V

HOPU

GH, MOIAN

=
e

Lu -a-ea contine
r{tv',d ex,rut6Jea si intrF
I'rcr(i.oLelor de c',
.r . , ,t, r{r.ur,, ti @te prr.nJ |,.r+
,.,.' ,..' ii, rtJrtetrac|
1n,r'.'rc'ur.rofd- I
,!pf.i_
In legaruri.-u lr!i,,.!i,.,r
rnlpxtc, ln
Irum sfr.r xcfesare
rr(. sobori g .cralj. cum srnt
noli!'nile de lfhot.lirir ,' (il t r!,lir ,r,. rjt dc propag re a caldurii.
e.r.)i nol.un.t6

!\(r

L. | ,"

asem.l!!,
necesare de paze
'tdr,, |oliunite
in.p.,dr..
Jc rrrote lie ti se. uiLar
,,
'o"ri
a mli. i la lr '. i
.i ..i r,,' l ri !o$r.r.
'
i L.L !Ltt r,'Ir,!trrr!or ca.e se caljti.d tn
meseriile dr sobr,
|LL'rrjtofilor.alilicati ln acesle
mese i, p.ntlr firl'r r" I L\r:L,lr't lr,f Irote6lona.l,
De

t,tar:t.A.l,A

Oor"^ naa*rd, pe tinia pporrrltu,t suslrnute pentru tmbuln .ontinuar? o eo\ttiliil^r Ja t,.,ti, otp oon attitor munril,
a de?D.lhrii otczolrint.lor ,lc .ulturd. d Dt...,tli, \rii nnt.wilar
d;
o--rot.tre a snnntdlii $i pPD?tt, ritLr sociaLp....,..r,r.tir
d.
Io^uinLp $t
.le .l1dirl sociel..cutturcle cunoo>te o antptoarp n, natntilnha. ' '
O mare pefte (Iintre aceste clitdiri stnt (Lotale cu sobe.
Astlel, d.in
..r.etarca,ctatclot sta|i\'ice r.zuLta ed, d. cRmp. in
tlc
,
Lacut.nte, orntre ccL? apraapc guA0AA dparLarrL.nle reaLizaLc
"ontrinia
pein
riadJ.l lgil- t96cj, srnl in.alilc cu sol,i cirea CA.o, o"""tio'riir"_
lu.uintele nou canst ruitc Ia sate >i cel? ind.iDiJuate rcat:2..re
"entind
-.1.:.
nototzrea

Dintre Locuinlele ce se oar realiza in conLinuare, d.in

lonl.uriLe
slatului, ea Si Jintre .ele parl it urare lardle+iordne, pelhr;at
sotd
de Dir,cuD,lc .cLui d. al t^ Lea t ongrcs oL f .c.ti., tn p"riioi
t946. t!,0. un nuxtir intpafla Lor Jt ncrl.iLc I u sub?.
Aior,tc {otum al lu.rrritor cle soLe up"psare tinpul
scun de
reali2a.h a tiljlora, pt-tun $i nulrrnLtl ma.te at Si
tucriritur tJx tntre.
yp::..: :ot '.tot ,i .uluriror .impu4 utiti.arc,r unui numd, inrparranr
se nutkzLori soLofi fj , olor;. dc .dlt)L.a.e .urespunzdLare.
lolLt so situca.a pe tinn a, p,tui tre-id, ral +i tato.)at6
!!",t,"" saU"cvmp|,,ze
urmate$t"
partiat tip"a d.c mot,tiat u.,.r'.,...ntar r.
PrtsLo tn prc.enL it literaturd nas rLt lctnicu,J.
-pc.ra.rate, n t)anpnluL exee:tdrii $t intretinerii sobeior, ca
i1r accld aI int;erineril
,i
co$utuar d.e Jum.
cu ,toliunile pro.ctice priLrind t,tcrbrtlr d.e spcaialirste. ln
, AJa:6.
ur.ratp
stnt trutatc de asctL,n-.o td!.t..tiut.tt,\, prio ;are la dine+_
nona,rca sobcLot ri a evtitrr ,J| Jut , ta ttlnoroAid
);abricaliei nate_
ttaLctor u:.rpcc141itrt., La _rJuti:u ta
,!t/nlt)iaa a murl{ii, t4 nnsu 4
de p.roleclie ,i dc tthniJ a sr.tn.Lnt muncil
t da pzd. corL|ra tn-

j'

Prin d.ezxoltorea materialului dh .tl)r l,rs s d tr"L')lrit Permanent

.tt lucrarea de Jafn st lie de ud uI lnt\ | t'tt:trx(t1)rilor in rnunca
lor cle Jiecare zi.
Cu aceastd. oco.zie se ad t: nttLlltttttiti t')t4t1tilt't mai$tri sobari
Pop losit $i Tanase Marin .arr. l)ti,r I t' tiilt .14te, au ,itlut sd
nnreascd interesul cititorilor Pt tLtru d ,r I I I'ir ," r'
Cartea se atlrcseazd celor (:ar( :t , 1li t, ) tr n. \tliile d.e sobari $I
cogari, preattn ;t Wrsonalulut tr/r,ri, ,Ii,r 'l"'rr"'riul executiel con'
strucriilar.

I'A'I1'I'A IN'I'II

EXECUTATUIA

$r INTIItr'IINIIIIEA
Copitolul,

SOBETOB

NOTIUNI DE TERMOTDIINICA

A. Producelea ctrldurii. Coryurile inconjurdtoare prczintl dite te

Ettrri de incalzrrei unere sinl reci (de cxemplu, ztoul, nlolrila (lc.),
iar allele sinl cdde (de exemplu, bccul apr]1$, soba in timpul lu[c-

blalile .rrferite ale corpurilor sint cauzate de cd.ldurA. Cildura

duF; prlllire aceslca se poi cnu-

este proousl oe diler'rte sursc cle.

mela; soarcle, elecincitatea elc.

Ual(ura nccesard pe4"r'u rncilzirea construcliilor se producc in

mod curcnt prur ardefe; in acesl scop se ard aDurnrle marctrarc, num\Lc cambusttDlli. f\roer-ca are loc ill instalalii sau aparate oe iLrcalzrt, consLfultc specral, in vcoerca prcducefu caldrrlrl.
Pentru ca ar'uerea sa poara alea loc esLc necesal se existe crrigen,
OxilFlT 6-d L'ris'd$1i. iii;6i'; in-amestec cii al|e taze; l dste gaZrir. cel
mar rmportanr care inlra in alcaturea aerulur, lind strict neccsar
meoliD1]rri vielii.
Arderea combllstibilului in scopul producedi clldudi consti in
combma.ea acesrui corp cu oxigeDul clin aer, in anumite coilclilii,
fenon.(r, , Jmlt ori,lar.. In I9!ur't cJ (a rLlla'ed -( o|' hen db/"nF
Lr q u.n a. r ,- , Lr nr.-ra ' um-ii.lirbl]|.rl.u -L.rr' a.. a' cJnd a.ru re pur[
ti n.rr s.ar, lau mai ou.efl,i. -. sF por.e 'r' i , J .fla Jra mcr mul' sxu
m-al pLr.iire si cr. urepr i.,,ul.ar producclta 'aldurrr'
l,' r-'pu. ai.cr.r "; irwou( o "cr.J Lle 9d.p l-.tnjte gaze Jt artt.rc,
chlniice carc alr ]oc. llnui cliul.rc accsle
ca urmare a comlrina{iror
combmarea
lncompleli a carbonului diD combuslirezullat
din
8aze,
bil cu oxigenul din aer, cste oxitlul de carbon. Accsl gaz csle incd
avid de oxigen, ctl care cauti sa se combinc, absol.bindu-i fie din
aer, fie diD singele omulii ti din acesl motiv oridlli de carbon estQ.

Prin arderca compLeti a carbonului djn conlbLlstibil se produce

bio:ti<[ul de carbon, ni alt gaz cle ardclc; a(rsL gaz este mai putid
Gazele de ardere {iind Iicrbinli (la temperatud inalte) prodlrc
incilzirca sobei, cle ccdind pclclikn acestcia ada mai-mare partr
din cantilatca lor de c:ildurii. Cind ar'dcrea sc face complct, existind

in trcl moduri: prin conduclie, prtn

Conduitia. ln .azul,ondu"liei lcrmi'e, .)ldu.a trec. d' la
un corp inciLlt la altul mai pulin incilzit, prin contact direct intre
parliculele corpllri of \i lafd a^p arar. a a e5lora lfis. 2) A"sL{eno_
.en s' p-oLlu.' .a urmarP a propri' eiii corpurilo. de a primi ii conducc cildura, expdmati
Propagarea c6ldurii se face
.onvectie 5i Prin radiatie.

pfin caeiicientul de cand.uctie tcimicd, specific

ficcerui nralerial.
Din punctul de vedere al conduclici termlce,
nraterialcle sc pot clasifica astfel:
cu conduc'lic mare, de exrmplu, metalele,
care- s inc;lzesc repede, dar se ricesc tot atlt
de repcde;

cu conductie mijlocie, de cxemplu plxcile

de -teracote. cir;mizilc, argila rcfrachre etc.;

cu conductie micd, de cxcmplu, sticla,
cerbunele,
rumegutul, Iemnul elc., carc sini

0
1rjg. 3. In.reLirca

matcdale termoiTolanlc.
Un alt IIte al cLt cordLl(ti" mici estc fur inq.n, d. a " l t,ri | | jr' - "Lr) .b^i. fd.F
condu(ie lermi.:i.
ca randam.ntnl ac.slcia si se rcducr"i, ceea c
conduce la obljliativilalca curalirii periodice a
sobei dc funineine.
Convectia. ln cazul convea'liei termicc, cSldura se prcpage
pdn deplasarea particulelor unuia dintre corpuri, mi$care .are se
proglucc datoritd diferentei dc densitat intre particulele calde 9l
ceLe reci ale aerului. Particulele calde, mai u$oare, au tendinta de
a .p "idi, a. o|Lrl -,,r f: rd ludr n. orfl.. Lrl^ p r", i. n ai er, la ll d. 3).
In' el,,ir. a i|l -e.ulLri vu,um Ll- a^r r intr o i..ap. re
crpli.: prin

prin .onve.lie l.Dnr r\l

pdr ('rv':llo:

Fig. 2. ln.abirea prin

"-

R a d i a li a. In cazul radialiei tcrmice, propagarca cildurii s,e

face sub formi de raze calodce emise de ficcare punct al corpului
tncSlzit (fig.4). Corpudle carc .rin in conLact cu razelc calorice
absorb o cantilatc oarecarc de cildurd radianti, ln raport cu materialul din care se compun.
Aparatul de inceLirc estc un corp emititor dc raze calodce.
E. ,Acumularea !i transferul dc cildurS, Unele materiale au pm'
prietatea de a rctine calcLurs primit:r un snumit timp, propaetate
specifici fiecerti material. Acumula]'ea de celduri sti la baza utilizArii majod$tii aparatelor de incilzire. Accstca, reiinind cildura in
materialul pcretilor, dupe oprirea funciionlrii lor asigurd inceizirca
ln continuare a inceperilor, un anumit timp.
8

+,\l
,.s1
nb
6

- tncdl,rrea

Fir.4. ln.ilzifen Drir radiiiie

termica:

prln lldntiea

r-

su!6d de oal-

ln

general, lnaterialele cu concluclie mare. ca metalcle, nu acu_

muleaTtr Linc ciklura. Iie accea, sobcle so executd din materialc cu

cn'du.i6 mijlo.jp (plI.ija de r--..o1; ,irEm:da)..a1 a.umutpa.l

bine celduraDo multc od, d Dd acumul:r'.a cilduril. ccclarea acestcia se im_

bunitifesto p n utiiizarca parrlal,l a inchizitorutui de tir.i. car
opresre petrund.rca aerului rc.r, in sobi si deci ricirea interioartr a
per^ri o" r-. - a do- e..acr.r t., . ut p4 n rur. .p -onhuuibilut o
ars.atrpl.l i o tmo" jar t1 la , tn:i (anri a,ca ,r^ c.r de erdere
poatc ii mi.sor'ali.
Altriuri de a.umularea de cil.lnfi lransfcrul dc cil.luttr are un
rol irnportant in in. zirea cucliril,n. l,rln lransfer. cilalura se transmite intre materiale cu ste dc i ,itlir1, {tifcrite. ln cazul sobctor,
ceA mai rrar parte din cantitaioa,1, .:il,tLrf;i a eaz.tor fierbintri din
int.riorul sobei. ca urrnare a transl,'frLlrrt ,1,. (it.lurd. se transmite,
prin perctii sobei. acrul'ri din inc)in|r, .\,,.r.,r .onqtitu'c. in finat,
fenomcnul de l-a"5 pcniru incilzirc-a in,;it) | i 1,r' (lin clidiri (v. cap. I,
D. Propagarea cdl.ludi).
Transferul de cildur:i se proc[x]c F.li ,l ,1, ,.1ll rrrai intens, in raport cu caracterislicile materiaLi:lor ulilizrLtL

Catit.lrl tt
INCALZIRIA cr,At )lt|It,olt

A. Sisteme de incElzire. In.it7if, l ,lr,lirilor se realizeaze cu

ajutorul instalatiilor destinate ac,riliri ,,r)t', in (arc are loc pro{lucerca celdurii, urmati de distributin r.i
Acosto insfalaiii funcl,ioneazi {t,Ll)iL (t,)ull sistcme de incalzirc:
locali Si cntrali.
In cazul i,rdlzirii localc, frodu.,,rr,rt ,;l ,li,itfil)utin .r"il.tudi sc rcaliz.azA ln aceiasi loc (in inciperca f ,,tr! 1i\,i). ,. ai ro11rl sobclor.
Cildura se producc dc obicei prin rr(1,,f,.a Nriri (!)rr)lnrslibil in focarul sobei, iar distdbutia caldurii sc In(l'pfin !,)rrvcclic $i radialie,

de cetre per.tit sol:ei.

In cozul incdlzirii cerrrdi, produ,!r{a (arl(lulii sc face ccntralizat, intr-un sinqur loc (lntr-o centrali). p.n1ru uD Arup de consumatori. Distributia cildurii sa realizcazd prin intermedjul unui agent
purtAtor de celdud (care poate fi apa caldd, apa ficrbinte, aburul

lo

de joastr picsiune, aoul (.lrl .l(.),. rjLrrofLrl aparatelor (radtatoa,

relor) nronlatc In i r'il-.fi, 1,)r t)fin rn(liirli. si i,,,rrc.itc.
l)csi rfai (rrsli.it,,rr, , r ir\cstilji ,l,r ll sisLcrrIrl (l', in.Ilzire 10cala, i,(ilrif,,r r,,r1f Li t,r1lin1:i avaIraic imp.r'i,,r!,,fi1 ceeA ce
pri!,,:1, ( \rrlliirl,rf r. I irjrhnrntul si urili/area spaljLrl,rl (lirr fi1cdp.ri.
n lD(nlr;r.r l,nxlii. Ulilirarca in"ilzilii locale {, 1( irdi.ati in
carol irL' iLl , fil,,f ( rrl pol {i incdlzi'c in mod jndcFon(1,.r1 lrrrol" fatd
dc ilr, , .i,LL I Ll,,fnrilc,lii .lc asenenea, ac.asti ttrcilzirc.r pli{.i in
caTrfil,,ir ltrrc rcalizarea incSlzirii centrale ar condu.. Lr ir!(sliiii

A.,t (.Lrn1 s-a aritat, in".ilzirea locall se realizcaze de ohi,{icrl

solr. Jn mod c1rr.nt. "o utilizcazi sobe de teracot!, uneor.i dc .rir:L
,ni.lii. iar rarcori metaliceSobel^ sc erecuii. in ge aral. din matcriale care au proprietal.ca
do a acu-ul. .eldrrra si dc a o ce.la in.;p^rii. prin transfer. Toto,-tarii,
prin constru.lia interioad e sotielor este asiqurati circulatia qazetor
fierhinti, lnco{ill d. cc.larea .ildurii acestora .!tre elementcle sobei.
Aqrf^l da7^l^ fi.rhinfi arl (lea<jlnra +o-aruhri r^",lperatura dc circa
+4n0dc iar la iesi.ea in .os. nu-ai circa +100'C.
lnr,'rP n "ir|.l- :nouqe :^bpr^r . a '.ai ir-Dodanri ^"te s,^pa
d. a a.,e Lr' randar' I rc-'lri. ridi.' (or' u ili ir-a
ptetl a cildudi degaiatc de combustibili qi .le a asiliura o incelzire
uniformi pe irltreaqa ei suprafat5. De a"emcnea, sobeie trcbule sa
aibd o funclionarc curat; si o lntrctin.re simplI.

(} alfi cedntd esle aceca ca soha sl corcspundl ca merime $i

constrlr.li-a incire-rii pe carF . fn.6hcqte. c^a. .c s- i,aallz.az:i print?-o huni dirnansionare. Astfel. o sortr suhdimensionatx nrl Doate
asi"r'.a incil"irea in.ir^rii dc.it pr:nr.r-o Frdcre prea intcnsi sau
pdn rai mult^ in.nl?jri in tirrJul unei ziLe ce". .e .on.lucc la
dete orara mnidi a sob.i. Tn ."rlimb. sohcle srrnradinensional^ sint
4ec.ononj.e prin consuml)l mirit de corhrlstjbil. jar ft1 ca?rrl .ind
sint l,riliTate nrlmai narl,al. nu cla,r rezuliatele a;tcptat., dcoarece
lncllzir"a sohei duraz'i foarte mult timD.
C. Dime$ionaren sobelor. In scopul a-sigurlrii nlcllznii rationale
a unei incipcri este necesar si so faci .limcnsion.r-c.r sob.i, adic5 6e
3e stalileascE prin calcut mirimea srlprarcl i cl (1. ln.dlztt.
In conformiiate cu prcvederile din STASI) 3607-52, la dimension6ree sobelor trebuic se se aibi ln !.{lcrL'o sclic de elemente (fact STAS - slandird d. Sinr. pfin ..r. $: r.slementeazl ln mod oficjal
o prolrleftA (de
ex, t. .^zul dc htn. ff n ST'1S 3607-5t se reglementeaza pr*
.rriptiile pcnlru n'npln{u.cd si dtDrnslonrre. sobelor, p.ecum 9t peAtru di-

'

trnstonarea o$uf ilor)

ll

it

ti

ii

,rl

to ) de baze qi anume: caracteristicile inclpe lor, orientarea acestora, temperatura inielioali urmdriti (dorit5) $i combustibilul ulilizat. Pe baza unora dinlre acestc elcmente Si a unor anumite
consideratii s-au intocmit tabele, aratate
reze dimensionarea sobelor.

in continuare, care sa u$u-

Cara.leri.li, ile rn.aljc'ilor'. ln mftl cur. n . in.;perile se considcri ci au dimensiuni l.aliind intre 2,5 Ei 6,0 m la un zid
exterior Ei intre 3,0 Fi 6,0 m Ia celilalt zid; ineltimea se considerS
ca fiird de 3,0 m. Perelii exteriod se considerd cd au grosimea de
l1l, c:irimnlir normale ptnd (3?,5 cm) sau o grcsime echivalenti
accstei zicl:uii. Plantecle dintre elaje Si de ta pod sc considere de
lemn cu umpluturi sau de beton a.mat ku tcrmoizolatie Ia pod).
Incipcrile se considera d sint prevezute cu {crcstrc de lemn dubte,
lar supralata lor tol,ali cste de Y6-1l0 din supralata pardoselii in-

{dDerii resDcctive-

/v

4.

l,;,

Caractcdsticile si olienlarea inctrperllor deLcrr]],jl\l pierderile de

cnld&'i1 din audiri. ln tinpul ienlii, ctrldura din interic;r s plerde
prin elcmentcle.lc (!,|l,,1fu.fie a1.: in.Iperii. Accsle pierded sint
mai mari in cazul p, f, lil,r' , xtcriori subtid, ai golurilor de fercstre
mari, al fcresir('lof il,ril)l, krr Lrr sin'lur rind de gcamuri), precum
$i Ia inrip.filc r Lr ofl, rrlrrrcx spr. nord.
Tempr'fnt1lf a irr]f f ioarn. Sc considerA cI tcmperatu"a
mcdj. ilin jnl, fiofrl ir( ht)('fjl,ir .stc .lo +20"C, iar cea exterioar; de
-.20"C. Aflrdar. difcr{lrla (1o lr$pcratL i dintre interior $i cxtedor
esto in mcdie de 40''C.
Combustibilul utilizal.. ln {cncral, clldura cedat5 de
o sohl clepinde cle tipul de combustil)il lolosit $i decl de Futeiia calo"
rifici a acestuia;
Slstemril constrnctiv al sobcl. Ilstc necesar de ase- ,.
menea si iie cunoscute o se e de .lemente car. privesc constructia lj
soh"i. si arurrc:."rslruc(ia {a"arului. a r''nuril.r.l . "un 'l ma- l
lcrirl" a .lin .a-^ s6 p\^iu,e soba. ca: ple,i de lcrJ.^ll sn-el{ult5.ii
pl5ci nesmiltuite, cdrimlzi tc.

Tabele de dimensionare a sobelor. J,a dimenslonarea

sobolor de teracotl se utilizeazl tabelele din STAS 3607-52; acest
tabele sint intocmite pe baza consideratriilor aretat, cum $i ln baza
urndtoarclor conditti pdncipale :
supralata sobei trebuie astfel dimensionatl incit aceasta se
poatS caala o cantitate de c5ldurd echivalenta cu pierderile de c5l_
durtr din incApere;
tn (ursul unei zile (24 ore), soba nu functioneazd neintrerupt,
cl s fac doutr focuri de clte I 2 ore fiecare, socotindu-se .d soba
o dat[ tnln)r'btntattr cadeaz, c5ldur; suficinti in inctrpere timp de
6 or9,

Fig. 5. Oienlard nrciperiLor:

c - canera de c.\i D
4, z, - lrnEi^i

.rNr'I d': mtlroci z,

Orien!area in.eperilor (1,J. 5). ln mod cur^nl. tn vederea diiniisi6ndrii sobelor, se iau in considerare orientdr;Ie nord
si itnd; adia6 A-ziii-t1e
*- -'- extreme, iar pentru alte otietltari se iau valori
htermediai.
t2

ln aceasH ipolczi, la sol)el('obi$nuite executato din plici de teracote srnlltuiie, coeficicnlul mediu.lc ccdare a ci\t.lurii prntru I mr
de suprafati dc incilzire a sol)ci il iD lirnp (lc o or5 este de
480 kcallm,.h. In tabelele 1,2,3,4 $i 5 se dau suprafetele de inctrlzire necesa.e ale sobelor de teracotd smrllfuiltr ln functie de dimensiunile camerei, pozitia ei de colt (C) sau de mljloc (n4 9i de
odenlarca geografic!. Tabdele 1 5 sint calculate in baza urmdtoaret rclalii:

.r

n'!

480

;.1,

ti

l3
ii

76Z6ZqZ6Z

este 6uprafala de incAtzirc a sobei, in mt;

I slnt pierderilc de cAldui diD i4capere, exprimate ln kcal,&,
care se fcduc cu coeficientul u,6 corespunzator plefddi
de celdufi calculald peDLfLl temperar,ura medie a lunil
ceLei mai liiguroase;
480 este coericicnlr.1t r eoru oe cedare a c61dudi, in kcal pe metru
parra[ tr orA (kcdl/m-.h).

6Z aZ 6Zq

"1

.^.Camerele
.iaDeL

carc au aceleali caractedstici sint grupate

in

.,.i6iii

1a:33"- .

acelaFi

Cunoscindu-se suprafata de incalzit a 5obc1, in me, cu ajutorul

,iabelutur
,
o se deter:ldna utrnnshn{e sobrr; atccs,ea sint ururcat
pfln lumarul cle pldcr, iar tnalr,mca !s!e uaru ir rn meu:r,

La dlmensiouarea sobelor l,rcDute

m4l93l1e:

sA se maL aLDa iD

-,, o"

-;,;.,:

- 1'-"--S-14"'" o---

1d"F^6. ;^ 19

N-

16-d-

6^ o^

--

^.

\ 1:'."-. 1'--qr-o-.-"o-'--o-o-

o"

1 q 1 i:

c^

o^@"

11r: v"o

o"6^o. - -"-"----"?-,-iqE^d-,

veciere,i ur_

2
,!

g
6
.3

F-

_ 6_

h
d
E

6"

i!i
a

difercnla intre temperalura iril,.fi,Jufl li

. - cilrd
noara
este duertta ue 4u"c, oarcle
luuclc

u laporrul cunu:e oderenra rcala uc tr.ljlrr,r.rtur.a

\e-

-.1r^

1no"'1 n \

d-

=^o"

o-

6zqz a Z qZ6ZaZ qZq

1-"1 =.11.1o.

o_o--"1-- n

.!

-i

in cazul camerclor cu iulillLnrc

mare de:1,0 m, supra- extrase
letele
d]n tabele se slrof(5c 'r)ai
ploccntcie irorcate toL in

& "-'

n.:

6^o.b"o.4.o-6.o.

li- :"

aceea extese inmulles.c

cidercnla de

dj

\. j'i

ri ,i ,.t

fj ,:

<j

Jj

d rt ;j

l?-doo-oefo6$---.,
di.i-:f,t;;'ji"i6
d.io ,,-9 '

,":toJ-,6o45---@..,o ct"toi; i ; !i ri r: ri ri,ri do

'd

'.Lt

pentru
cu alte orii,Ilirfi, sc iau vaiori intermediare
- \alorrLe camerele
Intxe
corcspunzaloarc
r(rru tr suu.
Sobele de zid se dlmeDsroneaza r u)od unulog_ ln cazul acestor
sobe insa, lroelrcientul mdru (]e c(rraLu u (;rluJu vanazd inlre
400 ii bUU kcalimr.h, in raport cu grosllca pcreflor.sobcr; ca al;are.
daLele din bbele se redifrcd prin u,mu-lirca cu raporrul {0q:0.83

,: Fil

rn carJl iobelor erccutate din trr!,, .,, ..,-.rn..llui(J, supra_

Jata- de incaat a soDei se ra cu 10rr/0 mar DrrfL,rt({.LL:rceca rezuruatS

I4

t.icii-

o.s.an(3 lnlre spatele soLei ii perete 15i1,,....,.i pJ\jrl lJ cm,

, -drstatrla
riu
d- Li-Lara,,Ll lrs aperx le r ql,uli (t .JJJ. -.) --J.r, uc mrlrlmLm iu cml LitlJ t.,.te ipd,!te soLer ir pc_r,., ,r...,r.r\d
Lsru suD
I!, cm. sLlPlata,a l.bLrr a:u-er oin ac.L.r. !Jf.,,,.,,,,.ulrJruerdra
mai mrca cu zc 70;
rnaltrmea oe calcul rcznltati este considor.atii (lc La loca! pind
sub -(upoia -uoer;

8'0 .^_

tii.i

E.
,5

.!
.!
E

: f'3: s : * : l'; : :";-'":g.

\6

f-r,

i - o d.o- - d o^ 6,cr-5

@_

4au

r3-33*-39-B

ig
$

Tabclal
C!.i c! ltar nulte
Supbrala de rncilznd,

3,0

:,5
2,1

2,i

3,il
3,0
5,0

3,t
3,1

6,0

cxbrl.r,

plnhu

c.n.E l

rrroc

3,3

I,l

l,;l J.!5
.i,:5 i,; J,ii

3.ti i.3l
3

\
s
\

t,r;

r':

4.1

5 3,il

I,5

t,J

l,r

t.rj

1.)

1.0 l,t

Notd, Peniru fiecare 0,5 m innlfime in

plu

:,t
2,,1

,,8i i 3,i
1,6 I ,,8

4,1j

I,t'a

r,9

l,i

:.1

9.2

6,!

2,s

1,0

:l

1t

4,6

.1,7 I 5,r

t:

t:,i

i,7

o,l

t,;

2.1

4,;

I5

4,0 I 4,3 |

3,0

t,l
I

:-

l,6i

t,2

j,5

i,, i:i'

:r

4,!5
3,5
4,2
3,8

zjd

2,7; 3,1
:,5 2,8
i:;, J,t i,l
I,j :i
I,
il
!ir

J!j

i, -

3.t

in or, a .otIor lcniru camd6 cu ioirliEe, de 3 n

.,']'.".'l'.' '.'l*x

,.'1,,'
2,I

P.nenr

pedru came'e de cot

L!,!l6i.iluilal(

1,3

.nre.

li

2,t

N
s
N

1,65
1,1

l,l
2,t
:.r

I,L

N
s
N

2,4

2,2
2.8
2,3
3,1

t,8i
2,6

2,'r5
2,6

3,0
2,7

3,?

3,,1

a,.l

s,l

t,5

3,1

3,,1

1,0
3,6

3,0

3,1

3,3

3.1
3,85
3,5

Not'd. Peni.u fiecare 0,5 m

se adauca 89*

inattine in

3,1

3,'i

3,1

s
N

4,\

3,7

Dlus

T.betul
cnsa

.! aai Eulte laje. Etalete internEdiare dintre

supcrara dc inc,Lne, tu

. - pcito eEeI.
LtrDsi@ca

do

o:, s $bero, p.iiru 6-e$

3,0

5,0

,,3
2,1
2,1
2,2
2,7
2,1
2,9
2,6
3,1
3.3
3,0

6,0

2,2
2,0

3.?

2.2
2,7
2,1

2,4
2,2

!,9

:,9

3,1.

2,E
3,S

3,1

3,3

3,,1

3,1
8,7

3,1
3,7
3,9
3,9

5,9

4,\

3,0
2,rJ

!,1
!,6

i5

3,3

3,-1

3,1

3,1
3,7
3.3

3,1
9,3

4,1

1,4

3,0

i,0

3,0

Notd, Peniru iie.are 0.t m

3,2

s,4
3,.1

3,1
3,7
9,3
3,9
3,7

3,7

4,7
4,3

s9

!,9

,l,L

i'rillihe

ilirtroea

g utlidd

'" I
N

t,q

1,2

1,1

1,1

t,3

1,3
1,2

s,l

3,7

N
s
N

i,3
3,9

3,0

4,0

N
4,0

4,4
4,3

iD plul

N
s
N
s
N

5,5
6,0

1,2

t,8
1,65
2,1
1,9
2,3
2,1

I,l

r,2

I,l

1,3

t,2
).4
r,9

bllc

I,l

I,g
t,2

1,3

1,5
1,4

2,t

2,2

1,9

9,0
9,0

2.7

9,r
2,7

2,35

2,7
2,4

2,a

2,9

Nola. Pentru tie. a.. 0,5

'i;'.1

I,3
1,2

\
s

t'9

1,4
1,8

",

1,2

1,5

1,8
1,65

2,6
2,35
2,8

,'1,'l;l;

eral

de 3 m

lr - p!trbu (mere

r.tun,n zrd errsjor, n

2,9
2,6
s,1

2,i
t..l

ou

co\

i"l"l"
9,t

parter

t,7

1,9
1,7

2.2
9,0

2,0

2,Q

1,8
2,3

2,0
1,8

2,!

t,j

2,2

t,3

?.!.

2,4

:,s

2,9

,,0

1,5
3,0

2,i

4,,-

n i.,;liin. in plus

s
N

Tablul

,t

Casn cu mai mDlte elaje" Ultimtrl etaj cu tavaD de lemn

slpnfrla
c - pedu

caEcre

de

re

inciDnc, in ng,

sobelor pelrro canora co

lnilljDea

da 3

co&

"l
2,85
3,0

3,0

x,i
5.il
2,1'

4.0

6,0

j.5

3,0

S:

3,s
3,0

3,j
:j,:

3,5

32

3,.1

t,8

3,j
5,0

3,9

3,t'5

.t,l

8,4
4,1
3,?

.1,1

4.t)

4,1
4,0

1,7
4,3

;,r
4.6

Notii. Pe.,rru liccafc

3.2
2.9
3,5

3,t

s,5
8,2

s,4

3,7; il,1
3,?

3,!i

l,i

Ln

l.f

.1,1

3,6

rl9
4,7

.1.i
.1.1

5,1

.t,i

5l

-,i

4,0

.1,4

1,6

r,9

1,7

5,1

5.t

5.1
1,6
5,4
4,9

5,E

4,9
5,8
5,3

N
s
N
s

5,3
6,2
5,6

5i
5,!

\
\
s
\

1,3
3,0
3,5
4,0

t,7
1,0
1,9

2,r

1,7
2.1

1,8
2,2

2,0

2,O

2,L

5,0

6,0

2,)

!,3

2,4

:,!

t,9

3,t
2,8

3,0

3,1
2,9

2,7
3,2
8,0
3,6

2,3
2,2
2,8

1,8

1,6
2,0

2,1

!,0

9,7

3,2

3,0

3,1

3,.1

s,5

N
s
N
s
N
s
N

2,2

2,3

s,8

3,0
3,3
9,9
3,6

2,7

3,1

rnoln. Perliru fie.are 0,t m

1J
1,!

!,8

2.7

:l,i
I,j

C,5nnliLllim.hplus

2,2
2,6

1.6
1.5
1,0
1,8
2,2
2,5

.2,3

2,3

l
5

1,4

3,2

3,7
3,4

s,8

3,7

3,6

3,5

N
s

inilliihe in plus

b.lul

..s; ru md: nulle eldle, Ullinul eldj (u ldvdr de belon a@at

iu, oar.F .u

flt,n."

d6

Jd

rmcrDesl

",-ll I 3,0

i,t |
3,j

3,5
4,0

3,4
3,2
3,?
3,5

13

3_e

5,8
5,5

3,9

t,:l

4,1

!1,6

6,t
5,1
5,9
6,0
6,8

.1.6

5,0
6,0

6,0
6,8

5,1

?,0

6,0
7,.\
7,0

Notd. Peniru fi.ca.e 0.5 m

1,t
7,5

6,a
6,5
7,4
7,0
8,0
7,6
8,1
8,0

inillime in

;o t..5 t!,0 t1,,

N

4,1
5,6

4,8

1,1

3,S

5,0

"1"
4,6

4,0
5,3

3,I
8,0

5,0

s
N

6,!

5,9
8,7

s
N

7.4
7,0
?,9

s
N
s
N
s

7.1
8,1

2,5
3,0

2.O

l,tt,1
2,O

2,1

29

2,2
2,7

3,0
3,4

9,0

!,:

3,3

3,6

3,1

4,i

3.3
3,1
3,7

2,3

3,5
3,3
e,9

3,0
3,8
s,6

3,2

s
S

N
s

4,\
4,8

s,9

4S

49

5,4

4,/-

5,1

i,5

N
s
N

6,7

46

PenlN fi..are

SJ

8,0

8,6

NotA-

a8

4.6

9,t

2,6
9,0

2,S

2,8

3,9
3.0
3,6
3,3
3,9

2,3
2,2

0,5 n:

j.::..i:-e in plus

T ab
Dimenslunll sobeto! drepte obi$luite din pies d6

t.ncoti srAs

elul

l?08-5a

(DupE STAS 3607-52)

Numiirut pt{o or

tn id,ttiE

soplarala do

rfb

'(tu

ji

In cazul cird. in lrrttt.t!ri,)tl(I.. prTd0rilc l(, ( iklurd depesesc

limitcl(. luatc ln.or,i(t, frlir t;r { alcul, sr vo! lace lrt,i sau mai multe
focuri hr limp rl.:ll ,,r"
{

llr, rpl! ,1,. , xt, rl. Sir se dimensiurerc o sobt dc lrfrt otn pentru
in.::!Lin:r ||,.i , Ur!r'. rl,, rnijloci situai5 ta ctajul I
(
(pa.rff rt'r (tr(i.r
(^mcra liind orienhtn spre ual u.ri lrnllfi p+2
. i,1, , ,'1rl,J,
r'.t , J u-a F\16r:oa A dc _26"C, 1ar camera k
..
tircvede
s! ..s
, Ir ,l,rr,'
tI Ito!c'.
(,'|,',,,,vi.'.1 p.re.ele axt.ror d- 4,00 n ji ldrrc nec de r.0n r,r. din
rlralr .l .]t ! drdu,p o-r'ru soba suprafala de t,?o m2. D"oare"" ir., rlnca

cupoli)

lnciLno a obei, tn nt

as lr'l Llfllrf \uprafatd a sobej:

2,S3 13,35 13,?7

1,7X1,06:1,8 m1

g',1"

4,28

4,76

-:1,15.

*
4'/,
4

5,25

5,H4

5,10

5,7N

6,42

5,it0

rr,c0

6,98

--

4'h
5

Nord. Se

0,00

.80

7,:A

0,55

7,34

8,tg

I.ut

4,92

7,76 18,61 1 e,45

5,,18

{J,r!ll

'1,4A

8,3C

9,25

r,7r J

r,95

2,19

2,43

2,61

lecdDrrD tubbuinrare

sobelor

1,8X1,15-2,07 mr.

| 6 "e ileg" .oba -L sup.6trt I apropi.iz (2.tt m:), avrnd l, :X3

, Din,rabel
prici
si indltinea de
5 plari 0.47 o).
In
cazul
ond
a.ceasi
camecii csh de (
-rorosrnd .opju- t ( ce obl ne.-pra.a(c
ii arp lo or'pnlara udL6
"ob-i doll
3,1X1,075X1,15_3,83 mr.

I,00

bun stibilitarq ti lepdiike

20

Jn Iinal se obline suprafala sobei:

4,67

Innlfimea roboi (irclusie

roclul ji cupola), b D

'i,1ru!ir di F?r ra dp prpprcrura rrir4 i \r--:o. ci i, terio.ut ,.1mpr4_

ecte
d .46'c..a|aba-e de dimer"iolar- 6 sobeto. .i. in.o -ire rr
u
'poi.zi
dilerenle de tempdai,uri de 40.C, este necesar sE se aplice coeficieniur re_
"i
zultat adice

p-levtnte in chdu, pdtro

Di. tdretul

+ i"

. dlo,r.

sobei

Eai

Fd cp-opidr; dF
n.
sin,:2\3r! plc,i )i3,vJ
rra.limea dp ? pt". (t.95 m)

S:t:r, o conditie imporranti penhu funclionarea co-^^-D.'.-SIiil a .obe'or e"re

recplr/aroas
ri.i;'Jii -"i"ili.
".igu'.i.."
il,t'leea , ir' Lrlalia
aeru ui ;'r .obi, d. ra utile sprc
{l'gl:,.,,:^:":1:r.,
11f3,, -'"
id ,.n"i .\o.. ;;;
si aenilui "::::
"ece. mai ir.r, , ai. ii ia lo.ut.
"" ;jd;;
a, (iorFbla a"up a fu clio,raj-l| n,t, ta. :.. rnir
fp_
,ru.r..Tirajul
As e,. odara . u acrut care cir.L,, da..ri,. i_Jrr,lui. nutte
pa.runde
in lo,aruL 5ooei o\jg nul din ct. (a. a r{.r..r t,*,
.omou(liDr utur. pri 1._o ard^c. ,. ntt,,r., , ,rnbu.libilut
"
""-pf"i"l
troduc
.nr"eaga cantita,p dF
, ori !t) .ir :Lr iJr^ pulcr:i iui calorifi.e.
";ldu"i.
u4 pra.lr,a . a,orr.,i,di ,i. iL,r,ut ,jr.,t ..a.1.ilatpa da oioyid de
. arDol rlrn oolet ,1" Jr,t,f,.,s, .t.,
Lum3r 200. res ul fiind oyid de
corDon..a urmaf. J rr.l..rir ir,.,,mptnt,.. sF piprde 90% din purerea
.alontr.a a.ombr5Li',itulJr. cr.,..?t^-.a pro.entuLui ct- iji"x:a de car_
2l

bon la 150/0, printr-o ardere bun5, reduce pielderea putedi calorifice a combustibilului numai la 12%.
Pe de alta parte, timjul aclioneaza asupra circulatiei gazclor
tierbinii in inreriorul sobej. Accasta (:rcriialic Fsie d^o"ebil de im'
Dortanti. dF^a_ e ca a5ieura conia.'ul elemen'^lol. sobei (Lr gal'le
iierbinti a1e ardadi, permilind astfel efectuarea transferului de cdldurd de ta az la sob6.
Este bine ca ufilele de la focar Ei de la cenu$ar sA fie amplasate
jntrar"e In I r^;p.re: a.eac i m;sur; .onlibuia la a'ti"alrF u-d d\arba lirajlrlui, daloril; .urentu ui dire". de a r {arp s^ poale forma
in acest c;z db Ia u$a inctpedi cdtrc sobE. Acest curent activeaze
totodatd $i convectia care se produce ln incepere, prin funclionarea sobei, conducind in ccle din urmd la inceLirea mai bund a incdperii.
Evacuarea in atmosfere a gazelor rezultate din ardere 9i a lumului se lace prin intermediul-co$ului. In acelali timp coEul are un
rol imir(rrtant in ralizarea tirajului sobei, deoarece, prin eracuarea
eazeloi este antrenaH si circulatia aerului proaspet in sobe. Datotitl faptului cd glitarul focarului Fi sbatul de combustibil opun o
rezistenta marc la trecerea acrului, este necesar ca $i colul sd aib6
un tiraj sulicicnt de putcrnic, ceea ce se obtine pdnlr-o juste dimensionare a cosului,
ln general, tirajul co$ului fiind determinat dc difrcnta de grcutate a;erdlui rece extedor ii a gazelor ficrbinli care ur4eaze a Ii
evacuate in atmosfer5. acesta va fi cr.1 alit nlai mare cu cit co$u1 va
fi mai inalt.
In fie.6 se arati srhcma dc fifculatic a acrului Ei gazelor arderii, sub actriunca liraiului sobei si aL cosului.
In afard de inltiimca coEului, 1a reaLizara tiiajului ne-ccsar trebuie si se tin; seama de asemenea de seciiunea coFului In conformitate cu prevederile STAS 3ti07-52, dimensiunile sectiunii transvcrsale a cosului, determinate in raport cu suprafata de incilzire
a sobei. sint t]xmitoarele:

il
l:
li.

lsupralala de incilzire a

t.-,

sub

a-5,5

5,5-J.5
psle 7,5

sobei

Se4ntnea minimn

cogului

13X13
13X19
19X1e
1SXr6

InIllimea activd a cogului, considcratA de la suprafata grdtaru_

Dina la oartea lLri suoFioa,d. rabrio si lip de ,'l pulin 5,00 m
p.ni." u.iq"rur"u u'lu i raj sari"fa.Jl-r: se admi j :jliini rrai mi"i.

lui
22

dar numai pcnl rLrlli|l)ul ,1rj a1 ir(:ip(r'il{)r. 1|l faport cu lungimea

canal( 1,)r dc gar,. ,lih ir)1, ri,,ful sobr,i, lnnllitncfl o( livr'r a cosului |Iebuic sr', iic dc,r I t)1rllr 1,1-) orl mai nrar.
lLirll,iln.a ir,! li\.r r ,1,ijului (prelungirca in j,i.i r ,l)iului de la
fa(r, Il|l sl)l! i I'rLr |' utila de curalirc), adice inillin! r .l(' colctare

Fig. 6. Formtuea lirajutui sobei Si al co;!lui.

de la baza olifi.riului de cudlire pine h baza gurii canalului de

{um, trebuie si fie egaH cu 110 din in5ltimca adivi a cosului; in
cazul cind acest lucru nu este posibil, pc a{lasir"r poxliune s. va
mlxi sectiunea coEnlui, pentru a s-. asiSura un volum egal .u acela
rezullal p^n _u jndlrinFx jna i\a.
Orificiul de curilire se a$azi de .lricc'i la inaltimea de 0,80 m
dea.upra pard^c lii.
In practid, tirajul coslrlui sc vcrifjcn de sobar sau cosar fi prin
introducerea miinii in oriii{i l (lo curifire a coqului, fie prin aqezarca unei luminarri aprinsi: irl accst loc; in ambelc moduri se poate
conbola intensitaha lirajului.
23

III
COMBUSTIBIII
Capitofut

. Combustibil-ii sint materiarf prin arderea cirora se obtine cel_

dura necesara indilzidi .lIdirilo.
Pentru ca uD .rombustibit se ajtr'r un raBdamcnt bun, producind
pdn ardere o cantitate mare de .arLduld, el trebuie se c;nfne.in
compozitie cit nai mult carbon. Dc a(cci combustibilii sint maie
dale cu coniinut important de carl)ol.
Cdldura se obtinc deci pfin ar.lcr1,l (trmbustibilitor. Fenomenul
ardedi constd ir\ odd.area carbonlLLlrl (tn dicarea temDeraturii
acestuia pine h temperatura de aprind.r'o), ldice in combin;ea car_
bonului cu oeigenul dl]r aer. Carbonul c:rl(, o substanE avidd de
oxigcn, combinlndu se puternic cu acesia. n r(lorea, a.tict oxidarea
rarbonului, arc loc cu mare intensitatc, (t(r1ir.jirl{lu-se o mare cantitate de cdldurd.
In afard de carbon. combustibilii .onli| ,lL, lscmenea alte substante; unele dintre acestea cohtdbuic la a, li\ lri,ll lrdcrii, iar altele,
dimpotriver o impiedici.
C a r a c t e r i s t i c i I e combustib j lil ,, f. ttns .lintrc caracteristicile pdncipale ala combustibililor t t,. t'1tt.t.a .:o.Ioriti,:d..
Puterea calodfici a unui combustibil esli (;r,ti1,rt(,ll (l(.(.rilduri, exprimate in kilocalorii (kcal), care se dcgajiL l'fi[ llr(lqta unui kitogram din acel combusXibil. Putrea cal(n.ili ,' vlriazi dupi natura
combustibilului si crcste pe mesurd cc (rr..r, ,L{, oscmcnea cantitatea de carbon care inll5 ln compozitia cor|l)u.,til)iluhri.
Combustibilii se caracterizeazd de ascr)!.rL(,,r t,tit\ temperatura cle
aprin l,ere. U|]il combustibili se apdnd liL ,j 1,.llrln,raturi mai cobodt; (de ex. hirtia, lemnul de blad), iaf tlri rlu o Lcmperaiud de
apdnderc ridicatd (de cx- cirbunii); ]a Lrlli,rLri ,r)Drbusti6i[ sint l]e
ccsare mesuri spciale de aprinderc.
Combustibilii utilizati la incilzirea (r)rr,,t r, tiil(,f sint vaxiaii. in
raport cu starea lor fizici (combustibili !,,ti7i, ti( tri,,i, {azo$i)! cu pro_
1'enienla lor (combustibili naturali, altjti( ilti) ,.1,.
A. CombustibiI solizi. Cei.rai u'i /.lr ,, r,bu.riLiti \,,iizi Denrru
in,;1,/i" a ,lduiri ,r ci r' tF*tjlete d- t,
, LI
i.
1. Lemncle de foc. Un colrrtnsti])it solici natural ste
d" fo.. obl:ru orin exploa a p.,tufiiur. IJ, uar-.c ir.a
]"nnd
l-m uL are uriliTSri deo"eLir d" imp rJ" " ir ',,du"rfi", e. .ons,i,uir,o un mal.ria- destina, \a ori[ !f.i sLp, rioare, u.it:,dfFa tJi
penfu ardere in sobe se face numai pr.intr-o sortare ingrijitd. Acest
combustibil prezinti uncle inco.!'cnientc in ceea ce pr"ive$te apxo-

vizionarfa, transportul. spatiile necesare pentru depoziiare etc.;

de aceea, irl locul l($nolrD dc foc sht preferali alli combustibili
mai efn n,rli.
Cltriili.:arca bntrlot tl. Joc. Lmnde .le foc sc (.lasiticd astfel:
- L',nlnc d(,,sLnlLi l.arc: fag. stejar, calpcn, sal(im, ulm, Irasin,
L(

pallir.

r)rr( (l(.fscrli moale: brad, molid;

csentrd loarte moale: plop, tei, salcie, mfsli acln,

l,r' rc (lc
ir iirr.

I)ul.cfca (alorifici a lemnului de foc binc uscat v.lriaza! de la

4 ll00 h( al/kg la esente tari, pine la 3 000 kcal/kg, ]a scnle foalo moi.
'l'r'mpelatura de aprindere vadaz;. dc la 300"C la lemnul de
.senfi iare, pin5 ]a 230oC la lemnul de es.nti foarte moale.
Lemnul dc foc cu ccl mai mare mndament este {apul. care arde

,. tla,dra lu'..r -i p..dLr.- pulin jar:,? aars. "ub, l" rn,ar".e

3rd laa rFbui' .d aibn to aful mi . iar rn al,,ir"d or "e lare dc
Cel-lal e l-mne d ee n(a tar^ ard cr lla,;ra s, urra :,i orodJc
jar mulr. are rddia,.! . d.lura: r a,arp. .obcle la .ar' .e !o- uli.
'

liZa dccsle csente de ljmn trebuie sd aiba fdcar mard.

