de
drept, statul este garantul libertilor i drepturilor individuale, totodat, asigurnd securitatea
intern i extern a cetenilor prin instituii democratice. Instituia superioar creia i se
subsumeaz alte legi i norme este Constituia.

55.

Folclor

Totalitatea manifestrilor i creaiilor culturale ale unui popor, ce definsc specificul naional i
spiritual al acestuia, individualizndu-l.
Folclorul este parte inseparabil din viaa unui popor i oglindind-o n aspectele sale diverse i se
impune ca un important mijloc de cunoatere a omului, a vieii sociale, a cadrului naional n care
se desfoar acesta.Este legat de momentele cele mai importante din viaa colectivitilor i
individului: munc, srbtori, natere, cstorie, moarte etc., i l nsoete pe om la bucurie i
necaz, l ajut n munc i l ntrete n lupta pentru o via n colectivitate. Este nsui modul de
viaa al oamenilor de-a lungul istoriei i exprimnd n forma imaginilor artistice necazurile i
bucuriile de a se integra n identitatea unei ri, unui neam, nzuinele de libertate ale lui
icomunitii din care face.Folclorul se dovedete a fi o art n definiie pur, de legare de real
printr-un sublim artistic, de rspuns uman la momentele cruciale ale vieii,existenei.
Frumuseea folclorului romnesc este completat de portul, obiceiurile i meteugurile inutului
binecuvntat prin statornicia credinei sale fa de Dumnezeu.
Frumuseea portului naional, att de diversificat prin regiunile rii noastre, frumuseea dansului
i cntecului popular, la fel de diferite ca zone de provenien, datinile i obiceiurile strbune,
obiectele de art popular lucrate de mna i cu sufletul de ctre artiti populari, sunt valori
spirituale romneti de netgduit.

49

Principalele zone folclorice romneti sunt urmtoarele: Criana, Banat, ara Moilor, ara
Oaului, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Oltenia, Arge, inutul Mehedini, zona Harghitei,
care sunt n continuare subdivizate n zone mai mici, delimitate de un grad mai mare de
particularitate n privina produciilor folclorice.
Poporul roman a pastrat forma originala a obiceiurilor, datinilor, creatiilor materiale si culturalartistice. Acestea, strans legate de viata sociala a taranului, l-au insotit de la nastere pana la
ultima suflare. Folclorul este prezent in sculptura populara, tesaturi, cusaturi, ceramica, zicatori,
strigaturi, ghicitori, poezii basme, legende si desigur si in muzica.

56.

coal

coala este o instituie public proprietate de stat sau privat unde se nva disciplinele
prevzute ntr-un plan de nvmnt.
coala are o rspundere cert n dezvoltarea personalitii tinerilor. Una dintre funciile sale este
de a mbogi sistemul de reprezentri de sine ale elevilor. Activitile consacrate acestui scop se
desfoar, desigur, ntr-un cadru instituionalizat, reglementat, dar diferiilor actori le este lsat
o mare marj de libertate.
Obiectivul esenial n acest domeniu este de a-l ajuta pe elev s-i construiasc o imagine de sine
suficient de pozitiv pentru a putea aciona. Eecul anumitor elevi provine adesea din faptul c
au o imagine complet degradat despre ei nii. Nu mai au deci, alt soluie dect de a se refugia
n comportamente de evaziune.
Nu trebuie, totui, uitat c avem de a face cu adolesceni n cutare de sine i n plin dezvoltare.
Ei trebuie ndrumai n acest demers, evitnd ca efortul de descoperire de sine s-i conduc la
crearea unei imagini definitive i ncremenite pentru totdeauna asupra lor nii. Aceasta ar
mpiedica orice evoluie a elevilor. Trebuie, dimpotriv, fcui s priceap c se pot schimba i
ajutai s devin contieni nu att de ceea ce sunt, ci de ceea ce pot deveni.

