54.Afectiuni cornice digestive la copii: gastroduodenita cronica si boala ulceroasa.

Etiologie, manifestari clinice, principii de diagnostic.

Etiologia
Nerespectarea regimului alimentar.
Strile psihoemoionale.
Majorarea incidenei maladiilor alergice i infecioase.
Deprinderile vicioase ale adolescenilor (tabagismul, alcoolul, toxicomania, etc.).
Infecioi (bacteriile, viruii, fungii etc.).
Chimici (corozivele, bila i sucul pancreatic etc.).
Traumatici.
Dereglri imune.

Manifestari clinice:
Dureri abdominale ce pot fi cu caracter de puseu dureros n timpul/dup mas, uneori cu caracter de
crampe epigastrice.
la copiii mici se localizeaz n regiunea periombilical,la copii mari se localizeaz in epigastru.
Greuri postprandiale (n gastritele cronice nu este obligator asocierea lor cu vrsturile, care sunt
specifice gastritelor acute).
Vrsturi ce apar mai frecvent dup mese, evacuarea coninutului stomacal amelioreaz durerile.
Senzaie de plenitudine.
Senzaie de saietate.
Manifestrile extradigestive sunt comune gastritei autoimune sau atrofice i formelor speciale de
gastrit cronic:
gastrita Menetrier edeme i ascit;
gastrita alergic diaree, manifestri alergice (urticarie, bronit spastic, astm), edem angioneurotic;
gastrita flegmonoas - stare toxic, cu abdomen acut, febr, frisoane, vrsturi ce conin mase
purulente;
gastrita chimic sialoree i ulceraii buco-faringiene.
la copiii mari n epigastru.

Principii de diagnostic:
Analiza general a sngelui
Analiza general a urinei
Examenul materialelor fecale prin coproscopie
Examenul coproparazitologic
Examenul materialelor fecale la snge occult
Examenul endoscopic
Examenul ecografic al organelor interne
Teste de evaluare a infectrii cu H.pylori

55. Principiile de tratament si profilaxia afectiunilor cornice ale tractului digestive la

copii
Tratamentul nemedicamentos prevede respectarea regimului igienodietetic.
Regimul igienodietetic:
Mese fracionate n 4-5 prize/zi, cu efect de pansament, prevenind inclusiv refluxul duodenogastral.
Odat cu introducerea antisecretoriilor, regimurile antiulceroase de cruare mecanic i chimic sunt
indicate doar n acutizri, i doar pentru 2-3 zile, dup ce raia alimentar se suplimenteaz cu
pesmei din pine alb, supe din crupe i legume, terciuri pasate, pireuri, carne fin de pasre, pete
(totul fiert); fructe coapte sau fierte, sucuri din fructe, lapte, omlete, budinci etc.
Excluderea produselor i preparatelor ce stimuleaz secreia gastric.
Asigurarea unui aport alimentar echilibrat, n special cantiti optime de proteine pentru acoperirea
necesitilor organismului n material plastic i ameliorarea proceselor regeneratorii.

Profilaxia afectiunilor cornice ale tractului digestive

Profilaxia primara a bolilor digestive prevede evitarea factorilor ce conditioneaza aparitia sau
intretinerea acestora si ea este posibila in cazul factorilor infectiosi si bolilor generale care afecteaza
aparatul digestiv, asociatiilor variabile ale factorilor de mediu, alimentari si comportamentali.
In cadrul profilaxiei prmare se includ:regim de alimentatie normal resind din varsta si profesie,
alimentatie bogata in microelemente lipide, glucide, proteine, fructe legume, calitatea alimentelor,
modul de preparare a alimentelor trebuie sa corespunda normelor, produse alimentare naturale,
respecatrea igienei personale, evitarea stresului, respectarea unui mod sanatos de viata psiholigic, si
nu in ultimul rind examenul medical profilactic care se realizeaza la cel putin jumatate de an, pentru a
verifica starea generala a organismui, precum si a organelor in parte, pentru a preveni maladiile in
stadiile cit mai precoce.

Profilaxia secundara pune accentul pe depistarea bolilor in stadiile cat mai precoce in scopul prevenirii
aparitiei complicatiilor. Prin cunoasterea precoce a bolilor, bolnavilor si a grupurilor expuse la factori de
risc identificati, realizeaza reducerea gravitatii, a recedivelor si consecintelor acestora. Un rol
important in cadrul acestui nivel reprezinta cunoasterea simptomelor bolii, adica clinica acestora, care
este majora in cadrul depistarii. Un alt lucru important este efecuarea screeningurilor la gravide,
precum si la persoane care au avut in familie cazuri de boala, in pofida aparitiei complicatiilor.
Profilaxia tertiara:
Profilaxia tertiara, prin stabilirea restantului functional-dispensarizarea, prin obtinerea unui
comportament de protectie si prin tratamente (dieta, ape minerale) asigura evitarea agravarilor,
complicatiilor

35. Pneumonia acuta necomplicata la copii.Etiologia , tabloul clinic

Agenii etiologici ai Pneumoniei la copii conform vrstei
1 lun 6 luni
S.aureus
E.coli i alt flora intestinal gram negativ
RS-virus, virus paragripal, adenovirus
Chlamydia trachomatis, M.pneumoniae
St.pneumoniae i H.influenzae (rar, aproximativ 10%)
6 luni 7 ani
St.pneumoniae
H.influenzae
M.pneumoniae, C.pneumoniae (<10%)
7 15 ani
St.pneumoniae
M.pneumoniae, C.pneumoniae

