Med sociala

12.02.2015
Metodele de cercetare aplicate in medicina sociala.
Starea fenomenelor legate de sanatate. Evidentierea tendintei acestor fenomene. Relatiile acestor
fenomene cu favt de risc.
Pot fi stabilite prin metoda de cercetare. Se cunosc urmatoarele metode de cercetare.
A. Observatiei - poate fi aplicata prin urmatoarele cai : metoda statistica - acumularea inf sub forma de
valori numerice. Si observarea totalitatii statistice in cazul caii statistice se poate efectua prin
cercetarea integrala sau totala. Si prin cercetarea selectiva . Aprecierea prin expertiza - cind
fenomenul de sanatate este studiat sub foecare aspect pri intermediul expertilor specialistilor in
domeni.intimpul cind se efectueaza onservatia delimitam cercetare curenta sau permanenta sau
continua. In cazul cind specialistul permanenr inregistreaza fenomenele si dinamica lor pe parcursul
unei perioade de timp. Periodica. - cind unul simacelasi fenomen este studiat cu o variabilitatea mai
mare sau mai. Ica in timp sau cu o evolutie periodica.
Cercetara la moment critic - aplicate in caz cind se fixeaza data si ora inregistrarii evenimentelor
studiate. Se aplica mia des cu recensami tul populatiei
B. Epidemiologica - sintexiseaza elementele evidentiate a fenomenelor prin metoda observatiei si
prezinta un studiu corelativ a fenomenelor aparute in sanatatea populatiei
C. Metoda istorica - analiza studiuiilor anterior efectua in problema supusa cercetarii.
D. Economica - determina si precizeaza prezenta surselor financiare , materiale si economice, in
activitatea is titutiilor medicale.
E. Exprimentala - are drept scop elaborarea si implementarea prin aprobare a noilor forme de
tratament si diagnostic.
Metodele de colectare a matrialului informativ primar:
A. Observatia directA - aplicata mai des in med clinica prinobservatia nemijlocita a medicului dupa
decurgerea tabloului clinic sau fenomenului dat.
B. Extragerea informatiei sau indirecta - dintrun formular statistic oficial. - se aplica prin acumularea
datelor statistice din darile de seama prezentate de imst medicala sau altele, sau fisele de laborator
C. Metoda de anchetare - urmareste acumularea informatiei prin intermediul unor anchete,
chestionare, care includ intrebarile legate de problema studiata in domeniul sanatatii.
Anchetele pot fi :
A. Tip dechis - cind in ancheta figureaza intrebarea iar raspunsul liber expus de persoana interviata
B. Semideschis - cind o parte di. Intrebari au raspunsurile pregattie anterior , din care interviatul trb sa
laeaga unul din el, iar altele sunt de tip deschis cind interviatul raspunde singur.
C. Inchis - cind fiecare intrebare contin raspunsurile din care omul alege.
I. Dependenta de scopul urmarit:
A. Transversal care urmaresc scopul determ structurii unor feno ene deetreminate la un momemnt dat.
B. Longitudinal - permit a studia fenomenul in dinamica m dea lungul. Unui timp concret.
In studiile epidemiologice se aplica doua tipuri de anchete:
A. Prospectiv - se studiaza fenomenul din momentul actiunii favtorului de risc pe un parcurs anumit de
timp.

B. Retrospectiv - studiaza fenomenele aparute analizind cauza care a provocat acest fenomen.
Prelucrarea inf acumulate :
Inf acumulata este prelucrata prin doua metode :
A. Verificarea mat acumulat - se efectueaza in doua momente : 1- cantitativa in scopul determinarii
volumului de anchete acumulate sau alt material 2- calitatica sau logica prin care se verifica daca
anchetele corespund cerintelor puse fata de cercetator. Dupa asta este grupat dupa semnele de
observatie in diferite grupe statistice..
B. Gruparea mat acumulat : 1- dupa un semn de observatie 2- sau complexe, combinate , prin grupara
materialului se analizeaza dupa mai multe de observatie.
Numarul cantitativ a unitatii de observatie a fiecarui grup sunt inregistrate in tebele statistice. Tabelele
pot fi:
A. Simple - gruparwa dupa un semn de observatie
B. Combinate - tabelul continute mai multe gradari, grupari in dependenta de semnele de observatie
studiate.
Crintele de intocmire a tabelelelor statistice:
A. Fiecare tabel trb sa dispuna de titlul, denumirea tabelului
B. Fiecare trb sa dispuna de totaluri pe orizontala si verticala
C. Un tabel se preInta indicator relatic, valori medii, uneori cifee absolute.
Pt a face o caracteristica a totalitatii statistice studiate , se utilizeaza indicatorii sau valorile relative. Se
cunosc urmatoarele valori relative:
A. Intensivi sau rata - determina frecventa sau nivelul de raspindire a unui fenomen studiat in mediul
sau intre populatia care la produs. Rata e aplicata mai des in aplicarea calcularii nivelului de
morbiditatea, natalitatii. Se calculeaza pri. Raportul dintre nr de unitati de observatie inregistrate
raportat la nr mediu de populatie din teritoriul dat si inmultit cu 10000 sau 100k. Indicatorii intensivi in
statistica sanitara sunt utilizati pentru determinarea nivelului de raspindire sau frecventa a oricarui
fenomen intro totalitate statistica concreta , se utilizeaza pr compararea diferitor totalitati statistice,
dupa nivelul de raspindire a fenomenului studiat.
B. Extensivi sau de proportie - permit a determina repartitia cantitaive a parilot componente ale unei
totalitati statistice, fata de volumul lor total. Se exprima in procente. Se calculeaza prin raportul intre
valoare partii componente a partii statistice rapprtat la valoarea intregii unitati statistcie *100%.
C. Demonstartivi sau de raport - permit de a caracteriza corelatia dintre doua totalitati statistice care
nu sunt legate intere ele si nu depind una de alta , si nu se reproduc una pe alta. Indicatorii de raport
se calculeaza prin raportul dintre unitatitle de observatie a unei unitati statistice , raportat la unitatile de
observatie ai altei unitati de statistica inmultit cu 10k. De ex: asigurarea cu paturi a populatiei in
spitaluri.
D. Intuitivi sau demonstrativi - arata raportul nivelului seriei dinamice fata de primul nivel sau din
oarecare nivel luat comsiderat egal cu 100%.
Valorile medii :
A. Aritmetica - simpla - valoare medie care se obtine din suma valorilor individuale dintro totalitate
statistica omogena raportata la frecventa sau cantitatea acestor valori. Media aritmemtica pomderaya
- val medie care se obtine prin suma produsului valorilor dintro unitatea statistica omogena cu
frecventele sale corespunzatoare raportate la nr total de cazuri studiate.
B. Modulul - valoare medie corespunzatoare frecventei maxime, a unei serii de distributie
C. Mediana - valoare medie care se utilizeaza in serii mari de valori cu nivele apropiate si imparte
seria de valori in jumatati egale.
Calcularea valorilor medii se aplica in cazul acumularii informatiei datelor statistice si prezentarii
acestor date sub forma de serii variabile. Seriile variabile - o ordonare a rezultatelor observatiilor

studiate in cazul unor fenomene de sanatate in raport cu o variablia cantitativa sau calitativa. Variabila
statistica - insusirea comuna a unitatilor de observatie intro totalitate statistica a fenomenului studiat
care isi poat schimba nivelul in timp swu in spatiu sub influenta diferitor factori . Varqbilq poqte fi sau
calitqtiva squ cantitativa. Este o insurire comuna a unitatilor de obsevatie ale unei totalitati statistice
care isi poate schimba valoare in timp si in spatiu. Valoare calitativa - caracteristica prezentata sub
forma literala sau atributie descriptiva. Poate fi recunoscuta ca si cantitativa prin marirea nr unitatilor
de observatie. Variablia cantitativa - caracteristica masurabila si exprimata prin cifre cu proprietati de
iractizare si exprimind intensitatea fenomenelor studiate.
Analiza corelatiei dintre fenomene si semne :
Majoritatea fenomenelor atit un natura cit si in societate sunt supuse legitatii generale de legatura si
independenta . Pt studierea legaturii multimple care au loc in diferite variabile de o statistica foloseste
notiunea de functie care comsta in faptul ca foecarii valori a varibeli independte numita argument ii
corunde variabila altei variabila numita functie. In cazurile cind unei valori determinata a unei varianile
independente numita argument ii corespunde strict o vqloare a variabilei independente numita functie,
o astfel de legatura se numeste legatura functionala. Legaturile functionale sunt caracteristice stiintelor
exacte, fizica, matematica, astronomia si altele. In cadrul studierii mai multor fenomene sociale
inclusiv si din domeniul de sanatate au loc legaturi nefunctionale, cind fiecarei valori numerice a
variabilei numita argument ii corspunde nu una dar mai multe valori numita functie adica o totalitate
statistica a acestei valori care se grupeaza in jurul mediei dintre argument si functie. O asemenea
tendinta se numeste dependenta de statistica sau corelatie.
Metoda de studiere a legaturilor de corelatie o alta denumire a corelatiei, spre deosebire de lagtura
functionala, legatura de corelatie se manifesta in cadrul unui nr mare de unitati de observatie, si in
casrul unei intregi unitati de statistic.
Un aspect al analizei corelatiei este stabilirea gradului de influenta a factorilor principali, precum si
determinarea formei de corelatie, gradul de influenta a factorilor principali se calculeaza prin aplicarea
indicelui de corelatie. Dupa forma legatura de corelatie poate fi 1- liniara - rectilinie 2- neliniara curbelinii.. Iar dupa sens , directie poate fi pozitiva (directa), si negativa (inversa). Legatura de relatie
este curbilinie in cazul schimbarilor uniforme , ale unei valori in corespundere cu valorile medii a altei
variabile ce poarta un caracter de crestere sau micsorare. In cazul cind leg de corelatie este directa,
concomitent cu marirea valorii unei variabile, are loc marirea mediei valorii a altei variabile. Iar leg de
corelatie inversa, are loc concomitent cind concomitent urmarirea valorii unei variabile, are loc
micsorarea valorii altei variabile.
Inetrpetarea grafica a valorii relative si medii. Reprezentarea grafica constituie o forma importanta de
analiza si studiu a datelor statistice si e stiintific fundamental aegumentat. Se cunosc urmatoarele
forme de grafice aplicate in statistica medicala.
A. Diagrame - se construiesc pe baza principiilor geometriei analitice , ele sunt sub forma de stinca ,
de marimea respectiva , indicatorului valorii medii sau relative. Diagramele drepunghiulare pot fi
orizontale si verticala. Diagrama polara - varietate la diagrama liniara si se urilizeaza pt reprezentarea
succesiva in timp a unei singure probleme studiate pe parcursul cercetarii. Diagrama polara reprezinta
datele unui studiu intrun timp concret sau pe o perioada de timp concrect, 24 ore, 1 sapt, un an.
B. Cartograme - si cartodiagrame
C. Cartodiagrame - servesc pt reprezentarea problemelor distribuite pe zonele geografice e e
reprezentat prin H sau culori diferite, in dependenta de valori medii sau relative, sau prin diagrame,
care sunt construite in teritoriile respective si sunt de marimea valorii medii sau indicatorului relative
finet. Diagrama liniarae una din formele de prezentare a fenomenului in dinamica pe o perioada de
timp. Diagramele dreptundhiulare sau de coloane sau diagramele sub forma de cercuri pot prezenta
indicatorii extensivi sau de proportii prin structurarea acestei diagrame sau cercuri in dependenta de
valorile, marimea val medii, val relative. Fiecare grafic trb sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa
aina titlu ce corespunde continutului graficu
Ui, trb expus clar fara multe elemente, fiecare grafic trb sa dispuna de o legenda de explica
elementele problemei prezentate, fiecare grafic trb sa contina valorile sau marimea val relative, val

medii.
D. Dugiru simbolice si diagrame

Etapele organizarii valorii statistice

Fiecare cercetare statistica se efectueaza in urmatoarele patru etape:
A. Intocmirea programului si planului cercetarii - programul cercetarii statistice include scopul si
sarcinile cercetarii. Informatia necesara de acumulat si directiile de baza de cercetare. Sub programa
acumularii informative primar, sub programa prelucrarii informativ primar, si programul analizei
rezultatului obtinute.
B. acumularea informatiei primare - se aplica una din metodele sau ambele metode de acumulare a
informatie. Metoda de observatie directa sau metoda indirecta, sau metoda anchetarii.
C. Prelucrarea informatiei cumulate - materialul indormativ acumulat este supus prelucrarii prin
metoda verificarii si prin metoda gruparii si formarii tabelului statistice.
D. Analiza rezultatelor , expunera concluziei si propunerea pt aplicatea in practica a rezultatului aplicat
- are loc analiza , expunerea concluziile si propunerilor pt practica.
In cadrul analizei mat informativ cumulat, se pot evidentia doua tipuri de erori:
A. Metodice - determinarea incorecta a valorilor statistice, determinarea incorecta a obiectului de
cercetare, prin gruparea incorecta a mat informativ primar, si prin utilizarea incorecta a indicatorilor
valorilo relative sau val medii.
B. Logice - consta in aprecierea formala a rezultatelor capatate fara a argumenta legitatile si
particularitatile fenomenului studiat.

