Sunteți pe pagina 1din 8

Reglemetarile din Romania privind zonele de protectie si de siguranta

In Romania reglementarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice


este de competenta Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul energiei. Principalele
reglementari privitoare la zonele de protectie si de siguranta pentru LEA si LES sunt [2], [3],[4] si
[5]
ANRE a emis [2] pentru a oferi celor interesati posibilitatea sa aiba acces la un documet unic care
sa centralizeze prevederile legate de zonele de protectie si de siguranta dispersate pana in 2007 in
mai multe norme tehnice, prescriptii energetice si fise tehnologice.
Conform ANRE [2] definitiile pentru zonele de protectie si de siguranta sunt:

zona de protectie este: zona adiacent capacitii energetice sau unor componente ale
acesteia, extins n spaiu, n care se instituie restricii privind accesul persoanelor i regimul
construciilor; aceast zon se instituie pentru a proteja capacitatea energetic i pentru a
asigura accesul personalului pentru exploatare i mentenan

zona de siguranta este: zona adiacent capacitii energetice sau unor componente ale
acesteia, extins n spaiu, n care se instituie restricii i interdicii, n scopul asigurrii
funcionrii normale a capacitii energetice i pentru evitarea punerii n pericol a persoanelor
bunurilor i mediului din vecintate; zona de siguran cuprinde i zona de protecie
Apreciem ca prevederile care au impact mare in stabilirea solutiilor tehnice sunt urmatoarele:
Table 3 extras din [1] (notatii OHL= overgead line = LEA = linie lectrica aeriana, UGL=
underground line =LES= linie electrica in cablu)
Nr
crt

Tip instalatie

Zona Protectie

Zona de siguranta Observatii

HT OHL

(ZP)

(ZS)

37 m

37 m

18,5 m fata de ax

MV OHL

24 m

24 m

12 m fata de ax

LV OHL

(0.1 + d) m

(0.1 + d) m

0.1
m
fata
de
conductoarele extreme

MV UGL

0.8 m

0.8 m

0.4 m fata de ax

LV UGL

0.8 m

0.8 m

0.4 m fata de ax

Aerial
Transformer
Conturul
proiectiei
Point MV/LV with oil
(ZP+20) m
orizontale a postului
insolation

Interior transformer
point MV/LV

Station HV/MV

Contul incint
latura cu usa

+3m

pe
ZP

Contur incinta + 1.5 m pe


latura cu aerisiri
Fence perimetre

(ZP+20) m

2.1 Analiza cazului MV OHL


In [6] autorii au facut o analiza a situatiilor in care se poate afla traseul unei OHL fata de
proprietati. In figura 1 sunt prezentate pozitiile in care se pot afla stalpii OHL si limitele zonelor de
protectie si de siguranta fata de proprietatile invecinate [6]

Figura 1 analiza coexistentei OHL cu proprietatile invecinate [6]


Notatii utilizate:

ZP

zona de protectie

ZS

zona de siguranta

LP1 4

limita proprietate cazurile 1 4

A,B,C

cazuri analizate

Sinteza cazurilor de coexistenta [6] care pot fi identificate in figura 1


este sintetizata in tabelul 4. Se observa ca in 5 din cele 8 cazuri
analizate necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea
terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in
forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a
imobilului.
Putem trage concluzia ca in majoritatea cazurilor infiintarea unei OHL
presupune obtinerea prealabila a acordurilor proprietarilor de teren cu
care traseul OHL se invecineaza. In continuare ne vom referi la cazul MV
OHL a caror infiintare intampina cele mai mari dificultati. Desi din punct
de vedere functional culoarul de siguranta de 24 m este necesar in
majoritatea cazurilor practice, sub presiunea pozitiei proprietarilor de
teren adesea culoarul de siguranta de reduce la dimensiunile minime (cca
5+5 m) permise de reglementari.
Exista destul de multe situatii in care chiar si pentru distantele minime
de apropiere permise de reglementari (3 m fata de proiectia orizontala a
conductorului exptrem la devierea maxima produsa de vant)
Tabelul 4 Analiza necesitatii obtinerii acordurilor de la proprietari la infiintarea unei OHL