50

Mai muli actori intervin n procesul de ndrumare n construcia de sine. Rolurile lor sunt
diferite. Profesorii, prin activitatea lor didactic obinuit, i ndrum pe tineri pentru a-i forma
abilitile, cunotinele i atitudinile necesare n formularea proiectelor i evalueaz aceste
abiliti, cunotine i atitudini. Aceast munc de ndrumare n construcia de sine se articuleaz
cu predarea i cu practicile evaluative.
Oricare ar fi disciplina predat, obiectivele transversale precum curiozitatea intelectual, plcerea
de a nva, sentimentul de a avea putere asupra lucrurilor i stpnirea unor cunotine i abiliti
(identificarea surselor de informaii pertinente, tratarea informaiei n funcie de o problematic
dat i structurarea sa plecnd de la repere) contribuie la dezvoltarea personalitii tnrului i la
autonomizarea sa. Alte elemente in de interesul pentru o disciplin particular, de rolul su n
continuarea studiilor i n dezvoltarea motivaiei elevilor, care se reduce prea adesea la obinerea
unei note bune sau a aprecierii profesorului.
Alegerea metodelor pedagogice nu este indiferent: metodele active favorizeaz nvarea, dar i
autonomizarea elevilor. Lucrul n grupuri mici permite schimburi numeroase i utile, interaciuni
i disonane productive: confruntarea propriilor reprezentri cu cele ale altora provoac adesea
ajustrile i evoluiile necesare.
Orice evaluare a elevului, orice remarc fcut, orice apreciere a muncii sale este o informaie ce
i se ofer despre el nsui. El i construiete imaginea de sine plecnd de la aceste materiale, de
la imaginile despre el pe care i le comunic ceilali.

57.

Biseric

Biseric (din lat. "basilica") se poate referi la: Biseric, edificiu (lca sfnt) construit i
amenajat pentru practicarea cultului cretin; sau Biseric, instituia n care sunt organizai
credincioii cretini; sau Biseric, comunitate religioas de adepi ai aceluiai cult.
Biserica Ortodox, este o comunitate de credin cretin. ntre bisericile ortodoxe naionale,
primatul onorific este deinut de Patriarhia Ecumenic a Constantinopolului. Dup numrul de
credincioi, ortodocii formeaz n lume a doua comunitate cretin, dup Biserica Catolic.

51

Numele de Ortodoxie vine din limba greac, traducndu-se dreapta-slvire, cu nelesul de

credin, opinie corect, sau dreapta-credin. Este de menionat c i unele din celelalte
biserici cretine i consider propriile nvturi ca fiind drepte, sau chiar singurele drepte.
Bisericile Ortodoxe Rsritene reunesc astzi o parte important a credincioilor cretini.
Istoric i cultural, ele sunt purttoare ale unei tradiii bogate, dezvoltate de-a lungul a dou
milenii de via cretin ntr-o larg zon geografic.
Fundamentele teologiei cretine ortodoxe au fost stabilite la primele apte sinoade ecumenice,
inute ntre secolele al IV-lea i al VIII-lea. Din motive religioase, dar i politice, geografice
i culturale, ntre biserica apusean (romano-catolic) i cea rsritean (greco-ortodox) s-a
produs o separare n 1054 , cunoscut sub numele de Marea Schism . n urma acestui
eveniment, att Biserica Ortodox, ct i cea Catolic se consider a fi singura biseric
universal i apostolic, ca i deintoarea dreptei credinei
Biserica Ortodox a celor apte Sinoade Ecumenice are la baz Vechiul i Noul Testament.
Conductorul ("capul") ei este Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Pstorul cel bun, care ndrum
credincioii, mdularele vii ale Bisericii, pe calea spre mntuire
Teologia acestei Biserici se bazeaz pe scrierile Bibliei, pe Tradiia Bisericii i pe trirea
vieii religioase n cadrul Bisericii, singurul loc n care Biblia poate fi corect neleas. Se
acord o mare importan Sfintei mprtanii, eveniment n urma cruia credincioii se unesc
spiritual i material cu Iisus Hristos.