26.02.2015
Epidemiologia - stiinta medicala ce se ocupa cu studiul distributiei si determinanetolr starilor de
sanatate din anumite opulatii cu aplicarea rezultatelor acestui studiu in controlul problemelor de
sanatate. Epidemiologia este studiul distributiei starilor si evenimentelor legate de sanatatea populatiei
si precum a determinantrlor starilor de sanatate. Presumtiile fundamental a epidemiologiei este / bolile
nu apar intimplator si ele pot fi orevenite. OMS a formulat trei obiective a epidemiologiei :
A. A da viata anilor prin masuri de control si profilaxie a morbiditatii si incapacitatii
B. A da sanatate vietii prin promovarea sanatatii
C. A da ani vietii prin reducerea numarului de decese premature
Epidemiologis genereala studia legile generale care dirijeaza procesele epidemiologice , domeniile de
contact cu alte stiinte , metode de lucru, aprecierea cauzalitatii in conceptul epidemiologic.
Determinarea factorilor endo si exogeni care influenteaza proceslee epidemiologice , elaborarea cailor
de combatere , de prevenire si reducere a unor procese patologice cu raspindire larga in populatie. In
epidemiologia generala se disting urmatoarele domenii de lucru:
A. Geografica
B. Genetica
C. Descriptiva
D. Analitica
E. Aplicativa
Unitqtea de studiu in rpidemiologie este populatia unei tari , pooulatia unui teritoriu, grupuri
populationale sau grupuri de bolnavi. Scopurile epidemiologiei:
A. Explicarea principiilor cauzale ale imbolnavirilor cu accent pe factorii de mediu variabili
B. Stimularea aplicarii epidemiologiei in prevenirea imbolnavirilor si in promovarea sanatatii populatiei
mediului inconjurator, locului de munca si de trai.
C. Pregatirea specialistilor din profsii colexe, pt a studia cit mai multe aspecte a starii de sanatate, si pt

a asigura utilizarea optima a resurselor existente, in aspectul asigurarii starii de sanatate a populatiei.
Obiectivele genereale a epidemiologiei:
A. Descrierea distributiei bolilor si a foactorului de risc dintro ppopulatie
B. Explicarea etiologiei bolilor si a modului de transmitere a acestora cu argumentarea existentei unor
relatii cauzale intre factorii de risc si rezultatele pe care le genreaza acestea.
C. Prognozarea a nr probabil de imbolnaviri dintro populatie si caracterul distributiei bolilor in aceasta
populatiei.
D. Argumentarea programelor de prevenire si de combatere a maladiilor intro popualtie concreta si
ameliorarea serviciilor da santate prestate populatiei
Epidemiologia descriptiva organizeaza si sumeaza datele despre fenomenele de santate in
dependenta de timp, locul aparitiei fenomenelor, caracteristicile personale. Aceste treimcaracteistici se
numesc variabile epidemkiologice. Analiza datelor in functie de timp: de loc si caracteristici personale
permite studiere problemelor de santate in profunzime si cu amploare mai mare. Variabilele
epidemiologice permit descrierea detaliata a starii de sanatate a apopulatiei si permite a identifica
populatia cu risc crescut pt anumit probleme de sanatate. Epidemiologia analitica se preocupa de
cercetarea cauzelor si efectelor si raspunde la intrebarile de ce si cum sub influenta unui si aceluiasi
factor de risc aparitia si raspindirea maladiilor i. Diferite grupuri de populatii este diferita. Epidemiologia
analititca este utilizata pt cuantificare asociatiei intre expunere si efect cu tstarea ipotezelor cu privire
la relatiile cauzale . Epidemiologia aplicatifa este orientatw spre actiune , ofera informatii pt a lua
deiczii rationale pentru a le aplica , pt prevenire aparitiei unor fenomene de santate . Domeniile de
aplicare a epidemiologiei :
A. Medicina sociala . Aplicarea ei in med sociala este indreptata spre clasificarea maladiilor descrierea
tabloului real de raspindire a maladiilor spre ppulatiei , determinarea frecventei factorilor de risc ,
descrierea si explicarea modelelor de morbiditate si mortalitateca rezultat a influentei unui factor de
risc , depistarea si supraveghea in masa a maladiilor aparute , prevenirea si controlul comunitar al
bolilor , planificarea actiunilor sanitare, si promovarea actiunilor de sanatate
B. Medicina clinica - epidemiologia permite descrierea istoriei naturale a bolii , completarea tabloului
clinic si identificarea de noi simptome , studiul etiologiei bolii, studiul prognozarii bolii, evoluare
tehnologiei medicale vechi si noi. Cerecetarea epidemiologica are doua directii fundamentale :
A. Directia cunoasterii si explicatiei aparitiei si raspindrii unor maladii
B. Directia interventii sau actiunii pt stoparea si prevenirea paritiei diferitor maladii
Directia fundamentala de explicare si cunoastere are trei etape:
A. Initieres procesului etiologic
B. Initierea proceeului patologic
C. Declansarea procesului patologic
Directia fundamentala de interventie si actiune are trei componente:
A. Profilaxia primara ce consta in ridicarea imunitatii populatiei la diferite maladii rpin vaccinare,
dezinsectie, dezinfectie simde ratizatie a focarelor cu agenti patogeni
B. Profilaxia secundara ce consta in depistarea in stadiile cit mai precoce a maladiilor cu aplicarea
metodelor calitative medicale.
C. Profilaxia tertiara , prin aplicare serviciilor medicale caritative. Consta in prevenirea incapacitatii de
munca, invaliditatii , a complicatiilor maladiei.
Elaborarea ipotezelor epidemiologice se ecturaza prin una din urmatoarele metode:
A. Concordantelor ce porneste de la constatarea existentei unei realtii direcete sau inverse intre
factorul de risc si efectul, boala saundecesul.
B. Diferentelor care consta in sesizarea varietatilor privind aparitita imbolnavirilor in difeite grupuri
populationale
C. Analogiei consta in comparatia tabloului clinic cu tabloul clinic al altor maladii
Metodele de cerecetare aplicate in epidemiologie:

A. Empirica B. Numerica
C. Probalistica
D. Comparativa si statistica
Metodologii utilizate ein epiedemiologie:
A. Sistem curent de informatii sanitare
B. Speciale de prevenire simdeterminarea lotului de studiu
C. Tehnici de masurare a supravietuirii
D. Standartizare
Cauzalitatea in conceptul epidemiologic este un set de criterii standartizat, are ... A confirmat sau a
anulat diagnoza unei maladii . Reprezinta o apreciere , daca o expunere anumita cauzeaza o anumita
afectiune. Criteriile de determinare a cauzalitatii :
A. Succesiunea corespunzatoare in timp
B. Experimentul
C. Doza raspuns
D. Puterea asocierii
E. Consistenta asocierii
F. Specificitatea socierii
G. Dovezile paralele a probabilitatii biologice
IIIIIII
Medicina bazata pe dovezi - conceptie medicala care are drept scop utilizarea constienta , explicita si
judicioasa a celor mai valoroase dovezi de cercetare clinica in luarea unei decizii medicale
individualizate in fs de pacient. Aplicarea medicinei bazate pe dovezi implica parcurgerea a cinci
etappe :
A. Consta in formularea unei intrebari specifice referitor la problema ridicata in cazul diagnosticarii
unui pacient.
B. Cautarea celor mai valoroase dovezi stiintifice cu privire la problema de sanatate a pacientului
C. Implica evaluarea critica a validitatii , a impactului si a aplicabilitatii dovezilor
D. Comsta in integrarea dovezilor relevante in practica tinind cont de valorile si preferintele pacientului
E. Reprezinta evaluarea eficientei si eficacitatii in realizarea pasilor descrisi anterior
Se cunosc unele metode si programe care faciliteaza aplicarea in practica a medicinei bazate pe
dovezi :
A. Desvoltarea informaticii medicale
B. Aparitia numeroaselor publicatii stiintifice
C. Existenta sistemelor informationale de asistare a deciziei medicale
Dovezile medicale reprezinta rezultatele care provin dincercetarea medicamentala fundamentala si se
pot referi la o multitudine de elemente si procese cu implicatii medicala cum ar fi : precizia si
acuratetea testelor diagnostice, piterea markerilor de pronostic, eficacitatea si siguranta interventiilor
terapeutice si preventive. Medicii care aplica medicina bazata pe dovezi trb sa identifice si sa aplice
cele mai eficace interventii medicale pt a maximiza calitatea simcantitatea vietii pt pacientii sai
Medciina bazata pe dovezi are doua grupuri:
A. Interne - acumulate in anii studentimii ,Experiente, abilitatii - acumulate in timoul practicii medicale.
B. Este programul COIN - ce contine informatiile ce reiese din cercetarile si rezultatele cercetarii
pacientului concret , programul Coe ce contine informatiile despre maladia depostata la pacientul dat.
Cele mai precise si multe informatii sunt in biblioteca Cohai si Midline,
Optiunile din practica medicinei bazate pe dovezi: a practica desinestatator, a utiliza reviurile medicinei

bazate pe dovezi elaborate de altii, a utiliza protocoalele med baz pe dovezi elaborate de altii.
Limitarile medicinei bazate pe dovezi :
A. Medicina bazata pe dovezi este mennita sa solutioneze doar problemele terapeutice , de tratament
si diagnoza
B. Med baz pe dovezi nu pate substitui experienta clinica individuala a medicului atunci cind e vorba
de a imit o ipoteza de diagnostic
C. Produsele med baz dov sunt elaborate in limba engleza fapt ce limiteaza accesul tutuor la ele
D. Instrumentele med baz dov ca biblioteca Cohain, Midline, costa destul de scump ce nu permite
accesul tuturor.
IIIIIIIIIIII
Supravegherea de sanatate publica - consta in colectare , analiza , interpretare si difuzare sistematica
si continua a datelor despre sanatatea populatiei necesare pentru planificarea , implementarea si
evaluarea practicei de promovare a sanatatii strins integrat cu difuzarea la timp a acestor date
structurilor responsabile de prevenire si combatere fenomenelor patologice de santate.
Utilizarea datelor pbtinute din supravegherea de sanatate A. Este marea magnitudine de problema a sanatatii aparute
B. Determinarea distributiei geografice a fenomenelor de sanatate aparute
C. Identificarea grupurilor cu risc crescut catre maladiile aparute
D. Identificarea modificarilor in frecventa de aparitie si distributie a bolilor precum si agentilor infectiosi,
factorilor gazda.
E. Evaluarea programelor de control si stabilirea prioritatilormin servicii medicale
Sursele de date in suprav de san:
A. Statistici vitale
B. Raportarile bolilor declarabile
C. Darile de seama din institutii medicale si laborator
D. Registrele
E. Anchete de sanatate
F. Identificari din cadrul comunitatii de la populatie
Boala decalarata este boala pentru orevenirea careia si controlul assupra careia se considera necesar
o informatie regulata , frecventa si la timp cu privire la aparitia cazurilor individuale.
Rapoartele bolilor decalrabile sunt obligatorii sinte prezentate de medici clinicieni, de catre expertiii
medicolegali, de catre laboratori, si sunt utilizate la toate nivelele de dirijare a sistemului de sanatate pt
prevenirea si controlul bolilor.
Tipuri de supraveghere de sanatate:
A. Raportare cuprinzatoare si de tip santinelu , informatii bazate pe poopulatii sau de la instituiile
medicale
B. Datele primare sau secundare
Raportarea cuprinzatoare contine informatii asupra tuturor evenimentelor de sanatate , dintro
populatie intro anumita perioada de timp,
Rapoartele bolilor declarabile , registrele si anchetele . Rapoartele tip santinel monitorizeaza
principalele evenimente de sanatate prin intermediul institutiilor selectate , este un sistem de
avertizare precoce, a cresterii frecventei a evenimentelor de sanatate, informatia nu e bazata pe
populatie, este precisa completa si eftina.