Poz
stalp

Proprietarea
este afectata de
servituti si este
Limita
de
Stalpul esteStalpul esteZP/ZS
retea
ZP/ZS
reteanecesara
proprietate
plantat in ZPplantat
ineste inclusa in
afecteaza
inscrierea
este in ZP
drum?
proprietate? ZP drum?
proprietatea?
acordului
drum?
proprietarului la
cartea funciara
a imobilului
Da

Da

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Nu

ex

ZP/ZS1

Nu

ex

ZP/ZS2

Da

Da

Nu

ex LP1

ex
ZP/ZS1 in
Da
raport cu
LP1

ex LP1

ex
ZP/ZS2

in raport
cu LP1

A
Da

Da

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Da

Nu

ex
ZP/ZS3 in

raport cu
LP3

Nu

ex LP3

ex

ZP/ZS4

ex
ZP/ZS4
ex LP3

in raport
cu LP3

ex

ZP/ZS3

ex

ZP/ZS4

ex

ZP/ZS5

Nu

ex

ZP/ZS3

Nu

Da

ex LP3

ex
ZP/ZS3 in

raport cu
LP3

Nu

ex LP3

ex
ZP/ZS4 in
Da
raport cu
LP3

ex LP4

ex
ZP/ZS5 in
Da
raport cu
LP4

Da

In cazul ideal descris de norme OHL coridoarele de siguranta ar trebui sa arate ca in figura 2. In
conditiile din figura 2 operatorii de distributie pot garanta indicatori de continuitate foarte buni
pentru MV OHL

Fig 2 cazul ideal de coexistenta OHL cu zonele arborii din apropriere


Trebuie sa remarcam ca in situatiile practice corespunzatoare situatiei descrise in figura 2 operatorii
de distributie nu au costuri cu intretinerea acestui tip de culoare de siguranta
In figura 3 avem situatii in care arborii plantati inafara culoarului de siguranta au inaltimi care
depasesc inatimea OHL si care adesea sunt rasturnati de vant peste conductoarele OHL generand
un numar semnificativ de incidente. In aceste situatii de regula reprezentantii OD nu reusesc sa
convinga proprietarii de necesitatea decoronarii arborilor si/sau de necesitatea plantarii unor arbori
de talie redusa

Fig 3 cazuri favorabile OD


In figura 4 prezentam situatia in care se afla un procent destul de ridicat din culoarele de siguranta
ale OHL prin zonele cu paduri si plantatii de pomi fructiferi:

Figura 4 situatia uzuala a culoarelor de siguranta OHL


Este evident ca situatia reala a culoarelor de siguranta OHL justifica numeroasele incidente produse
de contactul crengilor cu conductoarele OHL si/sau cu caderile de arbori si crengi peste
conductoarele OHL. De asemenea in aceste cazuri rezulta necesitatea prevederii in programele de
mentenanta a unor costuri semnificative pentru lucrarile de intretinere a culoarelor de defrisari.
Evident ca la aceste costuri se adauga si costurile de remediere a incidentelor produse de vegetatia
din culoarele de siguranta unde nu s-a reusit efectuarea defrisarilor. Relatia operatorilor de
distributie cu proprietarii arborilor plantati in zonele de protectie si de siguranta este adesea
tensionata.
In cadranul drep al figurii 4 se pot vedea reprezentati si arbori de talie redusa care ar putea
reprezenta solutia silvica rationala la problema culoarelor de siguranta. Plantarea arborilor de talie
redusa ar permite exploatarea superioara a suprafetelor de teren limitrofe traseelor OHL fara
necesitatea unor costisitoare lucrari de defrisare si fara pericolul ca OHL sa fie afectata de crengile
arborilor.
2.2 Analiza cazului PTA MVLV cu transformator in ulei
Dupa cum se poate remarca din tabelul 4 suprafata afectata de sona de siguranta a unui PTA este
de cca 1260 mp. Cum de regula PTA se amplaseaza in zone locuite este destul de dificil de gasit o
suprafata atat de mare fara constructii si intr-un procent foarte mare din cazuri amplasamentele
dorite de operatorii de distributie presupun obtinerea unor acorduri de la proprietarii de terenuri.
Daca in cazul OHL normele prmit reducerea de la 12 m la 3 m a distantei minime de apropiere a
contructiilor de OHL in cazul PTA acest lucru nu este posibil. Reducerea de la 20 m la cca 14-16 m
se face cu costuri mari pentru a inbunatati comportarea la foc a constructiilor invecinate. Cazul PTA
este foarte relevand pentru presiunea pe care o exercita reglemetarile asupra solutiilor tehnice
clasice.
Desi PTA reprezinta cea mai ieftina solutie de infiintare a unui PTA este din ce in ce mai greu de
obtinut acordurile necesare de la proprietarii terenurilor invecinate pentru amplasarea unui PTA
3