Tabloul clinic
Tusea, persistent, atit ziua cit si noaptea,poate depasi 7-10 zile
Dispneea de tip expirator,
Starea toxica (refuzul hranei, paliditate facies toxic cu okii incercanati, cefalee, astenie, diaree,
varsaturi episodice, febra)
Sindromul febril(38-39, p/e depasi 2-3 zile
Durerea toracica( dur. Intense sub forma de junghi)
Tahipneea(la sugar mic: 60 resp/min;la sugar 2luni-12l:50 resp./min; la copil 1-5ani:40 resp/min)
Tirajul cutiei toracice
Cianoza
Manifestari CVasculare sunt determinate de reducerea schimbului de gaze in plamini: tahicardie, TA
scazuta, edeme, cianoza
Auscultativ: respiratie aspra cu expir prelungit

36. Diagnosticul si principiile de tratament a pneumoniei acute.

Diagnosticul
Anamneza
Istoricul bolii
Examenul obiectiv
Investigaii obligatorii
Examenul explorative:
hemograma (n infeciile bacteriene leucocitoz >10x109/l, cu neutrofiloz, devierea formulei
leucocitare n stnga, majorarea VSH >20mm/or. n infeciile atipice leucocitele n limitele normei, se
atest VSH accelerat)
sumarul urinei; bacteriologia sputei; radiografia cutiei toracice; pulsoximetria se efectueaz la
orice copil cu tahipnee sau semne de hipoxie; investigaii recomandabile; spirograma
examenul serologic specific Mycoplasma pneumoniae, Mycoplasma hominis, Chlamydia
pneumoniae
Diagnosticul diferenial Pneumonia nozocomial; Bronita acut obstructiv; Bronita acut;
Tuberculoza pulmonar

Principii de trat.
Majoritatea sugarilor i copiilor mici cu pneumonie necesit internare n spital pentru perioada de
instalare a efectului curativ cu transferarea ulterioar l aun regim al staionarului de domiciliu, unde
copilul este protejat de suprainfecie i infecii nozocomiale.
Poziionarea copilului: n pat cu trunchiul mai ridicat i schimbarea poziiei fiecare 1-2 ore, aezndu-l n
decubit lateral drept i stng, pentru a evita staza pulmonar.

Regim hidric: optimizat la gradul de deshidratare produs de febr, tahipnee, transpiraie prioritate la
lichide orale.
Tratament simptomatic: restabilirea permiabilitii cilor aeriene, fluidificarea secreiilor, jugularea
sindromului febril.
Terapia antibacterian. Tratamentul etiotrop este decisiv pentru evoluia clinic a pneumoniei
bacteriene la copil i programarea tacticii de administrare a antibioticelor necesit o ajustare ideal la:
- calitile factorului etiologic
- particularitile clinice ale bolii
- vrsta copilului
- asocierea complicaiilor morbide
- caracteristicele preparatului antibacterian (farmacocinetica, farmacodinamica), afectele adverse ale
preparatului farmacologic
- tratamentul precedent (pn 3 luni) cu preparate antibacteriene (poate fi cauza antibiorezistenei a
agentului patogen) - calea oral de administrare a remediilor antibacteriene este eficient i singura la
majoritatea copiilor cu pneumonii comunitare cu evoluie uoar/medie
- dac copilul necesit administrarea i/m a medicaiei antibacteriene, atunci el necesit i spitalizare

37. Profilaxia afectiunilor respiratorii la copii

Metode de profilaxie a infeciilor respiratorii:
nespecifice
regimul raional al zilei: plimbri zilnice la aer curat, somnul de zi, gimnastic, evitarea oboselii:

reducerea vizionrii televizorului, jocurilor la computer

prevenirea strilor de stres la copil: pedeapsa fizic sau excesul n pedepse poate fi cauza micorrii
rezitenei organismului copilului fa de infecii
evitarea locurilor aglomerate i a contactelor cu persoanele bolnave de infecii respiratorii
regimul de masc pentru familie cu pacient bolnav de infecii respiratorii i utilizarea local
Ung.Oxolini 0,25% nazal
reducerea riscului de mbolnvire a copilului prin aerisirea ncperilor, folosirea lampelor bactericide
alimentaia raional i bogat n vitamine (fructe i legume proaspete care conin vitamina C i A:
mr, agri, ctina alb, coacaz neagr i roie, zmeur, capun, portocal (n cazul lipsei alergiei la
copil), merior, morcov, ptrunjel, dovleac, varz, i altele, polivitamine: vitamina A, C, E, grupa B)
tratamentul maladiilor de fon: anemia, rahitismul, dermatita alergic
profilaxia helmintiazelor
fortificarea organismului prin msuri de clire: clirea cu aer, bi de soare, procedure acvatice (cu
ap)

profilaxia specific

vaccinarea antigripal
vaccinarea antibacterian: vaccine antipneumococic, vaccin H.influenzae
Vaccin antigripal este recomandat pentru:
copii frecvent bolnavi de infecii virale acute
copii cu boli cronice somatice
copii colari
copii instituionalizai
Vaccin antipneumococic este aplicat n urmtoarele grupe:
copii cu asplenie congenital sau la copii care au suportat splenectomia
copii cu neutropenie, limfogranulematoz
copii cu deficit de complement
maladii cronice bronhopulmonare (boala broniectatic, bronita cronic)
insuficiena renal cronic
diabet zaharat
malformaiile congenitale de cord, dobndite