I-emnld de esenl5 moale. degi degaj! iepede cildud, aceasta inceteazi imediat ce sc termind ardaroa cu flacird; de aceea se recomandd utilizarea acestor esente in combina{ie cu csenle tari sau cu
cSrbuni. In pLu,s, datoriti uzirii rapide a sobclor de tcracote in cazul
utili2irii lemnelor de csenti moale, aceste lemne sint indicate pcitru
sobele de cdr5midS.
Lemnele de esentd foarte moale avind o elicicntd scizuti, prin
puterca calolifice reduse, se recomande utilizarea lor numai in combinalie cu cdrbuni.
IJe asem.nea, pentru a avea eficientd maximi, lemnelc dc fo.r trcbuie utilizate numai bine uscate.
2. C i. r b u n i i. Cirbunii sint combustibili solizi ce pot fi de provenienfil naturald sau artificialS.
Clrbunii naturali s-au format in dccursul timp lui, priD carbonizarea lenti a plantelor sau animalclor a.!pcri|r' .lc p:rmint, ca
llnr,are a unor fnomene nalurale. Ei sc exlfar{ (lin pimint.
Dintxe cirbunii naturali, ]a inc6lzir(.a siil).1(,r' sc utilizeazi:
huiia, lignitul, cSrbunele de piatr;r ti lufl)ll. l)utexea calodfici a
acestor c;rbuni vadaza intre 7 000 ti ;J l)l)0 l(cal,r'kg; temperatura
Ior de apdndere cste dc 3ll0 2lJ0"(i.
Dintre cdrbunii ar'lifi,.iali, lu ir!irllirra sobelor sc utilizeazi
mangalul (cirbun(,lc .1,, lorDr). ,,!sul ti brichelelc. Pr-rtcrca calorifici a accslr| sortu|i (lf ( rifl)uri lariazd intre 7 800 $i 5 000 kcal/ke.
25

Utilizarea cerbunilor la sobete de teracote prezint5 unele ne_

91nl si,]r:u/arpaJ.1di -apida a sobpur. d. eajarea d- aaze
1J.-i:!l
unr
r11r-usjtoarc s. toyi.e. i,,dr.area pcrplitor i ,"riori
ai sob. i cu
rrlar nuJ'r Lurrn .1. d-,.i1 te r,.mne \i prooui dfFr
ur,or.an.itoti
n_ad
op .anu5a, p, nrru a pr.vcn: u/area sobe or tl .a-e se ard cdrbuni
,u Duterp,,ato iIi,; marF ( J:ta. .:rburp d. piarra.,o,"y, to, a-"t"
a.esr^r soDA .h ionjt"uipci i mod .p..ial, pcnlru a avcd o
tenli_miritd ta temperaturitc inalte ce se lroauc prh ara"."a "cri_
u"""_

tor cdrbuni

_ De ascmenea se recomande ca ardcrea c:irbunilor se se faci tot_

d rLna i,,onoinati^.u L, m e^.
8.. Combrxtilili lichizi. La incitzirea sobelor, combustibilii
!F ulili: ii,.;in mi,i nd.Lrri: a.,fp. sp p,are uliii,a p:.ura. lichizi
nni, -cr p,rct tarpan. pIccpa cato-ifi,d a a..stoi corrbr^smoLo.
ibiti
,:lp dr.,ir.a 9000 l0,rru k.a. kf )i.hidr mai -rarp. A.,ci com_
ou-r.r.or1r nu .p pot uiir.,.a d ,rr .r i||ja .r. clc ard,
ret darorir:i
mdrii_lor pul-ri caloriti, e. a.-s'i ,ombu.r .,iti * u.tri,-a,;'",r-"1
aaoru\: u,-firizi r-rra,ra-a,
, c ,. p,.. tL..
.n jnousrr. . r .....,,r prodJ.p.
Drlori
;-mu,lipleror
uriti
tri
,.
uli
io. dr, p'.orrbu,tib,l per,rrr rr.at,,.r ...t..r
,r7a_.4
f,,li,.r,a1 pJLura
':-19*"".1,uotodrp.a|n.^bo
p.11_ru
a re-\ta la lpmppra,Lri' . narj

in special la incilzirca cenrlata_

C..CoDrbu\ribili gazoci. Ta-a rois :. rl:..t)ur-^ dc zr.rninrF bogar6dFga
^ratura^. p-.,...n ::,t, ;., .t. .. I,,J.
1. Gazele naLural.. A(csl(,gazc, cunoscute sub numete
de gaz melan au o pui..ro (at(n.iIi(i (lc circa g500 kcalmi. Astfel.
I m dp dal rnpta .',i\ .tn..J ,.u 2 ir kH mr e d to" u.(aLe si cu
l_l d__pa^ufa Tn,np^161s.6 .j" aprind-ri
a qa Lrlui m
Lrzut t..lclal JrLt, ln ir' .jin-, faf; o Iasr"":,;;;
urrne sau
r- iduLui. Da ori j ara',rd'elo- p. .a." r- p-c,iri. ac..r ia.
.- uri_
rr:6a,/o pp la.5 larp;:n In.d-i"iL" locala si .entrala a ,ljLlirit^r,
Prccum Si in industrie.
Ta urjli,/ar-d ga Llui .re an o- .u .n.Jtzi.,r lo.a I p.r6 bine
"ob- d. o..rl.r.li "o.,iarn. bi, n36,1,; *.,u
se utiiizeazd

"
::;;:"lli;"
L. )ploaar?a r.i-..r'.u 9r..nra, r.oui.. .r !.rr u).-emd
sLU. ob rda'o.;i ). dc.,
-1, I jri ,.\ .r rr Jor J,.io,r,L_ A.tit.
se ve lici etanleirata conducrei cl. gaz, iar inainte a" ipif"J"."l
r) \c7:: ..No.ni \ pp r.r J n i,u.i" i ur''./ar d gs:eo.-d.L,qp(:.o.L d 02) pub[rt rd Bx]etinut Csc;s
ir.i:,-l
rs":"1,:
,".lnuu,"'' ';,bi','';"..:ff_
"i'.,ri,1.","r
carrv

26

r'ii-';

'l-li;

acrisette soba timp de minimum 15 min, pdn deschidesceperi de

rea rr,iil|i focaruLui, in scopul eliminirii evcr)lualalor
pazt. l,a stingcrea foiului ;e tine dcschis! r\rr ( cduFrului circa
iio rrrirr. pentrii eliminarca complete a gazelor dirl sl)l)ii l)c asemenea
zi|ii, sc aeriseste lnc5perca respectivi, tot pentru I linrlnarea even_
iurrLflLn scaniri de eaze

tocului

A'est
:j. Calul pei.nlier ri h.l:al (ar.e r 'rl)(propan
d'
doud
$r
tmul
am''
prin
t'Fr.a
t)/'
li.h
,/ s" obtjnc
''
la
' '' dc pp
,','."r
o- s21" i"nu.rriara ti. din saTele de ' r lL
r''r' r
"t"a"J
Llinilar;a
fitpiLrluj. LL "P i\-'7i rn buralij PJl^fFa
r'ului
s:mirare
r'lor
ut
s'nr
ard'rp
dP
.ir""rr. i'l;rrrp".r".aI
.pc.ial
,
un
Qaz
r
f;l.r1lr''
,3'
i'1.d
al]r^.1
'u
fii"a
-mifu-'
-"i'-.
ce
'aLor, "p'.ifi'. orice s, Jparp J^ sa,' sc pndre idanrrlria LU'r''rLr
imetliati
mdsuri de aprisile

D. lnlocuito de combustibili. In a.taxa combustibililor cr'lnosculi'

recurge uneori Fi la alte formc de
.+aai.itnt
""
lenni- se
a Cx urma a p_ogre'ului
'le.rri
-r
jn
I ri, a dt'cpl
il
Lo'ala. rn
sd
dr
,"a/3
.or-j
er-ia
.
-le.
'rre
uLjli
"LU
qcea'
i-'
5^ aplici
e
i''a
;;;;;;-J"-;ili,'
ti" "p-"i;r;
-;; a" cionsrru,
."Ju-", ai' (aula 'oslLlLri ridi'ct al en"rciei
".;
';";;;;"",
eleitrice.
--iI".reia
s,, larJ ln s raini'al saJ la ul n'er'ari de
oelirrzi 'pr'iale ir "'opul
*"i;;; ;;"".^' I col..re ' u ajurorul u'or
fn;nlzirii ctediiilor. dar rcaliztui]e de pind acum au caracter expe-

p""l*-i;;;i;i";;
' _i-n-c.eia

rimental.
o\pitofutr

MA'IEIiIAI,E qI

Iv
AC1CESORIT

PDNTRU NXECUTA.REA SOBELOR,

A. flncile

de teracoli. PHcile de

cahie, utilizate
af,lile
--'i" arse.

la

teracoti dcnumite de asemenea

shl r)rrlcliale labdcaiir din

exccutarea sobelor,

e"";*f, o placl dc tera(rotil pr17irrlr-i in 'llcituirea ei mai multe

slraturi,
si anumc (fig. 7):
'
l,a-a
oli.ii...;" , ,
l' ,1 i'r 'nlFaga ei ; o"ir'neli- .i . r^'1
r-r'
i' brul. 'ard' erilal or:r poro
..
r
nrl
r
u
',
ni5arj
on'liltrr" cLL..l ,,'r',ri aJf'1. deoarP.e
/ira "a uii
.]ea
e'tL
denurnr'
n
' dusut pto?li'
n, ll ul.rparl al p.i,:i: 'l d
27

li?i:9

-""'"""

tului
;.:"ffH
de

cu raia poroasa, nerinisatd,

"?i#lli":?.*it'li;
a L ra
.*"':li l:,q;ffj:iT,:,:;o:i:: i:l':a,,'|a,pra,J,
a",
if.li
ridi rezistenrci *,*r*i
iii""' li"'"
l-*'ll-di.ir*
l!-pj.t".-'ii.":;iilii.,::i":?i"".'f
j,'#" r..p"
"i,t
:i:;
!r^ as"m^t pa tata p/d.,j, dp.ar(.J.
cu .a^F\L .rrdr djspu\
il";ll:
la fata err.rioara
^..,
a so-deil

:i.,!r.lr

T.?!f"i

glazurai
constituie sttratul de
-. :r p"rr, care
rr u,s.rJ
1r. a te!-i pldc;tor d" .c_
ri colorar:r 16''n;".j;ral5.
I:":3.ji^"^.1
, p4aiF fi rran"oal!_nri (d"_
ji::":l_1..
:,,
.::,,,,,:-;,,,::
,. cli , pac. (d..run]i,a s/?c/r
san srndt orh).

Iig. 7. Slraiudle

conDo_
_de

nente ale unei pt6ci

:,r.

l'-"

pr,c4; J"l;1:X"l,ili;
erazL;ri

!#i; :,1i,'i, lt,, ;::,1: ",:-^-u^:*,,-"r *

".,'r i:I'i"".i:'
,,,:' :i,"::-':T-^":-;!
.?i:;,:;:r:,'
"::, ,' , , ; |.
i;;"o,:tu"r
'il:;#lb.r:r',,'
tili;tf
;;:;i
,' , 'r''n!r' ta*a. dp"
estc mar," ,, ,",,, ,r ,tr. h,z. --. A/gtid
-idb,i
arFa bia.i or .,. . ,'; ,'ri
,"i I,i'_
,1 , s,
.:"i:"1"::';:
Aa+ste

i;

adincimi v- :-h,-

|,,,rr,,(.

(rirorire roc,,

i:"i,lr:-,:,*Tlllljll
-:t. "' ",., ,r'^r,rnt^ . u .afdl;rEristi.j
,' ;:., -\ajale,
,,,,,, t, ,,,i,,,.i,,u1.

ar_

y;i.l::"'D;;:;fi.l1f"?:,;j,i"t:,,:l"ji','i,,:111";;i:l'.".r,",
llii j,: 9i?1 f;"Hiall:;il,l;i ;-:' i;;'ii:'i"tl,li':,,ljill:J'i1'"iJil,,l;,
"","._.
I;ii.X",fJi".lt:j"i1l
i1il";i;:",":,;.,1r,ji",:
"'.,;ro" i" a."u^"r ii-p".'a-#:'""Tti;li,ll,
,*"j"ii;ii,l";"i,
:i,'i,,lllll:i$:i,fli1'fiJ.ii:

;:T,Xi#1.'

ru-irir*t,'i,i*.;i# ;

i,

ffi iitrffi f*:1r

*U;
28

l';lq,*t"*li ai;ili; ";::rli

r,u*,:,;;$x

il;r *#:*lf

j:r#

ii:ir, ;1r r:.

Produsele {asonate din argiu 9i apoi uscate se ard ]a anumite iemperaruri. obfnnrdu-* materiale lezistente, numile mateltdie cra@ice. ca.e preziDti unele insuqiri importante, sint poroase ti au multiple utilizEri. ?emperatua la .are e oblin acesie produse se Eunegte pxnct de codcere siL aeriaze
de obni lntrc 900 Si 1400oC {cu cit plaslicilalea argjlci cste mai mare, cu
atit puctul de coacere esl,e mai cobofi).
Conlinuind arderea peste punclul de .oacere, .1a icmperaturi pind ta
1600'C, se obiine xltrlJierea arlilei, adicE realizarea unui amestec de argitE
.oapt, .ll argild topitA, Ftudusul vitliJiat esle u9or, lipsit dc pori ti foarte

Pentru a cobori iemperatura de vildliere a argilei, aceasia se amestecd

u maltriala d-rur 'le Lndapr, rde er. var. I siD . , .).
In slirlil, sup.dnd p odus'l L -i .,!-n | ,onlinu6rF, l. 'pmpprururi
d. peste 1600eC, se obFre ltziLned arsilei, realiziDdu-se topirca
compleia
,

ln nature arsila se giseqte amestecatA cu diierite roci, fapt care du.e la

mai multe soriuri de arcile, ii a me:
caolinul, care .ontine cel mai mde procert de ro,eie agiloas6
pui;- culoarea caolinului curat esle albe, in ceul unor adaGuri de impu.jtati,
prezinie nuante gdlbui sau cenusii; dgi are o plasticiiate mai mica declt
arsila obiinuita, este folosit la fab.icdea produselor de ceramicd fine;
.are cons6 din argi16 arestecatd cu nisip, fiind foa e poios,
- toessul
permeabil,
Bf6rimicios si pulin plasiic; are cutoarea galben6 sau cenusie;
este o argi16 cu conlinut de piatra de var, avind cdoa.ea
cenusie sau alburie, esie s{erimicioase, moalc 9i nu este ptasiic6; esie uiilizata la fablicarea cimentulli;

luiul care const6 din arsih amestecatd cu nisip grdunlos, avind culoarea -galbene; se utilize&d 1a fabricarea cn.amizilor $i a altor mateiale ceracare este alcatuitd din argili amestecain cu praf dine.at 9i a.e
- humq
culoarea
cenusie sau vinetd; senette la confe.tionarea vaselor.
Din pun.iul de vedere al {:ompor|erii 1or la ardere, argilele se poi clasilica in mai multe crupe si anume:
arsilete fuzibile, care au lemperalura de topire relativ joasd (circa

- aceste areile lint mai putin curate, au culoarea Calbena pin6 ]a

1250'C)t
ro9ic ai siDt uiilizate ta iabricdea cnramizilor Fi a altor produse poroasei in
amestec cu arsili curatA se lolosesc la fabricarea phcilor de teracota penlru

vilriliabile (c.eu futb e), care se topesc la tehperai,uri mai

- arAil{te
(1250-1s80'C), iinrd argile curatei ele servesc la iabricarea iuburidicatc
rilor pcnlN irsldlolii, tr pla.ilor de Eresie etc, (produse tilrifiale);
rcr.a.trf., .r.c a! l.mpefai{.a dc iopne dc pesle 1580"C;
- a.gilele
acestea
sial argilele (llc nni Durc ti clf scrvcs. la l.bfi.afca porlelanului, a
laianlei eic. (produse rct'a,larc).
lvisipzl provjne din cfoziun.a fo( i1.f. sul) a.in1n.d apclor 9i a agenlilor
h raport cu mnrimea bobului, nisipirl sc .l.siln ri .siiel:
mic, cu bobui variind inr'r 0,2 J'i I mnr;
- aisip
hijlociu, al cErli bob est. d. 1 il mm;
- nisip
nisip mare, cu bobll inl.e 3 $i 7 rrn.
-Mafcrialele
cu bobul dc p.slr 7 nri|onlliiuie pietriSll, iar

bolovanji au

(lr risil), dupA nathra ro.rilor din

care proun,

lrobul de pesle 70 mm.

Exisi6 numerorsc sorluri

29

. U.Ll dirlrc nForilc d-.riitp < rpp.ior-j ps. nisiai aarla, .:rc.."_
;: ;" ";l;f" j,'lii:*l;',"":'--;vru":
iili *f :.:l-13,;:'8"'.'.;,i: :',,1",1,'' di- s.a;Lr
,:r r
Hr#i:i' iilfi "t.

"-i;;

:t*l;i

*r**i

:,:u rir*,,r;
lj*1i,, r.r;: t; i:+:! ;#:ir":"; ; sri"
'"::!
yi"""?;: ::
;a-;:i: lt;itt ir i,:"'"' 5i"" i T il' I i"i"-i fl
Un alt sori
I

de njsip e6ti 4jr,trl

:;;,lll;"1i;,:: ""'# :it'' ;"''# j;il'f:f;:T;ii:ti*j:

::"".*lt ro.l.Jr_I,.oborild
ror /,dr
r"mp""r, ,,t \ filier"" p-",,", ,i-it.r*-_ - _
I
r^ '{;1T,',T"; i.i;;'fi,'".ij:.-"::.;i '' ".'q:'d ir ra ia'p u ri.lri
od ori b. . , ir pr 5e ,i i/p..i
Il:rTl,i '"";."-i::"1
"il'i,;":
:i::'""':'""J;'f i:aJi;iit''i***? :d;:::i'ir'r"l'ta aigloa"a "li'p'li'i"ri"ii
t;.-j..r:ii;#;;'a;::i',Ji'ii'""i"1;'T"::j:,i Li'lll ii;""i:"i*,ii j"ii.iil
Itanutd se obti.c pri. afdered arailci t;
d:''': - j"'.i,i'r
i:
;'
Jeid

;'': :"'

,:#::":i:"1;.: rii. #;l:"'"":

-; ' '
:i:,:-1'";;,:","i;;",i;*"
Datorita

'-,

'1Y;:'Tll,."li"l:i":

.i. sanr.tir .(
t;"111|;i, ti,,,r'lllji",'t,,,lit,,ll'jil"iililli,j;'91\11
t ,, ., ,.
.r,,tt...,.
,ilor de
, Ad;Loa-.F .1o
,.,..i
..
..,o
"-!eJ
-i
L^o:
r"oa
ii
i: ,',''::, '1:;1,1 ,.'.i ,
''*""'ru"
'; ""1.,, ho.tarul de ars'a ur'!za| la execu,..":xT".:il,:i.l.l?:i;:,si".Ji:ff:*
caractcristi.ilor

:f"fjj;iJj1""r.iliri #fl"li:,

4no p.c

Li

o'""',3-i'

, i,i..r-

"

l" prepar."d o..

i''' Ji-::i:

" ,:' i

"q::

(upros, de cu1@e loiie;

- oxid
dc cobalt, de culoare albasrrii
- oxid
oxid de mangd, de .uloare bruna.
-.t'o,,rs, uri.izeal6 a.ojt. i:o1 ra1 I,r'ior pFr'. r f'br:
ole,i-o.
'rpa
d. ,r,-ro- Alest na."- '. se "br:,j dr
'r J dp LhiD.. "r" dupa.p.e
c^ r--! d:n DdminL 5i s. Ta in, e s d" . rl oJre "op rl l, re. pera uri
Dr. ii 300'C. apor pr odustil obtrnut se fra.iri
I 1Jrfe_j "lo'
,' J 6r''l
p:^rd;!.i apFi p_in P!aoor-"i..e ii"_F p
I rr" I'p?in;
;dF.i*F lp,o-ul " plFl"l . Da-r'.lc ref il". Tn,\Jr"
aceastA caracteristicE poarte numele de liortt.
ln industrie 3e labrici ipsos d,e .anstrtctii ri i],sas d.e modelat did ipsos
fioa.ele Dentru iabicarea placilor de trarolrl sc conle.fjoneazi
:le mo{lelat. Acesia ee culoalea atbd Fi se uiili2eazir de asemenea 1a .xftutarea Droiilelor. a o.namentelor si a placilor plclabficale de ipsos.
ipiosul de const.u.l,ii, a cnNi ruloare est. albi rcnusi sau thbuie se
utilizeaze h executarea rcn@ielilor,
a Ple.ilo. d. icracotd .omporti lazele
argilei- Din
lranspoilului
9i pregiiirea
lopaia

Pro.esul tehnotogic de labricare

pfid.ipale indicale in lig. 8.

eirraeer.a.

zi.inintele ln .are se eisesle. dgila se extraqe lic manual, cu casmaua'

qi tirndcopul, Iie mccanic, lotosjrd!_se uliraje, ca: elcavaloare, grauere
/'/n ..ca t tTstola/ 5 Pqtu-?.Gt '/

|"-"".

r'6iodradir
de.p tdbri1DL-.
'f.,.:",111;'":;
' .:","":
::' ,: :

":";;

uh /'r4 aodi onl ri,J clifr d-'mp.. itali In,.nri,".i rai n:ri d-,-r .ere
nar nr-c d- r' 20; d' 4.
"p'i ' u' o ri u' d

:Sli:J..';;"*'

'p

A?o ap.pa-!rn- mor'.rIu p-,ru,rp

.io irpbr..
q;.o-FLDU' d: a,. rorc.i .-ri, lpo-,a.,e
"r,, "obeOJi: ii mdoli: .F I iri.pali ppnr. I i o o-,r, 1 p F a! ppr, u at,/.r. i a e..:.
provrr d.n oxrdarel arr, io m,ria ro,t dr,, a,-.o,r.u orfnrr
-i
a! , oa d rer:rF, dupi nclatul din -are s! ol r'n
L,rabilrpap.::o
dere'aoasp..ri .., .rmro ,o\.,i m\ ali.-:
o! d dc plul b,.i rrgd). dp, Lto" p d"tbui" .a.sparan,a;
- ox
q qe /.4
odre a'ba,rol- ora, .;
_ or'd d.tiF,..-dp.u
poc,- Ii op, utos,c E..o", d 5- rosie:
- ox d da u an. oF , rtoa-- Batbpr.- .dir por o.ati(:

30

Irig.3. Ir.rllo r[or,rrLlli t, l|'!)1.!1i. do labfi.a.e a pla.ilor de tera.oti

erc

n5"?i"q;ii,i39l;"S,1}""il1:.*#.

:;,i,,;;:';"";Tfu

tiliJi'ii,i;*'Ti"

#.",ii"|*-i,i1

":"l;lliT#.:*:'*i'llgi?",:stj::"ffi *T##,f;l1

piolecloare (denumiid de asemena tz/zng), caie consti din

- ma.ginea
iesihrra
de 5 mm de pe pelimeirul bazei pliiii de tera.ou, p.ev6zu16 in scopul
de a impiedica, in limpul arderji, scugerea glnzurii de pc lala plecilor; ]a m@-

raJ, a.casa margne se re;

rotunjirea (denumiti de asemenea Jo;eld), cale finiscazi, {afa plicii pe

perimetrul
acesteia si are rolul de a asig!.r buna imbnLa.. i placilor ia

k;l5i,$:htri,tr*;i-:#:;li[l:;:;*$ir*[tr-;+,r:.#
;l*Ti+: :i",g;

i5#;;;furrrq":.[ii,.flilffi

*,*1:{i

*l;j.-;;j;.r,*:*':,*li, l*:,","ii,llil'":1,;,'i'i'"':.'I:"ti.:';-:il {#:

jtji'::

""""';""!*i#:"" -s:"",u," .Hfl i,';,ili;.i:" T:ff :i"fi ff ?i1,"

L! ak . ,u., , n ,r. ,o, pa .r,F ma .
.i'"1,1 :j":iilX:" ":"iJHf:^,,i-:l:t"
;:!:r;J; ;"1;
-:",;' .;;J:\ii
il,'::;
:.i,""i,:.*:::.-"".1:::t,-,j:n",.;'o:, jf::..":::::t:
;;^; ;.r;;*";,,.i. ;l;i"ir', ":Tl,rri,ii: ?"T:.
;:-;;;
j:;,:,.; "":6;;:
;."." ;:;. iJ"'";, ;'::'1i":,,,' l,l' ii;ri.; ;; ;;
";Jj ili,i i'.J'l;!1:"3:''f;
;ii:,';?,iif ":;1,,1i":jr.:,", ;"'"'"':";:;lT,
;
I
l,
*,::^'f : ii Ll lill ::?"{:

l;t

;i

""i:;:l#:.": ;d
;,;;;:l-*i;
ir'"'':;rir'i,'.';'.-li'
iil,1:",:'1X1*."'
consislenlei Decesa.e.

1' ',ri"i,f''r,o'"tr"'
':;': ;.;;;H,lit";

::1,::lir"".;";";txli,iirH"l L':lx"#ij?.91rj.,""#

"i\iirr?"1r:e:

*1t,:t;*-vtl**.it;i:q#l"'"t-:pi-{ffi

*$*t

*biffi;dd';*l:
['it{i*'lrl;T*{i#}+$fi
,:,{ri

**;::,:i:''"s*4:* *-rr,=*.r,,;ri+tlij*
32

Fjg. 0. Pn4ile unei pl6ci de ieracoial

g*{';T

lasona.ea pldcilor se poale executa manual sau mecanic.

In

cazur 160-

in tipa. slb lormi de loi subtid, iniii pasta pentru

aneoba, apoi acea pentru lra% plecii. cola.ll se lasoneazE separat .u ajuto
iu1 urei prese de mina, apoi se apli.6 cu mina pe lpaiete plicilof din
in rJl r' fason;-ii rccrl .F. .pll rr d ;i p'-!a ea pd{Fi drgiloas -. ta e
in i.'r"m,rJti ",,L8lu,qLl t'orpre+ sp4.ra
e.
Uscafoa. plAcilor- Drpe fasorare, pidcile se rase in tipafe pini
se inlircsc, (n rrrmare a cvapo.arii unei pirii a apei din.rontinui; apoi se
executi s.oalcr.r Dl:i.ilor din tipa.e, operali.are se face cu d.oscbiu g.ija.
Cu a.easli o.a7i. s( rx.(!li' vofili.a.ea ti eventuala .etusafc a pti(ilo., duii
Fatra ple.ilor sc prrqiii.iif iri v.dfr.a aplnnfii Alrzurii Dfin n.lezirea cu
o piesa de calcnrr $i (rL.ii1if,,r r onfri (u ririorrLl ur).i pcnsrle .u par fi4
Usctrea plecilor in[ri]c \. h,r' li,. irL r.r lln\, ir .are caz .antitatea
de api de tusonare a pasiei s.a{]. (lr' tr :ts-,rortir) DirLiL ta !r B%, Iie jn usce,
lodi speciale, care asiguri eliminarcr lotl,L I rr).i diu pasia dgitoasd.
Pentru a se inllttra crdpa..a plii( ilo., lr.orrsuL dc uscare trebui se s.
ndrii ranuale se

aFazA

Co urmare a uscArii, pasta arAilorsri

Cele mai bune rezultate se obinr jn .a2ll

ca.e scadeiea volumului .ste d. 6-101110.

lii-

r*ri. p.,

l.

s. (..1fa(1,i,

reducindu-si volumul.

df/tilclor.u ptastjcitate mijtocie, ta

.m, .Lre>i .jo1.i. ll'"i1. 1,,,re,

d.,r

.oliaa{io ate dn arsl. m,.: nl.,:e. tr-rrtd o reli.'-rlb maj r"..

a.pc,,or plo.rred:,,r-i
r, n,rr' pt-. i..
3

c4rca sobadui ,i coFrulni

'.

i1

.rl

,.-,.... , r. i.or D,!. ,- dp ,.d.oir \. -fl

l" . - 5. Doo' !, t . A p, o, Ou, ,o,r, , rz
r "'q
< tiouri t_
lemn, .d.bun. .tc..iouri.

i---o-:l
up
oarF l?
da rl.,:
\

meran,

120 C- .e clim|E
lfilT":fn i:i-:l:*:.:'i:
rnir.ejm; ita
".",,'*.:1T51.i'i;";lli.i ,lil:,ti:.,it
.,_ll.",ll":^i",
;,i.i.'.--'4",i,'
"'1!.t':t''i
...'.':J:',,l;'
s:-si pjardi apa .le offtjhiie.

^',:d,:,,i',
: j'lJ,l^*;ir r':;i:r"T:, i' ;L;;l':":1.i,illi'..; "" i";;;,,
l"'i'"- ' . :'; ;,.,',:' i.:,,T"1.,."j;.,::;:- "'!d;;;: ;;,i;l
(

::,..*i#iril.lll#$,',!:l;l,,,tli"'1i".."i,:flff..i* l"".['#T:i: ;:,f::]

,''"'l.l:1,';:j'j'.';i.."'.o.o'.'".'

, ,
i",j.d- 1 "" -,a,,.".,"p1
l-r"r. s- ..

^,
j,':"1""i:."-"".
i""..:J;'"'.,
' --u"
| (t,t ,.6d6,.6.'
A rFL. r'BD o.io.art nur-" din

,;i'"li'i":l?","1--;'

,.
"-i . ,. '

'

. I.a."c pt" i.o" d. rp,.

'

1 r;;

;'",

,;.:,i,r:

t,, i . O, /

t, bt- i Drc?tn ,
i ,.. f i.d Lp ,i... , uil .ir., ...,,..i !rrded.r.r.

-";,,, .

;:]r"",j,:t,';; ;il".fl:.l,.j L:;

:?.#i ji :j,;:;..;.; o LL'; .d iL ' i

:t, ,ll:

'.

r',' l:;rt j ;; il"t";,

""
.r' ir''
. .. ie
'r.'

"

sfi.Eit, in pasta penlru glazru.i jr,t,Lr 1,,.,1 r, rkt,nrli,(lc temeDea unete

,

n.l-,In.dF L 'o, J lor o .n

{lrlrprJ -t,/u rin bp.r 'i,,
oo.rp8 l. -ur i !, i, i i,
iL. r. .,t.r..,,.,
:-dd: ,11 .Du'.
,,. r ." rrJ 1.,. r

il"i., i::.'",

Tl nod,L-

l.ii Jc oD:r.e
,., it, ,irr o. ,c onJ,
, ,.t.,..., rJcpo ,J.u^d.leor
n..-.i"c
.. ,r.,.., ,.,, ,,,...!a,.11.a.o.
^a.pd g,3 , i. JF .- rd\r
t.,,,.i.r.f,J .I. ptdno ttitargt) a.pete _
,... i, r,F. te -e d\i;u,_

o. mrl: jd r . v,t.i , ..r,., bi- ui ulL . v lanr" ra butc.

jl_:pa-,,,
r'r ro ..rsp8r, . . 8 a/Ii d , o" J t, ,,t.rmw 5c ma
nur. ..- .. ru,r.
l ori rp! ili.6rz; o "1,/ . . r,...rJ,tr din a"id dp zn;,
Ao
rlzrur-.
r. - i t000.. ,. ,. 1.to".- d.b,_ o/ >i a,re oD!a a_
a.trJ
uo"'e
ri\
' L',i: 8al"rc oba. "" m;i
'b\ddi
l,;,;":L;;i,
'un'
obline alie curori, in lasrn pentru erazurd se ailausa direi!!

*.Ifilii,;.""

tiii"i,,1,,i,.i",1f,,iJi,..'3;

,r.:.: .11
"...:l:^;,i";iii,"?:":,':''""Ii::
a r.nedid a,ec,c ,-rjur.uri, s"i:prpveda strdrul de ad:oba
ra
.. rL a ie apti J cla/ur a, ob(ir.;Fd I bune re^lraLe.
"e q,ururdarpa
Pasra pen' u glcru,d .p aori.A te pr.1
bisuilLlu:
".
repr.
ip i.rF1 pd\,e:'a frra o"odL.uui nu prin p rtve-iza.p.
raTa

34

in

oa"Ld

I rr

5....r

tr

',,1,
i'

de glazuaie e.onomn .sn'

-uru d' r r''r'
,a-riri
"
onL
ooLi u.i p

L'

t*'l:j'9'

r1:
\"'ri
' de snli' l lir i pucrt Ei
tornrnau se !tr \rrrr'
i" r,'r.i l,;'',:"ii.,i'i ceia ic,'ardr'r'i:i
L :r'.E
,, udseobl ,-oP'--.; d, b11 -l a.
a"
r"r.irar,
dz.Lri
I,. r".,.- i-Lcd :r
'-d-.r',"
'.i srbstanle,
or,l I I r! I '-''1
uner
cu lriia dc EraJ, de ulei sau ..te alte
sl uri neunilorme
Penlm a se obtine un strat de glazur6 uniform, PUcile se aia/iL i I'iDlor astfel'.a directia de sctrgere a glazurii sd fie dispusa in sus La rfr/rr.^
in cupior a pfoduselor pe care s-a dpli.at gtazura, se urmare$te gtupa'f. Lol
in raporl .u.lloarea care trebuie oblinlti. ln.upto. se asazd numai lil.ri
avind culori apropiate- La fudut cuplorului se agaz5 pEcile cu culo.i rFpLrl
2. Forme 9i dimensiuni. In coniormitate clr prevederile STAS
de teracota penfu sobe se fabricd in mai mr.rlte
folnre ri dimensiuniPIdciLe (tablele) ({ig. 10) au dimensiunile de 220X240 mm Si grosimea de 14 16 mm. La sobelc dc inceLit, inaltima coLacului este
de 30-40 mm, iar 1a cele de gitit, dc 10-15 mm. Marginile se finiscaze fie cu muchie, fi,: teFite la 45" (cu Hlimea teFiturii de 8 mm),
fie rottiniite. La sobcle de getit, marginile sint numai. rotunjitc.
Coltu,rile \1:(.. 11) sint alcdtuit dintr-o placd de 220X240 lnm,
continuatl in unghi drept cr1 o jundtatc de placd (110X240 mm) Ere
se executd numai cu muchii rotunjite ii prezinta aceleaii caractexis
tice in ce pdvcste grosimea $i ineliimea colacului ca Fi placile.
Accste piese sc utilizeazd la enecutarea coliudlor sobei.
Piesele pentru socl& (fie. 12) sc fabdcd in doui forme:
1?98 58, piesele

piese laterale de soclu, cu dimensiunile dc 225 qi 445X 150 mm;

- inferioad care se monteazd pe pardoseaE are mtunjirea cu
muchia
raza de 8 mm, iar cea superioari. cu mza de 20 mm;
coltrui de soclu, constind dintr-o placd cu dincnsiunile de
245X150
mm, continuatd in unghi drept cu o placd avind dimensiunile de 135X150 mm; rotuniirea muchiilor se face la {el ca la
picsele laterale de soclu.
Cornisele (fie. 13), care s{,r monteazi ]a partca supe oare a sobei,
se fabrici de asemenea in doud forme (fig. 13):
445X
pise Iaterale de comi$6, cu dimcnsiunile de 225
- mm, avind rctunjirea muchiei infcrioare cu raza de$i8 mm.
Xl20
iar xotuniirea muchiei superioare cu raza dc 20 mm;
coltu de .orni$i, la carc o portiune are dimensiunilc
235X120
mm, iar po4iunea dispuse ln unghi drept, de 125X120
mm; mllchiile snrt rotunjite la fel ca la piesele laterale de cornigi
35

.... I

ffiffiffi
Fig. 10.

Plici

de iera.ota pentru sobel

Iig-

de

a6d1,

collrri de ieracoii pentru

o - de lncAtzi{: b - de gaiii

11.

sobe:

Fig. 12. So.tu.i de ieracoli,

b

co4 de ,oc1u.

;ffi

HFig. 13. Cornise dc tcra.oti,

d. co.niti; t, - coLl de corni;i.

piesn Lai.rari

Burlanele lLE. .t4) au Iungimjlc de t50 .i 55n mm. jar tarula esrF
rLU mm. urosrmpa peretelui psle d.. 15 mm. burtancl. .c LtiF
zeazd la racordarea sobei cu cosut de fum.
Copoc.lp \fiE. l5). uare sn urjlizeazA Ia astupar-a Eeuri'or orcva,ulF pentru curorirca sobe.r, "e tabri,.d .u ctiame rut ae rSO inm.

.
qc

Pe baza de comenzi se fabrice de asemenea piese de teracote de

te forme, carc se utilizeaz! mai ales drcpt elcmente ornamentale:
dinlre c, ec'Fa. (clF mai Ir. r vcnt. sinr aratare in (onlinuare.
Stilpi,i (Ilg. 16), care sc utitizeaze drept tementc decorative la
{ollLrrile
sub-lor: se pot fabri(a placj dc ioll prev;7uta cu srrlp sar.r
stilpi dc8ajali (separati).
PId.le penh-u J"izd (riC. I7) sp (xe.ur djn ptdcj {drepte ,i dF
.orl).J ornamenkj..are
sa a)a.d dp obi,ei la partea sus-rioari a
sube'..clcdesubtul cupolei. avind o",,bi,..i dimensiuniie ptE,ilor
Pldail? penttu briu (tig. 18) se utitjzea/a la sobete at ciiror
pre7lnta la parrea de sus a sobei o rerras..re fala dp partea model
de ios

Fig. 16. Siilpi de iemcoti:

prici de colti cu slltp; b - stlrD deg4at

Fig. 14, Bu.tan de

teracota.

@ffi

Fig. 15. Capac de teraco|a,

a acesteia; bdul (din pldci drepte $i de cott) se monteaz; Ia tocul

acestei retmgeri. Aceste pldci sint rotunjite diferit
$i pot fi simplc
sau cu otnamente.
pla.ilt ppnyu Ltaj"rn tti{. l9) s- p.t
ulilirr i to, ul unutui. ELa.
. prczinra
je"a
fafa d^ dedsupra i,"ir- 1ir,a 2LJL| mm), r, raporr cu
pe"eter. sobcr

ri

Fslp

d.

obi, Ai ofjrolrrtrt.,.

Pl:clk:u nira (fig. z0) pre,/inra adin.irufi in raport cu tala.oo"i.

^.
ylTl;:H,:l a, estor pre, i. variar:t ;n rapon , u dimensiu'lite pta. itor

Fig.

17,

Pl5ci pent.u friz6:

- rate.lri; b

de co4.

ffiR

r"i4. 10. lJlll(i pcntru briui

o_Id1e.a],;b_']eco{'

40

13epar.0,

#*'li'iJ"l;l'.";"*J:i"
""
,

T:'i1"ff

crrept e'-'mentc decoxatlvc

$i

Banchetele {fig. 22) sint utjtizate ta

:;;";;;;,

;3'*i

;il ; ;r' .:, iji;i:"""ii#I;,'ii: "": 3;,.:i6. H;

Fig. 10. Pleci penl,ru .ta.j.ri: dreapG si de

co1!.

Standardui indicat prcvede urmitoarele conditii principale peniru pldcile de teracotd:

si aibd forma regulat:i, f6I5 ronvexlleti cripdturi;
- sd aibd fete perfect plane, admltindu-se o9icurbriri dc ceL mult
1.5 mm la pldcilc de calitatea I $i de ce1 mult 3 mm la cele de calitatea II;

Ipa
vt=4)

\s/

l-ig. 21. Medatioane (doui

modele).

Fig. 22. Ban.held de te.acott,

I.ig, 20. ptEci cu niFe de djierite fo.me.

a r a r e r i 5 t i , ilp pla, ilor .l- t"fa,
ora. Tacon-.3. . _C * "prevedol.it, srAs tZe8
"'-"11,:i,".
b8. piFn te , .r"lni"" a-..i#_
.ora pcnlru sobe.sc fabri.a jn douj.atirdli:
J"
sparF. prin s'ampilare.u,,-ncat;,r"ta,abi.;, "t,, *rn".
c-;tet,
"ra
plScite de caiitatea I, cu citua 1:
- pldcile de
calitatea II, cu cifra Z;
-

pldci necorespunzatoarc. cu litera D.

pldc;le d" ca italea I nlr lr' buie sii aiba porliuni n"'mdlluire
LJ-i.i Gvenlual pina la 5 bu"..i.u diamclrul pina la 5 mm). "mal(
netopit, scurged, pete, colturi rupte; ia pEcile de calitatea II, acesle
dcl(\rtc se admit, dar in numar tmitat:
uDghitlrile trebuie si fie perfect drepte, cu abated dc cel
- 1Yo;
mult
cstc irlffzisi existcnta granulelor de var in struciura pHcilor;
- l.;Jrurr rliulr. cmall $i ang b5. 'a .i a,e'a dinlrc anq.bi li
na,,a plJ,ii lr'.,ri" ",r li rc/i"r r, ,: la ir'Fr'ar^a Lle dacp-inderF
cu briieagul ru lf(n)ui(' sii sc dcsra( ir portiuni mai mari decit 1 cm'i
phcile lr-clruic sar fi( afsc L|riform, iar la lovire cu ciocanul
- un sunct clar, I)(xl,)gil.
sA dea
Un indicio privin(l .ali1ul(tl plti(ilot cstc Ai uqurinta slefuirii,
pla:..ir'r .l .rlrlt l.uri.
Pldcite de teracot;r pf('zinlir (alaclcristici importante, care le asiguri folosirca eficicnti la cxc(:uLarea sobelor.
Ifiind confeclionatc din argili, aceasta dupd arderc, capatd im-

portantc inslr$ir'i; astfcl, accsle pldci all o rezistentd necanicd b'r,rd.

Ptacjle
_6" i"ru"ora sint insa porcrasc s
.ar-a- srazurii.
rer"re r^r a-ii.i. ,ip*i"

',.tll'l"Hl'il,''ji?l

p.i'ilifl,lf;;j1; n.'" .oti-

ardere pra' i'e a" 1e1' o1o

^f

caracreristic'e rermice aro pr6cror

ii',''"1
t

'n'u-

".t:":*'

1. Fabricarea .dremizilor. CE.emiril se fabrici djn argila

.mcstcale cu nisip qi apei pasta 4 el obtinuta se afd. in (uptoare.
Cardmida se poate confctiona fle pe (ale manuah, id (a.e caz esie denur'tA.drdh:dd de n,:r{i (sT \S 4608 55J, 1: p"
Iiindo

'rri "
.ordmida prcsoft (STAS 45?-66).
Pro.esul tehnoiogic de Iabricare a caremizilor consl:r din operatiile prinripale indicate in Jig. 23.

sn

Phci de

Ilici

Ptnci de

90

75

400-500

55

300-400

75

800

13
90

*i*,iE".tfl"i*i,-f=f u"ir*,,"g;l*,"*fi{5ir'{,:,',1-*$
ff

#::qi jx:i:?ii!{itqir&:iri:#i;i"xilrt""3",",i"}*i

:ir,,+*r;*;1td;#eJri$rfi'ffi
*ffi iliilrFj#: $.i"*:ir;i*i' *i ti.

*3t

fl$:ilii$;ii

*"f;,:'.1*ff;":u:i#i::f :T',i",X":ix':,:sil1"""r:?,Jffl#;#jl;
44

300-i100

ile

e81li alba
Plici de

s$

Fig. 23. Fazele procesului tehnologic de fabricare a .6ldmizilor.

Exiiaserea drCilei. Arcila se exlrase cu uiilaje mecanjce (exca\aloar, graife.e etc.) qi se lranspode mecdizat la fabrica. Se utilizeazd de
asemeDea argiln oisipoasa Gut), care poate coniine pina la 5rri var sub rorme
sling ulterior,
de pral Este interzisA existenla granlletor de
cauziDd detiorarea ceremizilor zidiie in pereti sau in sobc,

Prepararea pastei. Din dgila sfa.inarn bine.u malaxoare se

p.epda pasta, adnueindu-se n:sip ii apa iD.anlititritc slabilile ionform dozajutui. Pasta se amste.i cu laminorul .u vaiJud.
nasonaiea .drdmizilo.. PasLa sc rrazn fic in tipale, fie se lasoneazn pe cale mecanici. cu ajlLlo.ll p.es.l.. ri .l lili.felo..
Us care a . nri m i zi I o r (lr-!rimizil,. iasonale sint t.dsporiatc in
us.liiorii, care poi Ji sub lofnri (lf -rot,rorr( a(op..ile sau sub formd de uscelorii spe.ial. DrevaiTrie , rL frm(r. dc Lrs(rLrc.
f.1..cI ( if:rnriTilor
rlrsl.ri tuzi a pro.csului telDologic, deosebit
dc impoflrIlri, s| d(slir)rrr li. iri r !Dtoa.. de cimp, fie ln cuptoare de
.onslrvJi. sp{r'irr,i (l{ fx. ('rDlorrl .ifiular). Arderea c6rAmizilo. se tace la
o 1mp.ratrurl dri too I 000"c
45

Cadmizile rezisG la temperaturi dc circa 1000oC;

r***l#*r;*r*nrn*+[$T#,rffi

tenti buni la

eLe

au o rezis-

Eocud termice.
Cdrdmizile sc utilizeazd atil la executarea sobelor.(lo zid,

cit Ei ta
cole de teracote; la ultimelc, irentru executarea postarneLrtului, a
cenusarolui, a retragerii sobei 1a peretc ii chiar la calpt \jilea focarului sobclor mad. Pe $antier ciremnilc sc depozit.azar in sti\e. Ele
trebuic protcjate de intempe i qi sd fic minuite cu griji, dooarece la
re.iutarea sobelor', ulilizarea cirdmizilor cu defectc este irlterzisd.
C. Cddmi?ile s{btiri pentlu sobe. Cir;mizile subtiri constituie
sodimente d., (.ir;midd de min; carc se produc cu dimemiunitc rlc ,. .
140X280 mm, in grosimi de 20 sau dc 40 mm. Utilizindu-sc 1a exc- j..
cutarea rnor lu.rdri de completare a sobcLor de tlracoti sau de zid. I
dozarca pastci utilizatc pentru conieclionarea acestor cir:'rmizi
trebuic si se urmdreasc5 obtinerea unor caracteristici asemdndLoare
celor ale plicilor de teracoti sau alc cirdmizilor din care sc executd

la
t.jg.

DirlJjsiirj jtr
^:4.
letrtof
r(i,,|,ir /, t)| rj,,:

l,;,'t;"j"i.,,i;iti'lr',llli,,;,,,1,,
3.

Ca

*:*::*

raLtcri! i

1;ll'

r ,. i

1,,,:r1,ii.

-n-i

:'::'';'i'"; i;l'#";' :; " ::'^;':9'l;;$ii

n., utiioill,i, "'-'

resula, retele piane si netede, iar

muchiite

*n,," .,
:.:'::' J; i;,:.1 ;d:
1,",,:o:;i'i,.,:""
" ";.:",;
-- 'i J L aibd paro/iiare ma;*.":deoarF
"il:::e ab"orb o.d'ltirar.
,r.
,

ce.: re arc drept rezuuar pro

:::p:r
pn f Fr re so bci : *..,.'p"-", il'"
F

-_

si

rnare

1i i"".'r"::i:i,,,..".,r:,

aiba . urtoarea rosip in,hisa:

cods{mul de cirimizi necesar la executarea sobelor

te teracolS

f ll.. :? "iii:
-

'"'r*1T ::";* JiT'::.:::lr;r?15jli;:::i:?j:;

uton

fetele aspre, rasi"J p.-mii,ri urme

colorate usor in
,*i:T.:,]" c-onslirlie un mareriat j-.zjc,eni ta ,ompresiune
." ue au o conductivitate
si ta
tuL.
termici rp,l
#l}.'i'ii"'H.'J"::
'",":::i,iil:
f;f;".il.T1f y ":;1,

.ourr. "u

;;;"

In cazul sobelor de teracolS, cdptu$ilca plicilor ca ;i complerarca

sp"ljilor,.r. rr-.. la.ii c. -to.a p a .u,i,r.m.id 20 rm g"osime. P.retii care separi canalclc de fum se executS, la sobele mici,
din cadmizi de 20 mm, iar la sobele mari, din dilimizi de 40 mm.
. rrini/i ) rbri i. De r\-menFr, din a.c.t
Fo. arLrl \- ,;pl
ma -riat sp , re, Lr" bot1it".
La sobelc 9i cuptoarele de zicl;rie, exccutarea cdptuletilor, ca qi
a boltilor, se face in unelc cazuri din cdremizi subtid.
Consumul de cdrimizi necesar la enecutarea sobelor de teracot5,
se di in tabelul 8.
TaLelul 8

;:1ffi

Sob6

1r0
Soho

nici

(pinn

b u0

ii 190 plici)
'.rri ( rslc 100

(ili,rirxi (r'sto 130 t)lii.i)

1,10

0,50

0,20

t,ito

0,?0

0,60

1,50
1,00

0,70

030
050

1,00

46
47

,i
{

""""'"".""ff

::

';51ii'',";::'?J" j",,:$,

:lr#iiii:

i:T[l,"i,

.E?:,:'.'H:;fi

i*,'*-::t+'.4+*hi,,,6
;iii "f.fi

ll"iii""3#f ':i,:,f lTi":::'j,ffJi;

.i:#

H.",t"l?:,"ti';i,i,:

nry;g*pir' $#

ffi ".i,#i,f ?ih:ll i";."n:;, "ii:i:rff ";

- ciremizi nomale, de tipurile N1-N1a, cu dimensiuni variind

intrr'230-350 $i 114 250 mm Si erosimi de 32.,-100 mrn;
pene lungi, de tipurile PL1-PIar, cu dimcnsiuni variind intre
114-250
mm $i 230-350 mm $i grosimi, la part.a superioarE de
65-73 mm, iar la padea infedoare d 35-62 mm; a(i,sre cdrdmizi
au forma de pan6 dispusi pe vefticaLd:

penc scurtc, de tipurile pS1 psro, cu climcnsiunile variind

intre_^230-350
Si 114-150 mm Ei grosimi, ta partea superioard de
65-73 mm, iar la partea inferioara dc 35-57 mm: accste cir;mizi
art forma d- pana dispu.i pe ori/ontaia.
Se fabrica de asemenea cErdmizi refractarc de samoti {STAS
136-54) Si produse retuactare silic5 (STAS 135-66).
Datodti caracteristicilor pe care lc prezinte, (edmizile refractarc
se utilizeaze h executarea loaarelox sobelof cii mare debit caloric.
a cuptoarclor speciate etc. Culoarea acdsior c5radizi elte patbenxaurie. El..lrebuh sa i.rdeplin.as.a ,w.d,(ii F dts .aLitate ,.r r ., p..