Solutii posibile

Evident ca prima solutie la care ne-am putea gandi o reprezinta trecerea la realizarea unor retele
de distributie in cablu. Revenind la introducere constatam ca in multe tari europene este ageeata
aceasta solutie.

Ajungem la dilema clasica retea aeriana sau retea subterana. Este o decizie complexa care necesita
o analiza personalizata pe specificul fiecarei zone. Costurile de infiintare a unei retele electrice de
distributie mt subterane si de racordare ulterioara la ea sunt aproape duble fata de solutia aeriana.
Identificarea si remedierea defectelor dureaza mult mai mult, sunt necesare instalatii pentru
compensarea curentilor capacitivi. Realizarea unor circuite de rezerva este o problema foarte
costisitoare adesea prohibitiva.
In [1] este prezentata solutia de compensareThe earth fault currents in the underground network
in Staffanstorps Energi are compensated both centralised and locally (Figure 5). Local
compensation equipment is located at the distribution substations.

Cu toate acestea exista si argumente favorabile solutiei in cablu subteram: rata defectarilor este
mai redusa, conditionarile impuse cu coexistenta cu proprietatile private sunt mult mai putine,
impactul asupra mediului este mai redus, costurile de exploatre sunt si ele mai reduse decat in czul
retelei de distributie aeriene
Ne propunem sa analizam in continuare solutiile alternative pe care le avem in raport cu OHL cu
conductoare neizolate. Exista doua tiouri de conductoare care le-am putea folosi pentru
imbunatatirea imunitatii LEA fata de vegetatie asa zisele solutii vegetation proof si care permit si
reducerea dimensiunii zonelor de protectie si de siguranta:

utilizarea unor conductoare preizolate: tehnologia PAS

utilizarea conductoarelor torsadate MV autoportante sau cu purtator de otel independent


(fig 6)

utilizarea cablurilor universale care permit realizarea unor circuite neintrerupte cu pozare
aeriana, subterana si in apa (fig 6)
Tehnologia PAS poate imbunatati semnificativ comportarea OHL in zonele impadurite. Totusi desi se
pot executa coronamete compactizate si sunt permise distante mai mici de apropiere fata de
vegetatie nu putem vorbi de o solutia care sa se poata califica la sustinerea reducerii zonelor de
protectie si de siguranta. Tehnologia PAS permite un management mai bun al costurilor si un
program mai relaxat de defrisari.

Solutiile de realizare a OHL cu conductoare torsadate MV si cu cablu universal pernit reducerea


semnificativa a dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta. Practic aceste OHL se pot realiza
in aceleasi conditii ca si OHL LV cu conductoare torsadate izolate (ABC)

Figura 6 conductoare izolate MV pentru OHL


In sustinerea afirmatiei ca zonele de siguranta si de protectie aferente OHL realizate cu conductor
MV izolat pot fi reduse la cele ale LV ABC prezentam in figura 7 variante de coexistenata.

Figura 7 coexistenta MV OHL cu LV OHL bared conductor si ABC


Ing Stoian Constantin
4

Conclusion

References:

[1] Lauri Kumpulainen a.o Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo
2006, VTT Tiedotteteito Research Notes 2361:86p/2007
[2] -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor
energetice aprobat prin Ordinul 49 /2007
[3] Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V cod
NTE003/04/00 aprobat prin Ordinul ANRE 32 /2004
[4] PE 106 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni sub 1000 V
[5] Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice cod NTE 007/08/00
aprobat prin Ordinul ANRE. 38 /2008
[6] Stoian Radu zone de protectie si de siguranta aferente OHL