Laonic Chalcondil

LAONIC CbALCOCONbIL
expuNew ISTORICeCRGSTG-RCA pLITe-RII TURCGSTI

CAbeRGA ilYipARATIGI (31ZANTING
VASIL& ()Rect.'
www.dacoromanica.ro
LAONIC ChALCOCONDIL
expuNGRI ISTORICe
www.dacoromanica.ro
SCRIPTORES BYZANTINI
Ii
LAON IC CMLCOCONbIL
expaNeRi ISTORICC
in rominete de
VASILE GRECU
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

1958
www.dacoromanica.ro
CRGST&RC-A pLIT&RI I TURCGSTI

cAbeRGA IlY1PARATIG-1 bIZANTINe
SI. ALM ISTORII
Desprze feLURITG TARI SI popoARC
www.dacoromanica.ro
PREFA7'A
Traducerea aceasta a lost fdcutd, dupd textul din ultima editie : Laonici
Chaleocandylae Historiarum demonstrationes ad fidem codicum recensuit, emendavit annotationibusque criticis instruxit EUGENIUS DARK()
tom. I, Budapesta, 1922 f i tom. II, partea intiia, 1923 si partea a doua
1927. Pe marginea paginilor am indicat .,si paginile din editia lui Im. Bekker
din Bonn, 1843, pentru c6 astfel locurile la care sint fdcute eventuale trimiteri pot fi aflate usor in mice altd editie.
Mcirturisesc c4 traducerea n-a fost vsoard. Imitind pe Erodot i Tucidide, scrisul lui Laonic Chalcocondil este uneori greu de pdtruns. Bekker
s-a OM de aceea indemnat sci spund cd nici chiar Laonic insusi pare
deseori sd nu fi ftiut ce vrea s4 spund" (ed. Bonn, Prefata, p. V). Noi credem
ed a stiut ce-a vrut s spund, dar nu ne-o spune in limba claret fi simpla a
unui Ducas salt Spltrantzes. De aceea, fi in traducere dacd se vor intilni
eiteodatd pasaje ce s-ar pcirea intunecoase, sci se Vie Ca asa sint si in textul
original. In chip ltimuritor, intervin notele i indicele. De altfel, ne-am ostenit
eit mai mult ca 54 traducem fi sci nu interpretdm, asa incit traducerea ce-o
(him sa-i inlocuiascd, unui necunoscator al limbii grecesti, pe cit se poate,
textul original grecesc. Laonic, de exemplu, intrebuinteazd pentru orice domnitor curintul Poca:Ack, care in limba greacci indeosebi in epoca bizantina
inseamnd impdrat". In lucrarea de istorie a mi Laonic, fi impdratul

bizantin .si sultanul otontan, fi regele ungar i craiul sirb, fi multi altii sint
tot pcuTaek imparati" ; am tradus i noi mereu cu impdrat" si nu, odatet
7)impdrat", altd data, rege", crai", tar" s.a.m.d., cdci atunci n-am
traduce, ci am interpreta i explica. Unde a fost neapdratd nevoie de asa
ceva, am pus o mica notd la subsol. i indicele de nume de la sfirsit poate
in privinta aceasta folosi in oarecare indsurd, i ca un mic comentar, mai
ales pentru identificarea etnicd si geograficd a denumirilor antice, intrebuintate in locul celor contemporane.
www.dacoromanica.ro
VIII
Titlurile de pe margine firefte cd nu se afld 'in textul original, ci au

lost puse de traducdtor pentru o mai bund evidentiere fi mai lesnicioasd
urmdrire a cuprinsului lucrdrii de istorie a lui Laonic. Am crezut cd e mai
bine Si mai folositor eqa, decit sd fie puse ca un tel de introducere inaintea
fiecdrei cdrti, precum se obisnuieste la traducerile din autorii antici.
Pentru intelegerea Si ldmurirea prosopografiei turcefti, bogate si uneori
incurcate din cauza obiceiului pdstrat de la turci de a desemna, nu odatd,

diferiti stdpinitori turci mereu cu numele primului intemeietor al
dinastiei respective, ve-au fost de mare ajutor .AKDES NIMET. Die tiirkische
Prosopographie bei Laonikos Chalkokandyles. Dissertation, Hamburg,

1933 Isi GYULA MORAVCSIC. Byzantinoturcica II. Sprachreste der Turk-
vlker in den byzantinischen Quellen, Budapest, 1943.

La traducere mi-au lost de oarecare lobos cele citeva pasaje traduse
de F. GRABLER sub tittal Europa irn XV. Jahrhundert von Byzantinern gesehen, 'in colectia editatd de E. VON IVANKA, Byzantinische
Geschichtsschreiber, vol. II. 1954.
www.dacoromanica.ro
INTRO_DUCERE
www.dacoromanica.ro
Despre autorul a chrui lucrare de istorie o traducem aici pentru

intiia oara in romineste avem foarte putine stiri. Ping si numele Atz6voto
XotAxoxovNkrig
Laonicos Chalcocondyles ii este mult discutat.
Chiriac Pizzicolli, negutator italian din Ancona, mare &gator si

arheolog amator, colectionar de antichitati clasice, descriind cele vazute
de el la 30 iulie 1447 in Mistra, capitala de linga antica Sparta a despotilor Paleologi din Peloponez, scrie intre altele : La curtea domneasca
1-am vazut alergind spre mine pe voiosul Nicolaos Chalcocandyles din
Atena, feciorul iubitului i invatatului meu prieteu Gheorghe, intru nimic
mai prejos de tatM su i stapinind in chip deosebit limba i literatura
latina. i cling'''. Nu poate fi deci indoiala ca AccOvtxog Laonicos nu este
decit o metateza savanta, clasic anticizanta a crestinescului Not6Accog
Nicolaos in Laonicos". Dealtminteri, din numeroasele manuscrise ce
ne pastreaza lucrarea de istorie a lui Laonic, unele ne-o si transmit sub
numele Nicolai, nu Laonic. Si un umanist italian Antonius Sabellicus,
care a murit la 42 de ani dupa anul in care Laonic inceteaza cu povestirea
1 Remigio Sabbadini, Ciriaco d'Ancona e la sna descrizione del Peloponeso,
publicat In volumul festiv pentru silrbiitorirea celui de al treilea centenar al bibliotecii Ambrosiana
din Milano, intitulat In cinstea directorului bibliotecii Miscellanea Ceriani, Milano, editura
lloepli, 1910, p. 203 204, citat dupil A. rp. Kal..trroUpoyAou ol Xcaxoxov8aat, (D. C r.
Cam purogl u, Cholcocondilii, Atena, 1926, p. 123). Primul care a semnalat aceastd
*tire iniemnatil pentru biografia istoricului nostru a lost directornl scoalei engleze din Atena,
William Miller, The last Athenian historian : Laonikos Chalkokondyle6 In Journal
of hellenic studies", 42 (1922), p. 36-49. La 2 augut 1447, Laonic 11 conduce pe Chiriac la
vizitarea monumentelor din Sparta antic din apropierea Mistrei vezi F r. P a 11, Ciriaco
d'Ancona e la crociata contro i Tarchi, in Acad. Roumaine, Bulletin de la Section hist.",
20 (1938), p. 52.
www.dacoromanica.ro
LAONIC CEIALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE
istoriei sale, il numeste auctor gravissimus Nicolaos Chalcocondylesl. Dupa

istoricii antici Erodot i Tucidide, pe care si i-a ales de model si care li
incep istoriile cu cuvintele Erodot din Alicarnas" i Tucidide din Atena",
tot ma, si autorul nostru 1.0 Incepe lucrarea de istorie cu cuvintele Laonic
din Atena" ; i e prea probabil c acest fapt 1-a facut s dea numelui
su crestinesc Nicolai o infatisare antica de Laonic".

Cit despre numele Chalcocondil, acesta ne este trausmis in numeroase variante 2, care se reduc la doul principale : Xoaxoxovaknq
cocondil,
Cel cu condeiul de aramd"
i Xcaxoxxv,315x7);
ChalChalco-
candil, Cel cu candela de arama" 3, nume la care s-a oprit ultimul sau
editor E. Dark, parindu-i-se atestat mai bine4. Dar Chalcocondilii, familie
veche din Atena, si-au avut acolo biserica familiei lor ; aceasta a existat
pina pe la 1842 ; i chid ruinele ei au fost Indepartate, spre a se degaja cinci
coloane antice, inadite In zidaria bisericii, coloane ridicate de Imparatul
Adrian (117-138), au fost descoperite inscriptii cu numele Chalcocondil 6,
nume pe care-1 pastram i noi in traducerea noastra, fiind si mai
obisnuit.
Anul nasterii lui Laonic nu-I stim ; spre a-1 afla cu oarecare aproxi-
matie, cercetatorii s-au oprit asupra locului din istoria sa uncle arata
latinderea micsorata a statului bizantin, and Laonic a venit pe lume 6.
Din faptul c Intre orasele de sub stapinirea bizantina, nu este amintit
Salonicul, care In 1430 a fost cucerit de Murad II, raminind sub stapinire
turceasca pina In 1912, s-a conchis c anul nasterii lui Laonic trebuie
at cada dupa, 1430. Dar, dupa cele ce ni le istoriseste Laonic, Salonicul
ar mai fi fost stapinit de turci si de pe la 1387 pina, la 1407, cind sultanul
I Vezi ed. Dark 6, Introducere, p. IX X, precum si recenzia asupra acestei ediii, facuta
de I. Moravcsik, In Byzantinische-Neugriechische Jahrbilcher", 8 (1931), P. 363-364.
a Campuroglu (op. cit., p. 20-25) citeaza nu mai putin de douazeci i trei.
3 Asupra acestor etimologii cf. si Giuseppe C a mm ell i, Calcocondiliana, correzioni alla biografia di Demetrio Calcondila dalla sua nascita (1423) alla sua nomina nello studio
di P adova (1463), In Miscellanea Giovanni Mercati", vol. IH, Roma, 1946, p. 252, n. 1. Dimitrie era var drept dupa tata al lui Laonic i pe un tablou al sail contemporan apare cu numele
mai prescurtat Xcaxov315X7K
Chalcondil, nume care se poate citi I pe epitaful sdu din biserica
Santa Maria della passione din Milano ;vezi Campuroglu, op. cit., p. 66 si 175. K. Kru mb a c h er
Geschichte der byzantinisclzen Litteratur, ed. a II-a, Munchen, 1897, p. 302, crede ca i istoricul
nostril s-a chemat asa i ca pe cale savanta i-a schimbat numele intr-o forma mai lunga. Vezi
si ibid., p. 305, punct 4.
4 Obiect.iuni Insa a ridicat E. Gerland In recenzia ce a facut-o ediiei lui Dark6, In Byz.-
Neugr. Jahrb.", 5(1926-1927), P. 431.
6 Campuroglu, op. cit., p. 17-18.

6 Vezi mai jos, p. 27, 30-28, 5.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Musulman il d inapoi imparatului Manuel II Paleolog 1, aa c s-ar putea

conchide cit anul cautat ar putea fi i inainte de 1407. Apoi tot Laonic
ne mai spune cit Salonicul fusese vindut venetienilor, pe la 1423 2, 0 de
la aceia apoi Murad II 1-a cucerit in 1430 3. Anul naterii lui Laonic, pus
putin inainte de 1423, s-ar potrivi bine i cu tirea lui Chiriac din Ancona,
ca in iulie 1447 Laonic era, ce-i drept, june, insa foarte invatat, stapinind
in chip deosebit nu numai limba i literatura greaca, ci i pe cea latin.
Gheorghe Chalcocondil, tatal lui Laonic, a fost cetatean cu mare
vaza in Atena i inrudit de aproape cu sotia4 domnitorului Aticei i al Beotiei, Antonio Acciaiuoli. Cind acesta a murit in 1435, vaduva lui a cautat
sa obtina de la sultanul Murad II sprijinul cuvenit, ca sit ramina mai

departe in domnie, ea i cu un frunta al oraplui, inrudit cu dinsa, tatal
men", scrie Laonic 5. Pe solul trimis de dinsa la Murad, Laonic 11 numete
numai Chalcocondil, fart vreo determinare mai de aproape i, pe cit se pare,
a fost insui tatal situ. Planul vaduvei n-a izbutit, ea fiind, in cursul tratativelor cu sultanul, rtsturnatt din domnie, iar familia noastra", spune
Laonic, surghiunita. Izgonit din Atena, Gheorghe Chalcocondil se refugiaza In Peloponez, ajungind la curtea despotilor Paleologi, in slujba
carora trebuie sit fi intrat. Cind despotul Constantin Paleolog, imparatul
de mai tirziu Constantin XII, incearca sit ajunga la o intelegere cu sultanul
Murad. II, trimite sol la el tot pe un Chalcocondil, pe care Laonic, de asta
data, il numete eu precizarea cu care se numete pe sine la inceputul
istoriei, anume v 8' 6 7rpicr3u; Xoaxxov815X)N 'A 07)vociog i solul era Chalco-
condil din Atena", aa ca n-ar fi exclus ca, aceasta solie sh o fi intreprins

insui. Laonic. Cererile despotului fiind man, sultanul minios 1-a aruncat
pe sol In inchisoare la Seres 6.
1 Vezi mai jos, p. 115, 25; clupS moartea lui Baiazid Fulgerul, intimplatS in primrivara aim-
lui 1403, Laonic ne spune ca a domnit mai intii patru ani feciorul stlu lisus (p. 113, 21), asa eS
fratele-sSu Musulman i-ar fi urmat prin 1407, cind a dat inapoi bizantinilor Salonicul.
2 Vezi p. 132, 1 ; de fapt cedat in vara anului 1423 ; vz. G. Ostr og or sk y, Geschichte des byzantinischen Staates, Miinchen, 19522, p. 444.
3 Vezi mai jos, p. 146-147.

4 Ac3asta era d origirt3 greadi, Maria Melissinos ; wziByzantinische Zeitschrifl",
27 (1927),p. 281 si G. Cammelli, op. cit., p. 253.
5 Vezi mai jos, p. 190, 28.
6 Vezi mai jos, p. 202, 26. Dacil solul trimis la Murad II si Qe vkluva domnului Antonio
Acciaiuoli din Atena si de despotul Constantin Paleolog din Mistra, a fost tatSi Gheorghe, sau fiul
Laonic, pArerile sin t impartite. K. Krum b ache r, op. cit., p. 302, crede CS in amincloua
cazurile a fast Laonic. W. Miller, in studiul citat, si E. Dark 6, Zum Leben des Laonikos Chat-
kokondyles, in Byzantinische Zeitschrift", 24 (1924), p. 31 (cf. si Byz. Zeitschrift", 27 (1927)

p. 280), sint de pArerea d't in amindoud cazurile a fost tatAl Gheorghe. Spre aceeasi prirere InclinS
si K. Gut erb 0 c k, Laonikos Chalkokondyles,In Zeitschriftfr VOlkerecht und Bundesstaat,,-
www.dacoromanica.ro
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE
In anul 1456, domnia familiei Acciaiuoli, dusmana familiei Chaleocondililor, inceteaza in Atena i orasul ajunge sub stapinirea turceasca,
iar in 1460 Mahomed II pune capat i ultimei ramasite din imperiul bizantin, despotatului de la Mistra in Peloponez. Ce-a facut Laonic atunci,
nu avem nici o stire precisa. Intorsu-s-a inapoi la Atena, supimindu-se
noilor stapinitori, sau a luat toiagul pribegiei nesfirsite ea atitia din compatriot-ill si i precum a facut-o i vrul sau prirnar Dimitrie Chaleondil
care s-a refugiat in Italia 1, nu putem sti sigur. IJitirnul sau editor E.
Dark() a crezut la urma ca ar putea dovedi c i Laonic a pribegit mai
intii in insula Corfu si apoi Creta, unde s-a stabilit In orasul Canea (Kydonia in antichitate), facindu-se preot 2 Argumentarea lui Dark in seopul
acesta nu pare convingatoare 3. Mai probabil rmine e Laonic s-a intors
si a trait mai departe in Atena, unde si-a scris i luerarea sa de istorie4.
recht", 4 (1910),p. 81 si Campuroglu, op. cit., p.135.Iar G. Miskolczi, Adatok Laonikos Chalkokondyles eletrajzcilion Date la biografia lui Laonic Chalcocondil, in TOrtneti
Szemle", 2 (1913), p. 198-214 (dupd Byz. Zeit.", 22 (1913), P. 543), crede cii si alt Chalcocondil
ar fi putut fi trimis. Acesti cercettitori pun data nasterii lui Laonic pe la 1430. Dar prima solie
a avut loc cu prilejul mortii lui Antonio Acciaiuoli din 1435, iar cea de a doua s-a intimplat din
cauza expeclitiei lui Murad If in contra despotului Constantin Paleolog si a cuceririi Istmului
Corint din iarna anului 1446 (vezi G. Ost r og or sk y, op. cit., p. 450). Dacd Laonic s-a ndscut
pe la 1430, evident cti nu putea lua asupra-si o misiune ca aceasta. Pe de alai parte frisk W.
Miller observa cu drept cuvint cti se pare ca Laonic a fost martor la navala lui Murad II asupra
Intr-adevdr, tabdra turceasca o descrie ca unul care a vlizut-o cu ochii lui proprii, spunindu-ne cil pared a fost cea mai frumoasti din toate taberele cite le-am vdzut eu" (vezi mai jos,
p. 203,22). De. aceea W. Miller banuieste ca tindrul Laonic poate 1-a insotit in cea de a doua solie
pe tatill salt. Mie unuia tnsii itini vine a crede ca solul trimis a fost insusi Laonic si cd anul nasterii
lui trebuie pus citiva ani inainte de 1423. Foarte putin probabild este stirea data de Teodor Span-
duninos, refugiat, dupa cucerirea Constantinopolei din 1453, in /talia i autorul unei scrieri
despre imperiul otoman, ca Laonic ar fi fost secretar al lui Murad II si cd a fost fatti la lupta de
la Varna (C am p ur oglu, op. cit., p. 114-115 si 134).

IL K. S a t Ii a s, Necie)alvt.xil 4:11aoXoT1cc Literatura neogreacii, Atena, 1868, p. 51 ;
F. Gr eg or oviu s, Geschichte der Stadt Athen im Mittelatter, Stuttgart, 1889, vol. III,
p. 320, i K. Gilt erboc k, op. cit., fara nici o documentare, toti sint de parere ca i Laonic
a pribegit in Italia.
2 tn studiul citat din Byz. Zeit". 24 (1924), p. 35, Dark 6 a crezut mai lath cd Laonic s-a
intors la Atena ; apoi !Lisa In baza unor scrisori ale lui Mihail Apostolios (Nezi K. Kr u mb ac h e r, op. cit., p. 603), a crezut ca poate sustine pribegirea lui Laonic in Greta ; vezi Neue Beitrage zur Biographie des Laonikos Chalkokandyles, in Byz. Zeitschr.", 27 (1927), p. 276-285.
3 Vezi si N. A. B e e s, in Byzant.-Neugr. Jahrbficher", 7 (1930), p. 237.
Vezi W. Miller, op. cit.,Campuroglu, op. cit., p. 103-104 si G.Cammelop. cit., p. 254. Urmasi de ai Chalcocondililor par sa triiasca i azi ; vezi tabla genealogica
din Campur ogl u, op. cit., la care ar fi de adaugat i un Andrei Chalcocondil, mare negustor
din Constantinopole, furnizor al sultanului Soliman Magnificul i fticind contrabanda de marfuri
din Polonia pentru Moldova lui Petru Rares prin anii 1531 si 1532, in timpul unui rizboi vamal
1 i,
www.dacoromanica.ro
OTRODITCERE
Dovada este si faptul c Laonic se arata a fi un bun cunoscator al imprejurkilor turcesti si reda in chip corect termenii tehnici militari i admi-
nistrativi turceti 1 In aprecierile sale asupra turcilor nu este aspru si

inversunat ca istoricii bizantini, contemporanii sai, Ducas si Gheorghe
Sphrantzes (Phrantzes), ci dimpotriva oarecum binevoitor. Profetul Mohamed e la Laonic un datator de lege. Stie mune despre administratia
i veniturile imparatiei otomane ; descrie cu atitea amanunte serbarile
turcesti din 1457 de la Adrianopole 2 Fiind preot departe, in Creta,
sub stapinire crestina venetiana, in dusmanie cu turcii, greu ar fi putut
scrie asa si sa-si adune toate aceste sari si amanunte, mult mai uor
1110,, traind in Atena sub stapinire turceasca.
Anul mortii lui Laonic, ca si acela al nasterii sale, nu se stie. Lucrarea sa de istorie se incheie cu anul 1464 ; de aceea s-a crezut s fi murit
pe la 1464 sau 1465 3. Dimitrie Chalcondil, var primar al lui Laonic, a

editat la Florenta in 1488 pentru prima oara Iliada lui Homer, iar un
If Laonic prim preot" din Canea in Creta apare pe pagina de titlu ca editor
al celei dintii editii din poema comica Batrachomyomachia Lupta broastelor cu soarecii, o parodie a Iliadei, aparuta la Venetia in 1486. E. Dark 4
ar voi ca si acesta sa fie tot istoricul nostru, cu toate c editorul Batrachomyomachiei se arata a fi cretan, nu atenian. Daca aceasta identificare
ar fi nimerita, timpul savirsirii din viata a lui Laonic ar fi cel mai devreme
pe la 1486. Tot pentru aflarea anului mortii lui, a-a adus locul in care
Laonic spune c, domnia din Ungaria, trecind asupra feciorului mai tinar
al lui Iancu de Hunedoara, acesta s-a luptat in contra imparatului romanilor Albert si a savirsit mari ispravi si si-a supus i Praga si pe boemi 5.
E drept c, Laonic le spune acestea In legatura en inceputul domniei lui Matei
Corvin si ca Albert murise din 1463 ; dar Laonic are obiceiul de a aminti,
anticipind, i faptele intimplate mult mai arziu. Si Dark crede ca' Laonic
s-ar fi gindit aid la biruintele lui Matei Corvin de prin anii 1484-1487,
cind a cucerit teritorii de la imparatul roman de apus Frederic ; i deci

ar n apucat Inca anul 1487 6 Dar toate acestea nu-s decit ipoteze. In
dintre Polonia si Moldova. Vezi I. Nisto r, Die austoartigen Handeisbeziehungen der Moldau
Mi 14., 15. und 16. Jahrhundert nach Quellen dargestellt, Gotha, 1911, p. 54-58 ; N. 1 o r g a,
Relatiile cu Lembergul, p. 33-34 ; Studit de istorie, in Literatura si Arta Romind", 1899/1900,
p. 140 ; H u r in uzak i, Documente, I, supl. II, p. 47, nr. 15.
1 Akd es Nimet, op. cit., p. 17-18.

2 Vezi mai jos, p. 250-251 i 252-254.
3 K. Gilt erb ock, op. cit., p. 81.

In Byzant. Zeitschr.", 24 (1924), p. 35.
6 Byzantinische Zeitschrift", 24 (1924), p. 35.
www.dacoromanica.ro
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE
lucrarea sa de istorie, Laonic Ii arata pe venetieni stapinind Inca insula

Eubea 1 ; dar in 1470 insula a fost cucerita de turci, aa c s-ar putea spune
ca,
n-a apucat nici anul 1470, dar mai degraba numai atit, c Mainte
de acest an trebuie sa-i fi Incheiat de scris lucrarea sa de istorie.
Laonic Chalcocondil ne apare In lucrarea sa de istorie ca un om

foarte invatat i. cu multe i. variate cunotinte. In ce Imprejurgri i. le
va fi dobindit, nu tim 2 De tInar acuma stapInea, ne spune Chiriac din
Ancona, In chip deosebit nu numai limba i literatura antica elina, ci i
cea latina. El ne descrie diferite tri i popoare i orae, mai apropiate,
dar i departate de tot, cu obiceiurile i. moravurile lor, cu tiri despre
aezarea, Intinderea lor, precum i din istoria lor mai veche sau mai noua.
SI fi fgeut, spre a-i aduna aceste tiri i cunotinte, maH i multe calatorii, ca i modelul sau antic Erodot, e putin probabil. Poate va fi fost
In Venetia, pentru c descrierea ce o face acestui ora 3 ne lasa oarecum
impresia c e facuta mai degraba din vazute decit din auzite.
De la Laonic Chalcocondil ni s-a pastrat In destul de multe manuscrise o scriere istorica de vadit mare pret. E. Dark, ultimul ei editor,.
ne Inir nu mai putine de 26 ; numarul acesta considerabil e o dovada
de pretuirea i raspIndirea de care s-a bucurat aceasta scriere istorica.
In 12 manuscrise 4 scrierea ne este transmisg cu urmatorul titlu general :
Ntx0dtou, 5 XcOatoxctval'Aou 6 toToptx6v, 6,9-Ev -re
pEctv.ro of. ctiA'EvIVI. TEM, 'ray-
xwv xoct rcpcgetc reyrc7.)v xca civapacyctiVwxrcc gcoq -c(7.w dtvapccyctft,trcov Toi3 izeriXov
9,a lui Nicolai 5 Chalcocandil6 scriere istorica, de

unde Ii au 1nceputul sultanii turcilor i. faptele i ispravile lor de vitejie
caiwrou Tot; Mexivirell
ping, la ispravile de vitejie ale marelui sultan Mehetbei". Un titlu i mai

potrivit 1-au dat copitii altor doua manuscrise ; acesta sung : NntcaOtou
XotAxoNAou Accovixou xpomOv "rept Tg HCCTOCCIX4E64 CurOca-rig Tij; 'EXAGEa0g xat
cru[tfilef3-rix6-ccov Calcov pccmcivAv iv 'Cf.) TrctA, garrctvio,: xott rep[taviq. xoc Hoctovicf.
xca Trept 7Cpcgccov Tiov Tolipxwv go)g Tor) ocip9.6wril ro3 Mextr.rckl
a lui Nicolai
Chalcodil Laonic cronica despre prabuirea Intregii Blade i despre alto

1 Vezi mai jos. p. 133, 6, si Indice, la cuv. Eubea. Cf. si W. Mille r, op. cit.
2 Campur ogl U, op. cit., P. 94, bAnuieste cA se prea poate ca marea lui InvAtilturA
sA si-o fi Insusit la scoala marelui Invdtat i filozof de atuncea din Mistra, Gemistos Plethon.
Laonic sA fi tradus din italieneste In greceste un sonet al lui Chiriac din Ancona, intitulatt Acropolea din Sparta ). Vezi D. A. Z ak yt hi n o s, Pohnes inedits de Ciriaco d' Ancona, In
Byzant. Zeitschr.", 28 (1928), P. 270. Campur ogl u, op. cit., p. 124-125, crede cA traducAtorul e Dimitrie Chalcondil.
3 Vezi mai jos, p. 127, 25-128, 3.
5 Vezi aparatul critic din editia lui E. Darko, vol. I, p. 1.
5 Intr-un manuscris : Accovbcou Laonic.
$ In cinci din cele douAsprezece manuscrise Xcaxov86Xou Chalcondil.
www.dacoromanica.ro
IN'TRODUCERE
lucruri ce s-au petrecut in Italia, Spania i Germania i Ungaria
9.
i
despre faptele turcilor ping, la sultanul Mehbei". In celelalte manuscrise,

din care trei E. Dark 1 le socotete cele mai apropiate de manuscrisul
original al autorului, lipsete vreun titlu general, ci numai, ca in toate
manuscrisele, fiecare carte 10 are titlul AocoN6cou cilt6aEL
loTopLCov
L', adica A lui Laonic expuneri istorico I, II", i aa mai
P'
departe ping, la a X-a, caci in zece carti si-a impartit ;Laonic lucrarea,
sa de istorie.
S-a putut constata demult acuma i &fa nici o umbra de indoiala
ad Laonic si-a luat de model pe cei dintii doi istorici clasici din antichitate :
pe parintele istoriei Erodot din Alicarnas 2 j pe neintrecutul istoric Tuci-
dide din Atena 3. Erodot Ii incepe istoria cu cuvintele : Hpoa-rou Tot

ÀALxcyvaaijog Earopilc duc63eLtg c
Aceasta e expunerea de istorie a lui
Erodot din Alicarnas". Este vadit c dup.& acest inceput al istoriei lui
Erodot 0-a intitulat i Laonic cartile din istoria sa. Iar Tucidide Ii incepe
nemuritoarea sa istorie a thzboiului peloponeziac astfel : Oouxuai37)c
'Aavaloc 1.)viypcc(In
Tucidide din Atena a scris" ; tot aa i-o incepe si
Laonic pe a sa, schimbind numai constructia gramaticala din activ in
pasiv : Aocovbccp '.A.,Nvatcp
1.)-rykypocrvrceL TdC8E
.,De catre Laonic din
Atena .... au fost scrise acestea".
Dupa obiceiul istoricilor antici, obicei tinut mult in seama de toti
istoricii bizantini, Laonic 1i insotete istoria cu o introducere in care
arata eine e autorul, ce 1-a indemnat s&-i scrie istoria i cum intelege s-o
scrie 0 care ii este cuprinsul. Tot in introducere, dupa o recapitulare in
citeva rinduri a istoriei antice pina la romani inclusiv, ne arath in chip
foarte nimerit cum imperiul roman 0-a mutat centrul de gravitatie in

rsarit, cum s-a grecizat In partea sa de rsarit i cum grecii au luat numele de romei, romani, cu toate e limba i-au pastrat. Apoi, dupa o sumath expunere a cre0erii puterii turceti ping, la sultanul Murad I, expunere In cursul careia amintete cite ceva din domnia imparatilor bizantini
Andronic II (1282-1328) 0 III (1328-1341) Paleolog, Joan VI Cantacuzino (1347-1354) 0 a craiului sirb Stefan Duan (1331-1355), Laonic
Editia lui E. Dark, vol. I, p. IX si XIII.
2 A trait Intre anii 484 si 425 Inaintea erei noastre. Pe la 1650 a fost tradus In romineste ;
vezi N. I or g a, Herodot, traducere romtneascii publicatcl dupd manuscriptul gash In maneistirea
Cosula, Valenii de Munte, 1909. Primele patru carp au lost tracluse i comentate de D. I.
Ghic a, Istoriile lui Erodot, vol. IIV, 1894-1915. Din Erodot au mai tradus parti mai mici
poetul D. Bolintineanu, apoi Al. Gr. Sutu si P. M. Georgescu.
3 A trait de pe la 460 si pIna dupa 404 I.e.n. Scrierea, cu drept cuvint,
numeste
p.cc etg dcrE un bun dobindit pentru vesnicie". E tradusa in romIneste de M. Jakot a,
ThukydicIPs, Razboiut Peloponeziac, <Bucureti, 1941>.
www.dacoromanica.ro
10
',IONIC CHALCOCONDIL : EXPLNERI ISTORICE
ne da destul de pe scurt istoria domniei sultanului Murad 1 (1359-1389),

cu moartea cruia se incheie cartea intiia.
In cartea a dona si a treia, Laonic ne & istoria sultanului Baiazid I
(1389-1403) Furtuna cum ii spune el cu diferite digresiuni, privind
istoria bizantina si a altor tali si popoare, care au venit mai ales in legatura
en istoria lui Baiazid sau a lui Timur-Lenk, cati cartea a treia, in afara
de lupta de la Ancara, e aproape numai o digresiune asupra istoriei lui
Timur-Lenk, de la inceputurile lui de geambas de cai pina la conflictul
cu Baiazid si moartea sa. Ajuns la navala lui Timur-Lenk, Laonic face
o nimerita reflexie, ca, turcii ar fi ajuns la mare putere, Melt ar fi invadat
Apusul, de nu-i oprea pe ueasteptate Timur. Cdci atunci nici cearta atit
de pagubitoare pentru ei nu s-ar fi produs in impartia Osmanilor, precum
s-a intimplat dupa moartea lui Baiazid, and feciorii lui s-au luat la lupta,
pentru domnie. Acuma insa Baiazid ajungind la o putere peste masura,
Aumnezeu a facut sa fie indreptat spre cumpatare, Melt sa nu mai umble
cu planuri de domnie atit de mari" 1.
Cartea a patra cuprinde luptele pentru tron si domniile feciorilor
lui Baiazid, anume Iisus (Isa, Ese) (1403-1407 dupa Laonic), Musulman
(Suleiman) (1407-1411), Musa (1411-1413) si Mahomed 1 (1413 1421).
In cartile a cincia, a sasea si a saptea, Laonic descrie pe larg domnia
sultanului Murad II (1421-1451), mai adaugind si primul an din domnia
lui Mahomed II.
In cartea a opta ne istoriseste mai ales cucerirea Constantinopolei
din 1453 si mai continua istoria domniei lui Mahomed II pina la 1457.
In cartile a noua si a zecea urmeaza mai departe cu istorisirea acestei
domnii pina in iarna anilor 1463 si 1464.
Acesta e cuprinsul pe scurt de tot, al expun.erilor istorice ale luiLaonic
Chalcocondil, lucrare care Ina prin numeroasele ei digresiuni, mai lungi
sau mai scurte asupra diferitelor tari si popoare, tinde, dintr-o istorie
turco-bizantina, sa devina in buna parte o istorie universala a timpului
descris. Data fiind bogatia si varietatea de stiri si intimplari din scrierea
istorica a lui Laonic, devenim curiosi sa stim de unde isi va fi scos materialul pentru scrierea sa si de uncle isi va fi cules informatiile. Din lite-
ratura istorica greceasca antica si bizantina, Laonic trebuie s fi citit

mult. Indeosebi trebuie sa-i fi stiut bine pe Erodot si Tueidide, ale caror
opere istorice si le-a luat drept model, atit in general pentru intreaga sa
lucrare de istorie, cit si in special pentru multe pasaje din ea 2 Din lite1 Vezi mai jos, p. 79, 27-29.
2 Vezi editia E. Dark, Introducere, p. VIII si G y. Moravcsi k, op. cit., I, p. 232.
www.dacoromanica.ro
INTRODIICERE
11
ratura istorica bizantina, pentru inceputurile istoriei turcesti a avut de

izvor Istoria bizantina a lui Nichifor Gregoras 1 Apoi Laonic, ca si istoricul Ducas, trebuie sa se mai fi folosit si de o scriere istorica bizantina
ce nu ni s-a pastrat, pentrn ca amindoi fac aceeasi confuzie intre calatoria
in Apus dupa ajutoare a lui Joan V Paleolog si Manuil II Paleolog 2. Ca
Laonic s-ar fi folosit de un izvor comim cu Gheorghe Sphrantzes3 nu se
mai poate sustine, pentru ca, pe cit se pare, interpolatorul cronicii lui
Sphrantzes 1-a folosit pentru adaosurile sale chiar pe Laonic4. Chiriac din
Ancona ne spune ea Laonic cunostea in chip deosebit nu numai limba si
literatura antica greceasca, ci si pe cea latina. Nu este deci exclus ca stirile
variate si multe despre tarile si. popoarele din Apus sa si le fi scos din cronici
latinesti ; se banuieste ca stia si turceste. Cele mai multe informatii insa
se pare Ca si le-a cules pe cale orala, precum insusi ne-o spune 5. Despre
null pretendenti la domnie, pe care boierii din interese politico li dadeau
drept feciori din flori de ai lui Mircea cel Batrin, Laonic ne spune ca, adunind. informatii, le-a aflat neamul si eine le-a fost tatal, dar crede ca nu
face sa le mai spuna numele 6 Vorbind despre locul de origine al slavilor,
ne spune ca n-a putut afla vreo stire la istoricii mai vechi 7. El Isi da mereu
silinta sa fie cit mai bine informat.

Asa cum ni s-a pastrat scrierea istorica a lui Laonic, iti lasa impresia ca nu e terminata. In 1463 venetienii declara sultanului Mahomed II
razboi si trimit soli care sa indemne si. pe unguri. Acestia tree Dunarea
pustiind tara sultanului, iar venetienii navalesc in Peloponez. N-au insit
izbinzi deosebite si, in fata armatei turcesti ce sosea, se retrag ; si. triremele
kr 8 pornesc sa ocupe insula Lemnos, de unde vin cu provizii. Si iarna

aceasta, acestea s-au petrecut in Peloponez". Aceasta e ultima propozitie
din opera istorica a lui Laonic, desi, de obicei, cu cuvinte ca acestea el
face trecerea, cind incepe sa istoriseasca altceva 9. Dar nu numai aceasta
incheiere brusca si. neasteptata, ci si alte nepotriviri par sa indice ca Laonic
1 Vezi Ak d es Nim e't, op. cit., p. 19-22.
2 Vezi V. Gr ec u, Istoricul bizantin Duca, In Anal. Acad. Rom.", Mem. Sect. Ist.,
Seria III, tom 29 (1947), p. 605-606. Cf. si A. A. Vasilie v, II viaggio di Giovanni V Paleologo in Italia e l'unione di Roma del 1369, In Studi bizantini e neoellenici", 3 (1931), p. 170
177 si 0. Hal e c k i, Un empereur de Byzance el Rome, Varsovia, 1930, p. 330-342.
3 Gy. Moravcsik, loc. cit.

4 Vezi R. I. Lo en er t z, Autour du Chronicon Maius attribu a Georges Plerantzes, In
Miscellanea Giovanni Mercati, III, Studi e Testi, 123 (1948), p. 273-311.
5 Vezi mai jos, p. 25, 15-17.

6 Vz. p. 158, 9-15.
7 Vz. p. 47, 7 si 94, 11.
6 Vase cu trei bane! de vislasi suprapuse.
9 Cf. si Campuroglu, op. cit., p. 153.
www.dacoromanica.ro
12
LAONIC CHALCOCONDIL : EXP13NERI ISTORICE
n-a apucat
termine i sa-si puna la punct istoria. Astfel, despre o
expeditie a lui Mahomed II in contra sirbilor spune c e a doua" 1, cu
toate ca. mai inainte nu a fost amintita nici o expeditie de acest fei
Semnalind asemanarea graiului popoarelor slave, il preocup mult chestiunea raspindirii lor, incit revine de trei ori asupra ei 2. Decit aceasta re-
petare mai nepotrivit e faptul a de la un loc la altul Ii insuseste pareri

ce se contrazic, Intl" spunind c slavii de sud. au venit din nord, trecind
Dunarea 3, iar la urm c, pornind din sud, au trecut peste Dunre si
s-au asezat in Rusia 4.
Tot prin faptul ca n-a apucat si-si puna la punct scrierea poate
s-ar putea explica mai usor i repetitiile destul de dese ; astfel, fascoala
lui Manuil II Paleolog, cind era Inca' numai guvernator la Salonic, in
contra lui Murad I e istorisita de doua ori 5 j tot asa, inchiderea Istmului
Corint cu zid de catre Manuil II Paleolog6 ; punerea in domnia Tarii Rominesti de &are lanai. de Hunedoara a lui Dan in locul lui Vlad Dracul 7 j,
indemnurile craiului sirb Gheorghe Yule, in intelegere cu Tanen de Runedoara, catra regele Ungariei Vladislav I la razboi in contra turcilor 8 s. a.
Mai ales, cu cit te apropii spre sfirsit, cu atita mai mult lncrarea de istorie.
a lui Laonic Ii las5, impresia ca", i-a lipsit ultima revizuire din partea aut orului 9.
Erodot
propus sa", descrie luptele dintre greci i persi ; dar per;?ii
au subjugat pe mezi i asirieni, au cucerit Egiptul, iar imfaratul lor Darin
al lui Istaspe a pornit dincoace de Dunare asupra scitilor ; 1i atunci Erodot..,
2 Vezi p. 40, 22-35 ; 94, 4-12 si 239, 15-20.

3 Vezi p. 40, 23 -28.
4 Vezi p. 299, 15-18.
5 Vezi p. 46, 20 -47, 16 si 49, 22 -50, 2.
Vezi p. 128, 18 -30 si 137, 1 -2,
7 Vezi p. 158,5 si 200, 1-4.
8 Vezi mai jos, p. 171, 20 -25 si 183, 34.
9 Cf. i p. 125, 15-27, cu 177, 28-32 $i 178, 31-34 ; 133, 15 cu 135, 22 : 152, 17 -19
cu 242, 4 ; 164, 25 urm. cu 168, 33 urm. $.a. De alt fel Inca de acuma o suta de ani, Inviltatii Tafel $i Nusser, pregdtind o loud editie, au bilgat de seamd cd Laonic n-a apucat sd dea
scrierii sale ultima redactare $i cd multe pasaje nu stilt decit primele note scrise la repezeala ;
vezi ed. Dark, Introclucere, p VII ; cf. $i p. XII. sipoate cd tot asa au rdmas neprelucrate cele
doud pasaje mai lungi, considerate ca neautentice, dar care vor fi provenind tot de la Laonic
pentru cd le Intilnim In toate manuscrisele ; vezi mai jos, 264, 28 -266 si 281, 28 -282, 18.
Dar nu ne putem retine de a face $i urmatoarea observatie ; 5i scrierea lui Erodot Iti lasa
impresia cd autorul ei n-a apucat s-o termine i s-o pund la punct. Asijderea Tucidide nu $i-a
terminat istoria. Te pomenesti cd $i Laonic, tinlnd numaidecit, In compunerea lucrArii sale de
istorie, sd se apropie eft mai mult de modelele sale, sa nu $i-o fi compus lnadins astfel, precum
ni s-a l pdstrat.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
13
-pe ling altele mai mici, face marl digresiuni, dind descrierea tArilor si
istoria popoarelor pe care le-au supus sau cu care s-au luptat persii. Tot
asa procedeaz i Laonic. i el ii propune s descrie cresterea puterii
turcesti i prbusirea celei bizantine. Dar cind. ajunge la ciocnirea dintre
Baiazid. Ilderim i Timur-Lenk, face o lungA digresiune asupra acestuia din
urrda, intercalind i alte subdigresiuni mai mici asupra tAtarilor, Sarmatiei
(Rusiei), Egiptului s. a. Sigismund venind din Germania si Ungaria
impotriva lui Baiazid, Laonic gseste prilej s ne dea descrierea acestor taxi.
Baiazid porneste in contra lui Mircea cel Batrin, asupra caruia cid vina
pentru inceputul acelui razboi, i atunci Laonic ne d6, descrierea Trii
Rominesti. Cind Manuil II Paleolog, cantind in contra turcilor ajutoare
In Apus, ajunge pin'a In Franta, Laonic scrie despre Franta i poporul
francez ; arnintind despre rgzboiul de o suta de ani dintre Franta si

Anglia, ne d.escrie insulele britanice, obiceiuri de ale poporului englez
)41 capitala englezilor, Londra. Mahomed I fiind in razboi cu venetienii
i Murad II cu genovezii, Laonic ne descrie Venetia si Genua, staruind
asupra originii, frumusetei i boggiei lor, si cum se conduc aceste republici. Scriind despre o navala a turcior in Transilvania, Laonic ne descrie
taxa si ocirmuirea ei. Iar Iancu de Hunedoara biruind pe turd, Laonic
me istoriseste despre originea i cariera lui Iancu. i exemple de acestea
8-ar mai putea aduce Inca multe.
Istoricii antici mai obisnuiau sa se foloseasd, in expunerile lor si
de cuvintari mai lungi sau mai scurte In vorbire directa. De acest mijloc
de expunere s-a folosit i Erodot, dar mai ales in chip deosebit de iscusit
Tucidide. i toti istoricii bizantini, ca i cei apuseni din epoca Renasterii
au procedat la fel 1. Laonic compune i dinsul astfel de cuvintari directe
dupa modelele sale antice. Cuvintarea 2, prin care Victor Capella in Consiliul cel mare, indeamna pe venetieni sa declare razboi lui Mahomed II,
este compusa dupa modelul acestor fel de cuvintari din Tucidide, iar
cuvintarea 3 lui Radu cel Frumos, prin care indeamna pe boieri 85, se
lepede de Vlad. Tepes, e facuta dupg Erod.ot. Fireste ca i una ii alta, si
toate celelalte, nu sint cuvintari istorice reale, ci compozitiile autorului, unecuvintri aminle mai potrivite cu situatia descris, ca bunaoara cele
tite, altele mai putin potrivite, ca de pilda cuvintarea lui Baiazid. In preajma
luptei de la Ancara, cind pe sine se pune alaturea de Alexandru Machedon,
care cu putin'a oaste a biruit multimea persilor lui Dariu, iar grecii pe
cele ale lui Xerxel. E interesant s, =intim c, istoricul Ducas, contemporan
1 Vezi V. Grec u, Ist. biz. Duca, p. 606-607, nota 2.
2 Vezi mai jos, p. 306, 25-309, 8.
3 Vezi mai jos, p. 291, 14-22.
4 Vezi p. 103, 30-104, 3.
www.dacoromanica.ro
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPENERI ISTORICE
14
cu Laonic, dimpotrivA 11 pune pe Timur-Lenk sA tinA inaintea luptei de

la Ancara ostasilor si o vorbire in care aminteste de isprAvile strAmosilor
sAi Xerxe i Artaxerxe, care s-au luptat in contra unor eroi semizei (grecii
antici), pe ling5, care turcii sint niste lAcuste fatA de lei 1.
Dar nu numai in ce priveste compozitia scrierii sale istorice, ci

si in privinta stilului si a limbii, Laonic se sileste mult sA se ia dupA modelele sale antice, in special dupA Tucidide. Acesta din urmA insA este
prea bine cunoscut pentru profunzimea i complexitatea gindirii sale ;
gi ca sA dea acestei gindiri haina vorbirii, frazele lui sint construite
cu mune subordonAri i supraordonAri. Laonic imitind mai mult la supra-
fatA acest stil, o face nu odatA in paguba claritatii. Lucruri simple, le

imbracI in propozitii hmgi i intortochiate ; de aceea, de multe ori, este
foarte greu de inteles ce a vrut sA spunA 2. Limba scrierii lui cautl 51,
fie cea clasicA. Tendinta aceasta il face pe Laonic sA spunA hit Iancu
Choniat", Cetatea ABA s-o numeascA Amu>.
Leucopolichni", sultanului Baiazid I, cAruia istoricul Ducas it
Huniadi 'kyyoq Xmvt.cfcr%

7roXfprl
Laonic Ii spune 6 AccrAcap flr Baspune simplu 'IATcrhp.

iazid. Furtuna" g.a.in.d. Pentru unitatile de mAsuri, de greutAti i distante
intrebuinteazA denumirile antice de talant, stadion, plethron s. a. Dar,
pe cit se pare, sub aceste denumiri se ascund EA unitAti de mAsurA bizantine.
TArilor i popoarelor din tixnpul sAu Laonic, ca i aproape toti istoricii
bizantini, le dA denumirile antice, pe care le-au avut acele taxi in antichitate i popoarele, care atunci au locuit acolo ; astfel, Tara Bomlneasea
e Dacia, Ungaria e Peonia, Transilvania e Peonodacia, rominii sint daci,
ungurii peoni, bulgarii mist, sirbii tribali, francezii celti, Franta e Galatia s.a.m.d. CA bulgarii Ant mist si sirbii tribali, insusi Laonic tine sA
ne lAmureascA 3. Tunarul but Mahomed II la cucerirea Constantinopolei
e dac 4. Alteori, insA, aceste identificAri nu sint chiar asa de usor de fAcut.
Laonic scrie mai mult istorie turceasc
i e o laudA pentru dinsul
cA,
spre a fi mai precis si mai bogat in stint, nu pregetsa sA intrebuinteze termeni
tehnici turcesti militant si administrativi 5.

1 Ducas, ed. V. Grecu p. 94, 14-21.
2 Vezi Im. Bekker, ed. Bonn, p. V ; K. Krumb ache r, op. cit., p. 303 ; G. M o nt e I a t i ci, Storia della Letteratura bizantina, Milano, 1916, p. 230 si edijia lui E. Dark, Introducere, p. VIII.
3 Vezi mai jos, p. 38, 5-7.

4 Vezi p. 225, 29 si nota 7.
6 Ca mirahor lip.oupax6ptoe, azapi, spahii, silictari, lefegii eaocpmg(8c, olacari
oUXcixt8c;', q.a., despre care Akdes Nimet, op. cit., p. 15 si 17, spune cA Ant termeni corect Intrebuintati. Turcilor, Laonic le spune numai Tapxot turci, nu ca bunoarS istoricii bizantini
Gheorghe Pahimer i Nichifor Gregoras, care le spun persi Hipoca. Laonic este vAdit
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
15
Dar ceea ce face ea multe locmi din luerarea de istorie a lui Laonic
sg, deving incurcate i greu de inteles este obiceiul lui de a anticipa meren
diferite chestiuni i evenimente care stau in oarecare legatura cu cele

momentan istorisite, si nu numai de a anticipa, ci si de a reveni mereu
asupra celor spuse odata. Lui Laonic i se face imputarea c incurca mult
cronologia 1. Dar chiar acest obicei al lui de a istorisi, anticipind si revenind mereu, face ca ordinea cronologieg a lucrurilor i intimplarilor istorisite sa par a. confuzg i incurcata, 2.
Dupa conceptia anti* pstrat i urmatg si de istoricii bizantini,.
o scriere istoricg trebuie sa fie si o opera literata 3. i la culegerea inf or-
matiilor noastre istorice trebuie mereu tinut seama de aceasta latura

caracteristica a scrierilor istorice antice i medievale 4. Laonic, luindu-se
destul de servil in compozitie, stil i limba dup5, modelele sale antice,
valoarea literarg a lucrarii sale de istorie este scazuta. Totusi, el pare sa
nu fi fost lipsit de talent literar, precum ar dovedi-o, de pilda, descrierea
plina de viat i miscare a peripetiilor prin care a trecut Iancu de Hunedoara dupa ce s-a retras din lupta de la Cosovo in 1448, pina ce a ajuns
la Buda 5.
Caracterizarile semnalate ping acuma s-ar parea c subliniaza mai
mult oarecare scaderi ca istoric ale liii Laonic Chalcocondil. Dar ar fi
nedrept s nu-i aratam i vaditele cantati. El e inainte de toate un istoric
influentat de milcarea Renalterli. Se pare a el tia etimologia Invtatilor umani0.1 a
Renaterii, dupa care turcii ar fi fost numiti dupa eroul troian Teucer ; 0 de aceea Laonic
se va U oprit numai la denumirea turci.
1 K. Krumbacher, op. cit., p. 403; G. Ostrogorsky, op. cit., p. 373; Gy.

Moravcsik, op. cit., I, p. 232.
2 Vezi mai jos, p. 73, intoarcerea din Apus a lui Manuil II Paleolog intimplatd in1403, spusii
cu anticipare. Istorisind cucerirea oraului Argos, aflat sub stdpinirea venetienilor, de cdtre turci
In 1397, revine asupra ceddrii lui prin vinzare catre venetieni in 1394 : i fiincicd acela0 despot
Teod or Paleolog a Incercat sd Ana 0 Sparta In 1400, istorisqte i aceasti intimplare, anticipind-o. Cu prilejul biruintei lui lancu de Hunedoara din 1442 asupra turcilor navaliti in Transilvania, amintind de isprdvile acestuia ca rdzboinic, anticipeazd i schimbul de domni ce I-a facut
In Tara Romineascd, inlocuind pe Vlad Dracul cu Dan, ceea ce s-a intimplat citiva ani mai triziu
(vezi p. 158, 4-16 : cf. 0 200, 1 10). Exemple de acestea s-ar putea da multe.
a Vezi V. Grec u, La ualeur litteraire des oeurres historiques byzantines, In Byzantinoslavica", 13 (1952-1953), p. 252-270.
4 In privinta aceasta e remarcabild descoperirea lui I. Bogdan, cd cronicarii noltri Macarie
Azarie,imitind cronograful bizantin al lui Constantin Manasses din secolul al XII lea, transpun
asupra imprejurdrilor din Moldova descrieri luate din modelul lor,care au in vedere irnprejurdri
antice sau bizantine ; vezi Letopisetul lui Atarie, In Anal. Acad. Horn.", Seria II, tom. 31 (1909),.
p. 76-79 0 89-92.
6 Vezi mai jos p. 216, 24
218, 6 ; alte pasaje de valoare literard mai vezi p. 167, 30
168, 17 ; 174, 8-175, 21 ; 273, 7 12.
www.dacoromanica.ro
16
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERX ISTORICE
nepartinitor, obiectiv i cumpatat, avind multa grija s descopere adevarul

si silindu-se mult intru cautarea lui 1. Despre politica de unire a bisericilor, dezbiltuta pe atuncea cu atita patim, scrie cumpanit i cuminte 2
Fata de dumanii de moarte ai tarii i neamului sail, care sint turcii ce
i-au robit tara i neamul, nu se lag, impins de ura, ci cauta sa fie drept,
cu toate ca el nu e lipsit nici de patriotism, nici de rniudrie national.
Le recunoate vitejia i destoinicia. Despre Iancu de Hunedoara spune
ca a avut nu putine izbinzi mari asupra turcilor, dei acetia erau multi
si viteji 3.
Fata de ceilalti istorici bizantini, Laonic se deosebete prin aceea

ca in central istoriei sale nu se mai afla imperial bizantin, ci cel otoman.
Faptul ca el i-a dat seama de insenmatatea istorica a acestuia din urma
este o dovada de netagAduit a talentului de istoric al lui Laonic Chalcocondil. Scrierea lui istorica este inainte de toate istoria imperiului
otoman, mai pe scut si cu informatie mai slaba 0 mai putin exacta de la
ivirea turcilor osmanlii i pina la moartea lui Murad I in 1389, tot mai
pe larg i mai bine documentata apoi, mai ales cu cit se apropie mai mult
de timpul sail. Din istoria bizantina, ca 0 din cea a altor popoare i
ia in seama mai ales ceea ce intra in cadrul istoriei turceti i nu sint de
loc mune intimplarile istorisite care sa nu stea mai mult sau mai putin
de-a dreptul in legatura cu aceasta. Insai cucerirea Constantinopolei
de turci, istorisita pe larg i cu atita pasiune i durere de Ducas, este descrisa de Laonic in chip linitit i destul de pe scurt, aducind totu0 unele
tiri pe care nu le intilnim In descrierile contemporanilor sai, Ducas si
Critobul.
Ceea ce 11 mai caracterizeaza pe Laonic in chip deosebit este 0 faptul
ca, aa cum ne apare In lucrarea sa de istorie, poate fi aezat tot aa de

bine intre istoricii umaniti, ca i intre cei bizantini 4. Ca un adevarat
savant umanist al Renaterii, el poseda o mare bogatie de cunotinte
enciclopedice i cauta sa iusereze din ele in lucrarea sa de istorie ; e un
1 Byzantinische Zeitschrift", 22 (1913), P. 212.
2 K. Krumbacher, op. cit., p. 302.

3 Vezi mai jos, p. 245, 20-22.
4 N. Iorg a, Medallions d'histoire littraire hy:anhine, In Byzantion", 2 (1925),
p. 237-298, dupa ce trece In revist pe toti istoricii bizantini de la Procop pina la Gheorghe
Sphrantzes, Ii fncheie expunerile, in ce 11 privelte pe Laonic Chalcocondil, cu o singurd nota
.;ubliniar5 de urmtorul cuprins : Laonikos Chalkokondylas sort de notre cadre ; II apartient,
comine esprit politique, a l'Empire ottoman et, comme conception littdraire, A la Renaissance".
Aprecierea fAcutA este vklit nimeritAintr-o larg5 msurA, totui ar fi greOt ca Laonic Chalcocondil
sl fie scos cu totul din literatura istoric5 bizantina, dup cum nu ar putea fi trecu i. de loc In
istoriografia veche turceasc.
1.
74
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
17
bun cunoscator al antichitatii si cauta s dea dovezi despre aceasta. Pentru

el, '1364,1,2Zoc romei" nu sint si bizantinii, ei numai romanii ; bizantinii
elini" si gaseste ca, nu si-au spus corect romei 1, adica rosint "EAkilveg
mani ; bizantini BuVmmo r. sint numai locuitorii Bizantului adica ai
Constantinopolei 2 Si el scrie in grai elm, pentru ca graiul elinilor este
mai raspindit in lume si este stint de numeroase natiuni. In chip profetic spune apoi c iarasi Ii vor avea ei statul i regele hrs. Ziva de marti,
cind s-a dat atacul cel mare de a cazut Constantinopolea, o numeste
ziva lui Ares 4, adica a zeului Marte, marti, dei in greceste o denumire
ea aceasta nu exista. E un latinism care Ii sta bine unui umanist stiutor
de latineste. Descrie fluxul si refluxul oceanelor, aducind. acest fenomen
in legatura cu luna 5. Ca un adevarat om al Renasterii, cu prilejul sinodului
din 1439 de la Ferara i Florenta, ne povesteste aventura galanta a sotiei
ducelui de Ferara, o istorioara, de parca ar fi o nuvela, din Decameron
al hi Giovanni Boccacio, pe care poate il va fi si citit 6.
Faptul c Laonic Chalcocondil si-a dat seama, precum am mai

amintit, de marea insemnatate istorica, a avintului puterii turcesti i
si-a, propus sa descrie dezvoltarea i cresterea acestei puteri si in jurul
ei s grupeze descrierea celorlalte evenimente, este o netagaduita dovada
cd Laonic este un istoric de o indiscutabila valoare si de un insemnat talent.
S-a spus insa c n-a fost in stare sa-si indeplineasca sarcina ce si-a luat-o,
pentru c i-ar lipsi o compozitie unitara si expunerea i-ar fi lipsita de

critica 7. Dar trebuie de intimpinat c incercarile de critica In expunerile
lui Laonic nu sint rare. Fata de versiunea greceasca si cea turceasca, asupra
mortii lui Murad I in lupta de la Cosovo din. 1389 0 fao, de spusele turcilor,
cum a inlaturat Baiazid in total luptei pe fratele sau Iagup, Laonic isi
arata in chip temeinic nedumeririle sale, gasind toate versiunile neverosimile 8. La cucerirea orasului Argos, istoriseste Laonic, turcii s fi luat
30 000 de robi de razboi, pe care Baiazid s-i fi colonizat in Asia ; adauga
insa totodata observatia critica : Dar nu in-as putea pronunta c aceasta
Vezi mai jos, p. 27, 29.
2 Vezi p. 55, 24, 26, 27.
1
3 Vezi p. 25, 19-23 ; K. Krumb ache r, op. cit., p. 302.

4 "Apeoc 8' .1. ktipot i era o zi de magi", p. 230, 27 i n. 2.
Vezi p. 174, 8-175, 21 ; mai vezi i p. 162, 12-163, 3.
7 P. D. Pogodi n, 0630p HCTOtiliHKOB 110 HCTOPHH OCHALI H B3CITHH BH3HHTHH
Typaahul B 1453 r. (Privire asupra izvoarelor despre istoria ImpresurArii i luArii
Bizantului de Turci In anul 1453), In Ntypairb somarreperBa uapogaoro npoarklueaua
264 (1889 august), p. 222-223.
3 Vezi mai jos, p. 50, 17=-8+,*55,--4--2f,
2. - 6. 1621
www.dacoromanica.ro
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPONERI ISTORICE
28
e adevarat, deoarece, cautind s m informez, n-am putut afla unde in

Asia au fost colonizati aeestia de care imparatul Baiazid" 1. Fata, de
stirea ca, Vlad Tepe a intrat ca iscoada, in tabgra lui Mahomed II, nu-i
vine a crede c insusi domnul a luat asupra-si o primejdie ca aceasta,
cind putea doar sg se foloseascg de multe iscoade 2 Si cazuri de acestea,
cind Laonic ia o atitudine criticg, se intilnese nu putine In luerarea

sa de istorie.
Cit despre lipsa de unitate in coxnpozitie, se vede c aceasta a fost
semnalata, din pricina deselor digresiuni ce le face. Dar n-am putea fi
de parerea cg aceste digresiuni despre diferite t6ri si popoare din rgsgritul
si apusul Europei ar fi niste umpluturi de prisos i nefolositoare 8. Cu
toate cg uneori, ce-i drept, cuprind tiri fantastice i eronate, totui,
folosite cu eriticg, ne sint de folos ; i pentru cele asupra tgrilor romine
Ii sintem de-a dreptul recunoscgtori. i chiar prin aceste digresiuni trecind
dincolo de marginile istoriei turcesti i bizantine la Orli mai intinse sau mai
mgrunte din istoria sirbg, ungarg,bulgarg, roming, tgarg, rusg, lituang,

polong, cehg, germang, italiang, francezg, englezg, spaniola, i, descriind
si obiceiuri de ale acestor popoare, Laonic ne d acea boggtie de stiri
variate 4 interesante, incit el are d.arul de a tinea treazg atentia
noastrg, de a ne face curiosi si de a nu ne Vasa s atipirn asupra cartii
lui" 4. Lucrarea sa de istorie s-a spus cu drept cuvint c e unul din eele
mai interesante si de pret produse ale spiritului elin din evul mediu" 2.
Fara, Indoial, lui Laonic i se cuvine un loc de cinste intro istoricii bizantini si indeosebi intre cei trei contemporani ai sgi : Mihail ( I) Ducas,
Gheorghe Sphrantzes (Phrantzes) i Critobul din Imbros, tuspatru
descriindu-ne intimplgri, In largg mgsurg aeeleasi, din acelasi rastirnp,
fiecare din punetul sax de vedere si in felul sgu deosebit si toti completindu-se unul pe altul cu intregiri de pret.
Pentru istoria turco-bizanting, expunerile istorie ale lui Laonic Chalcocondil sint un izvor narativ de mina intii i vred.nic de toatg increderea.
Izvor principal pentru istoria turceasca, au fost traduse In turceste Inca,
de pe la mijlocul secolului al XVII-lea 6. Interesul si curiozitatea ce-a

trezit cresterea ngvalnica a puterii i primejdiei turcesti a fgcut ca,
1
Vezi p. 74, 26-28.
2 Vezi mai jos, p. 287, 24 28.

3
Akd. Nimet, op. cit., p. 20.
4 Vezi Mign e, Patrologia, series Graeca, vol. 159, P. 10, nota.

5 W. Mille r, op. cit., ; dupa Campurogl u, op. cit., p. 152 care mai adaugl c
Laonic e un Erodot al evului mediu.
6
F. Babinge r,
Die Geschichtschreiber der Osmanen and ihre Werke, Leipzig, 1927,
p. 200 ; dupd Byzant. Zeitschr.", 28 (1928), p. 146.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
19
Inca inainte de editarea textului greeese, care a aparut intiia oara la 1615,
a apara, incepind din 1556 0 1577, in traduceri latine i franeeze care
s-au repetat de mai multe ori la rind 1.

Pentru trecutul nostru, luerarea de istorie a lui Laonic Chaleocondil
este unul din cele mai de pret izvoare narative ; pe EDO multe stiri izolate,
ne intimpina intr-insa i multe pagini intregi care privese de aproape

istoria pamintului si a poporului rominesc. Laonic ne istoriseste pe larg
lupta dintre Vlad epe i Mahomed II, cu multe stiri unice i interesante :
bunaoara, cum stie Vlad Tepe sa-si consolideze domnia ; c oastea tuxceasca, ce a navAlit in Tara Romineasea, a fost ea marime a doua dupa
aceea care a cueerit Constantinopolea ; c prada scoasa de turei din tar
a lost peste dona sute de mii de c.ai, boi i vaci, stire de mare pret pentru
bogatia -Orli ; i multe altele 2 Istorisirea lui Laonic este izvorul principal
pentru cunoasterea expeditiei lui Mahomed II asupra Tarii Rominesti

in 1462 3.
Insemnate slut tirile ce ni le aduce Laonic despre interventia Tarii

Rominesti in luptele pentru tron intre feeiorii lui Baiazid-Fulgerul ; unul
caruia ii fag-dintre acestia, Musa, cu sprijinul mi Mireea eel Batrin,
duise venituri i tara mult dincolo de Dunare 4 izbuteste s ajunga
sultan 5 in contra fratelui au Musulman, sustinut de imparatul bizantin,
Manuil II Paleolog. Cu acesta din urma Mircea statea in rele relaii, pentru
ca primise la Bizan i sustinea impreuna en Musulman un contrapretendent la domnia Tarii Rominesti 6 Dupa infringerea sultanului Musa
de catre fratele sau Mahomed I 7, Mireea eel Batrin d ajutor altui pretendent la tronul turcesc, Mustafa, care vine in Tara Romineasca, insotit
de emirul din Smirna Giineyt 8 Pupa caderea lui Musa si poate ca i

dupa infringerea lui Mustafa, sultanul Mahomed I trimite osti de jaf
asupra Tarii Rominesti ; odat i asupra Transilvaniei9.
In legatura en luptele de la Nieopole din 1396, de la Varna din 1444
ari, cum si in ce masura au luat parte

rominii. Sigismund pornind. asupra lui Baiazid-Fulgerul, a luat eu
si Cosovo din 1448, Laonic ne d
1 Slinnalarea diferitelor editii si trad.uceri, vezi-o in K. Krumb ache r, op. cit., p.

301, 1 si 2 ; ed. E. DarkO, Introducere, p.
; Gy. Mor avcsi k, op. cit., I, p. 233.
2 Vezi mai jos, p. 22, 20 291 ; 298, 21 ; 300, 28-31 ; 309, 28 i 35.
3 Vezi Revista istorica", 21 (1935), p. 76.
4 Vezi mai jos, p. 114, 3-5.
5 Yezi p. 114, 7-14 ; 115, 19.
6
Yezi p. 114, 5 7.
7 Vezi p. 120, 5.
8 Vezi p. 130, 26-131, 12.

9 Vezi p. 120, 13-16 i 137, 18-23.
www.dacoromanica.ro
20
LAONIC CHALCOCONDIL : EXITNERI ISTORICE
dinsul i romini, neam viteaz, care s arate ealea i
deschida drum
ostirii 1. Din cauza aceasta Baiazid pustieste Transilvania 2 0 navaleste
s
asupra lui Mircea eel Batrin, pe care-1 invinovateste de lupta de la Nicopole ;
cu acest prilej, Laonic deserie Tara RomInease i vorbeste despre graiul

nostru 3. Cu alt prilej ne da o scurta deseriere a Moldovei, observind ca
este acelasi neam, vorbind aeeeasi limb, dar fiind despartit in. doua
domnii 4. Iancu de Hunedoara, avind multa putere i renume mare in
purtarea rzboaielor in contra turcilor, 11 sfatuieste, Inca inainte de lupta
de la Varna, pe regele ungar Vladislav I la razboi in contra lui Murad II ;
stringe oaste multa si ia i pe Vlad Dracul, domnul rominilor din Tara
Romineasca, treee peste DunAre pustiind si arde Sofia 5. La indemnul
craiului Serbiei Gheorghe, se incheie pacea si se hotaraste ea Tara Romineasca s ramina fata de sultan cu tributul cel vechi, iar fata de regele
ungar sa fie, preeum a urmat mai inainte 6 Pentru lupta de la Varna

sint luati intr-ajutor ea la zece mli de calareti romini, care vin cu insuRetire sub conducerea domnului Vlad Dracul 7. In lupta rominii tin aripa
stinga 8. Dupa ce Vladislav I, netinind seama de sfatul i indemnul lui
Iancu de Hunedoara, a cazut In lupta, Iancu i rominii pleaca de-a dreptul
spre Dunare si multi barbati alesi au cazut dintr-insii 9. Ajuns la Dunare,
Iancu este tinut prins de Vlad, dar, la amenintarile ungurilor, Ii trimite
prin Brasov in Transilvania". In retragerea de la Varna, multi unguri
s-au prapadit de mina rominilor11. Ajuns acas, Ianeu este pus in fruntea
statului12. Cind Murad II impresura Crua in Albania, li soseste vestea
ciL Iancu, cu unguri i romini, vine eu razboi asupra-i ; i erau amindoua
popoarele la patruzeei de mu i apte mii de calareti 13 Ajungindu-se la
lupta de la Cosovo din 1448 cu. Murad. II, Ianeu statea la mijloc cu vitejii, armata Transilvaniei, iar aripa stinga i-o tinea Dan cu opt mii de
romini 14. Vazind ca lupta e pierduta, rominii incearca o impacare cu
1 Vezi p. 59, 2-3 i 62, 7.
2 Vezi p. 63, 1-2.