. E. Mofiarul de argih. Acest mortar se pxepare din argiti, nisip $i ap;, amestecate in cantitdlile stabilite p n dozaj $i se foloseite
la zidfuea plicilor de tcracotd sau a cddmizilor la s;bArgila avind proprietatea de tiant Fi fiind utjiizaie sub formd de
pasti, dup; intirir permite legarea materialelor puse in opcd (pHci
de telacot: si dlemizi).
Spre dao"ebira de aili lianti. ar6ila isi mentine .ara.t-rj.ti.ite
do llanl .hjar in.a/dJ in ;lzidi la tempFraruri ridi,a,. (J00 400"C).
Dp an. a. n,r'ar'Jl de argila.srp.inguru,rroftar lLrli,,a la, yF,ulaiFa sobolur dp Iera.oli ri dp,/id.
.Nisipul $i apa care intre in componcnla mortarrilui de argild
t.ob{ie
si indplineasci .erintelc indicate anterior (v. cap. IV, A).
Utilizarea moltaruld de argili se face in conformitata cu pre\ed.rile STAS 5583 57.
Prepamrea acestui moftar se descrie in capitoluruIl.
F. CimEntul. Cimnhil este un liant care se tabricd dintr-un

Fig. :5, Sorrihentete de prcdusc .efra.tare

d c.ranidi normar! l

r ,isla.la

.u

.timensiunite tor:

lerlpFrd'LUj foar p :nair. (D.st,. I b8n"r-t. d"p o mar^

re_
/rsl-n15 n..anr.i :i..la .,, u|"j tprr-i, - ji pr. ?in
d
md..
pulFrc
d.
acumukre si de radiatie a .;tdu i.
^
.ontorrnitaj
tn
.u prev.deitp STAS IJ'.66, se fabri.a L]]nitoa_
- sortimente dc produse
rele
xeftaciare normatc (fig. 25):
48

1r

amcstec dc mamd argiloasi qi argild, ars in cuptoarc speciale in

jurul temperaturii de 1 400"C $i apoi micinat foarte {in.
Cimentul consta dintr-un praf de ciuloare cenuqie, din carc, pdn
amestecarea cu nisip, pietris si apd, se obtine o past6 ptastic5, care
sp intireste si ,ap; I o rFlislenl; rrrr".
Se fabricd numeroase soduri de ciment. dintre care cele mai utiliz..tl( slnt: cimentul portland (STAS 388-49) si cimentul metallLrgic
rjl'As t202-02).
lIr,|l.r1fu(1ii, ( imcniul se ul.ilizcaz:l pe scari foartc larai. La
L, ,r ', :r.rr ,Lir
!"a,i,;rn. ir r p.eparar-a n,:a-u.
49

p-nrru , xe, ul-ar, d

, a :i la I onrp.lionarea b.ro
l-ll, i",:".
"9!"1"..
rrurul
pen'ru e\e.u,area lutdaliiLor
pen,ru sobc,
dc argild destinat execut6rii sobelor, se adaugd une_
^_,11 T:-t111"1
G. Varul. Un alL lianr rs(e varuJ (STAS t46-61). Din Diarra de
var
din pjmint-si ar:d in (uproar. la lempFrrlura
r uuu^e\lrasa
r..s. ool'ne oot butgdr (\ar npstin.)- A(.e(,a !6 a.ne\lLle..ar, ir,.ua
apa, oDtlnrndu-\e dr s/irs, \rb forma de ldpre dp Dar, carc, prin
c\apurarca-parliale a appi
marirea concisr..rtFi, s tran.forma in
Dar.pa<to. De as.melrea .c "i
li\rcazi si Dar md.ina1,
in,r.buin{bri I umeroa<e ta tuffd-iLe oc consLru, {ii! ser
.,--Yilrl :r"pararca
mnrrar.tor dcsrinare e\-curarii ridariiror si ren

cld'nP (1g.26).
Djn srr.nA aramila.c.onle.{ionPa.; ogrojP 'au ce
mi'i
m^nr4a/; pe
(icsLina,e lar;-ii pl5.ilo- de 'ra.nta. ASrat']c
gauri e\'in
firra/i
ma.i
iar,.1'
, lacii a doi5 pltc; dlarLral
"P
pHcilor.
colacii
.utate ln
r,a execularea sobelor de zid se ut izeazi sirrni. neagrd; aceasta
sirma e"i" -oate, putindu_se indoi si resuci cu u$urintd' in scopul

r::=11
U

:l;:,,i3"-

La executarca sobelor se utilizeazi var la prcpararea mortarului

De asemenea' sobere de zid se

3il*t:iT}l3f""ll:i:"n',i:Yl".

Colorantii. Cotorantii sint produse de odgine variatl (veEe_

. ,,H.ani"nala.
1ali,.
minerar.). .a-^
"erie". ta obljnere; air"rireioi ,urJri.
r-l
arara
o\t,/iIof
mp,ali.i
crre spr\es. la prepararea slazurii
,
tv. cap. l.v. A). .n nod

obisnuir,^ mai urit;,,eal; urnraLorii

"oioranri:
alb rlp 7ir.. atb de ritan. dr culoarp atb5i
- n:gru
de ium (sTAs 101-b6), negru de oasc;
-pLunb rsTAs 12e 60). ro>u u" rrg]i,"ra;
:iiix dFul'ramarin.
- alDaJlru
alba.,ru d,.prJ"ia:
- galbFr d-- rom (STAS Z4dBJ.l). o,.ru gatben:
.v.r.l^ J s, na. pamin' d,, umbr:J. dp ,.utoar. , e-u)ic.

. Colorantii se tiweazi sub iormd de praf foarte iln. La executarea

:::: :" :iJ::;: ;Tl$1::jiiJ, Jliii

prepara .u
(nu
ap;

:t ;:*ti;mJ*iii"*llr

.u ulei). prin .omoinarea a cloi

.evoi.

.oiorantr sa ob(rn allF .utori sau nuanle. dupd

,","?";:":t"$"T#:","i
L Sirrna.

# ;::,:jff lo$;ffi n;,siidldu'a $i se aibs

Sirana este

un Drodus ll

u conrinu, mi" de , arbon. ,, ';F':;ui,b"i'#t.il,l.,lJXq::f

rara. rn i onlormita,, cu prevederj.e STAS 899_60.
( u aju'orul sjrmci sp efcctueaTa legarea pl;, itor de lera.otii
sau
a (ara]1}/ltor. ta onslruirea sobeior: jn acFst ra7 se ulilizFaze
sirma
'
or, ,uLLi

:;',Ji'J;.i:li, "ii",:iTi,::^:ll,i'?r:fl ,f jji'*xa,"l"J'::'l;ll

;ffi ;;,5I"J Ji#f 'frff ", :I?''i:iik

50

i,iliii:1.!"" t" ix%,;,"1

a
b

Fig.26, Agrale din silme aiamita:

Iepddi rinalufilor de cdramizi care alcetuiesc soba, pe mdsua zidirii
aristeia: de oblcei se utilizeazl sinnd au diametrele de 0,80, 1,00 Ei
1,50 mm.

Sirma se livreazd si se clepoziteaz5 sub formi de colaci

J. Accesorii pentru sobe. ln scopul ur,ei bune funcriondri a sobelor, la acestei se monteaza diferite acacsorii metalice'
lJsa Dpntru focar (STAS 3585 66), (onfo'lionara din lonre li\r'ndu-se f;; r.slefujro, Iip sletujLa. tip nichelal4 sau croma er <' fabrita

tt't

A. la care usa proprju-zise e'te simpLd sau tlelurlai

Lrsi tio B. ru uta pr"piitt /jsA dublata de o Pla'a de Snchidere
, u r'artirri penrru .ir_ula(ia aerului :i da o pla'e
din ionri pievazura
d:n azbe"l:
'oroLectoari
u$i tip C, Ia care u$a propriu_zisd conste dintr-o place deco- din f;nte qlefuite Fi apoi nichelate sau cromat6; placa decomtivi
rativi este de asemenea ciublirte de placa de inchidere' cu circulatje
(1,.a(r. Drc.um c: dF placa proiccloare din aTbeqt.
t:.ii- rip A si lip B au dimensiunilc de 215/ 235 mm (-espe'li\
:J2i i275 mff dimensiunil" rumei) U$i . lip C la 'are pla'd decofrlivi arcpcri $i rama, au dimensiunile de 255X2?5 mm.
It'r|l pcirtru Iocar sc compune din unrldtoarele piese: uFa propriu2i..,. ,rui lll r)il, rip n 5i tlp C esle dub]aLi dF pla.a de inchid' re:
rurnu, .',lltrr'1, ,1" fixBra: !reiarul protF.lor' prevezut cu gdur'

"irrr,,o

5l

ti||l ||l
-ilNfi{

l
]l

[|0|| tffill
Eig, 28, Grdtar protector la uqa Peniru lbca'

Fig. 2?, Usi pentru tocar:

".:,"?'":.a,ti,

:'

ili;i3"i,i;il;:l:1' I --,i1**, j";,".J1n".

l ir, 2t, lr( lrizrlof ( | t!ner:

1' . nr'r.r drr porlelat

{tig 28) ri monlar ,n spai le q:i, d.scni,,rnou se separa rla u:ile

rip s si tip-C. in lo.ul gldrarLtui se prFvpde o ptaca
r;rol" .,,rfp;in

azbe\l): lnchiziiocul ,u n|ar (fig.29),,onf^.i-o ar din jonLd rla

Lqile iro A) sau dir po reldn sa I nateriat p acLic lermorp-i.Le;l
(la uEile tip B ti tip C).
P, bazb dc.om;-4i spp ialp se por fab.ica si alL. iDuri
usi
ppnrru lo.arp (fig. 3n). La sobcle dF zid lara celu ar ." p"L de
mon,a
uFi pentru focar prevazute cu geuri reglabile, care ;sigurd activarea

uso pentru ..enu,ar (STAS 3585-Lj6) (tig. Jt) e. e .onf-,

. a.anF"-a
\io,a j
de
din Io'lri. purrnd Ii ne..ruirt. itetuira, ni, h-lara
.au
.rumala: ca lirc,aT; .u drrnen.iunit, dp 251 <I00 nm (rpspFcti\
255X140 mm
dimcnsiunile ramci).

..

:io

,65
\gv
3
C

Fig.30. Usi pe.rN tocar, nestan.tardiar.;

a' F '1''n |'| ,''':'

i:''t

id arn ',,r rrci ,ioui(A.n:i (l

.-l
-,
". .orpun din L 'nj'oa-arp pi." : u: a p.npfiu "i, r.ma .i .n .r,.

'l

Ld,u,el-.sub. sp, iatp .c po mo'lrd garniruri ornamFnralp at ji

" pent'u rocar 'j p- rru Fn-carrixare'a a'eea<j ram;

Grdtsrul (fie. 35), care se monteaz[ la vatra focarului, este confectionai de obicei din fontt; la sobe speciale sau la cuptoare se uti-

Usa pcntru nis" {lig. 331 F.rp t^t. - a la

niser se oor
"aolo, cll poi
rrc'lra u)r de , omand; so. .ia .. d^ obicei p. rforare.
are
ti r jch"_

I)imcnsiunile grehrelor se aleg in funclie dc mirimea focarului

de
combustibilul utilizat (tabelul 9).
Si

iiili fi,. "

rare! ardmrle sau bronzafc

'l'.beItrl I
Dinensiunile grdtarelor pent.u locaro

ruru
Fig. 32. carnir.u.i

ornamentali alLirLui
,a din usi pcnh.u Io,

llg. illl.

LIisi penlru

r00xr40x5

njti.

100x280xr5
100x300x10

Utila. cle curdlbe ltie..}4) este de di{edte forme

.la coquri;
ii
este de dimcnsiuni reduse
se
Si

se monteaTi
inchide ermetic.

Regutatorul de tiraj salr fuberul (fig. 36) poate li conleclionai

din tabli sau din fonti $i se poatc minui fie pdn alunecare intr-o
ramd, fie prin rotire cu ajutorul unui miner. Aceste regulatoarc se

iltN
Fig 34 trfile de cujtirc.
56

I'ig.

35.

rililil

Gdtar de lonta.

Iig,

36,

l'orme de regulaioa.c (indr1?Lilosfc) de liraj,

construiesc astiel incit si nu irlchi(l:l complct drumul gazelor ars,

sprc a nu se produ.re accj(l('rri.c prin asfixic cu o:{id de carbon, in
cazul manevrd i lor de citrc ne$tiutod, inainte de arderea com

pletd a combuslibilului (v. lig.

118).
57

, '!r9ll,,!.*
i;,"%f

Dentilatip,s- u itizeaza Ia unFle riouri de sobe; .t

^"1"
monlpaz; r 1 irr. riorul sooei. a"ieu"ind cir, ulaiia a..ru-

Cruto,ttl de c.ntiloti" f';.37) d.n m. a ni.lrptat sau alam I se

monlea/a la.dpFr^lF tubu ilor dc \-. tia\ie sau tU;illfilp dc \prti_
latie previzute la unele sobe.

Caz&nul pentu dpA. caldd, folosit de obicei La sobelc de getit, esie

ale aliverse tipuri Si mirimi (Jig. 39), con{eclionat din table ino\idabil5 sau de zinc.
K. Materiale lezistente la foc. Aceste materialo au drept scop si

izoleze elemcnte de constructje cxpuse pericolului de incendiu din

cauza sobci sari a cosului de fum.
AzbestuL este un material care sc livreazd in foi sl care nu arde.
Cu azbest se cdptuqesc u$iLe pentru locar $i se izoleaza elementcle
de lemn care vin in conlact cu soba san cu coluL de fum,
Addueindu-sc fire de azbest in modarul pentru exccularea ten
cuieliior aplicate 1a sobele de zid, rezistenta acestor tencuieli creftc
Pisld imbibati cu mortar de argild se utiti^azI in acelaii scop ca
deqi est mai putin rezislenfi la foc
azbstul,
$i

Ca9itolul

Fig. t7. Gr;fa.c de vertilati,

Utit1.d:

, \enliaL:..1.,cp.L,
'^entilalie
de
vcnlralr-.

Fig. 38, Cuptor de

l,

r'r

,ufi,o t.

UNELTE qI DISPOZITIVtr
PENTRU E'XECUTAN,EA SOBELOR

lab1d.

in locul gfitarului
...r,Lita(rc ,d.r td g'aurite de

s\: f(,tosctlc ta Lrncl. sotrc,

A. Unelte de trasat. La executarea tras5rii $i a m;suretorilor'

in timpul lucrului se utilizeaza difcrite dispozitive. Metrul
Ei rigla pentru mdsurat pIici. In afara
-metrului se foloseqte
riela pentru misurat pleci (fie. 40). Cr1 aju
torul cursorilol mctalici prev5zuti pe cele doui fete ahturate gradat' ale liglci, se misoari dimcnsiunile pldcilor Fi a celorlalte piese
de lcracoti. Tolodati, stabiLindu se cu ajutorul cursorului climnsiunea neccsard, se poaic exccuia tiicrca pldcilor.
ncesare

Coltarele.

Trasarea unghiului drept (90') se xecut[ cu un

col-tar (echcr, vinclu, gbiunie) confeclionat din metal sau din 1emn.
Trasarca unghiului de 135" (eherung), necesari, de exemplui la

aig.

39_

Ca2anc dc

api de diterite tipu.i g mirimi.

Ptirc.,.tc folocid ta.LbctpopgJ ir.L. p,rin I r,ra{STAS J4S5_D5)

. ar._
\ar:abil .: ir irFdi" J m..n.l| ni - cr r d^ 400X
:t-dirnpnsluni
792a)0

mobi ri alr o ram:

l\ Plirele "in pre\./u pti , i.
(STAS 400b 66). de.li ,a d .non.er.i^.J.,.r,:uf:
Cuptol'ul este de ascmenea fotosit ta sobele de gxtit; cste confeclionat din tabii de otel ei esta prevlzut cu inihidcre ermeticd
(lis.38).

5B

.recutarea sobolor in cinci coLtdi, so face cu un ()Ltar la 135"

(fie. 41, a).
Verificarca si tiierca in unghi drcpl a plnfilor de tcracotS, ca Ei
verilicarea unghiurilor drepte 1a ex({ularca lu(ririlor de monLare,
in cele trei plane alc felelor sohci. s( cft'.tucazi cu ajutorul collan Iui cu talpd (fig.41,b).
TIasorul. In.azul if .lr( ,slc nocesar:i t.iierea plicilor dc
teracotd. insemnarea pe plar( i a lirliilor' (lc idierc se {acr cu un trasor
(fig.42). Accsta.stc (onil.cliNral din tabli de a.luminiu do 1mm
E{r'osimc ti pclmirc rgirierea linici de tiiere pe glazura placii.
59

Nivela 0 olobocui). Stabilirea poziliei odzontale sau verticale a muchiilor si fetelor sobelor, in timpul executidi acestora,
se e{cctueazi eu ajutorul nivelei (bolobocului), confeclionati din
lemn (fig- 43,4) sau din metal (Iig 43,b) Nivela este prevdzuta la
capetr ti la mijloc cu tubud de sticH umplute cu lichid, in care se
(::

Fig, 43. Nivelc:

llrt .lr.

Fig. 10. Rigln peatuu masurat pllcj.

Colia.e:

;_

t00

/20 -)

Fig. 42. Tmsor

de

afH o buLe de acr. Nivela cste a;ezatd in pozilie orizontald sau vcrticali, cind bula de aer se aFazi exact intre reperele de pc tuburi'
Firul cu plumb (cumpdna). Poziiia verticah a r]1uchii1or ii a feletor s;bei se controleazd de asemenea cu ajutorul flruhd
de plumb (fig. 44).
Dreptarul. Cu ajutorul dreptarului se controleaTi dacd mu.hiilc sobei sint drepte 9i fIe1c ei perlect plane DrcplaruL sc confcgrosime' bine uscate,
lioneazii cu mare grij5, din scinduri de 2 5 cm
;i are lungimca de 0,80-1,20 m.
B. Unelte qi dispozitive de cxctulic. La executarea sobelor de
temcotd sint utilizate unclre li (lispozilivc va ate, ln raport cu operatiile ole lucru.

\rasc ponllrr prcPatarca mortarului.

Prepararea

moflrrului, ca $i iDDruirfoa prealabili a argilei in vederea prIxrdrii

nn)rLafulLri. sc I xd ulii in liglx anc (1a lu(firi mici) sau in butoaie sall

culii cr] capacitatea dc circa 100 l, confectionate din lemn sau din
(la lucriri mari de mai multe sobe)
Platforme de mortar, Mortarul se prepari ale asemenea
pF plarlor-n- dp no-la.. clr din- siunile.Lnente de 1.20x1.50 m_
conte.(ionaLc dir c.inourj $i morratF p- pamin .
tabLe

de prepararp a mor,arului.
.ourgarrLoc
."1."r'_"
de argiu se execuiS I
.au
a maiul d" lpm,

Cutitul sobarului (fig. 46). Acesta cste un dispozitiv utilizat la prelucrarea plAcilor (lnlitu.rarea marginii de protectie, t5ierea
Ia dimensiuni); el conste dintr-o lami de otel dur de 1 mm grosime,
cdlit si flexibil, avind o latffe bine asculitn Ei ;1efuitd, astfel Incit
sE se evite $tirbira plicii $i detedoraiea glazudi.

sfticrmar a

.Lr loDcrr- care

Fig. 44. irir cu prumb (cmpanA).

Fig, 45. Lopa de lemn.

Fig.

.16.

Cuiirul

soba

!ig.,17.

Clest1c so-

Cleqtele sobarului (Iig. 47). Acest cleite este prevxzut cu

adincitura la 1ocul de imbinare a bratelor, servind la t5ierea Fi faFig. 48. Dornuri:
4 - c{ scliune Deimia;

sp ulili,,eaze Ia ameste, arca morLarului. Lopata de lenn itF.. 4S\.

pre\d7ute ,Lr dinii, permi,. alit stanmarca buledritof de arpiid. cit
si prepararea. mortarlrlui. asigurjnd fapjdi.al,pa iu.rutui $i ob;iinerea
unur mortar orne DteDarat.
lnainte de preparaiea mofiafului, argila sfefimati sc cerne printr-un cA1r, constind dintr-o phse de sirm5 cu ochiuri mai mari de
I mm, montat5 pe o ram6 de lenm. Cemerea nisipului care se adaugd
Ia mortar se executE cu ajutorul unei sil cu ocLi ri mai mici deciit
1mm.
62

Fic 49. Piatli d! tLfur.

sonarea pldcilor de teracote, ca Si a cdremizilor pntru sobe; tot cu
ajutorul acestui cle$te se executi risucirea ii tiicrca sifirrei, la montarea pl[cilor.
Dornul Pentru tiierca pllcilor ii exccutarea glurilor se lolosesc dornud dife ie (fig. 4ll), conlcclionate dintr-o bar5 de otel cu
diametrul de 1 cm ni lungimca de circa 15 cm; dornu le au seqiuni
va atc, carc pormit cx('cularea giurilor de dilerite forme $i merimi.
c

63

Piatra dc $lefuit

(fig.49). Accasta estc confeclionatd din

Ztdirea cxremizilor $i cioplirea acestora se executd cu crocond

scop
1tig. 54), car are gieutatea clc circa 1 kg ln aceiasi
51)'
(v.
fig.
cs
oarJ
se utilizeiide asemenea cioconul

este utilizatd ]a $lefuirea pldcilor, ln v

derea montirii acestora. In cazul uzirii, indreptarea pietrci de slefuit
se face pdn frccarea ei cu mi$Ari cirulare pe o labld pe care se punc
pilituiS de olcl. Pietrcle subtiri sau cele spaxtc se pot lipi cu adcziv
pe o plac5 de teracoti sau pe o scinduld netcda.

siiical sau din carborund

{i

,ia*iiii

Fie. 51. Ciocan cu virl,

Ciocanui sobarului

pinn

(IiS. 50). Accst ciocan are greutatea

g $i cu cl se cxecutd montarea plicilor in pozitia 1or defiacest ciocan estc utilizat de asemenea Ia $ierea pldcitor de

l.ig. 53. Pelle pentd fini-

1a 250

nitivi:

Ciocanul cu virf (fig. 51). Acest ciocan are forma unui

tirnacop Si cintare$te de asemenea pine h 250 g. Partea lui cu tdif
s. utilizeazt la

tdicrea $i potrivirea pldcitor sau a ceremizilor, iar

utilizat pentru dcmontarea sobelor.
Bu r e t e I e. In timpul montddi pldcilor de teracote, acestea se
ude cu ajutorul unui burete. Cu buretele infeiurat in cirpi sc exccuta netezirea mortarului lipit in inl,criorul sobei. Tot cu butelc se

virful

salea sobelor,

Cu aiutorut mistriei (tig.55) se poate executa intinderea morta_

cerd-mizilo!, precum Fi incircarea mortarului
la tencuirea sobelor.

rd; in'timpul zididi

este

spau soba la fata exterioari.

Pensula (fig. 52). Ea cste utilizate h chituirea $i finisarea
rostudlor dintre plicile de teraco, la fata exterioad a sobei.
Peria (fig. 53). Cudtirea sobei, dupi finisarea r6sturilor, sc
face cu o perie carc trebuie se fie aspri, Iiind confeclionate din per
dc porc sau iar.be de mare.

Alte unelte $i dispozitive

d.e

executie.

La

exe

cutarea sobelor de zid se intrcbuinlead dc asemenea uneLe unclte Si

dispozitive pe care le foloseFte zidarul.
64

fi8,
t - cdb'

54. Cio.anul zi-

darului

sobaNrui

cotdrur!.

Fig. 55, Mist e

Tot la tencuirea sobelor s utilizeazi

119""^:.gir

,,r.i

,,.-

c.\ ," ",:,:I:i':,':"1')q;#';::[lT.

a.cm'n"a cu drip"a

::1,::;i;iJff l:";it""..;;,:i- ''"

de

11;g 14.

,",1,"::Tdiii:i*"T:Tjiti'"; t'-ot

Fig. 56, Ilahala,

ruc{rrui este utilizar un

Fig. 57.

din

coamS de cal, matriale la carc funinginea nu aderi, ceea cp

asigure curitiretr rapidd ii buni a funinginci; ca s utilizeaze de asemenca la curtr'lirra co$urili)r.
Curlfirea soL]or se poatc execuLa de ascmerl.a cu ajutorul lingurii de cwarlat (fig. 59), .onfeclionali din tablii qi previzuti cu
miner. Lingura se inlrodr-1ce pe la partea supcrloara a sobei, dupi ce
s-a dcmorrtat cupola acestcia.
D. tlnlic ti dispezilive ale transport. Peirtru efctuarea transporturilor neces.rc in timpul lucrului, sobarul utllizeazi gdle&ta, roaba,
tatgd penk'u martar Ej. scripetele.

Driqcd.

linisarca

sobr,lor de zid sc face.cu o m.dtuncd, sali en

. Oinyi?lt""u Ut
si di\pozitivc dc intrclincrc. E\ecul.,rea tu!,;ritor de
. C. Unehe
a sol_ror ne"..;r ., rr.r.zrrrla , a:r. .i" i_.r,_
,i,iip")itii!
l?1lll[."

CdpltalL! VI

ORGANIZAITEII LUCRARILOR DE EXECUTII:

9I DE INTII,ETINEIiE A SONELOB

A. Structun p(ocesului ile conslruclii. ln scopul organizlrii

giinli{icc a rnlLncii sale, sobaruL trcbuie s5 cunoasci st.uctura prode cun"rrL, lii. , .alru .a ura sint .up"rns- )i lu rarita de
'.sulJi
executie Si de intretincr.e a sobelor.
Prin proces de constructii se inlelege totalitatea lucrddlor care
c ciectueazd pe Sanlicr
de construclii. se divide
$r mrlcarl oe rucru.

in scopul realizarii unci constructii. pmcesul

in: procese de lucru, operalii, faze de lucru

Lucrnrilc de diferite specialitdti care se execut; in wedcrea realiconstNctiei constitric procese d.e lucru. Ifc exemplu, er.ec,rtarea
sobelor de telacotdr executarea sobelor de zid etc. sint procese de

dfii
Fis. 58. Perie de curAFr
curaFr sobe.
sooe,

FiC,c

Sg.llinCurn de

_- Cu.ajulorui, cio.a|ulLli cu virf, al darnului ,i al ddllii so executa

fffi :ii
."i,ir tli, :,"
ilt"l*".'1il:i.*#x.:",,,:
rilor se face cu ddltd 9i cu barosul, carc csre uD crocan cu gleutatea

;-:,H3i:":i

de

3-4

li

ke.

Pcntru cllleiirca de funineine a sobelor

wtilizeaze peria ile
rurdlat (Iig. 58). Aceasta se e;ntectioneaza din iarbi de mare sau
66

lucru.
Procesul de lucru este alcetuit din mai multe operotiii de exem,
pllr. procesul d. iunru ,,axenut,rrca sob-]. r d,' r"ri, n i , on. a din
urmitoarele operatii: prcgetirea locuiui de muncar, prepararca mortarului, Fegittuea placilor de iracoti, cxecutarfa sobei Fi probaria
(in.Fr, arca) :ooei.
Tiecarc operalie s subdivido i^ laze dc lucru. De exemplu, operalia ,,executarea sobci" se .rompuDo din urmitoarele faze de lucru:
tmsarea sobci, exccutarca so( luLLli, .xccutarca cenusarului. executarea
focalului, monlar.ea rirr(lufilor dc plJrci, cxccutarea canalelor de gazq
cxcculafra capa( ului sol)ci ii {inisarea sol}ei.
La rirdul hr, fazelc dc lucru constau diD nit.a;ri ile lucru san
minuiri; de exemplu, {aza de lucr-u ,,montaFoa rindudlor d,i pLdci,,
69

comporte efebtuarca udndtoarelor mi$edri de lucru: aaezar'ea pldcilor

Ia boloboc, incheicrea rindurilor de plIci, zidirea plecilor $i legarea
cu agrafe a plec or.
B. Formatii de munci. Un element important pentru ridicarca
productivitStii il constituie organizarea rationali a formaliilor de
munci, pe baz cooperirii !i diviziunii muncii.
In constructii sc utilizeaTl dC' obicei urnitoarele forme orqaniza_
torice ale fodelor de munce: formaiia minime de munc5, echipa $i
bdgada.

Forr.ntia minimaL ile ,1z?rci corlstii din numdrul minim de munci-

tori (uneori chiar un singur mun.itor), carc pot executa lucrarea,

realizind o ..tiiat coresDunz.;itoarc a .xecutri.i si o productivitate
bune a muncii; de exemplu, {ormntia minini de muncd pentru xc-

cutarea sobelor constd dintr-un sobar (categoria IV sau V) 9i un mun_

cjror auxiliar (.al c^r'a II).
ln mod curent. cxecutarca lrt( r:ifilor sc ii.rcdinteaz5 unei echipe,
alcetuiti dintr-un num5r niai m..c .lc muncitori. orqanizatii in mod
clt mai rational ca numir si califi( arc, car^ au dc .xecutat un volum
anumit de lucru. intr un tcrm.n .lat ti in con.litiilc rcalizerii unei
pro,lrr.li.i iri ri, :, r. i -r ,_ ii.
IJe exempllr, la cxecutarca sobelor de teracot5 se utilizead echipa
aliturati dintr-un sobar (cateqoria IV sau V). un aiutor (cateqoria III) st un muncitor auxiliar (cateqoria II), $eful de .chipi fiind
sobarul- In afars Dreocupirilor de orqanizare a echipei. dc creare a
conditiilor optime de lucru si dc aDlicare a.clei mai potrivite metode de munci. sobaNl executl efectiv fucrdrile corespunzitoare caIfi(|nrii lui. qi anume: tmsarea $i montarea etectivi a plicilor $i a
pieselor accesoriit totodate, sobarul are in sarcine verificarea executiei si realizarea caliHtii bune a executici, conform cerintelor normativelor si a standardclor ln vigoare.
Sobarul aiutor execute pregetirca pucilor Si aiutn pe sobar la
efectuarea lucrArilor de montare a sobei. Muncitorul auxjliar prcpad
mortarul Si aprovizioneaze locul de munca cu materiale $i utilaje.
O formi inaintattr de organizare a formatiilor de muncar este btigodo. l-a executarea sobelor s pot ltllliza briga)zi de specialitate,
al.Atuito din muncitori de aceeafi specialitate, care au in sarcind
exccutarea sobelor dintr-o clddire; de exempL! b bdgada orgarizate ln U-R.S.S. este alcituiti din I membri: un sobar (categoria v
sari IV), un ajutor (categoda III) Si Ease muncitori ar.(iliari (categoria 1I)- Sobarr.rl. care cste totodata seful echipei, executa soba impreune cu ajutonrl, repaltizindu-$i sarcinile ca tn cazul echipei de
68

trei. Dintre cei sase murcitori auxiliari, doi execute prepararea moltarului, 're: . ri uLJ lrancpocturil'. ier unul 'l's^r\e?'F locurilc d-e
a lu"rului, briSada lucrcazd simul_
rnun.; Oarorita trarc; rapidiLi(i
tan la ex.' ularcx lna: mullor s^bn.
C. Locul de munci. Locul de munci al sobarului se imparte ln

Existi r.rmatoarele zonc:

clc munci, constind din spatiut destinat formatiei de
- azona
pcn .r a ri dc"f ?urJ a'1ivi1a" a:
mur'
z.ona ae materialc, care este spaliut aldturat zonei de munce
Si destinat depoziliii materialeLor ulilizaie in timpul lucrulrri;

zone.

zona

d;

transport, destlnat: transporturilor necesare aprovi

zionirii locului de muncd.

Por;unea lo' u 'ri L'mu_c;, rcparli/ari p""ru cx culi'unei formalii oc mu_.4. p dura a ur,ui s.himb al'jruiF+ " Jrontut dc PIun'd
ln s,opul repifi.acii o.ul r: d" m-nca pc. cr-l ip' cau pc brigizt'
in rcderti e:'r'.r ar:i .u J ilor, a' e.la sP suLdivide in r^lalilalea l'ri

ssi,'
Br-''
(J)Oz
.qg

Fig. 60. Schema de dganizare a

loalui de mrncd al soba.ului:
c5piutrea per[or

ln sectoare sau in etaje ale munce. Sectoarele de mt'acd se obtin prin

diviziunea unui etai, iar etaple de luctu se obfin pdn diviziunea pe
lnellime a locului de munca.
tn {ig. 00 s^ d;. .lrepl "romplu, qlr'rna de organiTarc a locului
dF munc.i al soLarurui, , u i',di(rn r p{r/iliei ralionale a maLeflalelor
SI s unclt.lor ncc -rrc 5rr timpul lucrului.
69

Un rol imporlant in organizarea loculul de munc5 ll au dispo,rtiyele de lucru. In alara cutiei de moltar, a geletii sau a caprei ulillzate in mod cucnt, se utilizeazd de ascmenea unele diepoiilive de
constructie speciaH, cu manevratu simpLe $i rspidtE.

In U.R.S.S., sobarii utllizeazl cu succes Eabloane penfu execufarea sobclor (iie. 64). Acl'slca constau din panouri de scindud
.cHrl..ti.,. t- to dr ner 'u-i . f,f-,. ,- .^op:,,ar. .. -:,ri.d p. ml_
sLrd /,i,.fl. .oo-i. . ri, nJu- ^ pp .,l ar. d :" I Irrj Colldf.t^ ",
iixeaza la colturile sobc'i, stabilindu-li se pozitria periect 1'edicatd $1

rig.

62. Schcli d consid.tie sovieli.,E:

in acrasti pozifie. Panouriie tablonr-rlui se fixeazi prin

sBpendaxca in cuie sau pene, montate in giudle prc\,izute in coltare,
la distante de 0,50 m. AvantajeLe acestor Fabloanc constau in rapiditatea $i exactitatea cxecutiei.
flxindu-se

!.jg. 61. S.a.i

peni{

e{ecuiraa sobet.r,

Asdel se poate folosi scara din iig.61, cu inittimea de l,zb m,

cafe se poate muta cu u$urinti. De asemenea, schela din fq. &2, de
con!rr iie sovi i.d. a.p r\J raj^ i.l po-rar'". .J., a.p ^ p-nzinm o
nud: i f, in;lrinFi d 1.0 n i
ii.. tr injr i-..a dc
1.40 m, ceea cc asigure executarea sobclo pe intrcaga lor inl1time.
Pentru depozilarca materialelor in timput lu.rlrtui s utilizeaza
masule de constructie u$oara (fig. 63), care se mutd in timput tu.rului, dup:i nevoie.
,70

Filr

{r:1.

Mlsuli p.ntru

maicriale.

7l

Y:':o;

"""3;,
i., ..,. u

;:il'Jt:'9^f il;::l
i;,r:iJi;l:XiT::,lJ:'.r:*i"
l3le
ru
rl' bunb a

:nor
':rr
"*u
"il;;*tt:;.;;'ll

'

: ;"j:1"':;:;i-i"'j jf-:i?"1
i"*
:
1tir",',"*".11 ;'ii"l: i"'i'.j:'lil,
"1"'l; ': .;";'l:
H'r:*:::i"i,r,",ft1i!.tit{$::*FJ[i#i;f;*T:,m*'];
;erFsiia o orAanizarc atFntii pcntru a
,".:'.i

:"l"il

":

Ioler\ai

sc poate lucra la alta

soDa

jm#"i."{'ki"**,::5i"1'mlliti"l":::'"1"-"'*:liis;
:;:n?,.-*i.
eo, 'r

o.,n r. soba .- rx.,-d di(

ti* .;'r; r,.'['u
l I a /" lp pi do"Flll:

r*.p".-1, ."'':r'

t'

dc

r-

pa-do.-ara

'

4
ais. 65. Dxecutarea sbetd

de
drrra E::*1;l:li'zata in U.R.S.S. de o brigad6

r.t.n, lnire 0,70 9r

-!n1re
1,50 eL 2,r0 !d;
dar
n sobdr''l --o ' ' J pe plrdos(ElAmql'
,,;;,':.;";:,i11-:ijpirq
nn.,r4.,;...,
i
'..,,.1
ll;
-l
l
.i'.'
i. ., r ;; pe s he . De ca-e se
.''i
"-*rl :."ilo"-,'.' o' i.l'

in.:lfmea do 0.70 l.5O

2'
Fjg.64. Sabl@ne

- Ia
na,".,*,;::
.onstructie sovieticd) peDttl exNlara

I - col(rrr | 72

cnurl;

.a,e pe

mate
r,,10-!.70 m, soba.ur ru-eaza iot pe shern' dar
"u"ltiJi'liii*""t1'."
p" Disuk' monlare pe scheh'

o.r"r"

"i,.i "ri,"r.

,"

,*;,;*u

:i

t:'r'

tiu
{r'i
i firi':1";:,;

gula cerRr+aruIui, la care se monteazi t,ld ce,i,forttiuC, sr\..1e Lr a.eurreJ rifd .l ri i lo 5 ualpr'a 'pnl-rl:
ir rr,t"i L sob"i !r' bcoprl
uc ga/ .
-..,ai".-gazelor -ficrbinli'or,.cJ'r.
rczultate din arderea corxbustibilului;
cisculatiei
coaslituind un etemeDt foarte impo(ant al sobci, ac4te caDale slnt

Capitatltt VrI

CATtrCORII DE SOEE

PriF sistemui constru(tiv al

:l;. ;'.tl ;
r-ii;

;, l:

i;::l;i

Elemenl,Jte coilrponenre atc lrctrr

fiiiJ?j{:h"'il:{#liT,"rjlii lii
-

sob.rt,

:, i
J' i:":1,: :;;:
:1 .: l"tl, "
li,. ?:li;
"'i
;l
i;:
:::,i :;:","ilri,
,r ;;i:,

r]ispo,jljvul ile pforhr(1,rc

"llirll

iJ''l',';i.,ilI J'ft1:'x3'"i:1

(.:ii(r rii. .,)nstirui|.1

J.,carrt sobeii

d;.:'i'!i.:'lll'[x; jil.'jt ;;,:;,igu:;l':l

:l;**,itg"*t*i

are uDei sobe cu canare de

saze (fis. 66)

Fig- 60. El-^mcntet conporentc ale und

sob cu .arale de grzei

"r,"i.;i:i::r.?i;:,*nente
lo:: r] q ' .i ..,- j uin , rn3'i.r'

ji

;,;"; jt
i:'"11-,';fi;:
l.r;;:;::,,qrl"-, ll
i.;T:i;
,.**lii;11,"ii"#'"".1j*i.i1,:*-*. rrocarurui pe care se a;azd

::;

-;'fiil? ll#jl'ii"l"J,:ii"l:1,:i"""' ra'aha rocarl,rui, asi;"'$iifiiiJlfl!li"iXii,;1*."

arimcntarea cu combustib*
si

'"
focarl ui. carc se o\e.uta ta
^. --_bolta
il,'''1ili" "::i.5:i?i'j'":',;:'ill.:"1:i.ii:
gaTe:

,,|l".,,"1
7A

i,'t:il

par.roa

sup.noag a focarului

i "":;:* ",:: i":;:h,:x

h"':[; : lil;_. ,t,ifi;,:,,,, o .'i.a' Lo,p.(e,ii

14

- culorn

(acopedsur s.be4

alit ca sceliune cit Ei ca l'rngime, incit sA asigure eficienta maxirnl a sobei; canalelc de gaze pot avea o consrrlrclle rr'ariatd (verticale, in zig zag etc.);
d. gaze se p.evcde la un.lc s.b. nl lo(ul ..nnleld-de gaze,
-.atue.a
a..easi lln.titnci .a este !s.z.i;i delstpfa h.llii ror irului 9i ste dimen_
avin.l
siodate de asemcnea ir scopd GiCuririi randam..luLni maxim al rcbeij
d:imensionale

cu co$ul. car. rorrsli dirllr-un burlan (de teracoid,

gaTflor lj('rbinli ti fumului sa fie colec-

- racordul
tabli), ce prrmit(
cirnmicli.
tate in co\ul dc fun);

75

. .- postamentul (sodul), care constiiuie ssportut sobei, situat

dedesubtul cenuQarului;
cupola (capacul sau acoperigul sobi), Ia pafl.ea supe oare a
,
-

B. Clasificarea sobelor. Pcntru clas:f:carea sobelor s-au cons:derat citeva cr.iterii de clasificarc aratate in continuare.
pot
.ln rapofi cu materialele din care se e:ecuu peretii tor, se jint
utiliza
.

di{eritc categodi de sobe, dintre care ccle mai frecventc

, ....
prna;

diror pereti sint conteclionati din pleci

"obc dc zid, (u perclii ..,.l rliona\i din cjr;mida normala
sobe de teracote, ale

sobe

conlectioDate .tin metal.

-Sobcle cumetalicc,
cca mai targi utilirar.c sint acclca la a ciror constru;fe

In lig. 6? se amti aicHtutea peretilor la sobele de teracote uqoare'

mijlocii $i grele.
ln ritport cu constnrcfilJ lor interioard, cel mai frecvent utilizate
sint urmitoarele:
sob^ cu cona.. d( gare (fi: 68). ld .ac' in'al/ir'3 pPr?tilor
soLci s- rea i. -dzr cu ajuroruL (rnaleior inLeriorr^ p'ir' ( arr' ' rr' ura
gazele fierbinti;
6
sobe (u .an_.rd de ga/e (fig ug). pcFV!,/'L 'u un Iomparlr_
asller
aciglrrin'lLr'se
garele
tierbjnli,
.are'e
adlrna
erior
in
i'1
ment
incelzirea pereiilor sobei.

- folositc, tn cea mai narc parr.,, materiale ccramice (plici.te

sint

teracota sau car;mizi).

ln raport cu elicacitatca tor, a(ti( r-! cu rapiclital.ea inf5rii in funcliune la incelzirca incaperilor., sob(,]c s. pot ctasifica asrfel:
sob firi aeumul:irc (1. (al(tufai, la rarc volumul supus inc5l_
. .- (pJtiu.,!
,irii
dc "or,; ,. ,,.,.1,r ..f,.,rJluj ',,trrutuiic"re mai

mi.d"irLr.2m:o..t..:.,1.,t.
,,isLr.t,.vnfe..lionaLe
dinpl''iJ-r'r...r- -r
. ,,.r sirr m,,Jti,^. s int:crDnra r.o^i.. u - ur' ll^,. : ,:l.l' tJ ii,,- a at.,,5e I.i,c.c toL slit
de rcpedc
dupi il]cctaroa arclerii combustibilutui;

sobc cu acumulale de cdlduri, Ia care volumul supus incdlzirii

.
este- mai marc decit 0,2 mr; acesle sobe, confeclionate din materiale

.cramir.. sc ircilzc"c ma: incel: a, u.nu, aza cildura oulinuri orin

a"d"r.a .orbu"ribi'uLui, pa"tr"i-d-o $i .edrnd-o in. rpcrrioc .nri_un
limp mai mJll sau mar pu(in rndetun8at 0n frport cu gro"rm.a Dere_
lrlor), dup; iir.eLarFa aro-cii combu. jrilului.
La soL,le ru a(umulare de ,atdurr. .crp sint sobele uriliTate cu
rezurLarctc .ptc mal bui-c, rosimea per.,ilor, nec^sar5 a.unularii
.aldur.i. lrebJia se fie de ceL pu.in 6.m i.r zona focarului dc 4.m
>i

ln celelaltc pirti alc sobei.

In raport

astfel:

cu grosimea perctilor, sobele de teracoti se pot clasifica

' sobF Jp lerdcotd uioare. la .are per.lii au gro5imca dc 3 4 cm,

exe.ula{i din .pld.i dc l.racoU n- aprubi e , u , iri.nizi subliri, ci
avind c;rimi,,i subliri numai rn sparijt. m--6jnirc,l" cota ut pl5cilor;
sobe dc teracoti mijlocii, cu peretii dc b-8 cm grosime;
- sobF
de tera.oui grele, avind pr. tii dc 7 10 cm grosjme. la
care pracrLe de lcracota se cjptuiesc cu Lirimlzi de 4 cm gmsime.

M
Alcitui.ea Perelilor la 30bele de teraetii
o - n9o6.e; D - 6tl1@it; . - e.t4

ng.

0?.

I18. 68. Schema unei sobe cu

Dale de gazr:

ca_

In rdport at comb|atibilul utilizat pentrl) oblinerca celdurii' so_

incilzirc cu lcmnc; pentru lncdlzire cu
cerbuni; pntru incelzirc mixti (cu lem c Fi cirbuni) Si pentu inbele se ciasifici astfel: peBtru

ceLire cu gaze.
1n raport cu amptasat ao sobelor in incdpefi, sobele se pot clasifica
astfel (fig. 70):
sobe aqczatc liber la pcrete, care au fatra parable cu un percte
al lnceperii, iar uta focarulul este montati pe aceastd fal.d;

'-i,

de coll, avind {ata sub un unghi d 45o in rapo c

- sobe
incdpcrii, usa {ocarului fiind montaii pe accasur faid; aceste
lcreiii
sobe asilltri o irn.:l7ile mai bulla a inciperii cl.,cit sobcle libere ta
pcr.te, clroarccc uquicazd tr-aLenilcrea .ildurii prin conveciic in

irciiFcre, clar' in schimb ocupi mai nrulr. loc;

:obc ateratc iI pcrcte, care perrnil infelzirea simutan:i a celor
- iir.-;r-eri irivccinatet aceste
doui
s.bc s| lilize..rzi de obicci :n cazurit in care nu eslc pernisi arderea locului in una din in.jiperi (d
ex. s;li .le clasi, sdli de expozilie, at(.licle de rimpErie ctc.).

CGPitolLl \tIlI

EXECUTAREA SOEELOB DE TER,ACOTA

t.l
rig.

6C.

S(h.ma

P{occsri de lucru la cxecutarca sobelor .lc teracoti csto alcdtuit

dintr o serie de operatii succcsive. In ceLe c. urmeazi sc vor dscde

.l'
!n.i

sobe

.u .d@.t

de eoze:

priDcipaLel. operatii componenle aLe acestui pro.cs de lucru.

A. Citirea planudlor de executic a sobelor. .ln ptanuxiie de execulie a sobeior sc indice cu exactilale forma, dimensiunilc, sistemul
consfuctiv al sobei, ca si amplasarea ac.rsteia r incipere, inclusiv
pozilia coiuLui de {um 9i racordul sobei ia accsta.
Drcpt cxemplu 6c dau in fig.71 planuriLc de execuiie ale unei
sobe clc teracoli cu cinci canale vcrticaLe. I igura cuprindc urmStoaIele desene calackristice a] sobel:
r'eprezentiri in plan, adici yedcd ale sobci pdvitc dc sus in
jos;- de ex. vederea I-I, care rcpr.zirlti soba pdliti dc dcasupra
cupolei, scctiunea orizontald II II indicind vcderea sobei tiriati
printr unul din rinduli (.indul al ?-Iea) Si, in sfi1!it, sectriun.a orizontali III-III indicind o tiieLur; pdn focaruL sobci;
reprczenl.iri in elevalie, adici vedcri aLe lcielor \( r'ticate ale
- (dc
sobei
ex. ale fellor LateralS $i tuontala);
s.cliuni verticale, adicd lede aLe sobci .ind cslL' tdiati cu
- vefiicale (de ex. sectilrnea A A rcpfc/cnlj.rl soba tiiati cu
plane
un plan pal-alel cu fata ci frontsl:r $i sc(1iLrn.ir \1,fti(ali B.-B, in
carc sc reprezinti soba seclionati cu urr pltllr pa]'alel cu fata ei lateraH);
In alara aceslor rcpr'oz.niiifj, (l( nrullc ol'i sc mai dau fi urmitoarckr descne, (.arc pcrmil irl( lc/l{,fca rit nrai complet5 a consbuc-

liei

Fig, 70. AFza.a sobetor in incdpert:

' - l'#l 'i:.:1;;;",:"",#'l;":",,1-,i1 ,*

sob(.i:

alc s(nr.i, adi(:r roprczcltiri apropiate de aspctul sobei

- vcd(ri
executatc
(dc cx. sc poal.!: i&lica vcderea cxterioard a sobei, vederea

sectionati' Pre_
intc oard a acesteia, reprezentate ca fi cum ar {i
sc,hemaiici, in care se rcprezlnti in mod simplilicat
""a*" $i mo.Lul de functionare a soLei):
""r- "i"componente
odrtiLi
.

a anu-'- a"-t"rii, care rcprezinia in aminunt modul de execulie

de execulre
dftatii
pot
reprczenla
(cle
cx
sc
sotci
nf"
*it* "i"-""i"
aLc
DeretjLor snbel)
--- pt--,.,r"
d' 'r' \erial' ln
dc i-..rti. arp c 'b' lor pol .Lrpfir'J^
1
a
ooul
cobd
n
a
s
.u
r^pro,'
ipuL d^
'r plJ rurr enc a'eida
raD('rl
"
a. a.. r.prez n'a ri mai 'laf sobtr. in 'opul e\6cu\ror 'or4(Ie

M'

ra. ?2, Anpd'r'i

I'j9.71, Planurile dc exec'riie o unei sob. dp ler..orl

riDotl .u o rl
1. nljlocfl

.u.n!i

(anate verricate:

secliunc orizsnl.ti

a0

sob"i i

Junr. avldll tBcuid!l:

r_rj

de

sobcrl

ln plaru-rl".rp .\' Lr.ic :rli i rr" ;il | ' ir l: i d a'Fmenea

')
an,,Iciar"a "o . r 'n i rp rr (
c'_crru llcl se
r' |'r'u(r^at
E\i"i.a u.i I af "fr
b^r:
dr,_e <run e
n
ilia
r
',
inar,r ru..:
,r'."t
p'al'"sldolrl
|
:.i|| I
' f.r'ti'i iobar-ul
si .|.|
'l
rl'
l".lt; tz
lum
t'
ili'l
i.,';-.,., .' i.r r \ .r', ' ,J "
'ofuLur
lrm
cu
corlll
i
i'r
raporl
r
s
.l
uf
,.
JI
l,a
t"J
'iP
',.r'
'
""
0

- cdt.