Componente supravegherii de sanatate:

A. Scopuri si obiective
B. Colectarea datelor
C. Analiza datelor
D. Interpretarea rezultatelor
E. Comunicarea si diseminarea informatiei aparute
F. Aplicarea rezultatelor in practica, in viata
Evaluarea sistemului de supraveeghere de sanatate, elementl valorii sunt:
A. Importanta supravegherii pt sistemul de sanatate publica
B. Obiectilee sistemului de supraveghere
C. Utilizarea datelor elementelor de supravegehre
D. Atributele supravegherii de sanatete
E. Costul supr de sanatatq
F. Recomandari de aplicare in practica ca rezultat a evaluarii
Atributele supraveghereii de sanatate:
A. Reprezentitivitate,
B. Acceptibilitate
C. Valoare predictiva si de prognozare pozitiva
D. Capcaictatea de a se incadra in timp
E. Simplitqtea si flexibilitatea
12.03.2015
Demografia
Demografia estr stiinta ce studiaza populatia , legitatile de reproducere a poopulatiei si dependenta
dinamicii populatiei , uniti lrin unii factori comuni de convietuire intro localitate sau o tara.
Sarcinile demografiei - studierea repartizarii teritoreale s populatiei :;;: analiza tendintelor si proceselor
care au loc intro populatie , in dependenta de conditiile social economice , conditiile de viata , in
dependenta de traditiile si obiceiurile prezente in aceasta populatie. In dependenta de factorii
ecologici, factorii biologici si normele de drept.
Demografia este stiinta social economica care studiaza structura si dinamica fenomenelor ,
evenimentelor , care au loc in sinul unei populatii definite, legaturile cauzale , multifactoriale si
determinante.
Demografia are doua compartimente:
A. Statistica demografica - sau ststica demografica, este o disciplina stiintifica, care studiaza nivelul si
evolutia caracteristicilor cantitative , intro populatie, cum ar fi nr populatiei, distributia spatiala a
populatiei, structura populatiei. Pentru determinarea cauzelor si circumstantelor care le influenteaza,
cu stagilirea implicatiilor lor. Statistica demografica se ocupa cu obtinerea analiza, si sintea
informatiilor privind evenimentele, fenomenele , din interiorul unei populatii, in structura si dinamica lor.
Eveniment demografic - aparitia unui caz individual, de nastere, de deces, de casatorie sau divort.
Fenomenul demografic - reprezinta aparitia unei mase de evenimente , intro populatie intro perioada
de timpconcrtw, dintrun teritoriu concret. Statistica demografica obtine evenimentele demografice, din
urmatoarele surse de date : recensamintul populatiei, care se efectueaza o data in 10 ani,, statistica
tarii civile, evenimentelor de natere, deces, casatorie, divrot, acumulate din oficiile de stare civila.
Departamentele de migratie, comcretizarea starii mecanice, sectiile de passooarte, anchetele
demografice. Cerintele fata de recensamint : 1) inregistrarea intregii populatii din teritoriul supus
recensamintului, 2) unificarea programei de inregistrare pentru intreaga populatie ,., 3) personificarea
informatiei de inregistrare acumulate, cu trecerew in anonimat la etspa prelucrarii informatiei. 4)
snchetwrea personala de catre registrator , afiecarui cetatean, ami in virsta de 18 ani, iar copii pina la
18 ani, in prezenta parintilor sau unuia din ei. 5) pastrares secretului despre fiecare persoana. 6)
inrgistrarea de moment intrun timp cit mai scurt a intregii populatii.
Se cunosc urmwtoarele numar de populatiei. Numarul populatie e definit prin efectivul de locuitor ,

care trsiesc la un moment dat, intru teritoriu concret. Se cunoaste nr de populatie inregistrat,
determinat in mod necesar prin recensamint , nr de populatie calculat, este nr de populatie inregistrat
la care se adauga nr de copii nascuti vii in perioada respectiva, si se scade nr de decese inregistrat in
perioada respectiva. Nr de populatie proiectat - este nr de populatie care poate fi peete un timp
respectiv , daca nivelul natalitatii si mortalitatii se vor pastra aceleasi ca la moemntul formarii nr de
populatie prognozat sau proiectat.
Indicatorii de apreciere a statisticii demografice - indicele de densitate generals - raportul dintre nr
populatiei , raportat la teritoriu pe care locuiesc aceasta populatie. Indicele de densitate fiziologica - nr
populatie raportat la teritoriul agricol, la suprafata agricola, . Indicele a realitatii - raportul dintre
suprafatw teritoriului raportat la nr populatiei din teritoriul dat. Dispersis populatiei - este gradul de
raspindire a locuitorilor pe centrr populare, urban sau rural. Criteriile de structurare a populatiei populatia se structurizeaza si se analizeaza in dependenta de sex, virstw, loc de trai, profesie, di
altele. Indicatorii de spreciee a populatiei dupa sex : indicatorul feminitwtii - nr totsl de femei raportat la
nr totsl de locuitori *100%. Indicele masculinitstii : nr totsl de barbati raportat la nr totatl de locuitori
*100%. Raport dintre femei si barbati . Structura ppulatiei dupa virsta se analizeaza pe trei grupe de
virste : de la 0-18 ani, 18-65 ani si 65-.... Ani. In dependenta de raportul intre prima grupa si a treia se
cunosc trei tipuri de populatie. Populatie de tip progresiv, se inregistreaza in cazul cind grupa de virstw
pina la 18 ani predomina asuprs grupei de virstw. 65-.... . Populatia de tip regresiv : in cazul cind
populatia 65-... Ani, predomina asupra ppulatiei 0-18 ani. Populatia de tip stationar , se cunoaste cind
ambele grupr au acelasi procent in populatie. Populatia de tip progresist - grafic sub forma de ttiunghi,
de tip regresiv - forma de triunghi cu virful in jos, de tip stationar - forma de cilindru. Dupa locul de trei
populatia se rpartizeaza urban si rural. Calculinduse prin raportul nr de populatie urbane sau rurale la
nr totstl al populatiei si *100%. Se cunosc urmatoarele tipuri de poopulatie : populatie locala, carew
are domiciliu legal in localitatea respectiva inregistrata in buletin de identitste. Populatia stabila - pop
legal si populatia care locuieste de unr nr de luni in localitate, elevii si studentii veniti la studii.
Populatie deschissa - pop afectatw de migratii externa. Populatie inchisa - pop neafectata de migratii
externa. In dependenta de profedii ocupatii se deosebeste poulatie activa, populatie ocupata, sau
incadrata in cimpul muncii, populatia neocupatw , persoanele neincadrate in cimpul muncii, populatia
inactiva, populatia virstei prnsionare si invalizii.
B. Dinamica demografica - are doua depeartituri, miscarea mecanica si miscarea naturals. Miscarea
mecanica sau migratiw reprezinta deplasarea unui nr de populatie dintru teritoriu in altul. Se
cunoasste migratii interne - este deplasarea poppulatiei in interiorul teritoriului repsectiv, si migratii
externe - deplasarea populatiei in afara tarii. Dupa criteriul teritorial se cunoaste migratii
intercontinentale, extrastatale, intrastale. Miscarile interne poate fi cu schimbarea domiciliului legal si
fara skimbarea domiciliului. In deoendenta de durata de timp , se cunoaste migratie permanenta, cu
skimbarea locului de trai, migratie pe un timp determinat sau periodic, deplasarea populatie pe un
termen pina la 5 ani din un teritoriu in altul. Migratia sezoniers - deplasarea populatiei pt participarea
activitatii de munca sezoniers. Migratiw pendulatorie sau de navetw - consta in deplasarea populatiei
dimineata dintrun teritoriu la alt teritoriu de lucru, cu reintoarcerea seara inapoi acasa. Se cunosc
urmatorii indicatori ai miscarii mecanice sau migratiei - indicele migratiei brute - suma persoanele
sosite sau imigrate si suma persoanele plecat sau emigrate. Indicele migratiei net - diferentw dintre nr
personalor imigrate sosite si nr persoanele emigrate plecate. Sporul migratiei brute este raportul dintre
indicele migratiei brute la nr populatiei si inm cu 1000. Sporul migratiei net este raportul indicelui
migratiei net raportwt la nr populatiei *1000. Este soldul migrationsl - diferentw dintre sporul migratie
brute si celei net. Miscarea natural a populatiei - este skimbarea nr populatiei intrun teritoriu dat. Intro
perioada concreta de timp ca rezultat al interactiunii fenomenelor de natalitate si mortalitate. Miscarea
naturalw a populatiei se caracteizeaza prin doua grupuri de fenomene esentiale : fenomenele de
casatorie si fenomenele de divort. Fenomenele de natalitate si mortalitate. Natalitataea populatiei este
fenomenul demografic ala apritiei nascutilor vii intro pulatie intro perioada de timp concret. Unitatea
statistica de observatie este nascutul viu. Sursa de informatie este certificatul de nastere eliberat de
oficiul starii civiel. Indicele natalitatii - este raportul dintre nr de copii nascuti vii la nr ppulatiei *1000 .
Fertilitatea - fenomenul de ografic al frecventei aparitiei nascutilor vii in subpopulatia feminins la virsta
intre 16-49 ani.

Factorii ce influenteaza natalitate si fertilitatea populatiei :

Factorii fiziologici - frecventa mortalitatii fetale .
Durata perioadei de procreare Prezenta sterilitatii feminine sau masculine in cadrul populatiei
Factorii demografici - pomderew populatiei feminine in virsta fetila intre 16-49 ani. Virsta de casatorie ,
indicele nuptialitatii , indicle difortislitatii , structura familiei , mai ales cind au aprut gey multi.
Mortalitatea infantila . Factorii socioeconomici , gradul de urbanizare, gradul de industrializare, venitul
mediu pe un membru al familiei, incadrarea femeilor in activitatea economica, factorii culturali
sinreligiosi, starea de sanatate, atit a femeilor cit si abrabatilor, si factorii legislativi.
Reproducerea pulatiei - ansamblu de fenomene demografice indreptate spre reinnoirea populatiei in
baza procedului de natwliatte. Se cunosc indicele de producere brut, si indicele de rproducere net.
Indicele de reporuducere brut este nr de fetite nascute vii , de o femeie in decurs de perioada fertila.
Indicele net de reproducere este nr de fetite nascute vii care au supravietuit virsta mamei la care au
nascuto.
Mortalitatea este totslitatea de decese inregistrate intro populatie dintrun teritoriu dat, into perioada de
timp concretw. Indicele mortwlitatii generale, este raportul dintre nr de decese inregistrate in teritoriu in
o perioada de timp, raportat la nr mediu al populatiei si *1000. Mortwlitatea infantila rste nr de decese
inregistrate intro perioada de timp a copiilor pina la 1 an, raportat la nr de copii nascuti vii *1000.
Mortwlitatea materna - totalitatea deceselor femeilor gravide si mamelor care nasc in resultat al
complicatiilor in timpul sarcinei, in timpul nasterii, sau in perioada lauziei pe 42 zile dupa nastere.
Indicele mortwlitatii materne - nr de decese inregistrate printre mame, raportat la nr de copii nascuti vii
*1000.
Sporul natural al populatiei - diferentw dintre indicii natwlitatii si indicele mortalitatii generale raportat la
nr populatiei *1000. Se cunoaste spr natural inalt, spor natural scazut si spor natural negativ. Spor
natural inalt caracterizeaza fenomenel pozitive demografice, de crestere a nr poulatiei cind nr
natalitatii este in crestere iar indicele mortalitatii scade. Sporul natural scazut, se inregistreaza in cazul
cind indicele natwlitatii scade, iar indicele ramine la aceleasi nivel. Sporul natural negativ - se
inregistreaza in cazul cind indicele natalitatii scade iar indicelee mortalitatii creste.
Speranta.
- nr de ani pr care o generwtie o poate trai , daca nivelul mortwlitatii pe grupe de
virsta se va pastra acelasi ca si in anul peognozarii. Cresterea lenta sau lipsa cresterii populatiei in tari
prea industrializate urmate de o crestere rapida apoi de o crestere lenta, se numeste tranzitie
demografica.
//////////////
Morbiditatea
Morbiditate - totatlitatea evenimentelor de imbolnavire a populatiei intro perioada de timp, intrun
teritoriu concret. Morbiditatea populatiei se studiaza in baza adresabilitatii populatiei in institutiile
medicale .,., in baza examenului medical profilactic si in baza cauzelor de deces.
Adresarea in institutis medicala a persoanei poate fi primara in anul calendaristic , sau poate fi pentru
prima data in viata. Adresarea populatiei de mai multe ori cu una si aceiasi maladie se numeste vizita
in institutis medicala. Sursa de informatie a adresarii bolnavului in institutia medicala este tichetul
statistic si fisa de ambulator. Pentru bolnavii care sau adrest prima data in viata, tichetul statistic se
inregistreaza cu semnul plus , pt cei care se dreseaza prima data in anul calendaristic cu semnul
minus. Examenul medical profilactic - poate fi obligatoriu in timpul angajarii in timpul muncii , poate fi
periodic in cazul cind munca este in conditii nocive de munca, si poate fi selectiva, pe grupe de
populatie. Sursa de informatie este fisa persoanei supuse examenului profilactic. In cazul studierii
morbiditatii pe baza cauzei de deces sursa de informatie este certificatul medical de inregistrare a
cazului de deces. Scopul analizei morbiditatii este de a cunoaste cit mai complet frecventa bolii, si
tendintele evolutiei acestea in populatie. Analiza morbiditatii ppulatiei este necesara pentu controluo
bolii intro populatie. Elaborarea si implentarea masurilor de profilaxie si preventie . Planificarea
serviciilor de sanatate. Snaliza factorilor socioeconomici in relatie cu sanatatea unei populatii.
Estimarea importantei economice s bolii. Comparari nationale si internationale legate de aparitia si
distributia bolilor.