Vezi p. 63, 2-64, 29.
4 Vezi p. 93, 21-25.
5 Vezi p. 183, 36-184, 7.
6 'Vezi p. 189, 8-10.
7 Vezi p. 193, 5 7.
8 Vezi p. 196, 28-197, 11.
9 Vezi p. 199, 10-15.
10 Vezi p. 199, 16-35.
11 Vezi p. 200, 23 24.
12 Vezi p. 200, 11-18.
Vezi p. 208, 36 209, 13.
14 Vezi p. 210, 21-26,
www.dacoromanica.ro
INTRODIX ERE
21
Murad II, dar sint MacelAriti. Iancu se retrace spre Dunare, spre a ajunge
la Belgrad ; dar dup5, multe peripetii, descrise de Laonic, nu Mra talent
literar, e retinut de craiul sirb, apoi trimis la Buda 1.

Ni se mai dan apoi tiri asupra diferitelor expeditii, trimise de
Murad II (1421-1451) asupra rii Romineti 0. a Transilvaniei. Cam
intre 1430 (cucerirea Salonicului) 0. 1432 (casatoria lui Murad. II cu fata
craiului G-heorghe Brancovici), daca tinem seama de ordinea cronologic5,
a evenimentelor istorisite, Murad II trimite pe Turachan asupra Tdrii

Romineti, de unde scoate robi i multa, prada, 2. In 1442, 11 trimite pe
beglerbegul de Rumelia, Mezit, sa cucereasca, Transilvania. Cu acest
prilej Laonic arata, intinderea Transilvaniei 0 cum este condusa, de un
voievod, pus de regele ungar, ,i. ea se afla orae autonome in frunte cu
Sibiul. Mezit-bei impresoara, Sibiul, dar este ucis de un glon i turcii
sint alungati peste Dunare.
Odata, cu primaxara, Insui Yurad II voiete sa, porneasca, asupra
Transilvaniei, dar la sfatul vizirului ahabeddin, II trimite chiar pe acest
vizir, asupra caruia Iancu de Hunedoara citig5, o stralucita biruinta, 3.
Cu acest prilej, Laonic ne d multe tiri, despre originea, viata
si cariera eroului luptAtor in contra turcilor, Iancu de Hunedoara 4. Iancu
schimba, domnii din Tara Romineasca, punind pe Dan in locul lui Vlad
Dracul, fecior din flori de al lui Mircea cel Batrin 5.
Aici Laonic ne d'a tirea vadit interesanta, ca, boierii nascoceau pe
unii drept feciori din flori de ai lui Mircea, spre a-i pune, din interese
politice, in domnie ; despre unul, doi dintre acetia, culegind stiri, le tie
numele i eine le-a fost tatal, dar nu-i mai da, in vileag. Apoi Dan s-a
impacat cu Murad i s-a incuscrit cu. domnul Moldovei. 6
Despre Iancu, Laonic ne mai da, apoi tiri de seama, in legatura,
cu alte lupte de ale acestuia in contra turcilor i indeosebi asupra strhi citei biruinte de la Belgrad din 1456 asupra lui Mahomed II 8 La moartea
lui Iancu ii face o frumoasa caracterizare 9 i ne istorisete cum feciorul lui

mai tinar Matei izbutete s ajunga, rege al lingariei, savirind mari ispravi10.
1 Vezi p. 214, 14-218, 6.
2 Vezi p. 148, 23-25.
3 Vezi p. 155, 7-156, 21.
4 Vezi p. 156, 23-157, 25.
5 Vezi p. 158, 4-16 i probabil i p. 200, 1 10.
6 Vezi p. 158, 9-24.
7 Vezi p. 171, 20-26 ; 187, 8-33 ; 241, 14 17.
8 Vezi p. 241, 28-245, 14.
9 Vezi p. 245, 15-29.
10 Vezi p. 247, 2-22.
www.dacoromanica.ro
22
LAONIC CECALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE
In sfirsit, face sa mai fie senmalate citeva stiri izolate asupra pamintului si trecutului rominesc, care se intilnesc in lucrarea de istorie a
lui Laonic Chalcocondil : de exemplu, ca tatarii, treeind peste Duff-are,
risipesc pe turcii care pradau pinii la Dunare 1; ca rominii din Pind au
coborit din Dacia 2 j i ca avind aceeasi limba sint una eu rominii de la
Dunare 3 ; ca tatarii, venind peste Tara Romineasca, tree la BaiazidFulgerul 4 ; ca tatarii salasluiti in bugeacul Basarabiei, trecind la BaiazidFulgerul, acesta li colonizeaza in Peninsula Balcanica, despartindu-le
triburile 5 j ca Sarmatia se intinde pina la romini 6 si ea semintii de ale
sarmatilor (adica lusilor) incep de la Leueopoliehni (adica Cetatea Alba) 7 ;
ea lituanii ajungind pina in granita Moldovei se razboiesc cu aeestia 8 ;

ca tatarii intrebuinteaza scuturi lunguiete cam ea ale rorninilor 9 j c'a',
Murad II se gatea sa aduca, cu rAzboi, domn in Tara Romineasea pe
Vlad Dracul, dar s-a intors din drum, porMnd asupra Caramanhilor 10 ;
ca' in sfatul de razboi Inaintea luptei de la Zlatita din deeembrie 1443,
Murad II aminteste ca ungurii au luat pe linga sine pe romini 11.
Fata de bogatia tie stiri asupra trecutului nostru, nu e nici o mirare
cii, de acum invatatul Radii Greceanu, cronicarul oficial al lui Constantin
Brincoveanu, culegea din lucrarea de istorie a lui Laonic Chaleocondil
notite despre Basarabi, pentru a le intrebuinta in prefata bibliei de la
1688 12.
Incheind, credem ca, atit pentru continutul ei variat, interesant

si in masura a ne tinea incordata toata atentiunea noastra, cit si mai
ales pentru aceasta bogatie de stiri ce ne intereseaza indeaproape, traducerea aceasta nu va fi fost o munca zadarnica, ei d.impotriva bine yenita si de lobos, mai ales ea citirea lucrarii de istorie a lui Laonic in textul
original greeese mi e lueru usor.
l Vezi p. 31,31-32, 4.
a Vezi mai jos, p. 40, 36-37.
a Vezi p. 189, 36-190, 2.
5 Vezi p. 75,14-21.
5 Vezi p. 90, 29-33.
5 Vezi p. 91,13.
7 Vezi p. 91, 19-20.

5 Vezi p. 94,3.
a Vezi p. 95,1.
10 Vezi p. 171, 1-10.
ll Vezi p. 184, 23.
la N. Iorg a, Istoria literaturii romtne, 1688-1821, vol. II, Bucuresti, 1901, p. 625 ;
ed. a II-a, p. 66.
www.dacoromanica.ro
LAONIC CHALCOCONDIL
EXPUNERI ISTORICE
www.dacoromanica.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE I

Laonic din .Atena, din cite a ajuns In viatA s'a le vadA
i sA le aud6, a scris acestea in istorie, crezind cu aeeasta
indeplineascA o datorie fireascA i totodatA pentru
ea', pe eft mi se pare, evenimentele acestea sint foarte insemnate, inch
sA fie pAstrate pentru posteritate ; cAci dup6 pArerea mea nu sint intru
nimic mai prejos de evenimentele de odinioarg, din lume ce au trecut
De ee si emu
10 serie istoria ;
subieetul serieril.
in istorie. 115, gindese la intimplArile ce au dus la sfirsitul elinilor
si la
puterea cea mare la care au ajuns turcii, cea mai mare din cite au fost
vreodat6. Pe urma acestor IntimplAri dumerindu-mg, cA fericirea acestei
vieti este repede schimbAtoare i cA se intoarce cind intr-o parte cind in
10
alta, socotesc c e bine sA scriu istoria nu neinteresantA a amind.uror

acestor popoare. Dind la iveal6 aceastA scriere, vom aminti si de alte
evenimente ce s-au intimplat prin lume, nu numai in timpul din viata mea
si la care en insumi am lost martor ocular, ci i altele din cele insemnate,
adunindu-le insA mai ales de la cei ce preau ca, le stiu mai bine, ea sA m 15informez asupra lor si mai en seamA ca sa poatA fi spuse eft mai bine
si mai adevArat in modul eel mai sigur.
Dar nici aceea n-as socoti-o de loc rau, ca acestea sA le istorisesc
in grai elin, pentru ea' graiul el'nilor este cel mai rspindit in lume i e stiut
de numeroase natiuni. i mare este faima acestui grai chiar acuma, dar 20
si mai mare Ii va fi iari, cind chiar un impArat elm i coboritorii dintrinsul -vor domni asupra urmasilor elinilor, I adunati intr-o mare imparAtie, 3
dupa legile lor, cit mai placut pentru ei i cit mai puternic pentru altii.
Elinii 2, ce fapte man i strAlucite au sAvirsit dInii i au dobindit
mare faima i aiurea si in Europa, ba chiar i in Libia 3, i cum an ajuns 25
1 Adicll a imperiului bizantin.
2 Firete Ca cei din antichitate.
3 Africa de nord.
www.dacoromanica.ro
26
1.
LAONIC CHALCOCONDIL: EXPONERI ISTORICE I
la Gunge i Ocean 0. pina in Caucaz, Inca i cum multi altii au fost de mai
inainte pe acolo, indeosebi Hercule 0 mai intii Inca, Dionysos 1, feciorul
Semelei, i apoi Inca ispravile lacedemonilor i. atenienilor, dupa, aceea
ale imparatului macedonenilor 2, i ale acelora ce au avut domnia dupa
el i ale multor altora de tot felul, cum s-aupetrecut, le-au istorisit altii
i le-au descris. Elinii deci au savirit mai mult aceste fapte, ea unii ce
sint cel mai vechi popor i pretutindeni, numeroase generatii in rind
an avut parte de o soarta norocoasa, nu lipsita de virtute, nicaieri insa
micorata. Pe timpul, and acestora in multe feluri le mergea bine in lume,
io am aflat, cercetind amintirile cele mai indepartate din auzite, ca in timpurile cele mai vechi asirienii au ajuns intii la stpinirea Asiei ; dupa aceea
insa mezii i-au inlocuit in domnie sub conducerea lui Arbache care 1-a
despoiat de domnie pe imparatul asirienilor Sardanapal ; pe urma, <mezii>
6
-2o
i-au pierdut imparatia in mlinile perilor care erau condui. de Cir al

lui Cambise ; 0 de atunci perii au ajuns la mare 0 multa 1 putere, trecind
in alte taxi, ba chiar 0. in Europa. Iar dupa aceea, nu multe generatii mai
tirziu, Alexandru al lui Pup, imparatul macedonenilor, a pus capat

domniei perilor i i-a supus pe indieni i o parte, nu putina, din Libia
i Inca din Europa ; i imparatia a lasat-o celor ce au urmat dupa dinsul,
pina ce romanii, ajungind la cea mai mare domnie din lume, cad erau i
cu noroc i cu virtute In aceea0 masura, au lsat Roma in seama celui
mai Malt arhiereu 3 al lor i au trecut in Tracia ; i la aceasta, imparatul 4

i-a condus in tara Traciei, care e aezata cel mai aproape de Asia, i alegindu-i de capitala un ora grecesc Bizant, au purtat razboaie cu perii,
25 de la care indurasera multe rele i neajunsuri. De atunci elinii s-au amestecat cu romanii ; i limba i datinile, pentru ca aici elinii erau cu mult
mai multi decit romanii, 0. le-au pastrat pina la capat, numele totui
0. 1-au schimbat, ne mai numindu-se dupa strabuni ; i imparatii Bizantodui n-au gasit nicidecum demn sa se cheme imparati ai elinior, ci ca e
30 mai distins pentru dinii sa-i zica imparati i autocratori ai romanilor 5.
Dar despre romani i arhiereul lor eel mai mare am aflat ea, de
multi ani ajungind, nu in putine pimcte in ce privete religia, la pareri
deosebite de elini, s-au despartit de ei, intre altele mai ales ca-i aleg impa1 Ispraxile legendare ale eroilor din mitologia antica elin stilt pentru Laonkc fapte
istorice.
2 Alexandru cel Mare (336-323).
3 Papa de la Roma.
4 Constantin cel Mare (306-324-336).
5 Adica ai romeilor-bizantinilor ; grecii i azi, In grai popular, spunlndu-si romei,
nu ellM sau greci.
www.dacoromanica.ro
27
PRBFATA.
rat al romanilor 1 cind dintre gali cind dintre germani necontenit ping in
timpul de fatg. i nu scapg nici Un prilej sg, trimitg raereu soli la elini ca
sl se impace i sg, se uneascg in privinta religiei, cgzind de acord asupra
aceluiasi punct de vedere. i elinii, fireste c n-au volt, de dragul romanilor,
care pe vremuri aveau acelasi fel de a vedea, sg-si tulbure asezamintele
I
strgbune. i in urma acestei divergente, multime de apuseni mai ales

venetieni, impinsi din aceastg cauzg, de arhiereul rornanilor, pornesc en
Rota mare rgzboi asupra elinilor i, navlind, au ajuns la Bizant si au luat
cu puterea cetatea Bizantului 2 i impgratul Bizantului i cei mai de frunte
dintre elini au plecat, trecind in Asia ; ajungind la Nicea, si-au ales acest
oras grecesc si si-au asezat resedinta impgrateasca intr-insul. Dupg aceea,
io
im multi ani mai tirziu 3, au ocupat din nou Bizautul, dupg ce au intrat
pe ascuns in oras, i trecind iargsi in Europa, impgratii au urmat s domneaseg in Bizant. Dar dupg aceea, impgratul elinilor loan 4, observind
cg statul elinilor e acuma pe muchia cutitului, a luat pe arhiereii Bizantului
pe invgtatii elinilor si a plecat pe mare in Italia, cu credinta c va aduce
15
un ajutor in contra primejdiei ce-i ameninta din partea turcilor, dacg ar

face impacare cu apusenii in privinta religiei. Ajungind in Italia si discu- 8
find. cu arhiereul rornanior asupra divergentei privitoare la religie, s-au
nevoit mult sg stea la dezbateri i cercetgri aminuntite si in sfirsit sii ajungg 20
la o impgcare intre arhiereu i elini, stabilind un acord. i inlgturind dintre
ei acea divergenta ; in oarecare ingsurg dobindeste i ajutor si se inapoiazg
la Bizant. Dar elinii ajungind acasa, nu s-au tinut de hotgririle sedintelor
sinodului 5 din Italia, socotind ca nu e bine de loc pentru ei sd se impace
citusi de putin cu romanii, ca unii ce stgruie sil spun i sg, le doreasca 25
Tele ; i astfel divergenta a ramas ping la capgt intro elini i roman!. Cu
acestea am spus indeajuns despre divergenta ce era intre impgratia elinilor i intre roman! si cg In privinta impgrgtiei i chiar a numelui nu
ii s-a spus acestora corect 6
Cind eu unul am venit pe lumea aceasta, am aflat cg, pe atuncea 30
elinii i impgratul elinilor, dupg ce au fost scosi din celelalte tari mai intii
-de popoarele din Tracia 7, dupg aceea insg chiar si de barbari 8, mai stgI
E vorba de impiiratul roman de apus, din evul mediu, precum a fost Carol cel Mare
4i ceilalti.
2 In 1204 pe urma cruciadei a IV-a.

3 In 1261.
4 loan VIII Paleolog (1425-1448).
5 Din 1439 de la Florenta.
C11 s-au numit romet-romani si nu elini.
7 Adica din Peninsula Balcanica, ce e la nord de Grecia.
Adicd de turci.
www.dacoromanica.ro
98
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE I
pinean peste aceste citeva locuri putine : Bizantul i marginea mgrii

in jos de Bizant ping la orasul Heraclea, iar in sus pe marginea Mgrii
9 Negre I ping la orasul Mesembria, i;poi Peloponezul intreg afarg de treipatru orase ale venetienilor, apoi asisderea Lemnos, Imbros i insulele
5 de pe acolo din Mama Egee. Asadar, cum s-au intimplat toate acestea
s5, se facg si cum statul elinilor cu incetul s-a prgbusit, ruinat de turci,.
1
si cum al acelora s-a fgeut mare, sporindu-si mereu in timpul acesta, puterea.
si bungstarea, voi istorisi, fgcind o expunere, pe cit am putut s m informer
mai exact.
10
De unde se Iraq
tureli osmanlli.
Cit despre turci, eu unul nu stiu ce nume ar fi avut
in vechime, incit sg flu gresesc adevgrul. Cad unii cred.

cg turcii sint coboritori din sciti, bgnuind cu bun temei asa despre ei,
deoarece ii easesc nu mult deosebiti in datini i eg se folosesc incg si
aeuma de aceeasi limbg. Cad scitii se spune ca, pornind a aptea oarg
15 de la Tanais, vinjolesc Asia de sus, intr-o vreme cind stapinirea o aveau
A
parii, si in tara persilor si a mezilor si a asirienilor ; dupa aceea coborind in

Asia de jos asupra Frigiei, Lidiei i Capadociei, si-au supus i acestea
tgri. i acuma se pot vedea, pe cit se spune, multi din neamul acesta
pgscindu-si vitele in multe parti ale Asiei ; si ducindu-si traiul dupa obiceiuio
rile seitilor nomazi, In-au avut in chip vadit nicaieri in Asia o asezare
stabila. *i de aici, incg se banuieste c neamurile barbare de turci, care
locuiesc in Vara de jos a Asiei, in Lidia, Caria, Frigia i Capadocia, slut
de aceeasi limbg i sint imbrAcati i inarmati la fel ea si seitii, care
pasc vitele de la Tanais incolo spre tara Sarmatiei.

l7nii insa, spun ca turcii sint coboritori din parti. Acestia adic
goniti de scitii nomazi, sa fi coborit in Asia de jos i, dedindu-se la un trai
mai malt nomad, sg se fi rgspindit pe acolo prin orase si de aici neamul
aeesta sg-si aibe numele de turd nomazi. Altii insg spun cg-si au numele
de la Turce, un oras mare si infloritor al persilor, si Bustin cg acest neam
30 a pornit de acolo i, mutindu-se in tara de jos a Asiei, s-au rgspindit astfel
prin Asia si au ocupat tara. Sint si unii care vreau ca turcii sg fi venit
mai degrabg din Siria rupestra si Arabia, decit sa fi ajuns in aceastg tara
din Seitia, cu legiuitorul lor Omar, venit prin succesiune la domnia asupra
Asiei, i rgmasi astfel aid, s-au indreptat mai mult spre un trai nomad.
35 Cit de adevarata este deci fiecare din aceste pgreri si la care din ele algturindu-te, ar fi mai bine sg te tii de ea, n-as putea face o incheiere cu totul
ii sigurg. j Totusi atit s-ar putea spune ca mai bine este s te algturezi la
pgrerea acelora care stkuie sa Busting ca acestia isi trag inceputul de la
seiti, pentru ea scitii care trgiesc Inca i acuma in rgsgritul Europei, asa-25
www.dacoromanica.ro
TIMM OSMANLII
99
numita Oarda 1, se Inte leg nu greu cu turcii din Asia, arnindoua popoarele
ducind acelasi fel de trai si avind Inca i acuma acelasi port si folosindu-se
de aceleai scule, pentru c scitii au domnit peste tot locul in Asia. Chiar
i numele acela 2 arata preferinta pentru traiul nomad i c acest fel de
viata 11 due mai mult.

aceasta natie a turcilor find mare i intinzindu-se mult, stiu c
s-a desfacut in mai mune triburi, intre altele si in tribul oguzilor, neam
nu rau, nici de rind. Din acesti oguzi s-a ridicat Ionduzalpe3, om cumsecade
i conducator al tribului oguzilor. Acesta, renumit pentru vitejia sa, se

spune ca a fost totodata si cel mai cu dreptate ; i 1-au ales sa le organizeze
traiul i s judece orice pricina intre ei ; i ori de cite ori a facut vreo jude-
10
.cata, cu Impricinaii ce veneau la el, amindou partile plecau impacate

de judecata ce le facuse. i se mai spune c oguzii, vazindu-1 cu asa insusire,
_au izbutit la domnul tarii sa li-1 pung, pe Ionduzalpe 4 judecator, iar dupd
aceea s-au lsat In seama lui s dispuna, cum I va crede c e mai bine
pentru ei. Dupg, aceea Oguzalpe, feciorul acestuia, urmindu-i In domnia
asupra tribului oguzilor, a dus domnia In chip mai absolut si si-a cistigat
mare faim In razboaiele ce le-a dus prin Asia In contra elinilor 5.
Feciorullui Oguzalpe insa Ortogru16, fiind intru toate energic, se zice
12
cit si-a dobindit mare faima prin razboaiele duse in mune alte parti, dar 20
mai ales construindu-si o Rota, intreprinde expeditii de prada, navalind
In insulele din Marea Egee, ce sint asezate spre Asia si Europa ; i s fi
stricat i Europa ; intre altele intrind si in riul Tearos 7 cel de linga Enos,
sg fi inaintat departe pe riu In sus cu corabiile. i se spune c acela sat fi
facut debarcari si In alte parti ale Europei, ajungind pina in Peloponez, 25
Eubea si Atica si s fi facut mult prada in Vara si, luind robi multi de
tot, 0, fi cistigat mare avere. Dupa aceea, acest Ortogrul, intorcindu-se
in Asia, navaleste la prada in piffle vecine ; si incepind astfel, sa-si fi
adunat armat i, pornind la atac, incepe sa-si supuna pe elinii de pe la
granita si pe vecinii lor ; ,si din vremea aceea facind expeditii de pradil, 30
1 Ghalcocondil Ii spune icyopi tirg, 1)145, adunare, gramada poporului.
2 Fie oardS ecyopci, fie turci nomazi.
3 ta unele manuscrise e Iuduzalpe.
4 Prin manuscrise e i Iuduzalpe i Duzalpe ; de fapt Grilndtiz-Alp, care Insa n-a fost
bunicul lui Ortogrul, precum crede Laonic, ci feciorul lui ; vz. G. M or a v csi k, Byzantino-
turcica, II, p. 128.

5 Bizantinilor.
6 1231-1288 cu oarecare aproximatie ; dar acest Ortogrul sau Ertogrul a fost feciorul
lui Suleiman-sah ; vz. Mor avcsi lc, op. cit., i M. Gub ogl u, Turcii Osrnaniti, In Hrisovul", VII, 1947, p. 56 57.
7 Un afluent al anticului Hebros, Marita de azi, pe care Gnalcocondil pare aici sa-I numeasc5
Tearos.
www.dacoromanica.ro
30
1
13
LAONIC CHALCOCONDIL : EXRUNERI ISTORICE I
in putin timp sa-i fi faeut bogati pe cei ce 1-au urmat ; si astfel multi din
turcii nomazi i s-au alaturat, ca s lupte I impreuna si s duca razboiul
asupra popoarelor vecine ; si repede a ajuns astfel la o stapinire nu micasi din cauza aceasta sa-si fi citigat nume mare i. la Aladin. Unii insa spun
c Ortogrul, in fruntea oguzilor, a ocupat localitati intarite de pe linga
muntii Taurus si de acolo sa fi navrdit asupra Orli vecine, subjugind-o ;
si pe locuitorii vecini elinilor, Ii ducea eu el si aa s5, fi ajuns la mare putere..
In ce chip ins5, statul acestora a ajuns la putere i

In domnie ; Othman sau daca s-a intimplat in acest fel sau altfel, n-as putea
Osman (1100 I:126). 1
s-o spun aa, de uor ; totui, acestea spuse de multi,.
Cum au ajuns Osmanizil
10
15
14
20
amintindu-le pina intru atit, tree mai departe. Cum insa din tribul oguzilor,.
Osmanizii au ajuns la domnia aceasta, am aflat c s-a intimplat asa,..
Este in Misia o localitate infloritoare, aa-nurnita Sogute2 i. un riu EDO,'
ea cu acelai flume. E la o departare de Marea Neagra, ca la 250 de stadii 3 ;.
s-ar putea insa numi aceasta localitate a Iteei. Oguzii ajungind in aceasta
tara, sa fi locuit un timp acolo. Lui Otuman Ins feciorul lui Ortogrul,.
cu domnia s nu-i fi prea mers cu totul bine, dar s fi fost mare i generos.
la suflet ;
i omenindu-i din averea ce-o avea, pe cit putea mai mult,
I
pe cei din localitate, si-i a legat de sine asa, incit atunci, cind aceia au
ajuns la cearta cu vecinii lor elini, 1-au pus pe Otuman al lui Ortogrul
sa-i conduca. Si luptindu-se, i-a infrint pe elinii de acolo ; i pornind de
aiei, i-a atacat tot mai mult pe elini i 5i-a cistigat mare faima si nume
bun la Aladin, deoarece, pus fiind comandant de caste, a facut mari ispravi..
25
La moartea Impratului Aladin, marii lui dregatori ajungind intre dInii

la ceart, Otuman sa fi ajuns la diseutie en ei, si aceia sfatuindu-se intreolalt, a incheiat o alianta cu dinii ; si fdcindu-se tovaras de arme, s-a
invoit cu. juramint, e, intrucit au s poarte cu totii la un loc razboiul

si sA Lea, pe cit vor putea, cuceriri, toata tara cit au sa o subjuge,
isi vor imparti-o, dupa cum au czut de acord. i aa pornind cu aceia
30 in expeditii rzboinice, a cucerit tara nu putina i a facut mari isprAvi
si a adunat bani multi, incit in putina vreme a ajuns la o mare stApinire.
Dar conducatorii acetia fiind apte, cita tara an cucerit, si-au

15 imphtit-o intre ei i lui Caraman i-a cazut parte tinutul de mijloc al
I
Frigiei pina in Cilicia i Filadelfia, lui Sarchan insa tinutul de la marginea

1 Vezi M. Gu b ogl u, Sultani si marl dregatori otomani, in Hrisovul", VII, 1947, p. 62.
Dupi't H. G. Beck lnsil 1288-1326 ; vz. G. 0 st r og or sk y, Geschichte des byzantinischen
Staales, ed. H-a, 1952, p. 464.
2 E turcescul Sogild sau
anticul Tabasion, la apus de riul Sangaris.
3 Sint 44 km, lungitnea stadiului antic Hind de 177,6 m.
www.dacoromanica.ro
31
OSMAN
marii al Ioniei de acolo i pind ce ajunge la Smirna, iar lui Ca lam en feciorul
sau Carasi partile Lidiei pina in Misia. Pa* le dinspre Olimp si Bitinia,
le-a primit Otuman dimpreuna cu Teehie ; iar partile dinspre Marea IsTeagra
cu. Paflagonia le-an prima baietii lui Omur. Cit despre Chermian, se
spune Ca n-a fost din aceti apte, ci ca mai inainte a fost domn in Iconion,
un ora din Caria, in care acetia 8i-au avut timp indelungat reedinta 8i
ea, de aici gonit, a plecat spre Ionia i. c acolo a trait in pace ea particular.
Cei apte aadar s-a intimplat sa-i supuna in devalma8ie toata aceasta
Ora ; cum s-a Intimplat insa eu fiecare in parte, minia intr-un fel, altuia
in alt fel, i cum fiecare a fost in domnia lui, n-a putea sa fac o expunere
pe larg, aa cum trebuie. Dar tin ca localitatea Sogute, imparatii otomani,
ea unii ce se trageau dintr-insa, o tineau in foarte mare cinste 8i venind dese
ori in aceasta localitate, Ii cinsteau pe locuitorii ei cu obi8nuite1e daruli.
Din anzite tiu ca Otuman, feciorul lui Ortogrul, ii are originea din
aceasta localitate ; i el a'fost cel dintli din neamul acesta care a cucerit
i alte ora8e din Asia, dar mai ales Brusa,h1 un ora in Misia, infloritor i
5-
lo.
15
i&
atuncea, pe care impresurindu-1, 1-a silit cu foamea 8i, cucerindu-1 i-a

aezat in el re8edinta ; i pornind. de acolo, a facut ispravi mari 8i straincite ; i s-a savirit din viata la Brusa, lasind. in urma sa feciori i o taril
nu mica. Despre acesta en tiu ca el din neamul lui, intre alte masuri
foarte bune ce le-a luat, ca sa-8i organizeze cit mai potrivit domnia, a
Infiintat in. jurul persoanei sale o unitate militara de frunte, pe care o
numesc Poarta imparateasca, ; cu aceast armata puternica, raspindind
de atnnci spaima in jurul sau, Ii stapinete pe toti cei de sub domnia lui,
cad aceti ostai in graba se prezinta, unde hotarate dinsnl i executa
mice ordin al imparatulni i In graba merg la ce le spune imparatul Portii;
Despre acesta am mai aflat ca a fost cel mai viteaz intru toate 8i a8a.,
inch foarte deseori s-a crezut ca e ceva demonic intr-insul, i de aceea
le-a lasat coboritorilor din el i numele dupa numele lui, ineit ei i acuma
Inca se cheama baietii lui Otuman.
In timpul domniei aeestuia, opt mii d.e turei trecind

peste Elespont in Europa, au ocupat in Chersones o
cetate elina 1; pornind din ea, au pradat Tracia i au
risipese.
ajuns pina la Istru ; 8i jefuind tara, an luat multa
prada 8i, prinzind foarte multi robi, Ii treeeau in Asia ; 8i au luat
i dus cu ei i elini 8i tribali. Intre timp, o ceata nu mica de sciti au
20,
25.
30.
Tureli prada
pina la Ilunare ;
ltarii venill ile
peste fluviu. II
1 Attt cucerirea Brusei in 1326, cit i trecerea turcilor in Europa si cucerirea centii bizantine in Chersonesul Tracic, au avut loc nu sub Osman, ci sub viitorul sultan Orchan (1326
1359), feciorul ateiuia. Vezi A k d. Ni me t, Die lark. Prosop., p. 26-28 : cf. si G.
Ostrogersky, op. cii., p. 464.
www.dacoromanica.ro
17
32
IAOMC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE I
venit din Sarmatia la Istru i, trecind peste Istru, i-au surprins pe turci
in Tracia i, incaerindu-se, i-au infrint i, afar% de putini citiva, i-au
omorit pe toti fara nici o crutare. Citi au scapat cu viata, ajungind. la

Chersones, au trecut iar in Asia si n-au mai venit inapoi.
i ru
In vremea aceea statul elinilor se cltina cind

intr-o parte cind in alta intre cei doi imparati
Andronic Paleologi, bunicul i nepotul de fiu, luindu-se amindoi la
cearta pentru tronul bizantin. i cind acestia au ajuns la lupta intreola1t6, elinii s-au impartit intre amindoi i statul lor s-a darapanat
io acuma cu totul. Caci primul Andronic a avat un fecior Mihail, care
a murit, Inca' inainte de ce s ajunga pe tron. Dupg, moartea
acestuia, Andronic, feciorul lui, a cerut bunicului su, batrin acuma,
5
Andronle If
(1282
1328
1.111mo!)
1328-1310"
sh-i dea lui domnia, i de aceea au ajuns la cearta, hind mai milt samovolnic
decit s asculte ; ,si facea neajunsuri nesfirsite, aducind i pe tribali

intovardsindu-se spre domnie cu cei mai de frunte ai elinilor, asa ca. din
cauza aceasta nu puteau de loc s ia xnasuri de aparare in contra turcilor
la trecerea lor in Europa. i In tixnpul acesta, Brusa a fost impresurata
18
i cucerita prin foame de Otuman ; i au fost cucerite i alte orase de prin

Asia. De aici turcii au ajuns la mare putere prin Asia si, trecind in Europa,
20
stricau Tracia, intre multi altii mai ales Chalil 1; acesta gonit de elini
inspre cetatea din Chersones, a chemat turci din Asia si se apara in contra
imparatului care-I ataca ; i Chalil, cind a plecat din Tracia, a facut muIt
prada, in vreme ce imparatul, aducind pe domnul tribalilor i ajutoarele
din Italia, a impresurat cetatea dinspre uscat i dinspre mare. Iar turcii
19
&Arland sa fuga, au trecut noaptea pe furis in Asia. Acesti imparati neintelegindu-se intro ei si in alte lucruri, nu s-au purtat bine nici cu comandantii
fugiti de ai turcilor i cu Azatin 2 si cu a1ii, melt li iau ajutoare din Taracon 3 i Italia ; acestea au fost aduse in contra Imparatului turcilor
Orchan, care impresura Filadelfia, i pentru ca sa stea de paza la Galipoli
in Chersones.
Acesti taraconi i italieni care au fost rinduiti de paza la Galipoli,
legindu-se cu turcii fugiti cu Azatin, s-au inteles intre ei s atace orasul ;
dar dupa ce planul lor a fost descoperit, caci unul dintr-in0i Ii denuntase I
elinilor, au plecat in graba prin Tracia i, (1110 ce au trecut de Rodope,
.35
au ajuns la Casandria, care in antichitate se chema Potideia. De acolo,
yo.
30
Despre acest Chalil, vezi A k d. Nime t, op. cit., p. 80.

2 Confuzie cu Izzedin Kaikaus II, sultan selgiucid (1246-1259) ; vz. Mor avcsi k.
op. cit., II, p. 53 i A k d. Ni m e t, op. cit., p. 33.
3 Aragonia, e vorba de faimoasa Companie cataland.
1
www.dacoromanica.ro
ANDROMC ii SI III PALEOLOG.
- ORCHAN
33
citi erau cu ei din turcii lui Azatin, au mers la imparatul tribalilor 1 iar
ceilalti din Asia, luind calea intoarsa, s-au graft pe jos spre Chersones,
cu gindul sa treaca inapoi in Asia, in orice chip ar putea. i cu elinii au
incheiat oarecum pace, dar cum elinii umblau cu gind ran asupra lor,
voind sa-i prinda, au scapat intr-o cetate de prin Chersones. i amtia
iara0 au fcut mult rau elinilor. Iar oamenii cei din apus 0 din Italia,
ajungind prin Macedonia 0 Tesalia in Beotia, au ocupat-o 0 au cucerit
Teba din prostia donmului t'arii care, crezindu-i fricoi, i-a atacat cu gindul,
ca i cum i-ar putea nimici in graba. Dar ei au umplut regiunea de anturi
inundind-o cu apa, au facut-o in mare masura de neumblat pentru io
si,
calareti. i cavalerii aceia cu domnul lor alergau pe osea asupra solda-
tilor din apus cu gindul, ca 0 cum sa-i nimiceasca dintr-odata ; intrind

insa in regiunea aceea, le-a mers rau de tot. Taraeonii dind cu arcurile
i mici i cu sulitele, au ucis astfel pe loc multi din beotieni ; pe urma
Visa venind. asupra oraplui, au luat la cea dintii navala orasul i 1-au robit.
man
15
Acesta ce-i drept, trecind mai J tirzin in Italia, fiecare s-a inapoiat pe 20
acasa. Elinii WO, cu imparatul lor Andronic s-au folosit rau 0 de turcii
care au dezertat la ei i de soldatii din Italia, 0 nu numai ca n-au aflat
nici un ajutor de la ei, ci i-i-au prefacut in dumani, cad veniturile 1.13[104-
ratiei le cheltuiau numai cu grija unui bun tratament al nobililor lor dregatori i oaste nu stringeau, nici mercenari nu angajau i pe dumanii ce
navaleau, st-i tina in Mu nu se gindeau.
Orehan
(1326-1362).
20
Dar sa ma intone cu vorba, de unde m-am abatut. Otuman
al lui Ortogrul cucerind madar partea cea mai mare din

tanile elinilor in Asia, a navalit la Nicea i Filadelfia, orasul totu0 25
nu 1-a luat. i cu turcii lui Orour, ajuns la cearta, s-a razboit. i s-a savirit
din viata, domnind la Brusa, uncle Ii Meuse reedinta ; i In urma sa a

ldsat baieti i o tara nu mica i oaste nu neinsemnata. La moartea lui
Otuman insa, cel mai mic dintre baietii lui 1i citigase pe cei mai de aproape
ai tatalui san, pe eit i-a fost cu putinta, sa-i fie cu priinta ; i-i erau prieteni
30
in mare masura. De la acetia deci de indata ce a aflat cel mai repede ca

Otuman s-a savirit din viata, fiind acuma, cum se spune, in pragul batrinetelor, a fugit repede din calea fratilor, ajungind in muntele Olimpului din
Misia ; mergind I pe drum, a dat peste o herghelie de cai pascind aici undeva 21
pe cimp ; i i-a impartit oamenilor, care se adunaser5, pe linga dinsul din 35
munte ; i coborind la es, le ingaduie sa prade orice le-ar ie0 in cale ;
pornind astfel din munte, citiga i ia ormul. Fratii lui insa se luptau
1 Craiul slrbilor.
8.
C. 1621
www.dacoromanica.ro
34
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE I
aprig Intreolalta, i dadeau bt1ii printre ai lor, pima' ce nu putini din oras
si din jurul celor doi frati ai sai au trecut la el ; iar el a coborit in cimpie
si dInd razboi cu fratii sad, care erau impartiti i fiecare 10 avea tabara lui,
s-a luptat cu fiecare indeosebi si, biruindu-i, i-a inlaturat pe amindoi

5
fratii ; i asa s fi luat domnia. Eu unul ins mai cautind stiri despre aceasta,
am aflat alta versiune despre frati, anume c Inca 0 in timpul acesta se

crede la ei c aceia nu s-au purtat intre dinsii ca dusmani declarati ; ci
cercetind bine, am aflat ca. 0 de mai inainte el a ajuns la domnie prin
interventia conducatorilor care erau la oguzi.
Orchan deci, dupa, ce a dobindit domnia, a subjugat i intreaga Lidie
10
si cu elinii din Asia a inceput razboi i impresurind astfel multe orase eline,
le-a supus, in timp ce atuncea imparatii din Bizant, atacati de tribalii
22 din Tracia i j totodata 0 de misi 1 aveau multe certe 0 mare razboi cu ei.
Dupa aceea pornind. asupra Capadociei i supunind citeva cetati, a navalit
15 cu rdzboi asupra Niceii din Bitinia ; i impresoara deci orasul. Atunci cum
i-a venit imparatului elinilor stirea, c Nicea este impresurata si ap locuitorii se vor preda barbarilor, daca nu li s-ar veni intr-ajutor, a inceput
sa stringa oaste, el fiind ajuns acuma la domnie 2, si se pregatea, pentru
tinea mult la Nicea, s o ajute i cu taxie sa se lupte pima la capat cu
20 Orchan al lui Otuman, decit st-i cedeze Nicea.
Acesta 2, precum o incercara advii de mune ori, n-a izbutit s ia,
domnia, ridicind pe elini asupra bunicului i facia. rascoala ; si atunci
0-a adus ca aliat pe Mihail, domnitorul misilor, i s-a inrudit cu el, dindu-i
in casatorie pe sora sa, lui, care fusese casatorit de mai inainte cu sora
25 imparatului tribalilor. De aceea domnitorul tribalilor a pornit cu razboi
asupra lui, avind cu sine pe Alexandru, nepotul a lui Mihail, i pe Mihail
1-a doborit in 1upt 1i pe Alexandru, nepotul aceluia, 1-a pus in domnie.
De batjocura ce i s-a adus, invinuindu-i pe elini, a pornit cu razboi asupra,
23 lor 0, cucerind citeva orasele, j s-a intors acasa. Totusi mai pe urma
30 a in.cheiat pace, ca sa, stea in bune legaturi i sa fie prieteni intreolalta.
Atunci a aflat ca Orchan, navalind in localitati de prin Bitinia, impresoara i Nicea 0 nu conteneste sa bata zidul. Stringind oaste i trecind
in Asia, mergea spre Nicea, in dorinta s vina intru apararea celor din oras.
35
Orchan, cind. i s-a anuntat ca oaste elina vine asupra lui, ridicindu-se
in ordine, mergea impotrivari 0, avindu-si tabara rinduita, isi ducea,
oastea ca inspre o lupta 0, ajungind la Filocrene, a dat peste tabara imparatului din Bizant. Nu mint dupa aceea dindu-se o lupta nehotarita, a fost
1 De strbi si bulgari.
2 Andronic III Paleolog (1328-1341).
3 De Irate sau sord.
www.dacoromanica.ro
IOAN VI CANTACUZINO
35
ranit 1 insui imparatul la picior i dintre elini fund raniti nu putini,

s-au vazut nevoiti sa. intre in Filocrene, ca sa-i vada de rani 0 sa reia
lupta aici. Cind s-au indreptat spre ora, barbarii ajungindu-le in spate
tiniudu-i din scurt, au ucis multi elini i pe ceilalti, gonindu-i in ora,
i-au impresurat. Dar pentru c oraul acela era aezat la marginea marii
si Orchan nu izbutea intru nimic, intorcindu-se asupra Niceii, a impresurat-o un timp 0 nu mult dupa aceea a luat ormul prin buna invoiala.
Aa a ajuns Nicea I sub stapinirea lui Orchan 1.
A navalit i asupra Filadelfiei, ci impresurind-o, n-a putut-o cuceri,
pentru ca multi i-au sarit intr-ajutor. Dupa aceea luindu-se la cearta,
precum se spune, en domnitorii barbari din Asia, pe unii din acetia Meindusi-i aliati, nu se lasa de razboi.
loan VI Cantheuzino
(1347-1354).
24
10
Iar mai tirziu, dupa ce a trecut mai mult timp, cind

de curind Cantacuzino s-a facut imparat al elinilor,
i-a luat fata in &Asa-tone 0, in urma acestei incuscriri, is

a 0 facut pace cu elinii 0. se razboia mai departe cu domnitorii barbari
din Frigia, cu care era certat. Caci cind imparatul Andronic a murit, a
ramas pe urma lui un baiat de vreo doisprezece ani 0 a lasat pe Cantacuzino, un barbat cu multa bunastare i cu mare putere, sa fie baiatului
epitrop, pina ce va fi ajuns la virsta deplina, i sa, aiba, grip, de imparatie. 20
Avind belug de toate, i-a placut imparatului i i-a incredintat domnia
imparatiei i buna cretere a baiatului, legindu-1 prin juraminte, c intr-adevar s epitropiseasca MIA vicleug imparatia dimpreuna en baiatul i
cA va pune badatul fara nici o sminteala in clonmie. Cind insa imparatul
a murit, nu dupa multa trecere de timp, impingindu-1 i unii elini la aceasta
25
fiindu-i partai, a luat domnia i baiatului, ce-i drept nu i-a facut nici
un ran, dar devenindu-i socru, flu tinea decit putin seama de el i credea
sa. Cantacuzino deci despoind. 25
oil pe elini o sa-i aiba mai mult de partea
pe baiat de imparatie, s-a incuscrit cu Orchan 0. era in legaturi bune en
dinsul i-1 avea prieten in mare masura.
30
1i
Soliman al lul Orehan

pradA Tracia
ii cucereste orase.
Orchan, dupa o domnie de <treizeci i ase> 2 de ani,
s-a savirit din viata, lasind in urma sa pe feciorii

Sulaiman i Amurat. Sulaiman al lui Orchan, preluind donmia, a navalit de indata asupra elinilor i purta razboi i lua
1 In primAvara anului 1331.
2 In manustrise, numArul anilor lipseste ; Dark, dui:a pandectele lui Leunclavius, Intregeste cu (treizeci i unul> ; dar Orchan, de fapt, a domnit treizeci i ase. Vezi A k 0.
Nimet, op. cit. p. 12 si G. 0 strogorsky op. cit. p. 464.
www.dacoromanica.ro
36
LAOMC CHALCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE I
robi nenumarati din tara elinilor in Asia ; si a trecut si in Europa, indem-
nindu-1 la aceasta aceia care mai inainte vreme sub Chalil s-au batut
cu elinii prin Chersones ; acestia i-an fost indrumatori la trecere, Waindu-i ca Europa ar fi o tara prea frumoas i c ar putea fi cucerita usor
5 de imparatul Sulaiman. De aceea trecind oaste nu multa, eu gindul sa"
prade Chersonesul si avind ocupata Inca' de mai inainte cetatea Maditos
Ii alte citeva orasele prin Chersones, a strabatut i Tracia pina la riul
Tearos i, robii de razboi, ii trecea in Asia. i turcii din Asia, citi aflan
de aceasta, treceau la Sulaiman si nu putini se adunau In Chersones ;
10 pe urma o parte din eei veniti s-au apucat de agriculturd, pardsindu-si
tara. Totusi mai pe urrn, imparatul elinilor, trimitind soli, a Incheiat
26 pace cn Sulaiman al lui Orchan i 1-a dus asupra tribalilor, en eonditia
I
ea insisi sa fie in bune legaturi i prieteni intreolalta i razboiul in contra

tribalilor sa-1 poarte amindoi impreuna pina la capat.
13
Craini strbilor
teiiin IV Initmn
0331 1355).
Iti kpindirea sirbilor

allmnezilor. Lupin
de la Cernonien, 1371.
20
UiIii, ce-i drept, spun ca, Inca' pe timpul child trada
Orchan in Asia, feciorul su Sulaiman a trecut in

Europa, chemat fiind de imparatul elinilor asupra
tribalilor. Cit despre conducatorii tribalilor, am
aflat ea au ajuns in ehipul urmator la stapinirea
a Europei 1. tefan a ajuns imparat al tribalilor ; acesta

pornise din regiunea de la Marea Ionic 2, cucerind prtile do pe la
Epidamn, si a mers asupra Macedoniei si 0-a facut resedinta domneasca la Scopie. Aeestia insa care au ajuns la hegemonie in Europa,
pe cit se poate conchide din faptul, de unde an pornit s inainteze, ar
politica'
fi neam de iliri, venind din tara de la apus de linga Marea Ionica pina la
orasul Scopie i avind o limba aproape ea i aceia 3 j i neamul aeela al
ihrilor este mare si se intinde departe pe Engirt Marea Ionic pina Ia venetieni, asa incit se poate conclude rani, greutate ca de la aceia pornind, s-au
raspindit atunci prin Europa. Cad amindoua popoarele vorbesc Inca 0
27 acuma aceeasi limba si au aceleasi obiceiuri si acelasi fel de trai, asa
incit se pare ca nu au dreptate aceia care spun despre iliri c ar fi albanezii
de acuma. i eu din capul locului nu sint de parere ca albanezii ar fi neam
de iliri. Ca o pornisera i acestia de la Epidamn spre partea de rasarit
a Europei, ajungind. pina In Tesalia i Etolia i Acarnania i in uncle loca35 litati, nu putine, din Macedonia, i cucerindu-le, au inceput sa le locuiasca,
o tiu i o inteleg i eu insumi, conchizind-o din multe ; si de la multi am
25
1 Sub Europa, Chalcocondil intelege, nu odatd, Peninsula Balcanied, In opozitie cu Elada.

2 Mai bine zis Marea Adriaticil.
3 Adica tribalii - sfrbii ca i ilirii - croatii.
www.dacoromanica.ro
slams.
STEFAN IV DUSAN
37
auzit-o. Daca deci dar an trecut din partile Iapighiei, precum spun
unii, la Epidamn si au ajuns unul intr-o parte, altul intr-alta, in tara pe
i
care si-au cucerit-o, sau daca' din aceeasi regiune de pe la Epidamn, marginasi fiind eu stapinirea ilirior, an inaintat cu incetul si au ocupat tara
spre rasarit de Epidamn, n-a putea s ma hotarase in chip sigur pentru
una din pareri. Intr-adevar amindoua aceste popoare, tribali i albanezi,
au pornit din regiunea de la Marea Ionica, unul mergiud spre rasaritul
Europei si astfel au ramas acolo locuitori i, nu putina tara, si-au supus-o
stapinirii lor, iar celalalt pornind spre apus, au ajuns aproape pina la
Marea Neagra si la Istru si au mers pIn Ia Tesalia.
Imparatul 1, plecat din orasul Scopie, avind en sine barbati buni de
razboi si arxnata nu neinsemnata, a encerit intli loealitatile de pe la Castoria si navalind in Macedonia si-a supus toate celelalte afara de Terme ;
si a patruns i pina la Sava si spre localitatile de pe la Istru si a fileut mari
ispravi i, cucerind astfel toata regiunea, o avea sub stapinirea sa- i
I
10
28
15
rinduindu-si prin Europa oameni ce-i avea sub mina sa, pe unii intr-o
parte, pe altii intr-alta, puterea lui sporea mereu i facea expeditii in
contra elinilor, eu gindul sa le ia domnia ; i deseori slobozind armata
asupta, localitatilor de pe la Bizant, le jefuia si se retragea. i in timpul
domniei acestuia, statul elinilor era cit pe ce sa ajunga la marginea prapastiei, impins chiar de elinii insisi la nici o activitate a imparatiei, Andronie,
anume imparatul cel batrin, dedat fiind la trai molesit i lasator. Astfel 2,
neamul elM nu-si facea nici un gind sa plece si sa, incerce vreo lupta,
ci numai sa-si puna orasul la adapost in chipul eel mai sigur posibil prin
taria zidurilor. i atunei tefan a navalit asupra Etoliei si a cucerit orasnl
Ioanina. i partile de prin Macedonia de pe riul Axios, le-a incredintat
lui Zarco, un barbat care a ajuns pe linga dinsul la eel dintii loc de cinste,
iar partile de la Fere pina la riul Axios, lui Bogdan, un barbat clestoinic
si incereat la razboi, partile insa de la Fere pina la Istru, fratilor Crai si
Unglesa, dintre care unul era paharnicul imparatului, iar celalalt comis.
Cit despre partile de la Istru, le-a incredintat lui Yule Eleazar al lui Branco
ipartile de pe la Trice si Castoria jupanului Nicolae ; i cele de pe la Etolia,
20
25
30
29
lui Prealup. Dar partile de pe la Ohrida si de prin tara asa-numita a prilapeilor le-a ineredintat spre conducere lui Mladen 3, un barbat nu de neam
ran. i am aflat deci ca imparatul tefan acestora le-a incredintat tarile
sale de prin Europa. Dupa moartea insa a imparatului, domnea fiecare

Craiul slrbilor tefan IV Dusan, dindu-si de la 1345 titlul de tar-fnipai at.
2 Punctul 1-as pune inainte de scr5-rn, treclnd acest cuvint In propozitia urmatoare.
3 Manuscrisele au Placid si Pladic (vezi mai jos p. 50,10 ; Dark6 ins6 a indreptat in Mladen
fAcind trimitere la G. Jirece k, Geschicide der Serben, I, p. 388, 415.
www.dacoromanica.ro
35
38
1
LAONic CHALCOCONDIG EXPIINERI ISTORICE I
peste tara ce o detinea si care Ii fusese Incredintata ; i intreolalta tinind

pace, nu se atingeau de ale lor, pe elini 1114 Ii atacau si-i bateau cu razboi,
dupa cum Ii venea bine fiecaruia. Cit despre Mihail, domnul misilor, care
detinea tara mai jos de Istru la Marea Neagra 0-0 Meuse resedinta la
Tirnova, acesta a fost mai batrin ca *tefan ; i culegind stiri, am aflat
astfel c acestia-s bulgari, pe care Ii numim raisi, aceia insa sirbi, pe care
numim i tribali ; 0 de aceea s-a facut sa se deosebeasca intre ei dupa

nume. Aceste doul popoare se socotesc ca fiind cu totul deosebite unul
de altul. Cum fiecare dintre acestia si-a pierdut domnia ce le-a fost Wag,
Ii
m de barbari, i insisi au ajuns mai rail, o voi spune in istoria mea mai
la vale.
Sulaiman asadar a ocupat orasele de prin Chersones, afara de Galipoli, i s-a asezat in ele, ca s aiba de unde porni din acestea, i navalind
30 asupra localittilor din Tracia, sa, le jefuiasc i sa le strice. Chid insa
I
15 a fault pace cu elinii, a pornit cu razboi asupra conducatorilor tribalilor,

Crai i TInglesa, care atacau pe elini 0 le faceau mult necaz, pentru ca nu
erau de loc astimparati, ci mereu le faceau ran i se razboiau en elinii.
Acestia deci cind. au aflat c Sulaiman a trecut in Europa 0 pustieste
si jefuieste MA' nici o crutare tara lor in hotar cu cea a elinilor, au pornit
20 ell armata asupra turcilor 0, dind lupta, au ramas biruitori i au nimicit
nu putini la acea naval'a. Dupa aceea ins, and au bagat d.e seama, ea
statul turcilor propaseste repede spre mare putere i ca turcii din Asia
trecind mereu, i se adaug i ca se apuca s Impresoare chiar orasele de
prin Europa 0 sa patrunda in interiorul Traciei, au inceput amindoi s
25 stringa armata. i ljnglesa a pornit din Fere, unde Ii era resedinta, asupra
turcilor ; i deodata cu dinsul, fratele sau Crai, avind armata din inte-
30
riorul Traciei, s-a intilnit cu fratele sau, cu gindul sa plece impreuna la

razboi asupra turcilor. Sulaiman s-a intimplat s impresoare un orkel
pe rInl Tearos, la o departare ca de saptezeci de stadii 1 de Adrianopole ;
i i-a ridicat aici corturi nu putine din paturi de pa'r de capra, in care au
obiceiul 0, se adaposteasca scitii nomazi de prin Asia 0 dintre turci care I
31 au luat acest fel de viata, ; i impresura in chip deosebit de staruitor localitatea. Preocupat de aceasta, cum a aflat foarte repede e dusmanii vin
asupra sa, zice-se, s fi luat oameni alei, ca la vreo opt sute de barbati
35 din cei mai viteji din jurul sau, i pornind noaptea, s fi patruns in tabara
dusmana, cind se zarea acuma de ziug, ; i-i vedea pe dusmani, MIA 0,
tina vreo paza, pe cei mai multi pe malul riului Tearos care ofera apa cea
mai buna de Mut i cea mai sanatoasa, caci era timp de vara, avind. cai
1 Peste 12 km.
www.dacoromanica.ro
SOLIMAN A Lin ORCDAN.
39
LuPTA DE LA. CERNOMEN
si arme putine, f5th nici o grij6, ca unii ce nici nu se gindeau la dusmani

0-0 vedeau de odihn6 ; si atunci, 1ing6 Cernomian 1, ssa fi c5,zut pe
neasteptate cu cei opt sute si sg, fi nimicit toath armata, omorind. rath nici o
crutare, asa inch cei mai multi dintr-aceia au cAzut in riu si nu stiau
incotro s-o apuce ; si astfel s-au pthpAdit cu totul. i acolo a cAzut si Un- 5
glesa si frate-thu Crai in lupta aceasta. Dar in ce chip s-a pthpdit, nimeni
nu tia, inch ai lui mult timp au crezut, cl el e iue in viath.
Sulaiman, dupa" ce a cistigat aceasth biruinth vestith si stthlucitA,
a cucerit si orasul ce-1 impresura mai inainte i, mergind asupra Orestiadei, numith Adrianopole, o impresura. i s-a intimplat s impre- 32
J
soare orasul pe vremea secerisului si in rinduri dese ataca zidul f5.th incetare.
In timp ce Sulaiman se tinea de aceasta, se spune c un june din oras,

printr-o groapA ce ducea pe sub zid afath de oras, iesind intr-ascuns
noaptea sa-si secere griul, 11 cam prin aceeasi groapa in oras ; i fAcind
mereu aceasta, s'A fi fost thrit de cineva din tab5th. Turcul inth care a
Vazut, pe unde intra junele, s-a luat pe urma lui si a ajuns 1Ing groap ;
incercind si el si intrind In oras, s-a intors iarsi In tabgth i mergind la
15
Sulaiman, i-a spus intrarea si de indath 11 conduce si pe dinsul. Incercind

sultanul intrarea, s fi ocupat astfel orasul si sa-1 fi supus 2 Dup6 aceasta
mergind asupra Filipopolei, a luat si acest oras si th-1 fi cistigat prin bunA 20
invoial 3.
Si se spune c, acest impgrat avea un bArbat cu o foarte aleasA stiintA
militar si cu mare stthsnicie la conducerea thzboiului si a expeditiilor.

unii spun c'a acela, facind cele mai multe isprvi, i-a sporit foarte
repede puterea mult de tot. Dar Sulaiman imbolngvindu-se i gthbindu-se
sg, se intoarc6 in Asia, boala i s-a inthuthtit i i-a pus cap6t vietii.Pe
patul mortii s fi spus celor din jurul thu th-1 inmorminteze In acelasi loc
pe istmul Chersonesnlui, uncle s-a intimplat sa-i moath mai inainte balatul
sa-1 inmorminteze cu mare ceremonie ; i i-a dat obstescul sfirsit si
pentru mausoleu a rinduit venituri, pentru ca preotii lor sa-i fad, priviI
ghere la mormint ; si a poruncit s6-1 inmorminteze acolo 1ing6 baiatul s6u 4.

Manuscrisele au xeplzocvLov
mian dup5. C. Jir ee e k,
Chermanion ; Dark() a corijat in Mpvo1accv6v
Cerno-
I, p. 437.
2 Adrianopolea a fost cucerita de turd in 1362. Tot asa intrind printr-o groapa, au circerit
(clupa istoricul Acropolit Glieorglie, ed. A. Heisenberg, p. 182, 7), bizantinii Constantinopolea
Gesch. der Serb.,
de la latini in 1261.
3 In 1363. Trebuie insd observat c cele mai multe din faptele ce i le atribuie Chalcocondli
lui Soliman, au fost savirsite de sultanul Murad I, fratele sAti ; vz. A k U. Nime t, op. cit.,
p. 28-29.
4 Dui:a Du c a s X, 5 (ed. Green), acest Solirnan a cAzut in lupth cu bizantinii cie
sub conducerea despotului Matei Cantacuzino la Examilion din Chersonesul Tracic.
www.dacoromanica.ro
25
33
30
40
1
LAONIC CHALCOCONDIL: EX1TJERI ISTORICE I
Murnd I
Dupa moartea lui intimplata acolo, Amnrat, feciorul lui
(1362 1309)' Orchan i fratele lui Sulaiman, de:indata ce a aflat de moartea
lui, a trecut in Europa cu ienicerii si cu ceilalti loameni de la Poarta si a

luat in primire toata armata aceluia ; i mergind la Adrianopole, si-a asezat
aici resedinta imparateasca. Si de acolo pornind, prada tara din interior
a Macedoniei i, hind numerosi robi de razboi, Ii imbogatea pe soldatii
ce veneau cu el ; i citi turci 11 insoteau in nadejdea vreunui cistig, le darnia
robi i vite, prazi hate de la misi si de la elini.
Dar se mai spune i aceasta c, Sulaiman, dupa ce a bagat de seama

10 ca tribalii i misii string armata in contra sa, a siinceput o actinne In sensul
st i se dea sasezeci de mii de drahme i dinsul sa le dea inapoi orasele, cite
34 le-a cucerit, i sa plece in pace cu gindul sa se retraga in Asia ; j el se gasea
atunci, impresurind orasele elinilor din Tracia. Elinii cum au auzit aceasta,
au primit propnnerea i erau gata sa incheie pacea in conditiile acestea ; dar
15 s-a intimplat s'6 aiba loc un mare cutremnr i zidurile oraselor s-au prabusit,
Smelt pe nrma aceasta, turcii au cucerit pe cele mai mune, asupra carora au
navalit, impresurindu-le. i dupa ce au ocupat orasele de la elini, au lamas.
mai departe in Europa, ne mai umblind de loc dupa vreo propunere ca aceea.
20
llaspimlirea poponrelor slave.

It lull din Pind slut veniti
din Dacia.
Dup5, aceea a pornit asupra misilor ti tribalilor.