$bdurrr n mtaru'u

8l

j:,.t:"*:ll1il"-.-,9:
a racordurui sobci ra cos,
lil;:3,'-":::
sobarul poat"c.stabili pozitia soLei :i":yr*
astfcl ca racordut ra
la cos sa
s; se exc,

.ute fie ta fetcle latl{ale ate sobci,

i, Iie
Ii in mi locul accsteia,
a{oslei. fie,
fi. in
ih
slirqit, la coltui sobei.

,*i*,frj,Trxll"-x"f

il":"l

iff 1;,1\:.::y".it":::?:1,,T1":.::;i:;l#:?::
--ii,,

:': ;i,.""';" ll,ii.;t,:" jii,iir"."?"],.

'""'

::,i,:11 ;'.;r5:y iir,i"lj..r",r,ill;r: I l:::,"

..
i"J,:i: j:l,,.ii. oi.i,',,'ii,o il" d rc a- a ",ba,..
i:i,T;l
r'i,'i1,.'."'.,,:i: ::1, :-:; :.,"j;.i. i: i:,i,;:,1
,,;r1
,t

fJ-f?XtJ:ffii]'sc

stabileste cre ascmenca pozilia uEii rocarul*

r.ig_ Zt. Trasarea unei sobe a$e2ate

Fie. /4.

liber la pe.cte, de 2X3 ptd;i, c;

co_srl instobar in zjdaric (di;en,
siunilc in .etr1imctd),

"

J"-

s ;-'1, ;"r;";y: "j",

ils"

il :, ;i:,:T i: ; : ;

J,,:"

Sob^ 6Enr"1" lioFr ta p-r.e.. (tig. Zj). h

o singuni

,
sorra
are
82

[a{5 ara,urata p"ierutui inc}p?rii.

Tr.!rd

obtrr JF rol Ll" z I q.I' a lP'!l o-:

".

Itl 't,"*s:i",.1i:",

a rra aii cot a Lt u iti

: m. trLt. cfFionut t: .rcta,
. La erecular.
nrveli
si fjr cu plumb. cottar ru dj\ ers"dz
r(n,ru ,.a.ar,a cer^uri ar. cr ,,,,",,,' illr,llil";l;f i,111:,,;:iiij
^

bat in zidirie. Pentru a se stabili dimcnsiunile socluiui se consider5

Gindul so.lulr.rl ale ciic 2 cn-I de fiecare parle a sobci; retragcrea
minimi a sobei estc de 13 cm.
dc 2X3 PLarci, dimensiuiilc socLutui sinl dc 59X70 cm'
i,i o
astfell
stabilitc "ota
2 DLiciX2z cm+13 cm reiragerc+2 ijn iclin'L= 59 ur]r;
3 Dlir:x22 I 2^2 . I rr J r.; lu m
lr-5a-oE. 1..'u iurorrr\: lu uj f c^''^ ti' I aOo'Lr
Derclele incapelii.
' Sobe de colt (fis. ?a) In cazuL ln calc cciul:ste inglobal irca
zid:;'ie, La o sobi cie zi3 plecj' clioensiunile soclului stabjlitc r'in
r'eclere- <le asemenca iesirdurilr so':iului si
."i,lau*"
-.i ""!. sobci de la ambii percti' slnt do 59X81 cm'
traeeril;

;,

gxi

""i
a.pcr caz

,":"1 l"Cii:

r'-.ol r'lJI
('!F tunsrl . solrei esrc

Cinct perelii inciperii nu sint in unghi.h.pt, soba se trascazi

cu fala lungi Farateli cu unul din pcrcli l sl.c inio.zisi in acest caz
trasarea sobei cu {etcle palalele Ia ambii pfrclil irr ,4,'uL 'o'uldi icsil
ln f;:. 75 .. ar-la .rr 1r " .n.l _ 'l
,1
2
fr"
\3 pli'i. Inlr' co:.ti
h tatc I r" ir.or. S^ .n
',1'aslfel .pu-ibili- ', " t," t,'t ,li{ir,lJ , " :' 'l , r, J\rJu-inou_"
(oDer.
lr\
aL
rLrpa
r''1
lr'
,
l
ir
rtrl i. x ulirir I.r
'1'llrlui
'azur
'1 sobei'
coiur.l ,r d 'lirn, ,,ri,.ri r''1u.., .\,5u1 s inglobea/e tn so'lul

iar ln cazul co$udlor de dimensiuni mari, soctul sobi se opreete

Sobe in cinci colturi. La o sob; de 11/,X3 pGci, tm_

eic{:ut; ca in fig. 76, a.
In
ri
s^ lra"eaza ,Fl. Lloud l:r ii (AE ri .tf' paratat- .u p.rp! i, Ia
,
drstanlc
dF la per^(i egat^ !u relrcJ. fea so r-r (m . mr: lungimile
sarea se

",: I

FiC. 75. Trasarea sobelor d .o]i, de 2X3 ptdci, cu coaul iesit

peretitor, in .azut .osu.itor:

..

la

tata

.ce.rur linii s.. jau e"gl , , u LJjr,.nsju I, a rc pp..i\:i a ...tului sober

(t5-.rr1'._cu compa!ul -au .u qloara .i macuf. rd a.^;a i di..anld
("q .4L.) ry ' clp duLrd linii rra.ar.. "p 5rabit, c r.dc-ut b_cp.,uarei
unr,nrurur
lormdL de p^rpljj i..ip..rii. urili,'ld dj.tr I,pl. cga p
(l,u cu). ln .a ul pcr 'l:lor irr Jnqiri .tfepr.
x... a. i LiLe.,.ara se
poate trasa direct, cu ccherut ]a 15". in coliudle basate E
9i ,f ale
soclului. se dLr. p^rpcn,-licular^ p^ t i.1,.7:ou.:.., (LC fi F//i, a ind
rurgrm.icFsalc,u Lil, l 2 pla,i (11,m). l.||rJ,,//.afe r /ulta. Dcf_
pl '1qif'l arJ pp bis.,.oa-c. .r.Lrir sii I
c,J.r , u rala siu.i
(3 pli.iy22.m+2 <2 (n jF|irllrri 7n.r). Ia,l:cranlr esatd cu
o pla, i (22 c.n). sc rrasl a,a tata s.n.i (iJ C,,J 70 cm).
La colturi se obtin unghiuri de 13b. $i dc 90".
l'rasarea unei sobe in cinci coUuri in cazul co$ului iefit ta fetete
peretilor se de in fig. ?6, b.
&4

!,:
!l'9

,t
"\

3r

"

De reguli, Ia sobele tn cirrci -iolluri, spatele sobei are dimensiur]ca mai mi.e cu 1/, placi decit fata sobci. De cxempir_r:
la o sobd de 11/,X3 phci, spatelc aro 2112 p]Aci;
.- -. 11 n .,,1r tl l, rXJ. . ptu,:. .pr - dr, J ta, i.
5, b, e\ago' -1.. lra.d Fr Ln-i" a | | ^I !4 e s. .rraLr rrr
fig. 77. De asti dati, callrulind lalura soclului sobei, se traseaza un
cel.' cu lrza egali cu aceasti lalurd, in carc se inscdc un exagon
Iegulat.
La sobete circulare, cunoscindu-sc numirul Dticilor
dlnlr-un rind, se stabileste clrcumferinla cercului. Impirtrind aceasta
la 2X3.1.1:6,28, se dtermini razaj 1a care trcbuie ;diugate iesin,
durile so.luluiC. Ltcrari I}regilitoarc. Exerutarca sobelor sc incp.- numai dupe
f., , au cf. llrdl
lu.-3ri . pr6 d rtodf. ,or-,ou,/i ,
Asrf t. .\e
'a,r' cprovr r.,..a.ca ,n u'ur cl,. mur.i . u ma,^f rt.cro.
,r .anriaii.F
neccsare: plici de tcracoli $i accesorii, sirm;r pentru montaj, mofiar
de_ ar-qild. Totodatd, ]a locul .]c muncir se aduc unettete
ti dispozitivele de lucru.

corltroluL cu Luminarea aprinsd (fig.78);

se inclind cetre
ln
oriticiuL uqi(ei dc curdlire sub ur unghi de circa 45'.

lui\

se recomande a se lace

cazul unr.ri

ti

tiraj bun al coqului, flacira luminirii

D. hepararca mortarului.ln .onlormitate cu prevederile l/ormatiDului C.S.A.C. in.licattu 16.(J1-5511, la exccutarea sobclor de telacot; ti zid se l.a utiliza moltar do argil;t cu proporlia argil:i-nisip
de 1r1, slabiliti in volumc.

0bc
4

- ti.:j

Fig. 78. Proharea lirajului cosului:

slabi {, - riraj lrea marci c - iiraj

Se recomandi ca mortarul sd se prepare din

argili de

culoare

calb-r; roqali .ru fldlb"nj.rlbi.ioa.i. \i"ipul urilj/aL rrebui' sA

iie.urlor si ,u boc[" prna a ls rm: c^ aLlm r' 'i ':"ip obri Jt

din piatr[ sfdrimati. Este intcuisi utilizarea nisipu]ui clt pamlnt

sau a chiFaiuluiIn peneral. lil pr'.Darafea r.n_larultrr. rn'a.re ul dp a.q'ld.i nisip
se Lonlro_ a a ar pipd:re i ainr ' d- a adauea api S' 'on"id^ri
(a arn(.,l^cul t':e bin <lozal. .n,a4ul c,nLl 13 sl"i ir^:r a.^cruia printxe degete, se simte un strai aspru, iar nu o pelicul'j de argiH aluneioasi. a."ind citcva boabe de nisip pe ca
Prcpararea moltarylui se poate executa fic in butoi. fie pe platIomi.-tn cazul prepdrdrii in b?rtot, se introduce in acesla argila,
apoi se aclaued apd. in buioiul de 100 1, se introduc cle obicei 50

Fig. ?7. Trasarea unei sobe elagoDaie.

Inaintc de a incepe lucrul. sobarul trebuie si cercetcze toate

datele din proiect pdvind dimcnsionarca $i sistemut consrructiv aI
sobci, precum Fi amplasarea acesrcia. El irebuio s:i controlezc dimensiunile- sobei in raport cu m5rimea rci olicntarca irxriperii, locul
sobei fali de co$, de u$i Si de fcrcstre, precum ii starca in care se
afl: pardoseala acolo unde esk amplasati soba.
O alen{ic dFo.cbiLa rrebui. .r te a.ord.. tirajurui .oiului. 1n
afa.a de conrrolul (u mi.]a inrroduji frin u9i(o J-,ur;tire a co$u86

oDrrr. oi r; 'e
ei'"Li d- areila :i 20 I dc apal c rtras c d hin .u ..:f
a,,i roalc
oU '*c o pa- a rr ,a1". h tinf.ul arr..L arii c. i_ 1
_1.'
p^Jri
.rfdi
e
(
pi'"'
rdri
''')
cr, eunoa'.,
coroL i"
'ui^.
'
pala
P, nrru a obli p rnorlar d ,onc:cl6nt t'Lr',J. r "'lau a 'r o;
nisip, in proportia amintiti, continulndu-sc amcsl..rarea cu lopata
iimp de 10-15 min.
be consideri ci mortarul are o (ansjsl.rrtr'L bun:r, in cazul cind
acesta s desface

liber dc po o

(tji^(. Nrrn
r;l r 'rj' i' \" 1- '1 . 'lli i
lclti, 195C (in curs dc rcvizuir.)

11

lopal.r-L (1.

",

ir

'li

ln('taf iar la zidirc, surplu-

r\ Id0l

r.r_i

rp
5S Ldiru

ipl .'8_pa oru

a e\ri i Bu u-

g|

sul de mortar poate pdtrunde cu ugurint5 in rosturi, la apisarda

plicilor de teracoti sau a cirimizilor.
ID ca^)l prepqrdrii pe platlonnd, se confcctioneaz5 in acest lcoD
o platformd de scinduri de circa 1,50X1,50 m; pe aceasta, se aiaze
un sl.rat de nisip cerrut, care se adidce$te, in vederea aqezirii argilei. Peste argiid sc toarne apd in canriteti rcduse (de obicei. ;ir"ca
o gilcatd apd ]a patru gAleti argite). Dupi ce amestecul se tasd
minimum 12 orcr protejirdu se cu carton asfaltat, se amestedr de
3 4 ofi .u.e.',. pr-r rai,rer.u loparJ (inLrr. L poli\, \er.i,ata.
AmcJF ul. c>za cuL rn_nd ,. Ari.naud .o i,d! s^ a,op, rd tot cu
cdf'on aslallJl. La u'li/rrc. c iau.an ir.\: c n. . ecarp, caf. " . amc,tecd scurt timp cu nisip, tot pe pla ormS, obtinirdu-sc ast{et mortar
dc consistenti corespunzSl.oare. Niortarul prcparat pe platlormi este

de calitate mai bund decit acela Dreparal ir butoi.

V lldru da argi-d s. p,dr/ pr. I;1. de r" Tc. a pp .orc mc.ad,.L ajut _uL n ala\or- u: d, m, r-r. ln a esL ..r/. am,sre,area se
',i u.o i, tw
cj\c
ui ul iir. I lLr... .c.t opc a., si\. nta.
Pe mSsura utiLizirii, in accastl past:i dcscircatd iniutiile d mortar
Si transportali la locui dc mun.d, se adaugi apa necesali pntru
oblinerea consistcnlci corespuuzatoare a mor-taruLui de arqili-.
E. Pregalirer Dlxcilor .le reracota. t1 ccopuL urjt.-arji rdrionale
a pld, ilur o" rFrr ora. inair, d" n on r. i or. a,", "r l.."brie
vedficate cu mare atentie. !-iecarc placd fi picsi de tcraco|e trebuie
si indeplineasci condiliiLe de calitare. prcvezute
in STAS 1i98-58.

Darcloseali pLdcile ate coll ii cele inlermediare, in ordinea succesive

de asemenea perpen; rinduiloisobei. Cu aceastd ocazi, se verilic5
t^(clur c' 'rrora'
pld'lrlilLAe
dicu-a_i a-a mLr'1.ilof pl '_:'or..l $i
admrforn;
dc
pl.,(:'e
d'e,r"
ln ".ea L^ pri.e.i'uin vedcrea montiriililorsmall
spatele
Ia
voi
ri'partiza
ie
i.="t"a

t ^lp \i/ibr " al sob-r s

alcg plecilc cclc mai bune fi cu asp"t

"iUii".
i. Ppn,ru
soo

Existi Si plici care prezint[ dcfecte de

micd imDorlant:i. care s ar putea indepiria
,.ror uh n,uj.S admr'"a ac.^ Pld^i
mo"i"rc in jurul ufiLor sobci (4ig.
sa
80),"eunde acestc mici dclecte pol fi ulor
mascale sau chial indp5rtate, cu ocaaa
montSrii u$ii focdrului sau a ccnularulul
Se atrage atenlia ci sorlar'ea li coloratul sobei l.rcbuie si se e)iecute cu mare
a i c''of 'P ra'ii
griji. d. bu
a.p
d,p.n. rno
'gii . b' sJ f '
'" pl.ici
dc col[ ca rccitel'a
mandi a pislra 'u,
zervd, pentru inloclrirea evcntuaicLor coL-

'whh"
Fjg. 80. Folosirea Ptacilor
dc lera.oti .u defecle mr.i
nl jurui usilor sobel:

turi {or' " rr pr'cJ .l 'r iJfd 'n I Lr'ul

op".r]t' ". "" , ' 'p :' "eu Ll' a: r" p r'
cllor, neccsarc monlarii
Cioplirea plicilor' Plecilc sortate urmazir a fi supuse
op".ot, . J. cr' p-''" 1'.;' .ropli_' 4 r'roepdr''a/i rarg'rPa p_ut 'rea
to"r, a p., jl r, cl ."r 'r'opdlor J.ad r impied'a 'ug inn'afg
A'e''a
p.
IrLe
rr'or1
rji
rrnpu.
arJ
razuli' ir'
_pic.t'ru .on r:o U"r,a a p.r jl . 'rrn a"c , -Lrza "a rrcbur" rrrd'ptulati prin ciopljre

Fig, 70- Iniinderea ptd.ilo. de lerarotn pc pardoseala,

in

vederca sorGrii

ri cotorarllui

6obci_

Coloratui sobei. Odati cu sortarca plicjlor se executa colomtul solei. CoLoraiul sobei csie operatia da atogerc ii a;ezare in
uscal a piicilor de ieracotA, dupi duanteLe lor. Astjel, se vor alege
plecile de nuante mai inchisc iu vederea monririi lor La partea ie.
jos a sobei, trecindu-se treptat in rinduritc supcrioare It ptici Ce
nuantrc mai deschise.
Sortarea plicilor. Operatia de sortarc a pldcitor se executa prirl agczarea acestora pe o suprafatd olizorltalri, adic6 in mod
curent pc pardoseala inciperii (fig. 79). In a.est mod, se intind pe
8B

lr^ir,.i pr.rdL ocrc sc ex^'u a ' J ajulorul ' u\iului

jn
sobaruiui .i a. J "a'.r-ui cu(rLr' rfeoLr" "3 ljp Lrn^ a''d1 t
c
pc_un
J.a.J
Derr:r,,enrd. In rco,.r.ed -x..u "r,i .iop.rrji. sol,,fJ
icaLn.L si rlne pla.a pc s, ru .rr, cJ IaLa -n; ('r'ri rr"u' lrnind
urr ul .u m'na-". nga el L' asr', , d lama LrL ur' - rb ri d 55 60"
'
in xaport cu tala gla;ulii (fig. SL). Execular.a (ioPlirii trebuie ficut;
Crool;r'ed n

cu m;rc grijd, de;arece glazula sc poaLc tisLrra l{rar'le uFor; in acest

r'r ' Lrlil lJLrpi lie'ace
s.op. -c i"i,p,: o r"vr u,: 'r. "r
nJ l'm ;ar re5LuL l'm'r
lorirurS, r,Ltul .L\j'ului ,I
ran inF lif|LI nr.r. Jt1r' Ir,n '1'l . rr' h a"sr moJ 'on rolrr,,.,r s" ir. lr r,.,.'r. r,l r ' r, t .:r'.r. rr,..r. r""/i pe fiasura crooirrrl
suc(icsivo a mar'grrii pr'ottrctoar'c. Sc rccomancld a se executa numal
8S

cioplirea marginil protectoale. Cioptindu-se o fisie mai late dccit

aceasta, Ec poate ciocni sau fisura gtazura, iar cioplindu se o fiFie mai
lngustS, va fi nccesar si se slefulasci mai mutt marginile pl5cilor.
. La colturile marginii protcctoare trebuie cjoptirc bucili tot mai
mici, spre a ctita detcriorarea pldcii; de asemenca trebuie evitate
cioplirea sub un unghi prea ascutit.

lle-a luneui liniei trasate se erecute spalerea glazuii

iru'i Lr,orr' tr "i'ful 'io anului'
rfi!. 8:.d). pt; ' apli'a""" u o l^
1,,","" I.rd.., d. ; t". Lt a.e ja,j ' ii c. c\a Ja o ddrn,irrri de
3 4 mm in glosimea ptacli (fig 83,b), apli(ind de asemenea lovi-

tu

usoare de ciocan.

a cc, Inl'dr'apaa u oalurJ i'r jo :i sp-e\^cua

'ci 'ra a'' Ina'ast
riurir.a a.ului pra.ii rli Sl'). ]n Llr'pli"ul'i
clpi
c.oc'ulLr]. L,au_
ii
a"ul
i
J'fn'rl.
ai.op. )^ u iil.a a rr.,jo
ad^-'d
Lr
o--B,'rr
ldJi
Ld\ea
uo
rl-c s "x,
DLrr_uI

Fig, 33. Execular.a riierii pticilor

.le tera.ol4:
spargirea sr.tutur de eraarli;
d

Iig.81, l,oziiia ldmei cui;itutui dc

scDar ta cx.cula.ca ('opLn.ii ma.gi_
njj protertoa.c a p!a.ilo. de iera,
In geneml, sobar.ii cu expcdenti execute ciopLirca pldcilor simut,
tan cu montarea acestora. ln ceea ce privcgte sobarii cu experientd
mai puline, se rccomandd ca aceEtia si execut cioplirca tuturor
plecilor inainte de a incepc montarea; rn acest
', rnod 1'oI fi posibile eventuale inlocuiri ale unor
pHci detedorete prirl cioplirc.
?dierea p15cilor. In scopul montddj
pU 'lor le ra p prrlj al .oLai, eqte n ,.eqa-a
taierea acesbra la anumito dimensiunl Ei forme.
Astfel, este necesard tdierea phcllor din jurul
uiilor sobei. a plecihr de ta capacet. de curdFig. 82. Trasarea li- tire si a acelora de thgi racordul sobei la co$.
niei in vede.ea ti- De asemcnea, esle necesari teierea unol pldcj
iedi pucilor de terair cazul sobelor care au formc speciale_
Tiicrea pl5cilor de tcra({)l.i se executd de
obicei intr-o anurniti or(lin,r, ar:itati in con-

lnlii se traseazi pe fala plicii tinia .le tarierc. Aceaste opc_

.raqe
se exccutS cu ajutorut cottarului sau al rlglei ti cu trasoiut
(fig- 82). Pdn
sla,,ura p.,cii.
90

zgiricrea cu trasorut, tinia cte tiiere rlmine rrasate pe

(//,/,/./

4 r=.=o.=_-=\..It^
La=-rr
-.\
t,
/ ,-'-,':
LL_---J,/
,

e'
Luc nd a<ttel in continuarc, s. cxc(uli liierca colacului si a
bazei pt:cii (Iig.83.d). astfel ci iiiciuta pilrunde pind la adincitura execuiaii pe faia pl;icii.
La sfir.til. aDli,iD(l lovituri in plnci ne una din laturile tdie- pla.a sc d.sta.c r'n (louir bucalli (tig. 83,?).
turii,
9.1

ffiliri""i".-'.{*ii

:illh';

"";;lr:il'-f

ii:I

i'"

:r",i'"",:,'1,'if

J"xii "':'

:;

Ti,:T:

"".

','e

iT

-'""-u'"'"''"''

#': f Tiiffii

tru-**."fl r*::rru;$$$r:3{jffi #dffi5

j:",",#t*:h:$T'?":;",:::'i"i'."fi '#"Jlt'Ji.$ii#
::?:
fitl.'i :iil l
"ij:::

1l:];:

"

;+l'.i,,il[*,"m-iri[x'ir

de asemenca prin $lefuire; ln acest mod se asigurd imbinarea perfcctd a plecilor. Existd insi cazud cind pl:icilc nu se imbine perleci,
datorilS unor dcfeclc, ca: unghiul muchiilor nu csie pedcct drept,
muchiile au nereeularitlii c1c. In acestc cazuri, se facc ojastoieo
plicilor p n slefuirc, inldtudn.l din plSci porliunile care impiedice
lipirea lol perfecta 1a montajI,a slefuire trebuie si se urmir'easce obtinerea fic de muchii
&epte, Iie de muchii tesite. N{uchiile drepte sint acelea Ia care

li*?r:

tr "Y, : ;;;:i,li :'l i.',1; ""i :i:J"-h i,,

pierrei a" n"ruit ai""pi"'""-ip"i"a'i
"''i;

il'ffi:1p;il.1,.'4J,"f#serea

aig, 84, Slefuirea pdn

ncgerea pict ei de tte-

FiC,. 85. .Slctun.er prin

rmpngerea prerrei de
thruit dinsp.c co.pll

, -

!-ra1a Dlrciji ?_Dta,

rurr cJne.o.pxl
rsta

soba-

!$.n:: _

Drr_

La $lefuirc se exccuti miscdri ale

z're

i.i:.

jnd.pa,, in.ru-":l

:'.l?'r.,:f :l'J 1]:tp".jsl5

u'rnr' ^' u -i'
:1,?i'XlilT, ff.fil'Ji"'i"i,iil;,I"
"
""'""*
i'"' [1.ffi A 3.iili."ri :,"]i,"i# j,";.?""i*
carrc, aosur p

"'r"',,!

92

'

il;.,*,l":\*:

Fig. 8c. $leluirea mo.hiilor pli.iJor

de i.ra.oti la imbinarea rosiurilor:

r.a sta,urji

(coreco

csntul sle{uit face unghi ilf(lt. (n lala pLa(ii de teracotl. Muchiile

tcsite sint trc.lca l:L (af, .arrlul tlciuit lacc unghi asculit cu fala
pli(ii ti sc utiliT.aTi la s(rb( lf rlc Iofmc spei:iale, la carc feiele sobei
form.azi difoitc unglrilrri unel( in raport cu celelalte.
9S

na. lii r'l rd nlrr a: pfi - o s rfujl . r. .la !^ poa... acr. ura
a tli ilo.. . fl" ,,es,t- , a upp|o 'l a, . t, tuiri .;
5-.c',uj' u J o.L:ra rr.
r..t L o.nr,".\r .u...ut,
! i, -o a"a o^ p obJ c ptd,rtiir r- rL al , .n,put ""ui .t
ircbuic si se acordc
atcnlie mo_
. .Tot_cu_ocazia
plall,.i:. 1 ., ,p, e,,rar i o.Inare
dulL
,r' .l L:r. cSlcluirli
.\, n uat I, r ii.u r.j
,r r.6 norrilr lAi-uI
p. srfr
pi.,Aa Ft..ra d ata. r'r . i ;ro r.a d.r.tLi ..ra. {fi!. Bor: rn
imb.ndrFJ bLn:

.,1. 1. .iul d . rrbrir,a pr, jt.

.".=
rorut.L..t
tra/uri >i a. f, .. ritu.. p

ibi

Bctonul este matcdalul conlectionat din cimcnt, in amestcc cu

aeregate (pietriq qi nisip) ti api. i\fatcriaiul astfcl obiinut, prin in.
tirilc, capitd o mare rezistcnli. La prcpararca b.tonului, materialele componcDte sc' amesteci in cantilaili stabilitc in cod{ormitate cu

rn,r"rL.o ..a

i.,r-- d tr.u.rre a

F. Elecutara fundatiei sol,.c;. Fundatrh se executi in s.oDul

prcluerii incircirii.laie de greurakra sobei. In acest morl se eriiti
l,ransmrterea rccstei sar.ini pardosctii incdp.ii in care se executi
sotra, cleoarece in g..neral pardoscata nu estc astfel dimensionati,
inciL s;r poali prelua $i greutatea sotei.
. Un alt rol al fundatiitor este acela de a izola par.toscala fati alc
sobaj ceca ce asiguri evitarea pedcoluLui de incendiu, in speciat in

cazol pardosciilor de lemn.

.. In sfir;it, prin prevcdcrea fundalillor ta sobe, se asigurd posibi_
litalea de demontare si rclaccrc a paldosclii i|.iperii, f:ir5 si fie
ne' .ar; i dpmor,.r,.d p..,tr .i.J tr ...,r" i.
Fundaiiile sobelor se executi in conlormirate cu prevederile ,\ or,
mati|ulLi C.S.A.C. iildicatiu 16.01-551). Astfel, sobeL din incepe le
situalc la s?,bsol sau La parterul clAdirilor Itud sulbsol, vor^avea
ioL'l Irnd I'Lldri. prop-:i (fi . B7). fr F\.cpri- o.ct6 p.e.n/ rL
I' parpl.i 3 '.'or i I, ite-i. , ar- \.r ralc'lla pF I j,joalirl- a-S,tc al"

| .a"c "n in-.obdr..

Ifundatiile sobclor trebuie sd se executc in teren sindtos sau in
tercn consolidat, mergind cu minin]um 0,b0 m sub nivelui acestuia
din urmi. Fundaliile vo. a\.ea ctimcnsiuni cu cet pulin 5 cm mai
mari decit dimensiunile so!.tului sobei rcspective. Aceste fundafii
trebuie si se cxecule pine ta circa 15.m ctedesubtul niveluhd parclo_
solii finite a inciperli in care sc exccuta soba.
Iundaliile sobelor si fundatiile perefilor trebuie si se prc_
_1.tre
vadi
un spatiu de ccl pulin 5 cm, care sc ulnplc cu iisip.
Fundatiil sobalor se executi diD acetcati mal.erialc ca fun_ .
Fi
daliile clddirii, didi din beton, Tidi{ie de carimidd, dc piatd,
sar,
ziddrnr mixti, dupi caz.

Sectlunc

zrn

A-A

perptilo

rl Vezi nutr ra cap.

94

vltr, D (pag,

B7).

Fig. B?. Fundaiia uei sobe de ta

subsol sar dc la partrrl unei.Li!
diri {irn sribsct:

dozajul corespunzetor. In mod cuf.nt, ln I mj de beton destinat

cxecutirii fundaiiilor pentrLr sobc, s(, ulili/o.r7i: cinrent in cantitate
dc 100 200 kg, pjerrit 0,800 nr:r ri r;^ip 0,400 m3, iar opii in cantilaloa dc 10(l :l{10 l, irl fapor'| (rL (I)nsislonla betonului pxeparat.
Amcslc(:ul sc poal(.prcprfa lio maDual, pc o platformd de lemn, fie
mecanizat, cu bot( icfa.
95

sobelc se executi pe acestca; in cazul plan$eelor din gdnzi metalice

sau din grinzi de beton armat prefabricat. este necesar ca sub sobele
grele si se prevadi grinzi supLimcntare, plecule de beto'l armat sau

La fundaliile sobelor, bctonul se toanfi in straturi, iar fiecar-e

strat se compacteazi fic prin indesarea cu o Sipcl de lcmn sau
vergea metalici li prin baterea cu maiu1, fie cu ajutorul vibra-

In mod curent, Iundatiile dc beton se consideri

dupe 21 zilc de la turnarea 1or.

beton de umplutur:i.
ln toate aazurile indicaie, cste intcrzisd insd cxccutarea sobelol
direct pe padoselilc sau planiee'lc inllamabile (de lemn), Jiind

intirite complet
't

I
I
,{,

OD
Fig.

88-

Fundatij pentru $be

dir zidirie:

mixri de crdmrdj

lqi piairS.

Fundatiile .lin zidari(' dc c5rimidi se executi .lup.tr regulile de

cxecutarc a zidiriei. car.(: sc arate in capitolul X. Dupa acelea$i reguli se execr.rti.lc asemenea fundatiile din zidirie rte piatr5, conleclionatc dc obicei din piatri bruti sau cioptite (fig. 88.;).
Pentru sobe se cxecuti dc ascmenea lundatii din zidiric mixt5,
alcituiii de obicei din piatri sau cerimkli in amestcc cu treton
ori cirimidS cu piatri (fig. 88, b). FulrCatiile de beton cele de
piatri se rtilizcaz:i in cazul ter!,nufitor umede, iar cete de9icdramida,
exclusiv in cazul terenruilor uscate.
ln r,d.r"a.ntirJrarii p,.-:.,tu ri intit .ar,(i ap of. funJa,iile
sobFlor 'r.hLi^ :; ., p|a a,ri , u i/,.tatii t,:.trotuEa .or ..p,.n.,or"ar".
t1 a. .' s oo. p" le\d .up.rioara a tu rua i": n . , .c ao,\!. LluD5
ca.. unul:au iiur d.rraru ir', ..a-r , acta r'. p.i", al"p..rir-;u
bitum. Peslc a(easle izolafie hidrotuli sr. apticd o gapi cte irote.tie.
constind dintr-un strat de mortar l.le cim{,nt de 1.0 1.5 cm-qrosime,
deasupm cdruia sc atazS minimum ciou:r rinduri tte cnrdmizi pe lat.
La sobele clin inc:tperi siiuate io.rol, carc urmcazl deci a se
cxecuta pc plansa. fundatiile trcbuie sr-, s. preladi numai in anumite cazuli. Prescriptiile tehnice indic:i urrniioafclc cazu :
sobele u$oare (ar.ind grcutat-"a sub ?,.)11 lrr) sc cxecuti chiar
pe -pardoscal!, dupS cc se vcrifici in prcalabil rczistL.nla plan$eului
$i a pardoselii;
sobele grelc (avind greulat.'a peste 750 kg) se vor amplasa
direct pe elemcntelc de rczistenta ale plan$eelor, dup[ vedficarea
rezistcntei accstora; in cazui planseclor de beton armat monolit.
96

r{

OU

ais. 89. F ndatii pentru sobe amplasale ta ctaj {in cazul

Dlanselor .u e.inzi de tmn sau metalice):
'' ''a5:

b -

f nd lis r''

nrc^car .i .e pr' \cdi dpd \rb ul "obclor g-inzi -n"ldl;' c >j porliurl
de paraloseli incombustibilc (de ciment, de mozaic, de tabLd etc.).
fn fig.09 sc clau doui e:(emplc de fundatrii pentru. sobc-. amplasate ]a eiaj. in cazuL plan:ec1or cu grinzi de l.mn sau metalice'
In mod curent, grinzile melaLice care sc prevdd dedesubtul sobelor de la ctaj se inzidcsc pe peretii alSturati circa 30 cm, pe reazclne,

sul ,dp-r'lr a.. r g inzi - n 'llr-\p pi'u(p d:n o( r rr.,are

a: rolul d" a rnl"iL|r po"ioilital a s ri';rii z:dului d'- crJ J Afcutetii

sobei.

Execularea eoclului. Soclul sobei se executd din pli.i pentru

pilci au un icsind in raport cu pldcile dc teracoti care
constituic felele sobei; ca atare, dimensiunile soclului sint mai mad
decit ccle a1e sobei !i despre aceasta s a tinut seama la ttasarea

c.

soc1lr. Aceste

sobei.

vcdcrea cxccutirii soclului, s-a cxccutal in prealabil sortarea

pli iPcl'
si.olorJrul pla :lor p. rru o lu. I r . . f, r' ,l- rr: d.csror
pcnl_u co rlr' p.r um
ne.esa_.i ^ han"rrrar"ad p_ '-l!"
monta in rindul de p1eci dc
de tera.oti
$i a pldcilorb-r
ru a, ^a.tr, ,. r' , ,.fn , Lr r' /rrpa. p .lF o'a^a p nlrLr
Desic so.lu
io lLr. a cr'"i r i . 'll .l' '',: l {'r Jju 'rJ' IrasorulJi d^ alLrminiL' s" ln. "rr'. po,/rrii r\r'lJ r pl5 ri primului rind al sobei pe
s7
? - cdba $bdului n .o$duld

ln

plr"a d^.soclu (fi8. 9n). Apoi. pr:i .iopt re 5i

dup5 liniile astfel trasate toaG Dh.jt
." .'.; I f ,,,.,..:..'p:
;"r'" :"'.1",',0'-',

"

,t tujr., r

;'orriv,.

;.,
i.t; ljJ.';:":T,;li'
inLinr'"c a'F ^rr
ri
'u pri"ir'
i:'tr'il'' '-',-

'|fi,;:iiiJj
Numd dupi ajustar.a Fi gtcluirca tuturor pticitor soclului

s""- 1a executarca propriu-zis5 a soclului.

Fece
gdj:r a sobarului estc aceca ctc a ved{ica exactitatca
_ .Prii'a
tra
sdrii sodului sotrei, cea ce constituie .
i_p*to"it-p.r,lil
Esrgurarea exe.:utarii unor tuclirn de caLitate
"n"ai6" t u"e, aeo*i* a,,
*:.
ii
su,'u Lri dFp_i.d monrarp,l , r.,ra a i.rrro.;i sob.
if oDr\.r.
ll,"-." \^rjt..ar-a tfacrrii se Ja,e prjn
r,,F
mi.uro-ea drat"ona, tor

(n6.

vr). cu rjulorul In-i stori saLr at -cjru..ri. t. ,czui ra rrir

sI {ie egalo. In cazul
au torr"u

exacte, diagonalele trebuie

"ntr"ro"

orltilii. Pldcile dc teracotd ale soclului absorb rapcde aDa din aceestA
t,I.r:,. J\rlol ,d * .b(inp l.-a"ca pld.ilo-.u ar;ilr ta r."rLr-i.
l)upi aceea sc execuli impiiriorea sa\t sJi.uirea pl5cilor. Aceas6
,,t)(.r'afre cons in zidirea cu mortar a unor bucei de cidmidd, dc
louna ii dirncnsiuni potrilite, in spaliile dintre coLacii plirilor, in
sp.itclc.rostu Lor dintre pl5ci. Bucilile de ciremizi ui.iLizaLe ]a impiinare hbuie si fic mai nici decit spaliul dillre coiacii pliicilor,
l,(rmil,nd anl.. zr"rr' a I r , Lr moriar ( jj. 92t: e.. sF a+a/" du
r,lr,(id"rf I r-.r. .a Idlriri,J(, s" i^ 1",'r.". I nprnar, . .e . .,,c . i
Buccesiv, la cile 2 3 spalii dintre colaci, lintudu se seama ci pldcile
dc rcra.^.i ab5orL r. re.t- apa .rir, m" tarLrl ,io or6ilj. ia i np; ,ar. a
iD rnortar de algili din carc mare parLe dc api a fosl absorbili s
cxecuti greu. in acest caz, este nevoie ca penele si fic inzidite
prin impingere fortatd, ccea ce cauzeaze deplasarea plicilor d. teralotd ale soclului. DimpotrivS, impinarea se executi mult mai bin
p n aiezarea $i milcarca u$oad a cdrdmizilor-peDe in morLar

Dupi sficuire, se excute iegored pUcilor de teracoti ate soclulul. Lgarea se face cu agraie d sirma. Acesl.e agrafe se conteclio-

Iig.
poligonale, se prcccdeazi sirnilar. Drir
iiag-onare'a1e
Dupe ce pld.rile soclului au fosl asf

ris.,.ris""-"t'*;'i"i;l,J;ilt';:':XJ::iTr[:,1ff:

*..tni.,a" o;girt-ir.,ii-;'

;;.;i*'::hi',,ff

p;.rLnoj .n rujruritL Ll;nlre ptd.i.

't:"1:';:",,::'ti

D..obil-ei. rrorta-ut o,.arq:rii fluid sc preparj pe r;curd Jr.ruiu,i.

o gil"dta ,ir.a 3 I de ar8 td bi.p frq-nrntarii 5j cir.d
D I de apa, apor ama\lA.ind bjne, pina be ob{inc o pasu moaje,{
9A

-.2. Legarea cu silmA

ii'

a pidcilo. e.htui:

neaz: de nArimea necesarS, tein.lu-se sirrna la Jaia tdjulul, cu ctcrkie Si linind seama de capctcle carr) sf indoaie sub un unghi.lc 90..
Sirma iiiatS sc indoaie la un capit ia 90', pc Lunginoa de circa 1 crn,
apoi se aiazi dupd colacul Urx'i plalci ti sc lipeslc dc cola.ul plScii
al;turate, trecindu se pcslc por{iunea impdnali dintrc colaci. DLipi
aceca, se ind.aie la 110', fu ajutorul clertelui Ai celjlalt capit al
agrafci, trecindFsc dupi colacul plicii allturate (fig. 92); in acest
{el, placitc s au lcgat .u sirmd.
c0

La montarea uFii cenu$arului se a$aze intii, in golul previzut,

usa. pa u!,al, fari J se pLrni pr ,oniui'mo_lar de argila. L g:lur';1. uisii s"'rO.a:-{"u 180") sprc rlLrile ulii apoi sP lPagd rle ' o a'ii
oli"cilur .o.l-lLri. dL,p, "^, cu .l'cLel. sobarLrlui se apasd indoiLura
pen,fu (a sirma dc le6rrp .a posrr inlfa ln indailura

ln (a.:uj so,lului sobei. leFar. a ,u $irmd cau armdred s. c\a(ull

in spcrer ' fie drui rosr v(r'ic:)r ar socruiui, pF

;;:,iil;

:"jffli:]"

care se cxecuti la montarea soclului

este
- Ultima operalie
cntrrrfir.l?
pla.ilor. C.tplusirpa -" F\...-.j .u . a--r-.7i sobelor
- rbti i care
in cpatiit^ rjn sl.a,el, pla, itor. nirainire clp co_

;utii^nl

i;"iiT:,,:j""* ""
. ,P-n r.r,d rnq^.af.mi/i :,"a fi.,ze, -n.: h..-. ec,.np e.a.;

t%):

ob ne prin

lffF":?i,?,,p:"iYl:li""i',,lii:"';::ill;"y,..
,, 1;:lti,i::]::ri";J; i::i ;:" t',ill1" :.x iit: i :, :..:[_

OD
Fig. 93. Montarea usii ccbu$afurul:

;"":"i;;ii, :";:f";"d"j?',:l;, :: "-.f ll.": ;T il:;" ;- [;!:i

so lLlui s. I'La urJ prin u oa.a irnp .a": 5i .",,iti"r.,
re.rc, 1i\-: nur.3i dup, a,""r ,or .r..t . .. ,i, uir ..,
" ."ori,i"i
ur"u
l;di.r"l
D!p; '5p'u.ir. in,-ioru ,trui "ob,i.e tip.-.c,.r rro.rar de
argrla,
nelezrndu-se brne ia suprdtata
.
rn
p^r':, rtui .t. .r , , iu, .d.- .^ poa,c oro_
. j1 .prl irldr,r'dri'
a
r,
fri,,,
,l :^ i 1, | . ,: i ii put
lyll
!rn"arDrrtr ut I t , rr. .,, i,1u | .u,: 1...,,u ;:.,rora ,.. "-d.r.ir
ut .:. "onbu=
-ar..I
lr
rnoIclr-I'..
.j
o,
Lrt
.6.rd.urd p,itr,.rp Js:red Dli.
,il-.
ld..'apl. lo-.,u ur
r'^.i-.,rni.: udt;,.i ;^:;;;
i 5.;
',,J oLi.r,,rj ,o:r
:. 1a-1 ! ui n-d.lp.arJni./i

ti

(Iis. 94). Cf,parul "upcrior al I qd.ur'i d. .rrn a ' la"a de 5 C cm

iuiein-. ap"i "c baG ., carura p^ , o a.ul pl-.ii ri !. indoaF inapoi
Iariea rtirio:ri a lpgalLr-ii. a' tet in"i1 s nu p^aia alur'!a dc la
locul ei.
|l

TTT'|

11

r-T1

'i .ar.a .i tc..oarj a s..ILlui. Iq Diu..".,pd iu. ",

.dma.
"."i,;"";.;t*.
pp irrd,iimca
io-rurur c.
u1u.i d.,jrir,njdr
laro,
dp
la d-nolari.
lar r:l sup'rtata <c n.lc st, t-i , .i ," JDl "i
, un sr.a. .1., morta- dL.
rrva rr: ta .\p, urar^a c e.. i un p uturi \p \o- In.irurr
r' .uril- nr..a i, ., are cr Du1. a , or.du.e la dprFr:orar.
r "o turri sobei
oupa oar..are hmp.
r:ii fonu.aru_rui Tr .a_ur s,h or .u so ru ira[,
..
usa.rru.arutur
"";^.ll:liL|c1 s^ non,-azi in prir,it. ppn.ru,o.tL.
La .obelc cu
u:a ' enuiJru ui r' buiF 'J
pr:rl"ur rind
in
i?: ii"lf'"
fig. 93 se indicd modut cte:ticzarc a uin .tnuiarutui.
urii..ln.,. usarLrh-i in r-o .insur.t p'a,., n. /:nt.r f"r... , .;"f , A$ezarea
i r,ru.u i
Li-a-Lpra ace,i. i-u i nu
q:9I.
,i,,;
ri\i.
:: a.e". 99
,i .a a.ar^
?rc'cn(a n^.c.ar5 D. r-.-n,..^ .ir. :r, ;r Lrt
nI
.t^j ar! .jrir,
u"i to"a.ulrri.,arp urm-a,i a..c
r d,.a.upra, a,r;:, rn-;D;;
r,.i<,r, acrr.l .a. in rinpJ.u'tr-or,
-obai! g.-a\.i;,"-;";it;
J-ii
(aoa: :r, ecre,r^za\a-lajn sinl Int.rurare r r (.r/LLt
nonrdrii usii, pnu_
in duui plici de teracot;
'arulur
100

Fig. 94. Modut dc lixare a le-

giiruii u$ii

cenuFarului,

Flg. 05. Aqezarea pldcilor de

teracou in ndlril. sobci:

LFealu_ilp u)i: .eiru afului ii RolJri-, rimrse rr, '" u.: !i pcr.lele
,,ur; ,l ' Jrd"nidii,
sobei ir buie sd s6 rmprne/a uln" cu mor,ar ti
iar apoi si se cdptuscasci cu atenlie, asigulin.lu-sc asllcl montarea
rczistenti a uqii.
L Montarea plicilor in rindudle sobci ln rindudle sobei' p15cile de teracotd se pot a;eza in ctouar Dr( uri (Iig. 95): tos, pe rost El
cu Legd.turit (cu rosturi allcrnatc) Afczarca pliciLor rost pe rost
n".e.iL. p o"-o pcr,' 1,. i i,n'a ur. r p,J'i l:"i delec'c (dimen.iuni pxa,1c, lcl. t.'..1 plJ, si urrll,iuri perlccL drepLc ra (or'
iuri), iar pe dc alti parlc, o cxeculic {oarie exacti.
101

il

['rrl
tttl

rnod- . ur.nr. s^ ulili.,ealJ as, zrrea pld itor , u lpgorirrii. di.Do.In.3.c

la c -a u.r^le dcr.,.te si .rea.j n-ob(aflaL 1Io rr,?a lic . rui r' d dp plJ, i Jn rn-cp. ro.dpdu ra ,.u ascrarc3
pl,: iln' d.oll c l^ palr I p j. i dp .o r aiu ta.e si il.tui,.,
r.a7l ra ro.ul lor. Jpai s6. La./'. pl:,il- ir1,-rn,.Jiare. , ,lp-"e n.rn_
cclc
.r.,11 tarui r 5, rr,p a - s^bci (fij'. 9C) iar apoi p^
trt,;
doui
".-.

7r(rF

Penfu a se asigura rczistcnta pereielui sobei, se execLrtd lcgarea

agrafe de sirmi sau almarea sobel. 1n fig. 9B se indic; modul de
legare cu agrafe a Flecil.r. irr rn.rl cureni si pl.e\'.1.1 .it'r dord agra{e
la fiecare rost vcrtical. Pldcile din spatcle sobclor se leagi numai
cu cite o agrafi, iar in fiecare dnd, o incheieture se lasi liberS.
c1!

latud. La letele pticilor de coltr se lixeaz6

cu legituri de sirmd dreptare de ten]n,
carc serv.sc la perfecta alitliere a pllcilor

!'ig.

96. Moniarea unui

r - phca de corti 2 _

rind
Dricn

Atezarea pidcilor in ficcare rind se face

pe uscat, plicile trebuind si Iie cureFre
dc praf $i ilefuite. So va {la o mare aterltie tuturor in.heicturilor pucitor, care trc,
buie sa s. rmbin. p.r''c.t. ln a.Fst s.op, se
h" , venru,l l^ st.ruiri. ner.qafe p.nrr.Lr

rectifi(.area uDor pHci.