Criteriile aplicate in studiul morbiditatii :

A. Prezenta bolii
B. Frecventa bolilor la un grup de populatie.
C. Nr de boli care se gasesc in populatie
D. Gravitates decurgerii tabloului clinic
E. Impactul imbolnavirilor populatiei asupra sanatwtii intregii populatii.
Factorii care influenteaza nivelul morbiditatii :
A. Factorii sociali sau factorii modului de viatw care influentewza nivelul de sanatate negativ in 50%
cazuri
B. Factorii biologici si genetici care influenteaza 20% asupra nivelului de sanatate
C. Factorii mediului ambiant influenteaza 20% asupra sanatatii populatiei.
D. Factorii medicali care influentewza 10% asupra sanatatii pulatiei, cum ar fi servicii medicale
neca,itative, intirzierea structurii serviciilor medicale etc.
Sarcinile studierii morbiditatii:
A. Alrecierea partiala a starii sanatwtii populatiei.
B. Analiza si aprecierea skimbarilor prezente in patologia populatiei
C. Planificarea serviciilor de asistenta medicala la moment si de persoectiva.
D. Coordonarea politicii de pregatire si educatia cadrilor medicali.
E. Aprecierea obiectiva a eficacitatii serviciilor medicale prestate poulatiei.
Examenul medical profilactic poate fi efectuat prin examniari in masa cu scop curativ sau preventiv,
pentru diagnositcarea precoce a bolilor aparente, examnirari pentru a cunoaste factori de risc asupra
sanatatii predominanti intro populatie si examniari pentru scopuri terwpeutice imediate.
Indicatorii de apreciere a morbiditwtii :
A. Incidents morbiditatii - nr total de cazuri de imbolnaviri inrgistrwte pentru prima data in viata,
raportwt la nr mediu al populatiei *10000.
B. Prvalenta - nr total de imbolnaviri inregistrate intro populatie pe parcursul anului calendaristic
raportat la nr mediu al populatiei *10000.
C. Afectiunea patologica - nr total de persoane cu diferite maladii, depistate in timpul examenului
medical profilactic raportat la nr mediu al populatiei si *10000.
Cresterea nivelului prevalent poate fi cauzat de plecare persoanelor studiate, de aparitia noilor cazuri
de imbolnaviri, de imigrarea sosirea persoanelor bolnave in populatia dintrunteritoriu , de duratw mare
a bolii.
Dintre factorii principali care influenteaza nivelul incidentei :
A. Modificarea stilului de viata, modificarea modului de viata.
B. Modificarea virulente factorilor etiologici a maladiei.
C. Apairitia nolor factori de risc
D. Prezenta. NOilor metode de diagnostic
E. Modificari in structura virstei populatiei
Tipurile de morbiditate :
A. Dupa criteriul nozologic
- morbiditatea generala - totwtliatea cazurilor de imbolnaviri inregistrwte intro popoulatie intro perioada
de timp . . indicatorii de apreciere, incidenta, prevalentw si afectiunea patologica
- morbiditatea epidemica sau infectioasa - totwtlitate cazurilor de imbolnaviri a poulatiei cu boli
infectioase . Indicatori - incidenta.
- morbiditatea epidemics - totatlitatea cazurilor de imbolnaviri neinfectioase inregistrwte intro
ppopulatie .

- morbiditatea spitaliceasca - totwtlitatea cazurilor de internari in spital a persoanelor bolnave. Indicele

de apreciere este nivelul de spitalizare a poulatie. Nr total de internati raportat la nr mediu a
poppulatiei *10000.
- morbiditate cu incapacititates temporara de munca este totwtilatea cazurilor de imbolnaviri inrgistrate
printre populatie incadrata in cimpul muncii . Indicele de apreciere este nr de cazuri de imbolnaviri cu
incapacitate temorara de munca la 100 de lucratori. Este raportul intre nr de cazuri de imbolnaviri cu
incapacitate temporara de munca raportat la nr lucratorilor din teritoriul dat si *100. Nr de zile cu
incapacitate temporara de munca la 100 lucratori. Este raportul dintre nr de zile cu incapacitate
temporara de munca raportwt la nr lucratorilor sau persoanelor incadrate in cimpul muncii *100.
Durata medie cu incapacitate temporara de munca a unii caz cu incapacitate temporara de munca.
Este raportul nr de zile din incapacitate tempoprrara de munca la nr de cazuri cu imbolnaviri cu
incapacitate temporara de munca.
Unitatile de observatie in cazul incapacitatii temporare de munca este bolneve,e in cadrul epidemice
sunt perosanele cu infecitii. In cadrul neipedime este o persaona cu maladie cronica, la spiataliceasca
este persaona spitalizata,. In cadrul incapacitatimde munca este lucratorul bolnav.
Sursa de infomratie este morbiditatate genereal si neepidemica este tichetul statistic. In cazul
epidemice sau infectioase este avizul de inregistrare a cazului de imbolnavir cu boli infectioase. In
cazul morbiditatii spitalicesti este fisa de externare a persoanei din stationar, in cazul morbiditatii
incapacitatii temporare de munca este certificatul de boala.
Se mai cunosc urmatoerel tipuri de morbiditate :
Morbiditate reals - toate cazurile de imbolnavire existente intro poulatie
Morbiditate diagnosticabila - cazurile rxistente de imbolnavire in comunintate pentru care tehnicile
cunoscute de diagnostic permit de s confirma diagnoza.
Morbiditate resimtita - imbolnavirile preceput de poulatie dar nu se adreseaza la timp
Morbiditate succesiva - studiul logic din an, succesiv in timp, care permite identificarea legaturilor de
cauzalitate in aparitia, agravarea complicatiilor simasocierea mai crecventa a maladiilor.
Morbiditatea spitaliceasca poate fi studiata si prin urmatorii indicatori :
Structura morbiditatii spitalicesti , durata mrdie a unui caz de interanre in spitwl, spitalizari repetate are urmatorii factori, reexaminarea superficiala a bolnavilor , trwtament neeficient, lipsa monitorizarii
starii de sanatate a bolnavilor, nerespectare tegimului de tratament.
Morbiditatea cu incapacitate temporara de munca e influentata de :
Conditiile sanitaro igienice de munca, tehnologiile procesului organizarii de munca, componenta
muncitorilor dupa virsta sex profesie, vechimea in munca.
Conditiile de trai si de odihna a muncitorilor , organizarea accesibilitatea , calitatea si eficacitatea
asistentei medicale.
Criteriile de clasificare internationala a maladiilor :
A. Criteriul etiologic
B. Crietriul patogenetic
C. Criteriul de localizare
D. Criteriul de comunitate de simptome.

26.03.2015
Expertiza medicala a vitalitatii - o apreciere a duratri si graduluide incapacitate de munca a unei
persoane ca urmare a unei maladii, sau traume suportate, precum si depistarea cauzelor incapacitatii
de munca, si stabilirea gradului de invaliditate.
Este o stiinta aplicatifa, avind drept scop realizarea probelemelor de integrare, medicala si sociala,
care au o influenta asupra sanatatii unei persoane, si dispune de un ansamblu de particularitati, cum

ar fi : importanta medico sociala a expertizei, ,.,. Principiile de baza a expertizei medicale,.,.,., si

metodologiile de apreciere a gradului de incapacitate de munca.
Impoortanta expertizei rezulta din :
Dependenta de calitate a asistentei medicale, si de spijinul social acordqt unei persoane din motive de
sanatate, de a permite evitarea situatiilor conflictuare intre pesoana expertizata si societate.
Expertiza are trei principii de baza:
- caracter statal, confirmwt prin faptul ca dreptul de a efectua expertiza medicala a vitalitatii ii au numa
instiitutiile de stat, inst publice si institutiile provat licentiate in acest drept.
- caracter profilactic , confirmwt prin sarcinile medicale a expertizei medicale a vitalitatii de restabilire
cit mai rapida a capacitatilor de munca a persoanei bolnave, si preintimpinarea invaliditatii prin
aplicarea metodelor calitative de diagnostic si tratament.
- colegialitate, confirmwt prin participarea simultana a mai multor medici specialisti, prcum si a
organelor administrative, in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii, si in aprecierea incapacitatii
demmunca si gradului de infermitate.
Expertiza medicala desfasoara urmatoarele activitati :
- independenta - datorita adoptarii deciziilor de apreciere a incapacitatii de munca a unei persoane in
baza respectarii juste a legislatiei in vigoare
- medico sociala - prin rezolvarea in strinsa coordonare si colaborare a problemelor actuale in cadrul
expertizei medicale a vitalitatii dintre perosnalul medical si kucratorii din sfera sociala,
- cu fs de decizii - decizii cantitative, calitative si indivizibile.
Intrgul complex de expertiza medicala a vitalitatii are doua componente:
- la nivelul serviciul de asistnta medicala obiectivul este boala sau trwuma
- la nivel a expertizei medicale a vitalitaii obiectivul e consecinta bolii sau trwume, numite dezabilitati.
Sarcinile principale a aexpertizei medicale a vitalitatii:
- evaluarea gradului capacitatii de munca a lucratorului, stiintific argumentata in caz de boala , trauma
sau defecte anatomice.
- determinarea incapacitatii de munca Gradului si duratei ei, cu elberarea de la serviciu in legatura cu
prezenta indicatiilor medicale si sociale.
- stabilirea caracterului de incapacitate de munca, temporara sau permanenta, totala sau partiala.
- determinarea cauzelor incapacitatii de munca , temporare sau permanente, pt aprcuerea corecta a
marimii ajutorului material.
- angajarea rationala in cimpul muncii a persoanelor bolnave sau traumate, car nu au indicatii pt
anumite grupe de invaliditate, dar dupa starea sanatatii nusi pot indeplini pbligatiu jle profesionalea
terioare.
- indrumarea invalizilor la reangajrea in cimpul muncii folosind rezervele capacitatii de munca ramase.
- evaluarea si analiza nivelului structurii si cauzelor morbiditatii popyulatiei cu pierderea capacitatiide
munca temproorar sau permanent
- asigurarea reabilitatrii medicosociale si profesionale, a invalizilor si bolnavilor , care nu au grupe de
invaliditate
- stabilirea formelor de asistenta sociala in caz de incapacitate de munca permanenta.
Expertiza medicala este o functie statala , confirmata prin legislatia in vigoare, iar baza legislativa est
determinata de totalitatea legilor si actelor normative care reglementeaza modalitatea de efectuarea a
expertizei medicale,
Esenta expertiei medicale :
Este determinata de urmatoarele criterii :
- unitatea de observatie ,

- capacitatea de munca
- incapacitqtea de munca
- invaliditatea
Incapacitatea de munca - imposibilitate a unei persoane de asi continua activitatea de munca ca
urmare a contraindicatiilor medicosociale survenit in rezultatul bolii, traumei saau alti situatii, .
Aprecierea incapacitatii de munca este un act juridic care garanteaza lucratorului dreptul,de a fi
eliberat din seviciu, dreptul a primi tratamentul necesar in baza politii dde asigurare obligatorii, dreptul
de a beneficia de surse medicale pe perioada incapacitatii de munca, si de surse sustinerii sociale.
Incapqcitatea de munca poate fi totala sau partiala.
Incapacitatea toatala - se apreciaza in caz cind persoana nu poate si nici nu trebuie sa indeplineasca
careva lucru , ca urmqre a maladiei sau traumei suportate.
Incapacitatea de munca partiala - se califica in cazul cind persoana bolnava sau traumata fara a
intrerupe tratamentul si fara dificultatiti pt sanatate, poat indeplini un volum de lucru mai mic , sau in
conditii de munca mai favorqbile.
Incapacitatea de munca poat fi temporara si permanenta.
Incapacitatea de munca tmporara este o stare a organismului uman conditionat de boala sau trauma
in urma carorora au aparut dereglari functionale si anatomice ale organismului, care fac imposibila
executarea functiilor de munca , in conditii obisnuite, pe parcursul unei perioade de timp
neindelungate si poarta un carqcter reversibil , datorita discparitiei derglarilor functionale ca urmare a
tratamentului.
Stabilirea incapqcitatii de munca temporara este o functie a medicului curant indreptata spre
inlaturarea factorilor de risc care au provocat maladia sau trauma, restabilirea dereglarilor
morfofunctionale si fiziologice, prin indicarea unui tratament calitativ si efectiv,, pe durata incapacitatii
de munca,
Incapacitatea de munca temporara de munca se stqbileste pe perioada tratamentului prescris , in caz
de prognoza favorabila, a decurgerii maladiei sau traumei, iar in caz de decurgere nefavorabila,
persoanele sunt trimise la expertiza medicala a vitalitaii permanenten.
Unitatea de observatie este capacitatea de munca a persoanei. Capacitqtea de munca este o
categorie sociala si juridica , care reflecta posiblitatea unei persoane de a efectua un volum de lucru in
dependenta de dezvoltarea fizica si spirituala , in dependenta de starea de sanatate, de cunostinetl si
experientele acumulate, de prgqtirea profesionala, de capacitatile morale si intelectuale. Se cunosc
capacitate de munca generala su profesionala.
Capacitqtea de munca generala - posibilitatea unei persoane, de a indeplini un volum necalificaf in
conditii obisnutite de munca.
Capacitatea de munca profesionala - posbilitatea de munca a unei persoane de a indeplini un volum
de lucru confrom functiei detinute, profesiei, in conditii obisnuite.
Capacitatea de munca generala si profesionala poat fi totala si partiala.
Capacitatea de munca se considera in caz cind persoana poate indeplini tot volumul de lucru in condtii
obisnuite. Capacitatea de munca partiala . Generala, sau profesionala, este apreciata in caz cind
persoana nu pate indeplini toto volumul de lucru, sau neceista conditii wpeciale de munca.
Criteriile medicale de evidentier in efectuarea xpertizei medicale a vitalitatii sunt :
- complexitatea diagnozei clinice stabilite
- gradul schimbarilor morfologice
- nivelele derglarilor fiziologice
- caracterul si graviditatea decurgerii bolii
- prezenta starilor de decompensare si gradul lor
- complicatiile bolii
Critriile sociale :
- organizarea procesului de munca

