Tipologie

Meningita viral

ntre 80% si 92% din persoanele care fac meningit viral n fiecare an
sunt infectate cu virusuri care triesc n mod normal n intestin. Aceste
enterovirusuri (cum ar fi virusul Coxsackie i echovirusul) fac parte din
flora intestinal fr s produc vreo boal. Totui, ele pot provoca
meningit atunci cnd sunt transmise de la o persoan la alta prin
intermediul alimentelor, apei sau obiectelor contaminate. Meningita
provocat de enterovirusuri apare cel mai frecvent la copii mici i la
sugari.
Simptome
Cele mai frecvente simptome ale tuturor formelor de meningit includ:
febr;
durere de cap sever i persistent;
gtul este nepenit i dureros, cel mai bine evideniindu-se la ncercarea de a
atinge pieptul cu brbia;
vrsturi;
confuzie i un nivel sczut de contien/luciditate;
convulsii.
Alte simptome ale meningitei sunt:
oboseala/lenevire, slbiciune i dureri musculare i senzaii ciudate (cum ar
fi furnicturi) sau slbiciune n ntregul corp;
sensibilitatea ochilor i dureri ale ochilor la lumin puternic;
erupie cutanat;
1

 momente de ameeal.
.......
L De obicei, simptomele meningitei bacteriene debuteaz brusc, iar cele ale
meningitei virale pot debuta brusc sau treptat, n curs de cteva zile. a unii
oameni pot aprea simptome neobinuite de meningit.

Diagnostic
Medicii pun diagnosticul de meningit pe baza istoricului medical, a
examenului fizic i a unuia sau mai multor teste. n timpul efecturii
istoricului medical, pacientul este ntrebat dac a fost expus la
microorganisme care pot produce meningita, sau dac a venit n contact cu o
persoan infectat cu un microorganism de acest tip. Se face de asemenea un
examen fizic n scopul cutrii semnelor de infecie, cum ar fi "nepenirea"
gtului i n poziia culcat, incapacitatea de a putea atinge pieptul cu brbia
fr a ridica picioarele. Dac se suspecteaz meningita, medicul poate face
testele imediat, naintea sau la nceputul internrii n spital.

Investigaii

Puncia lombar
Puncia lombar este cel mai important test de laborator pentru diagnosticul
de meningit. Ea se face aproape ntotdeauna n cazul suspiciunii de
meningit. Este prelevat o mostr de lichid cefalorahidian (LCR) care este
testat n scopul cutrii i identificrii unuia din microorganismele ce pot
provoca meningita. Se face o cultur din lichid cu acest scop. Adesea este
nevoie de cteva zile pn la cteva sptmni pn la obinerea rezultatelor
acestei culturi din LCR.
Totui se pot face i alte teste din lichidul cefalorahidian pentru identificarea
micro-organismului care a cauzat infecia.
hemocultur (cultura efectuat din snge), pentru identificarea infeciei
tomografie computerizat (CT) sau rezonana magnetic nuclear (RMN) la
nivelul capului, pentru gsirea tumefierii esuturilor cerebrale sau a
complicaiilor, cum ar fi leziunile cerebrale
testele urinare, pentru identificarea unei infecii urinare
radiografie toracic, n cutarea unei infecii pulmonare
2

 precum i o biopsie de la nivelul erupiei cutanate.

Mod de transmitere
Microorganismele care cauzeaz meningita pot fi transmise de la o persoana
la alta sau transmise de la roztoare sau insecte la oameni.
-prin intermediul materiilor fecale
-prin tuse sau stranut
-prin sarut