Jmbinarea pla. i_n-. lr. 1u

aco-d" ,rar^ arcn!ic mdu_
. . La
tul
rr .arF _c lJ . irr. h , r .r I ",r."1tr""st.fu.rF ljrindu_c^
"ea_na de
a, is'a A^rfal. pli.: . q,tutu: "i ,at. al^,uput.i "^ ir.h.ip
h roc_
rur rd vFrr-at . , .r-i t^ i,urt. pri . pir..a lo- p"rf^",j Eta rrcbuip
.^.ir,tu
sa se ctat rz.r,p arr.^.
. nu..ai o.a/ura pa prn<imed ei_
spr^ a .^ .\j,d ^\ n, rlol^ li.uriri ala ela. rrii.
Dtar^i au 'r tmotnrr^d tor o.F$irur; dn.ircs
. n^ ori.pi.,.lFtat,p
z,mr-l.
ohrirrr; p.in sl^luire. A...c.p,.situri
sa s,.fui6s. (u marL
a'l.au "F in v.dc- .a p're la rindut cin i at "ob"i. r *irLriii.
Tijl.
.r. la Dar.laa d. suq a p';, ilor. car^ rdn i|l \rzibil-. si rip rtr mat
Drna cy6 u'a'e: d- la riadut , r.i at sohei tn sus, a-.ea\i rfiia irc_
bric 1,^rdal5 I..irurilor dc a pofl.c infari.arj api.ilor,iaie sirt

vizibile.

fixarea phcilor lntre cele dc co1t. se aplice mortar flujal &

.DxpX
argil5,
care petrunde ta rosturila ctintre pleci. R;sturite
fi dc naximum 1,5 mm grosime, iar acle orizontale, "Jt""i"
ae c"f "..

-uii

Tn.atrrr.v"rifi irii fie. arci Dti, i. in ti-.iDrt rno..tirii. .u aiu,orul

nlvcji'l (r ai ..lortaltd inst.umenr ,t. v.r.fi.at. iTadiat dupri apli_

1 rg"il"i qp m:i \erili.i oozi :r pl.r, 't.r trin oti, ar^a dfepra_
f.rlui la lararor (f;9.97). Ev.-,ua.pt. ciFvi^ri y r...riti,d prin;pti_
carea unor lovituri usoarc in dreptar.
In continuarc, se exe.iute impenarea sau sficuirea spaljilor dintre
_
.$lacii
plicilor, intii intrc cotacii odzontaii, apoi intra cei verticali.
. a|..

t02

I.ig. 9?- Verilicaa poziliei pldcilo. c11

ajutolul dreptarulur:
co4i 2 - placr intefmedianr
.Fea .F pFrmitp c\^rrualcr' dilarlri a ^ pll.ilor. .a urmar^ a lncblsobei. Aceastd incheietud nelcgatd se lasd alternativ in rlndrL
Iile aldturat ale sobei Ei numai la spatele sobei.

zi i

In .a7ul u :li-dr:i a;rat l f d:r, s; n a "ub(ire {"ub 3 mm).

prevad Fi agmfe mari, care se lixeazi in gaiuri executate cu dornrl

ln colacii placilorIn 1ig. vv cP arara modLir o^ lcgarp a p.r.rrar o^
oontinuare, plicile de teracotd se ciptu$esc cu cdrinizi subtid. A$
cum s a arital, cdptuFeala se aplicd intii in spal.e1. pltrcilor, in
spa[iul riirginit dc colaci. Cerdmizilc pentru ciptug.ali se udd cu
ape. se in.arci cu moriar, .lupl care se zidesc cu o mini, iar cu cea
laltd se lin pldcik, pentru a nu se deplasaIn uhele cazud, peretele din pliici sc ciplutcfte la iata inle
rioartr cu un stra1. dc cdrdmizi sulrlifi.

La urmi sc aplici noftar Ia tala intcrioari a peretelui srb.l.

netczindu se biDc cu burcl(,lc ir)v.lil in (lrpl umedd.

l,a cxc(ularc.r carptutclii lr($uie sI sc aibd in vedcre ca ln m."
tar si nu fi. corpuri strinre. l)c ascm{:nea se va evita aplicarca ur_,rr

t03

strat prea gros de argild sau existenla de spaiii neumplute bine c$

mortari cale pot rcduce cficienta sobei
La plicilt de colt, cdptu:eala se apfica pe partea lor lung6; in
prrrea nur'r s^ p-e Jd p rrF (liA. 100)
Tn moct obiEnuit sobclc se prevdd cu relmgcre, adic5 cu incepere
dc la rindul al doilea in sus, perctelc lor estc depertat de peretele

Fig. 98. Legarea plicilorl

cotui; I

ac.ar.

Fie- 100, Cipru'sna pldciior de coli:

- :.r ,' ""::,,*

incipcrii cu cel putin 10 cm (ln cazul cind perctele incdpcrii este
executat din maieriale neinllamabile). ln accst mod sc asigura ii

Fie.99, Legarea cu agrafe a ptdcilor monlale in ri.durile

cenusaruru;,

radialia fetei de la perete a sobci.

In Jiq. 101 se aratd modul in care se er'ecu1d retragerca sobelPentru ; bund iegaturi cu peretele, pliciie alipite dc acesta 'tu
muchia flefuitd cu te$ituri. Pine La 5 cm sub nivelul refagcrii' se
cxecutd o ciptuicalS de cdrimidi alipiti de perete Rtraierea se
acopori cu pfa.i taint" la climensiunil necesalel care sc Elefuiesc
prin
' tenire la 45"-ugii focarului lnainte de a li montati u$e {o'arului'
J. Monbrea
ee se verifid controlindu-se toate picsele componcnic, penlru a se
monia Ei demonta bine, precum $i inchiderca clr|lir a u$ii Se atrage
aienlia cn montarea unei ugi cu dofcci'' va plrt('a cauza iunclionarca
a sobel
necorcsFunzitoare
'---U*i,,""r"i.i p"rte
fi monlati Ii' intr-o placa' fie in doui pLeci'
(razril
uiii conu$arului, montarea intr-o placd
dupS caz. Ca $i in
lntxeagi est(' mai r.zisl.crlt
105

h sroput fixdrii u$oar.! u$ii focaruLui ei at cvjt6rii dephse j

pl iior alliurare, .Lr o.a7iaa rntroclucelji
u./ji, plarile alatffate sc
ajusteaze pe adincimea de 1,5 cm! aFa cum se \.ede
fi{. 102.
De obicei u5a focarului sL, monteaz:l in rindrrt a}indoitca
de pHci.

Nlontajul usij se in.repe ctupA cxecurarca sficuil.ii

rindului de ptict,

Numai dupa ce s-a montat u$a locarului se executl legarea plac{lor cu agrale de sirmd; pntN legare se previd li agrale mad
Rama ugii estc legaiS La parlea ei supedoare ctl o agra{d mare
K. E-{ecutarca cenuqarului. Cenuqarul se executi de obicei dil1
cardmizi normale. De asemenea, la partea lui inferioard se pr_'vedc

FL8. 103. Monlarea

utii locaruhi:

1O4. Execularea cenlsarului unei sobe dc

k;a@ta cu .aiale de aaze mcreind pind ld

!'ir,

s..]u:

Fig. 102. Anrstarea placilor in

vede.ea montifii usii locarnlui.
dar inainte de legrea pticilor cle teracoti. Dupi scoatcrca
lor
seun.u pasr6 o^,drpili o,r- :i. caf . "p .o. i,,.,I apoi s"$urubu
in,rodu,e
rasar.i. r. pJ,i.
i^::-,lq.iyl
9". i. .i,-, rooj ." a.a.a usa "i e
ra.e--mpanarea
LL,j{i Ce,.|.1r'tr
r:,ia,. tn iormi ae
"r.u
pani..A --re.p nF s^ i I rodu . n|in brt,.r.aI .u.i.iu.
anut, inlre rams
u.trr g1 coLacul pla. or (fia 103).
t06

10

sPrJlu penrN dn.iarea cliiaruLui

(3i

rnn)

un strai. de cidmizi. Dimensiunile cenu$arului depind de cele ale

grdtarului focarului. Datoritl faptului ci gr5tarul se a$azd deasupra
cenu9arului, de obicei pcretii cenu$arului trebuie si stlstini grdtarul
Ca aiare, dimensiuniLe cenu$arului sint mai mici decit aLe grilan ui
t.r: spatiul necesar rezemirii giStarulul, adici cu 6 mm in lungime
1r ,r :17 6 12 mm in lalim.
t07

_lnaltimea cenutarului este de circa 20 cm. Datoriti faptulul

"tn;ltimFe_
urlui r,no de pa,i csr^ 24 (m, rczutri arlfei

;H?:T.lf

esrc c,r 3

ca

Frc.

fala

^ejnf;_
_r.s .m mai jos decil pa, ca

105. Montarca

Captutrea

fo,

a - secttlnc o. zorrri-l

FJ:j:Jijur
. In 1ig. I04 se arati modul de execurare a cenuqarului unei sobe
cu canale de gaze mergind pini la soclu.

Fig.

106,

alului la

so_

griLarulli:

L. _Mintarca gxitarului sollei, la monlarea gritaruiui trebuie sa

a:bd io \eo rF lapLul ,.. .uo I liur..r.aLduc:i ."rrtrcr; i; rl;D;'i
aroerl.rorrDuLlrbrtului. !-;j.rul .e ,. lata. c. urma., la mon irc
n JL-ut qf.- af. u ur, sr r(:u d,. 3 4 rnm p.. tiecacc
sp

olr

.1.6.

ir, 'r a drta,'r:i tui {v. i\.

.. ul::a'
ng.
tub.

t04).

rr

M. Execularea focarului, La stabilirea dimensiurilor l.ciaru1ui

lr.bui a -e aib rr v. d^rc , omLu-ribituL
a p"iii, in_

sobLi.

(ilzirrr sobpir 'o' Ll- a.estc oepr.lde Llc a<rn .a"r,ti

Iofocair,tui.
In scopul erecutirii unui focar corespunzetor, esteranecesar
sd
se c-bd in.\,Jer^. in pfimut r tt. ca prin
it Iui cun.r-u-.i.,
"isr".n
locai ur lr.bu e s; .-. ic-c la o I. nppral rra Ltc , eL pulin 600 C. Dc
ascmcnea focarul trebuie sd aibi dimensiuni suficieite, pentru a se
asi-qurc ane...ul aerutLr- .x ga .Le d. ardere. in rediea in,rc1i_
rerii u p. ardc i bu,r^: r. prrs. dmai o i,,dt,imc sLti.:-n,i a fo.;_

Iului asigure o mdiatic maximi a fldcarii.

Din Facticl s a stabilit cd in cazul unei sobe mijlocii (de circa
3_ m,) a\r .d drcpl co.nbu,ri | | m e. i .t,im. a f"clrut.ri e.rc
Je
(.jrc'_0.C0 n. SJbCe mj,i (cu., r m-J pu ar.a fu,arul Lu Lri.llirrea
d 0.5., m. rar, ^l- -ari (pcr. 3 i ?r. Je, ct pulin0,70m.
Fo a.ul .c execu a dupj (p c r to(u, ., n a-ea flnouri or 2 si 3
d^.pla.i de i ra. or;. Pp-rrll a rs,qJ-a r. .i. ^r,lr n rard rr .drul
".
u|l|7arr tdrnnptoc. p^-pl, ]e f^.a ul-i .i.,rptu..)1...u
,-rJmiTi de
cm.
(arirri
4
Inlri sc la.a rostLr.r p r, f, dilata-^. cpea (p permi,.
sa se evite criparca sobei, ca urmarc a degaji.ilor mari de cildurd
ce au loc in focar. Cll5mizile cu carc se cipiu;eite 1ocarul se a$azd
108

Fie, 107, Executaiea {rnptusclii

!1ii Io.arului:

i --,:::*\t

:.,.iJ,,';''

i"{lfi

ir1

"*"'i"

I'iE. 108. Botti d.eapt{

aeasupra Iocarului.

:]r l:Sd.tu+ $i.se

zidcsc clr mortar de argite. La urmd, focarul ss

a a-c"'Fir
e e' .'1,
i;

.li[ ^,]'';":l; :: ?_; ;"".;I:;.,' ""

,. I".j: l:,: ; ::i-l l;,:ll :; '"x":tll..
.". L?-lq-" utii for:,rului c.ramj/itc
r'''"-'"' ; i"i ;
Iil

sc,

ro,aru,L,i u .;rn.r..i

li;:i
"""'"i;;l:i';""i.".

I *.:,t-;'i
l!;La parlea
supe oafi a focarului
jiii;H:;;'dii: i", i.iii i; :'i# i,: rri :j,ri li
;:,ri"r;
ilill;:.,
l'l :i;:i, ;* t;lr:*i":il.sfi[]
poziljir
se

:ii:;:1""r" fi

\afiarrire

in

Petltru inlai',uralca ac.sl"Lri {l.Tavanlai se uiiltzeazi 6ob arind

aA ifi.j. lrn)
In cazul sobelol destinalc aldelii ca,rlrunilor sau gazclor, iocaful
rrebuic si se c;rptuieasca cu cr.iir:imid:! de $amoti sau cu cdrlmidS
ft:{raciar!. Acest ir.1cr-u se aplicd 5i in (3zul sobclor rnixte (cu lcmne

'o.ar) u \arr.i i,'

ri .u

cnrbuni).

raporr crl sistelnut constructiv

Fig.

1:11.

clu! r

Fig. 1r9. troc.r

p.lrllu
lor:

arderea lenne

Fle. 110. l'oc.r .u varfa nnlindrj.

Penlru af.l.rca lemDctor:
i"- i:'i.1,,,,' ' '; I'iij'":tt

fliE;5;g;,i;[$5Es]H$1,:'i
110

,.

"J;

Fo.ar pexr.u trd.ra cirblni

lor:

pfreie sobcii 5

crlirruFeard

dtr

Focaru1 sobelor in care se ard clrbuni se cxeculi cu perelii inclinati (fig. 111). ccca ce asiguri arderea continui a cirburilor, carc
aluneci pe gr:i1ar.
De multc ori, la aceste focare se prevdc un gritar cale poate
fi rniica'L (fig. 112). (.ea cc pelmjte scuturlrea c(lrl.lii, in scopul

actillrii

arderii.

N. Exc{{taxea canatclor dc sale. C:,iulolc de gaze au rot!!1 c"l

a asigura cnculatia gazelar iD irtc\iorLrl sobfi. conducindu Ie .itre
!!$ul de fu]n. in drumul lor gazclc .f(lcazi ciklura perefilor sobei,
rare in acesl mod se iDcdlzesc ti aInJi, cc{li|](l cdldura, lncdlzesc

ti

Existi mai multe feluri de canale de gazr: verticak', ol'iz,rirlale

justi a aiies'

combinate. Sislemul clc canale adoptai, dim.:nsicnarea

tora, ca $i materialcle din care se executS, consXituie elemente hoti_

ri oare p. )lru burc tun. {io are a sob. i
LJ srab;lir"a s . tiu ii -' lunqinii ,.analctor o. Aa/^. tr.bu:e si s^
a'rr n \pd-r^'i'cju .. . ": at 'o.ulLi. ln ca,,u
..,t etof.u |rai
putermc se vor construi canale de gaze cu rczistenti mai mare. adici
arind num(:roase sdrimb:rri dc directii, In cazul sobetor (u tiraj
slab trebuie si se construiasce. dimDo,!ri1.i.
canale de gaz cu rezistcnla mici.
In mod curcnt secliunea urui canal do
o" , lr Lrri, .5 I de rl0 r'0 .nr, odi.i
cl.' circa 20X20 cm. Ori{iciu1 de iesire a
gaz.lor dft Iocar ca Si primul canal vor
alea secl,iurlea aproximativ dubli dccit a
fig. 112, Gritrf .u nin.f, ultimelor canalc A.icasta sc datorettc {a!.
utilizat la lo.areie penlr! iuLui cd prirl primul caraL rre.i gazele inard.rca ca.bunilor.
cilzitc 1a o tempelaturi foarte mare, care
a oi r'Lal .! rd p-,c^d. d."ldu r ."b. i
Se rccomandd ca sectiunea pdmului canat dc gaze si lie aDroximaliv de doui ori mai rare decit sccliunaa girii Eeiniidiului, in
timp ce seciiunca ull.imului canal ile gazc va fi egald -cf fccd-

Lrr.., nr a.r'u': I.r^lar i .,pul ai.r,lri

.. r:u.,1 utrirl,tu ,r...lLl- ra/. ;^1,i. \J ti.
d.(it

rarea, pltarea $i chiar fisurarea accstora.

In cazul unor secliiuni a canalclor de gazc mai mari decit scctiur..r " ^sari.;r,.lc fi"rbi||rj I rJLnrp d pr.r r.uper.odr'J a "ob-i,
pro/lu,' d i|'.il r, d d.., ejo , r".u Lr, fd Jdl . ,t riou.. i
I.irnb,
sobele alc ciror canale au scrtiunca mai rri(i .lccit cea nccesal.i
nu sc pot incllzi la paltea sup.fioara, cleoafc.c gazele nu pot
pitrunde in canale; ca urmarc, soba va scoale gazc;i fum in incAPer-..

ln

112

Jnui rii;iLbn,

b.li djn pd',d.

p" t.u sob. l^,u I.m. l.-en^! md"ina J.
0.00 n. jc- p. .tfu.et ..Ll .arbur i. a.^a ro lu !i"r..^ aLL.p tc
7.00 r^. In ,47
dp u .im.. pr"a rnrr:. gaz-,. ", -,...c
mult
pe
parcursul
lor,
ajunglnd
$ condenscze. Drcpt rczuttat
Frea
( .^. .lr'r , I pla.iie d.. ll pedea sup^-,.J,a
- .ob.i in. o .a.1p,r,.
o culoarc mai deschisd, se piteazi ii trcptat sc dete oreaz6, tr.,buind
si fie inlocuilc- A.est fenomen se datorestc Eitrundcrii aDci do cond n'p-; p-- "l s. ei. s.b.:z , ol.., or. u,.1 p.oJr.. d.oo-

\,edea

'9
,

...r ,-t p.iii, t0;o

sccliunea cosului de Ium.
ceea cc prive$te Lungimea totale a canalcLor de Aaze, s-a sta-

m.ai mare

in

orificii, carc se F.vdd atit la partca infedoari cit Fi la partca supe_

rioari a canaLelor, dcpinde dc combustibilul utilizat.
in caznl utilzerii lemnelor. sc lnsi la paltca iniericard a canalelor un oriliciu de r/{ cir.imidi! iar La padea superioarij dc th cala partca
rlmidi. In cazul cilbunilor, o ficir.tl dc cornunicare de
jnf.doard arc l cerimidi $i ccl d. l3 partea superioarir i/1 ceramid;r'
In cazul lolbsirii gazelor naturalo, aiil orificiul injcriin cit fi cel
cut -r ,r ar r, ,3":r Ll r, iar p I r- a ioLra -a r"ri
'a i il mai i'_
o^.U,r;:le d Ld,,.lor i;^ro:n i r. . i. Lr rr'J, Ll "' : qL, r'il i pp
junetate.
' Canalele de Eaze se cxccutd in mod curent .lin cdrimizi subtid
asezate De cant $i zidite cu mortar de argili. Pdmul canal se xecutil
cu pcrcti mai groti. Porliunile care vin ln contact cu flacira se exccutn din cdrdmida de gamote sau din cerimid:i normali
l,a c{ecuiarea canalclor dc gaze zidirca cirimizilor trelruie si sc
faci cu lcgituld.
Se atrrge atentia in mod speciai asupra conclillei ca supralata
intcrload a canaleior de gaze, ta Fi accea a focaruLui, sd fie nctezile pedect cu bureteLe in{:igurat in cirpa umedd, sprc a se indepirta
to:ire aspedtltile care favodzeazi depulerea funinginii 9i a zgurei,

scopul bunei dirijiri a gazelor fierbinti, se recomandi a prco ficii de comunicarc intre canalcle dc gaze. NlSrimca accslior

'

.onducind la infundarea deasi a sobei.

o. Elecutarea racordului la co5. In mod curent, sobele de teracodr se racordeazd la coq printr-un burlan de teracoti. Acesta se
arazd pe de-o parte in ultimui rind de plici al sobei, iar pc de alti
parle in gaura prevazuti in accsl scop in coEul de lum
ln cazul cind gaura rlin co$ nu cste cxecutat!, sobarur trcbuia
s o traseze p n insemnarca cu creionul sau creta a pozitiei acestei
giuri Si a dimensiunilor ei exacte (de obicei 18X18 cm) La basarc
ie va avca in vedere ca gaula din co$ sa fie la acelaEi rivel orizontal cu gaura respecti\.e de la partea superioar: a sobci sau putin
mai sus, calculindu-se in acest al doilea caz pentru o inciinare de
circa 20 cm la I m.
Cioplirea gdurii de racord in peretele coiului se cxecutd cu dalta
bine asculitd $i cu ciocanul. Toaie dirimiturile rezulialc trebuie sd
se curcte'plin uiita dc cur;tirc dc la partea clc jos a coiuLui. ln caz
contrar este poslbili functionarea defectuoasi a colulrii reducindu-i-se tirajuL.
utilizind proBurLanul de teracotd sc taie la lungim.a
'rc({sari,
],a
l1lngimii
plicilor
Llc
lftacoti.
siabilirea
ccclenL aplicat la tiierca
burlanulur cle racorrl se vi avoa iD vcll|ff (a a(:csl.a si nu dcptieascd
fata canalului de fum al coiullri (tig- 11:]), deoarece in acest caz
secliuuea carlalului cl( Iulr rftlur ir(lr.r sc, fumrd se va intoarce
I - cure. $bdului rr tu$nr!

l3

AFa cum s-a aretat, burlanul de teracotd trcbuie sd pitrundS in

{l)5Lrl dc ium Iic ped'-l . i/on'd (tiq Il4,d). fre oulin ir'lira1 in
su- (lie. Il4. b): "e i-,"r lc- .oDorired a.Pc uia ' I a eluL d. lum
al coEului (fig. 114,c), dcoarcce in acest caz iumul nu va mai putea
fi eliminat cu usulinld pe la partea de sus a co$ului
Montarea burlanului de teracoti se exccuti astfel:

Intii sc aplice mortar de argil! pe fata superioare ;i

pe letcle

laterale alc odficiilor pre\'dzutc in ullimul rind de plSci al sobei Ei in

(osul de lum (fig. 115,{r). Dupe aceea se aplice mortar dc argil5 pc
fata suporioari a burlanului de teracota, h Locul monterii Ird in
cos. intloducinclu sc in gaura din cos (fig. 115,b). Burlarul aFezat
in gaula din coq trebuie sE se impeneze bine cu bucniele de cerdmidd. alindu-se in$ gdj! ca acestea sd nu deplEeascE Jala canaluiui

Dup:i aFezarea Si impdnarea burlanului se finiseazd locul

racord cu co5ul, pdn apdsarea cdtre budan $i netezirea argilei din
aceasti zona cu mina sau cu cirpa umedi (fig. 116).
lig ll:r, Slabitifca luDgimii burlanrdui

*r!

rL'.acotii:

.te

qb
Iig.

115.

Montara burlanului de teracoid:

dn .oj i b

I-ig. 116. Finisarea racorddiii burlanului .tr

'nkndu..re.

mort.r im!:'nai ctr

ob.
Fig. 114. Pozilia burtanului de l.racoti
o - dronlari, (.ore() ;
(rncorccL);
ros

lali
,

.1. co_sul de Jum:

cot d fud_

bucEli

La locui de racord a1 budanului cu sotra sc ajL$Leazd pLdcile rin(lului respcctiv al sobei prin lAit'rca lor, alit {iL (rste necesar penlru
petn-rnderea burlanuLui. Dup:r nontafca pl:Lcilor cupolei sau ale
rin.lului rcspectiv al sobfi, so rx(rul.ir slicuirca, icgarea Si cdptu_
6irca pl:icilor. Sc rcconrrd:r a sc cxccuta ciptu$irea cu cerdmizi
intregi (tig. 117,o), iar nLr clr lruciili cle cirimizi (fig. 117,b), deoa8.

lt5

rece

in

tenti.

accst caz imbinarca burlanului nu eslie solicient de rezis-

ln

cazul in care este necesar si se racordezc la n co; doue

d. ld r'.la.i -rai. di.,dnla oc \-ni..atJ jnrre ...lp doua ra, or.luri
1r".Lu.c 5a fi6 d- .^r pLli , r.U0 -n: rr .az (onL,ar, lum.l
dc la .,
soDa va rctl pr'ir ceilalti soba
_

sobp

P. f.lecutarea gEudlor de curilil a soltei Giurile de curdlire

necesarc pcntru scoatcrea luninsinii sau a altor
-" o't;;;i;'i;;ii;
prc'rid
capace Ele se lasi ccl pulin 1a
E;
-i"l"r" de ii"-""ua
"u
"e
Dartea
ios si la cea de sus a sooel
*
P;'i."'; l.ii-'" u'"" ^u-r irF a <ob^i "p iad urrlaloar'le
misud:
6/es;l

Fig

tig. U7,

119 Exe.ula.ea burlar']or din labla cu coturi:

' - - 1;;3i;1;ii"(r'i3t*i.-*"'i.'i:l$"':" '' "'

Execuiarea racordirii burtanului cu

lltimut rind de plici ,t

sobei:

i;.3.$f}"-;ii:1i,#,:iiiilil'Jy"""1"i;";;",';";;"i?-:"i,,:litl x1;.jit,s:
Cind cclc doui sobc care se mcor.ieazi la acetaqi
canal
si'1t sjruatp lr eraj., LIif.ri n. di.1an(a ornrrF ra.ocuLll.lJ . , de furn
elor dor
soD.. md.Jrat; pe r. rii.aU. ,rebur- .a Jie dp .el purin
t0.nn m.
La bu.."telc de t-rd, ord so por m.n,a rFg.r
,rarore
de lrrij..onfe lionare oc obi. idin abtJ
Acestca so introduc in Jante executate in bur,
ianul dc teracoti (iig. 118).
Uneori, racordul sobei la co$ se face cu burlane de tabli. Dacd este necesar ca burlanete
rr.buic .\^ urc' d6 ro"ma
It,,.,'l:.,..yi1
r-BJr
ro u ui d r.i .urDa
,",;,;il.'n1ur
.
(lrs.
^,._Lcp
d)i
admiL- ,i .ul e\F,urJt dirl
r burlab;r;_
FubaNlui) ta
1"ur,",uru,r
tronsoane ]a 45' (tig. 119, b), dar nu cste per_
mis ca acest cot se se exccute ta 90" (fie. 119, c).
In cazul executirii racordutui sobei la coi cu burlan; ;e ta;t;,
trbuie_si se rcspecte regula cunoscutd ca burlanul sA nu patrundd
in canalul cosutui (fig. 120).
Racordul a doui burlane de tabti de la acetasi etaj, la un singur
canal de Jum, febuie sd se faci la o difemld de minimum 1,0dm
pe inittima (fig. 121).

taz'. se prp\5d in d'^pLul capaIn parl, a de jo. a 'rna PLor de -p'

n r,r s' oa 'r'a IL'nin.inii .Nuz
to-uri
i
."r;';"-',;"i;.i';'i"
fun'1i dc nurndtuI ccna]_lor
rn
\'arja/d
po/iiia
a,e_tora
mirul ri
/rtofett
Coftat
f,orcat 0es11

i::1

ll6

b-

i'g. l2O. Rr'o-dul burn.,ri dc ('bl" r'o'l:

rrta c.n.tuui ..ruri (.or.cr;

L:d Ill llr_ rdu i 'lo -i I ' 11 r"

r'
in
dra1
d'a'

lrimuL J|rd sc.'ufil;

':rul L la lro'la a ooua sc
pr: apr'ut ,." ti,'.l'n' j | ' lrr'
ir
irr ofiti'ilrr li'"ar.-e 'ur;li
':I
.-r...' .'..r'1,,nf
"" s. asiuPi
cu o cdr;midi scoasi
.,itnitr
Ar.r1
,,,",,r4.
i
ii',":i,r,,ir,,'
rr7
.t carc. D- e\^-rplr, 'a . l- r ' ."r '

itr' f

:: x'iff :"9:?"":."i;"illii" ""1"tili'i1,".:&,1*f

#f i,ji,l?ilJ
se preved

j;j, ::i,' : ^*,:l if il"il:l:i"

rl,1.,,ff*,11ff::::^q1.yt*^t="1,1r*:
I''r,,JarF,u
;'f l;l'Tn,,.1-:*,:F:l-.:

in timpul

mon_

; ;i.:l l-, l;
:,""J:il.i"yj
J"

";"i" ;,";:,1"i
."r,-i pii- g"i,ir. d .u"j,.,^
::"Tj:y^",^_T,,l,llir
, uritdL arsi,a. l,u-a,
s.au
"1"

e o^ pla.".i

::i "i"-,

:::

oe , aramr.:
-r rrr. rna'cr.ale ,-7ure in i ,;-r.,Jrui .ober
r. LrmPUl rurrului,

:i ",bi:fil;
l; "Ji.;:; ,i,;: ffi .J[..:I,::
n^.,ca/d ,
zute ia

m"rra ,j.

sobd_

"ieil. i;,i.,ii: p.","_

,;yl"lT:ii"_iiL.:"rf'-:":i:",1 :1t, i.;ij;; ":;\: :ib;,;"":: :_

ii#: i""j";:y.: ,*'ff."l; ?,"; ;l :" U:l: .,:, :* ::
,1:l,J
Cele mai hune rezuttarc sc lbLin

"--;"r,;;: : :j:i:liJ,:
,",J:*T*

i.
;" :Y\;l I olill 1.n." "o-u."" ."0-'

[::".1:.:': "#",ffi !]:,1ffi?,:]i:ii:i:: 1,"j,?;,g"ff;:i

Incil :: r;nin. u, spdriu'tjb-- ;;-;.r,nrr,,
.n { r!. r2.r). oini.a Drr,pa sup^-ioa-a a u
'
,n-urrr
rird dp p-:,. d. .ra, o,j tr:norl ,:p p d i
t]p cupol!).
Primul rin.t d, ,.rir:i,ta.are a ip6.d \.ba
.rc p.ipr:i .nL-i ,a si de p,.reqii
:.1:-,-y:!",!,
.anar, 'or dc ba,^ ale c, ecreia. A, doilca
r.no 5c
I

i:""ji"l^":l: fllT"l

p^
(afa-i/i p^ lar. A -ul p^al. o. f , ,ir.ula r. 'e ;riTizile
pc
dou'
pfe'd't'li ,t .a ri ierjn,l pii. f-rar'rrc'di^
l/rrpa pr'n
'"r.ni.-.
tdtr^ri .pu. al" , upor' i I f. uj 3 rd c\l' a, li alJ
din
incdpercconver:tie a acrul-Lri
sobelor de tcraco(a. Dupd r'rm 1ar'a n'onlajulJi
i. ii";";
pla-ilor L- r' fa" J 'i

,-e

iepror sobei. Aceasli curitrire se face

cu peria, iar locr.rrile uncle estc necesali

' ' -Pa'a ru
u un bel,i;or se rnLatura qurplusuL clc
mortar din rosturi.
ln Daralcl cu aceasta s-' .urili focaIcstulile
ru]. aiatarul ri .e]lusaruL dc jar
a' olo
rte areiU, ptaci Laramizi t tc
nou
nclec
din
sr
fa'
rrnde istc Lecesar
zira cu cirpa umedat sau cu buretele

inv" i, in , ripd um"di

sol lor'

!.,p i*,p"i la.o. u'i. u o rr.ula. ' ": .. "'r. T ii,:r ii'
.h:r ol.rd . no obi . i ,hi,L -" pr' l";,J.b"
: p':,l,-1 ."i:
DarI clin algili fin! amest(atd
"n,.
L:.i;.,?l*t l imi*f ;lj;
""
ia care sc adaued un colorant poldvii
De exeml)lu. la sobcle de culoale cafc-

lr,
uup."" r"ci . pLrLina \op "a -a o a 'i.u
;i". ; ;":i'.
_rrr,aLo
/
pPoa'a
olord'
".iu*o
.t
l
I
tun
n".rLr
a
c
lirare 'ri
"ob'l'
L'efl 'r's'nrsd
,Lin c.r i .r 31n , zi.' Soo- ' arl '
neagra'
culoarea
are
care
aluniniu,
.,hit
.le
cu
"" "r'iiiir""il-1"1."t..t
I

i
apli.: o lipi urj oin
" mofldr dp arp:
i ftujd. ,.a"c s. ,a.i .tO tS _i.
apo; s-' nctezeste bhe cu
cirpa.ume{l;. oupa allll i"":$:J:"::"'
sublire de nisip'

il"i-"i'pl.i,?i"t"'ri.]i?l

Fig. 124. Cupoli, (rr v,'r

Este

h#?,i,"ri'nTk?{'{j.:11[:""'.:#Jxir?!";*ir11?
ll8

Exe.ularea cupolci

rind de c.irdmizi (fis. i24).

* ;.1:..y**.;*rmii ji{';i!i.#;i
ilitt'F:",'r}r
pJfl"!^^spF io.r
D^:,.,p|r upo. .c

inte-rzis ca acopeiirea

Fig l2t

,r

' '. il.': r . . r"

"
',..;'".;
accasta, finisaf( l s,)Ii s.r 1(r'ririrrirl
Dup;r

rL(L

ri

qrr'[rlrc.

i'.' t t \ l" sob r "u -irpd

cr
r', 'u ' p -iF n"d'
1I9

5j:li":i;f 1$"ir::'T:i,ffi
t:i':

:""; ;;"8,t

""i:

i: il"!:1i;.f

; j:

:i

::Jl

".1"i#'9.
i'o i. "",';
"1T.,.;,

j"?.,:"*"

j::'Jin:?:

lr,l: r r,;.; :s;

il';:,:.: .: ;i;,ni: : ;:l:,i,;l

l,
t mpcrar'ra a" p" p-1a1- *!"i

Ll illf,i,l l ; ,1';:;"f".':%.F',."

t l f;

:=qi:' -ii

il,

lrill:i:"ir.': ::i': i;.i

:":r

rr:i

J:r.l

r,r,,i d Fr ,.] p-oL.r ." ,6p.161.3ro I cnri,oar.Lel

1r'bJie
a""'.

jli;'i " ;'"ll [.i.;* i:"i:,'"

"a I: ""oi mi'
;isri:::i ;'"::".,-.,
." ; *r:l.T,i -":l-,;
; l:i :"'fgl;l*"
^"
: i;":ii'"' i" ill",l; Ti,:'ff
,T : :: ;':
lli;;; "t.,1: :1.1"
::'*.p:i"il: fi; ;T
::.t:.::r:;;.
:1,,i,'",', I ;iaa."" :i'aDrind"r;
,:ir.

::';"i :i
;"' i.;1.l:j: -"oc
": '.r'i
. a'r la p ol,a .o, .i ,. Lujc ,j fi . ram.Liare.
ii]1,.1:.; ".
t" ;;,; i: ;":l"lJt; ii il:;i:it:ri:ir;;i"Iari

ill'.::il'f' dl'l#fi:'a

A-10-66 din In

+3,.'.?}

IX
TIPUEI DE SOBE DE TEA'4COTA
Cdpitotul

. A. Sohc tucl,ie. In eenerat denum

cnb^r^,o-.1 a-o.rrr"r.iir..:..' di, :

.,

i'",i: ":::.-..;,::\'i-;;
,iJifl"*..0,:
d-,ra..d.- ".t o-o... ". pri., nu,,,,.
;
ll I.^l":l i! (ap. vrrT, D (prs. f,l.
:,
;r1:,X;
;"1"i:i'u, ;,1.',; i,lr',ilit ::l I,lil',1;o:",;ir
"i'i_J;;."

120

mxrimea 1or. l1-I cele ce urmcazi se desr:rtu

sobele de teracot6 drepie utiLizale in mo.1

obd cu canaie verticale. ln

\e.nP'u o '!Li u ,r i
'a
canale v"r i.-l . l a I p' Lip d' soLi.
S

fis.

126 se da

sazeie fierbinli sc ddicE pe primuL canal,

dezvoltat oe una din latudle s{urte ale sob"t. ln oi inuar", eJ,,e,. .i- J a i o. si
in sus. succesiv, prin celeLalte palru canaie
vcrticale. aie clror sectiuni sint cgale cr.1
iumdtatea sectiunii primuLui canal. Ultimul
canal conduce gazele la racordul sobci cu
coqul, 1a partea supe oari a acesteia
Lrn alt exemplu este soba cu patru 'anale verticale, aritate in fig. 127 La acest
tiD dc sob5, sazele fierbinti ulc5 din locar'
pii" .lou. .-,
\ Frti 3 ^ sjl Ja P p la J
/
iit" "ob ', p" i ' doa arirc t a." arr. T,l
continuare gazele coboaie plna deasupra
boltii tocarului, pdntr un canal vertical, a
cerui sectiune este iumdlate clin seclirinea
Drimelor doui canale. LILtimr.rI canal 1,'crtiial, legat deasupra boltii focarulti cu canaiul preccdent, urcl gazelc la ra.ordul
cu coiul de {um.
ln cazul sob!:lor de dimensiuni n,ali (de
eremplu. sobe de 3X6 plict, utilizaie la
i"t-.n :r,l"ri eJ i '. i,J ii ( o . a d_ ':
etc.) Ei prevazute cu un singur focar. sc
executd 2 bolti.
Pdma bolte, previzute pcste focar. osle
alcEtuili din 2 rinduri de cirimizi dispuse
pe lat ,cj sustinute de consolc din c;r:imrzl
i."za c r pj. joar'. lr o:"'d a J- Lr;
midi. numite ciocuri llig 128). A doua
bolti consti din 2 nduri de c'arimizi rs.
zate pe lat, sus(inute dc cir-arniTi 'isl)'r{
sub formi de T. aqezalc pe lninrl l'rllrL
AEacum s a ar:riat, l)lt rii 1rr ir lrrr ii'f :l
sobei d.pin(lo iir nrrr, rrr,r\lrrir rl(' rrirr)' rr
sionarea jurrli a , r, ,;Ll, l,,r ,I ilir." l , rL r'!

I irr. l2li. Sobi cu .inci

(

rruLe vdticale:

r - seciiu.d

onzontara

,rLcfjoarr in pe..pe.1i!i;

t2l

sobelor dc dimensiuni mari, este necesar a tua mdsuri pentru reducc-Aa \^rJmului de ga/^..ar .ir utr prin ,dnatp, td \olu"nL n^.c.cr.
rr1 a.rest scop, o misuri este aceea d a prevedea in intedorul sobei

u.l .aral prin,rregal, 16 -u, ir.u.t. Llprunir ,alal .a.rIr)natu.tn

r-rur acecla. (et6la le.anatF Ltp ga,p s(- r.du. td
"e.{iunil" n-...a-c

Fig. 128. Execularca bollilor la sobele de dimensiuni maf.:

W
c

t.ig. 1?7. soba cu patru.anale v.rti.,al.;

d

\e.1irn. orrToriate

]esrnn.t inrie

cidenjsub.aco.dlr]a

In fig. 129 se aratd modul de excculie a ranaiutui orb ta o sobi

cu 7. canalc verti.alc. In cazul cotului .le fum sitrjat la co1!, peste
canalul 6 trebuie si sc erccute o bolti din cdrdmizi subtiii, ^care
asigurd circulatia gazelor de la canatr-1] 7 la cos. Acest tip de sobi
t22

Fk.

129. Sob6

cu qaple.aral. \fr(nir11,ir .rr rrnrl orb (secljuni o.i2ontalc):

.trdi.1ra eazeror

in cazul utilizlrii Iemnclor dc foc

se utilizeazd cu rezultatc bune

.a gazelor natlualc.

sau

Sobcle in carc se ar'd lemne cu cirbuni Ei care au de asemenea,

climensiuni mari, se rccomandd sd fie prev[zute cu 9 canale vcr
ticale.
Sobi cu canale orizor'rtate in zig_zag_ Accst tip
dp sobi esle previzut in intcr.iol cu mai muLic cana[ odzontai
suprapuse, dezvollate pe inireaga htime a sobei (fig. 130). Ilr inte_
dorul_acstei sobe gazcle fierbinti circuti in zie-zag; dintr-un canal
intr-altul, fiind astIel conduse la partea supedoare a sobci, la racor_
dul cu coFuL de fum. Fiecare canaj de Ium este acoperit cu o bolt;
dreap6, prev;zut! cu citc un orificiu.pentru dirijarca gazelor; aceste
orificii sint asezate altemaliv la c e o {ate a sobei.

s. La

.a' -lu o.i,,o. 6tp In spira r. Ur

orificiilc prev:zute ln bollile care mirginesc fumurile situate alternativ, gazele fierbinii sint dirijate cilrc racordul cu coEul, cilculind
rn spirali.

SoLit' u doui lo,ar.

ln,"ulr.":r"!:id'5'^','i

incipri spalioase Si ca atare de a se exccula sobe de dimcnsiuni

mari, tipuriLe dc sobo descrise nu se poi in(:rlzi in intregime. -A.ceasta
sa datore$te {aptului cd gazcle Iic|binl,i au de parcurs un circuii
lung, pierzind aaniitdti mari dc celdr1rar Si nemaiavind deci randament suficient pentru a incilzi loate soba

tjp de solr6 "u

cu canaLe orizontale esrc accla la care gazele fierbinli
ilcuH in spi.ald (fig. 131). ln accsl scop, canalcle odzontate sint
al,

separate printr un perere vcrtical, coNtruit de pe bolta focarului

cupold, carc imparlc soba in jumatate, pe verticaH. pdn

pini la

!ig,

13C. Sobd

.u

candLc orizonlalc ln

ziE zaEl

^24

D secituro vcnicauj
sclcma crcutdlet cazer.r rerbhir.

!'ig. 131. Solrt (rL .ariirt, .fizolilrl! ,n spirali:

dcr'rLrrr bnliL or:rulul; b sectiur
'..."i11]'i..;''li''lchonjacfcuhtieicazelol
12.5

i ,r t:p da r4bl] u itil-. .u .u..es ,r

a.6.\rr i.a/u.i Fr e
':i,
:i:l:":ji: :il fi ; :t" li : ]il

i[

"'

sobo

l::;:"f gr".;5r;13t

$:ilT;fi1X1*3.i:"i."';11"i'.ii;l;:1,'la:""*";l*lg;lj

Racodul gazelor si al funului se poaie efeclua fie in ultimut

canal de gaze, fie in canalul cotuiui dc fum. Este necsar a se lua
mdsuri pentru ca intilniloa gazclor si a fumului se se producd in
mod lent, climinindu-se astfeL posiLiLitatea d a sL. crea curcnli in
sens invers, care pot conduce ia ielirea fumului ilr inclperc- De
2

/,,

il'
['
Fjg.

133.

Racordul gazelor lierbinii

p -

dor: lb rre:

'.!j

ti lumului

]a sobel cu

d . o""l.:,
_
3
Fereic dc sc!3ratre.

aceea ]a execular.a racordului gazelor si {umulr.ri se va prevedea un

perctc de separatie intre acestea, pe o ineltmc de 0,50 0,70 m

(lig

-0

i.

Fi!.

t:12.

T:1,1

Sobr

rr

dourl lorafe:

.."::. ,''.,r;.i.

-.,.: in .arF F\icrr doua ,.r,,rt .J,, rur aD. pia.., .obct,.c
::
] a7j
ra, or1r.
f'F.ar tarul o,n
atc o" tr...,ruo,i ,,,_ut
r. rrc,a'.alur .o-ului d" Iurl a..e,,.,J.
pst ,nre-punTaror.
avird ti-aj
doui burianc al. \.o. s- pot rd.orda rs g"-16"j 5a:_
.rr.1

'

126

133).

Intre locarele si canalele dc gaze alc celor doui sobe aLipite, ta

locul racordului 1or se recomandi sA se prcvadi. un spatiu libel de
circa 10 cm. Acest spaliu se obiine axecutind doi pcrcti de cnr6mid.l
aliturali, de pe postamcntuL sobei, piri la cupoli. Pc iniltime.l focarelor aceqti pcreti se er.ccuti in grosime dc o ciremidl (12,5 cm),
iar mai sus, ln grosime de o clremidd pe rnuchic (7,5 .rm). De ascmenea accili doi pere{i se ceptutesc astfel: pc inaltimea locarr ui,
cu cirdmizi de 4 cm, iar deasupra, cu cdrimizi.le 2.rm.
Pcnlru circulatia aerului dintre cei doi pereti. so pr.evid jos $i
sus gritare de ventilatic. Sc va alea giji ca eritarul supcrii)r se se
no.tcze in penultimuL rind dc pli.ii der tcla(lrl.ri, spf. a se cvita
posibilitatea antrendrii prafului carc sr d.pun( p. fupola sobei.
Sobele cu doui focarc cale au spafiul (lc a(! spccificat, au un
randament mai bun decit (1lc liiri n(r'aslri pfcv.,clel'e. Acest lucru
se explicd p n faprul (.:r a(\,sl sl)rlilr. prc!:izlrl cu gritarc, asiguri
crearea unui (ur'cnl, (l(. act |a , (.rrL, Iavofizcazd produccrea coltvccliei, inbunililir(l if ( iilTir.or aL'r.ulLri dirl incipere.

127

Sobe cu c amcre de aer. Tot in cazul sobelor cu ctimen,

siuni mari se utilizeaz:i cu succes prevederea, in interiordl sobei. a
unui spaliu de aer care se lncSlzetk $i iese in incdpere. activind
a,rl.t,,n.,1 lio.i.nrens;li Ind r.arl:r J dFful ri air -r a!p-e.
In fig. 134 sc di cxcmplul unei sobc cu cameri de aer_ CameG
de acr sc cxecufr dcasupra bollii iocarului sobei, intre canalele dc
A .ul ,F.o pd r-no p.i'l canal^
-J'.
o' i u ., qo. u suoai,.af.r r.di.a
dp' i r,pa u,r p 16 r al a. stFia >i deou..r i la pa J infer odr: I al'lF-e: J.
acr. Arul rece ajuns astteL ir aceasti
camera sc inceLe;lc, ca umare a actilrnii gazelor fierbinli din focar Si a

' 'I | .df- .o jorrt, ,an--a

In scopul montdrii utilor, se prevede h perete un gol avind dc

obicei ldlimea de 40 cm (2 pldcix22 cm 2X2 cm) $i ln5liimea de
70 cm (3 plicix24 cm-2 cm) (fie. 135).
In acest gol se rnonlcazi pldcile dr teracoti, avindu-se grijd (.a
acestea sA iie aszatc la minim 2 cm fald de planul cdrdmizilor.

I
I

Lle aer.

Accst aer. incilzindu-se, iese in incipere prin orilicii situate la partea supeIioar.i a camcrei de aer, pe un pereic

Sobi care incelze$te douE

r e. ln acest caz, in peretele

t=
ti6=

cam e

dirtre cele dou.i

camere se prevede un

eol, ale cdrui dimensiuni sint, pe cele

3 laturl, cu circa 10 cm mai mari decit
dimensiunile sobei. Dc obicei, in accsr
gol se e)recuu o sob5 dreapti, dupi
2
unul din sistemele descrise. Spal.iul liFig. 134. SobA .u camerA de ber din jurul sobei se zide$te cu cdrimizi subtid (de 2 cm). Prin uiilizarea
cardmizilor subtir-i $i executarea acestei
compleidri la una din lelcle perel,etui,
sc inlitud in cea mai mare mesuri re.lu(or('a suprafetei dc incSlzit a sobei.
Completarea zidiriet cu riifiimiTi subliri se poate exccuta o dati
cu montarea sobei,

Sobd cu utile pcntru

ocar ti cenu$ar in

pe_

x_ete. La acest tlp de soLd, utitizar ta i[stitulii Si uneori la locui;te,

almentarea cu combustibil ii .ufilir.a .enu:joi se etccrueaze din
alte inciperi (dc excmptu, (lr.idoarej oticii crc.), ceoa ce asiguri
conditii de curitenie la enpl{)atar.a sobeLor $i totodat::i reduce pericolul de inccndiu in incipcri (siLi de c1as6, camere pentru bolnavi,

siii

r28

de adunare etc.),

<

Fig. 1t5. xloltarca usilo. pentru fo.ar

.enutar in prete:

si

i
pentru asigurara siabilitalii. ln cazul pcrerilor cu grosimea maj
mare de 1/, cirimidS, sc ciopleste un Eanf pe adincimca dc 1/, cedmid5, d.stjnat unci fix5ri bune a pl5cilor de teracoti. Spaliul dintre
pcrei.e Ei pleci se tncuiestc cu mortar de var. Odate.u montarca
pldcilor se fineaze u$a pentru focar $i cea pentru ccnutar.
Dupi montarca u$ilor, se trece la exccutarea sobci.
In cazul cind soba arc utile pe latura mici (a(!asla avind m&{imum 21,/, pl5ci), soclul $i primele trei dn.turi al. sobci sc leag6 cu
perctele, iar inccpind de la findul 4 in sus sc cx..uti retragerea
reglemcnrare (minimum i3 cm).
Iu cazul sobei cu uSile pc lalLira nraf, (a(ras1.a avind peste zrtu
pl5ci), pcnlru a sc lnllitul.a lcqrfcr s(nri.u perctele pe intrcaga
latud, ceea.c.sk ncc.ofomic, pr(\.um iii penlrLt a prclungi locarul,
tn scopul asirluli.ii un.i ardcri.orcspunzitoare! soba se executd cu
,,toLa-h. re", a tf, ll
I - Gn6 sbj*itrl

sr cora.trr!'

t29

Dup.i

.-

sF , xecu,d

so.lLl

p-jrnLl r,nd oe ptJ, j.