- ritmuk de lucru
- carqctristica preominarii activitatii de munca
- prezentq factorilor nocivi
- sarcina ce rine sistemeleor sau organelor in timpul activitatii

cauzlee incapacitatii de munca temporale, boala , twuma, sarcina, avort, carqntina, ingrijirea unuia din
membrii familiei bolnavi, tratamentul baneosanitorial ca metoda de recupereare, pt cei cu infarct
miocardic si insult cerebral.
Dehelmentizarea veridicitatea concluziile medicale a vitalitaii trbuie sa reiasa din aprecierea corecta a
criteriilor medicale si sociale de catre medicul curqnt. Expertiza incapacitatii gemporale de munca se
efectueaza in doua etape :
1- medicul curant care are dreptul de a elibera concediul de boala , pe 3 si 3 zile
2 - comisia medicala consultqtiva, in componenta medicului curant, seful sectiei, sau unul din
vicimenajarii institutiei medicale, care are drpl comisia de a prelungi durata pin la 4 luni neinterupt, sau
5 luni cu intrrupere pe parcursul unui an cu trimitere mai apoi la consiliile de expertiza medicala.
Expertiza medicala se efectueaza la doua nivele :
1- medicii curanti
2- qdministratiw insittutiei medicale care are pbligatiu de. A controls calitatea
blbalbalbalblablablablslbalblwblsblwlbwl.
Expertiza medicala a incapacitatii permanentde munca, incapacitatea de munca permanent, sau
invaliditatea, se detrmina dupa efectuarea unui sir de masuri de diagnosticare, tratament,
suprqveghere si reabilitare medicala la determinarea invaliditatii. Se ia in consideratie complecsurille
de factori clinic, sociali, factori profesionali, habituali. Cum ar fi : caracterul bolii si consecintele ei ,
przentq si gradul deficientei functionale, efectuarea tratamentului si masurilor de reqbilitare,
pronosticul bolii, pronosticul activitatii profesionale, posibilitatea reabilitarii sociale, necesitatea
acordqrii asistentei sociale, virsta, sexul.
Motivele de indreptarea la consiliul expertizei medicale :
- przenta semnelor de invaliditate,
- expirarea germenelui de. Invaliditat- reexpertiza inaint de trmen
- necesitata de prlungire a concediului medical in caz de expirarea a limitelor stabilit, mai des cu TBC
- przenta indicatiilor a mijloacelor de deplasare,
- necesitatea de protectie sociala.
Document necesar spre indreptare
- fisa de indrptare ce contine extrasul fisei ambulatorie, certificat de concediu medical, buletin.
Cauzele de incadrare in invaliditate :
- de boala obisnuita , ca urmare a amaldiei sau traumei
- de boala profesionala ,
- de accident de munca
- din copilarie
- din armata
- de sndr Cernobil.
Criteriul de baza a detrminarii invaliditiatii servest gradul de rcudecere a vitalitaii exprimqt prin
reducerq comunicarii, diminuarea deplasarii, diminuarea autocontrolului la comportare, diminuarea
sau lipsa ded autodeservire.

Gradul infirmitatii poate fi : usoara, cu reducerea vitqlitaii pina la 25%

- moderata de la 25-50%
- pronuntata o reducer de la 50-75%
- Accentuatq pest 75%
In baza gradului infirmitatii si a cauzleor de incadrare in invaliditate perosnale se impart in trei grupe:
I - persoanele ce nu poot indeplininici un volum de lucru si nu se pot autodeservi, au necesitate de
ingrijir suplimintare
II - persoanelor ce nu pot indeplini nici un volum de lucru, dar se pt autodeservi
III - persoanelor care nusi pot indeplini volumul de lucru prcedent, necesita o reangajare in munca pe
o alta specialitate cu un volum ai mic, si cu o remunerare mai mica.
Reexpertiza medicala a vitalitatii:
I - o data in 2-3 ani
II-III- in fiecare an.
////////
Reabilitarea medicosocilaa si profesionala - un complex de masuri medicale , profesionale si sociale,
pedagogice si juridice, care au scopul,de a restabili , de a recupera, de a reabilita, functiile dereglate
ale organismului , si a capacitatii de munca a bolnavilor si invalizilor.
Scopul reabilitarii :
Sanarea bolnavului si acordqrea asistentei, pt restabilirea functiilor dereglate , deprinderilor
profesionale , si dezvoltarea altor deprinderi.
Tipurile si sarcinile reabilitarii:
Adaptarea pacinetului la alocul precedent de munca, al face pe pacient membru activ al societatii,
readaptarea pacientului la un loc nou de munca, a preintimpina agravarea si cresterea gradului de
incapacitate de munca, scmbarea calificarii cu incorporarea pacientului inaceeasi intreprindere sau alt
loc de lucru.
Principiile organizatorici al reabilitarii:
- initierea cit mai precoce a tratamentului de recuperar
- carqcter continuu al reabilitarii
- individualizarea tratamentului
- carqcterul complex al masurilor de recuperare
- reintegrarea invalizilor in activitatea sociala utila
Etapele reabilitarii:
- intraspitaliceasca - baneosanitoriale - pt bolnavii ce au suportat infract sau insult
- de ambulator - conditii de ambulator
- industriala si de productie
Aspectele reabilitarii :
- medical - include masurile calitative si eficient in plan de diagnost ,de tratament si profilaxie, pt
combaterea recidivilor maladiilor sau traumelor, care se sondeaza cu incapacitate de munca , folosind
metodlee de fizioterapie, cultura fizica medicala, mecanoterapia si altele.
- psihologic - consta in intensificarea procesului de adaptqre psihologica a persoanei traumatesau
bolnave, la o noua situatie creata de maladia sau trauma respectiva cu tratarea diferitor dereglari
spihologcie
- economic - srudiere cheltuielilor sociale, si a efectului ecenomoci, ce pate fi obtinut in urma aplicarii
diverselor metode si forme de reabilitare medicala,
- profesional - include recuperarea capacitatii de munca, profilaxia minimizarii capacitatii de munca

sau a piederii ei .
- social - include aprcierea influenti factorilor sociali asupra deavoltarii si decurgerii bolii si asupra
eficacitqtii masurilor de reabilitare.

///////////
Dispensarizrea populatiei : metoda medicala activ curqtiv profilactica, de supraveghere ,de
monutorizare a starii de sanatate a individului , din initiativa medicului, a persoanelor bolnave, supuse
factorilor de risc sau a celor sanatoase.
In cadrul dispensarizarii se aplica un complex de masuri medico sociale,in scopulmentinerii sanatatii,
prevenirii imbolnavirilor, tratqrii maladiilor, evitarea comlicatiilor.
Scopurile dispensarizarii :
- mentinerea sanatatiii si prevenirea bolii
- depistarea precoce a bolii
- redobindirea sanatatii
- evitarea complicatiilor
- reducerea consecintelor bolii
- scaderq nr de decese premature
- crestrea nr de ani potentiali de viatq cistigati
Efectuarea dispensarizarii populatiei are loc in doua etape:
I - pregatire - care prevede organizarea brigazilor de personal medical pt control profilactic, pregatirea
si inzestrarea incaperilor pt efectuarea examenului medical profilactic, efectuarea semniarelod de
instructaj a membrelor brigazilor. Stqbilirea contingentului de populatie care va fi supus examenului
profilactic. Elaborarea sistemului de instiintare si sinstiintarea poopulatiei despre examen profilactic.
II- de lucru - are grei faze :
1- examniarea , investigarea persoanelor in scopul depistarii maladiilor in stqdiile precoce sau in
stadiile de risc
2- efectuarea masurilor de tratament, de asanare si profilactice
3- supravegherea in dinamica a stqrii de sanatate , a fiecarei persoane supuse dispensarizazrii
In baza rzultatelor investigharii, persoanele supuse examinarii sunt repartizate in treu grupe de
dispensarizare:
I - persoanele sanatoase, a caror parametri fiziologici ramin in limitele normei dupa efectuarea unor
teste
II- peeoanele practic sanatoase, a caror parqmetri fiziologici depasesc limitrle normei, in rxultatul
tstarii, persoanele ce activeaza in conditii nocive de munca, persoanele care fumeaza, consuma
droguri, consuma alcool, au mod de viata nesanatos
III - persoanele bolnave. Se imoarte in doua subgrupe
A- maladii in stqdii compensatorii
B- bolnave, a caror maladii sunt in stadii de decompensatie.
Persoanele din prima grupa de dispensarizare se supravegheeaza de doua ori pe an cu indicarea
masurilor de pastrare si fortificare a sanatqtii.
Din grupa a doua sunt supracegheati trimesttila cu indicarea masurilor de tratament si de inlaturarea a
factorului de risc in scopul imbunatatirii sanatatii si prevenirii aparitiei carorva maladii
Perosnale din gruoa a treia : subgrupaA - lunar, cu indicarea metodelor de diagnost si tratament, in
scopul prvenirii recidivelor, complicatiilor si imbunatatirii starii de sanatate. Subgrupa B - supravegheati
in dependenta de stare de sanatate, fie zilnic, fie saptaminal, indicinduse tratament, de prelungire
aveti si de imbunatqtirre a stqrii de sanatqte.

Indicatorii de aprciere a dispensarizarii populatiei:

- plenititudinea evidenti de dispensarizare - raport dintre raport luate persoane la evidente, la nr de
preoane supuse examenului profilactic *100%
- luarea la timp la evidenta de dispensariu a rqportul dintr ne persoanelor luat in primele trei luni .....
Raportat la nr total luat la evidenta si *100.
- eficacitatea dispensarizarii - raportul dintre persoanele scoase de la evidenta dispensarica, sau
trcuta in grupe mai avantqjoase, in rzultatul imbunatqtirii stqrii de sanatate, raportat la nr total scosi de
la evidentq dde dispensar *100.
Criteriile de baza a eficactitatii dispensariului:
- skimbarile in starea de sanatatea a bolnavului, ameliorare, agravarea, farq skimbare.
- prezenta sau lipsa acutizariilor, recidivelor,
- indicii de pierdere a capacitqtii de munca
- iesire la invaliditate, nivelul morbiditatii si letalitatii

///////////
Dezvolttarea a copiilor :
Totalitatea carqcteristicilor morfofunctionale in interdependenta intrei ei, care coexista into strinsa
interrelatie cu mediul ambiant , si care stau la baza dezvoltarii orgnaismului copilului inperioada de
crestere. Legile cresterii si dezvoltarii copilului. Ritmul dezv copilului scade cu virsta. Cresterea intensa
in perioada embrionara si fetala. Lenta de la 7-10 ani cu accelerarea ulterioara.
Ritmul dezvoltarii este neuniform, factorii de mediu pot skimba momentul de aparitie a pubertitatii.
Dezvoltarea fiecarui organ sau tesut este in strinsa corelatie cu cresterea celorlalte organe sau tsuturi.
Coordonarea se face prin sistm endocrin, umoral, sau SNC.
Dezvoltarea sexelor are particularitati. Maturizarea osoasa este mai precoce la fete, forta musculara e
mai mare la baieti, greutatea si inaltime la fete e mai mica ca la baieti.
Metodele de aprciere ei evaluare a desvoltqrii morfologice a copiilor:
- metoda somtoscopica - detrminarea dezvoltarii tegumentor cum ar fi vascularizarea, elasticitatea .
Starea tes celulr subcutan ce poate fi redus mijlociu sau rar. Starea sistemului gnanglionar, starea sist
muscular cantitativ si dupa consistenta, starea sist osos a corpului.
Postura organismului , dezvoltarea dentitiei,
- metoda somatometrica, sau antropometrica - detrminarea inaltimii corpului , inaltimei taliei,
determinarea masei corporale, determinarea perimetriului cranian, detrminarea perimetriului toracic
- metoda fiziometrica - prin aplicarea dinqmometriei, si masurarea fortei musculare , prin aplicarea
spirometriei cu determinarea capacitqtii vitale pulmonare , prin degerminarea TA , frecventei pulsului.
Dezvoltarea copiilor are loc in doua etqpe :
I - intrauterina - are doua faze:
1- dezv embrionara, primele doua trei luni,
2- dezv placentqrq - 3 luni pina la nastere
II- extrautrina - are urmatoqrele perioade:
1- antriprescoalara - pina la 3 ani cu urm subperioade:
A- nou nasuctului, prima luna
B - sugar mic - primele 6 luni
C - sugar mare - 6-12 luni
D - copilmic 1-3 ani
2- prescolara - 3-6 ani. Rpartizata in trei grupe: grupa mica 3-4,5 ani, mihlociu 4,5-5,5 ani, mare - pina
la scoala
3 scolaara - scolar mic , 1-4 clasa, mijlociu 5-8 clase, scolar mare pina la 18 ani.