Evoluie
Evoluia meningitei depinde de vrsta pacientului, de starea general de
sntate i de microorganismul care a cauzat infecia. Afeciunea poate varia
de la uoar la sever. Meningita viral este mai frecvent spre sfritul verii
i la nceputul toamnei.
Factorii care pot crete riscul de meningit sunt:
genetici - Unele persoane pot moteni tendina de a face meningit daca vin
n contact cu aceste microorganisme care o provoac;
sexul - Brbaii fac meningita mai frecvent dect femeile;
vrsta - n general, sugarii, copiii mici, adulii tineri i vrstnicii au cel mai
mare risc de a face meningit;
condiii de trai aglomerate - persoanele din tabere, coli i cmine/internate
au o probabilitate mai mare de a face meningit provocat de
microorganisme care se rspndesc cu uurin de la o persoan la alta.
Majoritatea cazurilor de meningit sunt cauzate de virusuri (determinnd
meningita viral). Cele mai multe persoane cu meningit viral de obicei
ncep s se simt mai bine dup 3 zile de boal i se fac bine n aproximativ
2 sptmni.
Totui, este important s consultai un medic n cazul n care simptomele de
meningit evolueaz aa nct exist suspiciunea unei meningite bacteriene, care
este mai sever. n cazurile de meningit viral uoar poate fi nevoie doar de un
tratament la domiciliu, ce conine consumarea de lichide cu scopul prevenirii
3

deshidratrii i medicamente ce controleaz durerea i febra. Dac starea de

sntate nu se mbuntete sau dac, din contra, simptomele dumneavoastr se
nrutesc, este nevoie de efectuarea unor noi teste pentru a se cauta alte cauze de
boal.

Tratamentul ambulator (la domiciliu)

Tratamentul la domiciliu este de obicei suficient pentru majoritatea persoanelor care au menigita
virala. El cuprinde:

scaderea febrei. Uneori nu este nevoie de nici un tratament pentru febra.

Pentru reducerea febrei se pot folosi comprese cu apa rece pe frunte, dusuri
reci, si medicamente precum acetaminofen (Paracetamol, Tylenol) sau
ibuprofen
indepartarea durerii usoare. Durerea de cap este un simptom comun in
meningita. Unii oameni pot avea de asemenea si dureri musculare usoare sau
mai severe. Durerea usoara poate fi indepartata de regula cu medicamente
precum acetaminofen (Paracetamol, Tylenol) sau ibuprofen
prevenirea deshidratarii. Semnele comune ale deshidratarii cuprind
uscaciunea gurii, gura "cleioasa" si urini reduse cantitativ, cu culoare
inchisa. Se poate preveni deshidratarea prin consumarea de lichide in
cantitate mai mare decat in mod obisnuit, sub forma de apa, sucuri, ceaiuri,
si lichide de rehidratare. Copii pot sa prefere batoanele de sucuri inghetate.
Daca persoana respectiva prezinta varsaturi, trebuie sa evite mancarea sub
forma solida si sa bea apa sau alte lichide cu ingitituri mici
odihna. Repausul ajuta la insanatosire si asigura indepartarea unor simptome
precum durerea de cap. Activitatile efectuate in liniste, precum cititul de
carti, vizionarea de filme, ascultarea de muzica, care pot face sa treaca
timpul mai repede
urmarirea aparitiei de semne ale complicatiilor in timpul bolii. Cele mai
frecvente complicatii sunt febra care dureaza mai mult timp decat ar fi de
asteptat si convulsiile. Unii oameni care au complicatii in timpul bolii pot
necesita internare in spital pentru tratament.
Tratamentul la domiciliu este de asemenea necesar dupa insanatosire. Este
importanta urmarirea pentru identificarea aparitiei de semne ale complicatiilor pe
termen lung, precum pierderea auzului (surditatea).

Optiuni de medicamente
4

Medicamentele folosite pentru tratamentul meningitei depind de microorganismul

care a cauzat infectia, de extinderea infectiei, de varsta persoanei si de starea
generala de sanatate.

