Sunteți pe pagina 1din 5

Tratamentul multidisciplinar in studiu de caz

A.M. este o femeie de 52 de ani, care lucreaz ca i expert contabil ntr-o firm. n ultimii
ase ani, A.M. reclam dureri intense i invalidante n zona dorsal inferioar. Investiga iile
imagistice relev un sistem osos integru i exclud existen a unei hernii de disc. De multe
ori durerea este intens i nu permite desfurarea n bune condi ii a unor sarcini casnice,
cum ar fi cele de splat a vaselor sau aplecarea pentru a ridica obiecte de pe jos. Dincolo
de faptul c are o via sedentar, A.M. nu a suferit traumatisme fizice majore sau
intervenii chirurgicale, avnd o sntate acceptabil. Ajunge la kinetoterapie la
recomandarea medicului de familie, care i-a explicat c nu ar fi bin s consume antiinflamatoare nesteroidiene n ritmul de pn acum..
In acest caz se pune problema de o durere cronica psihogena, avand in vedere lipsa unei
patologii reale in zona dorsala inferioara. Pacienta este la o varsta critica,in prag de
menopauza, situatie fiziolagica care antreneaza o serie de schimbari majore in organism,
schimbari cu un impact dur, asociat si cu varsta.Din discutia cu pacienta aflam ca aceste
dureri s-au intensificat in urma divortului (in urma cu 2 ani) si a schimbarii locuintei.Toate
aceste aspecte au dus la instalarea unei stari depresive, pe care pacienta a somatizat.

OBIECTIVE TERAPEUTICE

Transmiterea unei perspective biopsihosociale a tulburrii

Optimizarea tratamentelor biomedicale i a restaurrii funcionale

Abordarea contientizrii interoceptive i a intoleranei la activitate

Trainingul abilitilor sociale i a asertivitii

Identificarea afectelor negative i restructurarea emoional

Abordarea i restructurarea schemelor cognitive maladaptative

Abordarea terapeutic a episoadelor traumatice

Redobndirea eficienei personale, a abilitii de angajare n relaii, n lucru sau n


activiti de timp liber

Terapia cognitiv este o form de psihoterapie structurat, limitat n timp, concentrat pe


problem i pe scop. Se concentreaz asupra prezentului mai degrab dect asupra
trecutului, presupune o relaia de colaborare ntre terapeut i pacient i ncurajeaz
participarea activ la tratament. Ideea de baz este c gndurile noastre au o puternic
influen asupra emoiilor, comportamentelor i experienei durerii. n cadrul acestui
tratament se pornete de la faptul c exist o influen reciproc ntre coninuturile
cognitive (scheme i gnduri), procese cognitive (gndirea automat, evaluarea
controlului), comportament i consecinele interpersonale ale acestuia. Accentul cade pe
ideile iraionale asupra durerii i suferinei, modificarea acestor credine disfuncionale este
secretul pentru adaptarea eficient la viaa cu durere cronic.

ACTIVITATI PLANIFICATE

Educaia durerii, distincia dintre durerea cronic i cea acut, disocierea


experienei durerii de descoperirile accesibile prin investigaii curente, motivare
pentru reabilitare i managementul durerii. Educaia are rolul de a combate
demoralizarea i sentimentele de victimizare.

Relaxarea care poate fi integrat ntr-o msur mai mare n reabilitarea fizic.
Tehnicile de relaxare produc modificri la nivel biologic prin modificarea balanei
neurovegetative n direcia echilibrrii acesteia i scderii dominanei sistemului
nervos vegetativ simpatic, cu rol n scderea parametrilor psihofiziologici ai
stresului i anxietii, cu impact pozitiv asupra tratamentului recuperator .