58.

Confesiune

52

59.

Cretinism

Cretinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alturi de iudaism i islam.
Considernd mpreun catolicii, protestanii i ortodocii sub eticheta global de "cretini",
religia acestora este actualmente la nivel mondial cea mai important din punct de vedere
numeric.
Cretinismul mbin tradiii din iudaism, pe care le mbogete cu mrturia Noului Testament.
Ca motenitor alturi de islam i iudaismul contemporan al tradiiei religioase orientale,
cretinismul perpetueaz pn n ziua de astzi credine i mituri nscute pe malurile Eufratului
acum mai bine de 5000 de ani.[1]
Cuvntul "cretin" vine din limba latin popular, de la christianus, derivat de la Hristos,
deoarece Iisus/Isus din Nazareth este considerat n religia cretin ca fiind Mesia i fiul lui
Dumnezeu. Instituia specific cretinismului este Biserica. Autoritatea doctrinal este Sfnta
Scriptur sau Biblia, la care se adaug, n ortodoxie i catolicism, tradiia Bisericii, iar pentru
catolicism i Magisteriul bisericesc, reprezentat de autoritatea papei.
Cretinismul este religia acelora care mrturisesc credina n Iisus Hristos i purttor al unui
mesaj universal de mntuire propovduit de apostoli.
Filozofia, datorit caracterului ei raional, nu putea dect s intre n conflict cu cretinismul, o
religie n care adevrurile sunt revelate i impuse dogmatic. Dei exist incontestabil o influen
reciproc ntre filozofia greac i ideile religioase ale evreilor, prile au intrat n conflict, i
invectivele de-o parte i alta n-au lipsit deloc. Cnd au cptat putere i numr, cretinii au
lichidat filozofia pe care o percepeau ca fiind pgn, nchiznd colile de filozofie, hruind sau
omornd filozofii vremii. Logica i raiunea nu este ns nici pgn, nici cretin. n consecin,
la un moment dat, o parte dintre cretini (anume cretintatea occidental) a redescoperit
filozofia i raiunea "pgn" prin contactul cu civilizaia arab. Europenii practic i gseau
astfel rdcinile culturale istorice, greceti i romane, cursul luat de evenimente din acest
moment ducnd la o scdere treptat a forei religiei, iniial filozofia eliberndu-se de sub tutela
religiei, ulterior aprnd i tiina (n sens modern al termenului), fapt care ns n-a dus la
dispariia conflictelor cu cretinismul.

53

60.

