Despre tratamentul cu intepaturi de albina vie

Draga redactie,
Tin in primul rand sa va spun ca urmaresc cu mult interes seria dvs. de articole pe teme
de medicina alternativa si ca e remarcabil felul in care ati reusit intotdeauna sa
mentineti un ton de rigoare stiintifica si o foarte buna calitate a informatiei si surselor.
Din acest punct de vedere, revista dvs. realizeaza un contrast binevenit fata de alte
publicatii.
Articolului despre apiterapie din numarul 380 al "Formulei AS", ar merita in consecinta
sa i se aduca o completare care sa-l plaseze mai in frunte in seria articolelor dvs.
memorabile si aceasta, pentru ca intepaturile de venin de albine mai au si alte valente
terapeutice, insuficient cercetate si studiate la noi.
In septembrie 1993, aflandu-ma la studii in Beijing - China, am avut sansa de a putea
asista, prin interventia unei cunostinte, la lucrarile Congresului Apimondiei, care se
desfasurau acolo. Medic fiind, am mers la sectia de apiterapie si astfel am intalnit un
numar de membri ai Asociatiei Americane de Apiterapie, cu care, in cele cateva zile cat
a durat congresul, am avut multe discutii si am schimbat informatii, documentatie, etc.
Si astfel am aflat ca, in ultimii sase ani, activitatea lor principala a constat in strangerea
de date cu privire la efectul intepaturilor de albina vie in cazul bolnavilor de scleroza
multipla (scleroza in placi), cu scopul de a obtine aprobarea din partea FDA (Food and
Drug Administration) pentru utilizarea veninului de albine, sub aceasta forma.
La acea data (septembrie 1993), asociatia avea in evidenta circa 800 de bolnavi de
scleroza multipla, in variate faze de evolutie, dintre care cei mai vechi erau in tratament
neintrerupt de sase ani. La acesti bolnavi s-au inregistrat ameliorari importante,
mergand in 95% din cazuri pana la remisiune completa, ameliorari care se mentin atata
vreme cat se continua tratamentul (deci, in cazurile mai vechi de sase ani).
De retinut doua lucruri: in primul rand, datele au fost culese pentru a fi supuse FDA,
ceea ce inseamna ca toate cazurile au fost examinate medical, cu maxima rigurozitate,
inainte si dupa tratament, iar ameliorarile au fost confirmate de medic; si, in al doilea
rand, tratamentul s-a facut cu intepaturi de albina vie si nu cu preparate injectabile de
venin liofilizat. Cu tot rostul lor terpeutic, aceste preparate - desi mai comod de folosit
si, in unele cazuri, mai putin iritante si dureroase pentru bolnav - nu contin toate
componentele veninului nativ; o parte se evapora sau se degradeaza in cursul
procesului de recoltare si de conditionare. De aceea, Asociatia Americana de Apiterapie
folosea intepaturile de albina vie dupa testarea prealabila a sensibilitatii la venin a
bolnavului (in conditii de cabinet medical echipat corespunzator, pentru evitarea
reactiilor alergice la venin, care pot fi fatale). Dozele folosite erau mari: 15-20
intepaturi de albina la fiecare sedinta, cu trei sedinte pe saptamana - tratament de
continuat toata viata. Evident, aceasta este doza de intretinere; bolnavul incepe
progresiv, crescand doza cu cate o albina la fiecare sedinta. Acele se lasa la locul
intepaturii cinci minute pentru ca intreaga cantitate de venin sa fie injectata bolnavului.
De multe ori, in discutiile cu colegii sau cu pacienti suferind de scleroza multipla, am
mentionat tratamentul cu intepaturi de albina vie si rezultatele cu totul deosebite care
se obtin prin aceasta metoda. Am fost foarte surprinsa sa constat ca nimeni - nici dintre
medici, nici dintre pacienti - nu a fost interesat nici sa-l incerce, nici macar sa studieze

mai in profunzime valoarea terapeutica a veninului de albine.

Sigur ca medicii de la Asociatia Americana de Apiterapie nu investigau utilizarea lui
doar in cazul sclerozei multiple. Am citit relatari ale unor cazuri de poliartrita
reumatoida, de sindroame dureroase in cadrul unor sechele postcombustionale si chiar
de boala Lyme (boala infectioasa), rezolvate cu intepaturi de albina vie. Dar, avand in
vedere numarul de bolnavi de scleroza multipla, gravitatea bolii, caracterul ei
invalidant, ca si lipsa unui tratament etiologic in cadrul medicinii alopate, gasesc ca
aceasta este de departe cea mai interesanta utilizare medicala a veninului de albine si
cea care ar merita cel mai mult sa fie investigata. Poate ca un articol pe aceasta tema in
revista dvs. ar impulsiona lucrurile in aceasta directie.
Cu multa stima,
Dr. ALICE ALEXANDRU - Str. Tomis nr. 4, bl. B5, ap. 14, sector 3, Bucuresti

</html