Nicosia

Greacă şi Turcă

9.253 km² km²
767.314

84/km² loc./km²
În zona greacă: Euro
În zona turcă: Liră turcă
 Majoritatea uscatului este neted.Aceasta parte neteda a
uscatului este situata in interiorul insulei, purtind numele de
Mesaoria (greaca- “intre munti”).Acest lant muntos se intinde
pana in Peninsula Karpas; punctul cel mai inalt al acestui lant
muntos atinge cota de 1.019 m.
La sud se afla Muntii Troodos, care acopera majoritatea
portiunii sud-vestice a insulei. Tarmul din aceasta parte a insulei
este abrupt si stancos. Virful cel mai inalt al acestui lant muntos
este Olympus cu o altitudine de 1.953m.
 
 •Ciprul are o clima temperat-mediteraneeana, cu veri arzatoare
si uscate dar si un sezon racoros si ploios care incepe din luna
octombrie si dureaza pana in luna martie.
•Volumul mediu de precipitatii anual nu depaseste 500 mm.
Temperatura medie anuala este de 20,6 grade Celsius, in detaliu
fiind prezentata in tabelul nr.1.
 
Ciprul nu are cursuri de apa permanente; doar cateva albii
inunda campia Mesaoria pe timpul primaverii, datorita
ploilor cazute pe timpul iernii, dar pe o perioada scurta din
an. Insula mai are cateva lacuri cu apa dulce si doua lacuri cu
apa sarata. Astfel, insula are resurse de apa limitate, ceea ce a
intensificat preocuparea locuitorilor cu problema „Lipsa apei
pe pamint.
Acum, statul cipriot realizeaza un proiect national, care
include aspecte practice si teoretice privind solutionarea
acestei probleme
Cu privire la resursele de apa potabila, proiectul vizeaza
incercarea de a reduce folosirea surselor de apa, care se
alimenteaza de la ploi, un plan permanent de desalinizare,
proiectat pe asimilarea a 40,000 m³ de apa marina, deci
sarata, si convertirea acesteia in apa potabila
Padurile de pin, cedru si chiparos acopera aproximativ 1/7 din
suprafata totala a Ciprului, in principal in zonele muntoase.
Printre alti arbori indigeni putem mentiona ienuparul,
stejarul, maslinul, roscovul.

Eucaliptul a fost plantat

extensiv in scopul
forestificarii insulei, masura
impunatoare, in special, in
urma defrisarii unor fisii
enorme de padure
 Ciprul are putine animale salbatice, in schimb, insula este vizitata
de o mare varietate de pasari migratoare. Printre alte specii intalnite
pe insula putem aminti becatele, pitpalacul, sitarul.
 Majoritatea societatii cipriote este formata de doua populatii:
greaca si turca, alaturi de acestea regasindu-se o importanta
comunitate de armeni.
Populatia totala a insulei este de aproximativ 762.887 estimare
facuta in iulie 2001, din care 78% reprezinta populatia greaca 18%
reprezinta populatia turca iar restul de 4% este ocupat de alte etnii
 •Minoritatea turca este in marea majoritate de religie
musulmana.
•Celelalte mici grupari religioase includ religiile Romano-Catolica,
Crestina-Araba, Evreiasca.

Biserica Constantin si Elena

din Tochni, un sat din Cipru.
Construita prin anul 300,
singura biserica din Europa
aflata pe un pod.
Capitala Ciprului este orasul Nicosia (Lefkosia), acesta fiind si
principalul centru comercial, cultural si stiintific al tarii.
Fiind o capitala veche, care dateaza mai mult de 1000 ani, este
firesc ca interesul pentru acest oras este unul multiplu, atit
economic, cit si istoric.

Fiind colonie britanica,

Nicosia a devenit capitala
acesteia in anul 1925 iar in
1960 a devenit capitala
Ciprului independent.

Orasul a fost divizat in partea cipriota turca si greceasca, in

urma invaziei turcesti din anul 1974.
O importanta culturala deosebita prezinta muzeele din
Nicosia, printre care se numara Muzeul de Bijuterii, Muzeul
Istoriei Monedei Cipriote, Centrul Municipal de Arte, Muzeul
„Leventis”

Satul neolitic din Chirokitia, Cipru.

"Casele" din poza sunt restaurate
conform ultimelor informatii
obtinute in urma sapaturilor
arheologice (care inca continua).
 Teritoriul Ciprului este impartit in 6 districte:Famagusta
(populatie-20.516), Kyrenia, Larnaca (populatie-59.600),
Limassol(populatie-129.700), Nicosia, Paphos.
Procesul de urbanizare alcatuieste o pondere de 56 %. (conform
estimarilor din a. 1999).

Districtul Famagusta
Marea majoritate a districtului
este controlată de Republica
Turcă a Ciprului de Nord, cu
excepţia unei mici porţiuni din
partea de sud, lângă baza
britanică din Dhekelia care este
controltaă de administraţia în
exil a districtului Famangusta.
33% din forta de munca este angajata in industrie,
principalele activitati fiind mineritul si productia de fabricare
pentru consumul local. Multe din industriile traditionale
utilizeaza produse agricole. Industriile mai noi produc
ciment, incaltaminte, imbracaminte, mobila si produse
farmaceutice. Turismul este important, Ciprul avand peste un
milion de vizitatori in fiecare an.
Aproape 40% din suprafata Ciprului este folosita pentru
agricultura, 10% pentru pasunat. Peste 20% din forta de
munca este inca angajata in agricultura, dar acest procentaj
este in continua scadere. Multe parcele mici au fost unite in
ferme mari, ceea ce usureaza folosirea metodelor de irigare si
a aparaturii. 20% din suprafata terenului este irigat, in special
in Campia Mesaoria. Sunt importante graul, orzul, cartofii si
legumele, iar maslinele sunt raspandite chiar si in unele zone
mai putin fertile. Pentru export se cultiva citrice si struguri.
Multi versanti au fost terasati.
Numele insulei vine de la cuprium, numele roman al
cuprului, acest mineral fiind inca exploatat. Al doilea mineral
ca importanta este azbestul. Mai exista zacaminte de gips,
sare si marmura.

Nu exista cai ferate in Cipru, si numai jumatate din cei 8966

km de sosea este pavata. Compania aeriana din Cipru asigura
zboruri prin aeroporturile din Nicosia si Paphos, si exista o
linie aeriana cipriota turca. Principalul port este Famagusta.
ruinele oraşului antic Salamina

teatrul din Salamina

 Moscheea Lala

Bisericile din muntele Olympus

Potrivit legendei, s-a născut în Cipru Deşi zeiţă a frumuseţii,
Afrodita este căsătorită cu zeul şchiop, hidosul Hefaistos, care
era şi fierarul zeilor. În privinţa naşterii ei există două variante:
prima ar fi că este fiica lui Zeus şi a Dionei, cealaltă spune că s-a
născut din spuma mării