Acest neam, cel mai vechi i mai mare din popoa-
rele din lume, dad, s-a desfacut dintr-un trib al
ilirilor, i s-a asezat cu locuintele in tara ce o au, sau daca, dupa unii,
au pornit de dincolo de Istru de la marginile Europei, din Croatia i de

la prusi care ajung pina la Oceanul Arctic, si din tara Sarmatiei, acum
25 asa-numita Rosia, tinut nelocuit din cauza frigului, i pornind deci de
acolo i trecind peste Istru, au ajuns in regiunea de la Marea Ionica
astfel s-au luting mult pina la venetieni i, cuceritori fiind, au lamas cu
Jocuintele, san daca dimpotriva e mai bine de spus ca au pornit de aici
din tara de la Marea Ionic i trecind. peste Istru, au ajuns departe sus
30 in lume, n-as putea-o spune, sustinind cu siguranta. Totusi stiu atita ca
aceste neamuri se deosebesc prin nume unul de celalalt, prin. obiceiuri
35 insa nu, si e vadit lnc i acuma c vorbese aceeasi limba si au acelasi
grai. Raspindindu-se deci prin Europa, s-au asezat cu locuintele In mune
parti, intre altele i intr-o regiune a Peloponezului din Laconica, locuind
35 sub muntele Taighet i Tenaron.
Tot asa a ajuns si din Dacia sa locuiasca pe muntele Pind poporul
ce se intinde pina In Tesalia. Vlahi 1 se numesc amindoua popoarele.
I
1 DupA aparatul critic din editia lui Eug. Dark6, toate manuscrisele au BprixoL,
vlahi ; dar vezi D. Russ o, Crilica lexlelor
;i fehnica ediiiilor, Bucuresti, 1912, p. 20 nota.
Vrahi, un singur manuscris indreptind in BX(ixoL
www.dacoromanica.ro
RASPINDrREA SLAVILOR.
Si n-a putea s
- ROMINII DLN PIND
41
fac o expunere si sa spun care din acestia la care
au venit.
Dar asa stiu si pot spune aici ca tribalii si misii i ilirii i croatii si
polonii si sarmatii vorbese acelasi grai. Si daca din aceasta ar fi de tras
o concluzie, neanml acesta ar fi unul si acelasi si de aceeasi origine. Cu
timpul insa, s-au deosebit intreolalta in obiceiuri si, ajungind in alta tara
an ramas cu locuintele. Si. nu gasesc nicairi nimic, incit sa pot arata ceva
lamurit in istorie despre ei. i resedinta donmeasca, Ii au ,si aici dincoace
de Istru i dincolo ; si neamul acesta este mult prea mare si mult prea intins,
incit e mai bine WA spui c neamul acesta a venit mai degraba de acolo
si dind peste loc mai bun s-a aezat en locuintele in reginnea de la Marea
Ionica si a trecut pe la Istru si a ramas i aici, decit ca. a pornit de aici 5i.
a ajuns inspre partile de acolo din lume, aproape nelocuite. Si daca minati
de vreo nevoie sau daca de bunavoie, pregatindu-se de aparare, s-a
intimplat s locuiasca asa despitirtiti unii de altii, precum se poate vedea,
j
10
36
15
ar trebui mai degraba, s banuiesti ceva decit sa, afirmi. Si de aici unii cred
ea pot spune siMisia de sus si Misia de jos, ca i cum Misia de sus ar numi
nu tara din partile de sus ale Istrului, ci tara locuita in partea de dincolo
de Istru, iar Misia de jos, nu tara in pktile de jos ale Istrului, ci tara do
la Istru, ce se intinde pina in Italia. Cit despre bulgari pe care, cei ce stiu 20
mai bine limba e1in, Ii numese Misia de jos, stiu ca sint asezati la Istru
de la orasul Vidin pina la Marea Neagra, avindu-si resedinta donaneasca,
in orasul Tirnova.
Acestora, craiul Serbiei, domnul tribalilor, le-a pus in donmie pe
Alexandru ; i a domnit asa pina ce murind, a lasat imparat al neamului 25
pe feciorul sau Susman, asupra caruia a pornit cu razboi Amurat al lui
Orchan. Si mai intii a navalit asupra tribalilor si invingindu-i in lupta,
a supus Fere, un ora infloritor, si cucerind localitatile din Rodope, a
facut mari ispravi ; apoi dind orasul Fere in seama lui Sain, un barbat
destoinic, a pornit cu razboi asupra lui Susman, imparatul Misiei, si 37
I
ciocnindu-se astfel cu el, i-a pus pe fuga, pe misi si a omorit nu multi, deoarece
au scapat prin localitatile de la Istru. Dar Susman al lui Alexandru,

trimitind soli la Amurat, a facut pace si alianta, incit sa aiba acelasi
dusman si prieten ; i s-a incuscrit cu Amurat, dind dupa el pe fie-sa,
aleasa de frumoasa, ce o avea de la o evreica, de care indragostindu-se, 35
a luat-o de sotie. Iar alta, fata, a dat-o dupa un imparat al elinilor, care
atuncea donmea asupra neamului elin, dupa ce lui Cantacuzino i-a fost
luat5, domnia asupra elinilor.
www.dacoromanica.ro
42
LAONIC CHALCOCONDIL: EXPONERI ISTORICE I
Cantacuzino cind era impkat, avind doi feciori,

1111 ia tronul In prImire la 1354 ; pe cel mai mic Emanuil 1-a trimis In Peloponez
la parte la
editIlle lui
ca domn la Mistra, pe cel mai mare Ina 11 face
Mura I.
elinilor impkat. Dar Ioan, feciorul lui Andronic
cum a ajuns destul de mare, s-a legat cn elinii i s-a inteles cu ei, ca el
sd vie la domnie. El Ii ducea din intimplare viata in Macedonia. i elinii
supkati de traiul i batjocorirea impgratului, 1-au adus, dupg cum fiecare
Ii avea motivele sale, pe tinkul Ioan din Macedonia 0 1-au pus pe tronul
loan V Paleolog (1341-1391)
impkAtiei. Cum s-a urcat pe tron, pe Cantacuzino, fireste, 1-a f5,cut ealugg,r.
10
38
Feciorul lui mai mare Insg, pe care cu numele Matei 1, II Meuse elinilor
impkat, s-a dus mai intii la Rodos la, arhiereul din acel loc, cantInd. at
obtin6 ajutor ;
ruga sa,-1 urce pe tronul Impr4iei. i a stkuit, aducind
multe inainte, ca sg, i se ficlea, vreun ajutor ; cum insg, n-a intilnit nici o
bun5, voint, s-a dus Indard dup5, aceea in Peloponez la fratele-sgu Emanuil,
II domnul Spartei, 0-0 ducea viata pe ling5, el. i Ioan a Incheiat alianta.
211
.39
cu Amurat, care trecuse de curind In Europa ; apoi a adus pentru feciorul

sa'n Andronic pe fata impkatului misilor, sotie de la care a avut Mieti ;
Andronic Ii era cel mai mare, Dimitrie Ins i Emanuil mai tineri i Teodor 2
insotea pe Amurat, oriunde mergea la razboi ; si totodata Ii erau tributari lui Amurat, urmindu-i In once expeditie ar face-o.
Dupl aceea pornind cu rzboi asupra domnului Dragas al lui Zarco,
a eucerit tara de pe la riul Axios, obligindu-1 totodath sA-i dea tribut si
s5,-1 insotease6 In rzboi in contra dusmanilor cu un numk de atitia caareti. Dupa, aceea aducindu-1 pe donmul Bogdan din aceasth parte sA-1
urmeze cu armata I sa, a Mout man isprvi, dind. dovadg, de omenie dup6
pilda lui Cir al lui Cambise, purtindu-se cit mai moderat 0 mai generos
en domnii ce i i-a supus, ai tribalilor, misilor, ba chiar i ai elinilor
Pe chid deci se afla de mai mult timp in Europa 0 purta Ine a. rzboi
eu acestia, i-a sosit vestea, ea' domnitorii barbarilor3 din Asia, intelegindu-se
Manuscrisele pun cuvintele cu numele Matei" dupd cAlugdr" ; (Jar numele in cdlugrie
al impdratului loan VI Cantacuzino a fost de fapt loasaf, iar feciorul lui cel mai mare pe care
1-a Incoronat impArat, s-a chemat Matei. E greu de admis ca Laonic, atit de stdruitor In a afla
stiri. sd nu le fi aflat pe acestea. Mai probabil e c la mijloc este o greseala In ordinea cuvintelor
si de aceea am Indreptat-o, punind Mccraalov To5vol.t.ce in rIndul urmdtor dupii 8v.
2 Acesta este vddit Intelesul locului din Laonic ; si de aceea dupd bmeti", ncaScg trebuie
pus un punct j virgulA. Dacd rAmlne fr nici o interpunctle, ca In editia din Bonn a lui Bek-
ker, sau numai virguld, precutn e in editia lui Dark, totul ar insemna cd Andronic a avut cei
patru feciori, care de fapt au fost ai ltd loan V Paleolog. Despre acest Andronic IV Paleolog
stim cd 1-a avut pe loan VII Paleolog. Se mai poate ca textul ce ni s-a tranmis sd aibd o lipsd
de la care", o lipsd In care se arAta sotia lui Joan V Paleolog, solie de la care
lnainte de cip'
a avut cei patru feciori : Andronic, Manuil Teodor i Dimitrie.
3 Turcilor selgiucizi.
www.dacoromanica.ro
IOAN V PALEOLOG SI MITR4D I
43
titre ei s rascoale nu putina tara, in contra mi Araurat, i c, stringind

oaste, pe cit le era cu putintk i-au tulburat mult stapinirea in Asia si din
parnintul lui multe le-au cucerit, iar altele nu contenesc s i le impresoare.
-Dupa ce a aflat foarte repede aceasta stire, a trecut in Asia si se grabea
sa fie gata de lupta in contra lor, cu gindul s faca o ultima incercare, 5
pe eft putea cel mai bine, ea s dea o lupta hotaritoare. Dind peste tabra
acestora in Misia 1, si-a pus armata in ordine de bataie. i deoarece era
-cu foarte mult i felurita experienta de rzboi, a nascocit uxmatorul plan
-de lupta. Cad se spune ea, flind timp de vara i tiind ca pe la amiaza
va sufla vintul obisnuit din fiecare an, de la apus, a dat armatei din om 10
In om ordin sa ocupe partea aceea astfel, ca vintul sa le bata in spate ;
si si-a pus armata in ordine de bataie pe la ora, cind piata este in toi 2.
Incaierindu-se cu dusmanii, se lupta cu tarie. Amindou partile tinindu-si
cumpana in lupta, el sa se fi urcat pe un climb acolo undeva I i s fi rostit
cu glas mare oamenior sai urmatoarele : Baietii mei ostasi, fie-va aminte
40
15
de voi insi-va, cite ati indurat in Europa, purtind razboi neintrerupt

atit-amar de ani. De ce dati inapoi Nu stiti c totul va depinde de noi
care le sintem superiori acestorM Ei bine, urmati-ma pe mine, incredintati
cg, daca nu ma urmati de aproape, repede dusmanii v vor birui I!"
Cu
aceste cuvinte, imparatul s fi dat pinteni calului de-a dreptul asupra 20

rindurilor dusmane, cazind in mijlocul grAmezii ; si de indata ridicindu-se
vintul in spatele otirii, batea inamicilor in fata ; asa deodata incurajindu-se
unii pe altii i mergind. inainte, i-au silit in sfirsit sa dea dos si i-au gonit
din rasputeri, omorindu-i pe dusmani. Si el, ce-i drept, sa fi. pierdut partea
mai mare de armatk dusmanii insa sa fi scapat cu fuga, fiecare ducindu-se 25
in tara sa. Si apoi trimitind soli, au cerut pace si s-au impacat cu dinsul
-cu conditia, ca acestia sa-1 insoteasca, oriunde Ii va duce pe viitor in razboi.
In trap ce era ocupat in Asia si incheia tratatele de pace cu domnitorii turcilor, Sauzes 3,
1373.
cel mai mare din baietii lui, fusese lasat in
-Europa sa alba grija de domnie, punindu-1 sa ia masurile de siguranta,
Rilscoala feeiorilor lui
Murad I .51 Ioan V Paleolog ;
dad, vreo primejdie sau vreo rautate s-ar ivi prin imparatie. Dar acesta
s-a inteles cu pasalele de prin Europa la o conspiratie l i-a legat de sine,
pe eft putea prin mari binefaceri, ti s-a intilnit cu Andronic, feciorul mai
I
mare al imparatului ebinior, caci tat61 san plecase cu Amurat al lui

1 Tara In Asia Mica de apus.
2 Expresie din autori clasici antici, adica pe la ora zece dimineata.
3 Dupa Duca sXII, 1 (ed. Grecu) sa-lfi cheniat Cuntuzis, dupa interpolatorul lui Sphran-itzes (G. Phrantze s, ed. I. Papadopulos, p. 55-56), Musa-Celebi ; de fapt : Saugi (Sauzes).
www.dacoromanica.ro
30
41
35
44
1
LAOMC CHALCOCONDIL: EXPIINERI ISTORICE I
Orchan la razboi in Asia in contra domnitorior 1 i. Andronic fusese

rasat in Bizant i i s-a dat impkatia in Beard. Sauzes vorbind cu
acesta, 1-a induplecat sa. se rascoale amindoi in contra pkintilor i a
puna, mins a pe domnia parinteascai, avind acelai prieten i dunian ;
i.
de o sa, vina cineva ca dusman asupra lor, sa se apere i sa-i sarg in

ajutor dupa, putinta, unul altuia cu toata, puterea. Dupa' ce s-au hothrit
sa, facI aceasta, au incheiat legaturi cu mare jursamiut, sthruind mai ales
asupra acelor lucruri ce li se pareau ca, vor fi amindorura spre cea mai
10
mare siguranta. De indath ce, Maud acestea, au inceput 0, le faea" pe

fata, au incepnt sa, ia masuri de siguranta, pregatindu-se spre a se putea
apka pentru cazul, cind Amurat ar veni in Europa. Acesta lug, a

aflat foarte repede ce se face prin Europa i, de indata, chemindu-1
pe Ioan, imparatul Bizantului, i-a grit unele ca acestea : Impkate
al elinilor, de curind mi-a venit tire de la oamefiii cei mai de incredere
15
42
din Europa, ca, feciorul meu Sauzes, impins de feciorul thu, pun
la cale planuri ucigae asnpra mea. Cum se poate, fara, ca tu sa, nu
tli nimic despre acestea, sa" se ajunga la aa nebunie, inch nu
1
numai feciorul men sa, se apuce de aceasta, ci i feciorul tau s'a-i fie de
ajutor i indemn 7 Cum s-ar putea crede ca, unele ca, acestea s-au putut
20
face fara, hothrirea ta 7 Ci daca, ii vei aplica feciorului thu pedeapsa pe care
a hothri-o i nu vei sta pe ginduri, atunci voi fi sigur, c'a acestea s-au facut
fara, voia ta. Iar dad, ai alt gind, decit va fi hothrirea mea i. asupra
feciorului meu, i. ai voi sa,-1 lai nepedepsit, atunci sa, tii ca, in viitor
pe tine te voi avea de vinovat".

Imparatul elinilor insa i-a intors vorba cu urmatoarele : O impkate,
de vina aceasta niciodath nu ma, vei putea invinovati pe buna, dreptate !
Cki dad, acesta ar fi copilul meu, despre care tu spui ca, s-a apucat de
acestea, fara, ca eu sa tiu citui de putin ceva, atunci sa, o tii bine, ea
a avea toath grija 1 buna vointh pentru tine i sthpinirea ta. i dad,
30 m-ai pune sa-1 pedepsesc pe acela, cred. ea n-a fi atit de nebun, inch
sa, fiu ingaduitor fath de unul care i pentru mine i pentru tine s-a facut
omul cel mai hain i dumanul cel mai mare, i sa,-i scad cit de putin din
pedeapsa".
25
Spunind acestea impkatului, Amurat s-a hothrit s'a dea aceeai

35
pedeapsa, la amindoi ; potrivit acestei hotariri, amindoi pkintii s6-i

osindeasca' baietii i sa, le scoath ochii fieckuia din ei. Cum a luat aceasta
hotkire, a plecat spre Europa, ducind oaste cit se poate de multh. Si

43
trecind in Europa, a pornit-o de-a dreptul asupra feciorului, unde aflase

ca,-i are tabka impreuna, cu feciorul imparatului. Aceia Insa; stringind.
]
1 Sultanilor selgiucizi.
www.dacoromanica.ro
RASCOALA FECIORILOR LUI MURAD I SI I0Mc V PALEOLOG
45
armata Europei, erau in tabara intr-un loc de linga Bizant, numit al lui
Picridios 1, unde au socotit eel mai nimerit sa adune i pe elini i totodata
pasalele din Europa. Aici intr-un defileu, ca intr-o intaritura imprejmuith
cu palanci, gi-a asezat tabara Sauzes, feciorul lui Amurat, gi-I astepta pe
tatM sau, care venea asupra lui. Amurat insa cum 1-a ajuns aici pe feciorul
&au i pe elinii care se aflau in tabath, 1-a asezat armata In linie de bataie
si a navalit asupra lor, cu gindul sa se ia de indata la lupta' cu potrivnicii.
Cum 1nsa defileul Ii sta in cale, gi-a asezat si dinsul tabara. Unde locul
ingaduia, s-au luat la lupta citiva din elini cu soldatii lui Amurat si i-au
pus pe fuga' pe acestia, dupa cum se spline. i deoarece se vedea ea in
locul acela este greu sa se dea lupta cu vrajmasii, a iesit noaptea in fata
taberei la marginea defileului, cit mai aproape de tabara vrajmasilor,
incit s poath fi auzit foarte usor ; apoi a inceput s cheme pe nume ci
glas mare pe fiecare, amintind cu cuvinte tie pretuire tot ce-a fcut fiecaruia, daca s-a 1ntimplat vreodat s fi Meut cuiva vreo cinste sau
vreun bine. Dupa aceea spunind vorbe bune tie fiecare i mergind de-a
10
15
Ohre pe marginea defileulni, se zice ca a grait catre ei unele ea
acestea.
Barbati eroi, pe ce drum ati apucat, parasindu-ma pe mine, tatal

vostru? Unde ati lasat invatatura invatatorului vostru si v-ati luat
dupa un baiat inca brudiu, pe care, dupa ce va fi cazut in mina mea, ii
I
41
voi pedepsi cu lovitnri de bici, fara sa-i fac o alth stricaciune tineretelor lui,
afara doara numai daca o sa fie cu voia voastra, a-i fac aa ceva. Iar
daca vreti pe alta cale s puneti la incercare gindul men, si sa' ajungeti
la lupta, s-o stiti ci in viitor nimic nu va fi spre binele vostru. Treceti
25
deei incoace la noi si nu stati pe ginduri de loc din respect pentru virtutea
noastra si in vederea biciuirii biliatului nu va sfiiti s faceti asa ceva. 5i
jur, chemind martor pe eel ce mi-a incredintat aceasth donmie, ci

nimanui nu i se va intimpla nici im neajuns".
Soldatii lui Sauzes, auzind acestea, sfiala sa-i fi cuprins de glasul
imparatului, caei avea un glas patrunzator mai mult ca once alti oameni ;
gi teama a-i fi apucat pentru soarta lor, cunoscindu-i bine norocul ci
vitejia. i astfel indoiti, cum si-au dat seama de situatie, au parasit in
vA
30
noaptea aceea tabara, plecind pe uncle ii venea bine fiecaruia, cei mai multi
sosind la tabara lui Amurat, se rugau de iertare, ca unii ce adusi de

nevoie, s-au strins in taba'ra liii Sauzes. Iar Sauzes bagind de seama ci
soldatii Ii fug din tabara, a plecat cu oamenii de frunte, pe care Ii vedea
cA-i sint cei mai devotati, la Didimotich, 1 urnaindu-i i feciorii, care au
imbratisat cu multa 1nsufletire ideia acestui razboi ; caci se hothrise s se
Ins
1 Manuscrisele au si Apicridios i Epicridios.
www.dacoromanica.ro
35
45
46
1
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPLNERI ISTORICE I
preocupe de acetia cu deosebith rivna i thrie 1. Amurat Ins aflind de

aceasta, se tinea de urma lui i a inceput s impresoare oraul. Cei cu
Sauzes insa, apasati de foame, cad griu nu fusese adus de mai inainte
i in putin timp se ispra.vise, s-au predat s fad, cu ei, precum va gasi cu
cale. Amurat ocupind oraul prin foame, 1-a prins pe feciorul sau Sauzesi luindu-1, i-a scos ochii. Cit despre ceilalti, a poruncit sa fie legati i. arun-
10
cati cu capul in jos de pe stinca din ora in riu. Iar el stind in cort linga
riu i privind pe rasculatii de frunte adui cite doi i cite trei deodath,
sa, fi ris in hohote, cuM se rostogolete fiecare ca un iepure ce-1 gonesc
ciinii, iar pe feciorii paa1e1or ce au ramas cu dinsul, feciori ce au mers
cu Sauzes, a poruncit ca parintii sa-i ucida, cu mina bor. Doi dintre acetia
se spune c n-au voit sa-i omoare bietii, iar el sa, fi poruncit, pe aceia
sa-i ucida deodata cu feciorii bor. Cad spunea mereu c feciorii cu tirea
parintilor au trecut de partea lui Sauzes ; i au trecut, pentru c ei oseilau
15
intre amindoi. Dupa ce au facut acestea, i-a spus, printr-un sol trimi
46
imparatului elinilor s faca tot aceea i cu feciorul sau, ca i dinsul, precum

s-a inteles cu el de la I inceput. i acela, se spune c, inInduji fecioral
i-a turnat in ochi otet clocotit.

90
Murad I lanai pe Malian Paleolog,

dar eueere5te Salonieul, 1387.
i atunci aa s-a sfirit razboiul acesta. Dupa
aceea, chid Emanuil, feciorul imparatului
elinilor, era delegat cu guvernarea orasului Terme din. Macedonia, carese mai chiama Tesalonic, i a fost surprins c, legindu-se cu un
epistat de prin aceasta regiune, umbra, cu vicleug sa, puna, mina pe
orasul Fere i ca, se poarth en ginduri de razvratire fall de Amurat, acesta
25 a trimis pe Charitin, un barbat cu mare putere i pentru priceperea lui
in ale razboiului intru niraic mai prejos decit toti oamenii din jurul lui,.
i i-a ordonat sA" mearga i s, cucereasca, Terme i s aduca pe feciorul
imparatului Ioan. i Charitin era ocupat cu indeplinirea acestui ordin..
Emanuil insa dind cu socoteala, c oraul va fi cucerit repede de Charitin,
30 pentru c lucrurile In ora stateau prost i pentru ca, el n-ar fi ieit bine
de loc, caci i locuitorii oraplui, necajiti pe el, se purtau cu mai multh indrazneala de cum se cuvenea, a plecat, aa cum era, foarte repede pe mare,.
en gindul s mearga la tatal sau. Cum insa tatal, printr-un trimis, i-a
spus de mai inainte, ca, dad, plead., sa, mearga altundeva, caci el nu poate
35 sa-1 primeasca, fiindu-i teama de Amurat, s-a hotarit de nevoie s mearga
chiar la Amurat, cu gindul sa-1 roage de iertare, dad, cumva iarai a.

47
savirit vreo isprava ce nu trebuia s-o fad. Amurat insa auzind I c feciorul
1 Multi tineri, feciori de-ai marilor dregAtori credincioi lui Murad I, se alAturaserd la
rebeliune.
www.dacoromanica.ro
47
MIJEAD I SI MANUIL PALEOLOG
imparatului vine la el, s-a minunat de acela pentru curajul lui i 1-a intim-
pinat, precum avea obiceiul s-o fad, mai Inainte, cind sosea la el, apci
1-a salutat i, oprindu-se oarecum nitel, a stat asa de vorba cu el. Apoi
zimbind catre el, i-a grait unele ca acestea : O fecior al imparatului,
ai fost prins umblind cu gind viclean asupra Orii care pe bung dreptate este
acuma a mea, desi mai inainte a fost a voastrg. i dad, acestea cite le-ai
facut, le-ai fi facut pe buna dreptate, le-as intelege ; i acuma deocamdatA
te iert, dar vezi a nu te mai prind a doua oara, umblind cu. VITO isprava
ea aceasta asupra mea si a domniei mele. Caci fata si de mine si de dumnezeu care ma are in grija mi, ai dovedit ea, te-ai nurtat foarte ran ; dar
5.
10
cum, in acest chip, te indrepti spre mai bine, starea de lucruri din Europa e in mina voastra". Ci eu" zise acela Mgind de seam,
precum si este, cb", lui dumnezeu Ii place cel mai mult sa fie cu tine, am
venit la tine, desi am cazut intr-o vin, atit de mare. 0, de ai putea sa-mi
fii ingaduitor pentru toate cite le-am gresit fat de tine si imparatia ta ! ?".
aa Amurat i-a iertat greseala i, trimitindu-1 la tatM sau, 1-a
sfatuit said itimeasca feciorul ; si acela a facut, precum i s-a spus, si

de indata i-a chemat feciorul la Bizant. Charitin Ina ocupind Terme 1
si supunind pe cei ce s-au fasculat, 0-a cistigat mare marire la Amurat,
fund de mai inainte cu mare treeere i putere la el.
)
despre Charitin multe se spun vrednice de a fi istorisite, ca unul

ce-i
sugera lui .Amurat ce trebuie s, faca, i indeplinind foarte multe slujbe,
aw=
sa fl facut uncle mari ispravi prin Asia si Europa. i se povestese vorbe
de ale lui spuse catre Amurat, lulndu-se la intrecere cu el in intelepciune
gi
stiinta rnilitar. CAci el sa-1 fi intrebat : Amurat imparate, cum ai
putea s aplici cel mai bine stiinta milltar, ping ce ai dobindi cu usurinta
cele ce le doresti a se fad,' 7"
i acesta s fi spus : Bine chibzuind gi
soldatior facindu-le cit mai mult bine !" Iar el sa fi intrebat din nou,
spunind : tit cum poti nimeri o dreapta chibzuire ?" Acesta insa s fi
spus : Dad, masurind cele cuvenite, nu gresesti in privinta masurii !"
Atunci Charitin s fi izbucnit in risete i s fi ada"ugat : Amurat imparate,
s-ar parea ca ai o judecata foarte buna. Dar cum s-ar putea nimeri masura,
dad, nu esti de fata i s te uiti la amindoua si la ce trebuie si la ce nu trebuie si de uncle s te poti feri, iar de altele, la ce te-ai hotarit, sa te poti
tinea, ajungind la ce trebuie, din acestea !" Prin aceste cuvinte dadea
de inteles c repeziciunea e mai de folos decit alte calitati la infaptuirea
1 Mai probabil este Pisa c Salonicul a fost cucerit Intlia oar deturci sub Baiazid I ; vz.
Ducas XIII, 6 (ed. Grecu). Cf. i Akde s. Nime t, op. cit., p. 85 n.1, unde stirea aceastadin
Laonic este pusii, pare-se pe buna' dreptate, la IndoialA, pentru CS cronicile turcesti nu o semnal eazd.
www.dacoromanica.ro
15
20
48
25
30
35
48
1
LAONIC CHALCOCONDLL: EXPIINERI ISTORICE I
de lucruri mari i ca conducatorul de oaste, inainte de orice, trebuie sa fie

in stare sa se foloseasca do repeziciune i iuteala ; 0 pretutindeni fiind,
I
49
oriunde e nevoie, sa fie fata. Purtind aceste discutii intreolalt, au dat

dovadil de pareri nu lipsite de ce trebuie.
10
15
Amurat deci mergind pretutindeni in iuteala cea mai mare, toate

le umplea de fried 0. de buna paza ; i se folosea de slujba lui Charitin,
om foarte destoinic la toate, 0 sa-i stea de ajutor 0. sa intreprinda mice
i fiind priceput 0. potrivit la cele mai multe ; i nu putine ispravi i le-a
savirit in imparatie prin Europa. Amurat deci a subjugat atitea popoare
i donani de prin Europa i-a facut tributari 0 sa-i urmeze oriunde an
merge la razboi ; 0 pe imparatii elinilor 1i avea cu sine in expeditii razboinice. Dar dintre toti elinii cel mai mult 1i placea de Emanuil. *i-1 avea
0 pe imparatul misior 0 inca pe Dragas, fedora]. lui Zarco 0. pe Bogdan
care detinea Rodope i pe alti domni de prin Europa 0 de ai tribalilor
i elinilor i albanezilor. *i. toti acetia plecind cu el In rzboaie 0 domnitorii din Asia urmindu-i in expeditii, pleca la razboi, in care ii gasete
moartea. Cum deci elinii au fost supui i au ajuns sa-i slujeasca lui Amurat,
feciorul lui Orchan, am aratat 0 mai Inainte. *i. deocamdata, atitea ar

fi spuse indeajuns in istorie.
20
50
loan IT Paleolog
Ioan, dupa ce a hat conducerea imparatiei, I
pleacii In Apus dupa ajulor pe Cantacuzino, imparatul de mai inainte al eli1369 1371.
nilor, 1-a minat in manastire sa fie calugar ;
pentru cil vedea puterea turcilor creschad tot mai mare, a plecat pe mare
4 i Italia. *i mai intii s-a indreptat la venetieni ; dar nedobindind un ajutor
25 mai de seamil, s-a imprumutat cu bani, avind de gind sa plece la imparatul
Galatiei 1. *i. a ajuns 0 la ceilalti domni din Apus, cerind ajutor 0 staruind
cit mai mult pe linga ei. Ajungind la imparatul celtilor, i-a gasit casa la
mare stricaciune i mergindu-i foarte rau 0 n-a putut dobindi nimic pentru
ce pornise spre Italia. Luind calea spre casa, cind a sosit la venetieni, i s-a
30 cerut imprumutul ce 1-a imprumutat, cind a plecat in Galatia, i nu avea
de unde sil-1 dea Inapoi ; 0 a fost oprit in loc de venetieni, care nu-1 lsau
sa plece acasa, pina ce n-o sa plateasea creditorilor datoria. Netlind ce
1 Regale Prat-10i. Manuil II Paleolog, cilutind in Apus ajutor in contra turcilor, a ajuns
pin In Fraqa si Anglia ; printele sau Ins, Ioan V Paleolog, n-a ajuns declt pind in Italia.
Aceeasi stire gresit ne-o spune si Ducas, amindoi luind-o pe cit se vede dintr-un izvor comun.
Ea a trecut si in cronica interpolat a lui Gheorghe Sfrantes. Vezi V. Grec u, Istoricul bizantin
Duca, In Anal. Acad. Rain.", Mem. Sect. Ist., Sar. III, vol. 29 (1946/47), p. 605 606 ; cf.
si Duca s, XI, 2 (ed. Grecu) si G. Phr antze s, Chronicon, ed. I. B. Papadopoulos, Lipsca,
B. G. Teubner, p. 57, 14.
www.dacoromanica.ro
IOAN V PALEOLOG PLEACA IN APIIS
sit
49
fac6, a trimis la Bizant i cerea de la feciorul sau Andronic, caruia
ii incredintase Imparatia, s caute bani din sfintele odoare si din alte mijloace de prin Imparatie si sa-i trimit indeajuns si sa-1 seoat i sa nu uite
de el, sa ramina prea mult trap, fiind tinut sub paza. Andronic insa dadea
putina importanta cererior trimise lui, caci se obisnuise cu un trai bun

molesit in domnie i J nu-i placea de loc de tatal sau. Trimitind inapoi,
51
spimea ea elinii nu-i ingaduie s se atinga de cele sfinte inici de alt undeva
nu-i este en putinta s afle bani ; si-i spunea sa se adreseze in alta parte
si sa nu pregete s aiba' grija' de sine, cum ar putea seapa de datorie. Dar
Emanuil, feciorul mai mic al imparatului, aflind in ce nevoie a ajuns

imparatul, tathl sau, din pricina venetienilor, a gasit i a facut rost de
bani, pe eft a putut, i repede de tot s-a nrcat pe o corabie 0 a ajuns pe
mare in crawl venetienilor i, aducind banii, i-a dat tatalui sau, de citi
Ii Meuse rost prin crawl Terme, cu guvernarea ckuia fusese incredintat
sit aiba grip. i ducindu-se insusi, s-a oferit tatalui sau sa se foloseasca
de el, cum i-ar fi dorinta. De atuncea tatal au 1-a avut foarte drag pe
Emanuil 0-1 tinea pe linga sine ; iar pe Andronic de aceea 1-a urit in mare
rmisur. i vrajba cea mare incepind dintr-aceasta, s-a ajuns la cearta
intre ei, i in alte privinti si In privinta domniei.
imparatul elinilor asadar, cu banii cu care a venit aducindu-i Emanuil, si-a platit datoriile catre venetieni si inapoindu-se la Bizant, a trimis
soli la imparatul Amurat i pe acest fecior mai tink al lui la curtea aceluia.
Caci 11 cerea pe el, ca fiind cel mai in stare sa-i slujeasca mai cu deosebire
i sa-1 insoteasca in expeditii, oriunde i-ar porunci, i sa-i observe gindul,
ineit s ia seama bine sa nu mai faca in viitor nici un pas greit fata de
imparat. Totni mai tirziu, cind la Sparta feciorii liii Cantacuzino au murit
i <imparatul Ioan> a trimis in Peloponez pe feciorul sau Teodor, a fost cu
fratele sau la Terme, caci i pe el 11 trimisese domn peste Macedonia i
1
10
15
20
52
25
Tesalia. Stind de vorba planuian 0, se lepede de imparatul Amurat ;

i unul s plece la Bizant, uncle 11 chema tatal sau la domnie, iar celalalt
sa mearga in Peloponez, unde s tin'a locul imparatului cu thrie i si ia
masurile care le vor socoti mai sigure. i acestea s-au petrecut, Inainte
de ce Andronic, feciorul Imparatului, rasculindu-se cu Sauzes, feciorul
lui Amurat, am1ndoi de aceea au purtat pe urma razboi cu Amurat. Mai
pe urma i planurile de 'Asmara ale lui Emanuil au fost-aflate de imparat
i Charitin a cucerit de la el Terme l- i satele acestui ora. i mai tirziu
tatal sau oprindu-i s intre In tara lui, a mers la Lesbos ; domnul din Lesbos insa temlndu-se si mai mult, i-a cerut s plece din tara sa. Dind peste
Vezi p. 47 n.l.
4. - C. 1021
www.dacoromanica.ro
30
35
50
1
53
5
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE I
o triremg ce pleca la Troia, a trecut.in Asia i, luind cai cu chirie, a sosit

In Brusa la impgratul Amurat.
1itSlla de la Cosovo 1389 ;
moartea lul Murad L
Dupg, aceea a pornit cu rgzboi asupra tribalilor

i a lui Eleazar, domnul tribalilor, care a trecut
la peoni i-i indemna pe aceia la rgzboi In contra lui. Eleazar, cum a
aflat cg Amurat vine asupra sa, s-a preggtit stringind oaste, pe eft putea,
foarte mare i luind puternice masuri de apgrare, pe cit putea. Eleazar
avea doug fete i pe una din acestea a dat-o dupg Susman, impgratul
misilor 1 facindu-i-1 ginere, iar pe cealaltg dupg Vule, feciorul lui Branco
10 al lui Mladen 2, domnul de la Castoria i Ohrida in Macedonia. A mai
citigat dupg aceea in Macedonia tara jupanului Nicolae, cind s-au sgvirit
din viatg domnii Unglea i Crai ; i supuninduli i Pristina i tinutul
aa-numit de la Ni, a inaintat ping la riul ilirilor, Sava nurait in timpul
de acuma. Asupra acestuia a pornit cu rgzboi Amurat al lui Orchan i
15 a dat peste el stind cu tabgra In cimpia aa-numitg de la Cosovo In tinutul
Pristinei. i cum a ajuns aid, se gatea s dea lupta, avind cu sine i pe
amindoi feciorii sgi Baiazid i Iagup. i turcii spun ca acolo Amurat
luptindu-se i punind pe fugg pe oamenii lui Eleazar, Ii urmgrea din fasputeri ; i urmarindu-i, a dat peste un bgrbat tribal i s-a ngpustit asupra
54 lui ; acela insa, care era pe jos, s-a intors i 1-a strgpuns cu sulita in piept ;
i ala 1-a ucis pe impgratul Amurat. Elinii MO, spun ca nu In lupta i
la atac a murit, and i-a pus pe fugg pe dumani, ci famas Inca in liniile
sale de bgtaie, aici spun ca un barbat foarte viteaz a voit de bung voie
I
sg, ia asupra-i o luptg, cea mai frumoasg din cite au fost vreodatg. Numele
25 acestui bgrbat era Milo Despre acest Milo spun ca, cerind cite voia el
s6 dobindeasc'a de la donmul Eleazar, a plecat inarmat Ware spre tabgra
lui Amurat, ca i cum ar voi sg dezerteze de la dumani. Despre Amurat
Insa spun ca, In nadejdea ca. omul dezerteaza la el, poruncete sg-i dea
voie sa se apropie, inch venind s poata spune ce vrea. Dar cind a ajuns
30 aproape de cortul impgratului, unde statea gata de luptg, ridicg sulita
i, ngpustindu-se, d cea mai frurnoasg n'aval, din cite tim noi, i omorind
35
pe imparatul Amurat, a murit deodata i dinsul moarte viteazg. Elinii

deci spun ca aa s-a intbnplat, turcii 1110, ca, dupg biruintg, la goang a
murit de mina unui bgrbat tribal. i Amurat s-a sgvirit din vial/ aici
la Cosovo. i trupul i 1-au dus la Brusa, unde Otumanizii de mai inainte
Ii alesesera morniintele, afarg de Sulaiman ; mgruntaiele lui Amurat
insil au ramas in cimpia de la Cosovo intr-un mormint impargtesc al On. 1
1 In manuscrise : odrisilor ; vz. Ins mai sus, p. 41, 30-36.
2 Manuscrisele ne dau Placides i Pladices ; vz. mai sus. p. 37 n, 3.
www.dacoromanica.ro
CARACTERIZA.REA LIU MIJRAD I
51
s-a savirit din viata, dupa o domnie de treizeci i apte de ani 1,

de mina unui barbat tribal, un sfir0t de viata, nu pe masura unui Imparat
care intr-una a dus razboaie atit de multi ani, care a facut ispravi mari
0 care, ducind rzboaie mari in Asia 0 Europa, treizeci i ase 2, a avut
55
noroc i virtute totdeauna in plasma aa de mare, incit niciodata n-a

pierdut vreo batalie, citigind putere mare 0 tara mult In amindou'a
continentele ; i ajunghrd acuma la batrinete adinci, nu se lasa de lupta
en dumanii, ci se asemana unui om mereu turbat spre lupta, nesaturat

fiind de singe pretutindeni. 0 intrerupere a razboaielor Ii era vinatoarea
si grija i preocuparea de aceasta. Niciodata nu edea linitit nicaieri,
ci ori de cite ori nu -era la lupta, petrecea vinind. In privinta aceasta,
eredinta i-a fost, ca' intrece prin faima pe Imparatii dinaintea sa, dind
dovada de zel i sprinteneala intru nimic mai prejos la batrinete deeit
la tinerete. i intrecea pe multi capitani i imparati straluciti i era eu
totul fa'ra nici o ovial i cu foarte mare rivna la toate. De orice se apnea,
nu scapa nimic din vedere din ce trebuia facut. i din auzite am aflat
Ca dintre imparatii dinaintea lui a facut cea mai mare ucidere de oameni,
10
15
totu0 in vorba fata de supuii sai a fost blajin In mare masura i cu feciorii
domnilor3 se purta foarte cumpatat. j i era de 1ndata gata s dea cinste 56
fiecaruia i sa stea de vorba ; i pe cei ce erau cu dinsul, stranic Ii aprindea 90
la lupta cu multa iscusinta ; i la isprava era stranic, pretutindeni fiind
fata, precum se spune, cind se ajungea la lupta ; placut la vedere i foarte
blajin la vorba. i pentru orice greeala, pedepsea fara crutare ; i la vorba
era foarte cumpatat. Juramintul, se zice ca-1 tinea cu sfintenie cel mai mult
dintre imparatii neamului acestuia. i de aceea multi aveau curajul sa vina 25
de 1ndata la el, increzuti ca nu vor pati nimic ran, inainte de ce s ajunga
la lupta i 8 incerce puterea lui. i dintre cei ce i-au greit cu ceva, care
se apropia de el cu ingimfare mare 0 mult indrazneala, niciodata n-a

mai scapat de mina lui. i teama mare insufla supuilor si, dar avem tire
ea era 0 iubit cel mai mult dintre sultani, aa incit nu s-ar crede greit,
ea, (Taxa Temir imparatul venea cu fzboi asupra acestui imparat, razboiul
n-ar fi ieit aa de ran, ci sau, luptindu-se cu stralucire, dei nu-1 biruia
1 Manuscrisele ne oferS brrec xcet newripcmerce, 57, indreptat de Hamaker ln
byre<
xcel. Tptcbcownc, 37, ceeace este corect, cAci in realitate Murad al II-lea a domnit 37 de ani,
1362-1389; vz. G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen Staates, ed. II-a,
Munchen, 1952, p. 464.
2 Manuscrisele transmit gE
ase ; Tafel a spus v
unu, iar Darke mai adaoga
de ani", adica e31 de anic Mai bine e ins6 de pAstrat ala, precum transmit manustrisele, cS
Murad / a biruit in 36 de batalii.
3 Sau ai palaielor lui sau ai domnitorilor straini ce-si trimiteau feciorii ostatici.
www.dacoromanica.ro
3o
52
1
57
LAONIC CHALCOCONDEL : EXPUNERI ISTORICE I
pe Temir, totusi n-ar fi cazut Infrint, alegindu-si, pentru a duce lupta

la capat, un loc bun, in care n-ar fi fost infrint cu usurinta, sau, ferindu-se
sa dea lupta, ar fi pricinuit armatei imparatului Temir mare stricaciune,
atacindu-1 si hirtuindu-1, unde-i venea bine. I
De Indata ce deci Amurat al lui Orchan s-a sav/rsit din viata, comandantii ienicerilor de la Poarta lui Amurat 1-au si pus Imparat pe Baiazid,
feciorul lui niai tinar.
www.dacoromanica.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE II

Ineeputul domniel lul
Baiazid I
(1389-1402).
Dupa' ce Amurat al lui Orchan s-a savirsit din viata

de mina unni barbat tribal, de indata comandantii
ienicerior de la Poarta lui Amurat 1-au pus imparat
pe Baiazid, feciorul lui mai tinar. Ace la indata ce a pus mina pe

domnie, a trimis dupa fratele sau Iagup, ca i cum ar fi chemat de
tatal sau la Poarta imparateasca ; acesta venea si mai inainte, ori de
58
cite ori era chemat. Nestiind Inca nirnica din ce s-a petrecut, a sosit,
chemat fiind de acela ; si cum j i s-a infatisat, a fost prins si dat mortii.
a fost ucis, precum e obiceiul la imparatii acestui neam s faca fratilor lor, c trebuie s i se pung capat vietii prin juvat si nu de sabie i-a
fost hotarita moaltea.
59
10
Indata, dupa' ce acest imparat a savirsit deci aceasta fapta' fata

de fratele-sau si era stapin pe imparatie, s-a ga'tit de lupta si, incaierindu-se,
i-a pus pe fuga pe tribali ; si in aceasta lupta s-a prapadit raulta oaste.
Caci turcii, cum au cistigat batalia, s-au pornit sari goneasca din rasp-uteri si omorau pe tribali, caci calareau mai bine ca aceia si aveau cai mult
mai buni, Incit Ii ajungeau din urma pe cei ce fugeau. i dupa cum spun
elinii s-a petrecut asa ; cum spun ILIA, insisi WITH, aceasta biruinta n-a
fost a lui Baiazid, ci de la Amurat a pornit lupta i biruinta aceluia si ci
domnul Eleazar a cant In lupta, cind Inca acela conducea batalia. Turcii
deci spun ca asa s-a intirnplat, dar en. nu pot sa-mi inchipuiesc, cum in
plina batalie, in oarecare putin timp, si-a suprimat fratele si de 1ndata
s-a intors in lupta, dar nici cum, ridicind sulita 1, ar fi putu-o indrepta
asupra Imparatuhli si sag ucida, far& ca nimeni sari Barg in cale. Ci
aceste stiri s umble, precum Ii place fiecaruia s creada despre acele intim-
15
20
GO
1 Mi10
Cobilici.
www.dacoromanica.ro
25
54
I
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE II
plAri 1 Dar Baiazid, dupg, ce a luat in primire impgrAtia si. a cistigat

biruinta strgAucitg, asupra dusmanilor, murindu-i in luptI si multi dintre
ai sg,i si. sultanul sg,v1rsindu-se din viatg,, a ng,vg,lit prin toga', tara tribalilor
si a luat cu sine robi de rkboi foarte multi. Apoi si-a 'indult treburile
impa'fatiei, precum credea cg, e mai de folos spre binele su ; si cu elinii a incheiat un tratat de pace. Si cn domiiii de prin Macedonia facind pace, a colonizat orasul Scopie cu turci multi de tot, adueindu-i si. din Europa si din
Asia cu femei si copii. Aceasta a fAcut-o in* ca pornind. din acest oral, s'a
poatg, prg,da in vole tara ilirior. A ng,vg,lit asadar in tara ilirilor si, cucerind
io citeva ()fa' sele, a facut robi ; si. trimitind armat6 in tara albanezilor, a jefuit-o ping, In regiunea de la marginea MTH Ionice si de pe la Epidamn.
5
i elinii 11 insoteau in expeditii cu oastea, mergind cu el,

ori 1ncotro pornea, atit Emanuil, feciorul 1nopAratului
Than al elinilor, eft si Ioan, balatul feciorului mai mare Andronic. Cki
15 cind le-a luat acestora vederea ochior en otet fierbinte2, i-a lsat pe araindoi
61 86.-0 ducg." traiul acasg,. Dar acestia cind 1 uitindu-se la starea lor, au
vkut ea, vederea ochilor li s-a indreptat spre mai bine, gkind timp, s-au
sfltuit si cu sotia si intreolalta si, avind si. pe alti citiva indrumMori t3i
ajutg,tori la acest pas, au fugit in orasul genovezior Galata din preajraa
20 Bizantului. De aici au ajuns la impkatul Baiazid si, sosind, cereau sg, li
se dea ajutor, ca sg, meargg, asupra orasului lor, si se rugau, ca sg,-i ducA
intr-acolo. Si. ajungind in fata impAratului, <And.ronic> ii vorbea uncle ca
acestea: Impkate, pe Pith e m-a lovit o nenorocire ca aceasta, dar am avut
parte de noroc mai bun si cu ajutorul lui Dunmezeu, care vede toate, MA
25 simt mai bine ; ingerul men pkitor mi-a fAcut o favoare nu nepfacutg,, cci,
cu toate cg, mi s-a luat vederea, acuma mi-e dat sa, Vad putintel, si-mi
pune in vedere si impgzatia ; si e dup g. lege sg,-mi dea impArg,tia care imi
apartine. Si de aceast6 impa'rAtie a mea, de mg, vei asculta, te vei putea
folosi in viitor, dupg, cura vei crede, dad, imi vei fi dat-o ; dad, dindu-mi
30 mai ales patru mii de cagireti, ai porunci 0, mg, urmeze timp de doug, luni
de zile. Si in oras, ce e de neara si se distinge prin bung,' stare, e d.e partea
mea si nu putini dintre acestia ra-ar fi urmat incoace, dacg, n-as sti cg,
Balazid sehimbd
Impfiratii In Bizant.
62
intimplindu-se sg, earning', in capita15, imi sint de ajutor la orice m-as hotgri,
ca e spre binele nostru. Si tribut I fagaduiesc casei tale sg, aduc in fiecare
35 an de multe ori mai mare si un comisar sg, aibi in Constantinopole".

Iar imparatul ii raspundea cu astfel de vorbe : En unul, dupg, ce am
1 Laonic gaseste neverosimild si versiunea bizantind si cea turceascd despre lupta de Ia
Cosovo si despre moartea lui Murad. I din 1389.
2 Vezi mai sus, p. 46, 18.
www.dacoromanica.ro
BAIAZID I ETTLGERIIL sciumBA. ThiP.A.RATII tN BIZANT
55
aflat c, ti-a mai ramas simtul vazului, cu. plcere am ascultat vorba ta i
.cuvint de multumire dau creatorului celor muritoare si nemuritoare, ca
te-a facut partas de acest bine ; ai s obtii oamenii ce-i doreti si-ti vor
sta alaturi de tine, pina ce vei putea izbuti la ce te nevoiesti. Ii voi arata
eu Imparatului, tatal tau, asa c niciodata nu o sa mai cuteze sa se

razvrateasca In contra mea. Du-te i ia-ti pe acestia de care ai nevoio
mergi asupra Constantinopolei si, ajungind In patrie, f asa, precum ar
putea fi cel mai bine pentru tine".
Spnnind aceste cuvinte, i-a dat ostasii cMri gata pregatiti ; i Andronic luindu-i pe acestia, a pornit asupra Bizantului. Ioan Insa si feciorul
sau Emanuil au aflat foarte repede, ca. Andronic cu feciorul liii vin asupra
kr, i au intrat In cetatea asa numita de la Poarta-de-aur si se pregateau,
.ca si cum ar avea s indure o impresurare. Andronic venind, a 1nceput
impresurarea ; dupg aceea intrind in tratative, a ocupat cetatea. Aruncindu-i Intr-o cuscA aarnata In aer, i-a 1nchis pe am1ndoi intr-un turn,
Aup ce a facut o celula mica de lemn si a introdus-o lnlauntrul turnului.
s-a facut stapin pe imparatie si-i tinea sub paza pe tatal si pe fratele. I
Fiind impsarat, 1-a proclamat elinilor Imparat si pe feciorul sau Ioan.
Trei ani i-a tinut In celula aceasta i sa-i ucida n-a volt, desi Baiazid 11
sfatuia intr-una la aceasta. In anul al patrulea insa au induplecat un servitor care intra la ei i le aducea de-ale mIncarii, sa le dea un tier ; i cu
Incetul, zice-se ca, au spart celula i, fugind din Inchisoare, au sosit la
Baiazid. Fagaduindu-i en-i vor da tribut i armata, oricIta le-ar cere-o,
Baiazid printr-un trimis a 1ntrebat pe bizantini l le-a iscodit gindul,
ca pe cine ar voi sa le fie Imparat, Emanuil sau Iinparatul Baiazid 1 ;
10
15
63
20
25
caci in felul acesta punea la Incercare gindul bizantinilor, i In ce privete

persoana sa Bizantinii 1nsa 1-au preferat pe Emanuil, deoarece erau
satui acuma de domnia lui Andronic. De asta data certind.u-se amindoi
Imparatii pentru domnia Bizantului, Baiazid a orinduit ca Emanuil sa

.dea un tribut de treizeci de mii de galbeni i sag 1nsoteasca la razboi cu
ostai i asa s ia de la el inaparatia, venind. In fiecare an, cum s-a ivit de
primavara, la Poarta cu tributul si cu armata ce i le-a ordonat. l atunci
aveau mijloace
Andronic i feciorul sau Ioan au ramas la Poarta
I
de trai de la Imparat, iar Emanuil domnea ca imparat 2

1 In acest chip Baiazid arAta cd doreste Ca Andronic sfi le fie ImpArat.
2 Cf. si Duca s, XII, 3-4 (ed. Grecu) i cronica interpolatA a lui Sphrantzes (G.
Phr ant z e s, Chronicon, ed. Papad.opoluos, p. 56,24-61,23). Laonic face aici o confuzie
Intre rAzvrAtirea i uzurparea lui Andronic IV (august 1376 iunie 1379) si cea a lui Ioan VII
din 1390, amesteclndu-le pe amIndouA. Vezi R. I. Loenert z, Autour du Chronicon Mattis
attribni a Georges Phrantzes, In Miscellanea Giovanni Mercati", vol. 111 (= Studi e testi, 123),
vCittA del Vaticano, 1946, P. 295-296.
www.dacoromanica.ro
30
64
56
1
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE II
Cuceriri de ale lid

Balazid In Asia.
Baiazid avind cu sine pe impgratii elinior care-I duceau
la aceasta, a pornit cu razboi asupra orasului elin

Filadelfia. Cad cind imparatii Bizantului se certau, le-a cerut si Filadelfia, iar ei i-au spus c i-o dau. Cind WO, impgratul Emanuil le-a trimis
5 un crainic, ca pentru viitor, pralindu-se liii Baiazid, s primeasca un donan
gsi guvernator tune, cetatenii au spus ca de bungvoie nu se vor da pe mina
unui barbar si de aceea Baiazid impresura Filadelfia, avind si pe impgratii
elinilor. i acestia sa fi facut aid fapte de vitejie 1, ei urcindu-se cei dintli
pe zid, au cucerit orasul. Aa a cazut Filadelfia, oras elin al Lidiei, Inflo10 ritor si cu bune rinduieli.
Dupa aceea Baiazid a pornit asupra lui Schender 1 imparatul armenilor ; i asupra orasului Ertingan 2, capitala armenilor, si a cetatii numita
Samachia 3, Acest Schender 1 zice-se ca a fost cu rnult cel mai viteaz dintre
barbarii cei de prin Asia si nimeni nu-1 intrecea in ce priveste indrazneala
15 in razboi i tgria trupului, caci atacindu-1 odatg, asifienii, a savirsit multe
65 fapte vrednice de I poveste, punind pe fuga cu putini oameni de ai sai
pe dusmani. Pe acest Schender 1, deoarece si-a unit nevasta, aceasta si
cu feciorul ei 1-a prins si 1-a ucis si detinea domnia. Asupra acestuia venind
Baiazid si, Impresurind orasul Ertingan 2, 1-a ocupat si pe feciorul lui
20 Schender Ii inea in inchisoare. Dupg aceea a subjugat pe tanizi 4 care
detin tara Colchidei, intinzindu-se ping la orasul Amastris ; apoi a plecat
asupra lui Caralluc Leucamna . 3, ighemonul Samachiei ; si acesta iesin-
du-i impotriva cu armata sa, Baiazid 1-a biruit in lupta si impresura

orasul Samachia. i cum cucerirea orasului nu inainta de loc, s-a retras
25
cu armata i s-a Intors acasa. Dupa, aceea pornind asupra celorlalti domni
din Asia : Aidin, Sarchan, Mendesia, Techie 7 i Metin 8, le-a luat domnia
si, izgonindu-i, le-a subjugat tara i o detir ea el. Acestia, cind au fost
1 Exev86p1oc, Excv84%, Excv86pco) Schencler, poate cS e de indreptat in .7.:Trev86pect
.-'.,7rev36peco
Spender ; vezi i mai jos p. 219,2 si 26 ; cf. si A k d. Nime t, op.
cit., p. 51 si 71 nr. 65.
Znevaip-%.
2 In manuscrise e ipruciv, Indreptat de Dark(' in 'Ep.rtylcivliv.

3 Manuscrisele au Mv.txxccv. Tafel propunind Ictp.axLv.
Tapnizi, indreptat de Darla, in Tizvtaaq.
4 T n manuscrise e rcorotacc,4
5 AdicA Berbecele cel alb, cAci era sultan asupra unui trib turc care avea aceastA poreclA ;
vz. A k d. Nime t, op. cit., p. 53 nr. 33.

6
Manuscrisele au act iloar.41X, indreptat de Bekker in.Eccp.ocx(7)4)
Tecoi, dar vezi mai sus, p. 31, 3.

7 In manuscrise c Texkv
8 Numele arAtate slut de fapt ale sultanilor care au infiintat aceste sultanate; sultanii
izgoniti, care s-au refugiat la Timur-Lenk, aveau alte nume acuma, dar Laonic, dupa obiceiul
turcesc, Ii numeste cu numele inaintasilor din care coboara ; vz. A k d. Nime t, op. cit., p.
59, 89 si 92-94 ; i Gy. Mor avcsi k, Byzantinoturcica, val. II, sub numele respective.
www.dacoromanica.ro
CUCERIRI DE ALE LUI BAIAZID LN ASIA SI EUROPA
57
izgoniti din Wile lor, au plecat la imparatul Temir in Scitia 1. Cum deci
acestia, plecind, s-au infatisat impratului, am aratat-o mai pe urma.
Cad afara de Caraman, cu porecla Alisur 2, si Turgut 3, domnul Frigiei,
care fi in d inruditi prin casatorie cu. acela4, au fost lasati in pace, ceilalti ighe-
moni despoiati de dinsul, au plecat in sus la Samarchand, I resedinta lui

Temir. Sarchan care avea cirmuirea asupra Ioniei de la marginea marii, i
66.
Mendesia, urmasul lui Calam i Techie 9, care detinea Misia 8, zic ea au fost
coboritori din cei sapte capitani ai lui Otuman, care in devalmasie au

infaptuit domnia asupra Asiei i despre care se spune ea an fost slujitori
si ai imparatului Aladin. Metin i Aidin insa pe ce cale au ajuns la do rnrie
10)
n-as putea sa arat. Despre Aidin se spune numai : dornnea peste tara
de la Colofon ping, in Caria. Totusi ea sint si se numese neam de turci aceia,
care traiesc sub stapinirea lui Turgut i Caraman i Metin i .Aidin, o stiu
lamurit. i Baiazid, dupa ce Ii supune In Capadocia, pe de o parte tara
de sub donmia lui Caraisuf, pe de alta parte aceea de sub domnia feciorilor lui Oinur i dupa ce a subjugat partea mai mare din Frigia, a pornit
asupra capitalei armenilor Ertingan 7 i In contra feciorului lui Schender 9
15
care domnea peste aceasta tara pina in Eufrat si peste o buna parte
din Colchida ce si-o supusese.
Cueeriri de ale lul Baiazid Fiind deci in Asia, a ispravit aceste lucruri mail ;
in Europa.
apoi trecind in Europa, a trimis armate pina in
Macedonia ; a prdat aici pe albanezii dinspre Marea Ionica si le-a jefuit

tara i, dupa ce a cucerit citeva orasele din tara albanezilor, a pornit
asupra ilirilor i le-a jefuit tara, prefacind in prada averile acelora. Dupa
aceea a pornit cu razboi asupra Peloponezului, cu vorba ca ar merge asupra
Focidei 9 si a Tesaliei, ca sa-si puna la cale treburile din Tesalia, Incit sa
fie asa, precum cer interesele sale ; si-1 aduce arhiereul Foceilor, pentiu
ca tara era foarte buna pentru vinatoare, cu lunci avind nrultime nesfirWA de cocori i en cimpii foarte potrivite pentru calarit ; de fapt insa
a pornit cu razboi asupra Tesaliei i a donmilor din partea locului, EpiI
1 Manuscrisele au aoilacc si croUcrocv, Indreptate de Darkd In Exu.0(av.

2 9n manuscrise e dAocropEou i caoaouptou, Indreptate de Dark In Vataouptou.
3 Vezi p. 56 n. 8 privind si pe Caraman i pe Turgut : cf. si A k d. Ni me t, op. cil.,

p. 79 nr. 71.
4
20
Baiazid.
6 Vezi p. 56 n. 7.
6 In manuscrise e p.cc&Lav, pentru care Tafel propune 'Ap.ccafccv Amasia, iar Dark Muaitx..
7 Vezi p. 56 n. 2.
8 Vezi p. 56 n. 1.
9 Manuscrisele au (pWxcaccv, Focea, lndreptat de Hamaker in Ocoxacc.
www.dacoromanica.ro
67
25
30.
LIONIC CHALCOCONDIL : EXPTINERI ISTORICE II
58
cernei cu numele, i in contra femeii domnului De Louis De Sonia 1.

Dupg aceea bug a aruncat oaste i asupra Peloponezului, avind i pe feciorul
impgratului Than, despotul Teodor, i purta rgzboi. Cind a sosit in Tesalia
a luat in primire i Domochia, donmul Epicerne lipsind din oras ; i a supus
5
168
i orasul Farsala, Mad i acesta sub stgpthirea Epicerneilor. *i a Inaintat

mai departe si a cucerit Zituni de la Termopile ; i s-a predat i orasul
Patre, asezat in cimpie la poalele muntelui Locrilor ; ii alte cetgti de pe
aici, nu putine, i s-au predat prin bung invoialg. Dupg aceea, femeia domnului De Louis, care avea o fatg frumoasg, bung de mgritat i logoditg
acuma, I cum a auzit de ngvala iMpgratului i c arhiereul din Salona 11
conduce la aceasta, a luat fata i daruri, cite putea, i i-a iesit impgratului
Inc
intru intiMpinare. Iar el a luat fata si a trimis-o pe femeie cu fiicg-sa,

sg trgiascg dupg obiceiurile lui ; i tara a luat-o i i-a pus in frunte un
guvernator. Despre aceastg femeie se spune cg, indrAgostindu-se de un
15 preot cu numele Strat, a mers cu nerusinarea ei mai departe si a Meredintat preotului domnia, fAcind de ocarg multi locuitori din orasul
Din cauza aceasta, arhiereul i-a vorbit de rgu la impgratul i c rusine
ar fi ca o femeie s conducg o tafg atit de mare i, preacurvind cu un preot,
sg facg atitea rele nelegiuite cetgtenilor ; si de aceea sg se fi ridicat /mpg20 ratul, ngvglind cu rgzboi asupra bor. Dar despre acest preot care a avut
relatii cu aceastg femeie, se mai Brune cg a pgcgtuit 1 cu alte nu putine
femei, izbutind intr-un chip diabolic, inch acestea sg fie atrase, ducindu-le
la impreungri. De Louis MBA, bgrbatul femeii, murise mai inainte de
boalg. Acesta era din neamul impgratilor taraconezi ; i cind acesta

25 a venit din Italia in Peloponez, a obtinut pe ling partea din Peloponez,
49 Atica totodat
i Beotia i Inc, Focida i Patre de dincolo de Termopile.
Acestia mai pe urmg, dupg o trecere de nu mult timp, au pierdut domnia
unii s-au inapoiat in Italia, iar altii au rgmas locului, ping au murit.
dintre acestia a fost i acest De Louis cgruia Baiazid al lui Amurat,
so luindu-i nevasta i tinindu-i fata, s-a retras.
in preajma luptel de la
Ce-i drept, a pornit s n'avgleascg in Peloponez.
Nieopole la care lau parte De indata, ce a nvglit in Tesalia, domnul Spartei,

Is
romlnil, neam viteaz.
a fugit noaptea
si
dupg ce a luat in orase masurile de sigurantg,
a plecat in Peloponez, ca pe cit putea, sg se
s5 apere din rgsputeri, dacg 1-ar ataca. i de aceea < Baiazid s-a purtat
mult cu gindul s nAvMeascg in Peloponez, dar veste i-a venit, cg
peoni i celti i dintre germani nu putini s-au adunat sub conducerea
1 In manuscrise e O
Aouii 'hycI-16voS
sot Ai
AeXouii trcizvog ,C051.1TE AouX61, Indreptat de Darko In TOO' Ai
EouArc.
www.dacoromanica.ro
ROMINII IN LIMA DE LA NICOPOLE
59
lui Sigismund, impArat al romanilor si singur stApinitor (autocrator),
ca sA vinA asupra lui i c s-ar pregati s'a tread, Istrul, dar si daci, un neam
viteaz, ar avea cu dinsii, care sa, le arate calea si s deschidA drum otirii.
Acest Sigismund, care pornea cu rAzboi asupra lui Baiazid, s-a intimplat
sA fie, in ce priveste domnia, si donanitorul germanilor ; si cel mai mult
locuia in oraul Viena si asa domnea peste o tarA mare a germanilor.

DupA aceea, i peonii aducindu-si-1, a ajuns totdeodatA si impArat al
peonilor si domnitor peste tara germanilor.
Dar Germania incepe de la muntele Pirineu, de unde 70
Tartesos curge in oceamil dinspre apus 1 j intrucit 10
inaintind, ajunge pinA la oraele asa-numite Colonia si Argentia, este
Germania de sus 3. De aici incolo se intinde la dreapta pina, in oceanul
Deserieren Germaniel.
de pe la tara celtilor i la stinga de pe la Dania 3, precum si inspre insulele

Britanice. Germania e si de la Istru, de la orasul Viena, tara care merge
inainte pinA la acel Tartesos si cAtre Praga din tara boemilor. i de la
Viena pinA la Ocean ar fi pentru un bArbat bine echipat un drum sA-1
facA de-a lungul In douAzeci si cinci de zile ; de-a latul ar fi si mai mult
15
decit acestea, drumul cel mai scurt e, mergind de la Vara celticA spre Dania 4.
*i tara aceea este organizatA en legi bune mai mult cleat toate tanks si
popoarele de acolo de la miazAnoapte i apus, locuitorii fiind impArtiti
in orme strMucite si infloritoare, guvernindu-se ele insele in chip democratic cu legi egale pentru toti, sau in chip autocratic sau rinduite sub
20
arhierei, pusi de marele arhiereu al romanilor. i orase cu regim democratic
ai fi acestea i in Germania de sus i de jos : Noroverg, ora infloritor,

si Argentia si Amburg ; si puse sub arhierei : Colonia, Viena care se tine de 25
Germania de jos, i alte nu putine orase, putin oarecum lipsind. sA fie 71
si acestea la vreo doug Bute. Intre regimuri autocratice s-ar putea insira
cel mult trei domni din Germania si anume al oraplui Basel5 si al Austriei
j
1 Erodot (II, 33) spune ca Dunarea izvoraste din Pirinei ; Laonic luindu-se dupa aceasta.
inforrnatie a modelului sail antic, face ca si Germania, despre care stia ca este si la Dunare, sa
Inceapa de la Pirinei. Riul Tartesos este Guadalquivir de astazi.
2 Laonic, ca si Ducas (vz. ed. Grecu, p. 85,21 ; cf. i p. 67,8), pare sub Germania sa lnteleaga
si Franta. Dar un manuscris din cele bune (vz. Dark 6, aparat critic) taie cuvintele de la muntele" pina la apus" si le Indreapta pe rnargine In Alpii dinspre Rin i Rinul curge spre Ocea-
nul dinspre apus".

3 Manuscrisele, au Trupiko-reimv si irep). Sag:slimy, Indreptate de Tafel In nepl Actviocv.
4 Unele manuscrise au 8codecv
Dacia ; i Intr-adevar dupa Intelesul cronicilor latinesti
medievale, Dacia putea sa Insemne i Danemarca (vz. Revue Historique du Sud-Est Europen",22, 1945, p. 320) ; iar alte manuscrise ne dau SoccrIocv i acccrrEccv. . Vezi i nota 2 de la p. 68.
5 In manuscrise e ecoracE-qg sittractrIg, pentru care Fabrot propune 'Axak Achilia,
www.dacoromanica.ro
60
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPHNERI ISTORICE
i al Bremei 1, care se gasete in Germania de sus. Iar neamul acesta este.

mare i raspindit mai malt decit toate neamurile din lume ; este al doilea
dupa, cel al scitilor nomazi, Melt, daca, ar fi intr-un gind i sub un singur
domn conciliator, ar fi de nebiruit ,i cu malt cel mai tare. Are parte

5
10
15
de sanatatea cea mai bung, pentru a. locuiete in partea de miazailoaptei aici mai mult oarecum inAuntrul continentului ,i cu marea nu vin in
atingere aproape de loc ; i slut organizati cu bune legiuiri mai mult
decit toate popoarele, din cite le tim ; i pe la ei nu cia nici o molini.5, care
in Wile de fas'arit vine de obieei pe urma stricaciunii aerului ce se ivete
din and In cind, i nimicete o buna, parte din locuitorii de aici ; i nici
alte boli nu sint pe acolo, care deseori yin oarecum la noi vara i toamna ;
aa se face cA acest neam are destul pr.sos de populatie ; nici cutremur
de pa,mint mai de seanfa nu se intimpla,. Vara ploua, mai mult in tara
aceasta. Traiul i-1 duce dupa, aceleai norme ca i romanii ; dup6 fehil
de viatA ce duce i obiceiurile care le are, se aseamMA cu romanii

0 in alte privinti ; i in religia romanilor se tine mai mult de superstitiile
celor din Apus 2. Lupta dreapth 3 este pretuita la acetia mai mult decit
la alte popoare, tacit in lupta, dreapta, se lupta intreolalta, de pe pamint,.
I
72
20
nu de pe cai. Acest popor este foarte iscusit la mainarii i lucrari de razboi

i e mult renumit oarecum la toate meteugurile. Tara aceasta, afara de
msline i smochine, produce toate celelalte in mAsura nu mai mica decit
produsele din alt a. taxa. Unil cred c i tunurile i putile, la inceput, de ger-mani au fost nascocite i s-au raspindit intre ei i in cealalt parte a honii.
Ileserierea Unoariel ;
25
spre est ajunge

la remini.
Peonia WO, incepe de la Viena, ora al germanilor i,

inaintind cu Istrul spre rasarit, ajunge la daci i tribali,
iar spre iniazanoapte ajunge la boemi, numiti cehi.