Ie.:.rJu.sc dc
pprcl f^ larur- maf^ a sol ci.iiaaru-J ..o t-.itoi,li .prp"r.to, p,lr-urilc 2.si J \^ m.ncca jun. at: J ptJ.i Ji.pr"F i, u e i
drFD tr.i 4e p erp Si i .dr^, I c,c.jta. t1 C
"", noj. r" obtin- irr
elcment ie$it (tabachorc), avirld tStrimea redus5 cu minimum 1 placd
fata ,lr latura mare a subci, rlement
(ere prcLuDgesle to:odala Iurarut (fig.

IncepiDd cu nalul 4, soba sc exe

cuta cu retr'agcr.e.
In Lrzul Lind s,,ba car', incllleite
.loui Lamerc are dimrnsiuni mafi, se
prelede cu 1-2 sau trei bolti, in r.aport
cu indllim-.a (care variazd de la 6 1a 1s
rindl1ri). Bollil: se executi dupi rcEu
lile-dale antcrior (v. Jig. 128).
In cazul cind la aceste sobc sc utiti
zeazi lemne Fi cirbuni, se recomand;
ca ccnu$arui sI aibd tunsimea dubti
fatl cle cea obisnuiti, pr..aum $i sir se
Fi. 136. L\^,r,1brr, I. fr-e 2 ( Jrar . ," l,"pr. i,i:"i,iri_
I - % pr.cri: 2 - pra.a dc cort; cirii tirajului.
B. Sote dc colt. Sobel de colt poi
area dr] asemcnea consiruclia inte,
rioari, formele Fi dimensiunite variate. ln continuare se descriu
(iteva tipuri utilizate in mod obi$nuit.

Sobe cu cinci colluri, cu canale verticate.

h fi:.

I4n .p

oi

ca .xpmp u o so5a

d. l.ra, o .

6au

drepte.
in
urdra.
'
"u in, :

D. C;mino si vetre. Ctminele qi vetrele sint in gnetal sobe du

inSltime micn, dezvoltate muit pe lxtimea lor. care pe llr\gi lncilzi.ca
hceperilor au fi un rol dccorativ. Cileva tipuri uzuaLe dc cirdne Fi
141 se dii ca er(cmp1u un cemh cu fuduri ycrlicalc, Ia
circulatia gazelor se face de pe o lature p. alta a ]ui. Acest

In fig.
c.are

Ca

exemplu dc solr6 de coli, ln fig. 137 sc arati o sobi in cinci cottud.

Corslructia sobei cste similard cu aceea a sobclor ctrcpte cu canale
','orlicale. In cxemplul dat, soba are cinci canate verticale prtn care
6int conduso gazeLe dc la focar la cot_ Forna canateLor.cte gaze este
determinati de lorma sobei. Racordul la cos se face pc c-olt-'ul sobei.
La'o\u.i.Jl i..so<1, fuie- r.. u- ri.fl ! j. a,.za - t. 1:rt
"o
,ri an
60 monr a.r f, cl p. r.o . U"d lo
"r .Llui
".r a c-nu,arul-i .,c
Ii\' a,,. runJi , r I ^r. r.. d .r fr(a at
,oci.
Un a| \^mplr.:L. col a:- iin,i.otlur:,.J,a aL. vefl,.at- L
.ir.Llr(ie p- am e- lrturi al, cob"i (fi6 tJB). 'FSj-"t Jii fo.a..
g:iz]e se.ridic:at)b hmllile ]dtufi.ale soljei, apoi coboafi piin canalelc
loa. .r .oUi i" r .zut,a'e
di ,
Ll a. . c;c .i u-.i
"o.an,i-bu1
bun.'nijlo.
in . ul u.r'iliri: l.mn I,"pr"
r -Jr
lo- sau c gar.tor.
UD alt tid de sobe in c'inci coLturi cste aceta din tig. i39, cu
carale \'rli,a^Si, L,ir.u.airo.peoldrlrjtp4al a a sobai. A.'-acti
sobJ are uo raodamcnt modiocrlr.
130

C. Sobe poligcnal sau circularc. Sobele de formd poligonali

circularl pot avea aceeali construclio intcrioad ca soleic

Jr.l
ri

ir

(\

,a Ill
-{.Al

h{ rit.

t)

ng 137. S.b.l in cln.1 .ollurt, ,n .anale vrrti.dle:

s4irun. on4nhLn rrLn 6cdri D
$hcma d.currtret gaze,.r:
t

t3l

dc

{aw
\l

)tl

's,h

),)

.<ll

\/
0

in . I
o t.|,
I I u-i a c soL,et_
f- arLcte
r- orl70 "5 p ,oar:
^6--ctluna
s:.::
"
: ,,Tr.
. _ ,mna c,rcJ,q,;i !"-.,.,:;..1r _ ;";",J'
FlR. tJ8. Sob5.

.r-

ri6.

urerrL

139. SobA

i i

9.:
"1 " o ,." ara
:,]'1| o: cr]
"I

ll-t. ru ranal" !F-,..a.e, d

pe a d a sobi:

t. Lrl

;::,"""'"'

9" 3

EX ^

.t

q93 ? a

*1;3:
rS

3i
l!. n.

.c-

9:

.!

Pen ru a se reali/a o rn,Alzirp .orespunzatoar. ,l in,aDcrti_

-.
pre\ed d^ trul e o-i p. Ina di1 a urre !p rei. folcr si.e;usar,j,
jn
L1\ile. l'1ier.aac cu !aralul
rFrrager.. cjenumit cotlor, carr.ua
duce gazcle $i fumul vetrei djrcct la cof, se preved canale vcrtical,,
de gaze, carc asigurd circulaiia gazelor ficrbinli produse prin aralc-

tlrl
d

t-ITt=::=tmtrEInl

ilLiarol

lc

lll,lLrrlju.ti

lll-.ltlFltrl
.-_6ii
llr

}ia. t4l VatfA dfi ple(i

. _ ,"..." ;-rL.leschi ),

de re'a'nra:

2 -

i mm lLJl

:* rDl
r--FI

fig.

1,13,

sdcti.

Carnin dc colt, cu lumuri veriicale ii

lalurd pn al'a:

.! cir.utalia

gazLor de

p.

d.

(.',1r"!ier e3.el {

rearca combustibilului in locarul lateral al vetrei. Ca al.are, vatra

este astfel previzuti cu o sobd care asigur; incebirea corespunze_
ioarc a indperii.
DeSl sint alipite unui peretc, vebete au un spaiiu izolator liber d
oinimum 10 cm intre perctale lor $i peretelc inclperii, ceea ce asiguli evitarea pericolului de incendiu.
E. Sobe dc g;tit. Sobele de teracotd destinate a fi utilizate la
45lil sint prcvezub cu pliti, cuptoare, cazan de inceLzit apa etc.
t36

l'l!.

'

145. s.l),1

n'. i. :

{lt !l1il

l"rfola:

'lirr
. , ,. ', ,; ',,,,
:i,.' "o'"-

HTlil:ii';,:i$: i't;;,;;::,'i:,1:

ntu ,iv

sL s

abj,e$,n rap

; .itliii;Ti#l;
i{! ti:+it ;:,1; ru ;ri"'' I"'"'"
i
I

j'r$;ih-"lii]::l;i

i"T::.,i, i::,:i

Canalcle de gaze se executi astlet ir

=;:

"

;tr'*::gi,{f;r"..;i:q:;'iii}H$;*;"'-in"r"'m,

Fig,

146.

::i

:;","ii:,;

sobr dinlr_. In.apeF

*_:.:rl;,*: I#[:":;ieii;ff:li
il:in:
I cgar.a sobFtor .^ o.,:ne orin
r38

lncipe

Fjs. rlT SobA de.1ra{!Ld d' Ntie

iifl*(,,:l;1;i:i:

arc cL c,bicei

:;,lT#,lill:j

:l';:,"f il,iT"ii;'!;; i.:'i''l:;i':ix';

iLll';iniLrr'
"l
j.

Sobr de teracotn cu tuburi d.

venLjialic din Ionta:

.obr J. ; I jr sp | .:red .u
, In rr.ulte.ca/urj.
alaturat;.
Soba de gatit,

.i

mai ral lnF. Alte tipuri {fc aobe de tcmcotS Aceste sobe Elnt
i1'
!lln
""J.1,
se pot executa unele
tuburi de ventilalie dispozitivc
maresc
"" .le teracottr plcvdzute 'ru i"rJor care!'ud'Lr
tio,ii i" *f."
Ipf
Ll
'ora
,]f,-i,," " "r.', t:g. tlefo'rtl
"e a-rr1 ' Lc
ruLu-: 'u r liunrr dr' oLA^
a"-*,'ri"1'"
i"Uui
'li'1
ir u af ' s' m'n''a-a pe
15
rr
r'
rs
i
J"
"du
'
l 'le d'" upr1 ' Lului p:n4.la
'""1-,-irr":.
#."r" j.'".: .ic to"arului. | "pipr-aLr"n
rrr"urFnL d'aer'a'p rnrrr
ri"irL+ J"pi; Lt, a"r n'1'e

.41

:,,a,, d"

::.: i*:,ir,*T

rt .aI'.se p".\ed, :n zjd. eeal

soba se prevedo in a est

;i- a"rO,m

de

din ftg 147

Sobe cu cutic de ar'ierc soba 'le t(rracottr
cerbuJliardcrea
o cutic mctalici in carc are loc
**"*"-"lr"ia

"t
de circa 30X40 cm ti iniLlimea de c,irca
ij.. d"u" """ ai-.i"iunilc
ei superroara se
n" ." monteaza in locarul sobei Prin uEita
irii
De asemenea
csmt$a
jos
sc
scoate
"-.
i**1"" "ait""i, iar prin uaqita
permite reglarea arderii cir.""p."""ae un grdtir totativ,'lecare
bunilor.

139

Ff

r*l.i,,'*.:'

# iilrfl iillln*i lilil,ffi

;,+t
i+ ..lil1i;'+n'i*r i:'hTiii'i"i;: ,"Trf
$l"5,iji31i1ii; l:::"'1,"1,: "j,fJi".""* ""
"i""'".."p*J'"':
"l

;;:i::;s i;loii:"ri:i;b:J;:e{

e'mn u rF a arn'ime

il.;i'

.Yk:1":^';;11;:l

.",3""

ijfilrJj';i g:',i:j';:1i.fi'j':.:",:#'j

r,.,.":;::;-.li;jf";li;i:i:
Tr

de

jr*,:;

so-ba este scunda,

o".o;i"""1"'T"ii"i!!:#,iii.,i:ii'i;iJl"il"."!,f",i,T.li:ri.i fflJl'i,."":
,^.ar
d'o-.:

ca*rid(ii mai.r.tun

p,.dus

Cupola sobei se execur! din c;dmizi tcgate cu

mortar de argi]; Si sustinutc de citeva vergele

rpr ma arir
rio
,^l-:!i-ll.sch,
u'ili.^a/; p-j rL jr.J /if a ir^.p1
. pFr;tor

cjp soDr, r.6

r 1, Pl!, tl, d- I, ra.otr se non,.ald Ia un sche_

r. oin u{e i or'lidr Dp oLi..: ornen"iun:t"
.obct
(14^4r<90 m salr 2<z/3 plici),
:-]'"':,9"',jfa,""porr+i
i rris. tqs). tn ,,, r,or, se
I\F. a bo rt t,rruLL...ar"un
Fc r.8 sobr d^ :::a.lln.r
i,":,,i""1".1
rer-^o,, .u qhc- rr..ar.. r3,o"dut Ja,", s^ [".e,u ^ribr-larr d- ldbl;.
let melalic.
G. Modele de sobe de teracoti.
n

Asa cum

s_a

. #:,'ilr::"",1i"1;i?.ttx,l":,f"",?,.1T",'t^t*:j
:l::t?.:.:tJ,,
cnnstructjv al s.beli,r. sc 6te{ jn raDo
;J' i:f i:":i":l ;"i'l:H:' : .:i i;'i;i"i
: :* n
l'

:;;llli

"

.--fn-nra tica Jparc n.psirdtea dp a s,.cx.,.u.a rooe d,te.dcola

sobdri, .,r in a.Li\ i' a' pa ror
;i;::i:;':'
J,i
;
;;:,'.,'1,"1il:,t,
1"r,"
1;;;;;. ..i
-"""r" a" ""::,ij'
J,:':oll::y; ";,j"'#

j;

't40

il,i;,;l:li'

coPttoltl I
EXECUTAN,LA.

'

SOBELOR Dtr ZID

n{r11i*nii#itrlii#:"lt$"f**:ff*}i

"

"*""

ir.""*1:,qi[,
lhl:,, v'lr " -;l;,t":''ll :1"':";" ]l?H:,::';"'1 i;lii
'''?;:;JJ;i,j:
. * o-r,i a r .un c-a a,i,., in 'ap \rrr'

1,,-l:i*,,,1i*,-':.;:1:;,:",i,,"tiii':
"i*

nl - *f i u'ig1i;';*, f ;l" rii*i[i";' fi

:,
:i,;":i;
= i'^' "" p'"i':-"'", i-.' I
j:,r
i;.: i i'.j*'i
lr *ilt
,

l*T*+l**ruitl;q]:*g'li{;fir#
q*l* :r;ir,iir * i'ir:;i rrrit.*i;;
l:;:iir
;"i,?;,,1,':
A
";:):,';?i; x;

ni5;
[$i";

;,1;i ; " xr . ,i,ii

,

':

b^i

eac a

:l,1+]4ilii,,'it;tf
jtr,' l
jj,' '1;t*1[*
l*!t,
' t,

:i

;'

.t]r**j'*

APoi s"barLrl face a5ezarea $r

*.;t1: lff#:''

t'.":l

1,,,

:T:r,",

o,

""

"-

Jt

"""

)yi":

i;, ii,".it,".flil:,i
de,erac.,a

:i;1.

[it{*-*ir""";"""*"":x#:#..

,4,

.d: zid

execut. dups anumite

:,,,oti?-:::ir:i!.?:':2,::Tr
?l
"'";T:,:":T'l:
ru ririro. ,r.
,iri,,r.,i
::i::
fi
:,:
.,i.; .. ,i-^r"'^''
_1"l)ii"
",)iil. i"",i Jl,,; i,,,,^L ,!1,n!!._:Ipi,;, ; ; il''' li
:;-l':;;;p, "
ll';l::," ;:1.: " : {r-j1 1,"1n'"i''l'"- il''i';'i;3i'';
li,l;.,j'''"1^ l'-1:':': ,.:;:l-llll:
"l
I

*ulitrlgx*,":lffi*f$'ffi
-i;:hii,T*j.**#?i.,",.,ro,ip...a.a_iaa*.,_
Hffjf

-rnd . il a p. lar I lunqul

il',i.''..'". a {'r
i.a-c..a. d1.red a5c_
:,:1:'!1
,o p,. tr,. . ,,iz.ru-s. 1f
d. _r .u-mp,,jsul
oD rrl:

se.

p\

,t

p(]

Ll.

'

rin-

r-

'.l,,uJ
.:fimj

as":trii mirLe, j1 a.ela,,

I a.,3, . srrt rn tLng .;.rlnd-i

/idiri. r../ic,, n .,
^, ,.rii r-^i,-a^lilic
,- ! : "e, d.ru".||p.
s^ acala
I li_.i".:! n I u, f occt al a. ln a"-sL
nuO

r'

rpr.. r.n,/ r in,,:Jrci-, ao."6

I,f d ,t.,rJ .n-r'.ni i a ipitc din.r_un
pri,,uc: i., r;,.ru-j e irre.

rc.oura li s

mu_nr

ilill Ji,**n,.0

Itxisti Zidardi de diirrite erosimi (fig. 150)r

. ljdgr' d^ d,
"..fc/l, d. .r.rory;Jd sau.
t.. .ajr.1mid,J
pp ntrhip.
c ;rri frucifp a.-L
(1e /,5 cm;
,idd,.i
JunoLate Lta r"ftmio,t,,u
.a" acml
groslmea
^_ .;. de 12,5
fi'xuli",,fu."i;fi:,,:n,;1::

1,;; ",

iiiiJ,,l ;

re rrgura

11

.";",t#.L|"

o car6.miLtd, a cdrei erosime

*-;:X'il'rt;
_

o";1,'o*'oo jum.it,,te, a\ind

zi.lirie de Llaud cij,rilmizi, de b0 cm

gr,cin]c.

se Foate \edoa modul

i;flX,r;;";

,'.; i"

;;": i:ii:'ff
cl

"i:"i:;,;,; ) ,_.i,.l1i;ii,,",

,',J";,'"";'',TT;*"til J i"::'#: se inp ' ' L'i i ar^a -d-J,n,

:l"x ;i i:n'l:1":i ;i; ti* ;ii'i:* x i i:;#i':: I':r' 3;

,' l*l x ;::*ijriii','[il' Tj.'l' "1';;"fil"":'i - litt; ri

iii:

*n; Jir;

:i,::i.ih1f-m : i; #;. ;:''i;,;t, : ;:i

e
1!r' Cro'tr kc zidlriil":
r. -

" a,i
"'1.":;:,

*..

FrP.

""-'.;i

i,; i;;e:

'a''

'*
143

Inaintea liecdrei veriJicdri, sobarul iFi spal5 miinile cu cirpa ud6

sau bidineaua.
Dupi zidirca fiedrui dnd, se e:<ecutx legarea ceremizilor cu
siim:r neagra avind grosimca de 8 15 mm.
O dati cu zidirea perctilor sobei se execute de asemenea: cenu$arul, {oca|lrl, boltile drepte din intedoml sobei, fumudle etc. La
e).ecutarea tutumr accstor elcmente alc sobei se aDlici reoulile rlc
Ir"ru di .a-Ll "obcl;r d" rc.r'()1:; ,l.lr' nrp d:n inlc,iocui *ob-lor
din ziderie de r/r cirdmicli sau de V2 cirlmida,
dc zid se execu
dupa caz.
La exccutarea zidiriei sobelor de c.irimid:l, se impune respectarea cu strictele a regulilor carc asigurd buna calitate a lucrului.
Astf-.l este obligatoriu ca rosturile zidiriei si fic petfect umplute cu
mortar, iar mortarul se fie de calitate bun;. In acest fel se obline o
ziderie rezistentd qi in acelaEi timp se inlil.ur:r pcricolul ca fumul
Si gazete fierbinti rezultind din arderea combustibilului sd iasd plin
rosturile zidiriei in incipcre sau sd comunicc inlr'o canai.'le de fom,
cea ce conduce ]a functionarea nccorespunzitoarc a sobei Ai la
pedcol cle incendiu.
La fokrsirea cerimizilor ciopllte trebuie si sc acor.le marc grije.
Se inkrrzicc a$ezarca acestor cerdmizi cu portiunile lor cioplite cltre
intcriorul locarului sau al canalelor de fum. daloriti faDtului cA le.r rr . r'oi., Luri gi
1, 1- ,iuprir- pr^zinra o po.oTitar. a.,.Dllrrtj.
neregu1ad1a1i, care conduc la micinarea c;rImizii. sub actiunca
temperaturji rirlicale din sobd.
Tot asilcl se i tcuice ungera cu argili a 2idirn'i pc fata interioare a el.mcnlclor sobelor, .lcoar.ece aceasti ar!ai]i. sub actiunea
ieinp^ra uri fidr,a p.:. d-.fJ,, \Lrb t. rmd,J^ b r. j lr , d f . p.r , n-

tarul de pe pslme. C:rimida este a$ezatl apoi cu mina stinge p

patul de mortar ti lndesati cu atenlie pe locul ci. Mortarut ietit dtn
rcst- in urma accstei operalii este adunat prin trecerea miinii drept
pe laia zidiriei ti deprB in targa de morlar.
Datoriti porilor sii, c;rimida uscati asezat5 pe mortar ar absorbi
_apid aoa a,..iuia..c r,^ cr fa,^,a morrarut .i.ru
lIai nr^/:nu.
reziilpnla rrF e.arr. Pa^ r i a s^ i ..urr a .5 n-aiu'ls. eit ne!.esdr
a se uda fiecare carimid:r cu mar. g j! inainte dc a fi ziditl ln
acest scop cirimizik se scufund:i intr-un butoi de aFA. mentinin_
dus.'Dnr,inn -u .p nai \:l bul^ d,, aar ld fJta,urari ii tdF
oL-i.. i 5
s^ ur,16r. . fJ-i ilo , u oor^. ilrt. r.du,:. 6:a .u n sinl
-10
c.le refraclare. se uda numai Fc f.1elc br.
O atentie deosebiti trcllrio sir sc acorcle consistentei mortarului
dea'.rli..d"i .a. rol'i,.
irirni rd Jr \ ./J.rna . id:riL.
La executarca sobelor dc zid so loloscijio mortar a cerui consistcnta

fundr

soba.

moflarului suptimentar Si realizares

rosturilor de {rcl mult 5 mm grosime. In cazul in care soba are rostud mai groasc. in urma inceLjrii sobci, mortarul care formeazd
rostudle sc sfairimd Si sc formeazd goluri idtre c5rdmizi.
In timpul lucrului, sobarul verifici la ficcarc 3 4 rinduri d
cdgmidi exactitatea cxecutiei, cu ajutorul nivelci, firului cn plumb
si ,lreprarului (fig. l5l).

Se atrage dc asc.menea atentia ce la exe.utarca zi.larriei sobclor

qi a elemcntclo. lor intedoare tr-^buie sd se respccte in mod obli,tatoriu regulile de atczare a cerdmizilor cu lcgdtur:i. lD Iig. 152 se dd
un exemplu cle aplicare a ziddriei cu iegdturi la cx( utanra canaleIor de fum. Se atragc alentia cn lesefea rosturilor lcrticatc trebuie
si se faci la V, cidmide Ei numai lareori se admil.e sA se fad la
1/! ce.emidi.
Este de asemenea interzisi prevederea dc el(mente metalice
(grinzi, barc) sau dc beton (buiandrugi, pHci) in scopul suslinerii
cer5mizilor deslinate acopedrii focaruiui, a (amcrelor de gaze sau
a cadalelor de fum, dcoarece metalul ti bcior-rul, sub actiunea cildulii, lucreazi in mod diferit in comparaiic cu cirimida, ceea ce
conduci in cele din urmd Ia apadtia de fisuri in acele pArti ale
sobei. Ilc aceca, accste porliuni ale sobei se vor cxecuta numai din

144

l0 - cdtoa

Flg.

151. Ve.iJica.ea sobelor

d zid

timpul exe.ut2lrii zidiriei;

in

sa permite inl:rlurarea usoard a

.obdurnr

,t

costrddi

145

cer5mid; zidit[ dc obicei sub Jormd de botli clrepte, afa cum s_a
aritat la sobele de teracotS.
Monta.rea garniturilor nptalice ale sobei se face chiar la cxecu_
taree sobei, iar nu dupi ce s-a terminat zjdirca acesteia. In acesi fel
sc a"igurd o ljxre rezi. ^n'r !: bura lor lur.riona-e. Tn sereral.
a . e pi "e s leapa! .u sirnrl bino inljnsd ..a e . jdcrle i; ro.lLr"e
rile dintrc ciraimizi.

Deasupra u$itelor de la sobe se executi de obic.i arce drpte, dupa

re!:ulile indicate aici. Golul dcstinat uqitci trebui-' si fie cu 5 10mm
mti mare decit dimcnsiunile al]estcia; in acest fel se asigurd spaliul
necesar dilatirii metaluhd, evitindu-se fisurarea sobei in jurttl uEiie_

r--T--T----r

rHTI
T--1 t--1
4

f--T--T-]

rrFl
rT-1I

T,

Tr-T--

HfITI
IrT.-t

lrig, 153. Ar.e de zidirie:

l

ig. 15r. Teserca

la

r - bollari: t

caramizilor

exccutarea canalelor dc

se asigura fixarea ci rezistenti qi a inlilura

posibilitatea deslacerii in urma loviturllor ce s: pro.luc cr o.azia
tolosirii sobei, qiia (fig. 154) se prcvede cu ancorc dc tabl-! carc sc

tor n'etalice. Pcnhu a

Se intevice ca zidiria de deasupra ulitetor se rczeme direct pe
rama u$itei. I--e asemenea, estc interzise rczemarea acestei ziddrii be
o barl sau gdndd metaiicd, din motivele expuse anterior in Ieseturd
cu -\ ' u arca len, nrclof d,. i, arp a op.rir'i f.
"a.ului. J caherelor dc eazc crc.
ln aieste cazuri, prescdptiile tehnice cer ca zidaria sa se .xecute
"ub forrnd d ar,. Ar", Lp (t.e. t5Jr poL f: .u.bp sar drpprp. per.\ii
tdt. rart al g, l llui o.... ,l-- c p\,.u1; a'i u \^ , Jrxd\. rao:o,,J,
iar distania intre rcazeme este denumitd descnidele; locurile de sDrij:r clo arnuluj p i-. r./eme sp r,um^., no)r,,r;. Ar. el- cin a., rruire
din cilnmizi aiczate pe muchie fi cioplite aslfel ca fetetc tor lerticak' s6 se inlilncascd in cenlrxl arcului: accste cirlmizi se mai numesc boliari, iar cdrdmida din mijLocul arcului cste denumiti cheje.
In timpul zidirii arcelor, cdrdmizilc rcazemd pe un tipar din scinduri nl, numl' si ,;rrru). sJ"iinu JF popt. C.lrdmi,,.:r . ar, eLor se /idesc cle la nasted spr cheie, simultao pe ambcte pirti, iar'la urmd
se ziderte cheia, impinindu s-. bine. Cintr.ul se demonteaze dup;
intdrirea zid;rici.
146

15'1. llcv.dcft !
an.ore (l) l!

Fig.

uiiLl(rof

'

fixcazi in zid6rie. Rama usitei sc lcagi d. ascmciea cu sirmd pensolre, care se inzide$te inlrc cirarmizi. l,u monlare st invcl ite
ra!,a uir4t cu ur) inaterial rczislcnt la foc (de obicei, d:best), care
se indeasi binc ln spafiul rarnas in jurul u\i!ei.

tru
10"

t41

,inci. ln Erosime dc circa 0,5 cm. Acest strat sc niveleazi cu drisca,

realizindi-se astfcl o lencuiali bine ncteziti, cu aspect ingrijiL
Grosimea tcncuielii aplicate Ia sobe nu trcbuie se dcpiFeasca

La montarea gdtarului sobei sc iau de asemenea mdsuri pentru

a asigu.a dilatarea acestuia. Astfel, in jurul grdtarului se l;s! un
spatiu gol egal cu circa 1/24 din lungimca lui, desrinat dilatdfii. cr5tarul se agazd la fala vetrei, rimllfnd liber (nefixat).
Acopcrigul sobei Ei racordarca Ia coEul de fum se executi ta fei
ca in cazul sobclor de lcracoti. Tot ca la sobele de tcracotd se monteazi de asemcnca rcgulalorr. de tiraj.
ti"jsareo sobetor dc zid s-. poate executa in mai multe feluri,
Astfel, so):elc so iasd dc multe ori cu cArdmiziic vizibile pc feleLe
lor exlefioarc, adici cte se executi cu tetele di:fl cand.micld apo.rentd.
lntrucil zid:iria rrmiDc vizibili. se iau mesuri pcntru a se asigura
un asp.ct ingrijit al sobei. ln accst scop. cArdmizile se cur5F La Iala
loi rNioari si se Slcfuicsr pdn frccarea cu o bucati de c5limidd
uscati. Prtir Slefuirc se inlitllri nereguladtSlile lclelor sobei $i s-obtinc o culoare uniformar.
In cazul sobclor din (rirlimi(Li aparcntE, rrebuie sA se exccute o
zidirie foartc nrglijitr'r, , u 11rsruri ogalc. perfect orizonrale $i umplute
cu morlal' in txod cgaL. Ir f(.lnl ir1s1a, Ia linisarc se obilne un aspcct
ingrijil al I{l0lor solr.i.
{n numcr'.,.rsc (..r,urj, i(1(.lc (.xlcrioafc at., s(nn,Lo. se iiniseazd
prin ten.riic. T1I)(uia1a ronsln dintr-o irnbr:rciminlc subtire alc6tuila'.lin nlorlar,.arf sc apLici la supralala soDli, rn sroput de a o
ploleja ii a se rcaliza un aspe.t lrumos. 1n generat, tencuietite sint
excculatc (lin mortar. La tcncuirea sobclor, esl"e indicatd utilizarca
mori.arului de ariii; mortarul de var sau dc ciment nu reziste la
acliunca temperalurii ridi(ate La care este supusd zidaria sobei in
iirDpul lncalzrii, ceea ce are drcpt urmare fisurarea si desfacerea

1,5 cm.
r.rrm5, Ia fata tencuielii se aplic5 de obicci spoieli.
Sobele se pot firisa de asemenea rtrin plocarea cu 'laiantd a

La

lc\e-

1or tor. Faianta se monteaze cu mortar. Accst finisaj permitc obtiner.a unui asDect frumos. In plus, pldcilc de falanld contribuic 1a
mirira putefi de radiatie a cildurii. Finisarca sobelor dc 7id prin
placar!:a cu faianii prezintd insd dczavantajul unui prel dc cost
ddicat.
Dup[ terminara executiei, se efectueazd p?obo sobei de zid, Ia
lel ca in cazul sobelor dc temcota.

c.tpitolur

x!

TIPURI DE SOBE PI CUPTOARE DE ZII)

-.

Ex c i nun.foa"p tipuri d" snbc si .uoioarp d. 7id. tn .

'.
urn ^i/a cc de...riu tipufilp cer- mai r'lr/a a. pp bc/a ,;r '.r:,,t,Jrul
poatc .xecuta Fi altc feLuri de sobe 5i cuptoare.
A. Sobe cq canrle de fum ln fiq. 155 se di ca exampru o ':obi
de zid cu Ease canale dc fum verticale. denumite sobd olanrll zar. Uncri soclul este prcvdzut cu canale dc aerjsirc, care ajutr'r la inlntnat_
Htirca tirajului, datodtE pltrunderii aerului pdn grilaf in fo(ar'
unde csiie activati arderea combuslibilului
Deasupra soclului se ej<ecute renularul, ai cirui P( flli alr {rosrmea de 1rh sau 2 cerEmizi (dupd cum rezr.lll:r iri rl]P'fl (tr ilim'nsiunilc cenu-"arului). Perelii to.iarului au grrJsiDr"ir rlt ri (rifnmi.ldDeasuDra ccnusarnlui ii focarului se crc(\llir lr(Jlli rl" 'i, {:'fimidn'
de obicei drepte.
r contjnuare, pcreiii sobei au {rri(i ' c!1, 11 ,n|inii.lar, iar cana1c1c de fum au p.retii de 1/r (arfrinrirLi srilir 1r'lnrtrlo exccula cu
ri l Ii"r IJq rsrsura o
Drl 1_Dn'la apl^ 'ar 'l I i.r
iu.r'" a-bu aa",t ,i ,..,,,., t., , , , {, . l.',.,,,,r. so "."' 'lard5
ca lunqimea to'a i ;t ilrrrl, l,,f rl hrrrr :rr fi, rt)lri micd de(it 9.00 m.
ln.rx,ul ur!.i llrrrjirri nrri n,rri. (if(irl,LLlr 114/cl.r ti.rbinti si a Iumului prir < arrrrli , ,ri. jrIIIL rIIiirIit, irr rnra nrr mai functioneaze bine.
PenrILi a s, r\il|frt,, (if(11ltrli. Lrir{)lfii a !a7.lor fierbinti, La oriticiilc

tencuielii.
Pentrlr cr,,itarea acestui lucru se recomandd sd se utitizeze mortar
cu rompozilia urmitoare: 1par1e argili, 2 pdrli nisip $i 0.1 parte
fire dc azbesl,; uncori se poaie adiuga Ei 0,1 parte cimcntj, care sporesle r.zislenta tencuielii.
Mortarul se prcparA cu api adiugatd in cantitatea necesard penlr..r a + ob|n u pcsli .o lsis'cntb.
Pentru a spori aderenia tencullii 1a zidn.ia sobei, inci la executarea solei s adaugi ciiti ir nortarul cu care se zidesc cdrimizilc,
ci}l:i caro se aflS in rosturile zidirici.
TercuiaLa se aplici in doud stratud succesive. primul strat, denumif strat de bazd, se executi cu mortar mai fluid, denumit gr?!?d.
Acest s'rral are grosimfa do circa I cm $i asigurd buna legeiurd a
tencuicl;i cu felele rir.imizilor Si .u rosturile zid5riei. peste grund se
aplici stratul ?riz;bil, executat cu mortar mai consistent, dctlumit.

149

148

il

de trecero dintr-un fum intFaltul,

canalelor se rotunjesc,
prin cioplirca cedmizii.
Se rccomand5 de asemenea ca leqitura uitimului canal cu cosul
sl se face h pada infcdoari a acestuia. ln zona de racorrl a sobei
la co$ se poate monta regulatorui de tiraj, prccum 9i u$iia pentru
curllirea sobei $i a cosului.

rczistentl la tempcratudle mari ce se pot produce in cazul acestui

tip de

sob5.

LEdtura dintre canera de gaze Si coqul de lum se lace pe Ia partca dt jos a co;ului, prin intermediuL canaielor verticalc, previzute
pe laturile camerci de gaze.

tffi |g=;l
rEq
lr
lllnlll lffil
lotrool lhltjHI ln!rFnl

lEnoo-r
rig.

155.

Sobi de

z_id

.u s;sc

verticalc:
.ir.j

canale

de

tum

d . co)j

Fig,

156.

Sobi de zid cu came.;r llr' ,lirzf:

?

la par.a

supcrioa|d a sob.j. dea"upra ,.analcl,,r de lum. sc ore_

op-fl>ut (on. ind dirlr_o bot,r ae obi, ci dceapr5. 3,;no
,ro_
simca de t/, cirdmidi.
Toatc elementcle sobei se executi dupd rcgulite indicate in capitolu1 X.
B. Sobc cu camd de gaze. Acesl tip de sobd are un randament
flc'marc J., r .obcl- "u.anrte d. iu.r'r. In a-cJ .az (tig. l56), dca_
supra focarului.se prevede un spal.iu denumit camcia-ae gize, a
crrui comuni.ratie cu locarul se reatizeazi prin orlficiul previzui in
bolia focarului.
S recomalda."pluiir,a peretilor >i a bol!ii to-arutui .d,irbmizi relrd.rar '. ceea ce asjgura o a,umu,arL spofi,d a calducii 9i

\Fce

150

a.

- regutaior dc ijnl

.rnsrei d -

cos;

Datoritd constnrciiei sobei, gazele {j(rbi ti, carc se ridic; ta

partea superioari a acesteia, lovindu-s( (lc acopcriiul sobei, sint
obligate sd coboare spre co$ prin .analcl( vcl'li(alc, ccdind astfel
clldura acoperiqului Si pcrelilor soln i. ncrul f.(c cafc ar mai petrunde in focar, prin grdtarul cenuiirrulrri, iiirxl rnai gfer.r decit gazete
fierbhli din sob5, nu se poate ri(li{r, (i f:rminr la partea inferioarA
a sobci Ei poale p5trunde in (!\, lirfir , Lr solra sat fic rdcii6.
Regulatorul de tiraj ti r.rtilr (k ( ufirlifc sc monteaze h parlea de
C. Sobe ru plitS fi ctlntor. Accslc s{rbe se utilizeazi h inceLirea
incipedlor $i ii acolati iimp la gillit, folosind acelaqi combustibil.
In aiesi scop, sobclc clc accsl tip sint dolate cu ptta, cuptor Si une-

t5l

ori de.aspnrcnca cd .aza pentru i .dlzlrea apci. ln timpul verii

a.est rp d- soba \e poate Lllilira nunai pen ru gd ir.
In fig. 157 se dA ca exemplrr o sobe de acest-titr. a1 cirei cuDtor
este montat deasupra plitei. DouA canate conduc g;zele fierbinli de
la_focar dcdesubtuL crjptorului, dc unde accstea sini conduse pe latu_
rile cuptorului fi apoi pin; sub acoped$ul sofei. printr-ui canat

i
I

D. Sobo de gntit. Un tip obiinuit de sob5 de getit de zid este

reprezentat in fig. 158, prevdzut cu plte de fonte, cuptor de tabh
si cazan miaLic peniru inc;lzit apa.
Din to, af. oi ual lxt"ral, gozcl. fiprbinli Ir." pe.l dpsubru' plirei.
apoi coboard sub cuptor, trec pc la spatele acestuia Fi pdtrund in co$
ln clrunut ior gazele inconjoari in acela$i timp cazanul pentru lncdizirca apei.
Usita focarului csl.c protejatd de o uiiti dc tabl[ montatd la
I 2 cnr distantd de accasta, iar grdtarul se monteazi Ia 2-3 cm

jI
.4

Fig.

157.

Sobi de zid cu ptita qi cuplor:

d,il:l pF i||rr-eara talime a sob.i sa,"le,oboar:i pine rc

ll:,.,1"]", in-o"r'uar:r,.a.anul .u apa. a,"_ca. ridi.i prtn_
so.Lu. rardupa.p
lr u1 , a'lal v^rrhar ii srnr dir;jor" Ia , o . Regu
aroruL ,J" lirai';;;
mo- ar ra parraa d" .us a (o. .. ri: da ori.d a.e"l .i po. iLii a repula_
lorLrl ri... c.po"ioil .a. in linpu i -nii. pcin ir,,t,jLl-r
gr/ e If rbi li s;.oboarc p,in jr,,. un
p,i,: to so"tLri
"ala. \^r..at.",.:eul",;r';i;i,
sol er. pa "un7; d in , o? p. tr p.rler inipri.arit
r a..-.tuia. A"c""la
a:ioL'a in,;J7i"La suplimen'ara r.oL.i :n li,npul i-rnjj. Vara. prin
dschiderea_ regutatorului, gazele jierbinti trcc direct in co;, ceei
ce
are ca r,.zultat ci incdlzirea sobci este reclusd.
152

Fig

158. Sobd

de ge1ii, de zi't:

sub marginea inferioard a uqitei. Suprafata lrilafLrltli sc ia egal' cu

Vro 1/,, din suprafaia plitei.
Pentru a asigura un randament lnrrr Lr s1,l!t( (lc g:rlit, se reco_
mandd ca in grosimea zialSdci a(('!ll)r'rt sji s| pffvada canalc sau
goluti dc aer, care miresc.apa(ilrtl(l (lf i ! r''11ir( a sobei.
De obicei, in timp l ltl|r( li,)iiifii, Lrtiltr l,r'arului sc mentine irF
chisi, iar reglar.a tilajulrri s( i:r(1 (Lr .tjlrloful uiitrei cenuiarului.
In vcdcrea curailifii s, pr( \i(l t apa(l (lc lable. Dedesubtul cupto'
rului, undc s('(lopo7ilcr7at o (l'rlil.ric rralc Ce funingine, se prevede
o gaura cl( ( rfr-'lirt, asluPali t u o r'arr':rmidd demontabiLe.
153

Sobelc de getit se lecomand!

_
luminale pe latura tor

se se amptaseze astfel incit se fic

stingi, cea ce asigure condilii optime de

lucnr.

La cantine sau la restaurante se utilizeazd sobe de gdtit de

dituensiuni mali, previzute cu cuptoarc. La accstea, araerea_se tacc
cu rnjcctoare de pdcurd, care, datorite randamentului ior
lungil]ii mari a Tla, arii. a- r_:rr o n, !l,,irp , or. .pun/a,oarc iiti oa bu
a
arrua.e a gazetor ircrbrnti.
Sobele de acest tip se pot executa fie din cdrdmidd, fie din tera_
cotd. EIe pot fi de dou! felud:
cuptoarcle asezate in irootinuarea ptitci (modet ,,cizmd,,):
-* cu
cu cuptoarele a$ozate sub ptiti (modct ,,mase,,).

Fig. 159, Sobd de gntit

ct

prevazuu cu inje:rof

(uptoare sub ptit6 (modet ,.mase..].

(rede.e schem;fice): "
.,d .1 i.rur3t d La. ,o, fFrD,nr..

d. piicuri

Jnje(loful de palu,rJ F1- rmpta.ar ,.,,n oflti,irr prevazur in

.ungim,a
fu,.aru ui. Lr -"oout o" a
"o l:miLa
fla.Jnr. r, ntp"r4"Lrt .ob.i .e , \cr. a un r.raD din
,.]rjmizi rcIra._
tare_sau.de $amotd, de circa 40X40 cm, care asigur! dirijarea gaze_
lor fierbinti cltre canatete sobci. Cuptoarelc sint susJinuie de iche_
lete din otrel comier.

pfrclple^.\lpri,,r a'.

154

La modeLul ,,cizme", circulaiia gazelc'r se face ca la sobeie dc'

,rari. obi>rui -. La n od'luL . ma'a . ea/FlF o otpq . up oar'l^. ci Jdr'
;ub ol;rei (tia. 159). A cs mod L .. u rli/' a/a ;n . a/ul bu'a ;riilnr
mar',. ,a,"r" sob-t. dp jri.ir "e.on.,rui c" rn mij o ul ii,,dperii.
ei'acuarea gazelor fiirbinli $i racorduL La coF se reaiizeazd pdlltr-un canaL de cerimidd executat sub pardoseala inciperii ln cazul
DardoseLitor din matcdale combustibitc, se prevede termoizolalia
iorespunziioare (vata dc sticld, pisli minemld etc).
Sobele de gatit cu injcctor de plcr.1re se prevdd la partea supedoare cu un sistcm de absorblic a vapodlor (de obicci, hotl cu cana]
de labli racordat 1a coDuri de ventilatie).
E. Sobe de g51it cu cazan ti cortoane. la unele cantine, ur,le
este neccsarS prepararea unor canlitdti mari de mincare, se pot utiliza sobe dc gitit prel.dzute cu 1 2 cazanc de gdtit. In fie. 160 sc
dd drept exemplu o astfel de sobi de geLit. Perlru a asigura o ar.l.re
cit mai puternici, focarul are dimensiuni mai mari decit la sobcLe
dc g;llit cu pliti. Gazele fierbinti trcc prin canale situate h jurul

Fig.

160. Soba de

zid dc Cilil ,r' ';rlrIri

cazanului. Fundut cazanului lca/i nri In' 1x)11a f,r'arului. Din motivele indicate mai inaintc, zi(l:rfia,slc pr1lar/ulai cle asemenea cu
goiud de aer.
ln scopuri casnnc srLr l.r rl,li.f, Lc (l( (!,fciiric, se utilizeazi de
asemenea soh d( lcfa(1)li srrrr rL zirl, prcviiTute cu cazan fi denu_

.Djmensiunile cotlonului sa stabilesc in raport cu aliametrul caza_

nului,
previzind in jurut cazanutui un\spatiu de circa 10 cm. desti_
nat circulatiei gazelor fierbinli, iar dedes:u5tul acestuia, circa 2,;;,

!t**.t',fl T$*#:ffi *i"i.i::ffi ::l':,i#di{#

[{rll?i!ii$"* ]s*i"irri!'i,"- ,,, iiil'irli:'ri;ilnqrfl;

rcprczentind inelbmea focarului.

In razul colloan-l-r dir, pj.i dc t"rr,ol.i. pla.i c s^,jp,urcs(. cu
ra].a.nr/r nornrdl pL-ne a:e./dte p- mu hip. cr.toanHle cl. ,,idarte
s.
).c.utd dirl cerimizi normale plinc aSczate pe lat.
l^nLI arp ta e\rpri^r lorma par.l_elipi;edi, j. Et se pre\edp cu
-,-coppr tru locar
u,r(e
"; oertru ci nL.a-. (.u (enurrr ti cL e;;rar. Aooi
ce nonleazi u4:n^l d:n ore- ro.ni. r. pra\aru,
cu pn ioar; \j d"( inal
<ucr:rn fr caranulur (tjS. ttjl). piL;oa
e]- irrctutui s" Jixcaz5 rn ,/id;_
ria de ciremide.
Irlcriorul .orlonului_!p len-ui,rrF,u m.irar d6 argiU, nploTi _
, sc
du
ru bu.etele um. d. Dcs upfJ , o r-nL,L.: - aiazr un s.rat de
mortal de ciment bine netezit, care asjguri rezistenla
la actiunea
apei care s-ar putea scurge la partea srJperioar! a co onului.

Fig, 161. Inel

pcnrru co

cuno;cute: reazemc, nanieri' dcschidere

0c
metalic

oaDe,

Fig, 162, Cuptor

Fig

rusesc:

ru\e:ii, Cuploa-el^ ru es r. des:naro g;lirutui, coa,.1 dr.

Sup,o"t.
r el^r pr^Ju,p {p,in.. ... n. -,-.). u..drii u"or .ercalc.
'cnr.
.a:r ||'dt7rr.i ir,.jp.-ilo.. du o |on_t-Lr.lie.:mpti. In afara spaliu_
.rprc,, In , ire s.. ta.. , oa,. rea., up,or"t (fid. tC2)
mal este prevezut cu i.atr5, ta cara este monlatd ptita pentiLl"getit;
precum Fi cu cotloa[e boltite utilizate pentnr uscarea unor pro.tuse.

I
I

rl56

Tjpufi de boltril
J.'Je':";'1''ljrlilr,,ji

163'

;,,"'l'' "lj;llilL:
: -X1:1";T:";'Pcnfu ca bollile si se poalir su'lir[ ci' irr:il(' {loasupra golului
respcctiv. ele se exc.uta (liLr ( iif,rrr)i/i t i'rl)lilt irr f(t'mA de- boltdti'
' irr 'L'l rul bollii
i"-'".* pr"*', I l ,,r lr''r
l
l\','
..
\'
'' zr.^ dinspe
Fa.i ucI.-, 1,. ..
'l
'rmijlocul
'
ac"steia se'
l'r
iaf
(iig
l(il)'
l,ollii
rnijl,trul
r.i"r.."
"p,," boltii
zide;tc cheia

t57

t'

mizi obisnuite, dar a9ezate pc lali Compartimentul supedor are vatra

erccu'ala oin arrmi,i Ll' 4 I m a)',/ar^ pc lal.
Focarul cuptorului este situat latcraL. Gazele fierbinli circuld prin
ranale verticale executate pe Iatudte compartirentelor cuptoruiui,
olc"um si pri" canale ori,'nntale previzule inire boLtilc Fi vetrele
.i.-"rrtii*ilt"l"t. Gazele Fi fumuliint colcctate prin canaLele oblice

Spdjinirca bollilor in jrimpul zidirii 1or se Iace cu ajutorul tiparelor consiind de obicei din scinduri. care se monteazl pe cintre confeclionate din s.induri t:iiate dupi profilul bollii si suslinute cu popi.
In timpul lucrului se fixeazd in cuie numai citeva scinduri de la
marginile tiparului; scindudle de Ia mijlocul tipamlui se aFazd libere pe cinlre ii se demonteazi pc misura executnrii boLtii.

{
I
I
d

Fig.

x-:\''1.")
4:/ti\,

tolli curbe:
,-popir 1- bollari.