Reducerea riscului de meningita

Etapele pentru reducerea riscului de infecie si pentru prevenirea rspndirii
meningitei sunt:
evitarea persoanelor care au meningita;
separarea persoanelor cu meningita de ceilali din casa ;
spalarea frecventa a mainilor
evitarea insectelor si a rozatoarelor purtatoare de microorganism
Medicina generalaMeningita Meningele reprezint membrana ce mbrac creierul
si este format din trei foite situate una peste alta. Inflamatia acestei membrane se
numeste meningit si are mai multe cauze: infectii cu bacterii, virusuri, ciuperci,
tuberculoz, sifilis, leucemii sau cancere localizate la nivelul meningelui.Boala
poate fi mortala.
Meningita produs de virusuri poate aprea n epidemii si au existat n ultimii ani
si la noi n tar asemenea epidemii de meningit viral soldate chiar cu cteva
cazuri de deces. Se manifest la orice vrst cu tablou clinic dramatic. Bolnavul st
n com cteva zile, dar vindecarea poate surveni fr nici o sechel. Important
este imunitatea bolnavului, capacitatea organismului de a lupta cu virusul. Nu orice
durere de cap asociat cu sensibilitate crescut la lumina si la zgomot aprut ntr-o
viroz este neaprat meningit. n infectiile virale obisnuite pe care orice om le
face de 2-3 ori pe an poate exista un oarecare grad de inflamatie a meningelui. Se
numeste meningism si este un simptom n cadrul unei boli virale, nu o boal
propriu-zis.
Meningita acuta virala
Meningita acuta virala este o neuroinfectie, boala ce poate fi
intalnita la toate varstele, ceva mai des la copii. Se manifesta
sporadic sau epidemic.
5

CA LE DE TRANSMITERE:
Ca si in alte infectii (TBC, blenoragie s.a.), se apreciaza ca in cazul
celor virale elementul important in producerea bolii nu este atat
virulenta agentului patogen, cat mai ales slaba rezistenta a
organismului invadat, ce nu are capacitatea de a se apara. Asa se
explica imbolnavirea mai ales a batranilor si a copiilor, precum si
a celor cu infectii repetate - bolnavii cronici, obezii, diabeticii, cei
tratati cu imunosupresive, purtatorii de HIV s.a. (boala este mai
raspandita printre persoanele cu o igiena precara, fiind extinsa
mai ales in tarile subdezvoltate). Purtatorii virusului sunt tantarii
(posibil mustele si rozatoarele), cazuri mai frecvente fiind
semnalate la persoanele ce s-au scaldat in ape statatoare,
poluate.
SEMNELE DE DEBUT ALE BOLII:
Debutul bolii poate fi de cele mai multe ori brusc, semnele fiind
cele ale unei infectii generale: febra, frisoane, usturimi in gat,
faringe congestiv, jena difuza abdominala, astenie fizica si
psihica, pierderea poftei de mancare, iritabilitate nervoasa
inexplicabila, stare generala variabila.

Evolutia bolii:
o igiena riguroasa, un regim preponderent vegetarian cu legume
si fructe, precum si o viata fara exces de nici un fel (mai ales in
aceasta perioada).
Cei mai expusi la actiunea acestui virus deosebit de periculos au
fost in special copiii si batranii.
MASURI CE TREBUIESC RESPECTATE PT. A PREVENI MENINGITA
Meningita virala se transmite aerogen si digestiv. Medicii sfatuiesc populatia sa
consume apa numai din surse autorizate, legumele si fructele sa fie foarte bine
spalate inainte de consum. De asemenea, scaldatul este interzis in locurile
neautorizate, iar primariile din judet au obligatia de a instala placute prin care sa
avertizeze populatia ca scaldatul este interzis. Mainile trebuie frecvent spalate si
atunci cand apare primele simptome specifice bolii populatia trebuie sa se prezinte
6

imediat la doctor. Febra, durerile de cap, diareea, varsaturile pot fi semne ale
meningitei virale.
Meningita virala este comuna si mai grava decat meningita bacteriala. De obicei
ramane nediagnosticata, simptomene asemanandu-se cu cele de gripa. Frecventa
meningitei virale creste usor in ntimpul primaverii si veri deoarece oamenii sunt
mai expusi la agentii virali comuni in aceste anotimpuri decat in altele.
Simptomele meningitei variaza si depind de varsta copilului si de bacteria sau
virusul care provoaca infectia.
Meningita are o perioada de incubatie de 2 pana la 12 zile Unele simptome mai
comune ale meningitei includ febra, stare de letargie sau iritabilitate. Alti copii pot
avea dureri de cap, sensibilitate la lumina si gatul incordat, care deseori este
observat
de
doctor
in
timpul
examenului
medical.
Meningita poate duce la iritatii ale pielii, desi iritatiile cauzate de meningita
bacteriala arata diferit decat acelea cauzate de meningita virala.Crizele ocazionale
insotesc meningita.
Meningita poate duce la iritatii ale pielii.