Ocirmuitori 4 shit in tara aceasta, fiecare cirmuind tara pkinteasa gi
30
supui fiind imparatului lor, intrucit le hotaxgte legea ; i le hotairate

In anumite conditii. i imparat localnic nu-i prea aleg de fel, ii aduc
ins'a sau din casa domnitoare a boemilor sau de la germani sau poloni
sau i de la alte popoare de pe acolo. Cu germanii insa se aseamana, in
Nusser 'EXf3ErE-iN Elvetia, iar Darla) BgtXth)g. Dar in ed. Darla', II, 62, 15 citim BcanXiccv.
n6Xtv, iar II, 62,23 Tilg BatcraLtq si In aparat critic PcostX-Iicq, asa c poate ar fi de preferat Da-
Ga./peg. F. Gr abler si E. Iva nk a op. cit., p. 88 nota 5. cred cA sub Atilia s-ar ascunde
1 Tn manuscrise : PX6v1q, Tafel Indreptind in Btivvng
Vienei, Nusser BaybA
Belgiei, i Dark6 Bp6trqq.
2 Sub romani, aici, Laonic pare sA Inteleagii popoarele din Apus, asa precum cind papei
de la Roma Ii spune arhiereu al romanilor, adicil al apusenilor.
3 Monomachia, adica lupta de unul cu unul.
Principi, duci, conti, s.a. vasali ai regelui.
www.dacoromanica.ro
DESCRIEREA GERMANIEI 51 A IINGARIEI
61
.ce priveste arxnele i obiceinrile lor de viata, ferindu-se de un trai molatec,
precum se spune i despre celti i despre germani. In ce priveste religia,

an aceeasi lege ca si la romani. i neamul acesta e viteaz si la lupte de o
mare indrazneala. In frunte si-1 pun si pe un localnic dintre marl j dregatori care ajunge pina la domnie, dar flind, regent, si nu-I numesc domnitor. *i au tin grai care nu seamana de loc cu graiul vreunui alt neam,
ei e altul cu totul d.eosebit i de al germanilor si de al boemilor i de al polonilor. Unii cred c acestia au fost geti in vechime, locuind sub muntele Hem
si, indurind multe rele din partea scitilor, s-au retras in sus in taxa aceasta,
in care locuiese i acuma ; altii Ina spun ca au fost daci. Eu insa n-as
73
10
putea spune asa de usor care ar putea fi originea acestui neam. Totusi
numele acestal gi-I dau i ei Inii i italienii Ii numese asa i n-as putea
sa-i numese bine de tot pe acestia cu un alt nume oarecare. i capitala
si-o au la Buda, un oras infloritor la Istru.
Sigismund Incoronat
Acesti peoni aducindu-1 pe Sigismund, domnul Vienei,
15
Imparat roman, se pre- oras al germanilor, i 1-au facut imparat i i-au

fite5te In contra turcilor ;
tarii lor, sa ia masurile pe care
m
roniluli c fililuze de drum. incredin tat
ie-ar crede cele mai sigure. .Acesta asadar, dupil ce

a luat in piimire domnia peonilor, a trimis soli la arhiereul romanilor,
care ii era mare si bun prieten, incit sa-1 aleaga sa fie imparat al romanilor.
20
Aceasta cinste, arhiereii Romei au dat-o mai Intl imparatilor celtilor

pentru razboaiele ce le-au purtat mereu si cu multa vitejie 1.n. contra
barbarilor ce au trecut din Libia in Iberia si si-au supus-o partea cca
74
mai mare. Dupa aceea alegerea arhiereului romanilor s-a indreptat asupra
domnitorilor germanilor. Sigismund, de indata ce arhiereul i-a putut

f rtgadui ca-i va da aceasta demnitate si a trimis dupa el in scopul acesta,
a pornit spre Italia prin tara venetienior. Dar acestia, cum au auzit ci
95
Sigismund isi face drum prin tara lor, au trimis un sol, spunindu-i dinainte
sa nu treaca prin tara bor. El insa le-a spus ca nu-i va asculta, daca nu
ar vedea c incearca de fapt sad inchida calea. Venetienii deci pregateau
aimata i cautan sag opreasca in once caz. El Ina cind a bagat de seama
ea-1 opresc, s-a asezat in linie de lupta i s-a ciocnit cu oastea venetienilor
si ostirea i-a avut nu putine pierderi, pus fiind pe fuga i abia scapind en
fuga de dusmani. Acesta, dupa ce a pierdut once nadejde de drum pe la
venetieni, a plecat prin Germania de sus si a ajuns la stapinitorul Ligiriei.
i :d.e aici a venit la Roma si s-a facut imparat, proclamat fiind intru
aceasta demnitate de marele arhiereu. Dupa aceea 1-a rugat pe marele
1 Peoui.
www.dacoromanica.ro
30
35
62
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPLINKRI ISTORICE II
75 arhiereu sa contribuie la I expeditia ce ia asupra-i in contra barbarului ;

i-i cerea bani i oameni Acela insa trimitind soli la imparatul celtilor
i. la stapinitorul Burgundiei, a izbutit s i se dea la opt mil de ostali i ca
general-comandant pe fratele domnului Burgundiei. i atunci s-a pregatit
5 i. Insui, stringind de la germani armata mercenara, Cita putea. De indata
ce pregkirile de razboi 1.1 fuseserl gata, a pornit de-a dreptul spre Istru
asupra lui Baiazid, luind peonii 1 dacii calauze de drum. Si a triads soli
i la dorm-6i de prin Italia i. Iberia, arhiereul fiindu-i mijlocitor la aceasta,.
i. a cerut bani i. oameni. Si. arhiereul Ii trimisese bani destui, dar i oameni.
Baiazid cum a aflat c imparatul romanilor Sigismund vine

asupra lui i e e pe drum cu multa armata, i-a luat toata
oastea, i din Europa i din Asia, i a pornit in contra lui spre Istru in
maruri foarte repezi, pe cit putea. Dar cind Ii aezase tabara la patruzeci
de stadiil de Istru, celtii fiind mindri i nesocotiti ca de obicei, voiau ca
15 numai lor sa le apartina victoria i, greu Inarmati, au atacat ei mai bath,
ea i cum sa-i zdrobeasca dintr-o data pe barbari. Ridicindu-se mns lupta
10
Bfitiilia de la
Nieopole, 1396.
grea, eeltii shit InfrInti i luind-o la fuga din rasputeri i fr nici o

76 ordine, cad dintr-o data peste oastea lor inski, In timp ce turcii se tin pe
urma lor. Aici amestecindu-se, cum erau strimtorati de turci, o iau deodata
20 cu acetia la fuga i peonii I germanii. Cautind in graba s treaca peste
Istru, multa armata s-a prapadit in fluviu. i mult omor s-a facut, celtii
i peonii fiind ucii de dumani ; i a fost prins generalul comandant al
burgunzilor i alti nu putini din peoni i celti.
Iar Sigismund trecind prin cea mai mare primejdie i.] scapind s
25 nu fie eft pe ce prins, s-a urcat pe fluviu intr-o trirema i a plecat pe apa
la imparatul elinilor in Bizant. i ajungind sa stea de vorba, cu impratul
Bizantului i intrind la el, ori de cite ori voia., a plecat pe mare acasa.
Baiazid al lui Amurat Ins5,, dupa ce a biruit pe peoni I pe celti, jefuia
tara acelora, mergind acuma mai fara frica asupra lor i luindu-le robi
Lo de razboi foarte multi. Si. pornind asupra Budei, capitala peonilor, s-a
Imbolnavit i suferea de picioare. Si de n-ar fi fost supkat de board, nu
m-a putea gindi, ce i-ar fi putut sta In cale sa mearga asupra Budei i
sg cucereasca Buda, capitala peonilor, I s subjuge tara lor ; dar acuma
77 Imbolnavindu-se greu do tot s-a tutors i dinsul acasa i i-a dus armata
j
35 in tara sa.
.
Fac 7 km.
www.dacoromanica.ro
NIVALA LUI BALkZID ASUPRA LUI MIRCEA CEL BATRIN
Baiazid pustieste Transilvania ;

deserierea Tdril Rominesti ;
limba si poporul romInese ;
lupta de la Bovine (?)
63
Mai pe urmA totusi trimitind armate in Peonia

i. Peonodacia, a jefuit t'Arile. Dup5, ce insA a
mai trecut un timp, a pornit en rAzboi asupra
dacilor 0 a lui Mircea, donmul dacior, invi-
nuindu-1, cA a fost pricina rAzboinlui 0 cA a mers cu peonii la luptil in

contra lui.
Este acest neam, dacii, viteaz in ale rzboiului i are o organizatie
cu legi nu prea bune ; locuieste prin sate 0 e aplecat spre viatA mai mult
pAstoreascA 1.
Tara lor incepind din Ardeal, Dacia peonilor, se intinde pinA la

Mama NeagrA. intinzindu-se spre mare, are de-a dreapta fluviul Istru,
iar la stinga tara asa-numitA Bogdania. De Peonodacia ii desparte un munte
ce se intinde mult, numit al Braso-v-ului 2. Vecini li mai are aceastA tarA,
pe o intindere nu micA, pe scitii noxnazis, Ream mult i bogat, supus ImpAratului Cazimir ; acestuia fiindu-i supui si scitii nomazi, merg ca ostasi,
unde ii duce, acesta hind. in fazboi de o vitejie remarcabilg. Spre miazAnoapte de acestia sint polonii, spre fassarit insA sarmatii 4.
Dacii insA au un grai asemAnAtor cu al italienilor, dar stricat

intru atita 0 deosebit, inch italienii greu inteleg ceva, cind vorbele nu
slut exprimate deslusit, incit sA prindA intelesul, ce ar putea sA spunA.
De uncle deci cu acel grai 0 avind obiceiuri de ale romanilor, au ajuns
1
in aceastA tarA 0 s-au aezat aici cu locuintele, nici pe altul nu 1-am auzit
spunind ceva lAmurit, nici eu. insumi nu MA pot pronunta, cum au fost
adusi en locuintele in aceste locuri. Se spune ce-i drept cA in mune chipuri
venind neamul acesta s-a aezat aici cu locuintele, fArA insA sA se aducA
vreo dovadA ce ar fi vrednicA oarecum de semnalat si in istorie. Se aseamAnA ins5, cu italienii 0 in alto privinti 0 in intocinirea traiului de toate
zilele 0 se folosesc de aceleasi arme 0 de aceleai unelte 5 Inca 0 acuma
ca 0 romanii.
Dar ant impArtiti in douA dormii, In Bogdania 0 in Tara aceasta
de la Istru i au organizatie cu legi nu prea bune. Au obiceiul sA nu rAminA
cu aceiai domni, ci mereu dupA interesul lor sA-i schimbe ; 0-0 pun cind
un stApinitor cind altul.

1 Ilpdg T6 vop.a8r.x6repov
de transhumanti.
2 Numele Brasov, Laonic nu-I prea stie In mod sigur si precis, spunIndu-i clnd IlpricroPog
clnd 11pciaopov, cInd accentuindu-1 pe silaba din uring, asa cd In hien] acesta 6pog Ilpatro13dg
ar putea s fie si un genetiv de la Ilpixa[3.
3 Thtarii.
4 rttlii.
5 In greceste axeut Inseamnd nu numai unelte, ci si port, ImbrAciiminte, mobilier, vase,
barnasament, cort, armament, si altele.
www.dacoromanica.ro
10-
15
78
20
25
30
64
LXONIC CHALCOCONDEL : EXPIINERI ISTORICE II
Pe acest Mircea, domn coboritor din strabuni al acestui neam,

chemindu-1 i 1-au facut stapinitor, in1aturindu.-1 pe Dan, care stapinise
79
10
15
mai inainte peste ei.

Acest Mircea avind Math nu de putine old cu tiitoare, a avut de
pe urma aceasta nu putini baieti din flori prin Dacia ; mai tirziu, dupa
o trecere de timp, dupa ce Mircea a murit, deseori s-au ridicat in Dacia I
domni unul dintr-o parte, altul din alta, urmind la domnie pina In
timpul acesta.
Asupra acestui Mircea care a inceput intii mai inainte razboi, plecind
cu armata asupra barbarilor impreuna cu imparatul romanilor Sigismund,
Baiazid al lui Amurat, gasindu-i vina, a pornit cu razboi ; i trecind peste
Istru, mergea Inainte, robind tara. Dar Mircea stringind oastea tarii 1,
nu si-a facut planul s vin asupra lui i sL dea lupta, ci cu multa grip,
si-a pus la adapost in muntele Brasovului femeile i copiii. Mai dupa aceea
insa se tinea si dinsul eu armata pe urma lui Baiazid prin padurile de
stejar ale tarii, care sint multe i acopera in toate partile taxa, sa nu fie
usor de umblat pentru dusmani i nici lesne de cucerit. i tinindu-se pe
urma lui, savirsea ispravi vrednice de amintit, dind lupte, cind vreo
unitate dusmana rupindu-se, se Indrepta undeva prin tara dupa hrana
20
25
.410
sau la pradat vite ; i asa cu foarte mare indrazneala, se tdnea de armatiti.

TinIndu-se de urma lui Baiazid, se lupta intr-una cu dinsul in chip stralucit. i se zice c, armata hind in cale, se tinea strIns in urma ei punind-o,
la mare suferinta, i o aducea in situatii grele i nu inceta sa-i faca stricaciune. De aceea slujitorul su Brenez a dat cu parerea sa-si aseze oastea
in tabr i asa sa se fereasca ; si de atunci Brenez pe urma acestui sfat
avea mare trecere la imparatul
i, pus in fruntea ostirii de imparat,
a ajuns la mare putere. Atuncea asadar Baiazid s-a adapostit acolo in
tabara, raminind pe loc ziva aceea ; a doua zi insa a trecut armata peste
Istru In chipul eel mai sigur, pe cit se putea 2.
I
1 tircb T; xe)pac, de la tall.

2 P. P. P anai t es c u, Mircea cel Bdtrin, Bucureti, 1944, p. 241-245 i 275 crede
c Laonic are aici In vedere lupta de la Rovine din 10 oct. 1394. Dar cum descrierea aceasta
urmeazd dupd descrierea luptei de la Nicopole din 1396, care chiar pricinuiete aceastd pornire a lui Baiazid, e mai probabil c expeditia descrisd aici e cea din 1400 ; cf. i Pan ait e sc u, op. cit., p. 282. Asupra datei and s-a dat lupta de la Bovine 1. care este mult dezbAtutd,
vezi Fr. Babinger, Beitrage zur Friihgeschichte der Tiirkenherrschaft tn Rumalien(14-15,

(= Sildosteuropdische Arbeiten 34), Mnchen, 1944. Citat dupd recenzia de V.
Laurent In Revue des Etudes Byzantines", VI, 1948, p. 281-283.
.Jahrhundert)
www.dacoromanica.ro
PLANURI DE DEFECTIIINE FATA. DE BAIAZ1D
65
Asa Ii mersese deci cu armata in Dacia ; dui)/ aceea

ins/ pleacl asupra Bizantului i-1 impresura din urm/Constantinopolea?
toarea cauz/. imp/ratii adic/ ai elinilor Ii faceau act
de prezentk infatisindu-se la Poartk i-1 Insoteau an de an in rAzboi ;
odat/ fiind Impgratul 1 cu sederea la Fere in tara Macedoniei i ImpAratul
elinior venind aici hi Poart si tot asa domuul Spartei si Constantin,
feciorul lui Zarco i tefan al lui Eleazar, soseste din Peloponez dommul
De ee Balazid Impre-
soar an de an
de mai demult al Epidaurului, en numele Mamonas ; acela sosind la imp/.

ratul Baiazid, 1-a pirIt pe fratele ImpAratului elinilor c i-a hat Epidaurul
i i-a fcut mult ru. i Baiazid era pornit cu urA asupra ImpAratului
elinilor. Impingea la aceasta si Ioan, feciorul imparatului Andronic, care,
fiind aici faVa, Ii avea tainul de la Baiazid. i se mai spune ea, era pornit
sa,-1 ucid, eind 11 avea In audient5, I la el, dar iarki s-a rAzgindit nu cu
mult mai pe urnak A indep/rtat de la el pierzarea Ali, feciorul lui Charatin,
care se intimplase s-i fie prieten i pe care foarte deseori Il omenise cu
bani multi.
10
81
15
Acesti domnitori asadar intrunindu-se la un loc, fiind in timpul

de atunci cu sederea la curtea imp/ratului, si-au dat cuvintul, ca in viitor
0, nu mai -yin/ la PoartA. Aici Ii logodeste fata Constantin, feciorul lui
Zarco, fratele lui Dragas care, dui)/ moartea acelui Zarco, era cel mai str6lucit b/rbat si in ce priveste cumintenia si in ce priveste r/zboiul, intru
nimic mai prejos de cei din vremea sa ; i purtind ra'zboaie In contra albanezilor si a tribalilor dusmani, i-a supus nu putin/ tar/ ; si la, moartea sa,
fratele s'au Constantin a luat hi st/pinire tara i mergea la Poarta impAratului. Acesta Ii d/ fata dupg Imparatul elinilor, incit sA, fie mai legati
Intre ei, In cite s-au Inteles cu privire la defectiune.
Acest Emanuil 1i adusese si mai Inainte pe fata impsaratului Colchidei, vgduv fund. si care fusese sotia lui Zetin, un clomn de al turcilor
femeie aleas/ in ce priveste frumusetea. Cci pe aceasta, cind a adus-o
de la Colchida la Bizant, vzind-o tat/1 s/u care domnea atunci, i-a luat-o
siesi de sotie pe aceasta, eapind-o feciorului, deoarece i se 'Area c in frumusete e cea mai frumoasa, decit multe femei i inzestratk cum era,
peste na/sur cu alte calit/ti. Dar era si pr/p/dit rgu de o boar/ de picioare,
Inch nici nu era In stare s5, stea drept. Despre acesta se zice c a umblat
nebun dui)/ muieri i c/ in multe privinti a avut o purtare necuviincioask
pracindu-i de femei cintarete ; i c/utind societatea lor, Pam la o parte
lucfarile domniei, socotindu-le de prea putin5, treab i petrecind in
desftki de acest fel.

1 Baiazid. I.
5.
- 6. 1621
www.dacoromanica.ro
20
25
30
82
35
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE H
66
Domnitorii asadar, care erau la Poarta lui Baiazid, s-au inteles

intre ei ca, dupa cununie, sa se lepede de el ; dupa aceea, cum era fiecare,
a plecat In tara sa. i imparatul elinilor, scapind cn fuga de la imparatul
turcilor, soseste a patra zi, dupa cum se spline, de la Fere la Bizant, iar
5
10
fratele sau Teodor a sosit in Peloponez. Ceilalti insa, au plecat fiecare

la ale sale i, cu ingilduirea imparatului, au mers la locasurile lor fiecare.
Mai pe urma cind la venirea verii imparatul Bizantului nu s-a inMtisat
la Poart i lui Baiazid i se anuntase ca Inca, nici n-are de gind 0, mai vina
in viitor, a trimis pe Ali al lui Charatin, un barbat cu mare putere din
oamenii lui, cu porunca, acela s vina la Poart i s i se infatiseze ; iar
(be nu, 0, declare razboi acelui imparat. Totusi acest Ali venind. la Bizant,
83
15
cei drept, oficial in fata tuturor i-a spus vorba cu care fusese trimis de
imparat, intilnindu-se insa particular, i-a pus in vedere, precum spun
unii, sil nu villa de loc la ) Poarta Imparatului. Emanuil, ce-i drept,
a raspuns ca ar fi gata s asculte i ca, fara sa se poata bizui pe imparat,
si-ar socoti viata ca nu face s fie trait, ci foarte curind i se va infatisa
S,d se va pune la dispozitia imparatului, la orice porunca i-ar da. Totusi
mai pe urma, dupa plecarea lui Ali, cind pentru Baiazid. era lucru lamurit,
ca el nu mai are de gind sa Irina la Poarta, a porrlit rasupra Bizantului

21
impresura. Pe unde mergea, pamintul 11 radea i jefuia fiecare localitate

fid, dupace a robit satele din preajma, deoarece cu cucerirea orasului nu-i
mergea d.e loc, insusi s-a intors acasa. i, an d.e an, trimitind oaste d.e jur imprejur, a continuat o lunga impresurare :zece ani de zile ; in anii acestia,
Bizantul a avut multe pierderi din cauza foametei si a trecerilor la barbar.
25
liainzlil ocupa
silk Ha.
:0
1i-1
i Silivria, IMMO. Baiazid a ocupat-o ; acest oras 11 guverna,
ca delegat feciorul lui Andronic Ioan, care, dupa ce fugise
de la unchiul sail din Bizant, deoarece nu izbutise nimic, s-a pus la /dispozitia unchiului sail care domnea atunci peste Bizant, orice ar face unchiul cu
dinsul. Acesta trimitindu-1 in Italia sa-i ispraveasca insarcinarile date, 1-a
trimis la genovezi, chipurile s se roage de ajutor. In taina insa printr-un
trimis al salt le spunea genovezilor sa-1 tina sub paza i s nu-i dea nici in
intr-un chip drumul. Acela insa, cu timpul, fugind de la genovezi, a mers
din Italia la imparatul Baiazid care impresura Bizantul ;

sis
35
i aducindu-1
pe acela, a ocupat Silivria prin buna invoiala si a pus I guvernator.

Dupa aceea insa intorcindu-se asupra Bizantului, deoarece cu oncerirea Bizantului nu-i mergea cu toate atacurile, 1-a blocat cu foamea.
an fi eucerit orasul, daca nu i s-ar fi anuntat ca. Temir vine cu mare oaste
asupra lui ; atunei si el insusi a fost prins d.c Temir i partea cea mai mare
din impArAtia lui in Asia s-a iprabusit.
www.dacoromanica.ro
MA/WM II PALEOLOG CA-ETA AJITTOR LNT FRANTA'
67
Plecarea liii Manuil II Paleolog Asa dar,deoarece Baiazid nu se lasa de impresn-
In Apus dupfi ajutor, 1399-1402. rarea Bizantului i imparatul elinilor a vault ea
poporul este apasat de man i multe nevoi, si nu mai avea cum sa afle sat-
pare in viitor, a dat Bizantul in seama nepotului de Irate loan, feeiorul

lui .Andronic. Caci pentru ca Baiazid Ii purta ura, ea din cauza lui cucerirea
Bizantului nu Mcea nici un progres, si era mereu banuit, a fugit de la im-
parat i a intrat in Bizant. i unchiul, imparatul Bizantuhii, 1-a primit

cu placere i dindu-i in seama orasul, a plecat pe mare hi Italia, ea sa se
vina intr-ajutor la impresurarea pe care duseinanii o prelungeall
mereu i sa nu lase sa piara orasul. Cind a ajuns in Peloponez, si-a lasat
in Peloponez sotia la fratele su, iar el insusi a plecat mai departe spre
Italia. Si. ducindu-se la venetieni i tratind cu dIniii despre cite a voit, a
plecat la stapinul Ligiriei 1, dommil Mediolanului ; i acesta omenindu-1
cu cinstea I euvenita i dindu-i bani, 1-a trimis la imparatul celtilor 2,
dindu-i cai i cdlauze de drum. De indata ce a sosit la imparattil Galatiei,
Ii ruga sa nu lase in voia sortii orasul-resedinra impArateasea a elinilor,
care este ',Impresurat :de barbari si care este atit de strins legat de
casa imparatilor Galatiei. i gasindu-1 pe acesta nebun i inut sub
roage
paza de cei mai buni oameni ai lui, incit sa se vindeee de boala,

rAmas aiei un timp indelungat.
Deserierea
Frantel.
10
85
15
20
Acest neam al celtilor fihid 1111 popor mare si cu multa buna stare
ui vechi i avind ginduri mari despre sine, se tine mai presus
de eelelalte popoare din Apas i cere pentru sine sa fie partas la conducerea
imperiului roman. Tara lor se margineste la rasarit cu tara ligirilor, la miazazi
insa cu Iberia si la miaz1 noapte cu Germania i spre apus cu oceanul i cu
Insulele Britanice ; si se intinde din Alpii de dincolo de Italia pina in ocean
si pina la germani, cale de vreo saptesprezece zile din Italia pina in ocean,
iar din Iberia ping, in Germania cale cam de vreo noudsprezece zile. Iar
orasul Paris, unde e capitala celtilor, se distinge mult printr-o stare infloritoare si imbelsugata. i orase nu putine sint in Galatia, in administratia Ion
supuse de-a dreptul imparatului. Sint Ins i prineipate i principi ce se
(listing prin putere si mare bogatie, supusi tot imparatului i care se
I
25
30
86
infatiseaza in capitala la curtea lui : cel de Burgundia, domn peste tara

multa si mare i peste alte orase, dar mai ales orasul Brugi i Clozi, orase
la marginea mnii, i orasul Gand, infloritor si mare, asezat in interior. Ora sul
LigyriaAtyupicc e identificatil de obicei cu Liguria, dar Mediolan, adica orasul Milano
nu era asezat in provincia anticA Liguria, ci in Galia GisalpinA anticii 5i In Lombardia din
evul mediu,
2 Regele Franiei G4rol VI (1380 1422).
www.dacoromanica.ro
35
68
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE II
Brugi este asezat la marginea marii la ocean, in fata asa-numitei insule

Anglia Britanica ; in portul acestui oras intr corgbii din aceastg mare a
noastrgl si din orasele de la marginea oceanului ale Germaniei, Iberiei
Angliei, Daniei2 si ale altor stgpiniri. Si acest oras e la o depgratre de o
5 sutg cincizeci de stadii2 de Anglia. Jar tara aceasta se chiamg, Flandra
si domnii de Burgundia au sgvirsit in tara celtic fapte memorabile atit in
contra impgratului insusi al Galatiei, cit si in contra britanilor. Dupg
aceea domnul paste continentul Bretaniei se mgrgineste de pgmintul tgrii
Impgratului. Iar dupg acestia, domn al
4 Dupg aceste tali
10 unneaza tara domnului de Savoia, mare si prea frumoasa, intinzindu-se
ping, in Liguria, *i cit despre tara de la marginea marii a Galatiei, asa mi
s-ar infatisa mie pentru istorie. Fireste ca Genua flind poartg oarecum a
Galatiei, detine targ si se intinde ping in Proventa, peste care domneste
impgratul Rainer5 din casa impgratului Galatiei. Capitala Proventei e
87 Xitia. I Orase se mai afla, si orasul Avignon, in. care este un pod mare din
cite sint in lume, de ajung ping in tara Bocerini6.
I
Aceasta asadar e tara Galatiei, descrisa oarecum

pe scurt. i acest neam al celtilor zice-se CA e vechi
si cg a sgvirsit stralucite fapte in contra barbarilor din Libia, intr-adevAr,
20 in timpul, cind imparatii celtilor erau alesi imparati si singuri stgpinitori7
ai romanilor. Indeosebi Carol dintre acesti imparati a cistigat rgzboiul in
contra libienior, ajutat de nepotul sgu de frate8 Orlando, un bgrbat ce a
fost insemnat pentru indrazneala si vitejia lui de arme, si Rinaldo si Oliverio si alti principi de acolo, numiti Palatini, care purtau rgzboiul alturi
25 de el ; si peste tot locul in Galatia mai intli, prin Iberia dupg aceea, i-a pus
pe fuga pe vrajmai si a cistigat biruinte stralucite. *i faima lor, mare ping
in timpul de _lap si mereu laudata, e in gura tuturor prin Italia si Iberia si
mai ales prin Galatia. Cad libienii trecind peste strtmtoarea de la coloanele
lui Hercule, inaintind putin cite putin, au ocupat Iberia, dupa aceea au subI.uptele bil Carol eel Mare
eu arabli.
1 Marea Mediterana.
2 Manuscrisele au Scertor4, Indreptat de Tafel In AavEo4Danemarcei. Bekker propune
A codceDaciei ; vezi mai sus p. 59 n. 4. Nusser propunea roc)vrrEocgFrantei.
3 Fac 26 km. Stadion era In antichinte o mfisur5 de lungime i e socotit egal cu
177,6 m. Vz. R. Maisch i F. P o hl h a m me r, Griechische Altertumskunde, Sanunlung

Goeschen, Leipzig, 1900 P. 97.
6 Dup al" manuscrisele arata o lipszl.

5 In manuscrise e iSceykpeog si (Soykptc;, Indreptat de Tafel In Tatvkptog
6 Manuscrisele au pcepxcvthwiBarcenoni Indreptat de Dario!) In Bomepivn.

7 Autocratori.
8 Sau de soril.
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA FlIANTEI
69
jugat Navara i Ora Portugalia, ajungind pinA In Taracon ; si dupa, ce au cucerit aceastA tarail au n'avalit In tara celtiel. Carol asadar i insotitorii lui
pornind la rAzboi in contra acestor libieni, au sAvirsit mari ispra,vi, pentru c5, au fost oameni destoinici i viteji, i i-au gonit din tara celtiberilor i cea ce1tic6 in orasul Granada, foarte intArit de pe un munte ce ajunge
pin6 in ocean. Inaintind cite putin pinA la strimtoare i ocupind mult
tar5, din Iberia, s-au asezat en locuintele FA mergind cu toii, Ii impresurau ;
i tara au inap6rtit-o insotitorilor lor, Iberia, Navara i Taracon, i acestia
fiind impresurati de barbari, i-a eliberat de impresurare ; i impArtindu-si
tara, o locuiau, fiecare 1uindu-0 partea ce i se cuvenea. i acestia ispravind
88
5
10
rkboiul in chipul eel mai frumos, sint premkiti I azi ea Mrbati ce au fost
destoinici i viteji. i conducalorul de oaste Orlando, hind impresurat, a
murit de sete. Iar Rinaldo urmindu-1 la purtarea rzboiului, 1-a rasat in
seama impAratului Iberiei. Iar acestia primind acest rAzboi ca o mostenh'e,
au obiceiul i acuma incA sa"-i prade i sg-i despoaie pe acesti libieni. Acest
neam al libienilor vorbeste graiul arab si se tine de legea i religia lui Moha-
15
med, portul Ii este ins'a cind barbar, dud iberic.

Illizboiul de o suat de ani Celtii asadar facind aceste fapte mari, sint mindri
intre franeezi i enolezi de Oe i neamul lor s1-1 socotesc nobil i strA(1337 1:53).
I
lucit intre toate neamurile din Apus. Celtii due un

trai mai inbelsugat decit italienii i uneltelel le sint asemangtoare cu ale
acelora ; vorbesc un grai deosebit de cel al italienilor, totusi nu intr-atit,
89
inch s'a, par ea' limba lor este alta decit graiul acelora. i cer sA fie in frunte,
oriunde ar aprea intre neamurile din Apus. Totusi englezii care locuiese
Britania, i-au Mcut s'a se mai lase de aceasfa pretentie devenind mai modesti; acest popor purtind rzboi cu tara lor, i-a infrint le-a luat conducerea
plecind asupra capitalei lor Paris, o impresurau. Iar cauza neintelegenii lor zice-se Ca a fost asa : Este un oras numit COO la marginea dinspre mare a Varii celtice, 1ing5, ocean, nu prea insernnat, dar asezat intr-un
loc adg,postit i puternic i potrivit pentru navigatorii din Galatia spre
Britania ; si asezat fiind intr-un loc bun al strimtorii, pornind de acolo,
e usor s, n'avMesti in tara celticA. Impa'ratul britanilor, intelegindu-se en
25
30
cei din oras pentru tradare, a cucerit printr-un complot acest oras si,
ocupindu-1 stApinea asupra acestuia. Imp'aratul Galatiei cerind inapoi acest
oras, i-a spus e, n-are chef sa", i-1 dea inapoi ; i in vzu1 tuturor a pus o
1 Vezi mai sus, p. 63 n. 5.
2 Manuscrisele au xotXi8n, ceeace cred cS ar trebui scris strzAt 8, ap Inca n-ar fi nevoie de conjecturile propuse : Kcaig, Kc)vre; i Koaicrn.
www.dacoromanica.ro
35
70
1
90
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE
II
garnizoanil, trecind-o din insul'a in oras. Atunci pornind asupra orasului,

1-a impresurat I mult timp ; mai apoi Ins, deoarece cu impresurarea nu-i
mergea de loc, a dus armata acasA,, retrgindu-se. Mai tirziu regele britanilor adunind oaste mult6 i trecind ei in Galatia, pustiau tara i, Waderindu-se odat, cu o unitate mai micA de celti i luptindu-se, au distrus
partea cea mai mare din unitatea celtia. Dar s-a intimplat asa.
Dupa, ce englezii au mers de au jefuit tara, se intorceau inapoi cu

prada facut. Celtii insa ajungindu-i, inainte de ce au apucat s scape
in Cal, s-au apropiat de ei, inconjurindu-i pe un deal. Britanii,
10 cum erau in mare incurcgtura, incotro s-o apuce i ce s fac, an
dat de stire c'a" dau inapoi prada i armele cu conditia s5, le dea
voie s'a," plece acasA. Aceia insa" au spus ea', nu le dau vole sg, piece, fArA
&A, fi fost ped.epsiti pentru batjocura fcut 6 celtilor, de le prada", tara.

Atunci britanii, cum si-au dat seama d, au ajuns in cea mai cumplit'a pri15 mejdie, s-au fAcut brbati viteji ti luptindu-se cu celtii, ei putini in contra
multora, i-au pus pe fugg, si-i upa4reau pe vra,jmasii care fugeau i astfel
au ucis multi'. Pentru celti insà, spun unii c e un pAcat, ca ei s fugg, din
lupta', ci luptind au murit pe loc ; si de aceea pretind ei ca-i intrec pe altii
91 in vitejie i c sint in fruntea
tuturora. Totusi de atunci britanii mergeau
20 acuma mai fArA frica' asupra oraselor celtilor si le impresurau i, cu timpul
inaintind, au dat lupta in Cimpul numit al durerii2. Aici englezii, in ajun
I
ne mai putind nimic mai mult, s-au aapostit in corturi ; si a doua zi

dupA aceea dind lupta, ucideau pe celtii ce se luptau, cu gramada navalmasiti i rafa deosebire, dindu-1 mortii pe fiecare, cum le venea in cale.
25 Apoi britanii supunind aproape toatA tara, au mers asupra capitalei, cbiar
asupra orasului Paris. *i statul celtilor, greu incercat, era sa, ajungA ' acuma
aproape de marginea prApastiei.
Celtii cum erau coplesiti de o nenorocire ca aceea, devin bigoti, caci oamenii, intr-o imprejurare ca aceasta, se indreaptit
30 de obicei de cele mai multe ori spre bigotism ; o femeie nu uritil la infatisare si care spunea c'a dunmezeu graieste la ea, a inceput s ia conducerea
celtilor, care o urmau i ascultau de dinsa. i femeia Ii conducea asa, precum
spunea dinsa ct-i arafa divinitatea, s mearga, inainte adunati cu totii asupra
britanilor i s dea din non lupta. Neizbutind nimic asupra englezilor sta35 teau aici in corturi ; i a doua zi, increzuti acuma in femeia care Ii conducea,
au mers iarki la lupta,' i, luptindu-se i-au pus pe fugsa pe vrjmasi si au
Feeioatra
de la Orleans.
1 Lupta de la Maupertuis din 1356.

2 Probabil lupta de la Azincourt, popular Chagrincourt, din 1415.
www.dacoromanica.ro
DEKTIEREA BRITANIEI
71
pornit sa-i goneasea. Dupa aceea si femeia a murit in razboiul acesta

i celtii si-au revenit i s-au facut mai puternici in lupta in contra britanilor
si, recueerindu-si orasele, si-au salvat din nou imparatia, in care timp
I
92
deseori oti mune i marl au trecut din Britania in Galatia. Celtii luptindu-se
s-au dovedit mai tari ca britanii, pina ce gonindu-i pe toti in Cale, i-au
izgonit din taral.
Insulele Britaniee
poporul brilanie.
Insulele britanicej shit asezate in fata Flandrei, trei

la numar, intinzindu-se foarte departe in ocean ; se
Intimpla sa fie cind una in vremea fluxului, cind trei in timpul refluxului
i al retragerii apelor. Cu mai mult temei s-ar putea spune c aceasta e o
singura insu1, deoarece fiind una si intinzindu-se in acelasi loc, formeaza
o unitate politica si-si vede de interesele ei intr-un singur gind i condusa
fiind de un singur domnitor. Ineonjurul acestei insule este de vreo cinci
jnii de stadii2. Si e locuita de un neam numeros si viteaz si se MIA intr-insa
orase man i cu multa bunastare si sate foarte multe. Si au un imparat si
o capitala Lond.ra, unde e i resedinta imparatului. Si sub ascultarea lui
sint in insula aceasta nu putine principate, rinduite sub imparatul lor in
acelasi fel ca si la celti ; caei imparatul nicin-ar putea lua usor cuiva dintre
aeestia principatul si nici nu se cere s asculte de imparat decit dupa obiceiurile bor. Si nu putine nenorociri i s-au intimplat acestei insule, cazind
la grele nevoi, cind principii ajungeau la cearta cu imparatul i ei intre ei.
Si alte produse rodeste aceasta insul, yin insa de loe, nici ceva fructe,
grIu Insa destul de mult i orz i miere ; i lina an mult mai frumoasa decit
in alte tari, Inca isi pot tese o mare multime de vesminte. Si au o limba
a, lor cu totul particulara si nu se aseamana la grai cu nimeni, nici cu germanii nici cu celtii nici cu altul nimeni din vecini. Uneltele3 le au aceleasi
10
15
93
90
25
c a si celtii si au aceleasi obiceiuri i acelasi fel de a se hrani. Cit despre femei

si copii, acestia au niste obiceiuri mai proaste, limit in toata insula, cind
cineva intra invitat in casa prietenului sau, Ii saruta4 nevasta si asa ii ospe-
-teste pe el. Si pe strazi, peste tot locul, Ii due intre prieteni5 nevestele.
Acest obicei e i in tara frandalilor, vecina la mare cu aceasta, pina in Ger1 Asupra acestor stiri din istoria Frantei ale lui Laonic, vezi A. A. Vasilie v, La guerre
.ele cent ans et Jeanne d' Arc dans la tradition byzantine, In Byzantion", III (1926), p. 242-248.
2 Vreo 888 km.
.
3 Vezi mai sus, p. 63, nota 5.

4 Ca xiga lnseamn aici sdrut", vezi L. Laurent, in Echos d'Orient", 31 (1938), p. 470;
ct. i S. Moraitis, In Revue des etudes greques", I (1888), p. 94-98.

5 IV se air). In toate manuscrisele i trebuie pristrat, dind un lnteles bun ; Bekker si
Darke 11 scot din text, Rini sA fie nevoie.
www.dacoromanica.ro
30
72
LAO:gm CHALCOCONDIL : EXPUNERI MORK& II
mania. $i aceasta nu e nici o rusine la ei sg, le saruti nevestele si fetele

Orasul Londra intrece prin putere toate orasele din insula aceasta I si,
94 In ce priveste bunastarea i celalalt belsug, nu e mai prejos de nici un oras.
din Apus ; i in privinta vitejiei si a destoiniciei la rgzboi, e mai bine decit
5 toti vecinii i decit multe alte popoare de la soare-apune. Ca arme intrebuinteazg, scuturi marl italiene si sail elenice, iar arcurile le slut marip
incit, proptindu-le In pgmint, trag cu ele.
1
Flux 0 reflux. Un riu curge pe linga acest oras, repede si mare, si se revarsa
in oceanul dinspre Galatia, de la oras ca la doug sute zece
10
stadii1 ping la mare ; i in timpul fluxului, cor5,biile se urcg usor ping aproape
de oras, cind insa apele se intore, retragindu-se, 11 opresc pe eel ce merge

spre oras, urcInd cu greu pe apele ce curg. In timpul refluxului, in regiunea
Kent de la marginea marii si chiar pe insulg, cind apele se retrag, corgbiile
ramin pe uscat, astepand fluxul, cInd apele se urea, iarasi. i se urcg`cel
15 mult ca la cincisprezece coti imparatesti i cel putin ca la unsprezece2. 0
zi i o noapte se retrag si iarasi cresc, Intorcindu-se in sus. i chid luna ajunge pe la mijlocul cerului, i In orizontul ce-1 vedem si in cel de sub pamint
atunci apele bleep miscarea dimpotrivg.
Asupra acestei miscari a apelor facind cercetare, trebuie s facem
95 urmatoarea reflexiune. Luna adicg,
cred c e rinduita, de dumnezeu
sa dirijeze firea apelor. *i este cu totul in concordantg cu firea i alcgtuirea
ei pe care, dintru inceput, a dobIndit-o de la dumnezeu, marele 1mpgrat ;
Inspre miscarea ei, cind pluteste spre Ingltime, atrage in sus apele de sub
ea, ping ce ajunge la cea mai mare urcare de pe cer ; si de aici coborind
25 iari, apele se intore, ne mai continulnd cu dinsa urcarea ; i cind, dupg
ce a ajuns jos, incepe sa, se urce, atunci iarasi apele urcindu-se, fluxul incepe. Fireste, se Intlmp1 c i vinturile contribuie la aceasta, sa, pung,
apele Inca mai mult In miscare, i de aici si-ar fi primit inceputul de miscare.
acestea miscindu-se, ar putea s aiba in sine aceasta indoita miscare,.
30 luindu-se dupa miscarea acestui cer intreg, i anume una de bunavoie si
o miscare ce se face de sila, ca si cum miscarea nu s-ar mai face in potrivire
cu vreo armonie si cu mune infatisari si mai ales, precum i ar fi cel mai
placut, si la vedere si la auz si ping, la un punct In armonie en sufletul acestui
univers, incit simtind ceva mai /milt miscarile care au adus roduri i se
35 aduna unele cu altele intr-o arrnonie de acelasi aspect oarecum, una sa aib
un sinitamInt de placere. De aici i miscarea sufletului, luindu-si de acolo
I
1 Ca la 38 km.
I Dup Grabler, op. cit., 8 m
5,8 in.
www.dacoromanica.ro
FLUX SI REFLUX.
INTOARCEREA LUI MANUIL II
73
inceputul, pune 0 el in micare spre acea indoita pornire trupurile si sa

creasca 0 sa se vestejeasca. i
chiar spre aceasta micare primete sufletul
9&
nostru o micare ce merge una cu acest univers. Caci micarii din liber
vointa ii urmeaza neaparat naterea 0 creterea, iar prin raicarea de sill
0 fara, vole se intimpla sa le vina tuturor fiintelor din lumea aceasta

vestejirea si moartea.
Acestea, pina aici, sa fie spuse, in ce privete rnicarea oceanului
0 indoita micare a fiintelor insufletite din lumea asta, cite au aid suflet
0 Lc vreo micare oricare. Totu0 apele din aceastg, mare1 nu au neaparat
aceeai naicare ca in ocean, ci dupa vinturi 0 locuri sint silite la micarea
potrivita cu firea si directia cake care acestea ar putea porni o miseare.
5.
10,
Ping, aici madar sg, fie spuse acestea In treacgt despre miscarea apelor
oceanului 0 mai ales a marii acesteia ;1 dar sa ne intoarcem la acel loc

al istorisirii, de unde ne-am abatut incoace.
Imparatul elinior, cind a sosit la imparatul celtilor, I-a
gasit fiind ieit din minti, 0 cu alt careva din principii
a tut
litanuil H Paleolog ; de prin G-alatia n-a putut pune nimic la cale pentru ce
1403.
venise ; 0 de aceea, sfatuindu-1 astfel marii dregatori
de acolo, atepta insanatoirea imparatului, raminind pe loc un timp iniintoareerea din Apus
15
delungat. Cum insa boala se indelunga tot mai mult, nu-i mai era cu 90.
putintg, 0, mai atepte inca 0 s-a intors prin Germania i Peonia2. I
Baiazid Ina, continua sa impresoare cu mare 0 multa staruinta Bizantul 97
0 a trimis asupra Peloponezului armata, repezind cincizeci de mii
sub comanda lui Iagup, general-comandantul lui de atunci din Europa3 ; insusi tinea sa conduca impresurarea Bizantului.
25.
Tureii eueerese Iagup deci cu Brenez, a carui faima atunci incepuse sa fie
Argos ; 1397.
cunoscuta, au navalit in Peloponez ; 0 Brenez deseori a

navalit 0 atunci 0 dupa aceea i a jefuit Peloponezul, dar 0 satele
de pe la Corone 0 Metone. lagup insa, guvernatorul Europei3, sosind la Argos, 11 impresura. Dar orasul Argos, pe timpul acesta, 11
aveau in stapinire venetienii. Li-I vinduse domnul Spartei Teodor,
cind elinii 0 Bizantul 0 Inca 0 Peloponezul isi pierdusera nadejdea
0,-1 salveze 0 statul elinilor ajunsese pe muchia cutitului ; i Argos
fiind in granita cu oraul venetienilor Nauplion, I-a vindut nu cu
1 Marea MediteranA.
2 De fapt Intoarcerea lui Manuil II Paleolog din Apus s-a fintimplat abia dupA InfrIngerea
lui Baiazid la Angora tn iulie 1402.

3 Adiel beilerbeiul de Rumelia.
www.dacoromanica.ro
30*
74
I
LAONIC CHALCOCONDLL: EXPIINERI ISTORICE
II
multl. Sparta insa, ajungind la vorba cu nazireii din Rodos, le-a yindut-o cu pret mare2. Cind spartanii au bagat de seama cA au fost tradati
de chiar domnul lor, caci era plecat atunci, s-au adunat la indenmul
5
98
arhiereului Spartei hI, sfat de obte si si-au dat cuvintul si s-au legat intre
ei si s-au inteles sa nu lase nici un nazireu s intre in oras, ba chiar s'a indure once nenorocire, dad, ar fi nevoie, inainte de ce s asculte J de nazireii latinilor In scopul acesta si 1-au pus conducator pe arhireu. i chid
nazireii au venit, le-au declarat dinainte s plece eft mai repede ; iar de nu,
Ii vor trata ca dusmani. i acestia, pentru c n-au putut izbuti intru nimic,
10 au plecat, chipurile s mearga la domn. Domnul Spartei Teodor insa,

cind a observat c, lucrul a iesit de-a intoarselea, de cum voia, a trimis
15
20
99
iarasi cuvint spartanilor, cu incercarea, dad, 1-ar mai primi inapoi, in caz
ea s-ar intoarce. Cum incercarea i-a fost primita bine, a intrat in oras, cu
mare juramint c pe viitor nu-i va mai veni in cap asa lucru.
Atuncea venetienii aducind pe fata in cetatea de sus o garnizoana,
tineau ocupat orasul Argos. In contra acestui Argos, Iagup, generalul-comandant al imparatului Baiazid, a plecat cu armata si-1 impresura din
rasputeri si totodata nu inceta s bat5, zidul. Nu dup mult timp, cind
incerca sa atace deodata din dou locuri orasul, o panica Ii cuprinde pe ortienii care apAran orasul dinspre partea stinga, caci ii s-a parut c un om
din partea locului graind le-a spus c orasul a fost cucerit dinspre dreapta ;
si atunci parkindu-si locul, au dat fuga spre dreapta, dar in locul parka
dusmanii, dup ce au urcat pe aici zidul, au ocupat astfel cu Iputerea orasul
i
au robit un ora vechi vestit. De aici turcii zice-se ca au hat
23 robi la treizeci de nni. Pe acestia imparatul se spune ca, i-a colonizat in

Asia. Dar nu m-a putea pronunta c aceasta e adevarat, deoarece,
cautind s m informez, n-am putut afla, unde in Asia au fost colonizati acestia de impratul Baiazid.
30
Dupg, ce deci Iagup a robit orasul Argos, a dus armata

acasa ; indata dupa aceea Brenez a inceput sa ajunga,
la mare putere 1, navalind in Peloponez si in Macedonia de la marginea
marii asupra albanezilor, a savirsit man si insemnate fapte pentru casa
imparatului, fara sa, mai fie numit general-comandant de imparat, turcii
insa, urmindu-1, oriunde i-ar fi dus, ca unul ce avea noroc la razboi i-si
Cavaieria tureeaseh
de prad5.
35 imbogatea annatele, on incotro ar fi pornit la razboi. Cad asa-numitii

dlareti repezi ai acestui neam, care nu primese nici o sold'a 1 nici un loc
1 A fost cedat In mai 1394.
2 Nazirei cu Intelesul de cillugilri ; e vorba de cavalerii-calugiiri Ioanitt din insula
Rod os.
www.dacoromanica.ro
CALLREILEA. TURCA DE PRADA. ASEZIRI TURCE8T1 IN EUROPA
75
de comanda din partea imparatului i sint mereu impini de un gild rul-
-valnie la jaf i prada, urmeaza' loriunde i-ar duce cineva asupra dumanilor,
fiecare incalecind de indata un cal si altul ducindu-1 eu sine in vederea prazii ;
cind ajung in tara dumana, primesc consemnul din partea generaluluicomandant, i, incalecind caii ce-i due en dinii, gonesc din rasputeri,
neavind nimic I asupra lor, i raspindindu-se cite trei impreuna, rapesc
robi i despoaie orice le-ar iei in cale. Astfel tiu c cei ce au trecut in
Europa cu Amurat al lui Orchan i atuncea sub Baiazid, navalnic s-au
apucat de jaf si i-au ales acest fel de trai ; i unora mergindu-le din
plin, au ajuns in putin timp la mare avere ; i s-au aezat en locuintele
100
10
peste tot locul in Europa, incepind de la oraul Scopie pina in tara

tribalilor i a misilor i prin Macedonia i dupa aceea multi s-au aezat
In marginile Tesaliei.
'Mari venind peste
Pe timpul lui Baiazid, se mai spune c o parte nu mica
Tara llonilneasefi, tree de sciti, venind peste Dacia, au trimis soli la Baiazid ;
la llaiazid.
15
i conducatorii lor cereau bani i tara, sub stapinirea

lor, eu conditia sa tread, peste Istru i sa-i poarte impreuna razboaiele
vrajmae din Europa. Iar el cu placere le implinete cererea i le mai face
mari fagaduieli. Aceia trecind, Baiazid i-a colonizat prin Europa, ca fiecare
parte slujinduli conducatorii i fiind astfel imprktiati, sa devina folosi-
20
tori la expeditii de prada i la razboi.Totui mai pe urma, Baiazid temindu-se
ea, unindu-se intre ei, sa nu incerce vreo razvratire, i-a prins pe acetia si
i-a ucisl. i mare multime de sciti se pot vedea inca azi rspinditi in multe
ocuri prin Europa. I
AsezArI de turd
prin Europa.
i Amurat a colonizat in Macedonia regiunea din jurul
101
ormului Terme i de la riul Axios, aducind o mare multime

de turci i aezind-o cu locuintele in aceasta parte. *i cimpia aa-numita
a Zagorei a fost colonizata de Amurat i regiunea Filipopolei. Dar Chersonesul de linga Elespont a fost colonizat i mai inainte de fratele sat" Sulai-
man. Tesalia insa i regiunea de pe la Scopie i tara tribalilor de la

Filipopole i ping, la Hem i tirguorul aa-numit Sofia, le-a colonizat
Baiazid al lui Amurat i de aici prAda tara ilirilor i a tribalilor. i crese
aceste locuri spre puterea dumanilor, curgind pe urma aceasta i altii
dupg aceea intr-acolo, de indata ce au aflat c regiunea este buna de robi
i are i altg, avere ce se ia de la dumani, i pe uncle mai ales nu li se
taie inaintarea de catre dumani.
1
Cf. P. P. Panait es c u, Mircea cel Bcitrin, gucuresti, 1944, p: 286-287.
www.dacoromanica.ro
30
35
76
LAONIC CHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE II
Dar Baiazid cum a trecut in Asia asupra orasului Ertinganl, impresurindu-1, 1-a cucerit ; inaintind mai departe, a inceput sg impresoare
Melitine pe Eufrat si, aducind la zid tot felul de maingrii, Ii bgtea. Si un
timp a rezistat, dupg aceea insg s-a predat prin bung invoialg. I
102
Pe timpul cind orasul Melitine era impresurat si impgratului i s-a adus vestea cg.
a fost ocupat, tot atunci i domnii turcilor din Asia, infgtisinSultanil goniti de Dalazid
se Ono lul Timur-Lenk.
du-se la Temir, se strgduiau s poatg fi adui de impgratul Temir

in tara lor fiecare ; gi-i argtau cg ei sint din vechime inruditi cu neamul
10
15
lui Temir i au aceeasi religie, de care tinindu-se, pe el si-1 fcuserg printe

si ocrotitor al tkilor lor. Si-i spuneau cg de aceea ar fi imprat al Asiei, ca
sg nu inggduie nimAnuia sg-i batg joc de cei de un neam, care n-au inceput ei mai intii cu nedreptgtile ; i ca, ei nu i-au fAcut lui Baiazid nici o nedreptate i cg nici nu i-ar fi gresit ceva inapotriva invoielilor .1 s-au lgsat
in judecata lui ca arbitru, incit sg sufere pedepse, dacg impotriva tratatelor
lor de pace i-ar fi fgcut vreun ran lui Baiazid. Dar Temir ping atunci spunea
cat Baiazid luptg in contra vrgjmasilor lor si se nevoiete pentru religia lui
Mohamed ; cgci toatg lumea ce ne este cunoscutg, este impArtitg in doug
religii, in cea a lui Iisus si in religia lor cu un fel de a fi potrivnic acesteia ;.
cgci celelalte religii n-au ajuns nici la o impgrtie, nici la o domnie ; si

spunea intr-una cg lui Baiazid, pentru cg. se lupta in contra vrgjmasilor
profetului, pentru aceasta nu trebuie s, i se poarte urg, ci toti cei ce sint
103 de partea lui Mohamed, sg-i fie recunoscgtori.
La inceput deci Temir
avea aceasta pkere ; dupg aceea insg, cind a aflat de la multi care au venit
25 la el, despre firea lui nesgbuitg, cg nu e multumit cu dorniiia de prin Asia
cum a fost asezatg, ci povestind. despre firea lui ngvalnicg, 1-ar putea asemAna cu o furtung, si cg se poartg cu gindul sg porneascg rgzboi asupra
Siriei si a Egiptului si in contra impgratului de la Mendis, atunci a fost
20
30
35
Soli de al lul
Timur-Lenk
la Dalazid.
induplecat de acestia si a trimis la Baiazid o solie sg-1 impace,
dacg s-ar putea cu domnii turcilor, trimitindu-i totodatg,
precum se obisnuiete la cei ce detin domnia Asiei iun caftan,

cu care credea cg o st-i facg bucurie lui Baiazid. Soul sosind, i-au vorbit
asa : Ne-a trimis impgratul Temir, aducindu-ti daruri si acest caftan ;
si spunea c recunotintg ti se cuvine, pentru cg, luptindu-te cu vrgjmasii
profetului, puterea prietinilor nostri o faci tot mai aprigg, nevoindu-te, si
starea religiei noastre tot mai bung. Astfel e frumos din partea ta, pe vfajmasii nostri sa-i indepktezi prin luptg si pe prietenii si pe acei de :aproape1 Vezi mai sus, p. 56 nota 2.
www.dacoromanica.ro
SOLI DE AI LUX TIAIDR-LESTIC LA BAIA= FITLGERUL
77
i pe cei mai legati de noi s5, nu ni-i fad dusmani, nici sa-i incarci cu nedrep-
t4i, ci acestora sl nu le faci nici un rau ca aeelora. Dar dacA nu te porti

prieteneste cu cei de un neam, cum ai putea tinea piept dusmanilor I ! De
aceea spune s dai 1napoi domnilorl din Asia tara I de care despoindu-i,
o detii, Mr% ca ei sa' calce cit de putin invoielile ce le-au Incheiat cu stApinirea ta. i racindu-le acestea, aceluia Ii vei face o bucurie i ai nostri, si
104
5
din Asia i din Europa, Iti vor fi recunoscMori pentru aceasta. Iar dac
ar fi fAcut ceva In contra tratatelor, s-au lAsat In judecata Impkatuhii
Temir ca arbitru pentru orice ai putea spune c ai suferit vreo ned.reptate
din partea lor".
10
Baiazid, zice-se, celelalte cuvinte ale solilor sI le fi ascultat nu cu

rnult necaz, dar destul de tare s-a supMat de caftan si, neputindu-se stapini,
sa fi spus cMre soli : Spuneti-i asadar ImpMatului vostru cA, deoarece eu
unul m lupt pentru profet In contra celor mai aprigi vrgjmasi ainostri,
spui c ai vrea sn-mi fii recunoseMor si tu si cei care In Asia se tin de religia
15
noastth ; dar tu In loc s, ne dai vreun ajutor In aceasth lupth a noastr6,

trimitlndu-ne oaste si bani, ne dai sfaturi ca acestea pe care n-ai trebui
st ni le spui. Incerclnd 0, m despoi de tara care o am, biruindu-i pe cei care
umblau -mi ia viata, ce recunostintA fini arati, de care spuneai cgs o ai

fatil, de mine ? Cit despre caftan, spuneti Impkatului vostru, pe viitor sa
nu mai trimith unuia care Ii este superior si In ce privete neamul si starea-i
norocoas/".
Chad acest thspuns i s-a adus Impgratului Temir la Samarchand,
mare ininie, zice-se cA 1-a apucat pentru batjocorirea caftanului i a trimis
.crainic care sg-i spung, sa" dea Inapoi repede si fr nici o tthgAnare,
domnitorilor turci din Asia tara ; iar de nu, B. va trata ca dusman. Aceasth
pedeapsg,, spuneau cg, Impa'ratul Temir i-a dat-o, pentru c domnitorii turci
20
105
ar fi fost ned.reptAtiti de Insusi Baiazid, si c'a" nu poate trece cu vederea ca ei,
despoiati de tara lor s ththceascA prin Asia, cit trMeste Inca, Temir Dar
Baiazid luind crainicului vorba din gurA, s fi spus : Daca, prin urmare
nu o s vina, sa, se lupte cu mine, de trei ori
aib6 nevasta, desOrtindu-se
de ea !" Aceasta e o mare batjocoth pentru neamul acesta, s juri
pe Mohamed, de trei ori s5, se despartg cineva de nevasth sa, dacti, nu te
asculth. Iar aceasta este asa, pentru c la acestia e obicei, c fiecare, dad,
Isi goneste nevasta, nu mai poate, ca si cum ar fi mare pAcat, sfa si-o
aducA in viitor Inapoi, odath ce a spus cA i-a fost desfcuth c6sminii2, si se leap"ad'a sa mai Incheie acea casMorie,
toria la trei
1 Sultanilor seigiueizi.
2 In text splini"
areAilvoc;.
www.dacoromanica.ro
30
35
78
1
LAONIC CHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE II
daca n-ar lua-o cineva iari, necinstita de eelalalt, dupa ee de trei

ori miniel a aruncat la mijloc.
Solul cind a auzit aceste cuvinte, repede de tot s-a intors inapoi la
imparatul Temir. Sotia lui Temir ins, spun oamenii c a fost o femeie
tematoare de dumnezeu in mare masura si nu-1 rasa sa se duca asa plin
de necaz asupra lui Baiazid, un barbat vrednic de toata, lauda, in ce priveste
106
religia lor, pentru lupta ce o duce in contra celor
ce se tin de Tisus,
aiba de
suferit vreo nenorocire din partea lor, ireparabila. Cind insa solul i-a spus.
cuvintele, sA-si fi chemat sotia i a-i fi poruncit solului s rosteasca in fata
ei cele spuse de acela. Dupa ce solul a repetat raspunsul lui Baiazid, Temir
sa-si fi intrebat sotia, dacil mai gaseste cu dreptate sa-1 lase pe Baiazid.
In pace, care rosteste asa cuvinte batjocoritoare. $i-i arata e, sau i-ar da
lui Baiazid dreptate si atunci n-ar mai trebui s traiasca mai mult cu dinsa,
sau daca e de cealalta parere, incit sa bath razboi, atunci o socoteste cA-i
ci th-1 lase in pace si s nu-i faca greutati, caci nu e cu dreptate s
10
15
este sotie, si se apnea sa-1 urmareasca, orice ar fi s i se intimple. Nevasta-sa

insa atunci, luindu-i vorba din gm* sa-i fi spus : Dar, imparate, este
20
vadit Ct omul acela, apucat de nebunie si impins d nenoroc in asa fel,

nu mai e cu mintea intreaga ; i astfel pentru mine e lucru laraurit si am
inteles c tu ai toata dreptatea s te gindesti la thzbunarea lui si ai sa-i
arati eine esti tu si cine-i el care iti trimite asa vorbe. Aceea totusi lamurit
s-o intelegi, ca euuna socoteam ca nu e dupa lege sa incepi razboi cu acela care
107
lupta pentru profetul nostru in contra elinilor si a altor popoare din celalalt continent. Dar daca acela din prostie nu poate fi cit de cit cu buna
chibzuinta, nu j e cu dreptate sa-1 1ai pe un obraznic ca acela s ramina
ingimfat. Ci mergi asadar la rdzboi, MIA ca tu insu-ti sa ite tii de lupta,
ci daca i-ai luat inapoi orasul Sebastia, va fi indeajuns pedepsit si pentru
orasul Melitine si pentru domnii tureilor care i due traiul la noi".
$i asa deci a pornit imparatul Temir asupra lui Baiazid
care din voia lui 1-a provocat la razboi. $i unii spun ca
Temir, din cauza Melitinei, a coborit asupra Sebastiei i, dupa ce a cucerit
acest oras, a trimis soli la Baiazid despre domnii turcilor, sa le dea inapoi
tara i sa implineasca cererea pentru unt i corturi. Caci cerea, precum se
Pla llll ri de eueerirl
30
ale lui Timm-Leak.
spune, doua mii de camile sa-i aducA, unt, doua mii de corturi de pisla de care
1 In text splin" Tpk (siallvg. Dupil I. v. I-I a in m e r, Gotting. Comment. rec.
phil. K1. Band 6 (1823 27), P. 243, Lacnic ar fi fAcut o confuzie din cauza cuvintului turcesc
Umiak" care 1n, eamnA i desp5rtenie" i spliria". Formula de despartenie spus de trei
( ri, era thaktu alike" adicz1 m-am sAturat de tine 1" (DupA K. Dieterich, ByzantinischeQuellen zur Ldnder-und V lkerkunde, II, Leipzig, 1912).
www.dacoromanica.ro
PLANURI DE ALE DUI TIMDR-LENK
79
se folosesc nomazii, i ca pe dinsul sa-lpomeneasea in biserieile sale drept

impa,rat i feciorul su s vina la Poarta lui Temir i banii lui s umble
in tara aceluia. Aceste apte cereri s i le fi facut dupa cucerirea Sebastiei.
**I atunci ii Baiazid, foe de minie, sa-i fi trimis vorbele despre sotie. Totuli
Temir se pornise asupra lui Baiazid, cu gindul sa-i cucereasca tara din Asia
i s treaca in Europa i sa, nu se opreasca din mere inainte de ce sa' fi ajuns
F,
la marginile ei, xnergind pina la ocean la coloanele lui Hercule,unde ba

auzise Ca se afla strimtoarea cea mai mica ce desparte Europa i Libia ;
0 de acolo trecind in Libia i subjuginduli i aceasta, parte a lumii, sa se
duca' de aici acasa. Cu aceste planuri marete se purta Temir, planuri ce 10
tinteau mai mult la norocul ce i 1-a dat dumnezeu ; Baiazid insa se gindea,
ca-i va respinge atacul, conchizind din evenimentele mai vechi, ca in timpurile de mai inainte imparatii Asiei niciodata n-au putut birui Europa, ei
ca acei din Europa, pornind asupra Asiei, i-au scos din domnie pe conducatorii Asiei. Cu aceste ginduri 10 facea mari inchipuiri i credea c, intr-un 15
rzboi scurt, va dobori i imparatia lui Temir.
Ajungind cu istoria aici, i gindindu-ma la Intlia expeditie 0 a doua,
fa,cuta in timpul acesta de imparatul Temir in contra lui Baiazid, imi
vine a crede ca statul turcilor ar fi ajuns la mare putere i putea s se intoarca asupra Apusului, daca, ap, dintr-odata, nu le-ar fi fost dat sa Ii se 20
J
taie calea de imparatul Temir. Caci nici nu s-ar fi desfacut in doua imparatia
Otumanizilor 0, luindu-se la cearta, nu 0-ar fi stricat unul altuia I puterea, adueind asuprali cea mai mare pierzare din cite ne putem aduee 109
aminte ea, au fost vreodata ; caci dupa moartea lui Baiazid, s-a intimplat
ca feciorii lui s-au luat la ceart unii cu altii 0-0 pustiau intreolalt tara,
incit eea mai grea 0 mai rea nenorocire s-a intors asupra neamului lor.
Acuma insa Baiazid ajungind la o putere peste masura, dumnezeu a Mott
de a fost plecat spre cumpatare, incit sa nu umble cu ginduri de stapiniri
25
atit de mari.
Care a fost originea lui Temir i cum a ajuns la stapinirea Asiei si
si-a afezat reedinta imparateasea ma Samarchand, sa-mi fie ingaduit s-o
istorisese aiei i s-o arat. IJe catre cei mai multi se spune ea acesta pornind
din cei mai de jos, a ajuns la mare put ere in Asia.
www.dacoromanica.ro
30
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE III

Intlia expeditie a lui Temir a fost asupra Sebastiei, oras
Iui Timur-Lenk. infloritor al Capadociei. Càci cum i s-a anuntat c Baiazid
nu are nici un gind bun cu domnii turcilor din Asia, ca sa se impace
cu. dInii, pe care i-a izgonit, luindu-le toata tara, si cum solul sau
n-a izbutit intru nimic pentru cite il trimisese, ci vedea c Baiazid si-a
Ineeputurile
ie8it din fire, si in alte privinti, i c'a se apuca si de insulte, a inceput in

faca pregatiri de expeditie contra Sebastiei. Si originea lui si venirea la
domnie i cum, cu unul purtind razboi, iar cu altii incheind pace, prin groaza
ce a raspindit-o, gi-a supus toga' Asia, m-am putut informa ca s-a petrecut
110
en el asa.
111
10
Tatal acestui Temir a fost Sangal, im om de jos care, dupa ce s-a

insurat, i s-a nimerit un om ca acesta. Cind Temir s-a Mcut mai mare, i
s-a dat In seama izlazul orasului si a fost pazitor de cai ; i intilnindu-se
cu cei ce aveau in folosinta izlazurile din satele dimprejur, a intrat in vorba
cu ei i s-a inteles sa-si string5, bani din furturi, daca o s poata, i s'a se
mute in alta tara ; si era strasnic la furat i si-a adunat cai i vite si mare
multime de oi. Si intru toate era un lucru rau. i odata sa se fi urcat intr-un
staul ; l zkit fiind de stApinul casei, s fi skit de pe zidul staulului o saritura foarte mare la pamint ; cad in tara aceasta staulele vitelor i oilor
sint inconjurate cu ziduri foarte mari de tot i sa nu fie usor de urcat.
cum a skit, s5-si fi strivit piciorul i de atunci s fi ramas schiop. Dar 8e
spune c l in lupta ar fi fost ranit la picior l ca de aid s-ar fi ales schiopkind. Ducind-o intr-o lupta cu vecinii i plecind totdeauna cu dinsul
cei cu care se intelesese de la inceput, cu herghelia de cai asupra dusmanilor
si de aici mai luind pe oricare se Intimpla, i-a induplecat BA ocupe un loc
Intarit i sa-1 alba d.e indemina la pradaciuni. De aici pornind, prada calatorii si-i osindea fara crutare. Si avind bani multi si-a cistigat i alti tovarsi, intre care mai ales doi barbati, Haidar i ?ilirza. De neam, precum se
15
20
112
6 - C. 1621
www.dacoromanica.ro
25
82
1
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE HI
spune, acestia au fost masageti. In tovarasia acestor doi s-a dovedit mai
tare decit dusmanii care pradau tara, si punindu-i pe fuga, a navalit
a nimicit calaretii de prada ai potrivnicior. Faima lui ajungind pIn in
oras, i s-a incredintat i o parte nu mica de ostasi i bani cu care sa ingrijeasca de ostasi. i de atunci umplea de curaj oastea ce-o avea cu sine
si, indemnind-o sa se atina prin tara dusmana, aducea in oras robi i vite,
numar foarte mare. Dar imparatul masagetilor vazindu-1 pe Temir fiind
astfel, 1-a invrednicit de cea mai mare cinste pe linga sine si 1-a facut acuma
general-comandant al intregii ostiri de sub mina sa. i de aici sil fi savirsit.
113
cele mai lungi drumuri din cite s-au facut vreodata cu armata, inch, ajun.
gindu-i pe dusmani, cadea dintr-odata, asupra lor si le distrugea oasteaSi mai ales, incaierindu-se cu dusmanii, el insusi luptindu-se sari fi pus
pe fuga i, urmarindu-i, sa-i fi alungat in Babilon, asa numitul Bagdat,
13i impresurindu-1, a trimis dupa imparat, stapinul sau. Nu mult timp dupa
15
aceea murind imparatul, s-a casatorit cu femeia stapinului sau i s-a
10
Urearea Pe tron ;
organizarea armatel.
90
25
urcat pe tron. De indata ce a ajuns la domnie, a navalit

asupra Bagdatului si a inceput sa impresoare Samar-
chand. *i nu cu mult mai tirziu, cum cei din oras au

facut o iesire i n-au izbutit intru nimic, ci fiind infrinti, au intrat
In oras si eran impresurati, i s-au predat prin buna invoiall. Cum a.
ajuns domn peste Samarchand, a pus la cale cu cei din Babilon o
tradare, folosinclu-se la aceasta de slujba lui Haidar.
Dar Mirza sa fi fost un om cum se cade i totodata il mai d.omolea
pe Temir sa se infrineze, eind. il apnea minia, i sa nu se lase stapinit de ea
la orice 1-ar fi dus ; si el sa-i fi aratat lui Temir, cum sa introduca hrana in
comun a ostirii. Caci toata armata lor, la sugestia lui Mirza, a impartit-o
la comandanti de zece oameni si de cete mai maid si mai mici si comandantului de zece oameni, i-a dat ordin sa dea ostasilor sai hrana si
impreuna cu soldatii sai de indata sa se infatiseze foarte repede la coman-
30 dantul cetei, cind i-a poruncit, iar ei s ramina linga al bor. Iar cind
114 an sosit la masa comuna, nimeni nu lipsea care sa nu-si fi avut locul
I
hotdrit. i de provizii pentru cei1aJli oameni din tabara ordona sa alba.
grija piata 1 potrivit cu hotaririle luate. Miscarile, fiecare din conducatorii lor le executa dupa indicatiile date de comandantii cei mari, in
35
cete strinse, Melt, de se Intimpla sa intre vreo iscoada In tabara

lui Temir, niciodata nu famine neobservata i nici vreun strain care s-ar
intimpla sa villa, in tabara. Iar pe acestia i-a incredintat altui barbat, ca
sa-i faca pe straini sa descinda la sine, dad, s-ar intimpla sa vina in

1 'Ayoptiv adicS adunarea armatei ; sau negustorii care insoteau de obicei arrnatele
www.dacoromanica.ro
83
TIMITR-LENK URCAREA PE TRON; ORCANIZAREA ARMATE1
tabara, avind nevoie de piine. Asa se face ch., la un semn al marelui

imparat, toata oastea se pune in micare, oriineotro ar avea nevoie,
0, sub conducerea lui, toate merg de indata dupa un singur consemn, repede fiind de fata acolo, uncle trebuie a fie, mergind de indata
numaidecit. Cind se face seara i soldatii i-au primit consemnul de la
marele eonducator, fiecare, pe acela0 drum oarecum, alearga la cortul i
la camarazii sad. Dupa, ce soldatii au ajuns in corturile lor, straji entre-
iera, tabara ; i de ar zari pe vreunul afara de cort, pe acesta II iau i-1 pe-
clepsesc. Iar daca s-ar intimpla a fie vreo iscoada in. tabara, neavind undo
se duce, famine afara de corturi si aa, este prins indata. Aa, se spune
ca, era traiul in comun al soldatilor lui Temir. Haidar insa st-i fi devenit
tovara aprig in a-i sluji, cind avea nevoie, 0 el 11 atita pe imparat Ia razboaie, ne1asindu-1 de loc s stea in linite.
I
Despre Mirza insa se spune e, dupa, ce Temir a luat domnia

in Samarchand, sa-i fi luat viata in acest fel. Cind Inca' Temir
la moarle.
umbla cu acetia impreun i era hot i trada din pradaciuni,
luindu-se la vorba intre tovarai despre noroc, cind lui Temir i se faceau
ufari, ca in curind acuma o s ajunga la domnie in Samarchand, Mirza
intrind in vorba a spus : Dar tovarae, domnia din Samarehand este
115
Pe 1.111rza
11
Irimite
de aa fel, inch Temir, un hot i om de rind, nu poate pune uor mina pe ea.
De ar fi sa, se intiraple aceasta vreodata i el sa, ajunga in Samarehand la
domnie, atunci n-a mai vrea s traiesc, ci, ca un om prins cu minciuna,

mai bine a muri de indata, ! ". Dar cu aceste vorbe se vede c s-a pripit,
caci nu le-a spus intr-un ceas bun. Dupa o trecere de timp, cind Temir
a ajuns la domnia oraului, 1-a cinstit pentru destoinicia lui mai mult ea
pe Haidar ; i acesta Ii spunea mereu c ar trebui s i se implineasca acea
vorba pe care a spus-o in fata celorlalti martori i asupra careia staruind,
s-a dat mortii pe sine ; 0-i aducea aminte vorbele aceluia, c, daca Temir
ar ajunge imparat la Samarchand i acela ar famine de minciuna, vinovat
ar fi de moarte de mina lui Temir. i Temir nu tia ce s faca i cum sa-1
trateze, fara sa-i calce legamintul, pe acela care a dat mina de ajutor
imparatului, cind atunci era un particular de rind. i a grait Care Mirza
in felul acesta : O titi, Mirza, i tu i ceilalti cu totii citi am luat parte
la infaptuirea acestei domnii ! Am ajuns la domnie, tinind en toata staruinta la acestea doua : s fiu totodata cu Avila; cit se poate de mare, 0
s ne tinem eu toata taria de cuvint, la orice ne-am fi legat i cu amici i
cu inamici, 0 nu ca ne-am fi legat en juramint, ci numai si cu cuvintul,
caci nimic nichieri, nici cetate mai puterniea, nici armata nu-1 pune mai
15
20
25
bine la addpost pe cm in viata aceasta decit sa-ti potriveti fapta cu

www.dacoromanica.ro
116
35
84
1
LADNIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE ill
cuvintul intru toate si nu s/ sari cu mintea cind intr-o parte cind intr-alta ;
i de aceea deseori o spuneam c numai prin aceasta ne asenfan'am

cu dumnezeu. i cum i s-ar putea intimpla s-i mearg/ bine vreodat/
omului care nu poate avea nimic sAnAtos In vorba lui ? Adu-ti aminte
1
117
cum, tinindu-mg de mink spuneai c*/ esti gata sa" mori, daca' ajung la clomnie ; i te-ai invoit s-o spui aceasta de fata cu martori. Yezi deci sa, te tii de
cuvint, Implinindu-ti-1, si s-rni dezlegi mina de acest leg/mint". Atunci
Mirza i-a intors cu vorbe de acest fel : Dar cum ti s-a intimplat, sa. ajungi
la aceast5, domnie,
o tii i tu si toti acestia, citi sint de fat/ ; i cum am
infruntat toate primejdiile cele mai grele, pentru ca mice 86,-ti ias/ din plin.
Dar si urme de fani se pot vedea, cite primindu -le, niciodat nu le socoteam
J
10
15
20
lucru mare, numai s'a-ti pot face pe plac. Dac/ ins/ am spus ceva intr-un
ceas ru, n-ar trebui oare s fii pe plac prietenilor ,de la care n-ai intimpinat
decit mult si mare bine. C5,ei vorba aceea, find un om mai mult particular,
nu te leag/ deloc toat viata si pe tine. De altminteri, dup/ ce ti-ar fi fost
dat s ajungi la domnie, atunci nu ti-ar fi ingaduit s calci, de te-ai fi legat
lii ceva. Dumnezeu chiar ne d mult bine, pentru c/ iertAm celor ce ne gresesc noir/ cu ceva. Dacil mie care te implor, mi-ai treee cu vederea i aceast/
gresalk vei avea parte i de mai mult bine ca pin/ acurna". Gr/ind
acestea nu 1-a putut indupleca, deoarece spunea intr-una c/' iertare trebuie
srt, Mb/ aceia ale cilror greeli sint kir/ de vole. Cum s-ar putea tinea norocul,
de el, de nu-i zdrobeste pe eel ce gr/ieste impotriv6-i ? Cu aceste vorbe

1-a trimis la moarte pe Mirza si 1-a jelit in mod public destul de mult timp,
inmormintindu -1 impiirkit est e.
Dui)/ aceea a pornit izboi asupra hircanilor si inspre

marea numit astfel si asupra popoarelor ee locuiesc la
marginea acestei mad Hireania si nu putine le-a supus.
118 Aceast/ mare se chiam/ si Caspiek eu numele ce-i di acest popor ; si
spre miaz/zi avindu-i pe sad j pe cadusii, se intinde, ea la treizeci de mil.
30 de
; spre r/s/rit si miazdnoapte ins/ pe masageti, un popor viteaz
25
Subjupa pe hireaal
.51
deserierea
Marti Caspiee.
eadii411:
si vestit in rAzboaie, la vreo dou/zeci de mii de stadii2. Acest popor, zice-se,
ar fi mers asupra trii persilor si, cucerind orase, pe uncle s le fi tinut

ocupate ; si Temir s/ fie din acest neam i cu masageti s fi pornit in contra
domniei din Samarchand si asupra tArii asirienilor i cucerindu-le, le-ar
cA
35
fi ocupat. Dar aceastA mare, din cauza riurilor ce clan intr-insa nu

putine, este foarte mare si se intinde multe stadii si nicAieri nu d6, precum
se spune in marea de afark Totusi eu until am auzit c un canal porneste
Vreo 5328 km.
2 Vreo 9440 km.
www.dacoromanica.ro
MOARTEA Lul MIRZA. CUCERIRI. MAREA CASPICA. ARABIA
85
de la aceasta mare i da in Marea Indica. Dar la marginea aeestei maxi

locuiesc multe popoare viteze. Si in aceasta mare traiese multi peti buni ;
are 0 scoici care produc margaritare, ca 0 in Mama Indica. Si multe vase
plutesc pe aceasta mare, incarcate cu marfuri, plutind de la unii la altii.
Si se afla aceasta mare mai mult spre rasaritul Asiei i intr-insa d Araxe,
un rin foarte mare, i Choaspe, curgind spre rasarit, i multe alte 'Tani nu
putine. Popoarele de linga aceasta mare, am spus mai Inainte, sint sub
ddmnia cadusiilor i tributurile lor le due la acetia In fiecare an in oraul
cadusiilor. I
Dupa ce Temir si-a supus pe hircani i pe imparatul acestora 1-a dat

mortii, a pornit en armata asupra cadusiilor. Si acetia stringind armata
119
foarte mare, se pregateau sa se apere in fata navalei lui Temir ; Temir

insa cum a bagat de seama ea acetia vin cu armata, trimite pe Haidar
asupra capitalei lor, ea sa o impresoare i s o ocupe cit mai repede, iar el
insui. Wept a, dupa ce i-a aezat tabara in locul c el mai apropiat de cadusii.
15
Cadusiii insa, cum au aflat aid c dumanii merg asupra capitalei lor, an
luat calea Intoarsa i. ralq niei o ordine se grabean spre capitala. Atunci
Temir, and ei mergeau spre ora, Ii lovete cu armata sa i, ineaiefindu-se
en ei Invlmiti, i-a pus pe fuga i, gonindu-i, a mers asupra capitalei i,
impresurind-o un timp, a cue erit-o.
90
ItAr.bol eu Arabia ;
deserierea tarn.
Dupa aceea a mers cu razboi asupra Arabiei. Arabii,
nn popor mare 0 bogat, nu sint, in ce privete buna stare,

mai pre jos de nici un popor din Asia ; e un popor vechi, mult raspindit
in Asia pina i la marginile mrii, aa numita Marea Roie. Tara aceasta este foarte mare 0 foarte buna de locuit din toate tarile de prin Asia.
Locuitorii ei sint oameni foarte drepti i foarte Invatati, in ce privete
religia lor. Si. pe Imparat nu i-1 socotese stapinitor, ci mai mult ducind
ace1a0 trai i supus ace1ora0 legi ca 0 ei. Reedinta imparateasca le e
intr-un ora la marginea mnii, numit . . . .1, ora mare i vestit prin
bogatie. Arabia se marginete eu Egiptul i cu tara perilor i asirienilor.
95
120
30
Cad din tara Colchidei i de la riul Fasis2 pina la marea din Siria rupestra,
ping la oraul numit Laodicea, ar fi pentru un drumet bine echipat, straba-
tind tara pe jos, un drum de
zile ;
i de aiei tara s-a format
ea o peninsula a Asiei de jos 0. Arabia ramine in afara Asiei. Si este tara aceasta productiva, plina de pomi i palmieri 0, la mijloc udat fiind de dona
Muni,
rodete felurite fructe, peste fire de mari, incit oamenii mai vechi
1 In manuscrise, numele lipse,te ; Tafel II bfinuie,te AiVors)Elane.