Mahomedanism

Mahomedanism: termen nvechit prin care era desemnat religia islamic, ieit din uz.
Aparitia islamismului a fost pregatita de existenta in credintele arabe preislamice, a conceptiei
despre o zeitate principala Allah, ca si de influenta conceptiilor mozaice si crestine despre o
zeitate unica Jahve si Dumnezeu . nsa, islamismului asa cum a aparut el in Arabia a fost
initial o puternica reactie mpotriva politeismului pe de o parte, si a dominatiei straine pe de alta
parte. A nsemnat o radicala reforma religioasa, dar si o trezire la viata istorica a unei populatii
relativ sarace. De aceea s-au conturat doua elemente principale: unul religios propriu-zis,
considerat ca revelatie, si unul uman, caracterizat prin dorinta de eliberare si de expansiune.
Unul din obiectivele nsemnate ale nvataturii lui Mahomed a fost unirea triburilor arabe, pentru
a carei realizare, Mahomed si urmasii sai au ndemnat la solidaritate ntre musulmani si a urmarit
sa atenueze contradictiile sociale din societatea araba si nentelegerile dintre triburi. Acestia au
proclamat "razboiul sfnt" djihad mpotriva nemusulmanilor, folosindu-l, ca o diversiune
menita sa abata masele saracite si exploatate de la lupta sociala si ca un mijloc de a uni toti arabii
prin organizarea unor razboaie de prada si cucerire de mari proportii.
Islamul este o mare religie a lumii care contest bazele Cretinismului i care i-a nceput
invazia, pe alocuri agresiv, a lumii. Relevatiile intemeietorului Mahomed s-au reunit intr-o carte
sfanta denumita Coran. Coranul a fost adunat dup moartea lui Mahomed, fiind adunate
fragmente de scrieri, scrise pe hrtie, pe oase, pe buci de mtase, pe frunze, pe pietre i n
memoria celor ce au auzit versurile lui Mahomed.
Unele dintre principiile de credin ale islamului sunt similare cu cele cretine. Musulmanii cred
ntr-un singur Dumnezeu, precum si n ngeri buni si ngeri rai. Ei cred de asemenea n prooroci;
toi musulmanii cred c a existat Adam si Eva, Moise, David, Avraam i chiar Isus, dar cred ca
proorocul lor este Mohamed, cel care le-a descoperit islamismul.
Cei cinci stlpi ai credinei ai unui musulman: Mrturisirea c nu este alt Dumnezeu afar de
Dumnezeu (Alah) i c Mahomed este trimisul (profetul) Su, Rugciunea, Postul n luna
Ramdn , Milostenia care este un bir din a patru-zecea parte a veniturilor putnd fii pltit n bani
sau n natur, majoritatea prefer s dea banii direct ceretorilor de pe strzi, Peregrinajul la

54

Kaaba n luna Zul-Higjgja, pe care are s-l mplineasc fiecare moslem (credincios) mcar o dat
n viaa sa.

61.

Budhism

In urma cu mai mult de 500 de ani inainte lui Hristos, printul indian Siddhartha Gautama,
ganditor indian a intemeiat marea religie orientala, budismul. Treptat, aceasta religie s-a
raspandit in Asia si a devenit forta spirituala dominanta inTibet, Mongolia, Ceylon, Sikkim,
Bhutan, Vietnam, China, Corea, Burma, Laos, Thailanda, Cambogia si Japonia. Drept
rezultat, budismul a modelat atitudini, a schimbat moralitatea si a inspirat cateva dintre cele mai
frumoase arte, sculptura si arhitectua. Odata acceptat, budismul s-a dovedit o autoritate
convingatoare si durabila intr-atat incat popoarele migratoare din perioada Dvaravati, au
adoptat-o ca pe o religie complementara brahmanismului. La inceputuri, budismul a fost o
reactie impotriva brahmanismului, principala religie in acea vreme, care, ulterior, a fost asimilata
de hinduism.
Budistii cred ca viata omului nu incepe cu nasterea si se termina cu moartea lui, ci ele sunt niste
legaturi intre un sir mai lung de vieti, fiecare conditionata de acte volitive (karma) infaptuite inruna din ele. Conceptul de karma, legea cauzei si efectului, sugereaza faptul ca zgarcenia si pofta
isi au sfarsitul in suferinta. Reversul: compasiunea si dragostea ii aduc individului fericire si
bunastare.
Asemenea crestinismului, budismul s-a dezvoltat din invataturile unui singur om. In limba antica
sanscrita a Indiei, Buddha inseamna cel luminat si este un titlu conferit de obicei(dar nu
exclusiv) lui Suddhartha Gautama. Budistii sunt cei care ii urmeaza invataturile.
Meditatia si indeplinirea anumitor reguli morale sunt primii pasi spre o iesire din ciclul samsarei.
Practica budista recomanda 5 reguli de baza: evitarea uciderii, evitarea furtului si a
comportamentului desfranat, evitarea perfidiei si evitarea narcoticelor

55

62.