Dezvoltarea fizica a copiilor se aprecieaA dupa diferite stqndarte,

02.04.2015
Familia. Sanatatea si patologia familiei.
Familia este un grup relativ permanent , de persoane, legati intrei ei prin origine, prin casatorie, sau
prin adoptie. Exista doua tipuri de reglementare, maritaj:
Endogamia si exogamia.
Ednogamia - stabileste alegerea partenerului din interiorul aceluiasi grup, persoanele se pot casatori
intre ei daca apartin aceeasi rase, etnii, religii, sau caste.
Exogamia - stabileste alegerea partenerului in afara grupului de rasa, religie, caste si etnii.
Pt practica medicala, familia ca sistem, se impune prin urmatoarele : componenta sa,.,.,., fiind formata
din membrii care sint pt o stare de interdependenta, .,.,, prin echilibrul sau adaptindisue continue, pt
asi exercita fs,.,.,., prin integrul sau cu sarcini unitare, dar si diferentiate in fs de cererele societatii si
revendicarile cerererii sai.
Se cunosc urmatoarele grupe structurale de familie:
- familia nucleara, formata din sot , sotie si copii lor naturali.
- familia nucleara cu copii adoptati, formata din sot, sotie, copii naturali, si copii adoptati.
- familie nuclara largirs, reprezentata din sot, sotie, copii naturali si cei adoptati, parintii si rudele unuia
sau ambilor soti.
- familie nucleara in curs de dezorganizare, familiile in care realtiile afective, au un caracter
contradictoriu, predomina violenta, conflictele, realtii ce duc la divort.
- familia dezorganizata , formata din sot, dau sotie, si copii lor naturali sau adoptivi, ca urmare a
decesului unuia din soti sau a divortului.
- concobinaj , reprezinta o structura familiara, pseudoconjugata, dintre doua persoane.
Familia nucleara poate imbraca doua forme:
- familie de orientare, in care copii se nasc si au statu de copil, frate
- familie de procreiere, cresta prin casatorie, in care nu este rolul de parinte.
Se cunosc urmatoarele etape de viata familiala:
- etapa vietii familiare fara copil,
- etapa vietii familiare cu copii de virsta prescolara
- cu copii de virsta scolara
- cu copii adulti, ce se numeste cuibul gol
- omului singurar

Grupele de criterii de determinare a s

ii de sanatate a familiei:
- statutul familiar , ce are urmatorii indicatori, stare ec onomica, venitul pe cap de membru al

familiei, prezenta locuintei,

- incarcatura ereditara,
- incarcatura prin stres, prezentw violentei, oamenilor cu boli cronice, invalizilor,
- capacitate de confruntare cu problemele vietii, experients de ingrijire a copilului, gradul exterior,
anturajul
B) statutul femeiei in perioada de reproducere, ce are urmatorii indicatori, starea generala de sanatate
a femeiei, fertilitatea, visrta primei sarcini, obiceiurile, practicarea sportului, consum de drog, alcool,

tutun, alimentare nerationala,

C). Istoria reproductiva, prezenta coppiilor nascuti morti, sarcinilor extrauterine, nasteri premature dau
multipare, avorturi.
D). Statutul copilului cu indicatorii : sanatatea copilului la nastewre si in timpul nasterii, imunizarea la
timp a copilului, stara de alimentatie si crestere a copilului, patologiile si morbiditatea. Performanetele
scolare.
E). Statutul adolescentului cu urmatoarele indicatori, performantele scolare, suptundetesti si ulterior
sutudentesti, dezvolatrea fizicopsihica, activitatea fizica, prezenta patologiei si morbiditatii, abuz de
alcool, drog, tutun.
F). Statutul adultului a aparintilor, alimentatia sanatoasa, practicarea activitatii fizice, consum de
alcool, drog, tutun. Respectarea securitatii rutiere si muncii, paotlogii si morbiditate.
G. Statutul virstnicilor, cu rumatorii indicatori, adaptarea fizicia, psihica si scoiala la schimbarile
timpului, prezenta dificultatilor, regresiunilor mentale, asigurarea conditiilor de viata adecvate etapei.
Mentinerea contactului cu noile generatii, apelarea la servicii medicali in caz de deppendenta,
Factorii determinanti a starii de sanatate a familiei:
A. Factor biologic si genetic . Prezenta locuintei, conditiilor de trai,
B. Factorii mediului ambiant. Modul de viata . Accesul la serviciile de sanatate
C. Factorii de risc. Pentru sanatatea membrilor familiei, conditii psihologice tensionate, prezenta
maladiilor, handicapurilor, a unuia din membrii familiei. Deprinderile nocive. Conditiile de trai si de
munca nesatisfacatoare. Prin strictura si functiile sale familia asigura membrilor sai cadrul material de
existenta, pregatirea copiilor pt rorlul de adulti, exercitarea fs de stabilizator emotionsl si psihosocia,
asigurarea cooperarii economice intre mebrii familiei, de repartitie a bunurilor materiale, si asigurarea
cadrului de protectie.
Familia are doua grupuri de functii:
A. Functii interne ca functia de reproducere, de ingrijire si dezvoltare a copilului, fs de educatie,
educativs, fs economica de asigurare a familiei cu surse financiara, si fs de socializare.
B. Functii externe care sunt, incadrarea viewtii familiei in ansamblul activitatii comunitare, incadrarea
adultilor apti de muncs in procesul social ergonomic de productie.
Directiile principale de actiune pt asigurare a sanatatii familiei:
A. Formarea si functionarea optima a organismului familiar.
B. Promovarea sanatatii familiei prin cultivarea unui stil de viata sanatos.
C. Asigurarea conditiilor pt exprimarea deplina a fs familiei.
D. Depistarea factorilor de risc, de imbolnavire si supravegehre a familiilor supuse actiunii acestor
factori.
Masuri de psihoigiena si orevenire a patologiilor familiale:
A. Sfatul familiar, sau sfatul premaritar. Aplicarea unor consultatii oreventive, de cunoastere a viitorilor
sot si sotie, de cunoastere a familiilor acestora, d indrumare psihosociala, si spsihoprofilactica.
B. Sfatul genetic. Consta in consultatia obligatorie la determinarea factorilor de risc de transmitere a
difeitor maladii prin ereditare. Masurile de psihopedagogie ce constau prin aplicarea celor mai
eficiente metode si forme de educatie s copiilor in mediu familiar, eficiente metode relatii sanatoase
intre soti, parinti si copii, masurile psihoprofilactice, consta in cultivarea starii de sanatate mintale, in
cadrul membrului familial. Profilaxia tulburarilor psihice ce pt aparea ca urmare a stresului permanent.
Masurile de recuperare, necesare in cazul cind in familie apare un membru cu handicap, invalid.
Medicina de familie . Este o disciplina medicala capabile sa ofere servicii de sanatate, familiei si
membrilor acestora. Asisttenta medicului de familie, are urmatoarele caracteristici :
A. Ingrijira de sinteza integrativa prin accesibilitatea sporita la servicii medicale prin promtitudini si

continuitate a metodelor de profilaxie si tratament.

B. Din punct de vedere economic, asistenta medicala de familie este cel mai putin costisitoare, si din
punct de vedere social, medicul trb sa devine consilierul de sanatate a fiecarii familiei.
Problematica ingrijiirii de sanatate a familiei:
A. Formarea familiei, reproducerea si contraceptis
B. Supravegherea copilului de la nastere pina la viata de adult.
C. Supravegherea adultului si persoanelor supuse factorilor de risc.
D. Profilaxia imbatrinirii precoce si supravegherea virstnciilor.
E. Educatia pt sanatate
F. Supravegeherea epidemiologica si efectuarea vaccinarilor.
Actele medicului de familie are urmatoarele patru directii majore:
A. Mentinerea sanatwtii si orevenirea bolilor in familie
B. Evitarea riscurilor si depistarea precoce a imbolnavirilor
C. Ingrijirea si supravegherea permanenta prin dispensarizRe a bolnavului
D. Acordqrea de consultants in problemele de viatw familiala.
////////////
Planificarea familiala.
Este un complex de masuri profilactice si informwtiv educationale indreptati sore formarea uneia
atitudini responsabile si sigure in comportamentul sexual, in preintimpinarea unei sarcini nedorite, sau
cu risc ereditar inalt, protejarea fata de maladiile sexual transmisibile, reducerea mortalitatii materne si
infantile.
Sarcinile planificarii familiare:
A. Profilaxia si reducerea mortwlitwtii si morbiditatii materne .
B. Profilaxia si reducerea morbiditatii infantile.
C. Prevenirea avortului.
D. Asigurarea conditiilor pt nasterea unor copii doriti si nsanatosi.
E. Protejarea sanatwtii reproductive a populatiei cu pastrares genofondului natiunii.
Programul national de planificare familiara are la baza doua eleemente principale:
A. Relatia existenta, intre avortul ilegal si nivelul inalt al morbiditatii si mortalitatii printre femei. Precum
si nr mare de copii abandonwti si cu handicap.
B. Recunoasterea dreptului familiei, de a stabili nr de copii pe care sil doreste.
Directiile de actiune in asigurarea acestor elemente principale sunt:
A. Formarea unui personal medical competent si apt pt desfasurarea programului de planificare
familiara cu stabilirea cerintelor specifice, pt fiecare categorie de personal medical.
B. Importarea dee materiale contraceptive si punerea acestora la dispozitia populatiei.
C. Identificarea metodelor educationale adecvate nivekului cultural , cunostintelor experientelor si
aatitudinii populatiei fata de planificare a metodelor familiare.
Strategiile principale a programului national de planificare familiara sunt:
A. Crearea bazei legislative despre drepturilr omului legate de sanatatea reproductiva si sexuala .
B. Reorganizarea si optimizarea serviciului de planificarea familiara si sanatatea reproductiva.
C. Instituirea unui sistem educational ot oregatirea tineretului catre viata de familie.
D. Stabilirea unui sistem informational privind planificarea familiara si protejarea sanatwtii
reproductive.

Asistenta medicala in domeniul palinificarii familiare si reproducitva se acorda la trei niveluri:

A. Acordarea asistentei medicale in domeniul sanatwtii reproductive de catre medicul de familie ce are
urmatoarele sarcini:
- consultarea problemelor planificarii familiare
- alegerea metodei de contraceptie
- asigurarea metodelor de contraceptie
- efectuarea contraceptiei de urgenta
- intreruperea srcinei in termenu pina la 3 luni.
- selectarea pacientelor cu fs reproductive
- indreptarea la urmatoarele doua nivele.
- patronajul medicosocial a grupurilor de populatie vulnerabile, adolescenti, gravide tinere
B. Asigura asistenta specializati de catre medicii specialisti obstreticieni giencologi, la nivel de spital
raional si municipal. Au fs de consultare in problemele planificarii familiare, de dirijare a sarcinii pina la
termenul de nastere, de tratare a patologiilor ginecologice si somatice,
C. Asigurarea de asistenta in domeniul planificarii familiare si sanatatii reproductive de catre centrul
republican de sanatate reproductiva si planificare familiara.
/////////////
Modul de viata o totat
Sau a intregii societati in intregime luate in ansamblu de activitati in condtiiile existente . Este in
sepfera spirituala si profesionala, se caracterizeaza printrun sistem indicatori calitativi cum ar fi
caracteristica continutului muncii , interrelatiile colective, satisfacerea prin munca, de profesie,
conditiile de trai, necesitatile spirituale si valorile morale, produse si utilizare, in procedul activitatii
date. Si indicatorii cantitativi cum ar fi nivelul salariului, venitul mediu pe cap de familie, de locuitor,
suprafata locativa , durata timpului de lucru, si consumul de timp pt satisfacerea necesitatilor
spirituale.
Se cunosc urmatoarele notiuni a modului obisnuit de viata:
A. Nivelul de trai, sau nivelul de viata. Cara sa caracterizT prin volumul si structura satisfacerii
necesitatilor morale si spirituale, care pot fi apreciate numeric. ONU a determinat douasprezece criterii
semnificative a nivelului de trai :
- starea demografica si sanatate
- alimentatie
- nutritie
- nivelul de instruire
- nivelul de educatie
- venitul
- consumul global
- conditiile de munca
- conditiile de trai
- confort de trai
- imbracaminte
- conditiile de odihna
- securitatea sociala
B. Calitatea vietii . Gradul de satisfacere a necesitatilor materiale si spirituale care nu pot fi supuse
masurarii directe si care trebuie sa fie supuse unei cuantificari compuse.
C. Stilul de viata . Consta in prezenta unor particularitati individuale ale conduitei fiind o manifestare a
activitatii vitale , o manifestare a personalitatii sale,
D. Orinduirez vietii. Ordinea vietii sociale. Regimul muncii, resoectare regimuoui muncii, regimului
traiului, prezenta responsabilitatii
E. Standartul vietii. Reprezinta o totalitate de carcateristici cu caracter comparativ si normarativ,