2 Manuscrisele ofera cpcipoucFar, Indreptat de Dark in 01)Occao4.
3 NurnArul lipsete In manuscrise.
www.dacoromanica.ro
33
86
1
121
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE III
au numit-o Arabia cea pling de belsug. De aceea asupra acestei Arabii a

pornit cu razboi, gasindu-i vin, ca tinea cu cadusiii care erau in razboi
cu dinsul. i de doua ori s-a luptat cu oastea arabilor i n-a putut-o birui
nicidecum ; apoi insa a inceput tratative, sa-i dea oaste i sa-i plateasca
tribut in fiecare an, cit le-ar porunci ; 0 a facut pace ; i atunci sa, fi venit
la dinsul soli de ai arabilor care, sosind, propuneau sa nu jefuiasca tara
profetului i-1 rugau, pentru ca-s din neamul profetului datator de lege
i sint ca nite parinti ai celor ce se tin de religia profetului. i, acest neam
e socotit sacrosanct i sfint, deoarece din tara lor s-a ridicat datatorul
de lege Mohamed 0 pentru ca impreuna, cu Omar care a intarit legea, au
ajuns la stapinirea Asiei i au savirit marl fapte.
I
10
Legiuitorul acestora, Mohamed, se spune ca a fost feciorul lui

Ali din Arabia cea plina de belsug. Dintru inceput, la raspindirea
legii, n-a intrebuintat nici o sila ; pe arabi i dupa aceea pe sirieni, i-a ciLegea lui
Alohamed.
tigat, induplecindu-i cu vorba. Dupa aceea, cltigindu-0-1 de prieten pe

stapinitorul tarii Ali, a cautat mai ales, in mice parte s-a indreptat, sa-i
aduca la legea sa pe locuitorii rii. i legiuirea o dadea pentru o linistitt
contemplare i totusi pentru o adorare entusiasta a divinitatii, dar mai ales
pentru o necontenita ocupatie religioasa. Caci in legea lui se cere sa te rogi
20 de patru ori pe zi lui dumnezeu i nici o piedica sa nu-ti fie la aceasta,
Melt sa nu-ti faci rugaciunea. Iar in ziva Afroditeil sa mearga, cu totii
de obte in temple sa se roage ; 0 mai cere legea lui ca la rugaciunea lor in
temple sa nu adauge nimic, nici vreun chip, nici vreo alta icoana pictat.
Preotii i-i pun de se urea unul intr-un turn cu zare indepartata din fata
25 templului i se roaga lui dumnezeu cu glas mare 0 rugdciunile cerute de
lege, totdeuna i le fac cu strigat puternic. i tiu ca poporul acesta ii
122 indeplinete rugaciunea j in chip foarte contiincios i nu-i ingaduie
nici o delasare. In celelalte privinti insa legea nu prevede nici o cumpatare pentru felul lor de trai i de viata, Melt placerile vietii sa nu i le mic:o oreze ; astfel pornirile firii nu 0 le infrineazd de loc. Cad femei ii ia tiitoare din roabele de razboi, cite e in stare fiecare sa, le dea intretinere i
15
35
hrana. Sotii legiuite ii pot lua pina Ia cinci ; i copiii de la roabele de razboi,
nu i-i socotesc copii din flori. Daca insa li se nasc copii din tiitoare libere,
gnu socotiti de ei copii din flori i nu intra in starea parinteasca. Ii cumpara
8i sotiile legiuite, pentru cit ar vrea cineva sd-si vinda fata. Cu MAR aprinse
ce sint purtate inaintea lor, ii duc femeile la cununie. Daca barbatul,

suparat pe femeie, a spus ca pe viitor se desparte de ea pe urma a trei
1 Vineri, ziva Venerei la romani, Afrodita la greci.
www.dacoromanica.ro
LEGEA LIII MAHOMED
87
cu cuvintul numai femeia a fost instrainata de barbat. *i se socote- 1

ste mare rusine s o aduci inapoi, daca ai indepartat-o ; daca insa n-a precurvit, nu e Ingaduit s o indepartezi. Yin s bea li este oprit neamului
.acestuia ca un pacat ; i s mearga la rugaciune, nu-i este ingaduit, far&
..sa se fi spalat. i o dijma punind pe an pentru dumnezeu, slut tinuti 5
sb posteasca treizeci de zile I si mai bine. Ziva intreaga nu se ating de loc 123
nici de mineare nici de bautura, seara insa eind stelele se ivesc, se aseaza
la masa' ; in timpul acesta Ina), din toate mai ales yin, nu au voie sa beie de
loc. Cu totii practica taierea Imprejur. Despre Iisus, legea lor spune ca a
fost apostol al lui duninezeu si c s-a nascut din ingerul Gavriil si din fe- 10
-cioara Maria care n-a stiut de barbat, si c Iisus e un profet mai mare
.decit o fiinta omeneasca ; i la sfirsitul acestei lumi, and oamenii o s stea
la judecata pentru felul cum si-au dus viata, ei spun ca lisus are sa fie adus i
ales judecator al lumii. De pore sa se atinga le este oprit ; celelalte animale le maninca toate, daca au ajuns la macelarie. Un singur dumnezeu 15
conduce universul si lui, dupa cum spun, Ii slujesc spirite de foe ; si pe
-Mohamed 1-a trimis sa completeze ceea ce lipseste la datatorii de lege trimisi mai Inainte de dumnezeu in lume. Taierea imprejur o socotesc ca o
curatire a tuturora si la indeplinirea acesteia incheie si casatorii. Mormintele
obisnuiesc sa le faca la drumuri si aiurea s inmorminteze n-au voie. IVIortii 20
Ii inmorminteaza scaldati si tunsi ping, la piele. La ei mai e Inca i aceasta
credinta, ca de sabie moare eel ce nu se tine de lege. Numai pe armeni

-din celelalte popoare care se deosebesc de ei in religie, nu-i fac robi, pentru
el un armean
a prezis gloria la care va ajunge acelal In lumea toata.

De aceea nu se cade pe armeni sar-i robeasca.
j
124
25
Raspindirea mohatne- Cei ce au imbratiat aceasta lege a lui, s-au raspindit

danismulul. Moartea peste o mare parte:din lume si au ajuns departe in Asia
profetului.
i Libia i intr-o parte nu mica a Europei, 'la sciti si
la turdi de acuma si la libienii din Iberia. Din viata se spune c s-a

savirsit in vremea, cind feciorul lui Ali domnea peste Arabia ; caci
tineau foarte mult la el ca la un dutator de lege i, ascultInd de el la
orice i-ar fi dus, i-au incredintat conducerea statului i. de ei sa se
slujeasca dupa voie. Dupa aceea insa stringind oaste foarte multa,
30
a mers asupra Egiptului si a celeilalte parti din Arabia, cu gindul sa faca

cuceriri ;
j trecind deertul Arabiei, si-au supus popoarele de aici.
Domnind <zece >3 aM, s-a sa.virsit din riviata intr-o localitate Meca asa
1 In text splini" &nb ^.-pLaiv aralwlv. Vz. p. 78 n. 1.
2 Adicd profetul Mohamed.
3 In manuscris e arlitata o 1ipsi, pe care Tafel a Intregit-o cu aixcx
www.dacoromanica.ro
zece.
35
88
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE Ill
numita. Si oastea lui .si locuitorii tarii i-au facut o inmormintare cu.
mare alai i 1-au jelit tare. In fiecare an, arabii Ii fac slujbe religioase
ca unui eroul, brbat sfint care le-a fost, chipurile, trimis de dumnezen
125
pentru a le da lege. Si asa legea le-a fost data de un om blind care nu

le-a fost un stapinitor tiran2.
Doninia lid Omar.
Pelerinaj la mormIntul
mut Mohamed.
10
15
Dupa ce a xnnrit, Omar, unul din cei mai incercati

invatacei ai lui, J primind de la feciorul lui domnia,.
a pornit mai intii. cu armata asupra Siriei si si-a supus
tam, o parte cu razboi, alta ind.uplecind,o cu vorba i incheind tratate

sub anumite conditiuni. Dupa aceea a subjugat Cilicia i Frigia i Misia
si Ionia i, mergind asupra Asiei de sus, a cucerit-o, impunind popoarelor
barbare3 de prin Asia legea lui si din ucenicii lui Ii trimite prin unele tari
pe unii intr-o parte, pe altii in alta, silindu-se s le cistige cu vorba. Si dupa
ce a impod obit mormintul lui Mohamed cu lucruri de mult pret, a ajuns la
putere mai mare ca acela ; i an de an ii savirsea slujbe religioase i indupleca
pe altii sa i se roage i, venind la mormintul lui, s devina mai dreptL
Si acuma, vin nu putini din Asia si Libia si Europa la mormintul lui Mohamed si au credinta c acest lucru le aduce multa fericire. i unii pleaca
iar altii platesc cu bani acelora care vreau s mearga pentru ei.
Caci drumul este foarte anevoios la Iners din cauza nisipului si se face pe
camile, care cara in spinare mincarea i apa ; caci de aceasta n-au d.e loc
belsug. i asa pregatindu-si bagajele de drum, se urea pe camile i ca semne
de orientare pe drum, au aratarile aeului J magnetic i, dupa directia lui
spre nord, judeeind in ce parte de lume trebuie sa mearga, cauta drumul
fac calatoria. Cind iari ajung in localitati, unde este
cu ajutorul lui
apa, se aprovizioneaza in locurile acelea cu ap i pleaca mai departe ;
trecind patruzeci de zile, prin pustiul de nisip, ajung la mormintul lui Mohamed. Acest mormint, se spune ca, a fost construit din pietre foarte scumpe
si se inalta sus in aer4 in mijlocul templului. De la locul acesta in care se
5 sint ea la nouazeci d.c stadii6 ; i iesind
afla mormintul, pina la
MOO.,
20
126
25
30
1 tI Int.elesul antic de sernizeu.

2 Dupa Intelesul antic al cuvintului tiran", dolunitor, pentru di Mohamed n-a venit
la domnie prin wurpare sau pe cale de violents.
3 Barbar In limba antidi elimi, In care Laonic tine sA scrie, InseamnA orice popor neelin.
4 Se InaltA sus In aer" 1.1,cTecopt46//cvov ecrrawpcics8 cct. s-ar putea traduce si atirnd In
v00100 ; aceasta se vede ca a fAcut pe un cititor sd facA lnsemnarea Ortep cird&cv6v

1.LOL Boxdcea ce mi se pare neprobabil", cuvinte ce au patruns in textul unor manuscrise
si pe care Fabrot, cu drept cuvint, le-a inlAturat din text.
5
I 1 text pare sA fie o lipsA, pe care unele manuscrise o 0100100.
6 Fac 16 km.
www.dacoromanica.ro
TIMUR-LENK IN CONTRA TATAR1LOR
be
de acolo, se grabesc spre locul acesta. i aici le silt explicate legea i Alcoranul ; P sufletului Ii atribuie nemurire ,p divinitatea o cred cu totul lipsit A
de nepiinta p ingratitudinel.
Subjugarea chataizilor.
Si despre legea lui Mohamed, acestea sa fie serise de
tfitarllor.
tara2 p a cucerit unele orae, s-a dus spre Samarc-
Planuri In contra
mine pIna aici ! Temir Ins dupa ce a pad at aceasta
hand. Caci auzise c sciti, porniti de pe la Tanais, i-au navalit In tara i au

hat nu patina prada ; p era nacajit raiz. De aceea se grabea s mearga
repede asupra chataizilor. Acepia, se zice, ca ar fi masageti din vechime

i, trecind peste Araxe, J s fi strabtut departe in tara din partile rIuiui 127
P, cucerind-o, s-au aezat cu locuintele. Pe acepia, se gatea sa-i subjuge
p, facindu-i o armata de opt sute de mii, a pornit asupra bor. i dind lupt a,
i-a invins pe chataizi. i mergInd asupra tirgului lor de adunare i de reedinta, p i-a supus prin buna Invoiala ; p luind foarte multi dintr-inpi ea
soldati cu leaf a, pe cei ce au fost mai destoinici la razboi, a plecat cu ei. 15
Ostatici a luat copiii marilor dregatori i, orinduind acestora s aduca in
fiecare an tribut, a plecat. Cit despre oraul Chataia, este aezat in partea
de rasarit a Hircaniei, ora mare i infloritor, intrecind prin numarul locuit onion, prin avere i alt buna stare oraele din Asia, afara de Samarchand.
ti Memfis, Inzestrat fiind din vechime de masageti cu bune legiuiri. Dar i 20
dintre peri a luat foarte multi ca soldati cu leafa, pe acepia pentru ea ii
eunopeau pe sciti, avind de cele mai multe ori de a face cu dinii i in
traiul lor, nefiind Inca molepti ; i avea de gind sa plece asupra scitilor,
asupra tirgului lor de adunare numit Oarda, macar ca a aflat c acest popor
ar fi eel mai vechi din cite sint In lume p ca Inca nici unul din imparatii
dinaintea lui n-a infrint acest neam, care a izbutit insa sa faca atita riii
Asiei p Europei i prin expeditii de jaf sa-padune mune comori In tara sa.
Dar gindindu-se la acestea i ca p Darie al lui Istape, ajungind imparat 128
al perplor, a pornit razboi cu aceia i c n-a izbutit Intru nimic, s-a pornit
el insup sa cipige aceasta glorie. Dar in vederea acestui lucru, ca sa fie mai 30.
aproape de acepia, a intemeiat In tara aceea3 un ora Chesie4 ; trimitind
din Samarchand, i ostap p mari dregatori in colonie, a facut oraul aa
numit Chesie mare i infloritor, pentru ca imparatul p marii mi dregatori
1 Adicii, mobarnedanii cred in nernurirea sufletului i c
duninezeu tie toate i rfisphi-
lege toate.
2 Arabia.
3 a chataizilor.
Manuscrisele ne dau Xcpv, Indreptat de Darkti dupa denurnirea ceurnseaz IndatS,
In XeablvGhesie.
www.dacoromanica.ro
90
-1
10
129
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPO-SERI ISTORICE lIt
sedeau intr-insul i armatele Asiei Ii aveau acolo locul de Intilnire. In putin

timp, Chesie s-a facut mare 0 a ramas bine organizat si mai tirziu, intru
nimic mai putin decit cind traia Temir. In ce parte a fost intemeiat acest
oras, daca in tara Asiriei sau a Mediei n-as putea banui. Mill spun ca vechiul
Ninive a devenit Chesie i ea a fost asezat in tara Asiriei, conchizind.

aceasta dupg Bagdat-Babilon. Intemeind orasul Chesie si asezind intr-insul
resedinta imparateasca, se purta cu gindul s porneasca razboi asupra
Egiptului si a scitilor 0 a resedintei acestora numita Oarda ; si dupa
ce a strins armata mare 0 i-a luat cu sine pe chataizi, a pornit de-a-dreptul
spre Tanais. Atunci scitii, cind au aflat c Temir imparatul vine cu mare
pregaire asupra lor, au trimis armata sa ocupe de mai inainte intrarea in
munti, pe uncle avea s treaca Temir I cu armata sa.
Inspindlrea
organizarea
Warner.
Acesti sciti, de demult desfacuti in triburi, Ii pdsteau vitele

in regiunea de la Istru pina' sub poalele Caucazului. Acuma
insa o semintie de a acestora care a ajuns in Asia, locuinct aici

spre rasarit regiunea aceasta a Asiei i rspindindu-se d.eparte deasupratarii
persilor ping: la saci i cadusii1, s-au chemat sachatei ; i unii cred ca i Temir
insusi se trage din acestia. Neamul acesta este viteaz intre popoarele de
prin Asia 0 foarte razboinic ; cu acestia, se spune, c, Temir ar fi cistigat
20 domnia asupra popoarelor din Asia, afara de indieni.
Ceilaltd sciti iusa sint uniti sub domnia unui singur imparat 0 10 tin
15
resedinta imparateasca in locul de adunare numit Oarda, a1egindu-si-1

imparat pe unul care coboara din neam imparatese din timpuri stravechi.
Si se mai gaseste i aiurea in Europa la Bospor2) o parte de acestia
25 nu putina, raspinditi prin aceasta tara, sub ascultarea unui imparat, din
casa Imparatilor, i numele ii este Aticheri. Acestia punindu-si soarta in
miinile acestni imparat i, sosincl in aceasta tara, au mers pina la Istru si
trecind chiar peste Istru, au navalit pradind o buna parte din Tracia.
130
Taltarl peste Dunfire ;

In 1Ingeagul Basarabiel ;
eel din Crimea.
Ei veneau dinspre Sarmatia, mergind spre Tanais ;
o buna parte din neamul
acesta s-a salasluit
aici la Istru. Dintre acestia partea mai mare trecind

sub Baiazid peste Istru, a fost colonizata, fiecare trib din acest neam
raminind despartit.
Partea insa ce a rdmas locului dincolo de Istru, ii duc traiul sub
-35
imparatul lituanilor Cazimir, avind pina i acuma Inca pamintul in folosinta,

i
iau parte en toata puterea la razboiul aceluia in contra vecinilor ; caci

1 Manuscrisele au xanziou; cadei, lndreptat de Darke In KaSoucrEoug.
2 Adicil Crimea.
www.dacoromanica.ro
DESPRE TATARI. RIISI. PRIISI. CRIER. POLONI. LITUANI
91
oriunde se Intimpl6 sg, fie acest neam, au faiMa de mari rgzboinici i slut
foarte viteji.
Aceia insg de pe la Bospor in insula numitg Tauricg, insulg ce desparte Balta Meotis de Marea Neagrg, sub conducerea impgratului Aticheri,
popoarelor le-a prgdat pamintul 0 le-a supus sg-i dea tribut, i pe numiii
goti i pe genovezii care 10 au aezgrile in ormul Cafa.
Sarmatif tributarl tatarilor ;
slut H botur eu rominil;

Intinderea si obieeiurile lor.
tji o anumitg, parte din Sarmatia platete acestui
1mpgrat tribut. Sarmatii madar cei dela Mama
Neagra si cei de la ocean platesc marelui Impgrat

al scitilor la locul lor de adunare tribut, de cind ngvglind in Sarmatia, o
parte a 0 robit-o, iar alta jefuind-o, a tinut-o ocupat o bung bucatg de timp;
astfel de atunci s-au supus marelui Impgrat la tribut i-1 due in fiecare an.
Sarmatial se Intinde de la scitii nomazi ping' la daci j lituani ;
neamul2 de obiceiu, se folosete de limba EMI& ; i in traiul i obiceiurile
lor ascultg4 de legea lui Iisus ; orientati mai unfit spre elini, cu arhiereul
romanilor nu sint de loc de acord, recunosc ins0, pe arhiereul elinic i de
acesta ascult in ce privete religia i traiul lor do toate zilele ; i obiceiurile
I
le shit ea i ale elinior ; uneltele5 le sint asemgngtoare cu ale scitilor.

Dar semintiile sarmatilor de la Marea Neagrg, incepind de la Leucopolichni6, sint mai mult sub conducerea orwlor Moscova, Chiev, Tofari
si Charcov7, ()raw ce slut conduse de stapinitori absoluti 0 se ggsesc in Sar-
matia Neagrg, aa numitg, de ei 1100 ; semintiile insg, ce locuiese la ford

spre ocean, 10 numesc tara Sarmatia Alb65. Dar spre ocean este ormul
1 Intr-un manuscris se afla pe margine nota iSconEct xcaoui.an care se numeste Rusia".
2 Adica neamul sarmatilor ; dupa Avroucivooglituani, a pune nu virgula, ci pullet
sau punct virgula, caci ybog neam nu poate sa se refere la lituani, ci numai la sarmati
rusi, cad despre ei e vorba.
3 Mica de o limba slava, ca aceea a croatilor, adica rusa.
4 tn manuscrise e grconcoLcolonisti, vecini". Kurz, In Byzantinische Zeitschrift",

25 (1925), P. 114 propune coniectura knhxocnascultatori, ceea ce se potriveste mult mai
bine cleat grrol.xoi pastrat de Dark6 In eclitia sa critica.
5 Vezi mai sus, p. 63 nr. 5.

6 Cetatea Alba.
7 Manuscrisele au 1-6 Opt p xcdo63tov indreptate de Tafel fit Top&p i Xapxdpeov.
Asupra acestor denumiri de Rusia Alba i Neagra, vezi studiul scris In ruseste al lui
A. Saloviev In Sbornic" al Societatii arheologice rusesti din Iugoslavia", vol. III, (1940), p.
29-66. Tatarii, tureii, dupa obicciul popoarelor asiatice, indicau punctele cardinale de orientare
prin colori : vezi studiul scris in sIrbeste al lui N. Zupani , Sensul atributului rogie tn nuniele
Croaftei, In Etnolog", XI (1938), P. 355-376. (Citate dupa Byzantinische Zeitschrift", 39

(1939), p. 282 si 40 (1940), p. 312-313). Vz. si H. Luda t, Farbenbezeichnungen in V iilkernamen. Bin Beitrag zu asiatisch-europiiischen Kulturbeziehungen, In Saeculum", IV, 1953, p.
138-155, citat dupa F. Gr able r, op. cit., n. 37, p. 91.
www.dacoromanica.ro
10
131
15
20
92
1
132
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE HI
numit -Ungrat, en o organizatie mai mult aristoeraticg ; i te poti imbog4i mult intr-insul i, oras infloritor, intrece prin bung stare celelalte orase
ale Sarmatiei, si din asa numita Albg p Neagrg. i ajunge la ocean aceastg
targ numit Inflandai. .Aici acosteazg p corgbii din Dacia2 p Germania,
aducind In aceastg targ, inegregturi de mgrfuri britanice p celtice totodat.
De la Tanais asadar ping in Oceanul britanic i ping la tara celtior, luind
de-a lungul pgmintul locuit, ar fi drumul cel mai lung de treizeci p cinci
de zile ; luind pgmintul de-a latul, dincolo de Tanais este cea mai mare
targ, din Sarmatia ping in Asiria. Sciii o posedg pe aceasta. Dupg cit mi se
pare mie, pgrtile de dincolo de Tanais sint tara cea mai mare din toate
tgrile din Europa in amindoug directiile, p de-a lungul p de-a latnl, intinzindu-se ping foarte departe.
I
10
15
spre nord, dincolo de sarmati locuiesc permii i shit in granit en sarmatii i sarmartii vorbese acceasi limbg en permit *i
despre permi se spun acestea, c sint un neam ce-P agoniseste traiul
mai mult din vinat p . .3.
Despre prusi ; ordinul
tonnit ;
i
teutonie
despre santoli.
90
Sarmatia ce se intinde spre ocean, ajunge ping la tara

D11111ith Prusia si ping la nazireii4 de aici, imbfacati
in rase albe, i ping la mgngstirea lor din aceastg
tard. Gerrnani par sa", fie acest neam P au aceeasi limbg ca si a acelora.
si acelasi fel de trai. Locuiesc in orase prea frumoase i inzestrate en
leginiri bnne, spre a fi eit moi puternice. Acestia sint organizati intr-un
ordin, precum e socotit ordinul din Iberia
i acela de care se tine
neamul nazireilor din insula Rodos6. Cgci aceste trei ordine cnnoscute
25
133
30
sint asezate in lume pentru apgrarea religiei lui Iisus in contra barbarilor, eel din Iberia impotriva libienilor care tree intr-aeolo, si eel
al prusilor impotriva samotilor p a scitilor nomazi care de demult sint
si eel din Rodos pentru apgrarea.
mormintului lni Iisus impotriva barbarilor din Egipt p Palestina p a
celor din Asia.
De prusi se mgrginesc samotii, un neam viteaz p en un fel de viatg
si en o limb intin nimic asenangtoare en a vrennuia dintre vecini. Acest
cu asezgrile chiar pe aici pe aproape,
1 In rnanuscrise 'Lb:pax:11, fndreptat de Dark qvcpXcorriEstonia, Estlanada Grabler

(op. cit.), primind textul propus de Darla), spune c:1 e Letonia (Livland, Livonia).
2 Tonto tnanusorisele au AccxEctDacia, indreptat de Tafel in ScaEozgDania, ceea
ce nu e nevoie, aid Dacia Insemneazzl aici Danemarca ; Vezi p. 59 n. 4.
3 Manuscrisele aratS aid o lips.
4 GAlugarii cavaleri din ordinul teutonic.
5 Ordinul Iezuitilor din Spania.
6 GfilugArii din ordinul Ioanitilor.
www.dacoromanica.ro
LNTINDEREA MOLDOVEI
93
neam crede in zeii Apo lo si Artemis ; i traiul i-1 due dupa obiceinrile vechi
elenice, uneltele1insa le sint asemanatoare cu ale prusilor.
Dupa acestia WO, urmeaza boemii i locuitorii acestei tad

au credinta si a samotilor si a germanilor, care locuiese In tara aceasta,
dar uneltele2 si le-au facut asemanatoare cu ale peonilor. Capita la le
este un oras infloritor si des locuit, asa numit Praga ; i multi din acest
oral, nu cu mult timp in urma, au Incetat sa se Inchine la foc i soare.
Numai acest singur popor din Europa a ramas pe de laturi de religiile
ee ne sint cunoscute In timpul de fata, adica a lui Iisus si a lui Mohamed
si Moise ; cad stim c aproape numai de acestea se tine de obicei toata
lumea ce ne este cunoscuta. Este totusi, precum aflu, dincolo de Marea
Caspica si de masageti un popor indic care se tine mai mult de aceasta
religie a lui Apolo. Dar acest neam crede Inca si In alti zei, i in Zeus si
In Hera, precum se va arata mai departe in cursul istoriei3.
Despre poloni, lituani. Si despre acestia, atita sa fie spus aid ; polonii insa, se
Intinderea Moldovei.
Rom/nil bnpartiti in marginesc cu sarmatii i graiul il au asemanator en al
dona state. Lituanii se acestora, obiceiurile insa i felul de trai asemanatoare
rfizboiese eu rominii cu ale romanilor.
din Moldova.
Cu polonii insa se marginesc lituanii, ajungind i acestia
ping, la Marea Neagra i Sarmatia.
De la dacii cei de linga 1st-a pina la lituani i sarmati se intinde
Bogdania Neagra, care liare resedinta domneasca In numita LeucopoDespre cent.
lichni 4. Si dupai cum ar putea cineva conchide, acesta este un neam ales si
destoinic 5 i, desi vorbeste aceeasi limba, despartit fiind din vechime
in doua, neamul s-a statornicit in doua stapiniri i domnii6.
Lituanii insa nu sint de aceeasi limba nici cu sarmatii, nici cu peonii,
nici cu germanii i nici cu dacii i obisnuiesc un grai cu totul particular
al bor. Iar capitala lor este un oras mare, cu multi oameni si bine instarit.
i se crede ca acest neam este mare Intre popoarele din partea locului si
foarte viteaz i mereu in razboi cu pruii, germanii i polonii pentru graniVezi p. 63 n. 5.
2 Vezi p. 63 n. 5.
3 Vezi mai jos p. 109, 6-10.
4 Getatea Alba.
5 Cll ,,ales i destoinic" am tradus s6xivov. Hans D it te n, Laonikos Ghalkokondyles und die Sprache der Rumanen. Aus der byzanttni;chen Arbeit der Deutsch. Deniccrat.
Repub., I (1957), P. 97 98, Indreapta 86xtvov in Sccxotdv i propune acest loc sa fie tradus
astfel : Acest neam este dac, precum e poate conchide din faptul, cS vorbeste aceeasi
liinb si despartit . . ."
6 Romlnii din Tara Romineasc:i si Moldova.
www.dacoromanica.ro
10
/34
20
25
30
LIONIC CHALCOCONDIL : EXTUNERI ISTORICE
91
1
i neamul acesta a luat obiceiurile si felul de trai al romanilor,

uneltele insal le are asemanatoare cu ale sarmatior i, tara fiindu-le pe o
intindere mare in granita cu Bogdania IsTeagra, se razboieste cu acestia.
tele titirii.
',Raba rut.ilor. Local

135
10
ill
Sarmatii insa vorbesc o limba, asemanatoare cu cea

care locniese la Marea Ionic pina inspre
venetieni. Care din acestia este mai vechi si care din
de oripine al slmilor a ilirilor,

de nord 0 de sad.
acestia asupra tarii carora s-a raspindit, sau ilinii, trecind in partile de sus.
ale Europei s-au asezat cu locuintele in Polonia i Sarmatia, sau sarmatii,
ajungind in aceste parti ale Istrului, s-au asezat cu locuintele In Misia si
In tara tribalior, ba chiar si a ilirilor dinspre Marea Ionica, pina la, venetieni,
nici n-am aflat s-o spuna careva din cei mai vechi i nici en n-as putea s-o
arat cu totul adevarat2.

palerea
Traial.
orpanizatia
portal
tiitarilor din Oarda de
Aur. Poartil scuturi
Aluitimea
tt arilor.
15-
Dar s m intorc la scitii nomazi ; acest neam ar fi

cel mai mare si mai puternic si mai cu tarie, precum
nu este Mci unul dintre popoarele din hime, daca nu
s-ar fi imprastiat in multe parti din lume prin Asia si
Europa i nu s-ar fi asezat cu locuintele aiurea de impdratia lor, ca, un popor ce s-a tinut mai mult de expeditii
de jaf ; si care tara i-a placut, acolo s-a oprit i a ramas culocuinta. Daca,
uniti, s-ar fi gindit sa," locuiasca in aceeasi tara, i ar fi ramas sub ascultarea
un.ui singur imparat, nimeni din lumea intreaga nu le-ar fi putut tine piept,
ea ale romhillor.
20
136
30
Melt sa nu i se supuna. Acuma insa ra,spinditi pretutindeni, in Asia si

Europa, locuind prin. Tracia si la Bospor, s-au indepartat cu sed.erea de
imparatia lor cea din Oarda. Aceia asadar care se atin prin regiunea de
la Bospor i prada, tara vecina a tarcasilor 3 i mincrelilor i sarmatilor,
aduc la Bospor, In orasul Cafa 4 i la Balta numita, Meotis mare multime
de robi i-i vind pe un pret mic negustorilor venetieni i genovezi si din
aceasta traiesc. Scitii cei din Oarda Ii due traiul pe carute si pe animale
de transport, avind de hrana mai mult laptele i carnea de cal ; nu prea
J
mafli.13.6; piine nici de grin nici de orz, mai nmlt Insa de mei si de secara
se imbraca In baine de in i averea de pietre scumpe Ii face foarte fericiti
i sa se creada cei mai bogati. Armele, ea sa, le spun pe toate, le slut arcuri
1 Vezi mai sus, p. 63, n. nota 5.
2 Laonic 14i da sea= de unitatea lingvistica a slavilor de sud 4i de ford, nu-4i poate da
searna Ursa din care parte au lnceput sa se raspindeasta, de la sud spre nord sau invers, precura
de fapt s-a Intlmplat i precum tnsu4i pare sa o spuna mai sus ; vezi p. 41, r. 10.
3 tntr-un manuscris e corijat xtpxcicrowchirca0lor, chirghizilor deci.
Manuscrisele ne dau xcepday i xcep6ccv,Indreptat de Tafel In KocpEiv. Vezi p. 91, 7..
www.dacoromanica.ro
OARDA DE ADE
95
0 sal:di barbarice 1 j scuturi mari lunguiete, asemanatoare en ale dacilor ;

capul 11-1 poartg, de obicei acoperit 2, nu asa ca locuitorii de pin Sarmatia ;
nici straie de ling, nu poarta, deoarece nu obisnuiesc decit de in. Locul
de adunare al acestor sciti 3 i al marelui imparat se intinde pe un drum

de cincisprezece zile, incit Ii itistribuie tara, rinduind-o, precum le vine
mai la indemina ; 0 se raspindesc pe amindoua laturile drumnlui in cete
mici, rinduiti sub conducerea umiia singur. Si locul de adunare
fac pe
o distanta cit mai lungg, 0-0 distribuie tara, asa incit, sa' alba' hrana din
belsug pentru vite ; t i insisi se aseaza inti-o ordine pe care o socotesc
de cea mai buna. i numai pe imparatul i pe marii dregatori Ii aseaza
in cercuri, facind rotocoale ; i I imparatului Ii fac o resedinta din lemn.
Intreg acest loc de adunaie impartindu-1 in zone, le pun acestoi a in frunte
conducatori ; i cind imparatul le da ordin, pleaca oriunde li se cere.
lljlzboI si pace Atunci deci eind Temir a pornit la razboi eu armata din
iatarii din Asia si cind scitii au aflat ea vine cu rzboi asupra ion,
Oarda de Aur.
imparatul a prefacut toata adimarea 4 in armata
10
137
15
si-a
facut tabara, panind. multi oameni in ad.incime. tn aceasta ordine mergea

de-a dreptul spre dusmani ; o parte Ms g. a trimis-o inainte s ocupe drumul
de trecere, pe unde avea s treacg, imparatul Temir, 0 a poruncit sa-1
opreasea, pe cit vor putea, luptindu-se din raspnteri cu Temir. Acesta 5,
ce-i drept, a luat o parte en sine, Temir insg, cum a sosit la armata, a mers
20.
de-a dreptul spre Tanais, la dreapta avind Caucazul. Dupa ce a intrat

in tara scitica, i-a gasit pe sciti, stind in tabara. i cum 1-au zarit venind
la navala, s-au rinduit de lupta. i in fata lor s-a rinduit i dinsul i oarecare lupta au dat-o la drumul de trecere ; i Temir nu a avut vre-o izbinda
in aceasta lupta. Apoi insa dupg, ce a stat peste noapte in corturi, a doua
zi s-a asezat iarasi in linie de lupta ; i s-au luptat i 1-an respins, asa hack
95
nu putea nici intr-un chip sa intre inauntru 0 0, le navaleasca in tara.

Si aici 0-a I pierdut din armata nu putini de mina scitilor. Dupa aceea 138
insa, cum nu i-a fost cu putinta s treac inauntni, oprit fiind pe loc, 34
0-a scos armata 0 a luat drumul inapoi spre casa.
Vara uringtoare ins, 1-3 strins armata de tot mare, avind de
gind. s porneasca razboi i asupra Egiptului, dar dupa aceea razgindindu-se,
1 Iatagane turcesti.
2 Capul . acoperit" tradus verbal ar fi lucruri facute din plsla le intrebuinteazd mult".
Unele manuscrise mai indica aici o lipsa.
3 Adica Oarda de Aur a tatarilor.
4 Intreaga Oarda.
5 Hanul tatarilor.
www.dacoromanica.ro
96
LAONIC CHALCOCONDIE, : EXPUNERI ISTOEICE Ill
a plecat iathsi asupra sciior, plecind in marsuri cit mai lungi. Si a apucat
sa navaleasca in tara scitica ; i aici s-a incaierat cu oarecare parte care
alerga spre locul de trecere i, dind lupta acolo, i-a pus pe fuga. Totusi
in aceasta ciocnire nu s-a intimplat ceva deosebit. Caci scitii au acest obicei
foarte bun pentru ei ; luind-o la fuga, se intorc siiarasi merg asupra dusmanilor ; i in fuga lor nu suMr nici un neajuns ; apoi cind a ajuns la imparatul
scitilor i s-a asezat in ordine de lupta, sciii, noaptea, s-au retras ca la
10
139
15
o suta douazeci de stadii 1. Si cind Temir, toath ziva se lua pe urma lor
si-i ajungea, scitii, noaptea, iarasi se retrageau, ineit armata lui Temir,
fcind aceasta, era obosita ; si el, pe imparatul scitilor ii chema la lupth.
Dupa aceea insa, oprindu-se in tabath, a doua zi s-a asezat in ordine
de lupta dupa cete. Temir insa s-a asezat mai mult in adincime, avindu-1
la aripa dreapta pe Haidar cu masagetii, iar la cea stinga pe feciorul sau
Sachruch cu persii i asirienii si din chatai, citi ascultau de eL Dupa ee
insa, armatele s-au incaierat si se luptau, lupta apriga ridicindu-se, scitii
I
n-au mai fost mai tari. Apoi insa, desi Impini, scitii se tineau cu multh
staruinta de lupta ; cum nici asa n-au infrint armata lui Temir, au luat
ealea intoarsa si au pierdut in lupta aceasta nu putini oameni. Si din armata
persilor au cazut nu putini. Mai pe urma insa, cum scitii, in lupta cu armata
20
25
lui Temir, nu aveau nici un succes, au luat-o la drum, tinindu-se in fata

lui, ca 66.-i atraga pe dusmani In interiorul tarii. Dar Temir intorcindu-se,
o luat-o la drum [0. el inapoi si a apucat s ajunga la Tanais. Dupa aceea
ajungind in Iberia cea din Asia, a plecat prin Colchida, trecind aici peste
riul Fasis care curge din Caucaz in Marea Neagra. Intrind apoi in Vara
armenilor, a plecat la Chesie 2 Si asa i-a mers cu oastea in aceasta expeditie in contra scitilor. In cel de al treilea an insa, pregatindu-se scitii,
ca si cum ar vrea sa se apere in contra imparatului Temir, au mers si au
navilit in tara mai sus de Asiria. Mai tirziu a trimis la imparatul Oardei 3
I
140
30
si Care intreaga adunare 4 solie de pace, Mgaduind i o inrudire pnin &Asa.

torie, si au incheiat pace, cu condi-0.a s stea in bune relatii si sa-si
fie unul altuia prieteni.

Cueerirea
ora5ului Damase,
Dar de indata ee s-a impicat cu scitii, a pornit asupra
Siriei rupestre. Si ajungind la Damasc, a inceput s imprescare orasul i adu.eind masinariile de asediu aproape de
zid, a cucerit orasul cu puterea si pe locuitori i-a facut robi, un oras care
supus Egiptului.
35
1 Doukcci i unul de km.

2 Vezi mai sus, p. 89, n. 4.
3 Manuscrisele au Toi5 '08tico, indreptat de Dark6 in TO5 OUpnv.
4 Oarda de Aur.
www.dacoromanica.ro
TIMUR NIINALESTE IN SIRIA.
DE6CRIEBEA EGEPTULUI
97
atunci era cel mai mare 0 mai cii buna stare ; numai camile a luat de aici
la opt mil de toate. Luind prada in acest ora avere foarte mare, a plecat
Inapoi acasa, ducind cu dinsul prada multa si bogata. Intr-adevr si

trimisese solie 0 la imparatul din Memfis, asa numit in chip distinctly
sultan, si cerea sa-i cedeze Shia rupestra, Welt s incheie un tratat cu el
si cu conditia aceasta sa faca pace. *i cum, trimitind mai inainte, n-a izbutit, pregatindu-se acuma, a cucerit si a robit Damascul, oras infloritor
apoi s-a retras pentru pricina pe care o voi arata mai jos in cursul istoriei.
SISpinirea
Imparatul de la Memfis domneste peste tara Infloritoare
Eresurile
locuitorilor.
foarte potrivita. Locuitorii acestei tari sint monoteliti si iacobiti,

popoare nu mici din cele ce se tin de religialui Iisus-d.unmezeu ;
mamelueilor nu putina ; incepind de la arabi, Siria rupestra 0 Palestina 10

In Egipt
si intreg Egiptul le are sub ascultarea sa. i a *am imparat
la Memfis si donm peste aceste tari In chipul urmator. Citi din robi se
disting I in aceasta tara prin vreo fapta de vitejie, imparatul Ii pune in 141
rindul soldatilor. i acestia formeaza corpul de garda al imparatului,
ca la douazeci de mii, numiti mameluci. Din acestia citi sint insemnati 15
pentru destoinicia lor in executarea ordinelor imparatului, acestia pusi
treptat in locurile de conducere, tree in situatii mai inalte pe linga Imparatul si, fiind gsiti vrednici de cele dintii demnitati in stat, sint pusi in
rindurile celor numiti melicamerazi ; i din rindurile acestora ajung acuma
sa tina chiar locul imparatului si s guverneze Memfis i intreg Egiptul, 20
Arabia si Palestina si alte tari cite shit sub ascultarea acestui imparat.
Melicamerazii stau In fruntea oraselor insemnate din aceasta imparatie
ca mari dregatori pusi de imparat. Acest ora Memfis sa fie cel mai mare
din toate orasele de prin lume, un ora bine instarit si in alte privinti
si In ce priveste multimea oamenilor ; cad inconjurul acestui 25
Ora5u1
Memfis.
oras ajunge aproape la sapte sute de stadiil. i este cel mai bine
organizat, cu legi bune, din toate orasele cite le stim. Case foarte frumoase, se spune ca are la cinci sute de mii. Prin mijlocul orasului curge
rid Nil, cu apa foarte bun si bogata, curgind din MunteleEgiptul
udat de Nil. de-argint. i intreg Egiptul 11 uda in chip minunat prin canale 30
facute In toate directille tinuturilor, Melt pamintul are o umezeala 142
I
i unii cred intr-un fel si altii intr-alt fel, neavind In privinta religiei
'Virile de sub
pareri nici ca romanii nici ca dogmele grecesti ; ci slut armeni 35
domnia sul- foarte multi prin aceasta taxa', monoteliti 1 iacobiti i manihei
tanului calif.
multi de tot. Dar domnia imparatului de la Memfis se intinde

din Libia pina la orasul asa numit Alepo din Asia. Acest imparat este
1 Peste 124 km.
7.
C. 1621
www.dacoromanica.ro
98
1
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE LH
socotit de popoaxele din Asia i Libia, ba chiar si de cele din Europa

de arhiereu in ce privete religia lor i legea lui [Mohamed ; i multi
de tot Invata aici legile religiei aceluia ; i a fost socotit din timpuri
vechi arhiereu i in scris le fixeaza acestora in chip foarte amanuntit
legea lui Mohamed. Detinind Ins, In Palestina mormintul lui Iisus, aremare citig de pe urma aceasta, i cei mai marl dregatori din casa Ina-
paratuhii sint pui la paza criptei. Egiptul se intinde de la Faros s

din Alexandria pina, in tara Iturea cam la, vreo... 2 stadii ; iar riul
Egiptului, Nilul, se revarsa in mare in directia crivatului linga, Alexandria
10 Egiptului.
143
Apoi incepe Palestina, 1 care ajunge pina la Siria rupestra. Intraceasta se afla, mormintul domnului Iisus, in ormul Ierusalim care a fost
darimat. i acestea sint, ce-i drept, rari la mare, dar i Siria rupestra,
ajunge pina in Arabia la Marea Roie, daca, mergi spre rasarit. De treci
15
peste mare, pustiul ti se deschide aici, unde calatoresc cei ce merg la
mormintul lui Mohamed. Tara aceasta 3 este a imparatului de la Menafis

si pe linga ea i Fenicia. Puterea acestui imparat este insemnata pe mare,,
unde insula Samos ii da vase i trireme. i Ciprul i 1-a supus, trimitind.
coral:di i armata asupra insulelor Rodos i Cipru. Trecind marea, impre20 sura oraul i insula a pradat-o ; i zile destul de multe a batut zidul ;.
si cum cucerirea oraplui 4 nu-i mergea de loc, s-a intors acasa. Dar insula
Cipru i-a supus-o ; i la plecare a luat cu sine pe imparatu1
Insula Cipru.
Ciprului. Din Ltimpul acela, Cipru platete acestui imparat
tribut. Pare insa, c aceasta insul a ajuns de demult sub stapinirea impa25 ratului acestuia. Cind insa celtii au sosit la mormintul lui Iisus-dunanezeu,
au cucerit insula aceasta i i-au supus-o, aducind cu dinii flota i armata.
insemnata. In aceasta insul i venetienii au pus mina pe Amatunda5, ora.
infloritor, i 1-au stapinit timp indelungat, avindu-1 ca, baza navala pentru
144 comertul lor cu Egiptul. i I de aid s-a ajuns c imparati de la celti dom-
30 nese in aceasta insula. Dar i arabii detin o parte din aceasta insula i
ormul nurnit Amochosti 6 Imparatul de la Memfis al Egiptului duce razboi
1 Manuscrisele au cin6 Ti!ipou, Indreptat de Tafel In ear6 re Ocipou, iar de Darla) In
egrb (1)cipou.
2 S 2 pare cii In text lipseste numarul.
3 Palestina.
4 Capitala insulei Rados.
5 In manuscrise e ecp.ocptvo Arnaria, Indreptat de Dark In 'Ap.Ct BOViv.
6 Unele manuscrise au Occl.tayoticrrolFarnagusta.
www.dacoromanica.ro
TIMER-LENS CIICERESTE SEBASTIA
99
cu arabii din Arabia si cu cei din Libia, avind certe pentru granitele
Lupta Egiptulut
pentru orasul Alepo.
Vara si, intre altek, luptindu-se si <pentru Alepo > 1.
Alepo este aid in Asia un ora mare si infloritor
si
centru comercial pentru Asia, Egipt si Arabia, Regiunea aceasta produce
cai de rasa,. Pe cit se pare si Egiptul i regiunea dinspre Libia produce cai buni i cgmile.
Timur-Lenk se retrage 'Cud Temir a plecat cu razboi asupra Damasculai, a

din Siria.
cucerit i oraul Alepo si, dupa ce a subjugat bung, parte
din Siria rupestfa, a luat calea intoarsa din urmatoarea pricina. Anume
imfaratul din Chataia, numit al celor nou'a, 2 acesta s'a fie si imfaratul
Indiei
trecind peste Araxe, a navalit in tara lui Temir i, luind robi
multime mare, se intorcea, mergind spre cas'a. Oastea ce o ducea ,se
zice ca, a fost de un milionpatru sute de mii. Dar Temir retragindu-se
din acea tar 3 i grabindu-se cu mare iuteala s-si pazeasca% cu grip, cite
Ii erau la margine dinspre taxa chatailor, cum mergea cit mai repede,
10
15
n-a apucat s-lajunga in Ora persilor i cadusiilor 4 pe imparatul chatailor.
De aici trimitind solie, a incheiat tratat de pace, fiind cu gindul la raz- I/5
boiul cu Baiazid al lui Amarat. Si a incheiat pace cu conditia s plateasca,"
un tribut destul de mare pentru tara masagetilor pe care cucerind-o,
20
o detinea.
Dar chid a incheiat acest tratat i a fa,cut pace, s-a intimplat
an fi sosit la el domnii turcilor din Asia de jos i tiri1e despre
cele petrecute la Melitine. Acest oras a fost impresurat din ordinul lui
Timur cueere-
oe
Sebastia.
Baiazid. Atunci pregatindu-si o armata foarte mare, a pornit asupra

Sebastiei, un oras infloritor al Capadociei. Acest oras, pe cit se pare, a fost
25
resedinta imparatului de mai inainte al turcilor si e, dintr-acest oras

pornind, turcii au cucerit de demult in Asia tara nu putina,, ajungind sa
na,valeasca la Elespont si in regiunea asiatica, din fata Bizantului, cu mula
armatA. Temir asadar, cum a sosit, a inceput s impresoare orasul ; Baiazid
insg era departe atunci, plecat cu razboi asupra Levadiei in Beotia si

asupra Peloponezului i a Tesaliei. In Sebastia lasase armata din Asia
pe feciorul san Ortogrul 5 ; si dupa ce luase aceste masuri, el insusi a
1 Dup si" unele manuscrise indicA o lips pe care Tafel o Intregeste cu && Xcaimov
pentru Alepo" sau Stec x0EXV EupEocvpentru SiriarupestrA", Dark6 s-a hotgrIt pentru
Sta XaXimov.
2 Nomi irnpArati,
3 Siria rupestrA.
4 Tn manuscrise e Kotv.aiwvCamdii, Indreptat de Darla) In licaoualwv.

5 Manuscrisele au Ortobul", Indreptat de Fabrot.
www.dacoromanica.ro
30
100
1
146
5
10
15
20
147
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE III
pornit cu thzboi asupra Peloponezului. Aici auzind ca Temir a venit i ca

impresoara Sebastia, a pornit luind calea intoarsa i. nu i-a fost dat sat
navaleasc'a pina in Peloponez. I Pe cind se grbea in drum spre Asia,
a aflat ca orasul a fost cucerit i ca Temir cu robi multi a luat calea intoarsa, plecind spre Chesie 1. Cad Temir, dupa ce a atacat destule zile
orasul, cei dinauntru au respins armata lui. Atunci, avind cu el gropari
opt mii la numar, au sapat galerii pe sub parnint, ducind in toate directiile
sub zidul ormului. Si. ce-i drept, unele cei din ora le observaseth i, sapind
contragalerii i dlnii, le-au zadknicit. Mai multe insa, le-a dus pina' la
capat, dat fiind numarul cel Mare al lucratorilor. Si dud zidurile au fost
minate acuma i stateau sprijinite numai pe lenme, au dat foc f;ii zidurile
au cazut de sine ; i pe unde s-au surpat, ostasii lui Temir au inceput sa
intre in ora si asa 1-au ocupat. i pe barbati, dupa ponmca lui Temir,
cind au luat oraul, i-au 1168 de Indata, copiii insa i femeile din ora i-a
dus intr-un singur loc si punind ostaii &Mari sa dea jure intr-insii, i-au
ucis, Melt n-a mai ramas in viata nimeni din locuitorii ormului, nici barbat,
nici femeie, nici copil, cu totii din intreg orasul murind in chipul cel Mai
jalnic. Si sa fi fost oameni, spune-se, la o suta douazeci de mii 2 Dar i
o multime de leproi gasindu-se in acest oras, se spune ca a poruncit

sa-i omoare. Pe acetia oriunde li observa umblind, nu-i mai rasa sa se
Intoarca cu viata, ci cum ii zarea, le si lua viata, spunind mereu ca nu
I
e cu lege, ca acel pe care 1-a lovit o astfel de soarta, sa umble i sa aduca

celorlalti oameni pierzare, traind si ei inisi de obicei pe de laturi
25
30
de viata. Nenorocirea acestui ora sa fi intrecut toate nenorocirile ce

au dat vreodath peste orae. Pe Ortogrul 3 insa, feciorul lui Baiazid,
prinzindu-1 de viu., 1-a purtat zile intregi cu el ; dupa aceea insa a pus de
1-au omorit.
Dar Baiazid, nu dupa mult timp, a aflat toate, ca orau1 a fost cucerit
si nimicit ; nu mult dupa aceea i s-a adus tirea, ea feciorul sau a murit
de mina Imparatului Temir ; i se simtea de tot nenorocit i era In mare
jale. Caci trecind. in Asia, cind. a vazut un pastor cintind, sa, fi rostit cu-
vintele prin care si-a athtat cit de mare li era durerea : Cinta omul ;
35
n-a pierdut nici Sebastia si nici copilul Ortogrul" 3. Caci era Ortogrul 3,
precum se spune, intre semenii lui cel mai bun intru toate i destoinic
la cond.ucerea in razboi ; de aceea 1-a i lasat in Asia si i-a incredintat
domnia s-o duca, precum va crede ea este cel mai nimerit.
2 Despre cucerirea orasului Sebastia de Timur-Lenk cf. si Duca s, XV, 6, (ed. Grecu).
3 Vezi p. 99, nota 5.
www.dacoromanica.ro
T1MIIII-LENK SI BAIAZID FULGERITL
101
i astfel s-a intimplat cu expeditia lui Teinfr la Sebastia ; 1

1111 mult timp Ina dupa aceea a sosit i. solia la Furtunosul Baiazid i i-a poruncit s dea Inapoi I domnilor 1 tara i cele doua, 148
Mil de camile Incarcate eu unt i cele doua mil de corturi de care se folosesc
de obicei nomazii de prin Asia, si In locaurile de rugaciune de sub domnia 5
liii Baiazid sa-1 pomeneasca pe dinsul ca Imparat si in toata: imparatia lui
s umble moneda imparatului Temir i moneda sa s-o scoata din circulatie.
Sofia lui Timm-Leak
la Baiazid I.
Si. mai cerea apoi ca unul din feciorii lui s, ramina la curtea lui Temir.
*i dad, le face acestea, Ira fi prieten bun i de aproape al imparatului
iar dad, nu le va face, imparatul Temir ilva trata ca pe un dusman.
Atunci, precum se spune, Baiazid, plin de nninie s fi spus vorba aceea
pe care am amintit-o si mai Inainte, c daca n-ar porni s ajunga, la el,
de trei ori
goneasca femeia si s-o ia iarasi Inapoi, ceea ce la ei e o
mare rusine s spui cuiva aeeasta vorba.
10
Punindu-si inaintea ochior vorba lui Baiazid, adusa 15

de solia sa, Temir n-a mai taraganat cu expeditia, ci
de indata si-a pregatit armata din seitii nomazi ce
erau la el si din tachataizi 2, la opt sute de mii, precum se spune,
Timur-Lenk I Baiazid
pornese unul asupra
altula.
si a pornit asupra lui Baiazid, luind-o la drum prin Frigia si Lidia.

Baiazid insa, ca unul ce 1-a injurat pe Temir, blestemindu-1, daca n-ar 20
veni asupra-i cu toata pregatirea de care era in stare, si-a strins, pe

eit a putut, oaste mare, luindu-si cu sine si pe tribali, ostasi de garda 149
I
ai si, acestia Rind cam la vreo zece mii, de care insa era foarte mindru,
pentru ca in orice situatie ar fi ajuns, s-au aratat barbati viteji ; si-si punea
inaintea ochilor cum Alexandru al lui Filip, avind macedoneni cu sine, 25
a trecut in Asia si, pentru c, Ii facea lui Darie o vina din expeditia lui
Xerxe asupra elinilor, 1-a atacat cu armata sa mai mica si 1-a biruit si
si-a supus Asia, de ajunsese pina la Hifasis 3 din Asia ; si avea si el toata
increderea c, atacind cu armata, sa, va distrugerepede de tot Imparatia
lui Temir si va ajunge pina in India. Luind deci armata sa din Europa si 30
Asia, ea la o suta douazeci de mii, grabea de-a dreptul asupra lui Temir,
dorind sa-1 apuce, stind in tabara in regiunea de la Eufrat, si avind do
gind s dea lupta cu imparatul Temir. Dar Temir mergea asupra-i, venind
prin Frigia. Baiazid Ma' grabea prin Capadocia, voind. sa-1 ajunga la
Eufrat prin tara armenilor. Cind ina a ajuns in Armenia, a aflat c Temir 35
11111bl acuma prin tara sa, mergind prin Frigia ; si atunci intorcindu-se,
1 Sultanilor selgiucizi din Asia Mica.
2 Manuscrisele au .rccxacvrEacov, lndreptat de Darkb In l'oczcercet8ona.
3 In manuscrise e incetv, Indreptat de Tafel in ''Tpccaiv.
www.dacoromanica.ro
102
1
150
LtONIC CH.A.LCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE III
a luat drumul de-a dreptul spre Frigia, de indata, ce a aflat c i insusi

Temir e'grabit foarte. Drumul a fost savirsit in graba foarte mare, incit
armatele lui, facind. drum lung I in putin timp, erau obosite si sufereau
din greu ; i erau necajite pe dinsul, ca a fost mai cutezator decit trebuie.
i faptul c la Brusa sa nu insarcineze
pe nimeni din armat s alba grip, de grau i orz, era
timpul, ostasii calari sa-i trimita dupa provizii,
i de aceea armatele
erau. suparate pe el 0 descurajate. Caci oprise ca nimeni s ne iasa sil
Semne rele
pentru Balazid.
S-a mai intimplat mns
mearga pe ogoare dupa grau ; ti pe oricinel-ar fi prins ca a niers, II pedepsea.

10
15
Se mai spune c fiind in tabara prin Capadocia, s-a iidicat asupra otirii
liii un vint foarte puternic 0 a smuls corturile, ducindu-le departe si pur-
tindu-le pe sus prin. aer ; i armatele au luat-o aceasta ca un Num rau

pentru el. Dupa aceea, cind mergea spre Frigia 0-0 ridicase corturile,
cortul lui a cazut de sine peste trei robi de ai sai personali, care deretecau
intr-insul, fie ca pamintul n-a fost destul de tare sa tina sforile cortului,
fie ea dintr-o alta pricina s-a intimplat aceasta ; i atunci citiva elini ti
tribali care erau acolo fata, profeteau dintr-aceasta c paraintul 11 opreste,
ca s intre in Frigia. Se mai povesteste ca, i inainte de ce s fi trecut
In Asia, .Ali, feciorul lui Charatin, un barbat care, in ce priveste cumintenia,

20 nu era mai pre jos de nici unul din sfetnicii lui, 1-a sfatuit sa nu porneasca
razboi cu. Temir, ci, pe orice cale s-ar putea mai sigur, s inlature neinte151 legerea cu Temir. i-i spunea
0,-1 trimita chiar pe el 0-i fagduia ca-1 va
impaca pe imparatul Temir cu dinsul, chiar precum an dori-o el. Dar nelasindu-1 sa-si termine vorba, sa fi spus ca, nu bizuindu-se pe cumintenia
95 aceluia, ar fi ajuns la atita buna stare, biruind domnitori atit de
I
multi, ci pe firea sa navalnica i viteaza ; i ca, multi imparati care

s-au lasat pe noroc i indrazneala, au facut ispravi man i fara prea
multa cumintenie, iar cei ce toate le-au lasat in seama cuminteniei, s-au
prapadit in modul eel mai rusinos.