164, Zidirea unei

parr

La cuploarele ruscfti sc executi de obicci bolti cu grosimea de

jumitate de cArdmidS. La partca superioard a cuptorului se pre.,Jid
'canaLe olizonlale, pdn care circule gazele fierbinti, indreptindu-sc
spre cosLri de fum. Datoriti acestor fu iuri, cuptorul p5strcazi bine
celdura.
Cuptorul Si cotloanele se prel''dd cu uFitc simplc metalice sau cu
dispozili\Je de reglare. Secliurrea coFului dc fum este de 1/2X1 sau
1X1 cardmidi.
Vatra cuptorului se executi din cirimide aLease. binc arsi si fird
de{cctc, aFzatd pe un Fat de nisip griunios cu.at, in grosime cle

2-4

G. Cuptoarc de cofetdrie. In lig. 165 se de ca exemplu un cuptor de cof.tirie de construciie simpti. Acest cuptor este aldtuit din
1rc'i compartimente suprapusc in innllime. Bollilc sint dreptc. Bolta
conpafiimentului infcrior este erecutatl din cerdmidi normalS si
atc grosimea de o cer5ni.li. Cchlalte compairimente au bollile xe
cutale din cidmir:i dc 4 cm montate pe lat.
Vatra compartimentului de jos sc crcculi din cdremizi obiqnuite
a$czate pc muchie, iar vatra compartimcntului mijlociu, tot din cArS158

Fig, 165 Cuptor de 'otclr)r!:

cIJ,.

t
,

rro4i

in spalelc compartimont(l,r'(rrpl,)r'rlLri ii ies ln co9 pe la

partea supedoara.
Perelii cuplorului aLr fr(,sir (a rl(',, (rifirlriih'r'
T{. Cuptoarc dc sinri,lcric. (:'rl,l,rLrl d( iirlligerie indicat in fig.
166 este previzut rLr bollr'r s(nrisf(r'i(i], (u ll|r)simca de o ceremidi,
alcituil"S din rirnlrtri ()riz()rr1rl. (lc ( aLfnntili Tidite succesiv pe tipare'
aEezate

159

Deasupra camcrei de ccdcrF ca exer utd valra I uplorului. cu oro_

simea d- doui .ardmizi di\pusc pc lar. Ca,,ate fierbinri circuta;r;n
(analul (arp in, onjua,a boLra , uplorului, indreglindu-se sDre'cos
PenLru in alTi-ca prea.abil. a cuprorujui. inainte; in, dl,,irii tcltii la

'

..

l6C.

c ro,of d- s:n ge i-:

l.n rcrdrura d:.

vatfa e-t. ofe\:r:urr,u ta"ri. prin aare
"9?,:.'-,
pitrund !a/c lFrbi
r1i din ,a rpra d- ard6f4. Dupi incrilzirea cun_
lorul.ui la
^mpefa'urJ :ndi.ali. ac.,lc gauri .int in.hj"- cu ajutorul

A. Ulilizruea ralionalx a sobelor" ln scopul evitiru unor deterio_

rdri ate sobei, ca urmare a proastei xploatAri, trebuie respectate
Dres(rroliile pri'jnd uli izerea ralionali a sobelor'

'

u'(are i r(omplet. Esle bine ca eles;

tisindu-se dcschisd u$a foca_
ce
se
realizeaze
ceea
treptat.
se usuce
nrlui. Penti.r a accelera uscarea, se fac in sobe fimp de 2-3 zile
de la terminare, focuri de cite maximr.rm 5 kg lemne uscate, care
trebtlie se arde cu flacdr5.
lnainte d-. fiecare utilizare se inldtur5 cenuqa din Jocar si cenwar'
curitindu-se Pritarul bine. in cazul utilizerii lemnelor drept comuLrstibit. lotuise ap-inda (u jar, a?,hii. ralaj sau hrrlie: 'irbunii "c
ard rumai ,u jar. lrlr,\incr,a .ore"L.i a lo'utri are marc impor'
tantd. Acest lucru se obiine printr-o alimentare treptati cu combustibil, ca ii printr-un tiraj bine reglat.
L:ilc sooei - rn.hid numci dupa ardcr'a comple'i a cumbus'ibilului. P. r,tru buna p."rrarc a (i-durii " p.ale uliliza in'hi/rilofLrl
dc liraj; acesta trebuie sA lie inchis numai 1a o ori dupA terminar'Ja
focului, misurd carc asiguri cvitarea emanatiilor de gaze otrivil,oare
'in inciperc.
O masure importanta este accea de a mentine sobele cwate la
suprafaLa. d-oara.. pfafLrl d"p.rt p" felcle soo'i se rdqprnLlor'c in
,n,'up .", ,u urlrar' a radialiei ?i 'on\e. iei. int'c inJ aerul
Sobele alc tracotd se curdtd la supralatd prin sp5iare cu apt
,l(ra si -'Llr: Lluol .urb1if. se apLj t' 'u p^n ula chit-la-fo't'rri i:rr
.lLpr us ".'.'rrpr3l"ei. ai':rrla se cqrcd (Lr p^r:a ii IirpJ s'U'1"
de zid se spoiesc p.rndic.
B. Cudtirea sobelor. Se interzice utilizara sobelor infundatc de
funingine. Ca urmarc a infunclaiii; siiba sCdate luia. De ascrncnca'
tiraiul ,oL,"i " ",.i111. nu s^ r,lri po3- ra-c ardpr^a 'o'nol' r'' I" nb ni,oil,rlui, .crx .e ' onJu_' ld .': lcc - ranoamen ulu: I I 'L odat5. rand;mentul sobei scade datorid iaptului ci funilllin( 4, avind
o conductie termid rcdus5, lmpiedici acumularca 'il(lLrfii (lo (atre peretii sobei. In plus, depuncrea Juninginei Poal(' pfrxlucc rlrSe interzice utiLiza|ea sobelor

cendii.
.Japttalal,

xtl

TNTRETINER,EA SOBELOE

ouna

rr

sooa

or ara drepl c.op asigurar-a . o'ldiliilor pentru

lLl.'clronf,16. Ua al:lre ert^.,.,esari utilizar.a ralionat6 a

sobelor, prccum $i executarea periodicd a urmitoarelor lucriri: curetirea sobelor, repararea lor, demontarea 9i rcmontarea sobelor.
160

Curitilea sobclor trebuie sA se {ad pqnnli( 'linrPul dc 'ttrilire

variazi in raport cu combustibilul utiliz.rl. asll( l:
i.r ca,ul _F n r-lor, cu-cl:r, ' .,l' l,f ll.1. ri .i "^
3-4 ani;
in cazul brichetelor iii :rl (1r'srrl ri, .rrfli{ir('.t se face }a 1 an"
iar -in cazul lignitului fi al l.urlifi, ( Lrfllir,'n solnii irebuie ficutd la
3 luni;
sobda la c.r. s. rrlilir, xTi-i t{lzo s( p,)t curiti la 5 ani, cu con_
dilia- de a sc vcritila pr'(rlurtJca s(arpririlor dc gaze;
11- c{rd rcb.ri, ! n),Ldi

l6l

.ar'. .. ardr pcrrot la,npJr,r rFbric.Lro,ir. la I luna

*!"
;'n 1^Jc.cJ
"'" ,,r.ali"ii
turi-g:n i. "obpi.. sr I pre!h/1r.6 fip . Lr o sjr,_
f'u''r u r\d sru.aod.. tj^ (r Jo|lj a.tfFl dF u.i{e .du ,.rpa...
c 1r ri bLr,.] ur.rir^ \. fJ.. | ,a.rt ,r,,t .,..
.r-d.p S'1, c d. uco- u..ir..tF.,.u ( Jdda per :ci,t-., 1,ioLt u:te.aLr
;';i i..
cpor e,||al' Jo, tr,inoirIr i I pFrio. a,r d.p..p.re.,i.ob
",ir ".r,
i rii
s,.lp p. ,anall" d- d ". fu,,:reir,FJ r-lLt.a a .; s,odr cu t:-purd
da.uc.-(a. a;r p,;, ,rp L' .. , r':or. .rj -: pr:n c.t i,,f-r:or.
g rea de ra partea in{eioard a solrei se scoate pdn fccar Iu;in_
fi pdn
Operatia de curilire se face cu marc atentic. spro a se evita
rc r d. ila ._ d u r4r .,r.xn ; :. ,.r^ ar ,nfrrr,,d .,.ba. I Lrilir..J
"\'-.
s^ je.^ J. a.arrpa.a t3 r.. ut Llp J JrL at ,ob^i . u , o.ut.
La.sobele, iiri cat acc de curiiiire s {l.nurtea,f cupola ,cobci si se
cnccuta curdtirea.
Dupi ce s-a cxe.utat curdlirea co)rptcti a funinginei, se vcrific;
slar a inr-fiorului s4b^i .i a ,1r,r.t .. ,t q. ^, foto.irr.t ,.\Frrur. u
I ,rr',,4 i J . .' .coo llrr nr
, fi, I Apoi se .r. hid,apac,.te
3a! .se montcazl cupola sob.i, clt m,trlar.le argiti.
Culitir.a sobel{)r poatc fi cxc(uia,i (lc sob;r sau de co$ar.
C. Iiepnurea r,oLclor, ru dcmorrriri p:rrtixtc. Ii!.murea !.betor
este n{ !'sarii ir cazul urlr)r dcf(r1o carc inlpicdn.i buna tcr funciio_
nare. In:thte d. a lua miisud esrc mccesai sji se st:rlril.,as.i .u atentic
cauza deft.cliunii, pentru o se putea execu[a reparaliile nccesarc.
In unele cazuri sola scoale fum datoritd r;sturilor
dintre
plici sau fisurilor rnor.plrci. Cind a.j.ste dclectc sintlareite
aJ-i,,a
i*_
porianl,i, sf astupd cu rnortar rostnrilc sau fisurite cluD5 Drcalabila
rllir- d D-i :l ,. ".p. i.-. iJ. , upd u.,ar. .nba s" Iir,;., ai, , u , hir

Chd

arc pHci de{cc,ie. acfst.a se idocuiesc. In accst scop

. r pr t- pt5, i d. fp I e.jrindL_..rl- .:ocarnr
c"lor
^
dr||JL_. Pl.i. rL'- a^6.o.p.. ri oj.r r.,ri ,., r, 1.. ,,i e.r n.
sotra

c,o L.Fo,,.'1,"
tI.r. ,i/u.i.

a...
/r: u:".au,
o ..oxtn'ur la,ori . r,ior d,pla.atp cau.j,'fecte. U9i1e deptasale si. demonr..!?::i. se curiie cu;ientie buceriie
dHf rlp. rpoi
., , u
tr,".ndu- .. . omp .rj -it^ , .1 e$.-.
u..t6,16lp.,... i, :lu i. ,,tn ",.ji
Li ,dLr_s ru Lt .oi.
ori carimizile care dLptugesc fo.arut sint sparte sau
- Lroa. mulrc
ril,'
A^ .,i.
p porl:l,-i rns. ..2.1 1-,.1, lnl- 6p -_
Ii, r,le.
,.ld bir" 1., J . .. uu,, apoi ,. r./i,'" , ..L.afrr. i i no:.

-'j,-..

Lui

I-rad grdlarul este spart sau dclcct, sc inlocuieste_ Atteori sri_

larul se rcnionteazi, in cazul cind este nedelcriorat. reficintlu-sc'sau
.o:rpletindu-se vatra f ocarului.
162

Laliai| A:t_
p.oa""e creparea pereiehd adiacent primului
""
sobei. canalul sc ciptuic$te sau se deviazi'
.anal. so desface Deretile
ie
rerace Fer:clele sobei, inliturind matclialele deteriorate'
aDoi
' Existe cazr.;i in .arc soba scoaic fum, iar in un.le tocuri se produc pete cauzate ale aparitia unui lichid girlbui. Acest dcfcct cste
rrodlls de farrtuL ci in acel lccuri, gazLe fierbinti pirtilrcsc poronul l l:
i,ur icqia' .oba'. cJ prurd
po {iJ 'i ' oplp
,
L,tl
;.' ". *'." rn a'"l
qaze
stricatc
La parLea supcr;oara
dc
sint
.ranaLelc
el,
cind
Tot as
cupola ln cazul
se
demonteazi
dup:i
ce
se
rcfac
acestca
solJci,
a
canal.lor de gazc detcriorate la Faftea lor inferioari. soba trcbuio
d.montat:i 9i reficuli de la acel ioc in suir.
Canalele pentru gaz pot cauza dc ascmenea delecle

fel. in cazuL'cind

p.odu Ll 1 e r n'a fu-n 'i

Sla_-fF|.rud'p1JlabulJruui
: pi. r.
.'l
s- r' tJrJ I d'r " I
,1.
ru. n -- p d'f
"r:
'.
"c
caz P.nlru aceasta
dupi
fie
inlocuinclu-l,
burlanuL,
si remonlin.l
c r:;

fi porliunea din cupoli a.Liaccnti burlaruLui,

remontind o o dati cu montarea acestuia. ToLodali sc va face o irnpinare rit mai buni a burtarului in.io,c si in locuL de racord cu soba'
D. Demontarea ti remontarea sobelor. Demrctarea s{"b31or se
face lie.latodi; iaptului ci sint ptca uzatc, fic cE ctrr trebriie nutaic
Le dcmontarc trcbuie si se lecuperezo cit n1ai mull material
llo aceea deslacerea pliciior sau a cdrarmizilor sc facf ( marc aicnsn sifma (ll fixafc apoi udi'1lic. inl:rtofif.hl s, la in..pnl .lam.l.
(
du se mofi.rflrl si (l( :,fair irr(lrr sc arl)irrf"rn:r ( u ( j(! anul cu rirf Se
demoL11.a7,'r piIli ILr t)lrkii si ,iiiiirrrirli ('r ( iiri-urirl'r' h cazul l(nona!'liozilA#5- itl
t;di soLclof: iirLrri,l,, L'll i ,irrrr! n)1(.vir' l'l:'cilc se
Ll;
r'
Lr Fala Ll
prii:t. a ,tt
r'' ., l' r '

este n.cesar a (t.monta

"

'l
uoJ_P

ir:a'r''r' r:";. f '1-ar

"'ducorce in ;pJ. (lcortf({ c rtl cxisti pericol dc a se pita
Iir". p"-r' Ir'.'J.r"

u'

ln cazul .lcmorl":irji sobelor se utilizeaza plicile vechi, aompletindu-se cr'le .lolfl'ioraL.i malcrialcLe audliarc (Dortar, parfal c:i] 'in-.jzile qi sirma) trebuie sn fie insi noi
La r'montarea sobelor se lucleezd la {e1 ca 1n cazul scbelor noi
FlSciLe lrebuie alese fi asortate cu gdji, iar pLecile 'rcl' l'llai plrtin
uzate sc afazi Ia fa{l.
liainte de montarc. pLdcile' se udi penlru asigurarea bunei ades' mar
ziuni a mortarului. Cioplir.a si slefuift'a plicilor vechi nujmbin:rj
urci
s'opuL
in
ajustiri
uEoare
ur-retc
excculi; se iac mrmai
bune. Dupe inchaierea ficcerr-ii rlnrl. se udi cu buretele plic"le dc
culoare d..schisi, spre a inlitura pitarea lor.
11"

l6:J

In locurile cxpuse la inceLiri puternice, plicilc se Icage numai

cu cjte o clami, ceea cc asiguri eventualele dilatdri sub influenla
indlzirii. Plicile uzate sc leage cu clamc curbe
PrimLrI r'aral do lum..are emir. o.ar.ti.a.. rra.:e da caldure,
trebui ,;pru:i .u (drjmioa sub\;re. p.n ru proreJar a pldci,or dc
tL

In cazul cind peretele inJlamabil se izoleaze cu un material igni{us. rerrapcr-a sobci poale li ndu"a cu 0,10 m, fiind de mininum
0.21 m. Lc sob"le mcta-lj, e, in calul izolarii ignifugL a ppre elui inllama'il. distanla dirlrp sirbi ri perero poar^ fi de mi'r nun 0.70 m.
Izolarea ignifugi a peretilor inflamabili trcbuie cxe.utatd cel
outin pe nrrpa a la(ime ii insl\irn. a solr, ir pcntr.r nai muha siguia'rtr, (<,. bin; (3 .uprarcra i.,o'ala ienitdg si d.pJ ea'.d .u .ite
o,25 m hiimea ii ineltimea sobei.

r3.,oti.

.
A.

Capitolll XllI
MASURI DE PAZA CONTRA INCLNDIII]OR,
FI DD PROTECTIE A MUNCII
LA EXETJUTAREA FI INTRETINEEEA SOBELOR

In scopul prevenirii pericotului de incendii, la executarea sobelor cste niesara respectaree cu stdctete
o m.su.i'or dc p-,,i .. l.J In,, ,oiit r. A.est. md<uri sinL
de ff.P.C.I. 1961') $i clc Norm.aliu C..S.A.C. ind.icatirJ 16.A1 "taorLiie
55.2)
'.a -x'a u a_ i
.i | ,.r'li f"J .., I r :c \,.r lLra urr irJrr.te rndsuli cle pazd ccnlra incondiilor:
Rctragcr.a sol)cl(x dc 1r'1.a( otil sau zi(l ialii (lc perclii cx.cutali
din malerlai{ irrflan biLc tl{ lcmri) Lrcbui(] si li(. dc cr.L pu,,in 0.30 m
Paza contra incendiilor.

obc
..;"s'tj3tll,

;,:1,""H1,d"":"*.

jndanabi,i nejzohlr;

"3
(fig. 167). In a.rest lcl se poalc evita aplinderea pcretclui ca urmare
a cildurii dcgajati de sobe. In cazul sobc'lor metalic.. distanla iirfe
sobi qi p.ret.le inllamabil tr.buie si fie de minimurn 1,00 m, iar
ilr fata fo.arului aceastd dislanli este de mlnimum 1.25 m (fie. 1ri8)"
r) NofdaLiv peniru proiectarea

si exe.utarea consiruciiilor din punct de

vede.e al prev.nirij in.endiilor (N.P.C.l.). M,A.1, ti C.S.C.A.S., ind-caiiv
C- 57-6iL tdiftra iehnir a. I]u(uf.sti. ]t64.
)Vezi Dola de la {rap. VIII, D-

!64

Fig. 168. Distanta sobeior nr.tali.e feta de pereiii

pefelno. r.rianabnl neizoiali;
lerclror ncinllan?.rrili;LolatF ien[uce.

Se recomandi ca izolarca ignifugl a peretelui inflamabil sd

se

execute cu o loaic de aTbcst sau cu doud straturi de pisli imbibate ilr

argiH, deasupra cdrora sc aplici lablS sau se tencuie$te. In acest caz
rebagerea sobei se las6 deschisi.
in cazut in care se cxecul:r rctragerc' inclisi (fig. 169), deasuFa

Fig. 167. Retragcrea sobetor d tbra.ota sau dc z,d:

"-",*.

obc

rzolatici igniluge cxeculatc .u atbc'si sau cu pisl6 imbibat5 in argiu

se cxecuti un percle plolo(1(x <lin zidalrie de clrimida pe muchie.
Pentru a se asigura incilzirfa bund a in.eperii, intre pcretele protector $i sobd sc las! un spaiiu clc aer, de 0,13 nl, ptevdzindu-se jos
Si sus o ficii pentru (i.culalia aerului.
Distanta minimi iitrc cupola sobelor de teracotl sau zid tavan,
.in cazrl cind acesla ste crecutat din materiale in{lamabile.Fitrebuie
sI fie de 0.:15 m la sobele cu capacitate mice de incelzire Fi 0,45 m
la cele crr capacitate mare de inceLire. La sobele metalice, aceasti
distantl este de 1.00 m.
Prin izolarea ignifuge a tavanului, aceste distanto sc pot reduce
la 0,30 m in cazul sobelor de teracol.S sau zid qi La 0,70 m la sobcle
metalice.

Izolarea ignilugi a tavanelor inflamabitc se poatc executa la Jel

izolarea peretilor, cu azbest sau pisld imbibata in argild, peste
care se aplice table sau tencuialE. Este ncesari izolarca unei por_
iiuni a tavanului cet putrin egala cu Iata cupolei sobei.

.a

165

Unele mlsuli pentru pleYcnirea incendiilor trebuic luate la aprinSe interrice aprinderca forlati a comconduce la o mare diLatare a gazclor
expiozia sobei. AriLerea prea vioiente
iesilea focuLui in incdpere, la cel mai

Sobclc de tcracoti sau zid se pr.evdd cu postamcnt din beton,

sau zidide. Acest postamenl asiguri protectia impotriva incendiilor a planEeului Ei a rardoselilor! in cazul cind acesica sint
excculate din lratriale ueinflamabile.
ln cazul pardoseliLor exccutate din materiale inflamabiLe, intre
fata pardosclii $i fundul cenuEarului trcbuie sd se a$eze cel puiin
Lr.i ri'rd.ri ,1. /ir'i,-i-,le,dramid; p.i'la.

pialri

derea combustibiLului in locar.

. bustibilutui, deoarce aceasta
t;erbinti. ccea ce poate cauza
a cornbustibiLului poate cauza

in cazul utiiizerii Jtazului matan sau a gazeior Licltefiate, inainte

dc a se arrrinde combustibiiul estc obligatorie lri{icarea bunei inchideri a robinctulrii. Totodate. timp de circa 15 mirute' inaintea
aprindedi gazului, trobuir se se aeriseasc; inciperea, pentru elimi_
nafea eventrlalelof scdpiri de gazc.
Se interzice aprinclerea tocului cu benzinS.
Depunerea fu;inginei in soba lavodzeaze producerea incendiilo"r.
De acaea trebuie sd se evite cit mai mult d.pun-'rea funinginei. ln
acesi scoD, interiorul sobelor lrebuic si se finiseze cu griji- FeteLc
canalclor ti pcretii sobei se netercsc peife.t, ln timpul lucrului fue_
cindu sc cu cirpa sa peria Ia Iiecare 0,40 m iniLlime, spre a sc
indepirta toate aspelitiiiLe.
ln p1us. sobele trebuic cuitite de luningine 1a daicle stabilite;
cur5lirea se va face cr.r marc gdid, in scopul scutudrii totale a funinginei.

1rig.

lr;r. I1r..ulir.. r.'1r.Aerii in(his. ]a \olre dr

t.ra.oli s.u d. zrd:
d. lcmni 3 jiotrlic isnrrtrsai

Tot in cazul pardosclilor inflamabile, in fata focarului sobei se

va Frevedea o ioaie dc tabid de circa 0,50 m li{ime, fixati pe prdo,
metali.e amplasate pe pardoseli il]flamabile trebuie si
ai-hi picioarc cu iniLlimca minlmai de 0,25 m; in ptus, in acest caz
pardoseaLa inflamabili de sub solrd trebuie si so proicjeze lie cu uD
strat de zidir-e .le .erimicii plini atezaie pe lat ti ziclitd cu mortar
d. argili, fie cu dou: slr'alllri de pisl5 illlbibat: in argili sau cu
azbcst, pcste carc se fircazi o foaie de tabli. Pardoseala sc protej.'azi pc o supralatA car. trebuie si depi$easci soba cu 0,25 m lateral
!i cu 0,50 m in dfcplul {ocarului.
l,a sobelc metalice' fdra picioare, protcctia pardosetii inftamabile
se obline prin exccutarea unui postamcnt alcetult din pairu dnduri
de celdmioii plini zidita cu mortar de argild; celc doui rindud inferioare se pot xecuta cu goluri sau umFiuturd de nisip.
Sobe'le

In cazul executerii urrei pardoseli incombustibile in zona

misurile indicatc nu se mai aplicd.

166

sobei,

li
f,

In apropicrea sobelor nu este permisi dcpozitarea maierialelor'

inflamabile (patrol, benzin;, talaE etc ).
B. Ieiena muncii. ln scopul proLej5.rii mun.itodLor de acliunea
factofil(' vil'rmi1ori, iir l.illrpul ffectuilii artivitilii lor produciive'
trebuic s:r s. ia o sffi0 ilc m:rsuli col cspunzAtoar(:. Obligativitatea
apLicirii ar.slol misuri cst( s1rl)ilili plin legislalia nluncii din R.SR.
Nlisurile cclc nlai ilnporla|tc pcntru asigurarca igienei muncii ia
executarea Fi intretineirea sobeLor sint urmetoarcle:
in timFul tucrului sobarut trebuie si foloseasca echipament do
protcctic Ei sd aibi capul acoperit, pentru a fi apirat de pra{ Fi dc
In .razul Lucririlor la temp.raturi sub +6'C, locul de munci tre_
bui-. incilzit. La t!'nperaturi sub +10"C, se lucreaTi cu apa caLde'
La sobele sau cuptoarcle incdlzile, se pot cxecuta lucrdri numai
.ind iemperatura accrstora nu dcpi!(rFte +50'C.
In timpul lucrului, sobarul lrebuie s; aib:l o gdleati cu apa penlru
a " "pr Lr t 'rrin: "ri o i'^ uri ^'ra rr'\oia
LJterminarea lucrului, sobar'ul sc va splla pind la briu sau va
de praJ- (dcpoarte
speci'rl:' i'rr
masc;
si
trebuie
molari, demontdri tc.), s.rband

ln timpul execuEdi iucridLor insotitc de emanalii

167

in iipsa acesteia el trebde se fie legat la nas Si la gurd. Totodati,

pentru a indepdrta praful, la efectuarea acestor lucr5ri sobarul trebuie sa se spel. pe fa.i la liecdr"e doui orp $i prna La briu ta iiecare
patru ore, iar la terminarea iucl5rii cu emanatii de praf, trebuie sa
{aci

du$.

Minuirea pllcilor, a altor matedale ai a uneltelor trebuie sA se

face cu mare gdjd, pentru evitarea rinidi sau zeirie i. Se interzice
a s^ lucra ( u mrini ra"rilc sau leiriate.
Tol asrfel, la p|cpararea morrarului. sobarul lr.buic s:r aLeagi cu
er:ji $i sa s^ indep:rr pzp ,orpdri c !Atamaloar" tcute. bLr^iii oe
sliLl; e ^.). aril din mat.riale ci. si d;n buroi. targj sau grit a.ii.
Uneltcle trebrde se fie bine ascutitc $i bine i;trcti11u--te. in scoout
reducerii efodu lor si al evitirii r;nirilor
C. Tehnica secudtnui. Leeislalia muncii din R.S.R. stabile$t de
ascmenea obligativitatea respctirii tuturor misurilor destinate
cre;rii conditiilor pentru ca munca sr-i sc poai.: desldqura in deplind
siguranid, prin inliturarea accidcntelor fi a .tjvcrselor situalii pc'ricu-

. Pc fantier, sobarul trobuio sii apli(r, nr;isurilc obligatorii in {:lomeniul thnicii sccurititii.
Di.ltrc a"e.teJ. .cl" rr.i i||po.l:1 ,..Inr Lrrn,.r,orr.to:
Mrrelialol- inrlamdr.it, rr, ,ui,. c.r c^ L,.p,./rr/.., tI nrai deparle

de sursele dlr locStivele sau vracurile dc materiale nu vor depd$i indltimea de

2.00 m. spre a se cvita surparea 1or.
P n ru lransporturi se \o- pravpd-a spalii suljcie"l d^ Larsi. ln
,a:ul I ran sporl Ll rilor cu roaba. panla planelo- in.li-ate nu trcbui"
sA depiieasce 2%. In caz contrar, roabele se vor trage de .ite dot
muncitori. De asemenea, transportudle cu roatra febiie sd se efectueze numai pe podinc din dulapi, late de minimum 0.20 m si birF
curatite. Cind acestc transporturi au ioc Ia indltime, podinete trcbuie
s5 aibi lltimea de minimum 1,00 m Fi s; aibi parapete de siguranl5.
Schelele febuie si aibd supoduri bine fixate. podinele care dep65esc lelimea de 0,70 m trebuie se se prevadl cu parapete de siguranli. Pe podine nu trebuie si se depoziteze cantitiii mari dc materiale, deoarcce s-ar putca rupe. Rampeie de acces la dileritele nivele
ale schelelor trcbuie si lie bine fixate, sd nu aibe o inclinare rnare
$i se aibd parapete de siguranlx.
Toli muncitodi de pe Eantier trebuic s5 cunoascd $i se minuiasc5
dispozitivele de stins incendii ale $antierului.
Sobarul trebuic si respecte cu strictele mdsurile de paze ca]irfta
jnccndiilor la executare4 intrelinerea
Si utilizarea sobelor.
t6B

INTRETINEREA COSUBII,OF
capi,tolul

Xlv

DATE CU PRIVIRE LA COFUIiII,E DE FIJM

A. Genenlititi. A$a cum s-4 aretat, cosurile de fum au rclul de

a asigura evacuarea fumului fi gazelor rezultate prin arderea combustibilului nccesar incllzirii sobelor'
In scopul unei bune funcliondri, co$ud1e de lum trcbuie s[ indeplineasc5 urmitoarele conditii pdnciparc:
str asigue tirajul necesar bunei functiondri a sobei' ceea ce
prin dimen;ionarea corcspunz5loare a sectiunii Si induimii
sc obline
co9ului;

la dimensionarea co;urilor trebuie si se iind seama Si de combustibilut iotrebtlintat la incalzirea sobelor;

si Iie per{ect etanl, spre a nu se produce ie$irea fumului in
lnciperi;
si lie xecutat din materiale rczistente' care sA asigurc totodatd

r,lidirii, care si asigurc atit racoldul

direct al sobelor ]a co$, cit $i o c{ecutie

utoara a strepungerii acoperisului
B. Clasilicarea co$u lor de fumUxistd numeroase tipuri de coqu , care
se pot clasilica dupi dilerite clitedi.
ln cele ce urmeaze se vor indica tipurile care ar1 rispindirea cea mai large

w
0

w4

1iig. 170. Tjplri de cosuit,

dupi sistemut lor consfucuvl
cce hdepcndPii (izo .r):
.
ra faLa "id.fler;
c - cog llclobai h zidirLc

l6s

llin punctul de vedere al constructiei lor, co;urite pot fi (fig. l?0)l

indepenclente sau izolate; icEi:e la fata zidirici; inglotrate in tiddrie.

In raport cu lofma (analclor dc. fum, coqurilc pot

pdtrate ti dreptunghiulare (fig. 171).

fi:

circulare,

tffi

lr'il
I."'I

Dupa modul de finisare a canalelor de fum, se pot executa:

coturi i.ltencuite, la care rosturilc trebuie si lie executatc
loate coiect ti bine umplute cll mortar; in fig. 174 se arati modul
de exe.utrrc c ro"lrr:or c;nale'or de lurn;

l-+1

b
Fig.

171.

'fipuri dc co$uri, dlpit lofma .analetor

1!nr:

0bc

de

Fig. 1tl. Modut dc oxe.ltaf a roslurilor .analelor de luml

Dintre acestea, cosulile circularc asiguri cea mai bund circulatie

a gazlor si fumului, Iird s:r s. pro(tucir curenti circulari la colturi.
care impiedic5 tirajul (oi,ului (Iil]. 1?2).

Lia ga'eror

ti a

ruduruL.

tencuite; in fig. 175 se arati modul de executare a coIa interior'

U al d,tJ.iti,ar" a,u.u ito".p poJt. face dupl combustibilul $i
sistemul de inciLzire utilizar., ast{el:
co$uri pentm inceLzirea locali cu: Iemne, cirbuni, gaze;
cosuri
Surilor tcncuitc

r=\
v/

00
I'r -Yi
lr ll

fjg. U5. Mod!] de cxe.uiare a canallor

dr lun reocuite:

Kl !l

cizul:i (incoreci);

hdra

Fig. 172. Cir.ulaiia gazelor ii lumulli in coiurii

Fig,

173. C.rs de ciremidt

.aplusit cu olane:

unrFlurrfi

(noLoz sau ntip).

Dupi materialele din carc se execulS, cosurile se ctasilici astfel:

co$ud de cdl.imiddi cosu de cddmjdd c.'rptusite cu otane (Iig. l?g)i
cosuri de bazalt; cosuri cic beton.
170

ptcura,

cncurata

vers:5

(corec.)

cu

sage,n

pentru incilzirea centraE (coturi dc caloriler) cui

gaze.

rapor-t cu natura construc{iilor la care se ulilizeazi, coqurile

se pot clasifica astfel (lig. 1?6):
coquri obisnuite, utilizete la locriinte ti cHdid social-cuLturale;
coEuri inclustdale, ulilizalc la cLddid industriale $i avind foj:mc
speclaie.
diinensiuni
Si

ln

tvt

C. Mesud conslnrclive. ln conformiLate cu prevederile NormdtixJulri C.S.A.C. indicatitJ 16.01,551), ale Initrucliunilor tehnice
C.S.CA.S. itLdicatiD C-56-66 (fascicula A. 13-66), ate STAS 7d0-54 Si
ale STAS d793-63, la executarca coFuriLor dc lum treblde se se aplice

unele mesuri constructirre care au rolul de a asigura buna lunctionarc si rezistenta cosurilor. ln continuare se dau mlsudle constructivc DrinciDale care trebuie rcspectate la executarea coEuriLor de fum'
Cosurill je.ir'1a tdra 7;d"rici ii ce e rnglobal. rn riddr:e lrcbuie
se r.arem- p" fu rda:ia z:dulri respe"li\. .af. se l.,rqr$r^ In n od
roresoun?atoi. Co:urilc idependel'e rrebuie s; reazeme pe Jundatii proprii, exccutate din beton, piatre sau cdrdmidi.

1?7. Izolatia teriicA a .osuriamplasaie in peretii xtedorj.

Drin prev.dcrea unui spaiiu umplui
dr material izolant tcrmic:

!'rs.

loi

run; ?

Fig.

fipuri de co$uri in raport

cu natura construcljilor:
b
.ot ildErial.

176.

t) vezi nota la cap. VIII, D.

T?2

spaliu izoranl

C.riurile se vor am|tasa in perctii intcriori ai clididi Cind se

amolo ^J.: .n p -lii x ^r.ri, ti- -a "e p' v"d spr^ .' r:ur LI'1
,idr fru e hi\al" ldin pur'r 'l' v^'
p,re r, !oim.'.lr,'ir
;l"r ",, i. ). "i^ .. J r L'r 'prriu u,] p'L' , r u"r md' rial -r" sa
ac uf r/nrlia arm' 5 n ' I a a '3 rd' Lor d lur Ir- L/ir'
In r azul <!5ulikrr (:!r scctiufea alrcptungliulari' raporlul laturilor
secliunii 1r{'lrLric sr-r ti. ccl nuli 1i1.5
Canal, l, (l,, h1rr tLlilrn:rtc tr'l)uic s(pafric (u un pcrdi: dc cel
putin 1/! rif:ilrlnli Ilfr):iinr('.
La corLuj[ (r,(Lrirl, (lir|,ifirriri,lri. 1f(l)Lri. ]i,-L sc aplitc r. gulile
dc legitur:r olrli! 1r,r i, rr ( rLfirr)ril l1)f irr 7illnfi{ .
ln cr:ca cc pri\(.:rl, :t\ \irrr)' I' , it|irl( 11,f lll ir'rn, s a ardtat ca
aceasta se slabilcftc pl.jrr (rtl,rrl. 1)rrl)LrLrrlt n/Lrllrrlc din practici s-a
stabilit cd s!.clilmea nrrui {lrrri {lt hrri (trt (L|scr'\olle o soba este
de 80 cm' (circa 8X10 cm), iaf lu rrrral('I, (lo lum cat.r deservesc
un cazan dcl spilarc sau o vaLr';r. r,1illlii s( ( iirrii cstc dubln (160 cm',
acli(i circa 10X16 cm). ne fxcmpllr. i (rtzLrl Lrnui coq care trebuic
sd deservcasci irei sobe Fi cloui v.Lrc, sfci,iurrca cste dc 3XBo cm'g+

+2X160 cm,:560 cm,, adice circa 30X20 cm. ln practic!, cel mai
mic caral dc fum are seciiun-"a de 14X14:196 cm'.
In scopul realizerii de economie de spatiu se execut[ canale de
{um cupLale. Co,:urile cu canale dc fum cuplate se mai numesc rosuri
in baterie. IL acest caz canalele de fum trebuie sd fie separale cu
poreii de cel Fulin 1/, rftinid:i grosime, La a cdror execulie se intrzicc utilizarca sfefludlor dc cirdmidd.

lnillimea coEurilor pcate Paraloseala ultimului nivel este in mod

de 5,00 ?,00 m
curert
'- i" .""
Scr"Tandd
,ir. r anal ^dc fum lf'bLricsl l /ersil'al
de
cel mult 8"'
lic
verticala
dc
laln
.^ ri,ii ri"ir"i'i,i.i,l"Lor lG ium

:t

c
Fig.

'f iiil

1?9.

Esuill@ndieriiJ.ld

i;i

";

ixift b [ir;:"r

de vdticale

I"'J,

-';

Fig. lJ8. Racordlr.a a L1.ni sobc ]a acelasi .anal

de

lun:
scksreLRj;b-ilcazur

de la et.je direfte.

O deosebiti atentie trebuic si se acordc execut;di ri tencuirii

pe]'elilor extedori ai co.urilor (denumiti de asemenca bcl?gun), penr'rcs o.'tsurao iola ip 'rmi.d buci
Ia mod curent, ficcare sobi trebuie sd aibe canal de fum propriu.
Se admite legarea a doui sobe Ia ac.Iati canal de fun1 dar numal cu
indeplinirea urmdtoareLor condiiii (fie. 178): in cazul a dou5 sobe de
la a.eLati ctaj, racordudle sobelor la canaLul de fum trebuie sn se
{a{ri la ccl pulin 1,00 m distanli pe verilcali intre cle; in cazul sobelol situate la e'taje difcrite, inlrc racorclurile acestola, distanta pe
lcrticaii trebuie s:i fie de cel pulin 10,00 m.
CuriLe de conhol ;i curilire a cosuriLor trebuic si sc prcvadi la
iiecarc nivel, situindu-se 1a circa 0,80 m deasupra pardoselii.
{lrificiile de meturarc din pod trcbuie se se prcvadi cu usilc
dublc de tabti sau cu pliculc sp.ciaLe de belon. Poriiunea de coS
sit'ratd deasupra odiiciilor de milur'are lrebuie sA fie dc cel mult
5,00 m.
174

uDa

lig. lB0 lniltina. coslrilo'

peste

a.oDrtF:

j:ia

;. ; d"h"l.
il;." ,; .'i,i'iii iX iii"r,':

i"'i",rf.'i*

"*",1*i

deficrii caualelor dc Ium pe vcrlicale'

blo' dc b ton
;"f.rl ;..1";i "" ppved' I c ol'l ro'u rJ trou-;' rri' un
trTpuL
lo'i
ploFica/a
3'r1
pi.rrrd.
,are
'ura -rrl
sau
"l '

ln fis.

1?9 se arate executarea

ru" t-i J'\F i1]i

;;"riti. S' a"m:''.'ii,ea d' 'el nulproieclie
orizontal!'
nl
in
mult 1,00
p"'tl"ni au
niil-.i-p"

"eL

'rar

t75

La sate se utilizeaze uneori coEuri de cvacuarc s fumului in pod,

La accste cosuri denumite si bob?.,ri. canalul de fum se executi in
pod, pe un strat izolator de cerdmidd, ir pozilie orizontalL Capul
canalului se tnall5 cu 0,20 0,30 m, riminind in pod- La accst tip
de coFuri tlebuie si se acordc mare atenlie misurilor de prevenire a
incendiilor.
ID scopul asiguririi unui tiraj corespunzitor, inlltimca cosului
.lcasupra acoperigului, in cazui acoperi$udLor plane, t&rbuie si depiqeasci cu 1.50 m pirlile cele mai inalle ale acope iului.
T,a acoperifurile inclinate (Iig. 180), cofr trebuic sI depd$easci
.u cel pulin 0,50 m nivelul coamei, daci cste situat la o distanld
pin! la 1.50 m dc ]a roami. Coqurile siluale la o distanF de 1,50
3,00 m de ]a ('oami, nu trcbuie sd coboare sub nivelul coanei, iar
iniliimea lor pini la fata acopcriir.rlui lrebuic s5 fie dc ccl pulin

Pentru accesuL Ia capetd cogdtd de dimensiuni mad (dc obicei

(osud indlrqlrial-). in \ed.r-a e\F.u drii lLrcrrilor d" inlrelin re. s^
r.reJcde In,ana, cau Ia Fxlaa:or o s.arf, d6 a.r4s, A.6sl4 to uri se
;ai numF-c.ofuri,rcabile liberc Alleori. ]a (o'uril' ur' ab;le'P prc'

IriC. 132 Excuiarea capuhi cosului:

-: - or'
!'
? d 1
'
'u"Dn' 'o-

cd
lnnltar.a .oqurilo. pc acopcrii in cazul a doli clidifi alipite:
de c.r.o (cor.ci) i b -- id.m (Ln.o.e!t j
caroan aorecr)| d - id.m (inr!f..t):
cur.nllor dc rcr,
Fig.

181.

1,00 m. In sfi$it, coEurile situate la peste 3,00 rn disfa t:l .kr la

coanij vor alea iniltinrca lot de minimum 1,00 m pine la lala aco-

periEului, trebuind s:i d.pigeasca inAltimea Llnci iirii care'Iace 10"

cu orizontala coamei.
In fig. 181 se aratii citela cazui de inihare a co$urilot pe acoped; la .iorld clirliri alipite.
176

\edc la cafl.3 super:orrj . plalforli dp aft's. In v.der' a ' uralirii

si mtrctir' fli lo'i d.."lF , Liufi sa ma: nu'n^)c coguri uffabil" p 'Ji!eioate ciementele destinate accesuhi ]a coE trebuie si fic erecutate
astfel incit sd asigure deplina securitate a
lucririlor de intretincre a colului respectiv.
CaDclflo cosuril,,f 1r'obuic s:i fic su{n'icnt
de rciistr,rrtr la a(1irrr(r irrlcnrpcl.iil,ir' ln
acesl srop, Ii( s. ( \c( Lrlii ,) (!'rr1uf.'L (lo b.1orr
cu panlar (lc sru|r+rt a oPLi. iic sL pl.r'!rrli'
un prolil i(til. (liu. lll!j).
Se Ic.omandi a ex(\\rla capul co$ului lalAit, scolind cirirni(la sub {olmd de prolil
ieqit (fis. 1B3). ln acest lcl se evit; vcntuaFig rB3. Dxerutarea .aIele scidcri dc tiraj.
pului de .o,s lirgit:
.ja
,
.roul
de
":':,:;,.1 ., ."':i .
o
uLui
Llc
a.prn
ln " lput
,
actiunea dclavorabiH a intemt e ilor, care aos! 2 - a;;ctia cu'oljror
conduce la reducer-.a tirajului .:osului. in li'1f '"?-;"lli::!? 3'H:
cazul cLedtuilor expuse (clddiri inalte, cHdiri
siluate in locuri expuse la curenti putemici
e{(.)
'spul Lt".ai,u Jante. h aLe\l c17 pa'l'a cu'
"e ulii.,"a-a
ocrioera
a (osului se acopera (u o phri o_iTonrala de beLon su do
cb-;m:d;, jar p nrru cri,uafa n mului. se pr,{ad lanre rr p-r' \ii
Iaterali ai cos;lui, sub placa de acoperire. In acest fel, co$ul este
protejat impotriva jntemperiilor, asiguriadu-se tiraiul lui unifolm.
t2 - cera solaorui ri .oeellui

177

Capitalul Xv

UNELTE 9I DISPOZITIVE PENTRU INTRETINER,EA COFIJ&II.oB

La cxecutarea lucrdrilor de intrelinere a coFurilor sc utilizeaz;

citeva unelte Si dispozitive de lucru specifice.
Slrma de otel rAsucitS. Pentru curdtirca coFurilor se
lnircbuinteaze sirma de otel rdsucitd, care are grosimea de 1 2 cm
$i lunqir4, a de 5.00 I;.00 lr. dupi .az.
Dispozitivul de curltrat cosuri. La.capitul sirmei de
otel rdsucite se fixeazi dispozitivul de curdlat co$uri (fig. 184); accsla
estc prevezut cu un a-r, la care sint ataEate patru discuri. Cele dou6
discuri exterioarc, Depcrfomte, susiin doui discud intelioare, prelezutc cu ctte opt {nuri ir carc pitrund buloanc cu diametrul de 5 mm.
Cu ajutorul acestor buloane, discurile intedoare sint menlinute la
distanla de circa 3 cm unul dc altul. Axul dispozitivului se monteaze h capitul sirmei de curilat prin introducerea acesteia in golul
Iui 9i stringerea turubului prc!5zut in acest scop. Discul infedor
estc sudat de ax. seNnrd astfel la lczemarea celorlalte discuri. Cu
ajutorul piulitci de ]a capiilul axului, trfi din cclc patru discud se
pot demonta si apoj relln)nia. In ac.sl nxxl sc introduc in dispozitiv

Fig.

184, Dispozitiv

de curAllt coturi,

.u arcuri

spirale:
. .r,

dd ! urdta,.

1: arcuri spirale, pe trci rinduri, pefccute pe dupd buioanele de

{lislantare fi dispusi altcrnativ in findul II fatd de dndurilo I Si I1I.
ln locul arcu lor spiraLe se poate monta pAr de cal.
Fierul cosaruiui. Cu ajutorul acestui fier se executi ra_
zuirea peretilor cosului in cazul cind dispozilivul de curaiat nu asF
pur; cicali_ea r onp rd a co$ului. Tol
a'ed(t; urpalli se '\c' ure
'u
.uralal
colu
din
lcoarerea r"ziduuri_or
ti de la !u-ril' lrqileitr de
174

cLrr:itirc. Ficru1 co$amlui (Iig 185) estc confeclionat din otel avind
lorma arcuite Si fiind previzut cu miner.
infunGIobul (bila) cu fringhie Cwilirea coFurilor Globul
globul
(bila)
cu
fringhie
cu
date cu diverse obiecie se executi
globuri
este confeclionat din olel Si are forma slericd Se utilizeaze
l}insau
I
kg
6
greutatea
de
4'
cm
10
I
sau
de
6,
Si
cu aliametNl

Fig,

185.

Fierul co$rurui.

shia '^ lea'; de .ifl:gut pre\j'7ul la oili l unpimea Jrilohipi esl^ de

lLl mul' I; m, lcr ii. opur .or.eriarii ei. a casta'^ irnuilra 'Lr selr
-<au cu Pa].afini.
Suportul cu s.ripcte. R'nlru buna minuire a globului
cu lrinrir;c, so riiilizur/a' sup(ntu1 cu s(ripcte. Acest suport (tig. 186)
estc (onfr'( li(trat (ljrr (,1cI (t).r1icl li consti dinlr-o ramd dreptunghiu1ari. pr-ovizut:' la capfic cll (lou.i cadre triunghiulare carc suslin
axul scriPcl( lui.
DispozilivuL de ars co$uri. Arderea funinginei der]usar in iDlcriorul cosurilor sc execut; cu dispozitivul dc ars co urr'
lcesia {fis. 187) cons6 dintr-un vas in intedorul ciruia se g5seste
o tiji (orban) cu cLopot. la al rirci capit infedor sint montatc doui
Dal;te ilisranNate la circa 10 cm rma dc alta, inlre care este in{iqurat
;n fitil dc azbest. ln vederea aprinderii, azbestul se imbilJn cu
petrolul introdus in vas.
Chei tubulare. Pcnhu deschiderea uioard a u$itclor de
ur'5tirc a coiudlor, coEarul utilizcazd chei lubulare (fig lBB) Acesrea
sint confectionate clin olel $i sint prviTute cu lo('asuri de diferite
mirimi (6; b; 10: t2; t4; 16; 20 nm), care permit deschrderea diversctor uFile.

t2'

t79

Lamp a de buzunar. Penhu a luhina coEuriLc in interior

sau alte locuri iDtunecoase, in timpul lucrului, cosaruL utilizeazd o
lrmoi d" blrzunar.
Oslinda. In sc.orrul \.erificirii lucr[rilor executate, spre a se

.o$tm'ia buna culatrire a canalelor de fum,

se

inFebuinteaze o oglinde-

fl
W
Fig. 186. Suporl .u s.ripetq Fent.u mlnuirea !ilci (gf.utdiii) .u lringhie:
4rruu!e; 3

bra cu

frinEhie,

(LJ]

(n)

Fig. 188. Chei

penlru. deschidcrea usilelor de ta

Centufa de sigurantd-

Dalorita pcricolului la care este

Ia indltime' este necesara
lucrarilor
cr.pus coqarul in cazul executddi
de
siguran!';.
unei
centuri
ulilizarea
Ochelarii de prol-cctie Pentlu a-$i apera oihii de rczi
duffile rczultate in timpul lucrului, co$and trcbuie si fie dotat cu
ochetari dc protectie.
indusMasca'de funingine. In cazul cudtirii $Furilor
puternici
culeniilor
funingine
mad
de
fi
lriale. datoriti cantititii
din interiorul aceslora, oste necesarl rltiliTa-ea ) L. mr"i d^ lu-:r eir^. ' a'F i^igure protectia ririlor r.spilatorii in limpul
iucrului. lt4asca cstc fonrcclir)nal:r (lin
pinzd cauciricald $i prcziirtii la fa ('a inierioari un cartus flllrant, Irlrccsal' rospF
ratiei. In timpul foLosirii m:lstii, la ochi se
aplici ochelari de proteclio-

Geanta coEarului.

Fig- 187. Dispoziliv de ars (osunl

iijr\ n.rali.i cn cropoi: 3
azbcsti 5 - minerut djei.
180

Pastrarea

un.r o ie"e n ..a"p I r rinpu'ui lu rului

se face in geanta co$arului (fig. 1Bg) confectionata din pinzd, pielc sau matedal
plastic.

l8l

estc necesard de multe ori o scad,

(onfectionata din Lemn de escn!5 tare, dar care si poatd fi trans"
portald cu ufutinfd. Lungimea obignuiti a scerii este de 3,00 m

RcDartizarea sarcinitor fiecirui cosal sc facc in baza normelol

de mun"i il\igoaro. La baza a.-.1or nnrmo se ia un cos.Flaon
cur4it (prin co$-elalon se intelege un coS normal, cu un canal

Cdliitolul XV)

La baza organizdrii muncii coDariLor' sti planul operativ. care se

intocmeste individual, La inceputul fiecdrei luni.
Ficcare punct de lucru est.. repartizat unui coEar. Sc urmirette
ca punclele de lucru si aibl pe cit posibil, acelaqi numtu de coiuri.