Stabilirea scopurilor, pe termen lung i pe termen scurt, metode de atingere a


acestor scopului.
Restructurare cognitiv, metode de distragere a ateniei, strategii de rezolvare a
problemei. Se abordeaz ngrijorrile persoanei , strile emoionale, se identific
gndurilor de catastrofizare i mijloacele prin care acestea pot fi provocate i
schimbate. Generalizarea i meninerea rezultatelor obinute n timpul edinelor de
terapie: identificarea situaiilor n care persoana este vulnerabil i pregtirea
persoanei pentru a face fa eficient acestora.

PROGRAM KINETIC PENTRU LOMBALGIE CRONICA

Reprezinta o problema de sanatate publica si se fac numeroase cercetari pentru a


intelege mai bine aceasta patologie, deoarece in intreaga lume, un procent mare din
populatie sufera de dureri de spate in regiunea lombara (lombalgii). 85% dintre bolnavii cu
lombalgii au lombalgie nespecifica sau simpla iar dintre acestia, 10% vor avea suferinta
cronica:

durere

care

dureaza

fara

intrerupere

mai

mult

de

luni.

Pentru acest procent de suferinzi se cheltuie foarte mult deoarece este o forma dificil de
tratat iar durerea poate fi invalidanta, obligandu-l pe om sa isi inceteze activitatile normale.
In aceasta afectiune durerea apare in absenta oricarei patologii specifice a coloanei
vertebrale.
Cauze
Una dintre explicatiile sugerate pentru aceasta problema este: sensibilizarea sistemului
nervos specializat in receptarea stimulilor durerosi (nociceptor). Astfel, creste transmiterea
sinaptica in reteaua neuronala nociceptiva iar la stimularea minima a receptorilor periferici
(sau chiar in lipsa stimularii) se vor genera impulsuri dureroase. Teoretic, aceasta poate fi
rezultatul unor modificari la nivelul receptorilor periferici, nervilor periferici, coloanei
vertebrale, creierului sau simultan, la nivelul tuturor acestor etaje.
Obiective

a.reeducarea posturala locala


b.restabilirea supletei
c.recuperarea fortei musculare
d.readaptarea,reechilibrarea

Decubit dorsal cu genunchii indoiti,picioarele pe perete.


a.pasiv prin apasarea pe genunchi cu mainile kinetoterapeutului in sensul axului coapselor
,facandu-se in acest fel o intindere axiala lombara.
b. active de catre subiect prin incrucisarea mainilor pe gamba si apasarea coapselor pe
abdomen
c. actiunea combinata a kt si bolnavului
2.Idem cu pozitia nr 1 dar cu bazinul mult apropiat de perete; seintind gambele de-a lungul
zidului,bazinul ramanand pe sol,invederea punerii in tensiune progresiva a ischiogambierilor caresa tractioneze bazinul ce va bascule inapoiEfectul este in special asupra
L5-S1,in caz de afectare a nervuluisciatic miscarea se va face pana la limita suportabilitatii
durerii
3.pozitia de plecare este decubit dorsal,bazinul langa perete,picioarele in extensie pe
perete; se efectueaza pe rand coapsa petrunchi
4.aceeasi poz ca la 3 de plecare,se poate executa astfel
a. pasiv,kt care flecteaza coapsa pe bazin,gambele extinse pecoapse,apasand
pe talpi,pana la aparitia durerii sau pana la pctde decolare a bazinului
b.activ,de catre bolnav,prin tractiune cu mainile de la nivregiunii posterioare a genunchiului
,realizand astfel o apasare acoapselor pe abdomen
5.pozitie patrupeda,asezat pe calcaie,mainile pe sol;se ducmainile inainte prin alunecare
pe sol,toracele inaintand si el spresol,bazinul ramanand basculat spre calcaie.

6.sezut,picioarele departate,indoirea trunchiului.


7.din pozitia asezat pe sol,coapsele flexate mult pe torace,se efectueaza o rostogolire
inapoi pana la regiunea cervicala si se revine printr-o miscare continua.
Exercitiile se practica de mai multe ori pe zi,cu o durata de 10-15minute.

S-ar putea să vă placă și