30
Dupa aceea, cind in d.rumul lui IR contra lui Temir

a ajuns in Armenia, chibzuia cum ar putea da lupta;
pe cit se poate mai bine. i trimitind dupa cei mai de frunte ai OA, a stat
la sfat. i -anti Rind de o parere i altii de alta, se spune Ca Ibraim al lui
Ali, care avea cea mai mare trecere la Baiazid, dindu-i sfatul, i-a graft
astfel : Imparate, te gatesti s pornesti razboi cu oameni despre care,
toti citi au incercat judecata i vitejia lor, spun ca sint destoinici in ale
razboiului. Cu acestia eu am ajuns s stau de vorba de multe ori 0 am vazut
6, sint de o yitejie vrednica de toata lauda ; i mi se mai anunta ca, In
Seat de riezhoi in talnira
tut Baiazid.
35
www.dacoromanica.ro
SPAT DE RAZBOI
103
-cc priveste numarul, armata lui Temir este de mune old mai mare ca a
.noastra ; asadar, din amindoua puuctele de vedere, cu toata increderea
ce o am in armata noastra, n-a putea s dau sfatul sa rnergem de-a dreptul

-asupra taberei lui Temir. Dar nici chiar daca, dind lupta, i-am invinge, 152
_nu ne-am prea folosi de ceva. Caci aproape toate ar fi bune, daca navalind 5
I
in tara acelora, am da razboiul, luptindu-ne sa punem mina pe tara si

puterea aceluia. Acum insa chiar daca, intrind in lupth, ne vom lupta,
nimica nu ne va fi noua in vederea aceasta. Iar daca, doamne pazeste,
lucrurile ne-ar iesi impotriva, gindeste-te, imparate, ce te va astepta
pe urma asta, sa-ti pierzi si armata i domnia. Tntimplarea deci vrea ca
lupta ta si a aceluia sa nu fie de la egal la egal. Si sint convins c Temir,
de-i cuminte, nici nu da lupta cu toata armata lui, ci impartindu-si ostile
in destule unitati, ne va pune la incercare ; si daca noi, raergind. in contra
unei unitati, am invinge-o, nu dupa mult timp baga iarasi alta in lupt,
Tina' ce noi, istoviti in lupta cu aceia, am pierde orice nadejde ; caci oastea
aceluia nu este de asa fel, incit, dup ce s-a luat la lupt, s-o ia de indath
la fuga si sa' se duca ; dar si cind o iau la fuga, sint intr-o situatie mai bunii,
ca noi, caci aud ea iarasi se futon si se aduna din nou si, reluind. lupta,
fac mari ispravi. Cred asadar sa nu grabim de-a dreptul asupra armatei
10
15
lui Temir, ci luind-o prin regiuni de munte, s ne tinem de urma ei, 20

tit se poate de pe aproape, si uncle ne-ar veni bine, sa stricam armata
aceluia pe rind. I Asa s-ar face de buna seama, & in viitor nici dupa jafuri 153
.nu s-ar putea indeparta, noi amenintindu-1 si urmarindu-1 de aproape, nici
nu s-ar mai putea Inca aproviziona indeajuns in viitor, incit Ii vor lipsi
cele de trebuinta. Dupa ce ins, luindu-ne peurma armatei lui, vom fi
ajuns In tara aceluia, atunci am putea sa ne napustim asupra lui si, cind
ci cu armata s-ar grabi s ajunga acasa si s-ar tinea d.e drumul ce duce
acasa, am putea s dam lupta cu toata indirjirea".
Gthind Ibraim acestea, in acelasi fel si-au dat parerea si ceilalti.
Dar imparatul Baiazid s fi spus unnatoarele : Numa'rul cel mare se pare,
barbati, e v-a infricosat, pe cit banuiesc eu. Dar si voi stiti aceea ea
multimea nu e de nici o treaba, cind e vorba de vitejie. Stiti c i Xerxe
al lui Darie, imparatul persilor, ce osti maid ducea cu el si ca, trecind in
Europa, pe putin a ajuns cit pe ce sa-si piarda viata, dad, Mardoniu

rezistind, nu 1-ar fi scapat de pierzare, putindu-se intoarce la Susa. i
despre Alexandru stiti cam, dind lupta cu Darie, i-a luat domnia si pe
25
30
35
dinsul 1-a ucis. Dar cred ea' ati auzit ca si multi din turcii nostri cu o oaste
mica au facut ispravi mari. Dar si noi in Europa mergind nu o data la

lupta, am invins neamuri ce au fost cele mai viteze din popoarele lumii,
i. pe celti si pe peoni. Si de aceea BA nu I ne micsorezi asa, in ce priveste 154
www.dacoromanica.ro
104
1
10
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE Iii
vitejia, i sa nu ne arati mai rai i mai netrebnici decit scitii i tachataii

care cu sabia n-au luptat Inca niciodata, ci numai tragind cu sagetile din.
arc, nu vreau de loc s mearga la lupta dreapta".
Dupa, aceste cuvinte ale imparatului, Iene-bei sa mai fi adaugat
spunind urnatoarele : Prin urmare, parerea ta, imparate, e s mergem.
de-a dreptul asupra dumanilor ; atunci mergi ! Dar asculth-ma pe mine r
deschide visteriile i impartete-le armatei care s-a muncit i s-a obosit ;
cad aceste visterii ale tale dindu-le astfel ostailor, oricum ar fi s iasa
lucrurile, noi vom fi in citig i pierdere nu vom avea. Daca va fi s iasa
dupg gindul nostru, citigul ne va fi de multe ori mai mare ; i daca dupa.
gindul persului 1, va fi mai bine sa fi facut aa !"
Spunind. acestea, nu 1-a putut indupleca pe Baiazid ; i atunci a
dat cu parerea, c banii lui Baiazid au senmul banariei lui Temir, i de
aceea n-ar cuteza sa-i imparth intre soldati.
Lupin de la Angora Acest sfat deci 1-a tinut Baiazid aa ; dupa, aceea,
28 Mlle 1482'
cum nu slabea din mers, a ajuns la ljncra 2, ora in
Frigia, uncle i Temir se afla in tabara, cu gindul s duca armata asupra
Misiei i a Brusei, reedinta domneasca a lui Baiazid. Cind insa a ajuns
aproape de armata lui Ternir, a tabarit i el insui la cincisprezece stadii
155 de tabara lui Temir. Aici se spune ca Temir, cind a auzit ca, venind.
15
asupra lui, s-a aezat in tabara, sa se fi uimit de indrazneala lui i cum din
Armenia a ajuns repede la el i cum aa pe fata statea sa se lupte en

dinsul, venind. aa in graba cu armata. *i se spune ca incalecind ar fi
mers cit mai aproape de tabara lui Baiazid i, privind strajile i tabara
25 cum erau aezate corturile, ar fi ris In hohote i ar fi spus : Bine ni-1
asemaneaza oamenii pe acesta cu o furtuna pentru indrazneala lui, totui
cu toata vitejia lui, nu va scapa cu bine. Pare ca, un duh rau il mina aa
de tare ; caci s-a smintit rau nenorocitul i nu mai e cu minte". Dupa
aceste cuvinte s fi plecat spre tabara sa. i a doua zi, el cn cei mai d.e
30 frunte ai sai, a trimis asupra lui Baiazid pe feciorul sau Sachruch, avind
ca la . . . 4.
Aici Baiazid cum a bagat de seama c armata lui Temir vine asupra
lui, 0-a rinduit i el armata pe un deal, gata sa dea lupta. i aripa stinga,
o avea generalul comandant al rasaritului, iar cea dreapta guvernatorul
1 Ternir, ached Timur-Lenk, cAruia Laonic de altfel ti spune scit.
2 DenumireastricatA din "ApcupccvAnchira, Angora In "Ayxpocv Ancra si din "Ayxpccv hi
OiSyxpocuUncra ; Moravcsik, In Byzantinisch-Neugriechische Jahrbticher", 8 (1931), p. 366.
3 Peste 2 km si jumiltate.
4 In unele manuscrise se aratA cA lipseste ceva, se vede cA un numAr.
www.dacoromanica.ro
LUPTA DE LA ANGORA 1902
105
Europei ; Baiazid MBA s-a aezat bine la mijloc pe deal cu ienicerii i cu

garda din jurul au. Dar Sachruch, cu tachataizii i cu cei mai de frunte
dintre per0, I mergea cu asmata rInduit In linie de luptg asupra lui 156
Baiazid. Totu0 nu mergea inconjurindu-1, ciii lasa s poata pleca, dad,
ar voi, ca nu cumva, inconjurati fiMd, s devina mai viteji decit ai lui, 5
avind sa, dea lupta pe via
i pe moarte. i s-a incaierat cu armata din
partea Europei 0 se lupta. *i a durat lupta cea mai mare parte din zi,
inch armata lui Baiazid nici o clipa de odihna n-a avut. Dar tribalii,
fiind barbati viteji, au dat aici o lupta memorabil i, napustindu-se
asupra tachataizilor cu sulitele, au apart rindurile 0 se luptau intr-una ic
cu multa staruinta farg nici un rggaz. Baiazid 1ns, cind a vazut, ca armata-i
din Europa a apucat-o inainte in lugg, in toiui luptei I-a chemat inapoi
pe generalul comandant al Europei, temindu-se ca, rupt fiind din rind,
sa nu fie inconjurat i sa nu ajungg in primejdie de a fi nimicit ; i trimitea
dupa el sa se intoarca in locul, unde a fost pus la inceput. i mai intii
n-a ascultat, temindu-se s'a faca lucrul acesta. Mai apoi insa, cind imparatul
chemat inapoi rindurile de lupta. Atunei
era furios pe el 0-1 ocara,
tachataizii napustindu-se asupra turcilor, se tineau aproape de ei, omorindu-i foarte, ping ce i-a pus pe fuga in goana. Aici, cum o apucasera la fuga,
dumanii tinindu-se aproape, de Indat i armata Asiei a inceput s-o ia la
fuga. i indata Baiazid, vazind aceasta, n-a mai ateptat, ei incalecind o
iapa, fugea din rasputeri. Atunci, precum imparatul Temir de mai inainte
daduse ordin sa nu Imacelareasca pe nimeni din oamenii mi Baiazid,
Ii despoiau nun:Lai si-i lasau s plece in pace ; caci find de ace1a0 neam,
nu era ingaduit sa fie facuti robi de rzboi. Baiazid insa daduse in tabara
sa un ordin dimpotriva ca, pe eine ar prinde din armata lui Temir, pe toti
sa-i macelareasea. Dar Sachruch, de eum 1-a invins pe Baiazid, a pus in
micare armatele lui Temir, 0 cite luasera parte la lupta 0 cite s-a intimplat
sd rainina in tabara, i s-a luat dupa armata lui Baiazid, voind s-o ajunga
15.
20.
157
din fugg. *i a apucat-o prin tara la prad.a, facind expeditii de jaf pina
in Ionia 0 in partile de la Elespont, unde multe tirgari au fost luate, iar
orap foarte multe pustiite, cavaleria de prada a lui Temir cutreierind
in toate partile prin tara liii Baiazid.
i feciorul sau Cu Baiazid insa s-a intimplat urmatoarele : cum adica
acesta alerga din rasputeri, tachataizii se tineau aproape
si pe intrecute 11 goneau sag prinda. i o luase mult inainte caci calgrea
25.
30.
Baiazid
Musa sint prinsi.
pe un cal foarte jute. Apoi insa cind a ajuns linga un riu, spun oamenii
ca iapa insetata foarte, a vrut apa, i Baiazid n-a fost in stare s-o opreasca
de la apa, caci Ii dureau mlinile i picioarele de podagra. Atunci iapa
www.dacoromanica.ro
35.
106
L IONIC CHILCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE
III
molesita de apa, a slabit la drum, Melt ostasii lul Temir 1-au prins pe
Baiazid. si 1-au adus la imparatal Temir 1.
Prinsi in lupta aceasta au fost si Musa si aproape toti marii dregatori ai lui Baiazid, i n-au avut de suferit nici un ran afara de pierderea
5 vesmintelor. Musa parea ca s-a facut eel mai voinic dintre ceilalti feciori ;
si de aceea Ii purta cu el in tabara i tradau la un loc. A fost prinsa si femeia
158
lui Baiazid la Brusa ; caci au pradat si Brusa i i-au Mat haremurile.

*i au lut-o si pe fata lui Eleazar, femeie a lui Baiazid, si au dus-o la imparat.
Musulman j Iisus si Mehmet si ceilalti din feciorii lui Baiazid au fost
lasati in urma i, mid fiMd prin Europa, iar altii prin Asia, au scapat
pe uncle au putut fiecare.
Cind Baiazid a fost dus in fata imparatului, zice-se e i-a spus asa :
O nenorocitule, de ce ai cautat s te impotrivesti ingerului tau pazitor
si m-ai provocat la lupta ! Au n-ai auzit ea acestei armate a mele i s-au
13 pus impotriva numai copii de al nenoroculuii !" Baiazid luindu-i
vorba din gura, i-a tutors, precum se spune ea' n-as fi ajuns in aceasta
stare nenorocita", daca acela nu 1-ar fi incurcat, litre altele rechemindu-1
deseori de la lupta cu popoarele dusmane profetului Mohamed. Dar, I
159 cred ea' n-ai fi ajuns la aceast nenorocire" s fi spus Temir daca
20 nu te-ai fi umflat de atita ingimfare't! Cad asa face de obicei divinitatea,
pe cei prea ingimfati si urnflati in pene U. face de cele mai multe ori mici
si-i umileste."
Tot atunci, zice-se, ea imparatul Temir 1-ar fi mustrat
pentru pasiunea i grija ce o avea de cini si soimi de vinatoare, ceea ce
ar fi o indeletnicire potrivita pentru un vinator 0 nu pentru un domnitor
.25 ce are de purtat razboaie ; cad. Baiazid sa fi avut sapte mii de purtatori
do soimi si la sase mii de ciini. i atunci Baiazid, intrerupindu-1, 01-i fi
spus : Dar pentru tine un scit i Inca unul care porti razboaie de jaf
si prada, si te tii cu pasiune de aceasta indeletnicire, nn te interesezi
de loc de vinatoarea cu soimi i cini ! Eu MO.), care m-ara nascut l crescut
30 cu aceasta, coboritor din Amurat al lui Orchan, imparatii, ma preocupam
mult si bine de grija ciinilor si soimilor de vinatoare". Atunci, suparat,
imparatul a poruncit sa fie purtat prin tabara pe un catir si In cale sa fie
fluerat de ostasii din tabara. Dupa ce 1-au purtat asa 0 1-au adus inapoi,
Temir sa-1 fi intrebat, zice-se, daca acele indeletniciri ale poporului aduc
35 a indeletnicirile cu soimii si dinii de vinatoare. Dupa aceea 1-a pus sub
paza si ridicindu-se cu armata, a plecat asupra Ioniei 1 spre partile de aicl
de la marginea marii, cu gindul sa ierneze aid i, odata
Planurl marl
180 de ale Jul Tenth.. cu ivirea primaverii, sa treaca in Europa i I toata sa-si
o supuna, pina ce va fi ajuns la coloanele lui Hercule, si de aici sa

1 Cf. Du c a s, XVI, 1-10, (ed. Grecu).
www.dacoromanica.ro
CIICERIREA CETATELOB
107
treaca iarasi in Libia i prin Libia sa, se intoarca in tara sa, subjugind
astfel i acest continent al lumii intregi. A trimis soli si la imparatul din
Bizant, cerindu-i in vederea trecerii, corabii si trireme.
Umilirea
Jul Balazid.
Se mai spune c imparatul Temir sa, fi facut si aceasta cu Baia-
zid. Cind i-a fost adusa femeia aceluia, fata lui Eleazar, pe
,care Baiazid o iubea mai mult cleat pe celelalte si o purta cu el, avind-o
in tabara, s o fi pus de fata cu barbatul ei, sn-i toarne yin. i Baiazid
amarit foarte, se spune c ar fi spus : Dar faciun lucru care nu se potriveste nici cu tatal tau nici cu maica-ta ! Coboritor fiind din parinti, oameni
de rind i saraci, n-ai avea dreptul sa-ti bati joc de feciori si de femei de
imparati i sa-ti rizi de cei care din fire Iti sint stapini". In timp ce
.spunea unele ca acestea, Texnir ridea de vorbele lui si, batindu-si joc,
11 lua peste picior, ca pe unul ce ar grai vorbe slabe i Fara de minte.
io
o Ineereare Marii dregatori ai lui Baiazid, ajungindu-se cu oamenii grode a-I seilpa.
pari de ai lui Temir, precum se spune, au fagaduit BA le

plateasca mare sumil, de bani, daca, sapind galerii, 1-ar putea scapa
15
pe ascuns. Atunci J facind o galerie pe sub pamint in taMr i iesind la 161

cortul, unde Baiazid statea sub paza, au fost zariti de pazele de aici si
pnini; cad n-au ajuns inauntrul cortului, ci afar* unde pazeau primprejur oameni rinduiti de Temir. Cind au iesit astfel si au. fost prin.i,
20
II s-au Vadat capetele de catre imparat 1
Ajungind la, Smirna, a cucerit-o cu ajutorul roatelor ;

i. cetatuia de la marginca marii care era ocupata aici
de romani 2, minindu-i zidurile, au darimat-o ; dupA,
-cucerirea acesteia, navalind i asupra altor orase din aceas t legiune
le-a cucerit, dupa cum i se nimerea mai bine la atacul fiecareia. Cad in
trei feluri, se spune, cucerea Temir orasele : cu ajutorul roatelor. Acestea
erau formate din cercuri i aveau scarf inauntru, de se puteau urea, pe zid ;
aducind roata la sant, o impingeau doua sute de oameni, rinduiti unul
dupa altul, fiecare intrind prin roata, i ajungeau la partea de dincolo 30
O santului, acoperiti hind de math'. De indata ce insa ar fiajuns la partea
do dincolo, se urcau pe scan i asa cucereau orasul. Apoi avind el in tabara
multi oameni, aruncau pamint asupra orasului, de ajungea tarina la inaltimea zidului, i pe deasupra peste tarina cucerea zidul. In sfirsit m a
avea gropari zeci de mii i minind zidurile, I le sprijineau pe lemne puse 162
Cueerirea Smirnel.
Cum erau eueerite
orasele.
Cf. Duca s, XVI, 12, (ed. Grecu).
2 Apuseni catolici, anume Cavalerli de la Ft c dos.
www.dacoromanica.ro
108
LAONIC CEIALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE
III
ping sus. Dupg aceea dind. foc lemnelor, de indatg ce lemnele erau arse,
zidurile cgdeau cu usurintg si asa pgtrundeau in oras.
Thnur-Lenk,
de teama Astfel deci cucerea Ternir orasele, dar cind s-a ivit
ImpAratului
10
Indlel,
ealea Intoars.
acuma de primavarg, i-a sosit vestea, ca o solie de a.

impgratului Indiei sosind la Chesie 1 cu o ceata mare,
8 martie 1403.
ar face lucruri strasnice in ora ; i c intrind in visterifle iraparatului, ar pleca luind tributul, i. ar ameninta c imparatul
Indiei nu s-ar mai tinea de tratatul de pace. Cind a auzit aceastea, Ii
era mare teamg, ca, dupg ce ar ajunge inapoi solia la imparatul Indiei,
sa nu navMeasca 1 sari cucereascg tara, in timp ce dinsul s-ar tinea
de rgzboaie prin tari straine ; i totodata, Ii coplesea gindul, cg lucrurile
in
Moartea mai Baiazid,
omenesti nu slut niciodatg statornice, i. socotea lucru grozav, cg, $olii din.
India s-au purtat cu atita indraznealg i. nerusinare fatil de dinsul, si

15
163
atunci a pornit-o, cit mai repede putea, spre Chesie 1, si pe Baiazid si pe

feciorul acestuia Ii ducea cu sine. *i feciorului nu-i dadea Temir Mei
o importantg si acela a scapat in tara-i pgrinteasca. Despre Baiazid insa,
spuneau oamenii cg, imbolngvindu-se de durere, s-a sgvirit din viatg, 2
Asa s-a sgvirsit deci Baiazid al lui Amurat, Varbat care a dat dovadg,
oriunde ar fi fost, de o impetuozitate si indrazneala vrednica, de a fi amintitg
1 care cu mare indrazneala, a savirit prin Asia si Europa fapte marl ; gi
a dornnit dougzeci i cinci de ant i era asa de semet, inch nu asculta
de nimeni i, increzut numai In sine, o pornea asupra dusmanilor. i a
I
murit in Ionia, in timp ce Temir isi tinea aid armata peste iarng.
impAratul Indiel; Dar acest impgrat al Indiei e cu numele impgrat al celor
25
despre lath
locuitori.
30
noug imparati, Tachatai imparat. Acesta cind a ajuns

impgrat al celor noug impgrati, se zice ca, a trimis prin
tara masagetilor armata mare asupra lui Temir i, ngvglind, a trecut peste
Araxe, i, dupg ce a cucerit aici partea mai mare din targ, s-a tutors acassa.
E imparat peste China 8 i al Indiei intregi 4 i tara lui se intinde ping, la
insula Taproban din Mama Indica', in care se revarsg cele mai mari riuri
ale Indiei, ca Gange, Indus, Achesin 5. Hidaspe, Hidraope i Hilasis

acestea fiind cele mai mari riuri ale lath. Tara Indiei produce multe lucruri
2
Cf. Duca s, XVII, 7, (ed. Grecu).
3 Manuscrisele au auivrK care a fost lndreptat de Tafel rn EN7KC1iina.
4 In manuscrise e xcd kurcgalg sau xcd ku7rpt.a7K sau xcd 1.)1).7cpEalg, lndreptate de
Dark in Ilisncia%.
In manuscrise ealuOivIg, Indreptat de Tafel in 'Axeokolg.
www.dacoromanica.ro
MOARTEA LIII BAIAZID FULGERIIL. - INDIA
109
In mare belug i imparatul dispune de mare bogatie, tara intreaga hind
in mina lui. Dar acesta pornind din tara de mai 8118 de Gange i de la mar-
.ginea Mani Indice i de la insula Taproban, a venit asupra Impaxatului

rfl Chataia dintre Gange i. Indus i, cucerind aceasta tara, i-a aezat
reedinta in oraul d.e aici ; atunci s-a Intimplat, de a venit toata, tara indica
sub un singur Imparat.
Aceti locuitori ai trii Chataia cred in zeii
164
Apolo i. Artemis i. Inca, i. Hera. i nu vorbese acelai grai, ci sint impartiti
in multe popoare i, en legi bune, shit organizati In orme i sate, find mare
multime de oameni. Lui Apolo Si aduc jertfe cai, Herei Insa boi ; dar Artemidei Ii jertfesc baleti abia adolescenti in fiecare an. In tara aceasta se face 10
grin de cincisprezece coti, grin impartesc, precum se zice, i. orz de acelai
fel i. mei de aceeai. marime. Peste apa riurior trec cu vase de trestie.
Caci trestia crete In India, dupa, cum spun oamenii, aa de mare, hien
se construiesc din ea vase de patruzeci de medimne 1 elinice. Pentru ca.
acest neam de oameni n-a prea fost cunoscut la noi, multe tiri ce le auzim 15
despre ei, nu ne vine sa, le credem. Caci tara aceasta fiind foarte
departe, nu s-a putut patrunde uor Inauntru s vezi ce obiceiuri are i.
ce fel de trai duce. Totui acest neam In vechime a fost foarte puternic
i imparatii perilor i asirienilor care stateau In fruntea Asiei, cantau sa
citige bunavointa Imparatilor Indiei, dupa, ce Semiramida i Cir al lui 20
Cambise trecInd. peste Araxe, au venit cu mare razboi. Caci Irapaxateasa
asirienilor Semiramida pornind cu mare razboi asupra Imparatului Indiei,
dupa, ce a trecut peste Hu, i-a mers foarte ran i aici pe loc s-a savirit 165
din viat'a. Dupg aceea Cir al lui Cambise, Imparat al perilor, se spune el,
dupa ce a trecut peste Araxe i s-a luptat cu masagetii, i-a mers foarte rau 25
i a murit aici de mina unei femei Tomiris 2 care domnea peste masageti.
I
Eliberarea lul Musa.

Mfizboi si pace
eu Imparatul Iudiel.
Temir madar, cum a primit vestea despre ispravie

solid Imparatului din Chataia, a pornit cit de repede
putea, spre Chesie 1 Baiazid insa, precum s-a spus,
a murit In cale, dus de suparare In lumea Intunecata a mortii. Lui Musa

insa, feciorul aceluia, Temir i-a dat drumul i a ajuns In taxa parinteasca.
30
Temir bask cind a ajuns la reedinta sa, i-a pus la cale treburile din Impa-
ratie, precum credea ca este cel mai bine, i, certat find cu Imparatul
Indiei, purta razboi cu el. Dupa aceea insa a facut pace cu conditia sa fie
In bune relatii i prieteni unul altuia.
1 Cea mai mare unitate de msur pentru grine In antichitate. Banit5.
2 Manuscrisele ne dau p.oEpcqursitoare, indreptat de Dark6 in Tot...4Lnc
3 Vezi p. 89 n. 4.
www.dacoromanica.ro
35
110
LAONIC CHALCOCONL1L : EXPUNERI ISTORICE HI
M oarten
lui
Timur-Lenk ;
urma0i
11th
Temir a avut feciori pe Sachruch, Paiangur si Abdulatuf.

Pe cel mai mare Sachruch 1-a lasat impArat in locu-i. Iar el
insusi se tinea de dragoste si, dedindu-se prea mult la acestea,

s-a s'avirsit din viata. Caci se spune c Temir, cel mai mult dintre oameni,
5 era sfapinit de atita sensualitate, incit punea baietandrii &A se impreune
166 cu femei in fata sa, ca s'a' fie si dinsul excitat la aceasta.
i cum ispravea
cu dragostele, se apuca de rzboaie, neavind niciodata liniste. In felul lui
de trai, sa-si fi fficut de cap, cind era vorba
satisfac poftele sensuale.
Dupa moartea aeestuia, cirma ImparAtiei a tinut-o Sachruch, un
10 barbat de altcum blajin i tinind mai mult pace cu vecinii, si-i p15,cea srt
traiasca In liniste. Nu dupa mult timp a murit si Sachruch al lui Temir ;
si Paiangur, feciorul mai mic, a luat in mina cirma imp'aratiei si era in
ceart'a cu fratii sAd. Cad 171i care detinea tara cadusiilor si Hircania,
ajungind la cearta cu frate-sau Abdulatuf, purta rzboi cu el ; si Paianeur,
I
15 venind chemat, a luat tara cu puterea si pe acela prinzindu-1 de viu,

11 tinea sub paza. DupA, aceea Paiangur murind, Tochi a luat in min' cirma
imp6rA4iei. Cu acesta incuscrindu-se Baimpur al celor noua. imparati i,
dindu-i-se in Nana, a luat cirma
; si detinind puterea la Samar-
chand si ad'aogindu-si tovarsia de arme a indienilor, purta razboi cii

20
Tochi, feciorul lui Paiangur. Tochi atunci adunindu-si pe sciti si Rind im-
p6rat peste tara asirienilor, purta rkboi in contra fratelui Paiangur si,
167 mergind cu oaste, a invins in lupta si a ocupat Samarchand 1. Nu mult
mai tirziu ins, avind tovarsi de arme pe imp'aratul celor noug i resedinta imparateasca, asezindu-si-o la Tebris, un ora infloritor in Asiria
25 continua s poarte razboi cu leucarnii 2 si impresura orasul Samachia,
capitala lui Carailuc.
Dar Tebris este un oras mare si bine insthrit si dupa Samarchand
intrece prin venit de bani i. prin alta buna stare orasele din Asia ; i in
tara aceasta cresc viermii de matase, si face cea mai frumoasa mUase,
30 mai bung, decit cea din Samachia.Creste i insecta as,ta numita gindac de
purpura pentru vopsit vesminte, si de lina si de mtase, si dind o culoare
de mare pret. Se gaseste mai malt in aceast tara a persilor numiti atamii,
cad citi vorbesc graiul atainlilor, toti acesti sint persi i. graiesc intre ei in
limba persilor. i locuiesc in Tebris si Caghino si Nighetie, orase infloriI
35
toare in Media si Asiria. Samachia hug, ora infloritor si cu multi

locuitori, este asezat inspre Armenia.
1 Cele istorisite de Laonic despre urmasii lui Timur-Lenk sint Incurcate i neclare. Vz.
Akd. Nimet, op. cit., p. 32.

2 Manuscrisele ne dau -rbv Xcuxocplocg sau AcuxpEczg sau 'recq XeuxcepEccg, indreptate de
Tafel In ,roi.4 Acumipvccg, trib turc numit al Berbecelui alb" ; vz. p. 56 n. 5.
www.dacoromanica.ro
IIRMASH WI TIM:TB-LENS
1n
Din fata lui Tochi, care a fost sotia lui Caraisuf, s-a nsascut Tanisa,
fecior al lui Caraisuf i. nepot al lui Tochi. Acesta a domnit peste BagdatBabilon i, dupa" ce a subjugat tara Asiriei, a supus Tebris i purta intr-una,
rzboi cu feciorul lui Baimpur. Pornind asupra oraului Ertingan 1, a

i, dup5, ce 1-a ocupat, a cucerit tara armenilor 163
care este aezata, in'auntrul Eufratului. Mai apoi insa feciorul lui Tochi
inceput s6-1 Impresoare
a pornit din Samarchand i a impresurat Babilonul i dind. naval6,

asupra aceluia, 1-a invins in lupth. Si. cucerind Babilonul i plecind asupra
ormului Tebris, este mereu ocupat cu acest fa,zboi. Dar Chasan cel Lung,
care era nepot de al luiSchender ce detinea Ertingan 1 i care era de partea
lui Carailuc, a ajuns la dornnia Armeniei cu ajutorul feciorior lui Carailuc
care au plecat i ei cu dinsul la lupt-a. Cci acetia impresurati fiind In

Samachia de imp'aratul Tani* feciorul lui Caraisuf, au ajuns la mare
strimtoare i se rugau de Baimpur s n5M1easca, in Media ; acesta induplecat,
a n'avalit i 'Tanisa s-a ridicat i a plecat in contra lui Baimpur, pe de o
15
parte clind lupte, pe de alta jefuind tara.

Sultanil izgoniti
151 Ian Inapol tarile.
Masurl de prevedere
ale !al Chasan eel Lung.
Dar domnitorii Mendesia, Aidin i Sarchan, dupà
ce Baiazid a fost prins, i-au ocupat -Wile din

porunca lui Temir i fiecare s-a instalat in tara sa.
Chasan ins5, vazind e putere considerabil i se

adung, a subjugat tara armenilor i pe tanizi 2 0 en impAratii Colchidei 3
incuserindu-se, a racut pace.
1 Trk manuscrise e etprt:Lyycivw, indreptat de Fabrot in 'A-4mcivt.v, iar de Darke In

'EcrgtyydevLv. Vz. p. 56 n. 2.
2 In manuscrise e Kcars.,E8o:g, indreptat de Fabrot in liLcurvE8ag, iar de Darla, 1n.
"nctviSac. Vz 56 n. 4.
3 Mull Comneni din Trapezunt.
www.dacoromanica.ro
24
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE IV

Lupta pentru trait
lntre fedora lui
Itaiazid :
Ikits si Musulman.
Dupa plecarea lui Temir la Chesie 1 Iisus, eel mai mare 169
dintre feeiorii lui Baiazid, a pus mina pe imparatie,

dupa ce a adunat pe cei mai de frunte de la Poarta
tatalui su ti i-a apropiat ieniceri citi a putut. Caci
Baiazid a avut acesti feeiori : Iisus i Musulman si Musa si Mehrnet i un 5

lisus mai mic i un Mustafa. Iisus, indata (MIA' plecarea lui Temir, fiind
in Asia si avind. en dinsul ienicerii i din marii dregatori citi au putut 170
fugi de Temir, a ocupat capitala Brusa i, supunindu-si cealalta parte de
imparAtie din Asia, a impartit dregatoriile ode man i, trecind in Europa,
I
a ocupat donmia, en toate ea asupra capitalei Europei se aflau porniti

elini. $i guvernator pune in Europa, dupa cum i s-a parut bine pentru el.
Dar Musulman pornind de la Bizant, a inceput razboi cu Iisus i, Bind
un barbat destoinic in ale razboiului i trecind de partea lui marii dregatori
ai Europei i ienicerii eIi erau cu locuinta aici, a dat navala prin Europa
si, strabatind-o, a adus-o sub stapinirea sa, caci Iisus era departe, gAsindu-se in Asia. Dupil, aceea trecind in Asia cu armata ce-o avea din Europa,
a mers asupra fratelui sau Iisus, care se gasea prin Capadocia, caci guvernatorii-generali ai domnului din Sinope luptau alaturea de el si ceilalti
din stapinitori Ii erau aliati. Ciocnindu-se pe aici en fratele su i invingindu-1, o buna parte din armata aceluia a distrus-o In lupt i, mai ales,
prinzindu-1, 1-a ucis pe Iisus, care a domnit patru ani.
lo
20
Acesta doborit astfel de Musulman, s-a savirsit

din viata. Dar eind Musulman s-a urcat pe tron
lul Musulman.
i domnea, Musa Rind informat i imparatul
dindu-i drumul, I s-a dus spre tara-i parinteasea i anume pe mare. Sosind 171
Musa, eu ajutorul lui Mireea

eel BatrIn, se ridleal asupra
'8.
Vezi p. 89 n. 4.
C. 1621
www.dacoromanica.ro
114
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IV
la feciorii lui Omur care, din cauza aliantei lor cu Iisus, erau indusmaniti
cu Musulman, i apoi la Sinope i Castamon si de aici trecind in Dacia
pe Marea Neagra si la domnul Daciei Mircea, a dus tratative cu el, intre
altele i ca, dad, o sag ajute s ajunga la domnie, Ii d venituri in Europa 1
5 i Ora nu putina. Caci acela cu elinii statea In relaDil dusmanoase, deoarece
aici in Bizant primisera un baiat de al lui Mircea
fagaduira sa-1 aduca
la domnie, in colaborare cu prietenul Musulman. Acesta 2 asadar, 1-a,
primit cu placere pe Musa si-i punea la indemina mijloace de trai si de
ce avea nevoie ; dar i-a dat i armata. Pe urma, cum Musulman era departe
10 in Asia, curgeau la el cei din Europa, citi nu o duceau bine cu Musulman si
erau suparati pe acela ;si o porneste, luindu-i pe aeestia si de la daci armata
destul de multi ; i cu dinsul merge si Dan 3, domnul dacilor ; i s-a facut
stapin pe Europa, i, sosind la scaunul 1mpratesc in Adrianopole, s-a,
facut imparat ; si se pregatea s-o porneasca in Asia cu armata asupra
172 fratelui sail. Dar si Musulman se silea i dinsul
i-o apuce inainte,
j s
pina ce ar fi trecut in Asia ; caci amindoi Ii dadeau seama, c e mai bine
si spre folosul aceluia din amindoi care, trecind In tara celuilalt, ar da
lupta acolo i WA, nu astepte navala fratelui. i atunci trecind spre Bizant
1
spre a cistiga prietenia imparatului din Bizant, ia de sotie pe nepoata

20 Imparatului, fata genovezului Doria. Luind pe nepoata imparatului elinilor
Musul,man, feeiorul lui Baiazid, i trecind la Bizant, a plecat en armata
asupra fratelui sau.
Dar Musa, cum foarte repede a auzit ca a descins

la Bizant la imparatul elinilor, de indata a pornit
IntlInindu-se eu Mircea.
asupra lui gi, taindu-i drumul la Bizant, nu-1
lasa s iasa in Europa si sa se intoarca. Musulman asadar trecind din Asia
armata foarte multa, pe eft a putut, in regiunea de la Bizant, statea aici
in tabara i astepta atacul fratelui sau. Aici, de indata ce amindoi s-au
pus in ordine de bataie, s-au incaierat si se luptau. Musa avea in liniile
sale de lupta pe daci i pe tribali i pe *tefan, feciorul lui Eleazar i armata
turcilor din Europa. Dar impa'ratul a trimis cuvint la acesta si-i dadea
sfatul ca, in toiul luptei, cu curaj s treaca de partea Bizantului la imparatu14, un om mai bun si mai cum se cade decit Musa ; caci Musa, intro
altele era urit la aliatii lui si era repede la minie. *tefan asadar in toiul
luptei, cum se intelesese i cu imparatul i cu Musulman, au trecut de
Musa pienle Jinn lupla ;
se retrage la Dunare.
25
30
173
35
1 Adicd In sudul Dunkii, In Peninsula Balcanica.

2 Mircea cel BAtrin.
3 Manuscrisele scriu NTliv01) i Vcvou, Dark scriind Acivou..
4 Sultanul Musulman.
www.dacoromanica.ro
MUSA AJUTAT DE MIRCEA CEL BATRIN AJUNGE SULTAN
115
partea lor si au sosit la Bizant. Dar Musa, cum se lupta incgierat cu fratele
sgu, a invins pe cei veniti din Asia i, luindu-se dupg ei, ii urmarea. Mu-
sulman insg, ca si cum biruit, se retragea spre Bizant ; i cind a ajuns

linga oras, sa hotarit pentru un plan foarte viteaz ; avind cu sine ca la
einci sute de oameni si mai adaugindu-se i alti citiva, intrg cu acestia
in santul orasului, in timp ce frate-sgu Musa, impreung cu cei ce erau
eu el, se tineau de urmgrire i omor ; apoi furisindu-se de dusmani, ajunge

in tabgra aceluia si a ocupat-o ; i pe cei ce sosind din lupta, cgutau adapost si se intorceau, ii omora. Cind s-a intors i insusi Musa i, mergind
din lupta spre tabara, i-a dat seama c tabgra ii este ocupata, indata
luat-o i dinsul la fuga i s-a indepgrtat de armatg i unul a fugit intr-o
parte si altul in alta, precum ii venea fiecaruia bine. Unii s-au i dus de
indatg la Musulman i i se inchinau ca unui imparat i i-au urmat, unde
10
mergea. Si asa Musulman a pus mina pe putere in amindoug continentele,
dupg ce a luptat ping la capat cel mai vitejeste din toti citi ii tim noi,
in contra fratelui. Intrind asadar in resedinta impgrateascg din Adrianopole, si-a rinduit impgratia i domnia, precum credea eg este cel mai
bine. Musa insg ajungind in regiunea de la Dunare i intilnind.u-se cu
15
Mircea
174
domnul Daciei, care ii era prieten bun si de mai inainte, se atinea
pe linga Hem, mutindu-se din loc in loc.

nepilskoare Dar Musulman devenind nepgsgtor i tinindu-se de
petreceri, starea de lueruri incepea sg se tulbure. Caci
mai marii lui dregatori erau necajiti pe el, ca' nu era nimic bun intr-insul ;
si c, turcii pe nesimtite treceau de partea fratelui sau, nu-i pgsa de loc.
Indatg ce a ajuns stapin pe imparatie, a dat inapoi elinilor Terme si Zituni
fiindu-le binevoitor, le-a intrat
si regiunea Asiei de la marginea marii 2
20
Domain
a Jul Musulman.
25
in voie la orice dorinta, pe cit ii era cu putinVa. $i elinii trimiteau soli

la el si-1 sfatuiau sa, nu stea asa cu totul numai de petreceri, caci domnia
ii este in primejdie si nu e de loc bine intemeiata fata de fratele salt. Dar
lui nu-i pasa nimic de toate acestea si de dimineatg ping seara se
30
tinea intr-una 3e betie fgrg friu, inchinind cu paharele la marii dregatori ;
si cum se culca, de indatg ce se trezea, iarki se apuca de petrecere. Se

spune c odatg, cind era cu pocalul in ming, un cerb intrind, umbla prin
tabarg ; i soldatii faeindu-i larmg I la aparitia neasteptata a cerboaieei,
apropiindu-se intreba dacg are un pocal pe coarne, ca sa poata avea
1 Manuscrisele dau llupa&vca, ceea ce Tafel Indreaptil In Mup-AciAry, Nusser In MUpEli
TC,) Acivoucu Mircea al lui Dan", Dark Insil In M6geo) Acivcp cu Dan al lui Mircea" Cred
ca cel mai bine e numai Mtign ae Insil cu Mircea".
2 Din fata Constantinopolei.
www.dacoromanica.ro
175
35
116
1
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNE RI ISTORICE IV
oaspete la petrecere. Dealtfel, Musulman era om bun, voinic la trup i in

navala la 1upta en multa, destoinicie, Musa insa dimpotriva patimas farA
margini si mai ales repede la minie si pe cine-1 ura, nu mai inceta ca sa-1
prigoneased.
10
Musa ajunge sultan Dupa ce asadar au trecut destul de multi la dinsul,

"11-1'..
a coborit in cimpie i mergea asupra lui Musulman ;
Chasan, comandantul ienicerilor, i Brenez avind cavaleria wall, a
Europei, indata au trecut de partea liii Musa. Acela insa, cum a bagat de
seama c ienicerii 1-au Orbit si tree la fratele sail, a pornit-o de-a dreptul
spre Bizant, cu gindul sa se lege cu elinii i cu imparatia Bizantului,
ea de aici treeind iarasi in Asia, sa poata pune mina pe putere in Asia.
Si cum era in aceasta stare, pe drumul ce duce la Bizant, turcii 1-au commit ;
15
si loeuitorii turci din partea locului, stringindu-se aici, 1-au prins 0 1-au
dus la Musa, voind sa-i facii imparatului o bucurie. Dar Musa pe fratele
sau 1-a ncis si pe tureii care 1-au prins si an venit la el, aducindu-i-1,i-a
ars in foe cu toata casa deodata cu femei si en copii, spunind c au lucrat
in faradelege, cind au pus mina pe insusi imparatul lor si ea Ii s-ar cuveni
aceasta pedeapsrt 1.
mar- Dinsul asadar a pus mina pe imparatie si trecind

in Asia, s-a instalat in locul aceluia, orinduind
tara, . credea ca o va detine in chipul cel mai statornic. k5i a pornit cu gindul s impresoare Bizantul si a niers cu razboi
ii asupra orasului Terme si meren s-a razboit cii domnul tribalilor, jefuin0.n-i totodata, tara si impresurindu-i capitala Spenderova. Acest tefan
Iiuii inipresoarii
176
23
WI; ataea Salonieul ;

poartil rAzhoi en
al lui Eleazar, frate en sotia lui Baiazid 2, avea numele Yule si, chid a murit
Eleazar, a luat domnia i stapinea, insotindu-1 cu armata pe Baiazid,

uncle Ii spunea. i atunci cind s-a dat lupta linga Bizant in contra lui Musulman, a lasat pe Musa si a trecut la fratele aceluia ; de aceea declarindu-i
razboi, Ii impresura capitala si-i jefuia tara. Chid insa a navalit cu impre-
surare asupra Bizantului, Ii desavirsea pregAtirile, carind si ocupind

tot ce putea din regiune si cit a putut, a construit foarte multe
trireme si vase si dadea atacuri si de pe useat si de pe mare. Atunci
elinii au echipat cite vase le avean la indemina si trireme i, sub
comanda lui Emanuil, fecior din flori al imparatului loan, le-au scos
35 impotriva si au dat o lupta pe mare ; i elinii au iesit invingatori. Acest
Emanuil, fecior al imparatului, in ee priveste stiinta i intelepciunea, nu
30
1 Gr. Duca s, XIX, 1-6, (ed. Grecu).

2
Manuscrisele ne oferii TrXa8bcco.) i so5 7rAxxiacco, tudreptat de Dark6 In lixtgireco.
www.dacoromanica.ro
RAZBOI INTRE MUSA SI MAHOMED
117
era I mai pre jos d.e nimeni 0 in timpul de atunei era socotit foarte 177
destoinic Ia conducerea rdzboinlui 0 se bucura de mare faima buna. Si

pentru aceasta, faima buna a fost prins de fratele Wan imparat si, aruneat
in inehisoare, a ramas saptesprezece ani ani eu bieii sai. Musa, cum
pe mare daduse gre en flota, navalea dinspre useat i jefuia regiunea
Bizantului si a orasului Terme pe care-I impresura i purta razboi en tribalii. Cu domnitorii turcilor din Asia incheiase tratate si avea pace si asa
se facea c cel mai mult se atinea prin Europa.
Orehan al lid Musa lnian
contraprelendenl.
Alt lisus al liii Raiazid
Dar elinii, de indata ce Musulman a murit, 1-au adus
pe baiatul lui en numele Orehan si 1-au ridieat in

contra hi Musa. Dupa aceea 1-all trimis la Terme,
se face eresdn.
ea, pornind de aici en Bogdan si eu ajutorul altor
turci din partea loculni, nMmiti pe bani, s poata merge asupra Eurorei
si s ocnpe tara. Dar baiatul a fost dat in seama unui ture din Asia en
numele Balaban, un bilrbat de alteum nu la, dar nu prea de ineredere.
*i an sosit la Terme 0, ieind de aici, mergea prin Macedonia spre Veria
ti regiunea din partea Iceland ; i alaturindn-i-se turcii ce se atineau pe
aeolo, a pornit spre Tesalia. Musa insa, cum a aflat c baiatal lui Musulman
trage de partea sa tara si merge spre Tesalia, tradare pune la cale j en
Balaban, ea acesta sa-i predea Ia o navala pe baiat i sa-i semnaleze totdeanna incotro merge si pe uncle umbla. Acesta deci, in mice parte de tara
mergea, Ii semnala indata lui Musa si-i ata linde, venind asupra Ion,
an putea da peste ei i i-ar preda baiatul. i oamenii cu baiatul ajnnsesera
la muntele Maeedoniei care se intinde pina in Tesalia, i aici, dupa cum
ii semnalase Balaban lui Musa, da navala i a prins baiatul i i-a distrus
oastea. Dupa aceea venind in tara lui Bogdan, i-a supus tara de aici
si continua en multh strnint

Si
ro
15
1713
25
i Ware de seama rrtzboitil en
asa elinii eran urmariti en razboi.
Si Iisus eel mai tinar dintre baietii lui Baiazid, venind la elini,
a treeut Ia legea lui Ems si flu mult timp mai pe urma s-a savirsit din viata !.
Razbolal dintre
Musa i :Unburned.
Musa fuge spre
30
Dar 0 Mehmet, tot frate en Musa si fecior al hi Baiazid,
deoarece era destul de matur acuma, a pornit din tara
Tara Romineascn. lui Caraman si umbla pe Ia tureii ce Ii eran mai apropiati

prin inrudire, cu gind s dobindeasea domnia en ajntorul
lor. $i a trimis soli si la elini i aeestia s-au prins si ei sa,-1 ajute la domnie
cii toata puterea ; si a pornit asupra Asiei ; si pentru c mann dregatori
ai Asiei emu nemultumiti eu domnia autoritara a hi Musa 0 treceau de
1 Cf. Duca s, XX, 4,
(ed. Grecu).
www.dacoromanica.ro
35
118
179 partea lui Mehmet, a pus sthpinire pe Asia

i apoi a pornit asupra Europei. Acesta, in timpul domniei lui Musulman si a lui Musa si Iisus,
fluid In virsta copilariei, aceia &kora le-a fost incredintat baietelul, n-au
aratat fratilor, unde putea sa se afle, de teama sa nu fie prins i omorit ;
5 i-1 dildura in pastrare la un mester de coarde in Brusa, s invete mestesugul. i dupa aceea, indata ce aici a ajuns la o virsta, cind era in stare sa
se ocupe de treburile acelea 1, a trecut la Caraman Alisur. De aici pornind
precum am aratat mai sus, a ajuns cu usurinta domn al Asiei cu ajutorul
lui Caraman si al altor citiva stapinitori de prin Asia ; si trecind la Bizant,
10 s-a ajuns din vorba en imparatul elinilor i i-au jurat unul altuia, precum
credeau c e spre binele lor ; apoi a mers la domnul tribalilor, in pitirtile
Traciei, ca sa se intI1neasc i cu acela i luind si armata aceluia, s porneasca' la lupta cu fratele sau.
I
15
moo
Dar si Musa, caci a aflat foarte repede de trecerea liii din Asia,
a pornit cu multa armata asupra lui si s-a intilnit cu fratele care trecea
imdeva prin regiunea de la Chariupole 2 si s-a luat la lupta. Punindu-se
in linie de bataie, a atacat ; dar i fratele sau Mehmet a contraatacat cu
oastea pusa in ordine de lupth. i chid armatele fratelui au sosit 3,
I
cea din Asia venitil cu Mehmet s-a ciocnit cu cea din Europa 0 se luptau.
20 Nu dupa mult timp insa, armata cea din Asia a fost batutil si a apucat-o
la fuga. i Mehmet, mesterul de coarde, a scapat la Ali, feciorul lui Baiazid 4, in Bizant si au scapat si armatele. De aici trecnd din nou in Asia,
s-au inzdravenit i s-au refacut, ca iarasi navMind, sa se ia din nou la
1upt5 en Musa pentru partea cealalta din stat. Nu dupa mult timp adu25 nind armata asiatica, elinii 1-au trecut peste strimtoare in Europa. Musa
51 treaca' in Asia, 11 opreau elinii, deoarece trecerea marii era in puterea
lor i stateau de paza si la Elespont 0 la Hieron 5 in Propontida. Mehmet
asadar, cum i-au trecut armatele in Europa, s-a grabit drept la tribali, cu
gindul s ia In primire armata acelora care era considerabila. Dar Musa
30 se grabea sa se ia la 1upt
i, indata ce a ajuns in regiunea asa numith de
la Panion de peste muntele Hem, da aici peste fratele sau, caci Musa
trecuse de mai inainte peste munte.
i (Mehmet> cum a bagat de seama
1 Adic politice, de ale Imparatiei.

2 In manuscrise e )co.vt.otinoXtv, Indreptat de Tafel In XaptotinoXiv.
3 Am tradus textul, precum e In manuscrise, nu precum e Indreptat de Bekker i

acceptat de Darla, fratilor s-au Incaierat".
4 Firete c un alt Baiazicl declt fostul sultan, ai c5rui feciori se luptau Intre ei pentru
domnie.
5 Sub Hieron loc stint, templu" e de /*les Intreaga strlmtoare a Bosforului, vezi
V. Grecu, La signification de Hieron Stomion, In Byzantinoslavica", XV, 1955, P. 209 213.
www.dacoromanica.ro
MAHOMED I ELSTOARNA PE MUSA.
119
ca fratele sau inaintind., s-a apropiat de el, si-a pus armata in ordine 1
i s-au luat la lupta. Dar, nu dupa mult timp a fost batut i luind-o la
fuga, a plecat la dornnul tribalilor. i cind I statea aici, a trimis vorba 181
la mill dregatori ai turcilor, In vederea unei defectiuni, i la Chasan,

comandantul ienicerilor si la Brenez si la Amurat. Iar aceia au cedat vorbelor i si-au dat cuvintul, in ce priveste defectiunea. Astfel Insui Brenez
trece la Mehmet, avind cu el foarte multi turd, i inca i ienicerii, pe Chasan
cu cei mai de frunte clintre ieniceri. Astfel Mehmet, avind acuma armata,
incit sa se poata masura cu fratele sau, a luat i pe domnul tribalilor cu
sine 0 a pornit asupra fratelui sau cu gindul s dea lupta. Dar Musa 10
gindindu-se WA, stea in calea fratelui sau, incit sa nu poata patrunde in
Europa 1 si sa-i cuprincla tara, se atinea prin tara misilor, avind, cu sine
Poarta i intreaga armata din Europa afara de cei ce au trecut la Mehmet.
Iesind Mehmet aici, i-a asezat tabara. Cind insa a ajuns aproape de
armata lui Musa, s-a pus in ordine de lupta, si aripa lui stinga o comanda 15
donmul tribalilor, iar cea dreapta Brenez cu feciorii lui ; caci erau cu el feciorii
lui, oameni destoinici, Baram 2, Ali, Beic si Iisus. Dar cind si Musa Ii
avea ostile lui puse In ordine de lupta i, umblind pe la ele le inspecta
rinduia, I dupa cum i se parea mai bine, mergind. pretutindeni, atunci 182
Chasan, comandantul ienicerior, care trecuse la <Mehmet), apropiindn-se 20
cMare de armata lui Musa, a inceput s strige catre ieniceri : Baieti,

de ce mai targanati si nu veniti at mai repede la imparatul vostru, omul
cel mai drept si mai bun dintre coboritorii din neamul Otumanizilor i pe
toti cei din neamul lui intrecindu-i In virtute, ci rabdati s fiti batjocuriti
i rnaltratati de un om batjocuritor din fire si un ingimfat si care nu are 25
nimic bun intr-insul nici pentru sine si nici pentru prietenii lui".
In
timp ce Chasan spunea acestea, Musa cum trecea prin rindurile d.e lupta,
auzea orice spunea omul acesta ; dar careva luindu-i vorba inainte, i-a
zis : Dar imparate, nu vezi pe Chasan, comandantul ienicerilor, om care
a fost in mare cinste la tine, cum insulta pe ieniceri, chemindu-i la defectinne !?" Atunci Musa cum a, auzit acestea, nu s-a mai putut stapini,
30
ci dind friu calului, i-a dat pinteni asupra liii Chasan, cu gindul sa-1 omoare ;
alerga din rasputeri. Chasan, deoarece foarte repede a bagat de seama

ea Musa mina din rasputeri asupra lui, a luat-o 0 el la fuga cit putea ;
0 Musa se tinea de el, nrm6rindu-1. Apoi ajungindu-1, II omoarA din fuga,
cu sabia pe om, repezind de sus intr-insul sabia. Slujitorul lima care insotea
pe Chasan, cind i-a vazut stapinul omorit si cum Musa din nou j ridica
i
Teritoriul turcesc din Peninsula Balcanied.

2 De fapt Barac; vezi mai jos, p. 138 n. 1.
www.dacoromanica.ro
35
120
183
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNEIII IsTORICE IV
sabia, ea sa loveasca iari, slujitorul lui Chasan s-a plecat in jos i, cind Musa.
intinde din nou bratul, i 1-a ratezat en sabia. Cind 0-a vazut mina &Anita,.
a pornit totusi spre tabara. i ostile cum au bkat de seama c e ciunt,

au inceput a fugi i s-au dus la fratele sau. Atunci i dinsul nu s-a mai
5
oprit din drum, ei s-a dus si a fugit spre tara Daciei. Dar de indata ce ostile
au venit la Mehmet si el a pus mina pe puterea in stat, imediat a hotarit
sa ia urma fratelui sau. *1.-1 wind istovit i minind cu o sing-Lira' mina
si virit intr-o m1atin i, aducindu-1 la fratele sdu, 1-a ucis indatk,

sugrumindu-1 cu juvatul 1
10
Mahomed I (141:1-1121)
pusIiele Tara Rom1neased ;
apol Ineheie pace,
primind ISMS.
Apoi, Mehmet, fecior al lui Baiazid, a luat in

primire domnia, elinii stindu-i intr-ajutor ; i dom-
nului tribalilor i-a dkuit Vara destul de multa
in granita cu a aceluia. Dupg aceea a trimis armata

asupra tarn Daciei si a pustlit aceasta ta.ra. i deimnul Daciei trimitind
15
soli la el a incheiat un tratat de pace cu conditia sa aduea tribut, pe

care i 1-ar fi rinduit imparatul Mehmet 2
l Ioniiii II Pitleolon
Cu elinii a tinut prietenie nesmintita pina la capat..

i Emanuil, imparatul din Bizant, sosind.
la Peloponez, a inchis Istmul cu zid i i-a chemat sa
ia mfisnri in Peloponez ; De aceea

5.
104
25
in timpul cind a inchis Istmul cu zid. Acest

Istm desparte intreg Peloponezul, de se face o insul, i se intinde la
vini aici. pe Peloponezieni,
patruzeci i doua de stadii 3 de la o mare la alta ; pe locul acesta se serbau

de elini i jocurile Istmice. De orasul Corint e la o deVartare de douazeci
si cinci stadii 4..Acest Istm, cind Xerxe al lui Darie a venit asupra Atenei,
peloponezienii 1-au inchis cu zid, voind. s opreasca astfel intrarea barba-
rului 6 in Peloponez. Dula aceea imparatul romanilor Justinian, a doua

oara, 1-a inchis cu zid.
acesta asadar, cum trilia in pace cu Mehmet al lui Baiazid, venind
in Peloponez, 1-a pus in domnia Peloponezului pe fratele sau si a inehis
30 Istmul cu zid, asa ineit peloponezienii
plateasca bani pe lama pazei
Istmului. Le-a dat deci ordin sa se adune la Istm. i aceia 1-au ascultat
athmindu-se, lucrau la ridicarea zidului, contribuind fiecare dupa

puterea sa. Dupa ce a this zidirea la cal:at, prinde pe marii dregatori a
si,
1 Gr. Duca s, XIX, 13, (ed. Grecu).

2 Ibidem, XX, 2.
3 Sint 7 km 460 in.
4 Fac 4 km 440 in.
5 AdieCt a strilinului negrec.
www.dacoromanica.ro
MAHOMED I IN EA7BOI CU VENETIENII
121
peloponezienilor care, avind mult timp In puterea lor tara, nu mai voiau
sa asculte de loc de domnii elinilor 1 eind li se parea ceva ca, nu le este
de vreun folos. Atunei prinzindu-i pe acestia, i-a dus la Bizant, tinind sub
paza pe peloponezieni. *i a plecat cu acestia 2
185
Ritzboi $1 pace hare Dar Mehmet imparatul, dupa o trecere de timp, a

Mahomed I $1 Simme. pornit rzboi asupra stapinitorului din Sinope Ismail 3,
5-
pentru ca se aratase prieten cu Musa 0, in razboiul in contra sa, a &Antal

sa-i fie de ajutor. i a trimis soli la el si i-a ordonat sa-i dea tribut
venitul din arama, caci acest loc, din cite sint prin Asia, se pare ca e
singurul, din cite stim noi, care produce arama ; acest venit dindu-i-1,
imparatul Mehmet a incheiat pace 0 a ine.etat cu razboiul.
Mahomed I in rfizboi eu
Despre
$1 locultorti ei.
enetla
10.
Cu venetienii insa, a inceput razboi, ajungind Ia

cearta din cauza tinutului venetienilor dinspi e
Marea Ionic, pe care-I pustia i jefuia, trimitind
osti. De aceea venetienii au trimis soli 0, cum n-au gasit niei o

cale convenabila, de impacare, continuau razboiul cu el. Se pare ea
15
aeest neam a fost vechi i dintre euganeii 4 d.e la Marea Ionia, eel mai
puternic 0 mai viteaz. La inceput 10 aveau locuintele in regiunea

dinspre coltul Marl Ionice 5, intinzindu-se din tara junior pina in Italia ;
si in vechime se chemau henetieni, dupa, aceea insa s-au numit venetieni.
Pornind apoi dinspre continent, mai de buna voie, mai de nevoie, tara
fiindu-le pustiita 6, s-au asezat cu locuintele, ea sa le aiba, mai la adapost,
pe o insula mica 0 mlastinoasa la o departare de cincisprezece stadii 7
de useat. i pornind dintr-un inceput mic i stringindu-se la dinsii 0 din
vecinii de pe continent care aveau de suferit foarte mult din partea dusmandor, an sporit mereu dinspre continent 0 locul acela s-a umplut de
locuinte si s-a organizat avind legi bune. Orasul acesta a ajuns la mare
putere, pentru c cei ce s-au adunat in el, si-au dat o buna organizatie
en legi bune ; 0 din oamenii mai de seama de pe continent, daca, cuiva
dusmanii luindu-i tara, 1-ar fi urmarit i ajungea aici, apoi raminea en
I
1 Mier' Ue despotii bizantini trimisi in Peloponez si de impAratul dela Constantinopole.
2 Cf. Duca e, XX, 8, (ed. Grecu).

3 De fapt Isfendyar (1392-1439), bunicul lui Ismail (1443-1459), care a fost supus
de Mahomed II. Vezi A k d. Ni met, op. cit., p. 50 nr. 29 si p. 71, nr. 65, precum 51 G. M o-
ravcsik: Byzantinoturcica", II, p. 130, s. v. 4 si 5.

4 Manuscrisele ne dau einezv din cei de neam bun", indreptat de Tafel in aqavio.w.
) Sub Marea Ionia e yacht cS aici se latelege Marea Adriatic5.
6 De car,: hunii lui Atila.
7 Vreo 3 km.
www.dacoromanica.ro
20
186
25
30,
122
1
LAONIC CRALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IV
locuinta. Facindu-se in putina vreme orasul mare, multi dintre elini

romani 1 j barbati de la multe alte popoare, oameni de vita strAlucita,
dad, vreunuia nu-i mergea bine in patrie, fie ca erau prigoniti de potrivnicii
politici, fie ca erau alungati de dusmani, se stringeau in acest oras, barbati
de seam i destoinici, urmasi ai unor parinti straluciti i conducatori
de tari insemnate. Pe de o parte de prin regiunea de la Marea Ionica i

Elada, pe de alta parte de prin Italia pornind. i sosind aici, locuiau la
adapost mai bun.
Orasul fiind un centru bun comercial i nevoia impingindu-1 pe fiecare
10
in larga masura spre comertul pe mare, deoarece noii locuitori nu voiau

d.e loc sa se tina de continent i nici de produsele cite le aducea continentul
prin lucrarea pamintului, ei Ii aduceau pe mare de ce aveau trebuinta

si-au agonisit din aceasta indeletnicire multi bani i peste tot
local dadeau dovada de mare putere ; si orasul si-1 inzestrau cu locuinte
de mult pret si cladiri i biserici marete. Si. construind trireme nu putine
si inconjurindu-se cu armate puternice, se razboiau mereu, impinsi de
pizma, cu cei ce pareau ca. s-au facut puternici pe mare, declarindu-le
rilzboi de teanaa c pareau ea au ajuns acum la putere mare. Regiunea
din spre Marea Ionic, situata la stinga pentru cel ce iese navigind din
187 in tams,
15
20 coltul acela, tara fiind nu neinsemnat i orase bine instarite, si le-au subjugat ; i au ajuns la Marea Egee i, punind stapinire pe strimtorile si
porturile de-a lungul tarmului de aici, au cucerit Cercira toata si Eubea
si Creta i orase din Peloponez. Si. asupra Siriei venind cu flota i supunindu-si orasul Cirene, au facut mari ispravi, luptindu-se pe mare mereu
25 in multe locuri cu barbarii de pe acolo i fcindu-se stapini pe marea din-untrul coloanelor lui Hercule 2. Duceau razboaie biruitoare i prin Europa
cu cei despre care credeau ca au vreo putere pe mare. Din locurile de la
marginea marii ale Italiei n-au cucerit ceva mai de seama, afara doar
de orasul infloritor al Ravenei, cind domnul de acolo s-a savirsit din viata
30 deoarece nu voiau sa mearga cu razboi asupra celor de aceeasi semintie,
188 ci sa duca razboaie pe mare in contra celor de alta semintie. j Dar acestia
s-au luptat si cu elinii i, fiind superiori in luptele pe mare, le-au cucerit
capitala 3, venind cu dInii i multi apuseni, condusi de dinsii asupra
elinilor. Si cind au inceput sa se tina de continent, in putin timp au cistigat
35 un loc bun pe continent si si-au inzestrat orasul cu multa tarie, sporindu-si
mult puterea In amindoua directiile 4. Indusmanindu-se cu domnii de
1 Bizantini i italieni.
2 Marea Mediterana dinSuntrut Gibraltarului.
3 ta cruciala a IV-a din 1204.

Pe ap i pe uscat.
www.dacoromanica.ro
PIITEREA vENETIEI
123
pe continent, au dus razboiul cu ei multe generatii ; i aveau mare venit

de bani si si-au construit orasul mare.
Dupa aceea arhierul Romei fiind scos din scaun si

din orasul romanilor de Barbarosa imparat al tarii
Italiei dinspre apus, 1-au adus inapoi pe arhiereu si au purtat razboi cu
imparatul, inch au consolidat arhiereului domnia si au ramas biruitori
Ilarbarosa sl genovezli
invInsi de veneiieril.
pe mare si 1-au adus inapoi 2 f au inceput razboi cu genovezii care pareau

mai tari In partile de acolo din Italia de la marginea marii ; i au dat dovezi
de mari fapte, dind in multe locuri lupte pe mare i raminind biruitori.