Scara. In timpul lucrului

ORGANIZAREA LUCIIARILOR DE trNTRETINENN A CO$UII,ILOR

Proccsul de lucru la cxecutarca inheiinerii co;udlor este alc;trdt dinlr-o seric de faze de lucru, opcratii de ]ucru fi misc5ri, a
ciror descriere se va face in capitolul XVII, in ordinea succesiunii

In scopul erecutdrii lucre lor de intretrinerc a cotu lor la termenele fixate, de (.alita'.e bund Ei in condi,iile unei productivitdli a
murcii corespunz5toare, coiarul lrcbuie sd-Ei organizeze in condilij
optime locul de munce. Astlcl este neccsari aprovizionarca la timp
e uncltelor ii clispozitivelor la locul de munce. Acstea vor fi dcpozitate la indemina co\arului, urm:nin(lu-se ca accsta s; le poatd
utiliza in ordine, in timpul tk slarrufa ii lrL( firilor sale.
in general, Iomratia dc muri(ir la c\ccutarea Lucddlor de inhelincre a coFurilor esle alcdtuiti dinlr-un coiar rqi un ajutor. In cazul
unor lucriri speciale, ca de exempllt. curatirea co$urilor indusffiale,
tormatia dc munci se compune din doi coFari ii un ajutor.
In.azul executdrii lucrdrilor de irrtfelincre a cosudLor la constructrii importante, cu un numlr mare de co$uri, se pot organiza
bdgdzi de spe.jialitate, carc executd iucririLe pe un front marc de
Pntru asiguarea bunei desfdqurdri a lucririlor de co$erit, cste

ncesar sd se organizeze puncte dc lucru cdrora s:i

li

se rcpartizeze

executarea lucririlor de intretinere a coqurilor pe un anumit teritodu. Organizarca punctelor de lucru, ca si repartizarea sarcinilor
acestora, se efectueazi in baza cunoaiterii situaliei reaLe a necesitalilor dc inlrelinere dc pe acei tetitorilt. Astfel, pe bazi dc evidntd,
se stabilcsc: numirul co$urilor, distanta de parcurs, posibiliAlile de
4eplasare, sarcinile ce rcvin fiecerui membru al lormaliilor'
Cvidenta co$udlor se intocme$te pcntru toate tipuriLc de coEuti:
cosudle iocuintelor, ccle ale instituliilor, co$udle industriale etc
In aceasdr evidentd se specificl Ei alte datc necesare: combuslibilul
rtilizat, starea co$urilor etc.
LA2

de rum).

In cadrul organizirii muncii Ia lucrdrile de] intrelinere a coEurilor, un rol deosebit de important il prczintl schimburil' d'. e)inedenli intre puncicle de lucru, ca gi organizarea unor lucrari de-

monsbative, cu echipe sau cu brigazi dc lucru.

O alti mlsurd organizatorice deoscbit de irnportantl este legStura permanenta cu organele P.C.I., in scopul sesizSlii situaliiLor
pcriculoase qi aI evitirii urmdriLor acestora, prin luarca de mesuri
corespunzatoarc.

In scopul imbogeiidi continue a cuno$tinielor tchnice-profesionale ale co$arilor este nccesari organizarea de cursuri de calificare
Ei specializare, de confcrinlc pe teme tehnice, de comuniciri axatc
pe diversele pedeclioDdri aFdrute Ia lucrirjlc de intretinere a
coiurilorCalitalttl xv

1I

EXmUTAREA LUCnAnn,OR DE INTIiIr"IINERE A COSUEII,on.

A. Lucdri de intretinerc r cogrrilor. Principalel lucreri de lntrclinere a co-"ud1or sint ulmetoarelel

cure[ilea cosurilor;

- arderca coFririLor,
-Pe lingi coFurile de la

iocuinte, denumite coiuri menajcre,

l.rclidlc de intrctinerc menlionatc se execute dc asemcnea la co91]_
rile instituliilor, alc r.rstaurantelor $i cantinelor, La coFurile bdilor

publicc, la co$urite instatatiiLor de incilzirc ccntrale (coiiuri de caLo;tfer), prccum si Ia cosuri industriale.
Lucririle de intretinere a cotudlor susmentionate fac parte dir
ategoria lucrdrilol cu caracter obligalorju care intd in sarcina
cogarului.

In afara lucrerilor cu caractcr obligatoriu, se cxecut[ de asemenea

lucrdri la cererea clientilor. Printre acestea, se mentioneazd citeva
l,rcrari lre, \enle.
183

Astlel co$aNl executi, la cererq cltrdtirea cazanelor de la fablicile

de pr:n" sau .el^ afprc'1Lc co$urilo. industfiale. Acec c ca,eLnc sr1
d- ooi.ei pr.\azu.e rn inFrior,u e rnF.ra meai./.ubLrtarc di..
puse in Jorme de fagure, denumitc tuteu.ri san tipie, a ctuor cu{itire
sc lace o dati cu curelirea cuptoarelor de piine 9i a coEurilor in
dustriale'.

Tot astfel, la cercre, sa executi curilirca cuptoarelor de zid cu

tobe, instalate la cofetSrii sau 1a buc5t5liile cantinetor. Tobere sinl.
cutii metalice prevdzute cu uSilc, carc sint instalatc in perelii cup,
toarelor Ei in carc se iutroduc dilerite produsc (de patiscde, de
cofet5de) pentru a Ii coapte.
Tot la cererca clientului se executd de asemenea cudiirea oo6,ur'ilor industriale, de mare iniltime, prevazute cu scir:i intcrioare sau
exledoare, din care motiv se mai numesc +i. coquri urcabite.
E. Pedoadele de intrelinele a colurilor. Din practica de exploatarc a co$urilor s-a stabiliir c! in generaL curitir-.a cosurilor trebuie
se se faci la urmiloarcle t.rmcne:
co$uri menajc.rej o dat5 pe lune;
' .o:uri Llc lr in'li ul '. u dara p. u.5
- coFuri de la r.estaurante sau cantine, o dati pe luni;
-- cosuri .te la brii publice, la dou! Iuni;
* cosuri cle la bti menaj.re, ]a trei ludi
-- coFurj dc calorifer, la ;ase luni;
* cosuri jndustrialc, o clata pe aD.
Cind intervin necesititri rlale, ca de exemplu utilizarea unui combuslibil de caliialc inferioari sau umed, cureiirea co$ulitor trebuie
executatl mai des.
Arder.a co$urilor lrobuie s;i se execule, in mod curent. o dat8
Perioadele dc intrtinere a cosurilor variaze de 1a regiune Ia
reqiunc. Acestea sint stabilite de obicci dc citra secliile da co$erit,
la indicatiile forurilor tutelare regionale.
ln gencral. aceste lucrili se executd in p.rioada de vari, asli.rl
incit co$urile s; fic pregitite pentru pcdoada dc toamnd si iami.
,r .tuud Ftao. p^,,i
Lr sal- ei bir' ,alucrul .^ .1..
'r.r..
'.
})arru ore dimineala si patru ore spro s-.ar5, clrd locuitorii se intorc
dc ia muncile agri.role, astfel j^ncit lucriirile de coscr]t sa se poati

Curitirea co$urilor industdaie se rccomandE a se erecuta vara

ioan-'a. id| nu ic| ra. La irrr. p-jr,ocr,- la .brp. p"in sp.- iticJl
fJbri.atie:. , u ati,ca co u-:Lo" nu ." poar. c"ec.ra
rjt"t" a"
'n lucdri
lucru, pentru a nu se stinjeni plocesul de produclie, aceste
sc vor executa in cursul duminicii,

"i

184

Se rccomandd ca arderea coqurilor si se execule numai toamna.

larna sau primdvard, cind umiditatea $i zdpada impiedici pfoducerea
incendiilor.
Prin respectarea strictd a termenelor ti pedoadeLol stabilite pentru tntietinerea coEurilor, se vor putea evita pedcolle de inccndii.
c. Curitirea coguritor. ln vederea executerii llrcranlor de cur5lire a coiulilor, coFarul se deplascaz; cu uneltele ti dispozitivele de
lucru la uiila ccntralS a co9uLui, in pod. Uneltele sint depozitate la o

distanie potriviti de locul de munca pcntru a pulca fi luate Si

manipulate cu u$udnt5.
Cu ajutoruL unei clrei tubulare potrivite, coqarul deschide utita
orificiului de cutltire aL coiului. Oheile tubularc sint agSlaie de
soldul drept al coiatului. Dcschiderca uEitelot cu alkr miiloace nu
cste recomandab A, deoarece acest lucru poate conduc-' descod la
io4area uqilelor Si provoaca pierdcri de timp
Sirm.a pentru co;ud. previzuld cu dispozitiv de curltit. est'r infi;uratd in form6 de spirald Fi purtat! de cosar pe umerul seu drcpt.
Dupi deschiderea r.qilei, sirma se apucd cu mina dreapte qi se introduce in co$, iar cu mlna stingi se destiioard spirala numai atit cil
estc necesar. Deslequrarea silmei pe inteaqa lungime nu este recomanalabilS, deoarcce sLinjenefte pe cosar in tirnpul lucruiui. X'Iai
ales in cazul curiiirii coiudlor din interiorul incdpedlor, nu exist6
nici spatiul nccesar desfiFur5rii tolale a silmci.
Inlii sirma estc introdusd in cos c6tre partea supedoare a accs1uia. Pe m;sua introducerii sirmei, perciii canaLului co$ului se
bcace cu dispozitivul Ce curltit, astfel ce intreaga tuningine estc

lllriliti.

Dupi curdtirea atcntd a p:i{ii superi{)ar a cosului, sirma este

tot cu mina dreaptl Fi infisuratn treptat pe spirala dc F.
uindrul drept aL coFarului. Apoi sirma cste introduse din nou it1
canalul co$ulr"li. de asli datd ciitre paftea inferioari a acesluia, .xe.uti[du-sc cureiirca funiig;nci ca qi la parlea supclioa];i.
Operalia de curatire a funinginci se lepeii sirnilal df la u$ita cle
cul;{ire amplasald la partea infedoari a cofului. {!)iarul lucrind 1a
fel si utilizind tot -cirma cu dispoziiiv d. rlrrarlrll coiu .
Dupe ce s-a exccutat astlcl cur'arliroa inlf(gului canal de fum.
sc vlrificd daci a tost bino cu:ilil. lrr a( (,sl s(op sc utilizcazi ogllnda
Vcrificarea sc exocul.ar (lt la uiila (l( la p.rrlea inlelioard a coEului.
Aiezind oglnrila in a(esl oriti(iLr ti (,fn' rlincl-o in poz;tia necesara,
cotarul poatr'!!(l(a ilac:l irt(xnx.trl ( anaLuLui de Jum a lost bine
.J-i tir p ,rlf.a:., r ,;,llir" 3 x ,- Lrir.

scoasd

ln cazul cind, pr.in verificarea cu oglinda se consbtA cI pe anumite po{iuni funinginea nu a fost inci inleturatd total, coFarul
repeti oplyalia de curSlire a calalu]ui de fum pc acelc portiuni.
Dupi ce s-a execulat curilira c.\ului pe intleaga lui inALEme.
se fece la evacuarea funinginei curelite. ln acest scop se inchide
la loc uqila de curdlire de la partea superioard a coEutii, se string
unltele Si dispozitivele de lu.rru, apoi cogarut coboari la partc,-a
inferioari a cosului. Se deschide utila de ta partea inferioard a
co$ului. Scoatcrea funinginci Si a r'cziduurilor adunatc la partea
;nferjoare a co$ului se executi cu ajutorul ficrutui coFarutui. Dato
riti formei concave a acestuia, scoatcrea rcziduul.ilor curette se
poate face cu uEurin15.
Furringinea scoasi cu gdje, pentni a se evita imprd$ticrea ei,
sc aduDi intr-nD vas pregitit in ac.st scop. Dupi etiminarea intrcgii cantititi de funingine $i reziduud, se curiti uitimele reziduud
cu ajutorul pe ci de curitit si sc fterge bine u$ifa de La odliciut de
curilile aL cosului. Dup6 o ultimi lcrificare a iucrului cu ajutorul
oglinzii, se inchid definitiv u$it.rle co$ului,.ru cheile tubutare potrivite.

Bu anele de table se cur5t; prin demontarea lor ingdjite $i scuiurarea funingirei in exteriorul clddirii. Dupi cudtirca lor atent5,
burlanele se rcmontcaz:i la fcl cum au fost moftate inainte dc a se
culdli. La montarc trebuic sd se acorde mare aLenlie, urmirin.tu-sc
ca imb;narea lor si s,-! IacI numai in sensul circulaliei fumdui.
L1 cazul curillilii burlanclor cu capace trebuie si se inontcze cu
griji toate capacele, pentru a s. .vita ieEirea iumului. Toroatat! se
vor monta crL mare atenlie burlancle r'f britirite sj inetete lor de
Pentru curitirea coiuriLor de lum cu canakr targi, co$arul pitrunde in intcriorul ranalelor Fi :recuti rizuirea peretitor cu aju,
torul fierului cosarului.. Pentru a usura desp nderea funinginei Si a
zgurii depusc pc perelii canalului, aceqtia se stropcsc in preatabil
cu lapte de var. Curdtirea coEurilor cu canale largi sc mai poate
executa cu ajutorul mlturii de nuiele. Acest procedeu se aplid in
cazul in carc luningfuea nu este lipiti tare de peretii canalului, astfel ca desprinderca ei sc poate face cu usurinle.
Execularca lucririlor de curdtire a co$urilor industr.iale necesitd
in prc'alabil o serie de lucfiri pregdtitoale. Ziua de efcctuare a
Iucrerilor irebuie s:i fie stabitte dinainte, de comun acord cu intreprinderca. Acest lucru este sXrict dccesar, deoarece co$ul rcspectiv trebuie sd fic scos din functiune penhu duata lucririlor de
curatire.

l8b

Curetirca coFurilor industriale se execut:i de cdtre o echipd compusa din 2-3 cosari. Inaintc de incepr'ea lucrului este necesari
aprovizionarca uneltelor Si dispozitivelor la locul dc munci.
Tot inainte de inccpcrea luclerilor de cureule, coEul industrial
trebuie ricil, astfel incit tempcratura din intriorul canaL.rlof de

fum s[ fie sub

40'C.

l,a atacar.a Ludului se efectucazi controlul atent al s.lrii din

intedonrl coqului, pe intrcaga ci indltime, pentrr-l a fi asigurarii

in cazul unor

defecte, acestea trcbuie

si

sc re-

securitatea muncii;
mcdiezc imediat.

echipeazl clr cenlrird de siguranid, cu ocheLari de protcctie sau masce

de Juninginc, luindu-ii de ascmcnea uneltele Fi dispoziljvel. de
lucru necesare. In scopul semnalizirii in timpul lucrulr.ri, co;arul

i
!

t
I

Dupd terminarca tuturor operatiilor progititoarc. coiadi

carc

se

intr; in interiorlrl coi.rlui industrial trebuio sa fi. dotat de

cu cablu de sinna, pe carc I va folosi in caz de pericoi

asemenea

sau de asfixie.

Cudtirea cotului industrial se exacuLd dc jos in sus, po4iune cu

poriiunc. in timpul iucrului, co$arul trebuie si fic fixai bilrc de
sc:oar:a scerii cu centura de siguranti. Dupi .ruritirca fiecirei zone
pe intreg pcrimetrul coiului, cosarul se urc; in zona imediat supfioar5, lucrind in acelaEi mod pine }a partea superioar: a coFului.
Dupi cur:iiirea coslrlui industrial propriu-zis Fi inldturarea reziduurilor rezultate, sc trece 1a curitfuea cazanelor Fi a c.-lorlalte
clerncnl.r do la Farlca ir{.r'ioari a cosurilor industriale.
Tn limpul ]u.r'Lrlui, fofafii rlirl e(bipe pclt cxecuta aLtelnalil. dlleIite opcralii.
D. Desfundarca coqurilor. Dc multc ori, canalele de fu]n sint inJundatc fio dc pisili, fnr de uncLe materiate (cdrilnizi, pietre,
Iemne etc.) c6zutc in cot. In aceste cazuli, cofurile nu mai luncliG.
neazd, asllel incit nu s,: mai poatc face eliminarca {umului.
Desfundaica cosudhr se cxecuti.lc obicei cu ajutorul globuLl
(bilci) cu fringhie. Pntru buna manevrare a acestuia, se utilizeaza
suportul cu scripetc. In accsl scop se montazi acest suport pe gulerul cotuLui. PcnLru uEurinta minuirii scripetelui. se unge in prealalll cu seu sau parafini lrirglia globului. Dindu-sc drumul pe
scripet la globul cu fringlie. se aplic; succcsiv cileva lovituri cu
globul. astfel incit canalul de fum sa se desfundo.
In cazul cind materlalul care infundd canalul de Jum nu poate
fi inlSturat astfel, se recurge ia siraa de crurdtat co$u]. Introducipd
de jos in sus cap.dtul liber al sirmei Ei presindu-sc puternic. se poate
inLetura matcrialuL care a inlundat canalul de fum.
187

Eyisr; ins; .a7uri jr ca"c ni.i prin a,csr procedcu nu e\l- poci_
...
o|a oeqlundar*a , ^)utui. In a.eq.p siua(ii. <e m:50a"5 dinanl; dc

la par'lea srparioard sau jnl.rioa"., a.^.LrtJi pjnd la lL,.ut intlr,rdat.

ID acest"loc se _sparge peretete canalului de fum, practicinau_se o
cauri .uficieft de ma . per .u a .e Intat rra n-a eriaiut .ar^ a rnfun_
da' ,enalul. DLoa i,rr'urar-a a,estui mar.-ial. sp rr,/idei1 .gaura
practicatd in peretele co;ului.
La rczidire se utilizeazd cddmidd si mortar de var. Mortarul sc
p|epald de obimi.djn o partc va. pasta ti rrei parli
.are c
s" u ili/p12,
.a1^ci.i-j
9il",u .pi. La -.c.u'a. a r-.jdif:i, ":.ip;;;;rl.
unFIe !e
?,idari6 ii in spe"iaL mi.lria zidarului.
f. Ardere-a coSUr;lor. Jn zurr'^ c:rd can{i,at^a de fuoinqin^ de_
pu.a p6 .a'lar.i6 .oqrr,tor e. aLurd.ntd. :ar .ur.alirea
ereoaic"sLe
\c fa.. .U.der a luni rqinpi din .a rrt .t- .J.. "um.
Ard(rea .o u-i , - .n , \p. uri ,.u ailrr ,.ul dicp,, iii\ u ui .i . a|s
.n a,rcr ' p c^ inrrodu. p" rol r.l rJ,ur di.po,/iri\ului. ln
:r:u,rr
rFru a .s1a qarnilura Ll. a b^.r : Ji,t, i.\u.ui se i.r6:ba ru Deirot.
.ij-i
}P cpu.i apoi , u n n,d ,l|?dp,-, mi
- oar. din lispn_
"rrp.n.ru sicp:^.ntj.turJ
rca--l ; pp l11(ut ., ,,9.
., urp;.ea
a
;a ro'uLur. Dupr a,^ a s. in rodu - Lli.po,iri\Lrr i. ,a atut de lum
.i "_ ro.ir,d". c. u.T;r'^..rrirpi, -x di*, i..",".i"li,r ,a""r,:ui
oa l m s. ap.ina^. rr,,irr,l p| i ,. se lpr."r' i.
tot limput cif dlrca;i arclerea cofului, cofarut rrebuie se fie
. In
rl.
h :i si sup"J\F h.,,^ rr't Fa.
"orp J.p p rr I cvrta.vpntuatete
inra n.lii
F. Rem(dierca unor dcf,,cle ta corur;. Funclionarca nFcorcsDun_
?arJaf6 a rosuri o. d., f.r,n
.ru,,dra dp Inftjnda-.a t.r cu lunin
".,-rczultate
qine,.zgud si alte reziduuri
aLe arderii
circui;iiei l;_
mr1lui, precum Fi dc iDfundarea cu uncle materiale$icizute in cana_
lele de fum.

!a.,a. Iun, tioner6a nn-or jpur/j.oal a.onurito_ s..

. -]lifafl' ded.acarlarFr
4a_nr^.r
Lrnor ctelp,,c al. a.esLot,a.
frnul clintre cete mai frecvcnte ctefecte ate cosulitor il constittlie
iisurarea peretilor acestora. La ctedirile vechi
pr".d"; ;.";;;;
f-.r'-i li i', per rii ,o u.; or ti i- p.rF'ii ,dr !^pd.d
""
,anat..lc o.
ru"n. re n^uttr orr. pe- ,et..cra..pr,.a un.ana r. fum In.dl,iL de
J'u, rr^in,5r.it lisur(a,,a. Da,ori..t dita.^ iei oirrrrp gr-ur3,, a.pF
lifici a gazelor "^
de ardere care circuli prin canalut inJ:1zit qi griu_
lalea spccifici a aerului rece din canalul neincdlzit, prin toc;ile
tiquralc p5trunde aerul rece in canatul incilzit. prcducind cncutatia
i,, 1n..i',v r. a !J.,et^r .i. rDi, i : a tuDului. Drept con.,.inla
iumul $i gazele fierbinti ies in inciperr.

O alti ulmare defavorabili a lisurilor este aceea cd tiraiul coFu1ui sc reduce, datoritd aeruIui rece care pitrunde in canalul inci]zit.
Reducerea tirajului co;ului cauzeazl totodati micEorarea tirajului
sobei. Acest Japt are drept rczultat arderea incomple6 a combustibi
lului in focar, ceea ce nu numai ci reduce puterca de inceLire a
sobei, dar cauzeazd degajeri de gaze toxice (oxid dc calbon).
Pentru a controLa existenta fisurilor se procedeazd astfeL:
Se face focul in sob5 Ei se deschide u$ita de cur:tire a canalului
de fum Ia carc este legati soba respective. Cind fumul inccpe si
ja.a .jin abuJd,nra pp a pafl.a "uop iaard c ,.tului. sa a.opefJ
,oSlrl d pa-t.a lui rupFr'oard ti . i r' hid- uri(r o^ curarire. h a:ul
ieEirii fumului prin canalul de fum aliturat, rezultd cd cxisti fisrui
intre cele doun canale ale co$ului.
Este posibil ca, fdcind aceastd probi, ca urmarc a astup;rrii coSului la partea lui superioara, tirajul sobei si se opreascd qi locul si
nn mai arde. In acest caz cotul estc corespundtor Fi nu exis'"6 fisuf

in perctii lui.

Astuparoa Jisudlor de la coFuri se execut[ cu deosebitd grijd.

Dupd ce s-a stabilit intii pozitia acestora, se inl5tud restr-1dle dc
ou d\:l- oe, a-a.ni,,i fisLua.li ..e upa gdur:1" cu mar.
atentie. La urmd se apllcd pe porliudle respeciive o tencuiaLd ingrrJrta.

i
I
t.

Un alt delcct al co$urilor conste in legarca gre$iti 1a cori a tubu1ui dc fum a1 sobei (a recorduhd sobei). Daci in cazul probei indicate mai inainte, ca urmare a astupirii co$ului de fum la parlea lui
"uoLrioarE. tulrul c.- pri'l al,; so a sad p.:- al ,o, ar ,lad:f:i.
rezulfi ce leEitula sobei la coS nu este e.xecutatd colect.
In acest caz este posibilA iie nerespectarca distan-telor vrticale
oL,l:ga orii lr ra n"Jrc. a a doud ob" la a la i
"o ,
greiiti a racordului tubului de fum al sobei cu canalul
coEului, care
tub pitrunde prca adinc in co$.
Dup:l cc s-a slabilit intii bcul defectului, sc excclrtI rcmedierca
lui pdn demootaf.a tuburilol de fum nontale greEit ii remontarea

lor

corectS.

A1t5 cauzi a lip.rei do

fumulrd

lifaj a (riului, avind ca urmare i.sir.ea

in incipcri, esto laplul .i nu

estc asigr.rratd inaltimea

coquLui dcasupra coamei acopcri$uLui sau dcasupra coamelor unor

'I

lI

elidirl alipite. In accst caz, remcdierca sc poal.c face numai prin

mdrtuea indliimii co$ului, in conformiiate cu prcscriptiiLe t-.hnice.
In mod frecvent existi cosuri care nu sint previzule cu uiilrj
de curilire. Acest defect important trebuie remediat de urgenti,
prin executarca de giu.ri fi monlarca de uiitc acolo unde lipsesc.

18Sl

lBS

cdpitarttr

tI

xvlll

lui inlelitoarea lrebuie sd fie bine etanFate. ln dlcplul co$urilor,

tarpanta acoperiEului va fi prev5zr.rt! cu juguri (fig. 191), asigurindu-se astfel distantra minimi de 0,10 m pini la pereiii co$ului.
Daci grosimea peretilor co$ului este mai marc de 12,5 cm, aceasta
distant5 se poate rcduce la 3 cm, astfel ca elementele inflamabile
sA nu fie liDite de cos.

MASURI DE PAZA coNTEA INCENDIIIoB

DE PR,OTECTIA MUNCII L.S. INTIi,E"IINER,EA CO$IIEILOB

A. Paza contn incen,iliilor. In conformitatc cu prvededle

N.P.C]=1964 si ale NomntiDului C.S,A.C. inclicatb fi.Al-S;rt, ta
er.ecutarea 9i intretinerca co$udlor trebuie si sc aplice urmltoarele
mdsuri de pazi contm incendiilor:
Datorite faptului c[ incendiitc ta cosuri se produc de obicei ca
urmarc a depunerii funingiDei pe canalele de fum, trcbuie luatc mi_
suri pentru evitarea dcpunedi funinginei. pdrtr-o buni dimensionarp a , anrt^ or d^ fu-n sc rFdu. p^sibitira(i.c d- oepun. fe r funi'l_
g;r,-i. Tnr a-'ln. p-in ti ,:sar.a inJrijiri s ,a1al;t., sp elrmine
-arcEr drilili-p .are cr fa\ori,a d,pJI'r.a tu)-nei ta;: l\ a.pst
sens se rcomandA cosurile tencuite fa interior. In slir$it. curdtirea
,o urilo" srr a.der e luringinei t-.bu:e sa e cx...ule .u r.gularirale, la Lc-mencle slabilile.

191. Jrg lingA cos la elcmentL.

inllamabile ale sarpantei acoperj-

lris.

sutui.

Fig. 100. Dislanla iltre cos si el,

n i'r I ir ' I

dl,

. rr(

., operi.u.

FuLur

ln(ndiile la cosud pot fi cauzate de asemcnea de cdpdturi in

co$, de rostud neumplutc, de uFite de curilire neinchisc ermctic,
.are fdvorizeazd produccrea curenlilor ii provocarea incendiilor. Ca
atarc, se .ror remdia aceste defecte.
In cazul cind acoperisul este inflamabil, distanta de la clementele acestuia (panc, ciFriori, astereali, invelitoaro) pin[ la zideria
cosului trebuie se fie de cel puiin 0,10 m (fig. 190). In juu] co$u
r) Vea nora ia Lap.
190

\'III,

lfi
s,

l
I

t
'lx

D.

tt.

ln cazul invelitorilor inflamabile, co$u.ile trebuie s5 se prevadi

.leasupra cu dispozitive de proteclie contra inccndiilor, constind din
gdtare de sirme cu ochiu de maximuryi 5 mm.
Elementele planseelor inflanrabilc (de lemn sau metal) trebuie
si fie la distanta de cel pulin 2i cm de la canalcle cosului, ccca ce
se realizcaze de obicei prin ingrosarca zidiriei coqurilor in dreptul
plan;eelor (fig. 192, a). La co$urilc sobclor cu ardere de durate lungi
(pcste 21/, ore), ca de 'xemplu la sobe de cantin!, la cuptoare etc..
ingrosarea zidiriei co$ului in dr.'ptul planteelor inflamabila trcbuie
si lic de 37,5 cm (fig. 192,b). lngrogarea se erccutd cu console de
ceremidi sau beton. Inirc aceasti ingroqarc qi elementele plan$eului
inflamabil se prcvede un spatiu de circa 2 cm, care se umple cu
rateriaL igniiug (azbcst sau doue stmturi de pislx imbibatd cu argi16). Ingrorjarea zideriei cosului trcbuie se se execute pini la 2 3 cm
deasupra nivelului pardoselii in{lamabiLe, iar pardoseBla ii umpluiur'a nu trebuie alipite dc aceste ingro95ri.

lr,Br,)crr Tidi-i^' ,^:rdui i, d"eplu pa. Fl.|. i.llomab:t. cc

executi pe toate lifmea coiului. Se intcricc reze:narca grinzilor
planFeului inflamabil pe ziddria cosului, exccutindu-se in acesl
scop juguri.
La treccrea coFurilor prin pereli inflamabili, trebuie se se execute
pe intreaga indltime a acstora, elemente de proteclie din zidirie
r9t

',i,.i1;i=r
ii

;*i';t*r**t

:,
r''
1
;
,,,,";ii-i; *i
;i ;*i#,'.t:;']j;1i",'";r'iri

iti, t+*i-*;
'',

'

lt
I
(l .t,lL'L Itat,sr.lo

!-rg, 192. hlfolrfea

!rd

Iig.

194,

D\e,!tr ea i,ollrii in'ht_ r

!nrliDol,rLi id dicP'u (oir:

'"'' "t;;:; *;: :'

Fip.
_ 193. lzoLcra .otolilor Lat.
,
192

bat

DeretiL Inflamahili:

- -'' . - "i"j'",.'$:ilj.

srre_

"

J :Lr: '' | 'r' t' fie amDlasale

ro: r-urire p rrflr 'Lt'Jlir Li
rr-l n r" rr''r:rmalil6 are a'olzL'n
ra.r'i,ri't,i.-'pi ou:
, r";r' auri 'dcctrc''
rcr
lr."u nu. iJ-'
c
,i.i "i"i: f,i carur i:nd
(rPn(uidlb' azbFsr'
ie
i
olati'
u
(ac
u rt' '
i] ,'ii'r';"

".-r:. cu argrra)'
" pisli imbibat;'
tabla,
l3 - ckrc. $barulul rr

.ostrru'ui

193

,i
qr','or d u'J aa''cuf lcir'amfe
Sejr'ri.
.1. o.U; ,.lor ." 1:r. pi r i l:"n'1:. L: aj' 3Lr r'r"rppfi i ar1
se at]A nl]t.rialc inflamabile sau alimerltc'
o" u o ufil r^l u'" :'' l:
)l' '
1r , - " l puti., ^. ' r D a i p |
-'
'u'r'lo n^' 'rlre
I I p'r6ra' .Llr"
".:1,'ri'.1;
rl.'re1
i,,-aqe.i... .
u.Jdn.
\.1ter I i- "l l lr -rr1 \ f ar^ u a lDu.'nproljatc'
abile
sinl
ilfla
parilosclil'
in cazui-cinrl'plari.c1e san
sobelor ia tr,l cr.r burlanc dc tablir. distanla
i"
r
"u""t.o.n.,rotui
," , i,, dna,'.,' or 'i1r rrrLo
a r.
.i"ra".".
',"r l ' purir'
irrlarr'ri
ja.i.^r
''r"
o
."
^ Du_
l.ar.
0.70 nl.
tin
'-I"-"".,
t'r
i'r'iLIu:1 'lLr 'l J'!
- \a r-'rFa
rFdi1
a"n
Ioiiri
1
.'li' ia- 'r''
trulri r,u
pfin
:1' J r'- f a
t-,i
. u.. i i':
.
"r.
-i-,:*. :,'
11
4
I
J''
u
r
rerLlii
':1'.m ldli]ll('
',- : tsurlanelc trebui( si tlcaci ]a'ricel pulin
Li,]ii""- :l
r'1""
l'' ll n: rr "um
070 r, .' ..
.-.. ir"-.
pr'r"j ' i Lr ''
L-rT
lh'lp
r,'ii
0.50;."
'
',,
s'iitcilor'
cnciu1a. |are 3:r opr,-as.ar irnpriliicrca
Se inlerzi(r'-.i sc tLcpozii:eze in po.luri nlaterialc inllamabilc
in p'd dc roz:lt'rare'
Lh matl pcfi(.1 pfr:Tintir ealcliili ficn''e
(
(
(r)ffspLrLr(l
cosuLui' consti_
arralclc
.are in mai,)|i1r](.1 ,:irlun1or
(au7a
incerilbr-1drir'a
ti
pLriirr(l
i"ira"ii,li rnspilLifl a s(irrLcilo.
diilof.
O atdrli:,t,r,srbiti lrctruiL' a(or{lat''u ocazia cxe'ulirii lucr'5ri
pericol
r". a" i,:A!'', .1 ( orurilor. clcoarc'ce in arlrast:r situalic
'xistit
timp
perioade
de
in
co$ufiLor
a" i"""tai". Eslt inteft:isii al'd(lea
se.reios ii clr \:nrt Ii Puterni(r'.
on'
.ril
I'oain''ndi
Tnr-'...''
il
cen ( alaLP lmeolar
|
l'
i^
d.
fllor
'qJ''
u
o
5la.ar(' '
-/:1 '^_
'
pc
.tnn""L,r. l""of. P.CI, in \'eclcr'ea luilii d!'misuri urgcnte Tol
l'elilicerii
organizarea
in
un miiloc efnrace 'ronsti
rr,il.
",:*"t".
in pr|roada de toamni:ii iarnd, la care se parti'ripe coDaf'oqurilor
rul ii un P' mP l r oLuntat'
B- teiena mdn{ii J a , r"cL" r'o lrr' ra_ l'r de inlrclinPre a co}ucosanlor'
riLol eiisti rondidi carc pot pture it1 p' col sdniratea prelederr
urmitoareLc
apLife
Datodlil acesi.LLi fapl est( necesar si se

privihoare la igieL,d rnLrtrcLr:

' t" ,.""_ ,'
, r.l.,r Lr'rdr l t 'l r,rilrre a 'o:urilor
I pr"i 'uil u rui exanF I med;cat
lr^u
,r.
.o
Jfii
oris
". ir sLrpuri
i 1 " :'rnuiu: nFc'o\ p^r rfu lu.iJ la
ire v' rifr.ar ,
"nr.m r'r'i
194

'in:rltime. Aceste lucrilri nu pot ii ei.'c'tuaie, dacl slarea s:inetirtii

cosarului nu este corespunzitoarc.
In maiorilatea caTrrrilor, cosarul trcbuie sd clectucze lucriri la
coiuri in carc se g:rscsc gaze tonice (oxi.] de carbon ti bioJ.id de
carbon). De aceca este ne.csar ca inaint!: de incp-"rea luc]'uiui. ca 9i
in timpul lucru]ui, si se asigtlrc aerisirca $respurrzdtoarc a .analelor
co$ului.

Pentru asigurarea condiiiiLor de igiena a muncii, prezinti mare

importanli utilizarea eclipameniului d-'proteclie ii a echipamentului de lucru. Legislatia nuD(ii djr RS.R stabilc;te ca argajaiiIor carc lu.reazi in conditii care pot avea urmiri diun:'ttoarc asu
pra sinntitii tor. si li sc acorde echipame.t dc protec,ic. in 'icderea
inliturdrii posibilitdlilor de imboLiivir. prolcsionali salr accidcnllchipameniul Ce protectie sc acordi in coLrditiile stabilite pdn
;r. ?95 rth 2 irilie 1960. Ac.st echipamcnt aparlinc unititii
care trcbuie s:i i ctea in Iolosinli gratuiti angajatilor respccli'ri. Unitatea ost{r obtigaid se pistreze ftrhipamentul in perfecti star-' .de
utilizarc, iar angajalii au drcptul dc a-l folosi nrmai in iimpul inmuncii lentu care estc prclizut echipamentul'
deplinirii
-Ca
echipamenf cle protcctie, coiaruLui i sc acor'{]i: centuri de
siguranle, ;ch.tad dc'proteclie, masci contra prafuLui Ei papuci
de Doslav Dcntru lricriri int.rioare.
i" cazul r,ina coiarul trebuic sd tucrcze la co;ud incilzit' (peste
40'(l) ii tiiri pocil)ililili (1. acrisirc. ca de cxcmplu la coiurile industrial,,. r'sr, rrr:r.sar sii fir.',tripal (Lrr combinfTon clc azbcst cu glug6'
apriril,,ri (l, g(rtLIr(tri (liri I)il 1.. {lri1c (u i:llpi dc lemn mA uEi
rli,arl)l,t, lrrrtunr:ii mar..t r'LL aparal de oxigcn
L'rislalia It.S.R. slal)ilctlc dc asem.rnea c! angajatilor pcrmaD.nli hr(rind in condilii care pot cauza uzrBa plematuri sau dcpunc la
rla(lafca imbrlceminlii sau inciltdmintei Foprii' li sesus
mfnFI
C.\'l
-xLui
iiispozilie cchipament dc lucru, in condiliiie
iar
angar'mitate
cetre
procurd
de
lucru
se
tionat. Rhipamcntul de
nLrmai jurld rL. 'li.l n lut lui
'i.,til'uporlJ
Ca -, t ipam"nt ,l^ lu ru. .ot3_ilor I s^ prot ur; la 2 ani 'o'tunl
rli coiar $i la 4 ani vesti vituiti
Datoriti acliunii ddrrnatoare pc .ar' o are_ fxnjnqinca asupra
pielii. la lucrerile din interiorul canaletor' cotutl.li, colaml l rcDure
si Iie imbdical asUel incii corpuL siu se vini cit mai putin in contact cu luninginca.
C. Tehnica securiutii murcii. ln scopul executerii lucrer or de
intrelinere a .\r;urilor tn deplini sigrrantrS 9i al inldturerii eYcn-

II.C.li.

l3'

ts5

tualeLor accidanle, c'ste necesare aplicar.a unor mdswi aretatu ii),

Inainle dc a trece Ia efectualea Lucrerllor pe acope ; hebuic

sd -se 1'cdfice cu deosebiti ateitie starea $i rezistenta scdrilor de
acccs, a platlormeLor de lucru, a parapetelor de protectie. a tabacher10r $i chiar a cosurilor.

fig. l!5.

Scare d acces de pe a.opri9 la

se aqaza simehic in raport cu coFul (fie. r96)i nivelul platformci r.ebuie s6 {ie cu 0,70-1,00 m sub nivelul piriii superioare a coiului
In fig. 19? se di un excmplu de pLatlormi dc acles la coi, rezematd dc acoperii i.i dc .oF.
Accesul la cos se iace in muLte cazuri prin tabacheli, care tre
buia se fie situate in apropierea cofului (fig 198)

.q:

mulle ori nu cristi mijLoace de acces la.vlur:i sau (:tle

- Dc sint
necorspunzitoare. In fi8. 195 este indicat5 o scar5 dc
cxistentc
acces de pe acoperiF ]a co$, conlectionati din metal ;i bine ancorat5,

la

coD.

lucrului, cosarul trebuie se stea pe plaifoln1e bine'

cazut coturilor situate ]a coame, platformele

timpul
- In
fixate
de acop.rif. In

#,+
}rig. 196. Plal,{orml de lucN la
rn coi situat la coamal
r
co ? - DLrlrormi.
196

Fig. 198 A..esul la cos prin tabachere lre

vizutn in acopcds:
, - coe: 3 - uFa !en1.u .ullilire!
6
tteaPti Peni.u colaf

.- In r,imput circLrlaliei pe acopelt, trebuie s:i so a(ordc mare

atentie el,.mentclor de pc acopclif (anter)e, paral.rizncte, .lifcdti
conducto etc.), p!:ntru a se evita inpie.licarca de acestca ti posibili

Flq. 1!7. l'latforfta de aees l .osi

Pe timp dc ploi $i vinl.uri puternico cste intcrTis:! efcctuqrca

pe acopeds. De asencnea csle intorzisl urcarea pc acopelucr:irilor
ri$ in starc de cbdetate.
Nu eslc permisi urcarea pe acopcr'li a ajuloriLor coEarului,
fir; sriplavegllrrea atentd a acestuia.
In cazul cind bila dc curelit se b|xrhcari in caralul dc fum,
trentxu a se evita accidentele priil ifoat(rca ci {ortald. se dctefmini
147

distanla dc la locul de blocare pind la gura coQului, dupl care se

practici o deschizlturi in canalul de fum, scoiindu-se bila.
La efectirarea lucrdrilor in canale de fum incilzite $i cu dega
jiri- de gaze toxice este ne(esar s:r existe gi un lucriior in
cxterior,
.rare si tinl permanent legitura cu co;arul din interiorl canalului.
De obicei ei vor sla in Legdtud p ntr-un cablu de semnalizarc $i
sallare, carc si asigure scoaterea din canal a coqarului in caz dc

ANEXA

Modcle dc sobe de tcracotal)

ln cazul curitirii coiului prin ori{iciul prevlzut in pod, trebuic- sd se ia mdsuri impotriva unor accidente cauzate cle eventuala
(jd re a .r' .:.li'or .cu o^"la af-a /iLlariai.
Dat fiind faptul cA executarca curdtirii co$udlor in acelea$i
locu are loc 1a intcn'a1e de timp mad si de citre coqari diferitri.
ccea ce conduce Ia necunoaslrca locurilor de munce, este nccesar
s! se organizczc lunar instruclaje ln problemele de tehnica secr.lfi|alii.

i
!

1Me.lmile supralelelor de in.alzire vor {i cel rezuliale dir calculele de

dimensionare dupd iabelel.

t-6.

199

-_-

I
I

l
*
rrr

-T*
3L

l,

soba dreapte cu Patru etai're

lasimetrjce).

l'l Sobl

drexpG {ar fe||ager..

.rr lfei elaj.re si nisa

\11 So|i ru doui .laicr!. tsr'

d,ri !i m.dalior1

dreapta .u relragcre,
cu lrei elajere si medaljon.

v. sobi

!ltI

Soba rr,i.irlerc
$i i.tnrdu.i.

lX.

xI

SobA cu doui eiajere d coli, o

el,ajerA-corsoti si ieiindlri.

sobE

.u

retragerc, siilpi

ii

bancbeie

x.

Sobir

doud elajcre de .oli, o ela

nitt li medalion

jeri-.onsou, ieqhduri,

xll

sob; cu etajeri si banchcta.

XlIl. Sobr cu nei

elajre,

X-4. Sobe de

i.inrd ii

coli .r paln

barchcid.

eralere.

XIV. Sobi cu pal.u elajerc, i6jnd 9i balcheta,

xvr. sob, d coll c.r trci

nisi

erejere

si

XVIL Sobe d. @ll. cu trei etajere ti

resrrourr.

XvIlt Sobi a 6lt ru trei

etajere.

I
I

XIX

coll c1l trei orajere dbpue f. irepte

Soba de

XX. Cdnnn cu retragere $i

banchere

XxL

Sobar

de sirit,

.! doui .taiere ri o eiajqe d. .^rl.

, *! , uui u, . . , t i . * . ; i *; *i . t i -; ,
=
=
;
=
_i
;i:I;:=
'
;
i
;
;
;
:
,
:
i
'
i
; tr: ;1
I,iIiiiI

],
,

ii:liitii i;=i:i iii'ui:.i.. ::;u;i

lilii;i'i i ii,r =li i,i;:l:-:i*:u
::l;."i
i ! iiri ;,r ir;,tii ;l'li
t:i,: i i l ,=?l ;i: :,': =l ,,..;i
ii i:i;iiti ,:.i=:,; .'i;
::ii
ii:'r,;i
iitiliii
=.i

--.-'--.

" "f[:i-:L;:.]:.,:;!H,"" ,* orenbo,er (ManMtur sabatutui). r.ei_

' ' iij i"".Ll,l").";."1,iil,';.,y;"i:1ii::. ?:1: i' ii ,i xent't'irii (t ^d din

18.

tn'

Sekaop,,Ii. Mijh1e., X.

Brandxertuche an E@ssctbrnsteinen aus

tvond uJtrk Ln.t Farn:td,ktn ttn.rcai
"#it
d
; ; ; ;"::' t ;':'' ;i" :
:'
:":
J: i;l #

!'#,

.'til',''

"'.il.i,i.iJ ,h0."

"t:":;'":

;";

Pe(:inoe otaptenie (tncdlzircd cu sobe).

Mos.ova. cos-

TABI"A DE MATESII

PATTEA
Cdp.

'iN|ii-

SO]JDLOR
EXECUTAREA SI INTRETINEREA
5

t. Noliuni de terfloihnicA

l'roducerca caldurii

B Drtdtarea LoTPUI Llof

C M;suralca cJKurx
D Propagarea caLdurrr

.6ldurd

tL lncllzirea chdirilor
A. Sisleme de inlzire

10

lr
ll

ts. Incnlzirea localE

C. DrmerLSi!na' eo sobelor

24

Cop. II1. Comb{saibili

A. Comb6tibLli soLizi 1. Lemnlc de to'

25

B. Combustibili ]ichizi
c_

Combrslibili

Gazete

26
26

gazoqr

naturaF .

2. Cazul Petrolier Lrtlrenar

D- lnlo(uiiorr de combus Lbrr

peniru executarea sdtclor

Co!. lV. Materiale 9i sccesorii
PlAcile de te.aco15 _ .- '

il'iarriicaei Ptacrtor oe t"mota

'ca.acieristicite
Puotor oe
i.
si dePoaia'ca

27
21

2i
21

23

;lt
42

4, l'.ansporlu1

Calamr? le
1. Fabficarca';ridrrrbr

15

t. Forme si

dimensiuni
CaracteristrciLe ca ri mrzr lor

2tl

a. (ririrnizilc subliri penh u sobe

D, ariremizile relractare
]ti.

Nlo.ta.!] de arsiln

Unltc 9i disrroziiiac pcnlru execubra ,obelor

59

tuc6rilor

Exccularcs

rte cxecuiie

A. Slrucilra procesutui de

D F,n,'

ti

de irtrlincre a
conslruci,,

sobclor

6i
ti.l

nun.A
dc sobe

D. Xtetode de

Lirt.I'tt.

Cateeotii

73
.t1

A. irremcrtel. ..mpone.tc at sob.jor

B. Clasrfnrar.a sobclcr
Cor. V/I/. Dxe.uiarea sobetor de teraroj:i
.
'\ t: , p.da' nto.
oL. i

'

li l',

b..

10rl

roi
I

i..., L

, ir,r, , bF.
,.r"r.a,'i,,",
r,,du'
i.o

tr,

lll.lixecutarca
lo.arutLri
-

.-

l.!r,.^ '^ .,,.t. ,L, .

1
".
n
* ' , ,o J^ . ...,d
-'

Tipuri de solc de {era(oti

4. Sob. drcpio
SobA cu canale !e.ti.a1e
sub.: . .. ,,.Sobi .rL (analc orizonlale ii spirah
Soba cu do!.] Iocor

r._.

1,,

I|.
tt

ll,l
t-o

Ca?r. 1,1.

212

r:0
t24

|19

tilll

11ll
l{11

l'll
149
140

l5l

1t3
15t
156
15B
159

Cd!, -\/1. lDirclineiea sobclor

A. Utiiizarea fatlonali a

161

curdlirea sobelo.

c- Rcpararaa sob.lor, cu deuoniiri pafiiale

d6
Erl

139

F, Cuptoare Ns--iti
C. Cuptoarc .te coletifie
H- Cupioare d simigeric

ts.

pfcljalitoare
D. arepararea mortaruirli
E. lree irca pld.ttor dc ie.a.or,i
lt_."
.r,. .o.n..i.1,
rl'.
' "\' ",*
usil ceDusaru\ri
Il.
-xloD|area
L ilorlaFa plicilor in rindurilc sobci

13i

metalic
c. Modele de sobe de tcracotE
Cop, X. Ex.cutarea sobelor de zid
.dt. X/ ripuri de \obc .i cuplorre d" /iJ
A. Sobe cu carale dc fun
B. Sobc cu canera .1e gaze
al. Sobc cu pliti :"i cuplor
D. Sobe de salil
lj- Sobe de gaiii, (( cazan ii

?6

C. l,ucrdri

l3r

ll'l

Soba cu sclrlel

,11

/9

128
128
128

131
131
13!i

Sobt cu (utic c1e arder.

Sobd penrru ard.a Paiclor

59

67

//.

B 5obc
..br 'ol..r. .I.u', r.
'r \ "
C- Sobe polis.Dale sau circulare
D- cdmfie s'i ve.rc
E. Sobe ile sdlil
F. Aite lipuri dc sobe de l.ltco1a
Sobe cu tub d dc lenlilalic

51

A. Ur.Ll. {lc lrasat

Ca1i.

acr

car. iDceLsi,. doue canerc

Sobi .u ui!]e pentru tocar ii cenuqar monl,atc in per.le

SobE

loc
Caar. 1,.

Sobli cu catreri de

17

D. Demonrara ni remonlarea sobolor

Cd]r.

1rl0

-IIIL Misuri dc parar .ont.a i'rcendiilor ni de prolcclie a

Ia cxecutarcr si inlrelntcrea sobelor
A.

Iad.u' "

tc1

.
'

lr

secuililii
Farl.a r doua. INIRIITINEREA COSURILO|
, ot. l/V. Dalc ru pririrc l. (ogurile de lum
A. ie'..r rl _orur'lr
d
L .,,..l
C. Tehnica

construciive
C. Nlasuri 'r",

cal. ,aI;. Unelte ti dispoziiiae pcntru intr4nretea coiurilor

Cop. -lvl Orgauizdea lu.rArilor de inirolinere a cotur or
Ca!. XVIL Exocuiarea lucraribr do infroliner. a coSuritot
A, L'. r;ri de :nrr":.,.-re c .o,Lrrlor
B. l,erioaCele de inlreiinere a coturilor
c, Curdlirea coturilor

lti.l
163

muncii
1ti4
16+
167
1ri8

;69
169
1,T2

1?0
182
183
183

D. Desfundarca coiurilor

:/t3

---:----fE- Arderea cosuritor

F.Remedjereaunordetecret..o$u"i ., . : . . . . . .
.
.-oe XVli r,ari:yi-.dl paza .oDr.e incondiitor )i de p.ore.tia tuuncii
ra
Inrre!'nere cosr.ito.
.o\lra incendiiior

A. Paza

B. Isiena muncii
c. Tetrnica securt6iii

. : . . . '
-un"ii . . : , . : : . : : : : .

188
186

190
194
.

t95

Anexd, Mo<lele de sobe de temcotd

209

Va apdrea:

A. Sinonelti

INSTALATII IN CLADIET

ii
I

i
i

IA

't,

,i

MATEEIALE SI APABATE COMUNE

TNSTALATIILOR TEHNICO-SANTTASD