apreciind standartele nivelului de trai, standartele calitatii calitatii vietii, orinduirii vierii, stilului vietii.
Elementele structurale a modului obisnuit de viatw:
A. Activitatea de reformare a naturii, societii, oamenilor.
B. Activitatea de satisfacere a necesitatilor materiale si spirituale.
C. Formele de participare la viata social politica si de dirijare cu oamenii.
D. Activitatea de cunoastere, de a sti, de a insusi materria la nivel teoretic, empiric, de a o valorifica.
E. Activitatea de comunicare.
F. Activitatea medicala
Factorii modului de viata pot fi repartizati dupa urmatoarele criterii
A. Caracterul activitatii : fizice sau intelectuale
B. Domeniile de activitate : in perioada serviciului si in afara orelor de serviciu.
C. Forma de activitate : de producere , sociala, sau medicala.
Aspectele activitatii de producere:
Nivelul de satisfacere cu specialtiatea si lucrul efectuat.
Intensitatea muncii si fs detinuts. Relatiile in colectiv de munca. Conditiile sanitaroigienice de munca si
de trai. Nivelul calificarii si pregatirii profesionale . Participarea la diferite activitati obstesti.
Criteriile activitatii socialpolitice:
Indeplinirea unui lucru obstesc permanent, paritciparea in electorat, intewresul fata de loteratura
politica si situatia internationala. Activitati de orator la diferite si forme de intruniri.
Elementele de baza a activitatii medicale:
Comportamentul igienic cu respectarea igienii individuale, familiare, la locul de trai si de munca.
Respectul fata de valorile sanatwtii individuale si sanatwtii altor persoane. Indeplinirea recomandarilor
si tratamentului indicat de medic. Vizitarea institutiilor medicale preponderent cu tel profilcatic.
Activitatea medicala poate fi pozitiva, indreptata spre pastrarea si fortificarea sanatatii si poate fi
negativa, indreptata spre deterioarea sanatatii.
Indicatorii activitatii medicale:
A. Cunostintele medicale de care dispune persoana sau societatea
B. Prezenta si aplicarea deprinderilor igienice sau neigienice.
C. Respectarea cerintelor de dispensarizare
D. Adresarea dupa sfatul profilactice la medici.
E. Participarea la masurile de oastrare si de fortificare a sanatwtii publice.
Modul de viata sanatos este o forma de activitate umana indreptata sore pastrarea si fortificarea
sanatwtii individuale si intregii poulatii.
Modul de viata sanatos este un tip de conduits, de comportament, de activitate in conditii
socialeconomice , politice si ecologice concrete care nundepinde de activitatea sistemului de sanatate
publica.
Informarea modului de viata sanatos trb de respectst doua directii:
A. Formarea, dezvoltarea, fortificarea si activizarea conditiilor factorilor si imprejurarilor, pozitive pentru
pastrarea si imbunatatirea sanatatii individuale a intregii populatii.
B. Depistwrea precoce a factorilor de risc si micsorarea, minimizarea factorilor de risc asupra nivelului
de sanatate.
Modul de viata sanatos are zece norme prioritare:
A. Respectarea regulilor de igiena individuala, igiena muncii si tehnica securitatii

B. Cunoasterea procedeelor de psihoigiena si psihoterapie cu aplicarea lor.

C. Refuz de la tabagism
D. Practicarea sportului si culturii fizice
E. Alimentatia rationala
F. Abstenenta alcoolica, refuz de la consum de alcool
G. Participarea activa la masurile de dispensarizare
H. Adresarea la timp dupa sfat sau ajutor medical
I. Pastrarea ecologica a mediului ambiant
J. Capabilitatea de a acorda primul ajutor medical in aparitia a diferitor stari acute de sanaatate.
Sanolgoia este stiinta despre sanatate, despre sanatatea celor sanatosi, despre formele de pastrare,
de fortificare , de promovare si de reproducere a sanatwtii populatiei.
Sanologia sinttizeaA cunostinte despre profilaxia primara a sanatatii individuale si sanatatii intregii
populatiei, depsre rolul si influenta modului de viata asupra nivelului de sanatate. Pilonul sanologiei
este stiinta despre pastrare , fortificare si reproducerea sanatatii, precum si educatia pt sanatate.
Variologia este stiinta care se preocupa cu studiere sanatatii spirituale, sufletesti.
/////////////////
Educatia pentru sanatate.
Este o ramura a sanatatii publice care studieaza nivelul de cultura sanitara ca cunostinte, ca
deprinderi, ca atitudini si comportament a diferitor grupuri de populatii, precum si mijloacele,
procedeele educationale necesare formarii si dezvoltarii modului de viata sanatos.
Sarcinile educatiei ot sanatate:
A. Ridicarea nivelului de cunostinte medicale printre populatie in domeniul sanogenezei , profilaxiei
maladiilor si protectiei mediului ambiant .
B. Formarea sindezvoltarea unor deprinderi corecte de pastrare si promovare a sanatatii,
C. Crearea unei pozitii active fata de sanatatea personala , fata de problemele sanatwtii publice pentru
atragerea maselor la participarea activa in consolidarea sanatatii.
Educatia pt sanatate are trei roluri:
A. Rolul oreventiv , prin care temele de educatie contine elementele de distructie, de instruire, pt
orevenirea imbolnavirilor
B. Rol constructiv , care consta in adeziunea opiniei publice in favoarea sanatatii
C. Rol curativ , indreptat spre convingerea pacientilor de a urma prescriptiile medicale.
Educatia pt sanatate are patru compartimente principale:
A. Medicina omului sanatos
B. Medicina oreventiva indreptata spre profilaxia primara
C. Medicina curativa , sore profilaxia secundara
D. Medicina de reabilitare si recuperara, indreptata spre profilaxia tertiara.
Educatia ot sanatate are trei laturi:
A. Cognitiva , care consta in comunicare si insusire de noi cunostinte , necesare apstrarii si fortificarii
sanatatii
B. Motivationala sau psihologica care consta in convingerea populatiei despre necesitatea prevenirii si
cimbaterii bolii, despre necistataea si roulul desvoltarii armoniaose a organismului si repsectarea
modului de viata sanatos.
C. Comportamentala , volitional sau formativa. Consta in insusirea deprinderilor si obisnuintelor

sanogene cu aplicarea lor in practica cotidiana.

Educatia pt sanatate cuprinde trri domenii:
A. Domeniul cognitiv de a sti
B. Psihomotr de a sti sa faci
C. Afectiv de a sti sa fii, sa aplici
La baza educatiei pt sanatate sta trei principii:
A. Principiul prioritatii , care consta in faptul intrucit inteventia in cariera sanatwtii este mai timpurie,
inceputw de la ovirsta cit mai mica, cu atit educatia pt sanatate este mai eficace.
B. Autoritatii, care consta in faptul ca opinia celor cu o autoritate in populatia, grup populational e mai
credibila , ami cu seama daca acestea constitutei un exemplu cu mod de viata sanatos.
C. Integrarea educatiei pt sanatate, in obiectivele politice de sanatate a guvernului tarii.
Formele si mijloace de instruire si educatie sanitara.
Se cunosc urmatoereele:
A. Auditive sau orale
B. Imagistice sau vizuale
C. Autovizuale
D. Tiparituri
E. Forme complexe.
educatia pt sanatate are doua functii:
A. Sanogenica, carea are drept scop ridicarea nivelului de sanatate individual si sanatatii intregii
populatii
B. Functia profilcatica, sau preventiva, care consta ca prin intermediul educatiei prin sanatate, a
transmite obiectivele profilaxiei primare, secundare, sintertiare.
Tipuri de edcuatie pt sanatate:
A. Educatie pt sanatate formata. Unde rezultatul ui proces planificat de transmitere experiente, de
cunostints despre pastrarea si fortificarea sanatatii prin efortuk de oredare si invatare de catre
educatori.
B. Educatia pt sanatatea neformala, nonformala. Tine de componentele de conduita a unei persoane
prin experiente si imitatie. De a atransmite cunostintele si deprinderile modului de viata sanatos celor
din jur.
C. Educatia pt sanatate comportamentala. Cuprinde educatia ot sanatate conform nirmelor sociale ,
nocrmleor legislative, si educati pt oromovarea comportamentelor favorabile sanatatii,
compoortamentulii sanatwtii favorqbile, principalele obiective atitudini,amptitiudinim abilitati in
domeniul apastrarii sanatatii.
Dupa adresabilitate:
A. Mijloace individuale
B. Mijloace de grup
C. Mijloace de comunicare in massmedis.
In dependenta de mediul social poate fi educatia pt populatie urbana, ruralal. Dupa virsta, dupa sexul,
dupa tipul de colectivitate, si dupa categoria persoanelor caror li se adreseaza.
Edcuatia pentru sanatate celor sanatosi si a diferitor categorii de bolnavi.
------///////////

30.04.2015
Organizarea serviciului stomatologic.
Catre ministerul sanatatii in persoana stimatologului principal al republicii. Asistenta metodologica
consultativa a bolnavilor si stomatologilor acorda centrul stomatologic republican.
Asistenta populatiei stomatologica la nivel municipal e acordata de centrele stomatolgoice municipale.
La nivel raional e acordat de sectiile de stomatolgii. La nivel rursl in centreke de sanatate. Asistenta e
acordata de cabinetele stomatologice ca de obicei unul singur.
In localitatile unde nus cabinete, asistenta stomatologice e a ordata de catre medicul de familie prin
indicarea in caz de urgenta a diferitor analgetice si indreptarea la mrdicul stomatolog.
Scopul serviciilor sot wtologice
1 elaborarea si intreprinderea masurilor de profilaxie primara, secundara si tetiara a afectiunilor
stomatologice.
2 aplicarea masurilor de depistare in stadiile cit mai timpurii a patologiilor sto atologice printre
populatie cu tratarea efectiva a lor.
3- acordarea asistentei medicale stomatologice poulatiei la nivel calitativ inalt si efectiv.
4- educatia sanitara a populatiei in scopul profilaxiei primare a pstologiilor stomatologice .
Sarcinile serviciilor stomatologice:
- dezvoltarea si perfectionarea structurii si functiiilor serviciului stomatologic
- efectuarew examenului medical profilactic stomatologic , copiilor , elevilor , studentilor si lucrwtorilor
colectivelor de lucru decretate.
- sanarea cavitatii bucale ,a tuturor pacientilor care sau adresat in institutiile medicale stomatologice
- sanarea cav bucale la recruti
- acordarea asistentei medicale stomatologice urgente a populatiei
- efectuarew expertizei medicale a vitalitatii a bolnavilor cu patologii stomatologice
- spitalizarea bolnavilor cu afectiuni stomatologice in dependenta de neceistate
- acordarea tratamentului ortodontic si de protetica dentara
- implimentarea noilor metode si diagnostic si trstament a patologiilor stomatologice
- planificarea si efectuarea masurilor de perfectionare si ridicarea profesionalismului cadrilor serviciilor
stomatologice
- edcuatis sanitara a populatiei in domeniul orofilaxiei patologiilor stomatologice si promovarea
modului sanatos de viata.
- acordarea asistentei organizator metodice , consultative si instructive , structurilor serviciului
stomatologic
Sanatia cav bucale la copiiise efectueaza mod obligator doua ori pe an prin organizarea examenului
medical profilactic in mod centrslizat sau decentralizat.
Sttucutra centrului stomatologic municipal:
Registratura, sectis stomat terapeutica, chirurgicals OMF, ortodontica , laboraTor dentar , laborator
roentgenologic , cab fizioterapeutic, cab de proceduri, adminsitratie, laborator chimic.
Documentatia structurilor serviciului stomatologic:
Tichet statistic de inregistrare a diagnoei finale, fisa de ambulator a bolnavului stomatologic, fisa de
evidenta dispensarica, trei registre ca registru de evidenta a fiselor de ambulator noi inregistrate,
registru de evidenta a certificatelor concediilor de boala si reg de evidenta a persoanelor caror li sa
efectuat examen profilactic,., zilnicul de lucru a medicului stomatolog, listele de evidenta zilnica a
bolanvilor ce li sa acordat asistenta medicala.

Dispensarizarea bolnavilor cu patologii stomatologice se efectueazs in conformitwte cu cerintele

generale a dispensarizarii populatiei , analiza activitatii institutiilor stomatologice se efectueaza dupa
urmatorii indicatori:
1 gradul de completarea a unitatilor de medici stomatologi
2- asigurarea populatiei cu medici stomstologi
3- nr mediu de locuitori la 1 medic stomatolog
4- nr mediu de vizite la stomatolog a unui locuitor pe parcursul anului.
5- raport dintrr nr de bolnavi cu carie complicata si simpla
6- raport dintre nr de dinti tratati si extrasi
7- ponderea populatiei ce au trecut examen medical la stomatolog profilactic
8- ponderea populatiei ce necisita sanaraea CB din nr celor ce au trrcut examen medical profilactic.
9- ponderea persoanelor sanate din cele ce necesita
10- nr de compicatii dupa tratament
11- ponderea protezelor dentare refacute
12- ponderea complicatiilor dupa extractie
Optimizarea serviciului stomatologic prevede urmatoarele masuri:
1- stuctura existenta a serviciului stomatologic necesita sore dezvoltare intensa cu asigurare
tehnicomateriala avansata si cu un potential de cadre de inalta performanta
2- aplicarea indicatorilor de calitate si performanta la planificarea muncii si apreciere activitatii
personalui serviciului stomatologic
3- asigurarea sistemului de colaborare si coordonare bine definita intre medicii de diferit profil in
scopul anularii dubalrilor consultatiilor si investigatiilor.
4- asigurarea unui proces de instruire continua a personalului medical a serviciului stomatologic.