Confucianism

Confucianismul ca religie
Aparitia lui Confucius in istoria Chinei este considerata ca inceputul unei noi ere. Numele
acestui erou al vietii spirituale chinezesti, Kung Fu-tzi "), a fost latinizat in Confucius de
misionarii crestini din secolul al XVII-lea. Desi n-a fost un intemeietor de religie propriu-zis,
Confucius a avut o mare influenta asupra religiei chinezilor.
Sub raport religios, Confucius nu numai ca nu a adus nimic nou fata de vechea religie chineza,
dar chiar si-a interzis orice speculatie teologica sau, nu l-a interesat, nu a fost obiectul
preocuparilor sale indreptate exclusiv spre problemele de ordin practic, moral si social.
Filosofia morala a lui Confucius pornea de la principiul ca omul, fiind o particica din intreaga
natura, un microcosmos, are in sine insusirile generale ale naturii, ale lui dao: ordine, dreptate,
bunatate, sinceritate. De aceea este suficient ca omul sa fie instruit, dirijat, pentru a se
perfectiona. Iar perfectionarea se face prin exemplul inaintasilor. Dupa exemplul acestora, copiii
trebuie sa aiba un respect desavarsit fata de parinti, indivizii sa respecte statul, cei vii sa respecte
pe cei morti, imparatul sa respecte pe ilustrii sai predecesori si sa se supuna Cerului. De la cel
mai mic pina la cel mai mare trebuie sa-si respecte datoriile cara revin gradului lor ierarhic.
Desi nu a fost nici filosof in adevaratul inteles al cuvantului, nici intemeietor de religie,
Confucianismul este una din cele mai influente traditii filozofice din lume, cu introspectii
profunde in natura umana. Desi confucianismul a devenit ideologia oficiala a statului chinez, n-a
existat niciodata ca religie instaurata, cu biserici si preoti.
Confucianismul este pur umanism, o filozofie care se preocupa de fiintele umane, de interesele si
realizarile lor, mai degraba decat de abstractiuni sau probleme de teologie. El nu este atat o
religie, cat un cod moral, care a influentat foarte mult gandirea si modul de viata al chinezilor.
Principiile fundamentale ale acestei gandiri sunt: supunere si respect fata de superiori si parinti,
datorie fata de familie, loialitate fate de prieteni, umilinta, sinceritate si politete.

56

63.

Idol

Idol, fiin adorat, sau lucru care reprezint obiectul unui cult sau al unei mari iubiri.
Reprezentare antropomorf a unei diviniti pgne, zeu, chip, figur, statuie reprezentnd o
asemenea divinitate i constituind, n religiile politeiste, obiecte de cult religios.
n religiile monoteiste, Biblia i Coranul respinge nchinarea la idoli, pentru c ei o vd ca pe un
cult de o reprezentare a lui Dumnezeu, dimensiunea divin fiind redus la forma de obiect. De
multe ori n istoria religiilor, a aprut problema reprezentrii divinitii, i interzicerea
reprezentrii lui s-a fcut prin metode mai mult sau mai puin draconice.
Idolatrie inseamna inchinarea la faptura in locul Facatorului. Faptura idolatrizata poate fi o
materie (metal, piatra, lemn etc.), un obiect natural sau creat de om (uneori artistic), un animal, o
persoana (care uneori se intampla sa fie chiar... propria persoana), trupul, un organ al acestuia, o
calitate oarecare (cum ar fi inteligenta, puterea sau frumusetea), un vis, o halucinatie etc.
Instrumentul de manifestare al idolatriei este mai cu seama magia, intai ca mod de a gandi, ca
mentalitate, si apoi ca rit, ca practica necuvenita. Cel ce apeleaza la vrajitoare este la fel de
vinovat ca si vrajitoarele insele, caci consimte sa fie partas la un mod de a gandi si a actiona
repudiat dintotdeauna de Biserica.
Aspectul esential in gandirea si in actul de factura magica este rapirea libertatii celui asupra
caruia se exercita actiunea magica. El devine robul fortelor obscure si ajunge la o viziune
fatalista despre lume, ceea ce este totuna cu a-si vinde sufletul diavolului.