Acetia primind razboiul cu venetienii, era cit pe ce s cucereasca chiar io
orasul lor, ajungind cu trireme i corabii la portul venetienilor, dupa ce
an intrat pe unde e Chiozi 3. Acest oras al lor este asezat, unde I e portul 189
eel mare i, avind o intindere de cinci sute de stadii 4, se sfirseste in regiunea
de pe la Eridan ; cad aici Eridan, mare intre riurile Italiei i putind. duce
eorabii, inspre partea aceasta se revarsa in mare ; i pe aici madar intrind
corabiile genovezilor in portul venetienilor, au ocupat si robit Chiozi 3.
Dupa aceea au trimis soli In oras, i cei din oras fiind la mare nevoie si
nestlind ce o sa fie cu dinsii, au spus Ca' sunt gata s asculte de genovezi
si sa-si conduca statul, dupa cum aceia ar crede c e in folosul si interesul
lor, si cereau sa le spuna ce vor, ca i cum ar fi gata sa le implineasca aceasta
orinta. Dar aceia, cind au auzit ra'spunsul venetienilor, au crezut c vor
cuceri orasul si au raspuns soliei cu multa semetie, spunind c cer
15
20
lase trei zile sa prade orasul. Cind insa solii au plecat si au adus raspunsul
trimis orasului, senatul si poporul, amarit foarte de semetia si lacomia

farl masura a dusmanilor, au echipat de indata cite corabii au putut,
si ei Inii urcindu-se In corabii, au ridicat pinzele si au intrat in port.
Genovezii le-au iesit impotriva si indata s-au Indus la lupta in port, si
23
dusmanii n-au mai putut tinea piept. Aici thfrinti in Chiozi 3, cum au inceput
s-o ia la fuga, venetienii de indata, I aducind cea mai mare din corabiile 190
ce le aveau, la gura portului, pe unde intrasera dusmanii, au scufundat-o

1 In manuscrise flappipoivcle barbari, Indreptat de Tafel In Bozglapdacnic.
2 Ar fi pacea de la Venetia din 1177, Laonic anticipind. i revenind asupra evenimentelor dup obiceiul sAu.
3 Manuscrisele scriu Ogriv,iar Intr-un manuscris e Indreptat xXwaiccv. Darke corijeaza insa ICL6C7iv Chioggia, oras In apropierea Venetiei. Genovezii au intrat In Chioggia In
august 1379 si la Inceputul lui iunie 1380 s-au predat venetienilor.
4 Un stadiu antic era egal cu 177,6 m. 500 de stadii ar fi deci aproape 89 km

.ceea ce pare mult prea mult pentru depArtarea de la Venetia la Chioggia. Laonic poate
-are in vedere Inconjurul lagunei.
www.dacoromanica.ro
30
124
1
LAONIC CHALCOCONDIL: EXPONERI ISTORICE IV
pe loc, eaci acolo e cel mai stiimt ; si inchizind gura portului, i-au impresurat
pe genovezi cu foamea in Chiozi. S-au apucat ei de canalul ce duce

5
10
din Eridan in port, sapindu-1 aa, incit s poata, pluti cu corabiile lor spie
Eridan ; ci n-au fost in stare sa clued, lucrul la capat. Se credea c i domnul
Pataviei, care era invrajbit cu venetienii a luat parte la razboi alaturi de ei.
Acetia impresurati de venetieni i siliti de foame, s-au predat s faca cu
dinsii ce vor, i astfel s-au prapadit In chipul cel mai ruinos, incumintiti
fiind precum nu trebuia. Iar venetienii de atunci mergind cu razboi asupra
orasului genovezilor, in multe locuri au dat lupte navale 0 au ramas invingatori, dobindind mare putere de atunci i tinindu-le marea inchisa, in
partea aceea ; atunci a ajuns acest oras in mare nevoie din cauza acestor
lupte pe mare.
Mai apoi s-au razbunat pe domnul Pataviei i i-au impresurat
ora,sul si, cucerind, s-au legat de continent, intarindu-0 in chip
15 mai statornic domnia pe continent. Avind 0 de mai inainte oarecare sta.
pinfre pe continent, prin cistigarea oraplui bine instarit, Tarvisio, i-au
191 llirgit tara, I facind pe cetatenii orasului sa, fie porniti cu ura fata de conducat orii lor. Mai pe urma, dupa ce au cucerit Patavia 1 pentru c'a domnul
din casa Carara se luase la cearta, cu acetia, pornind din acest ora, an
20 encerit si alte orase nu putine de prin tara Italiei 0 din Ligiria, intre altele
0 Verona, ora bine instarit, izgonind dintr-insul pe domnii aa, numiti
Climachii 2, apoi Vicenza si Brescia, orae bogate i insemnate din cele
de acurna de prin Italia.
Cuceriri
eneilene.
25
Itazbal eu d lllll 1111 din

Milano ;
sirabanal
ueestaia ucide un
balaur i a ja age damn.
Dupiti aceea indusmanindu-se cu stapinitorul Ligiriei,
s-au razboit multi ani. Domnul acesta este din casa
Mariangeli ; domnete insa, in orasul Mediolan. Si era

oraul de o bogatie foarte mare industriala, i sta in
fruntea oraselor din Italia prin multa alta buna, stare si, avind bocuitoij
multi si el fiind foarte vechi, se pare ea, de cind a fost intemeiat, intotdea30 una s-a bucurat de multa, lama stare, pe urma indeletnicirilor razboinice
i prin fabricatie de arme. Orasul acesta, fiind in interiorul Orli, este la o
departare de ase sute de stadii 3 de Marea genovezilor ; este asezat aproape
de Galatia care se chiama i tara Savoia. Prin ora curge un riu i acesta
192
se revarsa in riul Ticino linga oraul Pavia. Iar Ticino curge In Eridan
linga, Piacenta, oras mare al Ligiriei. Acesta unde se revarsa, am aratat-o
mai inainte. Cobol itorii din aceasta cas, se spune ea an ajuns la domnia
1 in anul 1405.
2 Traducere In grecete a numelui Scaligeri.
3 Fac 106 km.
www.dacoromanica.ro
DINASTIA MARIANGELO DIN MILANO
125
peste Mediolan i cealalta Ligirie in urmatorul chip. Tin balaur care

cobora din munte pina In orm, nu inceta s omoare oarneni din care mergeau la lucru pe ogoare ; la femei, precum se spune, nu le facea nimici,
bdrbati insa a sfi0at multa vreme. Si multi rnergind sa-1 omoare, avusesera
de indurat de la Rua multe chinuri de moarte ; dar n-au ispravit nimic.
Dar acest Mariangelo, cel dintii din aceasta, casa, de neam insa bretan,
a inarmat un slujitor cu toate armele i el insu0 i-a pus o arrnatura

deplina. Apoi, cum mergeau asupra fiarei, pe slujitor 1-a imMcat si-1 inghitea
pe la mijlocul gitlejului ; cum era cu gura cascata acuma i numai era

in stare s inface ceva i nici sa arunce din gm* repezindu-se a taiat capul
balaurului cu securea. Si astfel balaurul a cazut i ormul a fost izbavit
de fiara care-i facea atita suferinta. Si aa locuitorii Mediolanului i 1-an
ales general-comandant i-1 puneau sa-i conduca in contra dumanilor,
ca un barbat ce a fost viteaz. Ni dupa mult .timp a ajuns domn, tinind
soldati de gut% in jurul sau i silind. pe cetateni sa-1 asculte. Astfel
domnind in patru generatii peste aceasta tara, i-a revenit domnia lui
Filip, in contra caruia venetienii, indumaniti, purtau razboi ; i intre
altele, i0 alegeau generali comandanti pentru razboi barbati viteji 0 conducatori de taxa nu putina. Intii si-au ales general-comandant pe Carmagnola in contra donmului Ligiriei. i cind au inteles c e tradator de taril
I
10
15
193
2t
si s-a ajuns eu domnul Mediolanului,l-au prins i i-au luat viata ; i trirniVind dup5, Francisc cu numele Sforza, 1-au pus WA le fie conduciltor si-1
incrcau cu man onoruri; si acesta, intre altele, ajunge la mare faima

i citiga nu putine orae in tara ligirilor ; i a largit domnia pe uscat,
aducind-o la mare putere. Cum deci in razboiul acestora, intreaga Italie
s-a impartit intre amindoua taberele 0 cum au dus razboiul, arat mai
la vale in cursul istoriei, cum s-a intimplat.
Acuma m intone la ormul venetienilor, cum acest ora a avut part e
pe rind de o soartg, i buna i rea. i in acest rzboi Venetia i-a ales generali-comandanti destoinici in ale fazboiului, intre altii si pe Carmagnola,
de care am amintit 0 care a fost incuscrit cu stapinitorul Ligiriei. Pe acesta
prinzindu-1 ea pe unul care umbra cu gind viclean asupra lor, 1-au ucis I.
Trimitind dupa, Sforza, 1-au ales i 1-au pus general-comandant 2.
Constitutht *i adnlinistratia re-
publiell venetlene. Deserierea

Venetief, bogiltia
tsi
comertul ei.
E lucru tiut ca venetienii au fault ispravi mari

j insemnate, ea, o mie de ani aproape, au fost
mereu noroco0 i ca, in multe chipuri, i-au

ci0igat nume bun i faima mare la celelalte state de prin Italia.
1
in 1432.
.n 1439.
www.dacoromanica.ro
27.
30
35
126
domnia astfel, ineit statul avea cel mai

putin de suferit vreo smintealg din partea cetgtenilor, ping la un punct,
cauza evidentg ar fi forma de guverngmint a orasului, incit sg o semnalez pe scurt. Acest oras in vechime a avut o formg democraticg de
5 guvernamint, i oameni din popor, formind autoritgtile pe care si le
alegeau, administrau orasul, precum credeau cg e mai bine. Dupg aceea
insg, cind oamenii din popor ii vedeau mai mult de treburile lor si nu
I
Si cg si-au consolidat
194
10
xnai aveau timp s dezbatg chestiuni de guvernAmint, ori decite ori imprejurgrile puteau sg-i oblige sg se sfAtuiascg, au ales oameni din nobilime,
fie cg o intimplare norocoas, fie cg votul aleggtorilor Ii scotea in alegeri ;
asa, cu acestia orasul a luat o formg de guvernAmint cu totul aristocraticg ;
si de atunci i ping acuma incg avind o administratie bun i statornieg,
a ajuns la mare putere.

Iar organele de guverngmint sint urmAtoarele : ei au asa numitul
15 Marele Consiliu, in care tot la opt zile tin sedintg. In acest Consiliu Ii
aleg, punindu-si voturile, autoritatile din fruntea oraselor lor si ale Venetiei
insgsi, in mice loc ar fi, sg fie pusi cei alesi. lar legea prevede s poatg intra
in acest consiliu cine are dougzeci i patru ani, dacg ii este inggduit sa.
ocupe functiunea, hind din starea celor ce pot fi alesi. i ar fi ca la doug
20 mii ace stia care i dau voturile i aleg autorifatile de conducere ale intregii
republici de acuma. Si conducgtor al acestora este eel pe care si-1 aleg
195 si care li se pare eg este cel mai destoinic la ei. j Acesta are doug voturi,
punindu-le In partea in care ar voi sg determine alegerea 2 Acest conducgtor
25
se bucurg de cele dintii onoruri din partea membrilor Marelui Consiliu

j rgmine cu locuinta in palatul de reedint i cheltuielile i se suportg
de cei ce stau In fruntea orasului 3. El e asistat de bgrbati consilieri, sase
la numgr, care Ii sint colaboratori i participg la cinstea conducerii statului ;

dupg sase hmi, acestia se schimbg din demnitatea bor. Dupg Marele Consiliu este consiliul numit Senat al celor delegati, ca la trei sute. Ii aleg si
30 pe acestia, deodatg cu celelalte mari demnifati in Marele Consiliu, cautindu-i pe cei cu vederi mai aristocrate. In acest consiliu numit al delegatilor, se sfatuiesc despre rgzboaie si pace si despre ambasade ; i orice
hotrire ar fi luat acestia, de indatg orasul Ii d urmare ; i la orice ar

hotgri acest consiliu, intreg orasul merge. Pentru judecarea crimelor politice
35
sint pusi zece inalti magistrati, care stabilesc pentru fiecare indeosebi
vinele i pedepsele. Acestia pot sg-1 ia i sg-1 judece la moarte
i pe
conducgtor, fgra ca vreunul din inaltele antoritgti sg le cear sa arate

1 Dogele Venetiei.
2 In caz de paritate, votul dogelui hotArAste.

3 Adica statul.
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA VENETIEI . - DESCREEREA OBASULUI
127
pricina condamnarii. Cad asa e regimul justitiei i sint pusi peste tot orasul
pentru. tragerea la faspundere a celor care au comis vreo crima fata de

careva, fie de ordin public, fie intreolalt ; i 11 duc la moarte, pe oricine
1-ar gasi vinovat. I Dar si pentru alte judecAi sint pus,i judecatori, unii
pentru localnici si altii pentru straini. Peste acestia pun patruzeci de mail.
dregatori si, dupa ce asupra pricinilor cercetate ii s-au facut referate,
sint lasate in seama acestora hotaririle, ca sa poata fi data judecata cea
mai buna posibil,. Dad, insa nu se invoiesc la judecata, se aduce in fata
Consiliului Delegatilor si acolo se cerceteaza cu toata grija si-si gaseste
sfirsitul. Mai sint i alte dregatorii nu putine ale orasului, in sarcina carora
este paza ordinei i masurile in contra celor ce se dedau noaptea la vreo
neorinduiala prin oras. Alti dregatori ai pietii stabilesc taxele pentru
marfurile cuiva i cerintele pentru veniturile orasului ; acestia sint pusi
s incaseze veniturile si la ei sint adusi banii i darile intregului oras.
In frunte sint pui pe viata dregatori mai batrini si care se vede ca se

disting in functie, deoarece se crede ca este o lucrare grea sa socotesti
196
5
10
IS
in fiecare an veniturile i cheltuielile orasului, ce ar putea sa nu ajunga

si ce ar putea sa prisoseasca din banii acestia 1 Dintre acestia, in caz de
moarte, isi aleg conducator. 2 In aceasta forma de guvernamint sint primii
demnitari, caci acestia au supravegherea asupra visteriilor si a veniturilor 90
si au grija de ele, administrindu-le.
exercita functiunea asistind im
preuna cu conducatorul la ascultarea solilor si la stabilirea relatiilor cu I
improatii si donmitorii cei mari. Barbatii acestia an toata puterea in stat 197
si formeaza domnia Orli.
Prin dona lucruri intrece acest ora orasele din Italia, pe de o parte 25.
prin somptuozitatea locuintelor si prin. cladirile ce le-au ridicat pe mare,
ca de alteum intreg orasul, pe de alta prin bogatia locuitorior din oras,
pentru ca orasul avind o asezare prielnica pentru comert, ofera cu usurinta
cistig de bani in larga masura. Intre altele, a fost impodobit acest oras
si cu tm santier naval, construit inauntrul orasului, foarte frumos i maret 30
la vedere, inzestrat cu foarte multe trireme si cu alte vase de tot felul in
numar mare si putind construi de acestea aid din belsug si arme si alte
lucruri ce sint de trebuinta pentru corabii. Cuprinde o intindere de cinci
stadli i aici lucreaza zilnic foarte multi oameni la corabii. Pentru acest
antier naval si pentru toata instalatia aleg pe an doi mari dregatori. De 35
cai nu se foloseste acest ora de loc, ci merg unii la altii pe jos sau cu gon1 AdicA s acil bugetul, stabilind eventualul excedent sau deficit bugetar.
2 Unul din acesti marl dregtori financiari este desemnat s ind locul dogelui decedat
pinil la alegerea celui nou.
3 Aproape 900 m.
www.dacoromanica.ro
128
LA.ONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE Iv
dole, caei pe de o parte, marea se intinde printre case, pe de alta margi-
nile marii sint asternute pretutindeni prin oras en placi de caramizi.

198
5
Cu zid n-a fost inconjurat de loc orasul.

Autoritatile de conducere ale oraselor lor de pe continentul Italiei
si din tara lor de la marginile marii le aleg de obicei pe un termen hotarit.
Dar cind revin in oras, daea vreunul n-a procedat cumva en dreptate,
da socoteala si-si primeste pedeapsa pentru actele sale de guvernamint
care se intimpla sa nu fi fost bune. Pentru armatele de uscat, venetienii
I
1111-0 aleg pe vreun om de al lor de general-comandant, de teama s nu-si
10 atraga de partea sa soldatii i sg, nu incerce vreo schimbare a formei de

guvernamint si sa-i rastoarne de la putere. Pentru conducerea pe mare
insa, neavind cum sa-si aduca straini, pun generali-comandanti supremi
dintre oamenii trii, cind ies la vreun razboi ; si mai ales, echipeaza in
fiecare an zece trireme, pe care le trimit pentru un an in Mama Ionica
i Egee, din grija pentru corabiile lor care, eu negotul, ajung pina in Egipi ,
Libia si in Ocean si Marea Neagra. i egutind sg. puna capat pirateriei,
oriunde dau peste pirati, aceste zece trireme se atin pe acolo intreg anul
pina ce, sosind alte zece, le schimba pe acestea de la paza marii. Orasul
mai trimite trireme pentru negot, cetatenii suportind cheltuielile pentru
20 acestea ; si le trimite pinii in Alexandria i Siria si ping, la Tanais si pina
in Insulele Britanice i pina in Libia. Sint douazeci si dourt de trireme
de acestea, mai maxi ca multe trireme, pentru c sint construite anume
pentru transport de marfuri i e obicei la dinsii, ca pe fiecare corabie 8
199 villa pentru comert si feeiori de ai senatorilor,
tocmiti eu plata si acestia
25 dirnpreuna cii corabia de comert.
15
imprumuturi Venetienii
aeestia avind. de purtat intr-una razboi en stapinitomb Ligiriei, si-au facut rost de bani si in alt chip, htind. chiar
enetiene.
.
zeciniala din averea fiecaruia din cetateni, carora orasul le
fixeaza in venit anual, ca un fel de restituire a datoriei. Orice ar declara
cetatenii c iau asupra lor, le anunta ca restituie fiecgruia anual trei
de stat
30
<la suta>. Acest fel de venituri tree numai decit i asupra fiilor i nepotilor.
Unii cumpara nu putine din aceste venituri de la cei lipsiti de mijloace ci
traiesc in belsug fara nici o grip.

Se pare ca acest ora al venetienilor fiind din vechime organizat
cu bune legiuiri, nimeni n-a apueat s ajunga la vreo incercare
Venetia.
de rascoalg, afara doar de tinarul Baimund care, trecind. de
foarte bogat, a ademenit multimea si a pornit pe calea aceasta. Dar de
pe o easa a fost lovit de sus de o femeie in drum, cind inainta spre palat,
Ineereari de
35
rii.:enale iii
www.dacoromanica.ro
'MICR INVIMI DE VENETIENI
129
urmat de multimea care-1 proclama stapin al ei i al ormului ; i intr-acest
loc lovit de o piatra, a murit 1. Mai tirziu, doar oameni de nimic, de au

cutezat, ceea ce nici nu face sa fie amintit, vreo razmerita, ormul luind
strapice mAsuri de paza s nu i se poata intimpla aceasta, j afara de cazu1200,I9
feciorului conducatorului din casa Foscari, despre care se spune c, ar fi fost
prins cu ginduri de razvratire de catre judecatorii oraului ; i pus la
mari torturi, sa nu-i fi putut gasi nici o vina. i tinarul a fost surghiunit
pentru vina ce i se adusese ; si de aceea a plecat fara nici o suparare.

Si iarai s fi fost prins ca a ucis pe cel ce 1-a tras In judecata pentru tradare.
Si cel surghiunit aa, este nevoit s'a traiasca in Creta. FiMd din nou invinuit, cei zece judecatori ai ormului au trimis dupa el sa faca amanuntite
cercetlri, i, nedescoperind nimic, 1-au trimis inapoi la Creta ; i nu dupa
mult timp a murit acolo.
10
Cind aadar Mehmet, feciorul lui Baiazid, i-a declarat 200,1

Biruinla venefiana
pe mare asupra turcilor, razboi ormului acestuia, au echipat pe linga cele 15
1410, mai 29.
care le aveau mereu de paza, i alte doua trireme ;

acestea au plecat de-a dreptul spre Elespont, sub comanda lui Petru
din casa Loredano, care mai tirziu i la conducerea rzboiului in contra
genovezilor i-a citigat mare nume in arta razboiului. Acesta sosind on
vasele in Elespont la Galipoli, se atinea cu corabiile in larg, stind iinitit 20
i nearatind nici o intentie de razboi ; caci socotea c e pace i c tratatele
de pace nu sint rupte ; i i se aduse ordin sa se apere numai, razboi ins/
sa nu inceapa Inca. Cad credeau ca nu e bine BA inceapa rAzboi din grija
pentru ormele ce le aveau in tara lui Mehmet dinspre Marea Ionic/ .0
Egee, ea nu aiba de suferit din partea turcilor. Acestuia i se daduse astfel 25
ordin din partea Senatului, sa fie gata de lupta pe mare spre a se apara,
dar din voia lui sa nu inceapa razboiul. Dar cind a sosit in Elespont si
triremele lui stationau dinspre Asia, comandantul de la Galipoli nu mai
putea rabda ca venetienii sa se semeteasca aa pe fata I in tara Impara- 201310
tului i chiar la baza lui navala ; i de indata ce a echipat cora-Mile, le-a 30
scos i acesta, avind douazeci i cinci de trireme, iar alte coral:di ca la optzeci, ca i cum ar voi s sperie cu flota imparatului pe venetieni. Acetia
ce-i drept s-au indepartat spre Pricones, tinindu-i corabiile in larg. Trirema, numita Peloponezica, Med a ramas in urma, ca una ce ridicase pinzele mai tirziu. Aici, cind o trirema de a imparatului ajunsese aproape de 35
ea, arniralul venetienilor a trimis dupa ea, facindu-i semn prin care-i
poruncea sa continue drumul i sa nu atace. Dar cpitanul triremei Peloponezice crezind ea i-a poruncit sa atace, deoarece credea ca e un consemn
1 Bilarnonte Tiepolo s-a rilseulat In 1310, dar a reuit sa foga.
9.
C. 1621
www.dacoromanica.ro
130
1
202
10
15
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOEICE IV
dat lui de generalul-comandant, lovete corabia imparatului 0. o scufunda.

Celelalte vase barbare vazind ca razboiul s-a inceput i ca se incing
la lupta, se grabeau sa atace, dorind 0, se razbune asupra corabiei Pelopo1
nezice. Atunci celelalte trireme ale venetienilor va'zind ce s-a intimplat

i. Cum corabiile barbarilor se grabesc sa atace corabia lor, au pornit 0 ele
la lupta in contra bor. Si cum se desfkura lupta navala, au patruns in
mijlocul flotei dumane si, unele corabii inecindu-le si prinzindu-le, celelalte le-au fug6rit spre uscat ; i venetienii au ramas biruitori, capturind
treisprezece coibii de ale barbarilor, mai mune insa goale ; caci turcii,
cind corabia lor era s fie prinsa, sareau in mare 0. inotau la mal. Atunci
venetienii, odata ce au ales razboi in contra imparatului Mehmet, impresurindu-1 au cucerit oraul Lampsac 0 au lasat o granizoana de paza
iar ei 1.1100 au plecat, plutind spre casa. De asta data totui venetienii,
pe acest general-comandant care a invins flota barbarilor, 1-au invinovatit de moarte ca pe unul care el a inceput mai intii o nedreptate i a
calcat tratatul de pace in contra ordinului ce i s-a trimis. Si. venind la judecan', In fata judecatorilor, a fost achitat pe motiv ca nu el mai intii a inceput
razboiul in contra barbarului. Dar nu peste mult timp au trimis soli 0

au fiticut pace.
20
Fata de acestia deci i-a mers aa imparatului Mehmet ;

cu elhaii ins, prietenos 0 in bune relatii, tinea sa cistige
bunavointa lor, ascultindu-le orice cerere i-ar fi facut,
WI Mahomed I.
din larmatoarea pricing,. Mustafa I adica unul din baietii
203 lui Baiazid, luindu-se dupa pilda lui Musa, fratele sau, a venit la domnul
25 Sinopei care era in dumanie cu fratele sau Mehmet 0 i-a jurat 0', fie in
bune relatii 0. prieteni intreolalta. Si. trimitind soli la domnul Daciei,
de indata ce i-a ascultat cererea cu placere 0. intre altele ii fagaduia sa-i
stea intr-ajutor la dobindirea domniei, Mustafa a trecut In Dacia i, raminind aici mult timp cu trei sute de barbati, s-a pus in legatura cu cei mai
313 de frunte dintre turci, tratind cu fiecare in parte. Dar nu. izbiudea nimic,
caci Mehmet intre altele era om cum se cade 0 tia sa se poarte bine cu
cei mai de frunte ai turcilor, fiind o fire blinda ; 0. spunea pe fata ca Mustafa
nu este copil adevarat de al lui Baiazid. 0 ca de existenta lui nu s-a tiut
nimic ; iar baiatul acestuia a murit la un bun prieten, un om de un caracter
35 foarte drept, care a venit la el de i-a anuntat moartea baiatului. Atunci
Mustafa, cum din Dacia nn-i ieea nimic dupa gindul lui 0 dind en socoteala ca va umbla mai bine, daca o sa vina la elinii care sint aezati in
mijlocul imparatiei lui Mehmet, pornete din Dacia prin mijlocul Traciei
.j.)re Terme, ora elin. Si intrind in vorba cu guvernatorul elinilor, a intrat
Mustafa, ajulatt de
Allem' eel llteln
se ridied in contra
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA CAUTA. AJIITOR LA MIRCEA CEL BATRI.N
131
ora i. a fost tinut prizonier. Dar Mehmet a auzit foarte repede ci

fratele sh'u a venit la Terme si de indara, fr nici o aminare, a luat-o
in grata la drum cu armata spre Terme si-si cerea fratele de la elini.
Guvernatorul Termei InsA, trimitind un crainic la imparatul din Bizant,
204
i-a raportat despre feciorul lui Baiazid Mustafa, cum e la el si cum Mehmet
venind, i-1 cere pe fratele su ea hind mincMos si fiindu-i spre stridiciune
in
aid. Iar imparatul a trimis la Mehmet un sol si s-a invoit cu dinsul, pe

Mustafa s5,-1 punA sub pazA i ssa nu-1 lase CA se intilneascA cu nimeni si
nu plece nieMeri. i invoiala au IntArit-o cu jurAmint i pe Mustafa 1-au
Mails in ceattuia din Epidaur in Peloponez, pe insusi Mustafa si pe domnul

Smirnei Zunait 1, care a venit deodat h. cu dinsul din Dacia la Terme si
a luat parte impreunI la r'azboiul in contra lui Mehmet. Pe acestia aa dar
10
elinii i-au tinut in inchisoare timp mai indelungat, dupiti aceea i-au dus
la Lemnos i. Imbros si i-au tinut aici sub pazA pin'a la rnoartea lui Mehmet
al lui Baiazid 2 Atuncea, ce-i drept, elinii i-au fcut Impgratului pe plac i,
rsplaindu-i cu aceeasi moned-a, i-au pus pe acestia la inchisoare in Epidaur din Peloponez. i din cauza aceasta se intimpla s, poath" obtine orice
de la impAratul Mehmet.
15
Elinii avind deci atunci o situatie mai bung ca inainte i pentru mult timp fiind mereu intr-o stare
205
Manuil II Paleolorpil,
avind pace de la turd,
Ii
Inifire5te domnla
Ii Insoarsi feeloril.
tir
20
linistita i mergindu -le bine, i-au intocrnit i situatia
In Peloponez, dupa cum credeau cg le va fi mai de

folos. Tmparatul Emanuil a avut feciori pe loan care era mai mare si
pe care 1-a proclamat elinilor impArat, si pe Andronic si pe Teodor dup5,
acesta i pe Constantin si pe Dimitrie si pe Toma. i lui Than, cel mai mare,
pe care-1 credea cel mai destoinic din ceilalti, i-a incredintat imparatia
si aducindu-i sotie din Italia, pe fata ducelui din Monferato, distinsil Ia
caracter, dar neplAcuta", la infAtisare, 1-a incoronat cu diadema si 1-a pus
elinilor arhiereu. si impArat. Dar impa'ratul cu sotia sa nici nu locuia nici
nu tedia, ii era uritgr i nu. putea s-o sufere, si ea vedea c lArbatul ei nu
o place si c o urste mult, si atunci dinsa, dupa un timp, s-a urcat pe o
corabie si a plecat, plutind spre Italia la rudele sale 3. Apoi i-a adus sotie
din Sarmatia, pe fata domnului sarmatior 4. Orinduit asa, acesta conducea
impArtia ; i pe Andronic, o fire nobilA, al doilea dup5, imparatul Ioan,
1-a pus A, guverneze Terme. i dup'a, oareeare timp s-a imbolnitivit de lepra
1 De rapt Giineyt ; vz. A k U. N i in e t, op. cit., p. 45.
2 Cr. Du c a s, XXII, 3-5, (ed. Grecu).

3 Ibidem, XX, 6.
4 Ibidem, XX, 3.
www.dacoromanica.ro
25
30
35
132
206
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPONERI ISTORICE IV
i orasu1 Terme 1-a vindut venetienilor 1, pentru c orasu1 singur nu

s-ar putea apAra destul de bine si s-ar afla intr-o situatie grea. i pentru
ea a crezut acuma ca astfel va fi mai bine de ei i de oras, 1-a vindut pe
acesta venetienilor pe un pret nu mare. Iar Andronic s-a dus la fratele sau
in Peloponez si-si ducea traiul in Mantinea din Laconica, ping, ce, boala
J
doborIndu-1 acuma cu des5virsire, a incetat din viatl. Tar pe Teodor

care Ii era fecior, imp5ratu1 Emanuil 1-a trimis la fratele au. Teodor,
nascut in purpur 2, cu gindul s5,-1 lase urmas pe Idiat In Peloponez.
10
15
dui-A ce 1-a primit pe acest bgiat al fratelui su, cArilia ii era devotat,
1-a tinut pe ling6 sine i, chid a murit, i-a lasat domnia. Acesta cind a ajuns
la conducere, si-a luat sotie din Italia pe fata lui Malatesta duce de Marca,
femeie distins5 prin frumusete ti alte insusiri alese. Totusi mai pe urm,
urindu-i-se de sotie si neputind-o suferi, a ajuns s se certe i atunci s-a
simtit indemnat sa-si a1eag5 viata de cAlugr si la domnie a trimis dupA,
fratele sAu s vinA, deoarece credea s imbrace rasa de cA1ugAr i s-i incre-
dinteze lui domnia i averea. Totusi nu peste mult timp, acesta iarki
s-a rAzeindit, cki marii lui dreg5tori II desratuiau de la aceasta i nu-1
15sau s mearg5 la ce se pornise.
Teodor cel bAtrin, unchiul eau dup5 tat5, n-a avut nici un b5iat
207 de la fata lui Rainerio, avea ins din flori. I CAci acesta Ii luase pe fata
stApinitorului Atenei i despre ea se spunea a a fost cea mai frumoas5
din toate fetele care pe vremea aceea s-au distins prin frumusete.
25
Staipinirl apusene In Pelo- Rainerio acesta stgpinea peste Corint si Atena ii

ponez, Credo de milloe donmea peste Beotia, de ajungea pina la Tesaha.
I Epir.
AIlmnezil In Aeurnanla. Domn a ajuns in urmAtoru1 chip. Pe vremea cind,
la indemnul arhiereului romanilor, celtii din apus

totodata i venetienii au venit cu rzboi asupra elinilor, atunci i barbati
foarte puternici d e la imp 5ratu1 din Neapoli si de la tireni i genovezi au pornit

s5, cm ereasc5 Peloponezul i totodat i cealalt E1adq. i Peloponezul
30 1-au cucerit intre a1tii i cei din grupa genovezilor din casa Zacharia,
35
anume Ahaia i partea mai mare din Elida i 1nc i Pylos si din Mesenia
tara nu putinA, de au ajuns pin5, in Laconica. Tara din. mijlocul Peloponezului au p6strat-o atunci Inii elinii din Peloponez. Intreg Peloponezul
ins5, de la marginea marii 1-au cucerit i ocupat apusenii, celti i celtiberi
i alti dintre genovezi i tireni ; i Ine i Rainerio din casa Aciaioli, sosind.
1 K. D. Mertzio s, Mv.741.cice .frjg p.(xxsamxiig Icrropbx; (Memorii despre istoria
Macedoniei) 1947, p. 30 urm., crede c tirea aceasta nu este Intemeiatd. Dar cf. si Duca s,
XXIX, 4, (ed. Grecu).
2 NAscut dupA ce tatSi sau fusee Incoronat ImpArat.
www.dacoromanica.ro
STAPINIRI APUSENE IN GRECIA
133
din Florenta la aceasta, expeditie, a ocupat Atica i Beotia, precum am

aratat si mai inainte si din tara Focidei 1 j partea mai mare. Iar ligurii 208
au ocupat Eubea cu mult mai de inainte Inca ; de la acestia venetienii
primind ingaduirea sub o anumita, conditie, au coborit in insula. Dupia,
aceea insa, inaintind pe nesinutite i ligurii ajungind la cearta, cu dinsii, 5
venetienii au ocupat toata insula i citi s-au intimplat sa fie de partea
venetienilor continua sa detina si acuma tara si veniturile lor, venetienii
raminind la conditiile sub care s-au invoit cu ei si au cazut de acord asupra
insulei. Dar Rainerio si celtiberii si din celti citi au fost la cucerirea Eladei,
se vede ca, au venit in locul acesta cu mult mai tirziu decit acestia. Iar
Rainerio, flind un non venit cu mult mai proaspat Inca, s-a incuscrit
cu ligurii din Eubea si a luat de sotie pe fata unui Prothymos i, detinind
to
regiunea, a pus mina pe Corint si umbla cu gindul sa-i supung cit mai repede
Peloponezul. Mai tirziu insa sosind fratele imparatului elinilor, s-a inciiscrit en acesta si si-a dat dupa acest donm Teodor fata care, precum spu-
15
neam, intrecea prin frumusete, toate fetele de atunci, i la moarte i-a

lasat i Corintul ; caci cind a dat fata dupa el, i-a fagaduit zestre acest
ora, dupa, ce va fi murit.
Iar pe cealalta fata a sa a dat-o dupa, domnul Acarnaniei si Etoliei 209
Carol. Cad acesta, dar domnii de mai inainte ai acestei tari se tineau 20
de imparatul Partenopei ce se numeste Neapoli ; i cind popoarele vecine
de acolo i-au gonit din tara si domnii au plecat pe aproape de Italia,
atunoi Chefalenia si Zachint i insulele Ehinade, cite s-au Intimplat sa fie
asezate pe aici, s-au adresat la, Imparatul acesta si au primit un domn
gnvernator al Imparatului Partenopei. i au venit si mai inainte ali guver- 25
natori In insulele acestea, dar si acest Carol, numit din casa Toco, avind
en sine tovarasi, oameni destoinici, pe Roso i Guido si Miliarese 2. 1S,i
cum, stind In Ghefalenia, au pus ochiul pe Epir, adusi hind de eph.oti,
au cistigat tara sa li se supuna si, pe Incetul si Acarnania. Dar albanezii,
porniti de la Epidamn si mergind spre Tesalia de rasarit, au supus i partea 30
mai mare din Macedonia interioara si Arghiropolichni i Castoria. Ajungind in Tesalia, an cucerit tara i si-au Impartit orasele ; si de tara se foloseau dupa, obiceiul lor, hind nomazi si neasezindu-se Inca nicairi cu locuinta stabila. Dup ce an ajuns si In Acarnania cu voia guvernatorului 3
Acarnaniei, care i-a lasat in tara, isi pasteau turmele i In aceasta tara. 210
Dupa aceea s-au inteles intre ei sa atace pe elini, oricum ar fi s le iasa.
I
cind guvernatorul, Isaac Ii era numele, a venit odata, mergiml la

1 Manuscrisele au cpwxcaogFocaida, indreptat de Dark in (19cod8o5.
2 Poate stricat din Vallaresso, crede Dark in indicele s. v. din editia sa (II, p. 328).
3 Inca bizantin.
www.dacoromanica.ro
134
vinatoare, albanezii 1-au atacat, conducator fiindu-le Spata, un barbat de

mare ispravg, care le dadea dovada de repeziciune si indrazneala, ceea ce
le era de mult folos lu imprejurarile date din timpul de atunci. i pe guvernator 1-au ucis pe loc, iar tara au invadat-o de indata si au ocupat-o si
pe cei ce lucrau pe ogoare, i-au prins, lulnd cu ei peste mice ar fi dat.
Dup aceea au impresurat si au cucerit Arta, oras al Acarnaniei i, fctn-
du-se stapini pe tara aceasta, pradau tara apusenilor i nu mai aveau

nici un astimpar. Pupa aceea guvernatorii trimisi de Neapoli, pornind
10
211
din insula Cercira,

caci atunci imparatii Partenopei stapineau insula,
i gatindu-si armata, au plecat in graba spre Acarnania, cu gindul s smulga
albanezilor tara si s cucereasca Arta Acarnaniei, luindu-li-o. Ajungind.
la Arta, au inceput s 1mpresoare orasul si s aduca aproape de zid masinariile, cu. gindul sa-1 cucereasca. Dar Spata, conducatorul albanezilor,
stringind
caci nu intrase in oras, ci umbla pe afara prin tara,
I
15
20
25
30
212
35
pe albanezi la un loc i sfatuindu-i sa fie gata a-i urma in primejdie,

navalesc pe neasteptate asupra armatei italiene care impresura orasul i,
punind-o pe fuga, pe multi i-au ucis, mai multi insa au prins. La acest
razboi a luat parte impreuna cu dinsii si Prealup, domnul Etoliei, un barbat
tribal care se 1nrudise prin casatorie cu Spata, domnul Artei. i asa deci
tara Acarnaniei a ramas ocupata de oamenii lui Spata ; dupa, aceea insa
chid a pornit Carol din insule cu tovarasii lui si, pentru c i unii din ai
tarii urau stapinirea samavolnica a albanezilor, au cucerit tara Acarnaniei
si pe linga aceasta si Etolia, luindu-i-le lui Izaul care domnea atuncea
peste tara si orasul acarnanilor 1 si peste Etolia Inca.
Domnia Etoliei care era mai inainte a lui Toma, tribal din neamul
Prealupilor, a trecut asupra acestui Izaul In modul urmator : Cind Prealup
i-a ajutat lui Spata si albanezilor la rzboiul in contra italienilor care impresurau Arta, capitala tarii Acarnaniei, au fost prinsi in lupta aceasta multi
altii din cei de neam ales la ei si indeosebi Izaul, despre care se spunea c
a fost unul dintre tinerii cei mai de seama ai imparatului Partenopei,

placut la infatisare, de un caracter nobil i o fire asezata. Pe acesta cu
multi altii, Prealup clucindu-i acasa, Ii trata ca robi de razboi bine si-i
tinea sub paza. Petrecind in resedinta-i domneasca, II tinea, ca pentru
I
bard sa-i dea rudelor Inapoi, daca i-ar cere. Dar femeia acestuia, cum 1-a
vazut pe tinar, s-a indragostit de el ; caci umblase si mai inainte cu alti
barbati si era desfrinata. Trind asadar cu tinarul i Innebunita de dragoste pentru el, se intelege cu dinsul la au complot in contra barbatului.
femeia conducindu-1 in dormitor, cum domnul Prealup se odihnea,
1
Manuserisele au
Spotiadvolv
dromenilor, indreptat de Darkd in 'Axapv&vcov.
www.dacoromanica.ro
STATINI111 APUSENE IN GRECI.A.
135
1-a ucis dimpreunA cu femeia. i totodat5, detine domnia imprema cu

dinsul. Pentru c6, insa, stapinea samavolnic, nimanui din ora nu era plAcut
decit femeii. Dar rAzbunarea lui Prealup, in nu prea mult timp, 1-a ajuns
pe feciorul acelui, pe care-1 avuse de la aceasta femeie ; cAci pe acesta,
cind se dusese la impgratul Musa, ca sari ceani aliant5, si ajutor in contra
lui Carol, stgpinitorul de atunci al Acarnaniei, 1-a prins, ca sa-i ia tara
si i-a scos ochli. Taus regiunea orasului Ioanina n-a cucerit-o nimeni.
Aducindu-si-1 pe acest Carol donm, i-au incredintat s aib6 grija de treburile orasului ; si a stiut s poarte rAzboiul cu toatd, tria ; si
asadar
213
aceastA domnie care a fost de multg, vreme a tribalilor, a trecut asupra
10
lui Izaul i asupra domnului Carol. Acesta avind in st'apinirea lui arnindou'a
thile, a ocupat si regiunea de la Ahelou, asa numitg, Baltos 1 si Anghelopolichni ping, la Naupactos din fata Ahaiei si stApinea tara in chip absolut ;
si a ajuns la mare putere, cad se vede c n-a fost intru nirnic mai pre
jos de vreun dornnitor de atunci in ce priveste stiinta domniei si a razboiului. i in ilzboaiele cu tgrile vecine cistigindu-si mare nume, a luat
in dsgtorie, precum am spus-o mai inainte, pe fata domnului din Atena
si Corint.
Acest domn 2 a avut un bgiat din flori ; e6,ci de la sotia sa din Eubea
n-a dobindit urmas de partea bArb'ateasea. i pe bgiatul din flori 11 chema
Antonio. Acestui Antonio i-a Hisat Beotia si orasul Teba, dci Corintul
15
20
1.115,sase ginerului s'au Teodor, fratele impAratului. Iar orasul Atena, pe care-1
smulsese mai inainte de la celtiberii din Navara, dci pe acesta 1-au

avut iberii, cucerindu-1, 1-a 15,sat venetienilor. Dar acest Antonio,
feciorul lui, de indat ce a primit de la tat'6,1 san domnia Beotiei, dmi 25
cealalta Ora, Focida 3 si Levadia, le cucerise Baiazid al lui Amurat,
adaugindu-le la J impargtia sa, p1 ,cum am arAtat mai inaintet acest 214
Antonio asadar a pornit razboi cu venetienii si impresura Atena cu multa
grija si staruint6. Venetienii insg, socoteau lucru grozav, c'd orasul lor e
impresurat, si dorind sa,-1 apere, se gindesc sg, meargh,' asupra orasului 30
Teba ; si stringind. armata din Eubea si armament, cit an putut, au pornit
din Eubea spie Beotia asupra Tebei. Dar Antonio aflind c venetienii
pornesc in contra sa, a pus dou6 cete in calea lor, pe unde aflase c5, au sit
tread, euboenii cu venetienii, o ceata, stind la pina la inceputul drumului,
cealalta la capAtul lui ; i astepta 0, se napusteasea asupra dusmanilor,
cind vor fi la mijloc de cale. Aici asadar, cum venetienii mergeau spre
1 Manuscrisele ne oferil ccEe-rbv, indreptat In Mikrov de Dark, dupa Vivien de SaintMartin, Nouveau Diet. de Goar. univ., s. V. Valtos (v. ap. crit. din ed. Dark).
2 Adica Rainerio Acciajuoli, domnul Atenei si al Corintului.
3 Manuscrisele au Ocoxcetacc, 1ndreptat de Darkd In ClowEgoc. Vezi i p. 133 ii. 1.
www.dacoromanica.ro
35
136
1
orasul Teba, si este departe acest oras de Eubea ca la o sutg cincizeci

de stadii 1, si cum veneau inarmati gren, multime mare asupra Tebei,
erau la sase mii,
Antonio cade pe neasteptate asupra acestora,
avind In fiecare ceatg nu mai mult de trei Bute de oameni ; i venetienii

5 vzindu-i deodatg din amindoug pgrtile, o iau la fugg i pe multi dintr-insii
i-a ucis, pe altii insg i-a prins si a prins i pe guvernatorii de atunci ai
tgrii acelora. i blind calea intoarsg, impresura mai departe orasul Atena,
215 ping ce atenienii punind la cale cu el trAdare, a ocupat orasul ; i nu
cu mult mai tirziu, impresurind-o, a cucerit Acropolea i stgpinea deodatg
to peste Atica i Beotia. i mergind, cind Inca trgia tatal sau, la Poarta lui
Baiazid mai intii, dupg aceea la a lui Musa si Musulman i mai ales a lui
Mehmet, cauta prin bani sa-si cistige bungvointa Portii impgratului si,
domnind. in tara sa, traia, mai departe, fara grija i Mx% Mci o fricg.
Se mai spune cg i acesta, pe cit se pare, a fost un barbat strlucit i in
I
15
20
alte privinti i, dupg ce a luat in stgpinire (Drawl Atena, desi nu prea mergea
milt la Poarta Imparatului, i-a avut binevoitori i prieteni pe cei din antura jul impgratuhii. Era donmitor, desiluase in casatorie femeia unui cetatean
particular din Teba. Tebanii adica petreceau, dansind. la o nunta, si se

afla fata unui preot, maritata, foarte pfacuta i frumoasg, nobila la caracter
si totodatg cuminte, i deodatg s-a indfagostit de dinsa la nunta i indragostit o rapeste pe aceasta. Nebun de dragoste nu mult mai pe urma,
s-a insurat cu dinsa i s-a intimplat s aibg un trai fericit, purtind domnia,
dupg cum credea cg este cel mai bine si pentru cei din partea locului si
pentru ceilalti. Tot acesta si-a dat o fata adoptiva dupg domnul din Eghina,
feciorul lui Galeoto, vestit prin taria-i trupeasca, iar pentru cealalta fata
216 adoptivg P-a luat ginere din Eubea un tinar din casa Giorgio ;
i cu
venetienii Wind pace, avea Iinite. i la feciorul lui Galeoto, la donmul
Eghinei, tinea cel mai mult i, cind acesta venea la dinsul, Ii dadea toatg
atentiunea ; i fund barbat cuminte i cumpgtat, a trait in fericire mult
30 timp, fAcindu-si din felul cum purta domnia, mare avere si impodobind
orasul cit mai mult.
25
Despre acestea amintind atitea, mg intorc la Teodor,

feciorul imparatului i domnul Spartei si al celeilalte
.
.
Peloponez, care a fost crescut i educat de
35 unchiul sau dupg tata Teodor, iar dupg aceea a fost lasat domn in tara
aceluia. La acesta venind tatal sau Emanuil, imparatul din Bizant, 1-a
intgrit mai bine pe fecior in domnie i fratelui care murise acuma, i-a
tinut la mormint un elogiu funebru, jeluindu-si fratele iubit. Dupg aceea
Lepiduri de mare prieteak Inlre Mahomed I
ti Manuil II Paleolog.
1 Un stadiu egal cu 177,6 m, fac 26 km 640 m.
www.dacoromanica.ro
PRIETENIE INTRE MANT111. 11 PALEOLOG SI MAHOMED I
137
trimitind dupa, peloponezieni s vin1a Istm, a inehis Istrnul cu zid si, Ii

punind aici o garnizoana de paza, a plecat pe mare spre Bizant, avind
eu sine sub paz i pe marii dregatori ai peloponezienilor 1
Acestea s-au petrecut cu imparatii elinilor, In timpul acela. Tn 217
timpul domniei lui Mebmet, au avut mai bine si in privinta domniei 5.
0 in ce priveste celelalte posibilithti de viata, deoarece si-au asigurat
pacea en Imparatul Mehmet si se tineau intocmai de tratatele inchciate,
pe eit se putea mai mult. De aceea i Imparatul Mehmet 10 dadea multa
silinta, ca ei s pretuiasca pacea cu dinsul eel mai mult i sa fie gata SI
sufere mai degraba once alta decit sa fie stricate bunele relaii dintre ei ; 11)
I
F.4i le intra in voie cu once credea ea le poate face placere, intre allele si
cu privire la feciorul sau Amurat. Cad avea doi fecion, Amurat mai
mare, iar Mustafa mai mie, baiat Inca. Dintre acestia, pe Amurat se gindea
sa-1 lase imparat in Europa, pe celalalt Insa in Asia. i impartindu -le
acestora imparatia, ca feciorii s ramina la cele ce le-a incredintat, a lasat
pe imparatul din Bizant s aiba grija de aceasta, sa nu Ingaduie vreo nedrept ate, ci s sara en toata puterea intr-ajutorul celui nedreptatit 2
Tara Ronfineaseil i Tran-
silvania pustlite de turel.

Marl generall-eornandanti
de ai tureilor. Turaehhan,
Trimitind apoi armata asupra Daciei, a pradat
si
tara aceasta 3 i Peonodacia, Brenez al lui Elogeateriz
scutierul, fiind comandant i faeind mari ispravi ;

pasil la Vidin, treee in dar mari ispravi i-a facut i generalul comandant
Ungaria.
15,
20
al Europei Mihail care a dus o armata asupra peonilor
0 a Peonodaciei i Inca asupra ilirilor. Totusi Brenez a Matt ispravi

memorabile mai ales prin Europa, eind a dus razboi in contra ilirilor
si a peonilor i a Peloponezului ; caei acest neam al turcilor este 2Ig
preocupat eel mai mult de arta razboinlui ; en partieiparea cavaleriei
I
usoare a Enropei, asa ca era gata sa-i urmeze indata, oriunde ar duee-o,
eistiga averi mari de tot ; si a ajuns pina in partea ce era a venetienilor
si, robindu-le tara, a hat robi de razboi, incit a imbogatit pe turcii care
Ii unman i, in foarte putin timp, Ii facea s aiba belsug de toate. Sint
cladiri in Europa peste tot locul, nu putine, ridicate de Brenez, de le-a
lasat generatiilor viitoare ea niste monumente sa-1 pomeneasca. Mai tirzin
sub Musa al lui Baiazid s-a intimplat ea ei, trecind de partea fratelui
Mehmet, comanda militara s-o dea feciorilor sal ; si de atunei feciorii
1 Vezi mai sus, p. 120-121.
2 Vezi pe larg la Duca s, XXII, 10, (ed. Grecu).
3 Dat fiind obiceiul lui Laonic Ghalcocondil de a reveni asupra color spuse odatA, se
prea poate c5 e vorba de aceeasi expeditie de jaf care a fost amintith la p. 120, 14.
www.dacoromanica.ro
3()
138
1
LAONIC CHALCOCONDTL EXPUNERI ISTORICE IV
lui Brenez, anume Iisus, Baram 1 si Ali, conducind rzboaiele, au ajuns

la mare renume prin Europa. Iar Brenez sedea in orasul Ianita, pe care
sag aibA singur spre locuire, i-a fost druit de imprat sg, fie pentru totdeauna al lui si al feciorior lui i s slujeascg impgratului, la orice ar
avea nevoie. Iar orasul Ianita este asezat 1Ing riul Axios i lingsa ora Ant
sate nu putine ale lui Brenez ; sub Mehmet insA, dupa, Brenez, a ajuns foarte
219
10
renumit la tura Turachan i iesea la expeditii rzboinice, urmat de cavaleria usoar5, de prad6 si, fiind un comandant cu noroc, lua multI prad5,
din tara dusmanat. I se incredintase atunci de Mehmet guvernarea Vidinului_si, trecind in Peonia, si-a cistigat mare renume in Europa.
1 Manuscrisele au BagyxovBaranc, indreptat de Darkti in Becp&p.ov, dupd p. 119, 17,
uade aparatul critic Intocmit de Dark6 aratd c manuscrisele ar scrie Baramos", dar de
1.tpt ar trebui scris Bapoixog i BaprIxovBarac, cci izvoarele turcesti II numesc asa ; vz.
1. Moravc s ik, In Byzantinische Neugriechische Jahrbcher", 8 (1929/M), p. 36 ; E. Dark&
10 si A k d. Nim e t, op. cit., n-rele 12 si
In By7antinische Zeitschrift", 32 (1932), P.

13 de la I. 39.
www.dacoromanica.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE V

lirearea pe tron a Cind. Mehmet al lui Baiazid, dup5, o domnie de doisprezece 220
mul Murad II
(1421-1451) : tra.
tative eu bizantinii.
ani, s-a svirsit din via-0J, i-a urmat in domnie Amurat

al lui Mehmet care era feciorul lui mai mare. S-a Intimplat 1110, 0, fie la Brusa in Asia si lua m'Asurile cuvenite
pentru asezarea in domnie Dar elinii, cum au aflat de moartea
lui Mehmet si de asezarea in domnie a lui Amurat, au trimis dupg

Mustafa, despre care se spunea cA a fost feciorul lui Baiazid, s'a vinA
de la Lemnos. Se intimplase s'a sad5, la Lemnos, chipurile sub pazA, usoarA
de tot. I Dar trimisii dupg, el s6-1 aduc, au fost opriti de vinturile care, 221
in timpul de atunci Maud. cu arie, tineau In loc cAltoria de la Lemnos lo

spre Elespont ; si aceia trebuiau s6-1 pun6 Imp6rat in Europa ; cad trecerea
lui Amurat In Europa, o opreau cu triremele, inchizind si Propontida si

-Elespontul pentru trecere. Si atunci au plutit in jos la Galipoli, oras infloritor din Chersones, ca, Mustafa venind en corniile, 0, se poat intilni
aici au dinsul i, proclamindu-1 Imprat in Europa, s-1 poata indupleca
pe Mustafa s5, le predea Galipoli. De astgi dat'0, elinii, din nepricepere,
15
s-au pripit, inch peste tot si-au stricat si sie-si si statului si cit pe ce capitala
era sa le fie robin, de Amurat. CAei vizirii lui Amurat, lasati de tatl sau
Mehmet in Europa, ca 0, asculte de urmasul s5,u la imparAtie, au venit

la imparatul din Bizant si duceau tratative, ea, in imprejurarile de acuma, 20
.elinii s'A nu strice buna Intelegere cu dinsii i s'a nu umble s5, rastoarne
legaturile ce le au cu dinsii, ci s5, ramin5, la cele ce le-ar fi pus la cale cu
impratul Mehmet. Intro oamenii cei mai de frunte ai imparatului era
Baiazid, fiind mare vizir 1 general comandant al Europei. Acesta venind
asadar la ei, a dus tratative cu impratul Bizantului, rugindu-1 de pace, 25
Inch s5, le fie binevoitor ; si dadea ostatici doisprezece copii de ai dreg6torilor celor marl, aur dou Bute de mii si tara cit isi vor fi ales-o de la ei 222
I
www.dacoromanica.ro
140
1
10
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITISERI ISTORICE V
afara de Galipolil. Acestea le fitga,duia si le dal:lea, ca sag lase pe ace

Mustafa in plata domnului i sa, nu stea in ajutor nici unuia dintre amin
doi, ci sa-i lase pe ei sa se lupte i care din amindoi o sa, iath invingator,
acela sa, stapineasca. imparatia.
Cu aceste vesti asadar a trimis crainic la imparatul
imparatil Mating H cl loan de atunci al elinilor Than2, Omar hind Inca si care
vIII Paleolog.
umbla cu planuri marl in ale donmiei ; cad credea
ci e mai bine pentru dinsul, daca aceia se napustesc unul asupra celuilalt ;
si daca, domnia aceluia Ii va fi divizath, statul sau s-ar putea, afla Intr-o
stare mai buna, decit cea de acuma si ar putea ajunge intr-o situatie mai
fericith, daca amindoi stilt la nevoie ; si daca Imparatia ajunge in miinile
DII
de
parer( Intre
amindurora, el e ceva mai puternic decit amindoi, incit nu mai are de

oscilat cind spre unul cind spre ce11alt. Aceasta Insa,' are sa fie, daca impartindu-si dorania, amindoi au sa, fie Imparati. Dar mai tirziu n-a mai
15 rAmas la acest punct de vedere, ci el unul era MIA de partea lui Mustafa.
Tani sau Insa, care era de fapt 1mparat, avea o parere opusa acestuia si
cerea sa nu calce tratatul de pace, caci oricine calca, tratatele de pace, nu
va putea avea parte de ceya bun sau statornic, 1ncit gresala lui sa. nu-I
surpe. Mai spunea c. i aceasta trebuie luat In seama, cu care din amindoi
223 sa, se 1nteleaga ?
Cu acela, unde-s banii Imparatiei si ienicerii ! $i
asupra acestui lucru, fireste nu poate fi nici o IndoiaIn i aceasta fixeaza,
spunea dinsul, alegerea care ar putea-o face. Planurile acelea Insa, sint
indoielnice, unde si cum ar putea ajunge la tronul imparatiei i shit legate
pentru dinsii cu primejdia cea mai mare. In privinta aceasta asadar pi25
rerile elinilor erau 1ml:oar-the in doua, ; dar 1mparatul cel tinar avind atuncea
conducerea 1mparatiei elinior, elinii s-au alaturat parerii acestuia, preferind
faca, precum ii 1ndruma, si s-au legat de norocul lui Mustafa, inch sa-1
faca pe acela Imparat si el sa, le dea Galipoli.
sal
Ilizantinii ridiefi
30
De 1ndata ce a fost luata aceasta hothrire, au si echipat
eontrapretendent corabiile. Imparatul a sosit deci la Galipoli i, cum Mustafa

pe Mustafa.
nu sosise de la Lemnos, se simte indemnat s faca ceva

in vederea domniei lui In Europa i s Impresoare Galipoli ; i era atunci
1 Manuscrisele au xd)pctv rcairi Kco\XLounaccuctaril multa de a orasului Galipoli".
Ant tradus Insa, indreptind pe TroWly in nAilvafar de", cad precum se va vedea mai
departe, bizantinii tineau foarte mult sa capete Galipoli, turcii Insa nu voiau de loc s cedeze
acest oras strategic. Cf. mai ales Du ca s, XXIV, 11-12, (ed. Grecu).
2 De fapt Imparat era Inca parintele su Manuil II Paleolog (1391-1425) ; dar acesta
II proclamase si-1 Incoronase de Imparat i pe fiul sau loan VIII Paleolog. In istoria bizantina'
nu ()data se Intilnesc doi i chiar mai multi Imparati deodatil.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA CONTRA.PRETENDENT CU A.JIITOR BIZANTiN
141
cu ei Zunait, domnul Smirnei, pentru c5, era tovarAs de al lui Mustafa ;

i arAtau turcilor c5, si Mustafa o sA fie fatA indatA ; si asa impresurau
cetatea de la Galipoli. Nu dupg, mult timp a ajuns si. Mustafa Insusi si cetatea orasului a trecut la dInsul ; si. Chersonesul indat5, 1-a primit de ImpArat
si-i urma, unde-i ducea. ImpAratul elinilor cerea fireste sA-i dea Galipoli. 5
Iar Mustafa spunea cA e gata s5, dea si. cA nu se impotriveste, totusi turcii
o vor rAbda cu. greu J si, domnia nefiindu-i Inca infAptuitA, lucrurile nu 224
le vor iesi cu bine. Totu0 fAgAduia cA, dupA ce o sA ajungA' la domnie, dA
orasul si ca, nici in viitor nu-i va lipsi niciodatA de orice alta ar putea crede
cA le va fi spre binele lor. *i. atunci i-a convins pe elini si a inaintat mai 10
departe In Europa si. toti treceau de partea lui, recunoscindu-1 de impArat
ca unul ce a, fost ferciorul lui Baiazid. Cind. insA Baiazid 1-a vAzut venind
asupra Adrianopolei, caci el avea grija de oras, lAsat fiind de ImpAratul
Mehmet pe patul mortii, a strins armata din Europa si a iesit In contra
lui Mustafa aproape de Adrianopole, cu glndul BA incerce lupta si sA nu-1 15
lase, daca va putea, ssa meargA la resedinta Imparateasca. Dar cum mergea
in ordine de lupta, turcii au trecut deodat5, cu totii la Mustafa si. i s-au Inchinat ca unui Imparat si insusi Baiazid i s-a Inchinat si a predat puterea
In stat lui Mustafa, sA facA cu dinsii ce va vrea. Pe acesta lulndu-1, 1-a ucis
de indata pe loc si, mergind spre oras, 1-a ocupat si s-a instalat in palatele 20
impArAtesti. Pupa aceea intorcindu-se, a apucat-o In graba spre Asia, ca
s5, puna stapinire si pe ImpArAtia din Asia. i a trecut in Asia cu armata 225
din Europa si cu pedestrasii turd asa numiti azapi ; si a trecut peste strimtoare in Asia, avind cu sine pe Zunait, domnul Smirnei, si. mergea asupra
bui Amurat al lui Mehmet. Iar pe impAratul elinilor, trinaitind soli, il ruga 25
sA nu Incerce vreo scliimbare In legaturile lui bune cu dInsul, cad li va da
IndatA Galipoli, dupa ce Isi va supune Asia, invingindu-1 pe nepotul sAu
1
de frate.
mustafa, pilrilsit,
pierde trouni
1 viata.
Dar la imparatul din Bizant erau sositi si oameni de ai lui

Amurat, ducind si acestia tratative, ca Imparatul sa Vila
30
cu ei si fAgAduiau cA le vor da orice ar dori. Tar elinii un timp
i-au tinut cu vorba, in sfirsit MO', solia lui Amurat au lasat-o sA plece si.
alegindu-si partea lui Mustafa, 1-au determinat si au obtinut de la el

sil incheie cu ei un tratat intocmai, precum hotarisera dinsii. Dar si solia
lui Amurat, dud a sosit la armata lui Amurat, a raspindit stirea ca i-ar fi
cistigat pe elini de aliati. *.i s-au intimplat sa fie In tabara lingA lacul Lopadion ,,i au demins aici in taxa lui Michalichie, unde lacul subtiindu-se pe
o intind.ere mare, iese printr-un loc strimt in mare ; este insA un pod. Mustafa venind si el aproape, si-a asezat tabAra la marginea riului ce iese din
www.dacoromanica.ro
35
142
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE V
226 lac. .Aici cind. au sosit solii lui Amurat, folosindu-se de o imprejurare
norocoask au rgspindit stirea, c ar fi sosit avindu-i pe elini tovarki de
luptA ; si strigau &are tabAra lui Mustafa, amenintindu-1 ca pe unul ce-a
dzut in curs in Asia. Baspindindu-se stirea in tabAra lui Mustafa, cum
5 solii nu le sosiser Inc, s-au speriat, nu cumva elinii ocupind Elespontul,
at nu-i mai lase s'a tread, si astfel s-ar putea pfa'psadi pe aici ; i atunci
I
si-au tras pe seam'a si, cind s-a fa'cut noaptea, insusi Zunait, donmul
Smirnei a fugit in tara-i printease i ceilalti din marii dregatori au inceput s fugg fgr6 nici o zahovire, nemaiavind incredere in norocul lui
10 Mustafa. Iar Mustafa cind. si-a vAzut armatele fugind, frie 1-a cuprins
pentru persoana lui si a fugit si dinsul spre mare. Dar elinii, ca unii ee-si
a1eseser5, ca Mustafa s6 le fie aliat, au echipat coraiile si au plutit spre
Elespont. Insusi impa'ratul Bizantului sosind la Pricones, era preocupat
d.e dragostea unei femei, pe care s-a intimplat de o iubea,
era fata unui
15 preot,
si nu-si vedea de datoria, sg-1 opreascA pe Amurat s, ajung5, in
Europa. De indatg, ce foarte repede s-a filcut de zju i Amurat a v'azut
tabAra dusmanilor go1it i 0, de astA noapte, sint pe fugk si pe azapi
fringindu-si miinile, ea' au fost prgsiti i. tfadati de ostasii drareti, a
I
227 facut pod peste seurgerea lacului si a trecut, cit de repede putea, si pe azapi
20 i-a ucis pe toti aici. Dup'a aceea 1-a urm'arit pe Mustafa oras de oras. Mus-
tafa, ce-i drept, a apueat s, treac la Galipoli, Amurat ins dind peste o
corabie foarte mare d.e a genovezilor, acostind chiar aici, s-a invoit cu stapinul corniei s5,-1 tread, pe el deodatA cu ienicerii si cu mai marii Portii
lui si intreaga-i armata, in Europa si i-a p1tit argint destul de Inuit, cit i-a
25
cerut. Si 1-a trecut impreun cu toat'a armata. Mustafa cind a auzit Cl

Amurat a trecut in Europa, si vedea ea, pretutindeni, unde ar putea sdpa,
nu mai este acuma in sigurantk deoarece Amurat il ajunsese, a scIpat

cu fuga pe muntele asa numit Ganos. Amurat insg, II urm'area i, en toat'a
sraruinta, nu inceta s'a cerceteze toate si s inconjoare ca intr-o retea locul,
30 unde credea si se putea Wanui numai cà, se ascunde, 1-a deseoperit ascuns
sub o tufa si, prinzindu-1 la sugrumat ca. juvtul. Si. s-a sAvirit Mustafa
din viat'a dupA o domnie de trei ani in Europa. Amurat insk dup6 ce a
dobindit domnia, in amindoua, continentele, s-a Smut stitpin pe imparatiel.
impresurairea Constaniinopo-
228
Nu en mult mai pe urm5, ins a. a pornit en rsazboi
a elinilor. Inainte a trimis

pe vizirul Michaloglu, generalul comandant al
Europei. i acesta luind toat'a armata Enropei,
a strAbRut jefnind regiunea Bizantului. Dup6, aceea si-a asezat tabra
lei 1422. Organizatia PortH asupra Bizantului si
Sultanultd. Inventia I puterea tunulUi.
1 GE. Duca s, X`KV XXVII, (ed. Grecu).
www.dacoromanica.ro
MURAD II IMPRESOARA. CONSTANTINOPOLE
143
indata a pornit i Amurat al lui Mehmet cu ienicerii i eu Poarta, toti

citi insotesc pe imparatul, oriunde plead ," in razboi. i a sosit si cu armatele
Asiei si a tabarit de la mare la mare.
In ce priveste Poarta, sta cam astfel : pedestrasil, are imparatul re
Rugg, sine ca la ase mii si uneori ca la zece mii. ; caei din acestia formeaza
garnizoana de paza prin cetati i apoi in local acelora pune iarasi alta for-
matiune. Iar el i-i formeaza astfel : luind baieti robi, pe citi soarta i-a
facut s cada in miinile lui robi, Ii d, pe la turcii din Asia, inch fiecare sit
invete graiul. i stind cite doi i cite trei ani, invata limba ; dupa ce Inteleg
graiul, incit s poata vorbi, iarasi alege dintre cei pe care i-a dat, ca la dou
mil 0 mai multi decit atitia. Pe aceia ii aduce cu totii la Galipoli si-i repartizeaza pe vase, ca sa' invete marinaria i sa, duca' peste strinatoare pe
cei ce vreau sa' tread, in Asia din Europa. Aici fiecare are un obol si un
rind de haine pe I an. Dupa nu mult timp trimite dupg ei s vina' la Poarta
si le da, leafa, incit sa le poata, ajunge de trai, unora ; altora insa mai mult.
rinduiti i impartiti sub comandanti de zece 0. de cincizeci de oameni, in
10
229
15
cete mid ii mari, plead, in razboi ; masa o iau in comun 0 la asfintit de soare
sint cu comandantul de zece oameni in cortul bor. Acetia 10 au corturilo
primprejurul imparatului, fiecare in locul su, tinindu-se de celMalt2.

Inauntrul acestora nimeni nu are voie sa-si ridice cortul afara de serbii
slujitori ai imparatului i ai vistieriilor imparatului i ai dormitorului
Cortul lui e de culoare ro0e. i pentru persoana imparatului se riclica
uneori dou, alteori trei corturi din foi de lina de culoare rosie, brodate cu
fir de aur, i Inca altele vreo cincisprezece, toate inguntrul rindului de corturi ienicereti. Inafara ii ridic corturile ceilali oameni ai Porch, amurachorii i paharnicii, numiti la ei saraptarii i purtatorii de steaguri, numiti
emuralamii, i rectorii Portii, asa numiti viziri3, care ii aduc imparatului
vestile i rapoartele. Acetia ffind mari dregatori i avind cn ei slujitori
foarte multi, formeaza, o multime nesfirita. Apoi mai sint la Poarta im-
20
25
paratului silictari ca la trei sute, care sint calareti 0 slut adusi la acest 30
post dintre ieniceri. Dup aeetia yin ienicerii numiti caripi, veniti la 230
el la Poarta din Asia 0 Egipt 0 mai ales din Libia i, fund viteji et, mare
rivna in fata imparatului, shit platiti de el cu leafa, unii mai mare, altii
mai mica. Dupa acetia urmeaza lefegfii, numiti alofatii, ca la opt sute.
j
lar dupa acestia urmeaza numitii spahii ca la dour), sute. Aeetia slut baieti
de ai marilor dregatori, dintre care pe null scotindu-i de la slujirea dorAdicA ieniceri.
2 AdicA, fiecare stiind unde este locul cortului sAu, dup5 locul cortului vecin, iar cor-
turile stau in cerc.