/////////////
Sistemele de sanatate publica din lume , metodele de reorganizare a sistemului de sanatate publica.
Sistemul de sanatate publica constituie un ansamblu de subsistene ce interactioneaza intre ele in
directia obtinerii unui obiectiv comun ,de asigurare a populatiei cu servicii medicale calitative .
SSp are urmatoarele caracteristici :
1- sistemul in ansamblu prezinta mai multe calitati pozitive decit suma calitatilor subsistemelor sale
2- circulatia informatiei in cadrul unui sistm bine organizat e mult mai rapida si usurata decit in
subsistemele sale luate aparte
3- gradul de independenta fata de mediul inconjurator a sistemului e mult mai mare dcit a
subsistemelor sale
4- managementul unui sistem e mult mai eficient decit a fiecarui subsistem aparte.
Formarea unui SSP este in strinsa dependenta de evolutia istorica a tarii , nivelul de dezv economica
a tarii , de factorii culturali, sociali si de mediu a tarii, de idiologica politicii de sanatate condusa in tara
de catre guvernanti, de nivelul de scolarizare medicala a populatiei.
Componentele de baza a SSp sunt:
1- baza thnicomateriala si dezvoltarea de resurse umane, tehnologice, financiare.
2- planificarea , organizarea, si a aplicarea de program directionata sore cele mai stringente probleme
de sanatate
3- asigurarea economica a SSP
4- gradul de desvoltare si de calitatea serviciilor medicale orestate populatiei
5- eficienta managementului sanitar

Compararea sistemelor de dezvoltare a Sp din diferite tari selecteaza prin compararea fiecarui din
componentele a SSp exprimate prin productia de servicii medicale calitwtive si impactul acestora
asupra nivelului de sanatate a apoppulatiei
2- prin compararea modului de viata a populatiei
3- compararea sanatatii mediului ambiant
4- compararea resurselor umane si tehnologice
5- compararea rezultatelor
SSP necesita a fi supuse unui proces de evaluare continua pentru ansliza complexa a sistemului de
sanatate publica pe linga indicatorii mortalitatii , morbiditatii, natalitaii .
Sunt necesari indicatorii de profilaxie primare a bolilor evitwbile prin vaccinare, nivelul de imunizare a
populatiei, nivelul calitwtii si duratei medii de viatw. Nivelul de sanatate a populatiei .
Contradictiile dintre moralitatea asistentei medicale a populatiei prin actele de solidaritate
,accesibilitate si echitabilitate pe de o parte, si oartea economica retinere a costurilor medicale si
cheltuielilor pentru structurile sistemelor de sanatate publica stau la baza reformelor sistemelor de
sanatate oublica,
Reforma SSp consta in schimbarea politicii de sanatate si a institutiilor de sanate publica ce formeaza
si promoveaza aceasta politica.
Problemele aparute a SSP pot fi hotwrite prin reforme , prin reorganizarea structurilor functionale si
manageriale a institutiilor medicale, precum si reformarea insusis a institutiilor medicale .
Se cunosc doua metode esentiale de reorganizarea a SSP:
1- decentralizare ce reprezinta o transferare a puterii si impurternicirilor in domeniul managementul
sanitar, din domeniul planificarii seviciilor medicale si domeniul primitii deciziilor de la nivel antional la
nivel local . Prin aceasta. Etoda trb sa determine pina la care nivel se va implimenta centralizrea , cui
trb de transmis functiile si de legat impurternicirile ca urmare a centralizarii si care din fs si sarcini pot fi
decentralizate. Rezultatele decentalizarii se aprecieaza prin gradul de suka a apopulatiei, prin gradul
de echitabilitate si kizda masi. Prin eficacitate serviciilor medicale orestate de poulatie. Prin asigurarea
drepturlui pacientului la libera alegere a furnizaorului de servicii medicale .
2 - metoda pendulului - are la baza doua strategii interdependente intre ele:
A. Obtinerea consensului intre cei ce doresc schimbarea si cei care se opun. Rl consta in micsorarea
temei fata de schimbarile sicoculturale ca urmare a reformei . Constientixarea de catre beneficiari a
necesitatii de reformare a sistemului de sanatate.
Formarea unei pzitii de sustinere pozitive a reformei . Explicind avantajele reformelor celor cointeresati
. Organizare formatiunilor politice de sustinere a reformelor cu izolarea grupului ce se opune.
B. Intensificarea procesului de reforma, reformare. Consta in : rpartizarea reformelor pe un termen
admisibil. Planificarea implimentarii reformei concomitent cu elaborarea lui . Atragerea in
reorganizarea SSP atit a grupelor sustinatoare cir si a celor ce se opun prin obtinerea consensului .
Masurile de reorganizarea SSP pot fi repartizate in patru categorii:
1 . Potential de resirse umane, tehnice, resurse manageriale , resurse financiare necesare pt aplicarea
reformelor
2. Analiza factorilor sociali culturali ce pot impiedica sau stimula reformele planificate
3. Constituirea uniunilor politice de formare a relatiilor care pot stimula aplicarea reformei
4. Implimentarea masurilor de procedura pot stimula reformele .
/////////////
Asigurari medicale . Asigurarea sanatatii opulatiei este considerata un obiectiv esential a unui sistem

de sanatate publica . Asigurari medicale reprezinta o forma de asigurarea a a populatiei cu servicii

medicale calitwtive si echitwbilr , accesibilr .
Medicina prin asigurare reprezinta un sistem organizat a SSP din tara, prin intermediul asigurarilor ,
prin efectul legii pt toata populatia, sau numai pt unele categorii sociale.
Asigurator e persoana juridica care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurati , isi auma
obligatiw sa plateaca acestora despagubirile care le revin in caz de distrugere dau disparitie a bolilor
assigurate, si sa plateasca suma de asigurare la survenirea unui eveniment in viata persoanei
asigurate.
Asiguratul e persoana fizica sau juridica care e detinwtor a politei de asigurare .
Asigurarile medicale sun un gen de asigurare in care riscul asigurat este neceistatea de mentinere sau
de pierdere a sanatatii persoanei asigurate la una sau mai multe maladii sau anumite stari de sanatate
care necesita cheltuieli medicale sau diferite compensatii pt tratament,
asigurarile de sanatate sunt knodsfniosjdongnsdjvonvosdjsdvkno ce tin numai de asigurarea riscului
pierderii sanatatii de catre persoana asigurata.
Despagubirile in asigurari pot fi sub forma de servicii medicale prestate si achitate de companiile de
asigurari sau prin achitatea unei sume compensatorii de despagubire a persoanei asigurate.
Asigurate de asistenta medicala reprezinta o parte a asigurarilor de sanatate ce garanteaza
persoanelor detinatoare politei de asigurari prestare de servicii medicale in caz de necesitate in
institutiiile medicale contractate.
Asigurarile de asistenta medicala nu prevad despagubiri, daca nu a beneficiat de servciii medicale .
Asigurarea de cheltuieli medicale prevede acoperirea tuturor cheltuielilor medicale suportate de
persoana asigurata in urma unor situatii de sanatate , stipulate in contractul de asigurare,
Functiile asigurarii :
1. Formarea fondului financiar special de asigurare ca garantie de plata penttu riscurile preluate de
catre companiile de asigurare.
2. Restituirea pagibelelor parvenite pe parcursul asigurarii si sustinerea materials a persoanelor
3. Preintimpinarea si minimizarea daunei ce presupune un complex vast de masuri inclusiv finantarea
masurilor de profilaxie si diminuarea efectelor negative sau a calamitstilor naturale.
Tipurile de asigurare :
In baza volumului de risc se cunosc:
A. Asigurarea in caz de deces sau viata pe terra
B. In caz de invaliditate sau incapacitate de actiune
C. Cheltuielilor medicale
Dupa nr persoanelor asigurate:
A. Individuale
B. Familiare
C. Colective
Dupa oerioada de asigurare:
A. De durata scruta pina la un an
B. De durata medie 1-5 ani
C. De durata lunga 6-15 ani
D. Pe toata viata
Dupa forma de achitare a platilor de asigurare se cunosc:

A. Asigurare cu achitare integrala a sumei

B. Cu achitare in forma de renta.
In baza formei de achitare a primei de asigurare:
A. Cu achitare a primei unica.
B. Cu achitare lunara a primei
C. Cu achitare anuals a primei
Dupa efectul legii :
A. Obligatorii
B. Facultative sau benevol
Dupa volumul de acoperire:
A. Complexe medicale sau de sanatate sau de cheltuieli medicale
B. Pe anumite grupari de stari sau maladii
Avamtajele asigurarii :
1- comfortul financiar in achitarea serviciilor asigurate, dreot garant fiind polita
2. Accesibilitatea la serviciile medicale de calitate, la metode contemorane de diagnostic, achitate de
catre companiile fe asigurari
Asigurarile obligatorii de asistenta medicala in MD:
Un sistem garantat de stat , de protectia intereslor populatiei in domeniul sanatatiii oferind cetatenilor
posibilati egale in obtinerea unei asistente medicale calitative incluse intrun program unic de servicii
medicale.
Particularitatil asigurarii obligatorii:
1. Servicii medicale similare pentru toti asiguratii
2. Stwbilirea primelor de asigurare in fs de venit si nu in fs de riscurile individuale
3. Contributiile de asigurare sunt platite de patrin si salariat
4. Statul achita contributiioe stabilite pt oersoanele social vulnerabile si dezavantajate
5. Efectuarea contlului public asupra administrarii fondurilor in care se acumuleaza mijloacele
financiare destinate pt asigurarea obligatorie.
Sursele financiare catre asigurari: intreprinderi, institutii, organele administratiei publice centrale si
locale, cetatenii, fondurile acopera cheltuielile necesare pt tratarea afectiunilor si bolilor incluse in
programul unic .
Principiile sistemului de sanatate :
1. Solidaritatea intre generatii intre persoanele sanatoase si cele bolnave
2. Echitate in acordarea serviciilor de sanatate inclusiv persoanelor si grupurilor social vulnerabile
3. Accesul universal al poppulatiei la servicii medicale
4. Preocuparea pt ingrijirke orimare de sanatate inclusiv de orevenirea bolilor tratate de medicul de
familie
5. Decentralizare economicofinanciara a SSP , cu asigurarea unui grad inalt de autonomie
prestatorului de servicii medicale
6. Garantarea calitatii ingrijirii de sanatate prin acreditatea institutiilor medicale si acordarea de licente
pt diferite activitati medicale.
Volumul de servicii medicale incluse in Asigurarii obligatorii sunt:
1- asistenta medicala primara
2 asistenta de urgenta presoitaliceasca
3. Asistenta spitaliceasca
4. Asistenta medicala speciala de ambulator.

Dirijarea sigurarilor obligatorii e efectuat de compania nationala a asigurarii medicinei ce are

urmatoarele competente:
1. Organizarea si desfasurarea asistentei medicale
2. Desfiintarea instituiilor medicale in baza contractelor incheiate intrr ele
3. Apararea intereselor persoanelor asigurate cu exercitarea controlului si volumului asistentei
medicale
4. Organizarea si finantarea actiunilor prin care se promoveaza mod santos de viata si ocrotirea
mediului ambiant,
Activitatea companiei nationale de asigurari este exercitat prin intermediul agentiilor
Compania nationala de asigurari isi exercita activitatea orin intermediul agentiilor teritoriala . Functiile
agentiilor:
Puterea contractului de asistenta medicala ce urmeaza sa fie acordata persoanei asigurate.
Eliberarea politei de asigurate
Apararea interesului persoanei asigurate
Verificarea volumului termenilor , calitatii si costului asistentei medicale acordate persoanei asigurate
Organul de coordonarea si suoraveghere a companie nationale de asigurare e consilul de
administrare format din administratia parlamentului, si kizda lu masa cum dicteaza pidarul., munca si
orotectia sociala, precum si a confederatiei nationale, a sindicatelor, liga medicilor.
Polita de asigurare este document de baza emis de CNAM ca asigurator prin care se certifica
incheierea unui contract de asigurare intro persoana fizica sau juridica si companie , asigurind dreptul
resoectiv a persoanei la asistenta medicala gratuita in cazul aparitie unei maladii sau unei afectiuni cu
imoact asupra sanatatii . Persoana asigurata beneficiaza de urmatoarele avantaje:
A. Accesul liber la unele servicii medicale ce sunt incluse ini asigurare
2. Asistenta medicala oportuna si calitativa
3. Minimizarea cheltuielilor din cont propriu pt sanatate si servicii profilcatice ce micsoreaza riscul de
imblonavire
Din buget de stat sunt asigurati stundetii de la universitate cu frecventa , elevii din invatamint sevundar
profesional, din bugetele administratiei publice locale sunt asigurati pensionarii , somerii, copii de
virsta prescolara, elevii din invatamint primar, gimnazial. Licesl si cevatatam general.