Femeile n Evul Mediu

n Evul Mediu existau reguli stricte pentru femei. Mentalitile acelei

perioade ni se par astzi de multe ori stupide ns oamenii s-au condus
dup ele sute de ani. Iat cteva dintre ele :
Era necesar consimmntul ambilor soi.
Ceremonia cstoriei era sacr, binecuvntat de un preot (dar existau i
unele excepii)
Pentru a proteja femeia mpotriva soului ei, acesta trebuia s-i asigure o
zestre, un capital, o majorare de capital a crei valoare era stabilit la o
treime sau la jumtate din bunuri conform regiunilor unde triau
La moartea soiei, zestrea revenea copiilor soului ei, chiar dac ea s-a
recstorit
Repudierea era interzis
Adulterul era grav condamnat
Divorul nu era permis dect n trei cazuri dup o anchet de moralitate
efectuat de ctre un preot i de consultarea martorilor:
Sterilitatea sau impotena
Consangvinizarea prelungit pn la gradul 7 de rudenie
Trecerea, mai trziu, la preoie a unuia din parteneri (multe femei au fost
forate s intre ntr-o mnstire, la un moment dat).
n Scoia, ceremonia cstoriei putea s se lipseasc de binecuvntarea
unui preot. Era suficient dac cei doi parteneri afirmau n faa martorilor
de a fi so i soie pentru ca mariajul s poat fi efectuat.

Femeile din clasele inferioare i burgheze se bucurau de o libertate

considerabil. Erau majore la 12 ani i libere de a-i gestiona bunurile,
de a se cstori i chiar de a vota. Multe meserii le erau accesibile.
Pentru femeia nobil, era ns diferit. n universul violent, agresiv,
esenial viril al castelelor, ea nu prea conta. Soarta sa era legat de
pmnt, singura garanie a puterii. Astfel, era o adevrat moned de
schimb pentru domnii care doreau s-i creasc bunurile i s-i asigure
urmai.
Fetele erau adesea promise de la naterea lor unor brbai, de obicei, mai
n vrst dect ele. Cu toate acestea, rolul lor nu era neglijabil. n timpul
n care soii lor erau plecai la rzboaie aproape interminabile sau la
vntoare, ele se ocupau cu administrarea bunurilor lor.
Niciodat nu se cstoreau n luna mai. n timpul srbtorilor din mai,
bieii i fetele se adunau pentru a cnta pe pajiti.
Pentru a celebra venirea primverii, oamenii se curtau liber. Tinerii i
alegeau regina, o femeie cstorit care i alegea un alt partener dect
soul ei gelos.
n castele legturile de rudenie erau consolidate. Femeia domnea ca
stpn peste o lume micu de cavaleri i de scutieri, celibatari. Le
plcea s se distreze i srbtorile erau numeroase: cstorii turniruri etc.