3 Manuscrisele ne dau g6pt8eqvixori, indreptat Ue Dark in (34Er...eacq.
www.dacoromanica.ro
35.
144
10
LADNIC CHALCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE V
mitorului su, Ii pune In acest loc, iar pe altii alegindu-i, ii tine aici ea pe
unil ce au fost baietii unor barbati de frunte.
Poarta sultanului, ea s o spun pe scurt, a fost rinduita asa ; iar
pentru intreaga impratie ii pune doi generali-comandanti, unul pentru
Europa, altul pentru Asia'. i de fiecare dintre aceti doi ascult otile si
comandantii, oriunde i-ar duce, dupa ce imparatul le-a dat acelora ordin.
Tot pe ei Ii insotesc si guvernatorii, numiti la ei purtatori de steaguri ; caci
dupa ce e pus de imparat in acest post, imparatul Ii daruieste un steag,
ca unuia ce a devenit general-comandant i guvernator peste multe orase.
Pe acest guvernator, unde merge cu oastea, 11 Insotesc, ascultInd. de el,
guvernatorii oraselor. In aceeasi ordine urmeaza cu totii, ascultind de

guvernatorii i comandantii lor proprii, dupa ce au ajuns la tabara impa231
15
ratului. Cam aceasta ii este orinduirea ostilor. Cavaleria usoara de prada

este rinduita, firete, si aceasta sub comandantii ei proprii. Azapii Insa
sint sub ascultarea unui singur comandant si, strinsi la un loc, pleaca la
I
razboi 2.
20
25
30
232
_35
De indata ce Amurat a navalit si impresura Bizantul de la o mare

la alta, a inceput s, bata zidul cu tunurile si incerca, totusi nu izbutea sa-1
dea jos. Pietrele aruncate de tunuri, trageau trei si jumatate talanti la
cintar3 ; dar zidul era tare, Melt rezista la tunurile acestea si nu ceda de
loc. Tunul se pare ca nu este o nascocire prea veche, hien s putem spune
c'a un lucru ca acesta le-a venit in minte oamenilor din anticitate. Totusi
de uncle li are inceputul si care oameni au ajuns s inventeze tunul, n-a
putea arata cu siguranta. Dar se credo c acestia au fost din Germania
si c acestora le-a venit In minte acest mecanism.Pustile IRA, de la germani
s-au raspindit pe incetul si in alte parti ale lumii ; tunurile insa n-a putea
sA afirm In chip lamurit, uncle s-au ivit dintru inceput. Puterea si izbitura
neinchipuita, cu care repezita -Mud piatra, pricinuieste corpurilor, oriunde
ar ajunge, cea mai mare stricaciune, i-o da cu totul pulberea ; si de aceasta este repezita. Puterea din pulbere o are insa silitra amestecata eu carbune si pucioasa. Asa se face ca, in ce priveste armamentul, lumea sta
foarte bine ; d.e aceea si vitejie mai putina poate s dispuna de acea izbitura demonica. Mai intli se pare ca au fost construite din fier ; apoi insa
a fost inventat numitul aliaj din amestecul aramii i al cositorului, care
e gasit mai bun la aruncarea pietrii cu mai multa siguranta si cu mai mare
tarie. Iar forma O. o descriem cum este, ar fi lucru de prisos, toti putind-o
I
1 Beilerbeiul de Rumelia i d.e Anatolia.
2 Cf. Du c a s, XXIII, 8 9, (ed.. Grecu).

3 Talantul, mAsura antica de greutate, avea ceva peste 26 kg la greci, iar la roman!
peste 37 kg ; aici, probabil, e de lnteles unitatea de greutate bizantina'.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA TUNULUL-ALT MUSTAFA CONTRAPRETENDENT
145
vedea oriunde. Teava fiind lungh, cu cit ar fi mai luiagh, cu atit piatra e 1
repezith la o dephrtare mai mare, incit a fost fheut un tun care arunca
piatra, precum am aflat, pina la saptzeci de stadii1, zguduind primprejur
pmintul pe amindouh distantele. Si se pare ch aceasta, putere a foculni
produce bubuitura i repeziciunea cu care e dush piatra ; chci acest element 5
ttind e inghesuit, se pare eh e de o putere demonich de tot mare, duph cum
i trhsnetul il produce gazul din aer cind se aprinde. Zgomotul si repezitura se produce, fie prin faptul ch. innarchtura 2 eedeazh, fie prin puterea
focului care este pus aici, duph ce scaphrind aprinde materia, i neap:drat,
producind aceasth putere, are aceste donh efecte. Dar se pare ch puterea 10
arderli este toath pricina i ch pulberea sporeste puterea ce o are focul din
fire,
spre a pune prin ardere in miscare si a arunca foarte de- 233
parte proectilul.
Atunci asadar Amurat al lui Mehmet, cu tunuri i cu alte masinhrii,
a incercat i a bhtut zidul destul de multe zile din toate prtile i incerca 13
I
sh cucereasch. Dar elimi 1-au respins, aruncindu-i jos de pe schri pe ienicerii
impratului i capetele unora thindu-le, le-au luat eu ei. Si cum Amurat

nu avea nici o izbmnd cu cucerirea eethtii, era nhchjit si descurajat, dar
credinta nu-1 phrhsea ei va cuceri orasul. In timp ce se tinea de asediu,
elinii trimeteau crainici la el ; ci el nu voia nicidecum sit inceaph tratative
de pace cu
216
dinsii3.
Dar duph nu multe zile a plecat spre cash si si-a imprk,Ilizantinii scot
comrapretendent tiat armatele. Atunci elinii au trimis soli la Amurat si-1
pe Mustafa, frale rugau de pace ; el insh i-a lasat s plece si nu le-a ascultat
en Murad II.
cererea. Pupa aceea, cum elinii in incerchrile lor de a n3
ineheia un tratat de pace nu au avut nici o izbind,a, Ii indreapta gindul hi

Mustafa, bhiatul lui Mehmet. Se intimplase ch se gasea, ducindu-si traiuFhi
Caraman. Si au trimis soli si au adus bhiatul la Bizant, fiind de vreo
sprezece ani. Dupa ce baiatul a ajuns la Bizant, trimite turcilor cuvint cu
marl faghduieli i, adresindu-se fiecaruia, Ii punea in vedere de toate de 30
douh ori pe atit de cit avea sub I Anaurat4. i unii turci au trecot la bhiat 234
dar nu multi. Totusi baiatul trecind in Asia, cu ajutorul i colaborarea si a
Peste 12 km.
Textual ;
ceea ce nu este vid".
3 Despre acest asecliu din august 1422 ni s-a piistrat descrierea unui martor ocalar, Iodei
Gananos, care a fost Intre apAratorii Gonstantinopolei. E editat de I. Bekker la un loci Cu G.
Phrantzes i I. Anagnostes, la Bonn, 1838, p. 457-479.
Dupa istoricul bizantin Duca s, XXVIII, 6,e1. Grecu, chiar ivirea noului preten<lent Mustafa, 1-a Llcut pe Murad II s ridice asediul.
I
. 1621
www.dacoromanica.ro
196
1
10
15
235
imparatului elinilor, a Impresurat si a cucerit numitul Hieron1; i trecind

prin Asia, turcii din Asia i se alaturau, pentru ca era fecior de imparat.
Alai paharnicul Aliaz cu numele, caci Mehmet acestuia Ii incredintase
badatul, s-a inteles cu Amurat la tradare, asa Inch sa-i predea baiatul.
i dupa ce s-a inteles, a facut asa, incit s i-1 poata preda pe baiat ; i printr-un trimis i-a aratat, unde s-ar putea intimpla sa se afle baiatul. Balatul,
cind a ajuns la Nicea, si-a supus Nicea i, raminind aici, cauta sa-i cistige
pe marii dregatori de prin Asia. Si cum era acum iarna, era impiedicat
sit inainteze mai departe in Asia. Atunci aflind Amurat de la saraptarul.
Aliaz despre sederea baiatului In oras, a luat cu sine din ienicerii de la
Poarth ca la sase mu i, sosind, cit de repede a putut, la Elespont i trecindu-1, a pornit de-a dreptul spre Bitinia. Pe neasteptate cazind in oras,
prinde chiar aici pe loc baiatul, Aliaz predindu-i-1. Cdci baiatul cind a aflat
aceasta, s-a refugiat la el, ca amindoi sa se chibzuiasca asupra salvrii.
Dar acela indemnind pe Mat sa fie fr frie, astepta pe fratele baiatului i acesta sosind la curtea imparateasca din oras, i 1-a dat in mina
pe Mat. lar Amurat luindu-1, 1-a sugrumat cu juvatul, dupa cum e obiceiul la dinsii. Se mai spune c Tezetin, barbat din neamul imparatesc al
imparatului din Ertingan, care i-a venit baiatului intr-ajutor, cind a auzit
C6, dusmanii au venit asupra orasului, a navalit in mijlocul dusmanilor si
1-a ucis pe vizirul Michali, generalul-comandant al Europei, cu care era
indusmanit, si mai omorind multi altii, la urma a murit si el insusi.
J
20
Cueerirea
Saloniculiil
25
1430.
Atunci elinii au facut asa, luind atitudine in contra luiAmurat ;
orasul Terme insa din Macedonia 1-au vindut venetienilor,

crezind c pentru dl.nii e o imposibilitate sa lase orasuI
in puterea lui Amurat care atunci iesise biruitor. Intr-adevar Amurat

mersese dupa, aceea cu oastea asupra orasului Terme si-1 impresura cu
toata grija i sthruinta ; si a ad.us aproape de zid masinariile de asediu.
Si nu-i mergea de loc cu cucerirea orasului. Atunci, precum se spune,
30 pune la cale tradare cu cei din oras, ca acestia, spune-se, s sape de la casele
lor anturi subterane pina afara ; dar au fost surprinsi de venetieni, pl ecum se spune. Si cei ce sapau, au scapat cu fuga In tabara lui Amurat, coborind de pe zid. Totusi mai pe urma, cum ataca din spre marginea de
236 sus, a cucerit orasul cu puterea i 1-a
robit. i aname, and & ienicerii,
35 urcindu-se pe zid, au intrat In ora i, ceilalti luindu-se dupa ei, orasul a
fost cucerit i dat de Imparat spre robire. Prefacind orasul in robi, am aflat
cit Amurat n-a facut cu nimeni exceptie de la robire, incit sa putem socoti
I
1 Era cetatea Ue pe tArmul asiatic care strajuia iesirea din Bosfor In Marea Neagr.
Dar despre aceasta denumire vezi i p. 118, n. 5.
www.dacoromanica.ro
TORCH CUCEIZESC SALONICUL 1430 $1 IOANINA
14 7
ca din cauza tradarii a Mout exceptie cu aceia. Aceasta a fost cea mai mare
nenorocire pentru cmi si intru nimic mai prejos de nenorocirile ce li s-au
intimplat mai inainte. i barbatii orasului, luati prizionieri, au fost dusi
ca robi de rizboi prin Asia si Europa. lar straja venetienilor care era In
oras, cum a bagat de mama cii orasul este acum cucerit, a pornit s fuga
spre mare la coribii i, urcindu-se in acestea, cite s-a intimplat sa le aibil
acolo, au plecat pe mare. Acest oras elin asadar, care era mare si cu multa
buna stare, a fost cucerit de Amurat. i a dat orasul spre locuit vecinilor
de pe aeo10.
Apoi el insusi s-a intors acasa, iar pe generalul-comand ant al 10

Europei Caratia, dindu-i in seama, armata Europei, 1-a trimis
asupra orasului Ioanina din Etolia. Acela insa cum a ajuns in Etolia, a
navilit in targ, si a luat prada, cit a apucat sii prinda pe neasteptate ; dupa
aceea mergind mai departe, a inceput sii impresoare orasul. Carol, domnul
orasului, murise acum ; i deoarece de la sotia lui, fata lui Rainerio, n-a 237
avut nici un baiat, a avut Ina baieti din flori, Memnon, Tirnu i Erculie,
mai in virsta, acestora le-a impartit tara Acarnaniei de dincoace de riul
A.belou sii o aiba in folosinta, iar pe nepotul sau de frate, feciorul lui Leonard, 1-a lasat urmas al intregului sau principat i i-a lasat nepotului sau
de frate Carol, Arta, capitala Ambraciei, i Etolia si capitala2. Dar feciorii 20
din flori nu s-au rabdat malt timp si au sosit la Poarta impiratului. Memnon
sosind, pirea si intreaca pe ceila1i in pricepere i prin infitisarea-i demni ;
acesta infitisindu-se la imparatul, Ii ficea propuneri si-i cerea si-i duca
In tara lor parinteasci. De aceea, generalul-comandant al Europei, pornind
cu armata Eu.ropei, a niviuit. Impresura Ina orasul Ioanina i, tinindu-se 25
mult timp de asediu si neslibindu-1 de loc cu impresurarea, cetatenii din
ora i domnul tarn, care fusese prins iniuntru si era impresurat, vizind
aceasta, Ii ficea generalului-comandant propuneri de impacare si-i cerea
si i se dea alta Vara de la imparatul In Acarnania i Epir i cu conditia
aceasta Si incheie un tratat de pace cu dinsul i ca asa predi orasul. nein- 30
du-se asadar aceasta, armata imparatului a ocupat orasul i lui i-a dat
Acarnania i alta parte a Epirului a le aiba in folosinta i sa aduci In fiecare an imparatului tribut i si vina in persoani la Poarta impiratului.
Mai pe urma insa venind feciorii domnului Carol, I Erculie i Menmon si 238
ocupind nu putini tara, locuitorii vecini aducindu-i pe ei, faceau virului 35
lor necazuri si-i pradau si-i stricau tara de tot si veneau cu razboi. Totusi
Cueertrea
loaninel.
1 Ni s-a pastrat descrierea cuceririi Salonicului din 1430, scrisS cie un contemporan,
loan Anagnostes, despre editia ei vz. mai sus, p. 145 it. 3. cf. ODu ca s, XXIX, 5 (ed Grecu).
2 Ioanina.
www.dacoromanica.ro
118
1
LXONIC (FIALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE VII
Carol aduce asupra lor armata de la Poarta imparatului si din Italia ; dar
cum nu putea face nici o isprava, a incheiat pace cu ei 0 a renuntat la tara,
peste care au domnit aceia, cu conditia ea de acum inainte sa nu-i mai
faca, nici un necaz.
BizanlInil lncheie pace ;
Etolia asadar a ajuns sub stapinirea imparatului
Amurat ; dupa aceea elinii mergind la Poarta, au cerut

nezul enetian
bat
sa inceapa tratative en ei ; i au facut pace en condipe albanezi.
tia sa darlme Istmul 0 in viitor 0, nu mai inceree vreo
schimbare. Tar pe Turachan 1-a trimis asupra Peloponezului i pustia tara
in venetienilor ; i a darimat Istmul i, cucerind citeva oraele de ale vene(well pusliese Pelopo-
tienilor, a luat robi. Atunci albauezii din Peloponez, de prin interior din
localitatea numita Davial, s-au adunat i si-au pus un comandant 0 se
sfiltuiau sd se lepede de elini2, Ca, la ieirea lui din Peloponez,
nimiceasca
lui Turaehan armata. Dar Turachan cind a auzit ea albanezii merg in contra
15
lui eu gind de luptil, deoarece en fuga nu mai putea scapa, si-a rinduit
rrmata in linie de lupta. Si albanezii punindu-se in finduri de lupta, an
2:19
a tacat si dinsii I i, incaierindu-se, n-au tinut piept tureilor, ci au luat-o la
20
fuel. Atunci Turaehan pornind, s-a luat pe urma lor i in goana a ueis
multi i pe care i-a prins de vii, ca la opt sute, i-a ucis cu totii pe loc ; i
capetele lor facindn-le turnulete, a plecat mai departe.
Acest barbat a facut i alte ispravi bane de pus in istorie si pentru aceste fapte, eistigindu-si flume bun la
imparatul, a ajuns in locul lui Brenez. Nu cu mult mai tirzin a fost trimis
de Amurat asupra Daciei si a pustiit tara i oastea adunatil aici, nu mica,
Turahan pu,tie,4e
Tara ltomineasea.
25 a pus-o pe fuga i a citigat o biruinta stralucita 0 a luat robi i prada. multa.

loan Vill Paleolog In
P 101
`Z
bizanr
II redobindese de la
I
Cu elinii care venean mereu la Pow ta 0 au trimis

barbati care erau cei dintii marl dregatori la ei, intre
altii, pe Notara Luca, om cu trecere i avere, a incheiat
madar pace, si imparatul elinilor, cum s-a facut
30 pace, a plecat pe mare in Peloponez, chemat fiind de fratele sari Teodor, domnul Spartei, care, precum a stat i mai inainte in istorie,
urindu-i-se de sotia sa din Italia, s-a simtit indemnat sa apuce drumul
cMugariei. Cind insa Imparatul Bizantului a sosit in Peloponez, adu249 cind cu sine pe fratele sau Constantin, ca sag fie urmas
In domnie
I
1 Davia sa fi fost odinioara oras, pe care Sp. Lambros 1-a identificat cu satul Davia,
(lona ore departare de orasul Tripolis cle azi din Peloponez ; vezi Byzantinische Zeitschrift",
7 (1898), p. 310, 313-314.

2 Pentru ca bizantinii incheiasera pace cu turcii.
www.dacoromanica.ro
CRESTEREA STAPINIRII BIZANTINE IN PELOPONEZ
149
indata i-a parut ran i spunea ea nu se mai face calugar, deoarece mai marii tarii nu-1 lasa. i s-a impaeat si cu sotia sa dupa aceea si
a avut parte de o viata placuta si a trait mai departe eu ea. Iar imparatul
elinilor a pornit razboi cu domnul Epirului Carol si impresura Clarenta,
capitala Elidei. Pupa nu mult timp insd, cum en impresurarea nu-i mergea
din plin, a pus la cale casatoria nepoatei de frate a domnului, fata lui
Leonard, cu fratele sau Constantin, Melt i orasul acesta sag fie dat zestre.
imparatul elinilor impresura Patras din Ahaia, dupa, aceea lasind pe
fratele-sau Constantin, a plecat pe mare la Bizant. Dar fratelui Constantin i

s-au alaturat imprejurimile orasului i, cum cu impresurarea orasului nu 10
o slabea, barbatii din ora se inteleg eu el pentru tradaie si, aducindu-I,

i-au predat orasul, caci arhiereul orasului era plecat in Italia, stind. acolo
de mai mult timp i rugindu-se tie ajutor la arhiereul romanilor.
Prin aeest oras din Ahaia au trecut domnii Peloponezului, veniti
din Italia din easa Zacharia ; i unul a fost lasat domn si condueator rii, 15
celuilalt insa care sttea la arhiereul romanilor, cind a ajuns arhiereu,
i-a dat acest oras ca sag cirmuiasea. $i orasul, trecind in seama arhie- 211
reului romanilor, primea arhiereu pe care li-1 va trimite sa eirmniasea
orasul ; si atunci trimisese orasului arhiereu din casa Malatesta.
Dupa ee asadar Constantin a Nat in primire acest oras, a impresurat 20
mi an intreg cetatuia de sus ; i dupa aceea i s-a predat. Capitala Elidei
insa au. oeupat-o trirernele arhiereului. Caei dupa ce a aflat despre cuceriJ
rirea capitalei Ahaiei de catre elini, a trimis zeee, ca, poate i-ar putea eistiga
inapoi orasul. .Acestea, ce-i drept, n-au ajuns pina in Ahaia, ajungiild
ins la Clarenta si domnul de aici lipsind si in oras nefiind garnizoana de 23
paza, au intrat pe ascuns in oras, au ocupat orasul si au facut robi i prada.
Dar mai pe u.rma 1-au dat pentru cinci mii de galbeni fratelui imparatului
si. au plecat eu triremele in Italia. Acestui ora i s-au intimplat si mai

inainte alte nenorociri. Cad. Oliverio venind din Italia, intr-un timp cind
orasul era stapinit de domnul Ahaiei, a navalit pe nea0eptate si, ocupind 30
orasul, a facut robi si prada si pe fata donmului a luat-o de sotie. Dar si
acesta 1-a vindut domnului din Epir si a plecat in Italia. i atuncea fiind
eucerit de triremele arhiereului, iarki prin cumparare a fost luat in stilpinire. Timp mai indelungat an purtat elinii rdzboi si cu domnul Ahaiei, 242
un Centurione de fel din Italia. Pupa aceea insa s-au incuserit i, fata dom- 35
milui maritindu-se dupa Toma, feciorul mai mic al imparatului, i-au dat
zestre ocolul Mesenei i al Itomei, afara de regiunea de la marginea Marii
.Areadiei ; si au facut pace. i aceasta regiune asadar, dupa moartea aeeluia,
I
a luat-o Toma, fratele imparatului, si pe sotia lui Centurione a tinut-o

in inchisoare, uncle a si murit.
www.dacoromanica.ro
150
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE V
Astfel deci Peloponezul a trecut de la italieni in mIii aa statul elinilor a sporit, aducind
bia. 14:12 ; se rilzbolesle nile elinilor.
eu Gunman 1 faee eu- sub ascultarea lor Peloponezul ; iar Amurat al lui
eeriri In Asia Mied.
Mehmet a pornit cu r6zboi asupra tArii tribalilor.
1135/1436.
mai intii, dupg, ce a declarat rAzboi, a trimis oti i a
pustiit tara. i atunci domnul tribalilor cum a auzit ca. imparatul porMurad If pustiesie Ser-
nete asupra lui, a trimis soli i cerea s facA pace, cu conditia
sit
plAteascA tribut, pe care-1 va rindui impAratul i s dea urmare la orice
ordin al lui. Cu acest prilej, Amurat ia de sotie pe fata domnului tribalilor. Trimitind pe marele vizir al Portii Sarazia, a incheiat cdstoria ; i
Chalil, care avea mare trecere la el, a adus-o la reedinta impArateascA.
243 Dup aceea a pornit asupra lui Caraman Alisurl, J domnul Cariei, aducindu-i intre altele, i vina, c pe fratele s'au mai mic, avindu-1 la sine, 1-a trimis la elini. N'avAlind cu multg armata, a pustiit tam, cAci Caraman ii
15 lilsase tam, ocupind culmile muntilor.
i avea dou'd orae, unul numit
10
Laranda, iar celAlalt Iconion2, fiind un ora mare din vechime .1 cu mult
bunsd stare, in care era i resedinta ImpAratilor de mai inainte din neamul
acesta ; cci, deoarece regiunea are munti intriti din fire i cu urcuuri
20
25
nu uoare, pornind de aici, prdau i jefuiau tara de primprejur i, inaintind

cu incetul, au cucerit-o. Acest ora este organizat cu legi bune din vremuri
foarte vechi. Ormul Laranda ins6 este aezat la poalele muntilor de aid i
v,cest ora n-a fost inconjurat de vreo inaritur. Locuitorii tOrii ins&
cind a nAvAlit Amurat, au ramas pe loc i n-au fugit ; cad hind turci,
e obicei la ei, 86 nu fie luati robi de fa' zboi, pentru ca se tin de
aceeai lege i de aceleai obiceiuri de viat. Dar acest Caraman este
vecin cu tara Pisidiei a lui Turgut. Aceti pisidieni, numiti i barsacizi, sint nomazi i graiesc limba turcilor, dar due o viata mai
mult de hoti, prdind Siria i altg, tara invecinata cu ei ; mai ales
din tara lui Caraman scot prada, razboindu-se mereu cu el. Ieind
I
244
la prada, conducatori le stau In frunte i-i iau i ei partea ce le cade din

prada i, impartind i celor care au ramas acasa cu femeile, dau partea de
vitejie3. Turgut st in fruntea tArii Frigia i tara lui ajunge pinA in Armenia
i Capadocia. Dar neamul lui Turgut pare mai de curind s fi fost sub
Amurat4 i, coborind in tara Frigiei de aici, sapinete de atunci tara i,
1 E numit gresit asa un sultan caramanliu Ibrahim ; vezi A k U. Ni m'e t,
op. cit., p. 9.
2 Manuscrisele ne dau K6veLov m i Ii6vLov, redind. bine nurnele turcesc Konieh, asa cal
nu e nevoie d.c conjectura lui Dark Ix6vtov. Vz. V. Laurent, In Echos d'Orient", 31 (1928),
p. 460 ; vezi mai departe, p. 193 n. 2.

3 Probabil, partea celor azuti In expeditie este lsat celor ramasi acasA ai celor cazuti.
4 Manuscrisele au lip.u.kiovtAmythaon, 1ndreptat de Darla, In 'Ap.oupecrn.
www.dacoromanica.ro
MURAL) II FACE CTICERLIII IN ASIA MICA 51 IN SERBIA
151
ajungind pina incoace, poarta intr-una razboi in contra urmasilor lui

'Carman. Mai de demult a purtat mereu razboi in contra leucarnilor,
feciori de ai lui Carailuc. Dar Candiloru, capitala Cariei, sub un barbat
cu numele . . . 1. Si tara cucerind-o Amurat al lui Mehmet, a luat-o
pe fata aceluia in harem, iar pe fecior 1-a lasat s guverneze tara. Dar &Ind 5
a mers asupra lui Caraman, pe emirii Chermian i Aidin i Sarchan i-a
izgonit din tara i, navalind asupra resed.intelor lor, a luat prada i robi.
i Aidin a murit far% sa lase urmasi, Sarchan Ins i Mendesia au scapat
in ta'rile vecine, fugind d.e navala lui Amurat. Dar Mendesia ajungind in
Rodos, sedea acolo ; dup aceea insa a trimis crainici si a venit la imparatul, 10
rugindu-1 sl dobindeasca vreun bine de la imparatul i, traind pina 245
acum Inca, are de cheltuiala de la Poarta. Iar Caraman, cind Amurat i-a
lasat Iconion2 i, ocupindu-i tara, petrecea in ea, a trimis soli la el si-i
-promite sA-i dea pe fie-sa de sotie si pe feciorul sau sa-1 trimita la Poarta
I
sa-1 insoteasca pe Amurat in razboi. Si Amurat s-a lasat induplecat

Incheind tratat de pace, intarit cu juramint, a plecat in Europa.
i,
Mai pe urma insa, dupa o trecere de timp, gasindu-i o vin liii Ismail3,
domnul Sinopei i Castamoniei, a pornit cu oaste asupra lui. Acesta, cind.
a auzit ca Amurat vine asupra lui, a trimis soli si a fagaduit sa,-i dea tribut
in fiecare an venitul de pe arama, oricit de mare s-ar intimpia 0, fie ; ji-i
mai fagaduia i acesta sa-si trimita feciorul la Poarta imparatului.
15
20
Pe feciorul lui Turgut insa, care si de mai inainte Inca a fost la

Poarta imparatului, am aflat ea imparatul 1-a trimis inapoi i i-a incredintat
tara sa si-o rinduiasca, precum ar crede-o mai bine.
Acestea le-a ispravit in Asia, -fapte strMucite pentru tara sa. Si. impotriva leucarnilor a purtat razboi un timp indelungat.
23
Dar expeditia lui Amurat in contra domnului tribalilor,
Murad II euee-
reve Smederoto craiul Gheorghe, socrul sau, s-a facut din aceasta pricina.
ti ataea Belvad.
Pe Stefan adica, feciorul mai mic 11 avea petrecind la sine,
cind totusi a pornit cu navala asupra orasului Spenderovo, in care i 246
aveau resedinta domneasca. Craiul insa, lasind pe feciorul su Gurg-ur sa
alba grip, de cirmuirea orasului i de paza zidurilor, daca dusmanii o sa
navaleasca, el insuO a plecat in Peonia 0, se roage de ajutor ; caci avea sub
ascultarea sa si in Peonia Ora nu neinsenmata i orase multe i bune, pe
care Eleazar le primise de la imparatul peonior Sigismund in schimbul 35
orasului Belograd, pe care-1 daduse imparatului, pentru ca localitatea avea
I
1 Mai multe manuscrise arat5 cS aici 1ipsete ceva.

2 Vz. p. 150 n. 2.
www.dacoromanica.ro
152
1
LAONIC CHAICOC OND1L : }API- NEM IsToloci. s
un vad bun de trecere. Feciorul lui asadar fusese 15,sat s alba grija de Or-
muirea orasului si se pregatea In vederea unei impresurari. Amurat insa

nhvalind a invadat tara si impresura orasul ; i apropiind de zid tot felul
de masinarii, incerca s ocupe orasul. Dar cum nu facea nici o isprava,
5 eauta sa bage spaim'a in oras cu ajutorul tunurilor celor mai mari ce se
fceau in timpul acela, si nu inceta s bath zidurile. Atunci Gurgur, fecionil craiului, temindu-se orasul sa nu fie cueerit de tunuri, a primit propunerile de invoiala din partea imparatului si a incheiat un tratat cu conditia
sa predea- imparatului orau i ei, venindu-i la Poarta, s dobindeasca
10
(-Tea ce insusi imparatul ar gasi c e en dreptate. Actesta deci a predat orasul
2 i7
venind in tabara, traia cu fratele salt Stefan la imparatul. I Dupa nu

mult timp in* cind a aflat ea tatal lor e pe cale sa se ridice in contra lui
Amurat si ca, feciorii primese cuvint din partea tatlui i vestitori In taina
en planuri de rascoal, i-a Nat pe amindoi feciorii si le-a scos ochii fiecaruia.
15
Indata dupa ocuparea orasului Spenderovo, resedinta domneasea a tribalilor, a lasat in oras o garnizoana destul de mare si a plecat, navalind
asupra prasului peonilor Belograd. In preajma acestui oras curg doug, riuri,
dintr-o parte riul Istru, iar de alta, Sava care, aici IIng oras, se revarsa
in Istiu. Orasul Spenderovo si acesta
1 Amurat al IM Mehmet,.
20 de indittkee,a navalit asupra orasului Belograd i a inceput impresurarea,
baiea zidul cu. tunurile i a ddrimat o parte nu putina, dar armatele-i au
avid din partea arasului de suferit ingrozitor din cauza tunurilor si a pus--
tilor multe de tot, care trageau asupra oamenilor din tabara imparatului,
ii multe zeci de mu de lovituri ajungeau in tabara. Aici, Ali al lui Brenez,
25 un barbat care trecea in tabara de eel mai viteaz si mai destoinic, a fost
cel dintii cu oamenii lui in lupta la ziduri ; sapind un sant, a tabarit eit
mai aproape de ma cu armata sa. Si cind zidul a fost darimat, ienicerii
an,intrat puhoi.ln oras 0. au pus stapinire pe o buna, parte de ora. Dupa
248 aceea insa eei din ora adunindu-se,
s-au incaderat cn ienicerii i respin30 gindu-I,.i-an izgonit, aruncindu-i jos de pe zid. Si cum armatele i-au fost
I
rsior
rebpinse si eucerirea orasului nu-i iesea de loc, a luat oastea si a plecat acas.
Iar guvernator peste tam de la Scopie si a ilirilor a pus un barbat din cei
en mare trecere la el si care ii era eumnat, tinind pe soru-sa de sotie ; si
dindu-d armata pedestr i ealare, ea sa navaleasca, in tara ilirilor, a dat
35
aici,. drumul armatelor.
IA
Daninul Hiiei inheie Imparatul ilirilor,

pace ea \farad IL
dar Bosnia se chiama tam
aceasta ; si este tara aceasta stincoasa si muntoasa de

tot si se intinde pina, in tara ilirilor caie isi an ftezarile spre tarmul Mnii
1 Aid unele manuscrise indica 0 lips5.
www.dacoromanica.ro
AScOALA ALB aNEZIL01:
133
Ionice ; i resedinta domneasea si-o are in orasul numit Gaitia ; si un rin

ce curge pe linga oras, se revarsa, in Istiu,
acest imparat eind si-a vazut
tara pustiit de Isam i deoareee en armata ce si-o stiingea, nu putea face

nici o isprava,, nu s-a mai bizuit sa se lupte cu armata imparatului si a
trimis soli la imparatul si s-a hotarit s plateasca, in fiecai e an un tribut
de douazeci i cinci de mii de galbeni. Iar imparatul a primit propunerea
si a facut pace en dinsul.
Italscoala
atanezilor Dupa tara acestnia urmeaza tara lui Stefan al lui
sub Arianil 5i Depa.
Sandal, de neam de iliri, ajungind pina la Mama I

1 numit. Acest neam hind iliric, s-a despartit de
demult de celalalt neam al ilirilor ; dar are aceleasi obieeinri i duce
acelasi fel de trai, legi insa nu mai an aceleasi. Cudugheri se numesc
Ionid, la
en totii cei ce traiese in tara lui Sandal. Iar intre Epir
2;9
ara lui se afla,
orase si de ale venetienilor si tara lui Ivan Castriotul, dupa aceea

insa,
tara lui Comnen, asezata, mai mult la marginea marii, tote si
15
se intinde veva putin spre interior inspre regiunea vecina cu oi a sul Argliiropolichni, situat tot pe aici ; beiul regiunii care rezida aici, facea pradaciuni
in tara lui Ivan si a Comneneilor. Cu toate acestea Ivan mergea la Poarta
imparatului si se dncea in razboi cu imparatul, oriunde ar fi fost duse

()stile imparatului. i Arianit Comnen, cind i tara sa parinteasca a ajuns
sub stapinirea imparatului, a venit la Poarta 0-0 avea intretinerea din
partea imparatului. Mai tirziu insa Ivan Castuiotul murind, pe fecioral
lui 1-a hat la resedinta Imprteasc i, ara supunind-o, a ocupat-o.
Nu mult timp dupa aceea insa, Arianit, cum sedea la Poarta, a inceput st
fad, rugaminti s dobindeasea vreun bine de la imparatul ; i a inceput,
dind indicatii, s trimita celor din tara sa i aceia fagaduindu-i ea au sa, se
rascoale, daca, ar veni la dIiuii, fuge J de la Poart i coborind la seaunul dc
domnie parintesc, se pune in legatura cu mai marii tarii. Si ei primindu-1 cu
placere, s-au lepdat de imparatul i, omorind pe marii dregatori tnrci ai
tarii, an navalit in tara imparatului i pradau si jefniau, ei Inii avind o tara

aparata din fire si toata muntoas i stincoasa. Cind i s-au anuntat acestea
imparatului,l-a trimis, facindu-1 general comandant, pe Ali al lui Brenez ; si
dindu-i armata eita era in regiunea riului Axios si in orasul Arghiropoliehni,
calketi de prada usor inarmati eiti locuiese in aeeast regiune, i-a poruncit
sA, navaleasea in tara albanezilor si sa, i-o subjuge ; fcind robi de razboi,
sa vin i BA-i aduca, prins pe feciorul lui Comnen. Acesta luind toata armata
si gasind pedestrime nu putina, a intrat in Ora,. Indata ce a intrat, a ineeliut a pustii tara, dind foc caselor i ogoarelor i necrutind pe nimeni.
1 Mai multe rnanustrise aratil c aici lipse5te ceva.
www.dacoromanica.ro
20
25
2511
341
35
154
I Dar Arianit stringind pedestrasii i calaretii tarii, ajunge de ocupa trecatorile de la margine, pe unde Ali al lui Brenez intorcindu-se avea s iasa
din tarn. i cind dupg aceea oamenii lui Ali au incercat s treaca, nu au
mai putut, deoarece acolo statea Arianit cu oamenii lui i nu-i rasa s iasa.
5 Aici turcii, unii au fost inconjurati pe loc, iar altii au apucat-o la fuga prin
taxa, pe unde izbutea fiecare sa scape. Din acestia cei xnai multi au fost
251 nimiciti de albanezi, altii insa au fost prinsi din cale. Ali insa cu InsotiI
torii si, ocolind drumul acesta, a facut un drum lung mai prin cimpie
si au iesit in partea de Epir asezata spre Cercira i < putini > din multi
io scapind cu fuga de pierzare, s-au intors acasa. Aid Arianit al lui Comnen
si-a cistigat glorie stralucit, facind ispravi vrednice de istorie si de
atunci era laudat i vestit.
Lui Ali al lui Brenez asadar i armatei sale, cind a navalit in tara
dinspre Mama Ionica, le-a mers foarte ram. Atunci ceilalti albanezi care
locuiesc inspre Arghiropolichni, cind au vazut pe Arianit c s-a rasculat
in contra domniei imparatului i & a facut un lucru stralucit pentru sine,
se sfatuiau i dInil sa se lepede de imparatul Amurat i 1-au chemat la sine
pe conducdtorul lor Depa. Cad pe tatal acestuia ii izgonise din. tara Baiazid
al lui Amurat, ca si pe Mircea, domnul din Canina i pe multi alti domnitori
20 din regiunea de aici i tara a ocupat-o si ti-a insusit-o. Pe acest Depa asadar,
care trada si umbla d6 ici colo prin Italia si sedea mai mult in insula Cercira
a venetienilor, 1-au chemat locuitorii de pe la Arghiropolichni i 1-au pus
siesi imparat. i facindu-si armata, au pornit asupra orasului Arghiropolichni care atunci era al imparatului, dar pe care i 1-au oferiti ca apartinind
2472 acestui
Depa, si au inceput s impresoare orasul cu masinarii de asediu, aducindu-le aproape de zid. Aici in oras erau ieniceri de ai imparatului
in garnizoan i ali citiva turd nu multi, refugiati in oras, si se aparau
in contra armatei. In timp ce albanezii faceau aceasta i impresurau orasul
si nu o slabeau de loc cu impresurarea si jefuiau, navalind In tara vecina
30 a imparatului, imparatul era plecat in Asia, fiind in razboi cu Caraman,
domnul Ciliciei si al Cariei. Atunci Turachan, care in vremea aceea era
guvernator al Tesaliei in Tricala, cum a aflat ca, albanezii s-au rasculat
in contra imparatului i impresoar capitala provinciei, stringind armata
foarte mare cit a putut, a luat cu sine i dintre turcii din regiunea de la
35 marginea marii citi a putut i, pornind fain zapada, cad era iarna grea,
soseste a cloua zi in partea locului i surprinde pe albanezi in plin razboi
linga oras. i cazind asupra lor pe neasteptate, pe cei mai multi dintr-insii
15
1 I Bekker propune In loc de 7rpoOsvroau oferit, au propus", sa se citeasca

np6a0evmai Inainte", asa Ca locul ar fi de tradus : dar care mai Inainte apartinuse
acestui Depa".
www.dacoromanica.ro
TURCII NAVALESC IN TRANSELVANIA
155
Ii d pierzarii i pe conducatorul lor Depa prinzindu-1, 11 ucide i ormul
1-a izbavit de impresurare. La acest atac al liii Turachan, se spune,

et ar fi murit mai multi de o mie. Si. aa albanezii au fost subjugati
din nou, dupa ce s-au rasculat in contra imparatului. Iar nobilii Ord,
ci n-au scapat cu fuga la navala aceasta a lui Turachan, unul s-a 253
prapadit intr-un fel, altul intr-alt fel, dati fiind mortii celei mai rele 5
din partea guvernatorilor inipgratului.
I
Navillirlle
tardier In Dar Amurat, de indata ce s-a intors in capitala din expe-
Ardent, sub Mezit
$1
ditia in contra lui Carman, a poruncit lui Mezit, gesu comandant din Europa, sa ia armata cita
allabeddin, 1442. Be- neralul
serierea Ardeatului.
vrea, i cMare i pe jos, i s porneasca asupra Peonoda-
10
cucereasca tara. Acela luind armata Europei i

ciei cu ea, cu scopul
azapii din Europa i cavaleria uoara de prada a imparatului, cita a fost
in Europa, a sosit la Istru 1 a trecut peste Istru In Peonodacia, tara ma-nu-
mita Ardeal. Ardealul acesta se intinde din muntele Braovului pina in

Peonia, toata tara fiind inauntrul unui codru de stejar ; i in tara aceasta
se afla orme nu putine, metropola lor insa nunnndu-se Sibinion. Acetia
15
graiesc pe de o parte limba peonilor, pe de alta parte i a dacior, felul de trai

i obiceiurile le au pe ale peonilor. i hind tara aceasta sub imparatul peonilor,
primete voievod1 un peon pe care li-1 pune In frunte Imparatul. Ormele
sint autonome sub jurisdictia metropolei Sibinion. ; i mergind alaturea de 20
voievod in razboi, oriunde le-ar porunci, i platind darile, cer sa-i administreze ormele dupa obiceiul lor parintesc de acasa. Aadar asupra acestui
orm, dupa ce a trecut peste Istru, mergea Mezit, ou gindul sa-1 impresoare,
i ajungind in apropierea ormului, i-a mezat tabara. Aici, cum impre- 254
sura ormul, conducdtorul armatei a fost lovit de un proiectil de tun i s-a 25
savirit din viata. Dupa aceea, armata s-a indepartat de aici i se grabea
st treaca peste Istru ; dar oamenii Ardealului adunindu-se ca doar ar putea
s apuce oastea Inca thud in tara lor, pe multi din oaste i-au doborit i,
invingindu-i Ii urmareau in fuga lor spre Istru.
Mezit deci venind in Ardeal, s-a savirit ma din viata2 i armata i-a 30
avut cam nu putine pierdeii ; dar imparatul, cind a aflat de moartea lui
Mezit, o socotea mare nenorocire i facea pregatiri s porneasca insui
cu razboi asupra Peonodaciei ; i trimitind crainici in toate partile sa
vesteasca expeditia lui, a hotarit s porneasca deodata cu primvara.
Apoi Ins,, dupa sfatul eunucului Sabatin, un barbat care i-a purtat multe 35
razboaie, i-a incredintat lui armata si i-a poruncit s-o ia i sa o duca asupra
1 Chalcocondil 1i spune &pxovraconducator, guvernator, domnitor".
2 Dupa izvoarele turceti In 1442 ; vezi A k U. Nime t, op. cif, p. 59, nr. 43.
www.dacoromanica.ro
156
255
5
Peonodaciei i sa nu se lase i sa nu piece decit dupa biruirea rii. Acesta,

aadar luind in primire armata imparatului i ieniceri de la Poarta la patru
mii, a trecut peste Istru i mergea cu toata armata lui asupra Varii Ardealului.
15i a facut cale citeva zile prin tara peonilor. I Dar Iancu Choniatl. barbat
renumit pe atunci la peoni i caruia consiliul de stat al peonilor Ii daduse "An
seama Ardealul, a string armata mare de tot, pe cit putea, din Ardeal
i luind i dintre peoni, a plecat in contra lui Sabatin, tinindu-se pe urma
liii dinspre munti. Sabatin, ca until ce ajunsese acum inauntrul trii, credea
pentp dinsul e bine, s prade tara. Slobozind deci cavaleria uoaril

de pada i o buna parte din oaste la jaful rii, ea sa-i poata prada toata
tara i sa-i dobindeasca avere mult, a ramas in tabara cu putini oameni
in jurul san. Atunci Iancu, cum a bagat de seama c tabara a fost lasata
ci,
10
dearta de oameni, i socotind c e bine pentru el sa cada asupra taberei du15
2:16
20
manilor, coborind din munte,navalete asupra taberei liii Sabatin.i Sabatin

nu mai putea iei sa dea vreo lupta de seama ; incearca sa apere tabara,
dar nu mai era in stare i, peonii care erau cu Iancu silindu-1, a luat-o
Ia fug i grabea s ajunga la Istru, cu gindul s treaca peste apg. Iancu
insa ocupind tabara, pune chiar pe aici cete la pinda, ineit a prins pe cei
care e inprceau cu robi i-i d pierzrii pe toti. i astfel j partea mai mare
din artn0-a acelnia s-a prapadit pe loc de moartea cea mai rea i Iancu
Choniat a biruit biruinta mare, din cite le-a mai citigat.
Acesta era de neam mare i, pornit din ormul Choniat2
ineepulurile lui ; birule in Ardeal, a venit la domnul tribalilor, la care s-a
pe turei ; lupin eu
naimit en leafa i a stat timp destul de mult, dind dogermanii i eehit.
fallen
25
de
Itunedoara ;
vada, la mice ar fi fost trimis de domn, de un curaj

indraznet i de o silin, vrednice de a fi puse in istorie. Mai ales se
povestete i aceasta. Ieind la vinatoare domnul tribalilor i un lup
ivindu-se in fata domnului, 1-a strigat pe Iancu, c poate i-ar veni
lupului de hac. Dar cum lupul trecuse, s-a luat din rasputeri dup'a fiara.
30 Si fiara eazind intr-un riu 1 inotind, a sarit i el in apa i, calul inotind, a
trecut peste apa i nu s-a lasat de loc de a-1 urmari i in sfirit 1-a ajuns i
a omorit lupul ; apoi jupnind fiara de piele, s-a intors la dommil, treeind
din nou peste riu i, tinind in miini pielea lupului, a spus : Stapine, s-a
facut, precum ai spus, I pe lup 1-am omorit i pielea e aici inaintea ta sa-ti
Atunci, domnul tribalilor, uimit de
35 slujeasca la (nice ar fi s-o foloseti".
aceasta isprava minunata, s'a", fi zis ea nu se poate ca acest barbat sa ira
257 ajunga la mare putere. I Dupa ce atunci a graqt aa, a slujit mai departe
I De Hunedoara.
2 Hunedoara.
www.dacoromanica.ro
LINO:1 DE HIJNEDOARA
157
pe bani ; i dup ce a stat aici destul de mult timp, a ajuns la peoui. Se mai
spune ca, Inca inainte de a fi venit la domnul tribalilor, ar fi fost in slujba
lui Ali al lui Brenez i ca a slujit cu leafa la el, avindu-i grija de cai. N-a
Oi din ce sa pot conchide cit adevar e in aceasta ; chiar graiul turcilor

1-ar fi depr ins bine. Cind s-a indreptat catre peoni, a mai luat citiva oameni
cu sine si s-a Infatisat la palat, spunind ca a venit cu oamenii lui sa ia serviciu militar cu leafa ; i a fost primit cu leafa ; si peonii ajungind la cearta
.cu germanii, a savirsit mari ispravi, Rind de indata prezent, unde trebuia,
si ajungind in graba, se lupta in chip vrednic de a fi luat In seama Dupa

aceea venind sub ascultarea sa i multi altii, a ajuns renumit pretutindeni ; 10
pentru aceste fapte consiliul e stat al peonilor i-a Incredintat guveruarea
tarii Ardealului. Si ca guvernator al acestei taxi 1-a infrint pe eunucul Sabatin, generalul-comandant al imparatului, si 1-a invins, cistigind o biruinta
prea stralucita pe urma careia statul peonilor a ajuns din nou in situatia
de mai inainte, de vreme ce in timpul lui Baiazid carel-a Invins pe imparatul 15
peonilor Sigismund, turcii navaleau deseori in tara i jefuiau, pradind si
luind robi din Peonia. Dupa, ce ins Iancu, sosit in tara Ardealului, 1-a 258
invins pe eunue i i-a invins pe turcii care erau cu el, peonii au devenit
I
de atunci mai indrazneti si au savirsit In contra turcilor fapte vrednice

de amintit. Caci deseori trecind peste Istru, le faceau stricdciuni i, oriunde 20
ar fi dat peste turci care erau multi, ei putini cu usurinta ii invingeau si-i
puneau pe WO, Inca inainte de ce aceia sa fi ajuns sa se lupte.
Prin biruinta de atunci a ajuns la mare putere, pus fiind de consiliul
de stat al peonilor general-comandant, a purtat razboi cu turcii i cu germanii i mereu a luptat foarte vitejeste. Peonii adica neintelegindu-se cu 25
germanii, se razboiau ajungind. intre ei din cauza aceasta la lupta. Dupa.
aceea purtind razboi un timp indelungat i cu cehii, numiti boemi, isi pricinuiau mari rele unii altora. Din cauza acestei neintelegeri se indreapta
catre poloni i, aducind un biat, nepot al
1 imparatului, si 1-au pus imparat
0, avindu-i pe poloni aliati, ii apasau rau pe germani i pe boerni si le 30
pustiau tara si, navalind asupra oraselor, multora le dadeau foc. Ajungeau
chiar i hr lupta i se luptau ; i chid invingeau peonii, chid erau i biruiti 259
dupa putin timp refacindu-se, se luau iar la lupta. Caci neamurile acestea,
luptele le dau cu toata violenta si nu cruta pe nimeni, ci atacind cu. sulitele
luptind intr-una cu tunuri si catapulte de fier, trase de cai, si cu celelalte 33
arme de aruncat, se ucid intre ei. Cind insa o iau la fuga, nu se mai omoar a
la fug* ci daca se preda careva si se marturiseste invins, 11 lasa s plece
cu eonditia, ca in viitor sa nu se mai lupte cu dinsul, clnd ostile s-ar mai
I
De frate sau ile sorrt.
www.dacoromanica.ro
158
1
LAONIC CHALCOCOND1L : EXPIINERI ISTOR10E V
i s-ar ha la lupta. De acest obicei stgpiniti, se lupta Intre

ei, aa ea, dup5, ce armatele o iau la fugA, nu mai au pe urra6 vreo
pierdere mai mare de oameni.
intilni
Thin pus domn TSrii Dar 0 in Dacia ngvlind peonii aceia sub conducerea
Itonilnesti de Ianeu, se
Choniat, le-au pus domn pe Dan' 0. au poruncit sa
I mpaed u Murad I
eu domnul Moldova. asculte de el. Domnul lor Dracul, fiind izgonit i mergind la Poarta impkatului, taxa a ocupat-o acest Dan i pe cei care
au tinut cu domnul Dracul, Ii suprima, ori uncle afla ca, traiete
vreunul dintr-inii. Acetia se spune cA, au fost feciori din flori ai
eI $i
10 lui 11fircea ; si pe inii dintre acetia, prasmuiti de &are cei de neam

260 mare i cu /mita, avere ai tkii, ei cautA, s5,-i punfg, in domnia Daciei,
cu intentia cg, ar putea fi in interesul i spre folosul lor, dacg sint pui in
&Annie. De unul, doi dintre acetia, informindu-MA, am aflat i tiu neamul lor i eine le-a fost tatAl, ci nu-i voi scoate la tirea multimii, notindu-le.
15 numele. Dan madar a fost adus atunci de peoni la domnie2 0 a tinut tara,
cantind cu stgruintA de atuncea sa-i pAstreze bung,vointa peonilor. i cum
guvernatorii imparatului care erau rinduiti aici la lstru, trecind. intr-ascuns, fkeau intr-una strickiuni Orli, a trimis soli la Imp'aratul i, cerind
pace, a izbutit, ca s'a o obtin6, cerindu-i-se s dea in fiecare an trei mii de
20 arcuri i patru rail de scuturi3 ; i a fkut pace. i aa dobindind o situatie
prielnia pentru sine, domnea peste Dacia ; i printr-un sol thuds la domnul
Bogdaniei Negre, a fkut pace 0, inrudindu-se prin easgtorie cu dinsul,
i-a stat intr-ajutor in razboiul ce 1-a avut dup a. aceea cu Dracul. Aa itzai
aranjase domnia i In aceastA situatie Ii era tara.
25
Flota lui Murad II Dar Amurat a trimis dupa aceea trireme asupra Colchidei,
prada Crimea $1 re- ca s pustiasc tara i s robeascg ormul, dacg, o sg, poat'a,
giunea de pe 10 0. SA se abat6 pe la Gotia 0, oriunde ar acosta, s debarce
Trapezunt.
i s prade tara. i triremele plecind j au debarcat in

pmintul Colchidei 0, in cale chid au ajuns la goti, au pradat tara 0 au
30 fkut robi nu putini. La intoarcere Ins, flota a fost apucat'a de o furtun'a
261
puternicA i, vintul de nord bAtind, a dus triremele spre Asia pe la rieraclea

Pontic'a i, duse de vint, unele din ele s-au prApAdit 0 au avut de indurat
o nenorocire ca aceasta.
1 Pe at se pare dupa obiceiul d.e a istdrisi al lui Laonic, aceasta e o anticipare a stirii
ce o dii din nou la p. 200.
Ilactdvcov &pripola domnia peonilor", ceea ce e un non
2 Manuscrisele ne dau elq
sens ; de aceea Dark, cu drept cuvint a suprimat licavcovpeonilor.
8 Oupeok slut scuturi marl, areptunghiulare, mai mult lunguiele decit late.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA GENOITEEA
159
Cu genovezil tine pace ; Cu genovezii a tinut prietenie pina la capat i buna

glezarea I constitutia pace. Genovezii, ce-i drept, atunci bintuiti hind de
Genovei.
rzmerite launtrice, an facut ca orasul lor sa, sufere mult,

mai ales ca razvratitii, aducindu-1 pe domnul ligirior Filip, i-au incredintat
crawl si-i urmau, oriunde i-ar fi dus. Aflu c aceasta ii s-a intimplat i ca
poporul voind mai bine sa-1 aduca pe acesta, fkindu-si-1 stapinitor ab-
5-
solut din cauza urei ce o aveau asupra venetienilor si a certei lor cu

i pentru c 1-au vazut si pe acest domn al Mediolanului raz-
aceia
boindu-se din tooth', puterea cu venetienii i ducind intr-una razboiul cu

toata staruinta.
10
Este asezat acest oras la capatul Italiei inspre Galatia ; de mergi

spre rasarit, se margineste cu tara tirenilor i atinge Marea Tirenica,
orasul, spre scare rasare, intinzindu-se pina, aici ; spre apus insa, iesind
din tara genovezilor, ai ajunge in Proventa, care e Galatia si locuitorii 262
traiesc sub ascultarea imparatului celtilor. De aceea se numeste poarta 15
I
Italiei, ca si cum de la acestia ai intra indata in 'Galatia. Orasul se cirmuieste

nici dupa, sistem cu totul democratic, nici aristocratic ; ci avind o consti-
tutie amestecata din amindoua sistemele, cind pare ca se pleaca spre democratie, cind c e diriguit de citiva aristocrati, in ce priveste asezarea
conducerii orasului. Caci sint doua familii in oras care de demult stau in 20
fruntea orasului si care ajung la conducere prin faptul c intreg poporul
II s-a alaturat acestora, oscilind intre fiecare din amindoua. Una din familii
se chiama Doria, cealalta Spinura. Poporul, impartit intre acestia, se hotarlste cind pentru alegerea unui Spinura, cind a unui Doria. Cind insa
sg puna 25
acestia ajung la conducerea poporului, nu e voie chiar
orasului conducatori, nici nu ingaduie poporul ; ci sint alte doua familii,
din rindurile poporului, i una din aceste familii este aplecata, i apropiata
de o familie de aristocrat!, a doua insa de cealalta. i dintre acestea, una
se chiama Adorno, cealalta insa Fregusio. Din casele acestea e obiceiul la
ei, ca partidul aristocrat care ar birui in alegeri, sa puna orasului condu- 30
cator. i casa Adorno s-a alaturat de familia Spinura, casa Fregusio insa
este apropiata de familia Doria i un Fregusio este pus de dinsa la condu- 26a
I
cere. Acestui conducator ,dup ce a fost pus la conducere, i se incredinteaza
potrivit legilor, ca luindussi intr-ajutor citiva aristocrati, sa conduca treburile obstesti spre folosul cel mai mare al tuturora. In ce priveste veniturile
orasului, e lege ca acestia sa aiba griya s dispuna, precum ar crede ei mai
bine ; despre pace si razboi e lege insa ca poporul, intrunindu-se in adunare
public, sa hotarasca ce ar crede el mai bine ; hotarirea insa luata, II insarcineaza pe conducator sa o execute, precum e cel mai de folos. Pentru judecarea proceselor in oras sint pusi judecatori de catre familia biruitoare in
www.dacoromanica.ro
35
LthNIC tfLE(cLXD1r: EXPUNE1U isTola E V
160
o
alegeri i judeca dupa obiceiurile lor. Apelul insa in contra unei judecati
se face la popor, dad, vreunul din ei n-a fost judecat dupd lege.
Dar aceste doua familii Doria i Spinura, neintelegindu-se

luindu-se la cearta, au pricinuit oraphii man l. rele, puhoi eu Venella I nind in ora stapinitori absoluti i umplind ormul de lu5
Araloonia.
cruri nelegiuite. Una din aceste familii s-a indreptat spre
ligiri i Italia 0-0 alege pe italieni i-i aduce ca aliati in ora, cealalta insa
pe imparatul celtilor. Si in nenorociri de tot felul a cazut acest ora, familiile
din ora prabuindu-se reciproc in rele nesfirite i aducind chiar pe cei
10 mai mari dumani ai lor unii asupra celorlalti ; totui, cind ajuni la nevoie
ar fi siliti, ca statul sa le fie condus de stapinitori absoluti
261 de nesuferit
impotriva obiceiurilor lor, atunci unindu-se intr-un gind unii cu altii In
chip peste fire de minunant, o pornesc dintr-odata cu toat puterea, oricare
s-ar Int impla sa fie diriguitolul cel rau in ora. Caci deseori aducindu-1
15 pe imparatul celtilor, dup ce-i incredintasera ormul, 1-au alungat din non,
chid se uneau intr-un gind intreolalta, incit, nelasind sa se inradacineze
la ei o stapinire absolutd, poporul revine la libertate ; rasturnind situatia
data 0 inlaturind-o, 1i pun din nou conducatori dintre cetateni i-i conduc
treburile obteti dupa, legile i obiceiurile din parinti.
90
Dar de multi), vreme au dumanie mai ales cu taraconezii din Taracon
i purtau razboaie de multe generatii in contra acestora i a tarii lor, i
in particular i In numele statului, oriunde s-ar intilni unii cu altd, se iau
la bataie, incit, daca pot, se ucid unii pe altii. Cu taraconezii aadar hind
certati, traiesc mereu in dumanie, de cind sint ; dar i cu venetienii s-au
25 luat la lupta de mull timp din cauza insulelor Chios i Lesbos din Marea
Egee, dar nu putin i din cauza domnului ligirilor, pe care aducindu-0-1,
i 1-au pus stapinitor absolut1 i ei, ajnni in rascoal, i-au dat- iu searna
orau1 sa, aib grija de el ; i purtau razboi cu venetienii i cu imparatul
taraconezilor. Pentiu razboinl in contra venetienilor au echipat corabii i
-265 mergind J asupra oraelor din Marea Ionic i Marea Egee, le faceau stricaciuni. Acestea le faceau venetienilor, ca sd-1 rsbune pe Filip, stapinitorul
ligirilor. Si in Cercira dind foc localitatilor din fata ormului, le-au ars 0.
stricau orice le venea in cale. Mai pe urma fiind in razboi cu imparatulGeluna sufere de
riiseoale ; poart fi rilz-
5i
taraconior, Alfonso cu numele, duceau lupta in contra oraplui Gaeta

35 din Italia ; caci acostind aici corabiile cele mai man i. ale imparatului Alfonso, i genovezii, cum au aflat ca, flota, aceea imparatul o pregatete aici
drept impotriva lor, au echipat corabii din cele mai marl, din cite le tiu
en, care soseau pentru negustorie, i inarmindu-le deplin din partea Oraplui,
1 In 1421.
www.dacoromanica.ro
REGELE LADISLAU DIN NEAPOLI IMPRESOARA PLORENTA
161
le-an dus in contra taraconezilor si, ajungind in portul Gaetei, s-au luptat 1
mult timp cu corabhle Imparatului. Caci se intimplase ca atuncea sa fie
aici in oras imparatul si, privind la lupth, era necajit si descurajat, pentru
ct, desi in cothbiile lui erau mai multi oameni, totusi nu erau In stare sa
biruie corablile dusmane. Ba, chiar i insusi urcindu-se in corabii, ca sa-i 5
inflacareze la razboi si, ridicindn-se lupta apiig, i-a fost prima corabia
si cu dinsa a fost rains' c1eodat i imparatnitaraconilor. i corabia o prinsese
diacul lui Doria, care comanda atuncea la genovezi o corabie.
Dupa ce acestia au invins i pe Insui imparatul 1-au prins, au plecat 266
plutind spre casa. Dar cind au ajuns aproape de oras, inainte Inca de a-1 10
debarca in oras, abUind din cale, a plecat spre tara dommilui ligirilor,
ca s i-1 aduca lui prizonier pe imparatul Alfonso ; i credea ea' va primi
o mare rasplata de la domn. Debarcind in tara aceluia, a sosit la stapinitorul Ligiriei eu imparatul prizonier. Dar domnul Mediolanului 1-a primit
cu cinste pe imparatul si, dup ce 1-a incareat cu multa cinste, 1-a lasat 15
sa piece la scaunul lui de domnie. *i de atnncea.cetatenii genovezi porniti
fiind in gindul lor asupra acestuia, nu en mult mai pe urma s-au lepadat
de el si pe guvernatorul lui 1-au izgonit si pe oamenii refugiati
Iii
cet4uia orasului i-au facut sa se predea prin buna Invoiala ; i ei mnii isi
guvernau de acum inainte orasul dupa legea i obiceiul din parinti, punin-
20
du-si conducatori dintre cethteni la conducere, precum le era obiceiul si mai

inainte. Dar Alfonso, slobozit de domnul Mediolanului, Ii era binevoitor,
servindu-1 cu priinta la orice ar fi pntut socoti ca-i face placere ; si tot

timpul, pina la moartea domnului din Mediolan, n-a incetat st-i faca pe plac.
Acest imparat al taraconezilor era imparat in Valencia 25
i Taracon si, mai domnind peste insula Sardinia si
Cirnos si peste orasul infloritor Barcelona din Iberia, 267
a venit mai intii in Sicilia, dupa aceea insa, in Italia la Partenope si a ocuRegele francez Ladislau
din Neapoli impresoarii
Florenla.
pat domnia in modul urmator. Acest ora Neapoli al Italiei apartinea

de demult imparatului celtilor si din casa imparatului punea imparat si
domn peste aceasth tara a Italiei. Imparatia2 incepe de la niarginea Iapighiei i Mesapiei si inaintind mult in directia golfului Ionic3, trece, (lath'
intri plutind, dinspre stinga dincolo de tara orasului asa numit Bari si
cuprinde i Basilicata4, tara insemnath, apoi tara asa numita Geponos ti
1 In august 1435.
2 11 agatul Neapoli.
3 Mari! Adriatice.
4 Gr able r, op. cit., p. 94 nota 78 corijeazii bine pacalloonci.rorfoane Impariiteasca", In Bounauti-rIvBasilicata, nume de provincie.
11. - C. 1821
www.dacoromanica.ro
162
1
LkOmc CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOR10E V
se intMde ping la Gaeta i Chietil, ora la apus in granitit cu tara romanilor,
la rasilrit insa se margineste cu golful Ionic. Cuprinde si tara indreptata

spre Sicilia, numita in antichitate Elada, acuma insa Calabria. Cind deei
imparatia Neapoli ajunsese sub imparatul celtilor, i-a pus imparat din rudele
sale apropiate, pe unul din casa imparatului. Acesta sosind in Neapoli

Ladislau2 ii era numele, dornnea peste tara i, ajungind la mare putere
printre domnitorii din Italia, a pornit cu razboi asupra tarii tirenilor si
asupra eeleilalte Italie, savirsind maxi fapte. Chiar si asupra capitalei
268 tirenilor, Florenta, armata ducind si tabarind aproape, o impresura.
5
Cum insd impresurarea a tinut mult timp, se spnne c cei din oras, ajungind
10
la eea mai mare nevoie, trimiteau vorbe de pace, spunind c sint gata sa
sufere mice le-ar porunci si sub conditiile acestea sa se impace. Acela invoindu-se, s fi cerut pe copila unui cetatean, care era chipe
i mai frumoasa decit toate frumoasele din ora ; de indata ce a aflat c intrece in
15 frumusete toate fetele din ora, pe aceasta a cerut-o. Acest ora are indeosebt
20
25
269
femei si fecioare care se disting prin frumusete de cele din Italia. Despre
aceasta aflind de repetate oii ca este aa de frumoasa, si de alteum acest
imparat umbla nebun dupa femei i era desfrinat, cerea sa-i fie data
aeeasta femeie si cn aceasta transactie ar cadea la invoiala eu tirenii ;
s fi poruneit tatalui sa-si gateasca fiica si s-o impodobeasea frumos i s-o
dea imparatului. Dar s-a intimplat ca tatal acestei copile sa fie medic st
Inca cel dintii in meseria sa i cu multa si mare experienta. Cum nu putea
scapa s nu-si dea fiica, s fipreparat o otrava foarteputernica, pe cit ii era en
putinta, indeosebi in aeest ora din toate orasele din Italia, pregatese
otrava mai buna decit in celelalte orase, a muiat apoi servetul in otrava
si ducindu-1, i 1-a dat fetei, ca, dupa ce imparatul ar avea relatii en dinsa.
dupit impreunare sa-i stearga.treaba cit mai fiumos cu servetul ; aceasta
Mind. servetul, minune d,e frumos i t esut en fir de aur, 11 pastra, ca s i-1
serveasca imparatului dupa impreunare, precum spusese tatM. Cind insa
dueind, femeia, au predat-o imparatului, acesta privind-o, a ramas inmarmmit de frumusetea ei i, aprins de dragoste, s-a apucat de dinsa ; copila
insit ascultind de tatal ei, precum Ii spusese, de indata afectuoasa 1i sterge
bine treaba cu servetul. i cum s-a atins de ervetul ajuns la umezeala,
indatii, friguri sa-1 fi apucat pe imparat i peste nu mult timp a si murit..
Si sa-i fi murit si femeia, cci otrava se prinsese si de dinsa ; prin umezeala,
otrava se iaspindise, cind ei se atinsesera de servet. Imparatul savirsindu-se
a sa din viata, oastea i s-a desfacut, plecind pe acasa si orasul a fost izbavit
de impresurare. Unii italieni insa spun ea nu tatal ar fi fost acela care a dat
I
1 In manuserise e Se8bpDedie", Indreptat de Dark In Iites-i-o.

2 De fapt n-a lost primul.
www.dacoromanica.ro
ALFONSO DE ARAGONIA REGE IN SICILIA SI NEAPOLI
163
femeii servetul si a preparat otrava, ci Sfatul orasului, gatind-o si impodobind-o frumos, Melt sa-i para imparatului cit mai mindra de tot, sa-i fi dat
servetul, afectuoasa sa-1 serveasca pe imparat la impreunare Cu acesta.
Regele Aragon lel
Alfonso AT eueereste
Sicilia i regatul
Neapoll.
Dar acestea spuse fund pina intru atita, Ea le lasam Ia

o parte, neflind cuviincioase ; dupa moartea imparatului
Ladislau, sotia lui, deoarece imparatia ii avea de suferit
necazuri din partea italienilor si din partea mai marilor
I
270
-Orli cu care avea mereu de lucru, si hind maritata dupa Rainer

imparatail Proventei nepotul 1 imparatului celtilor, i-a predat imparatia Partenopei. Despre aceasta am aflat, ca era fata 2 domnului din 10
Tarent i Iapighia, din casa Ursini, adica Archii 3,
cam asa s-ar
spune pe elineste,
un barbat care avea foarte mare putere in tara aceasta
de la Neapoli. Rainer asa dar preluind imparatia, a stat pe tromil imparatiei
doisprezece ani 4; in acest timp, Alfonso, imparatul taraconilor si al
Sardiniei i Valenciei, Lind din casa Medini, construindu-0 o flot foarte 15
mare, a venit in Sicilia, cetatenii din Panormo in Sicilia, aducindu-1 pe
el, si, supunindu-si toat Sieffia, o stapinea 5, dupa aceea insa a pornit
din aceasta insuI, ca s ocupe in Partenope cetatuia din interior ; caci
orasul acesta are dou cetati la marginea marii i una In interiorul tart.
Aducind armata, impresura orasul si incerca sa-1 ia cu masinariile de 20
asediu ; aici si fratele sau, lovit de un proiectil de tun, s-a savirsit din
viata. Nu dupa mult timp insa a izbutit sa cucereasca orasul si 1-a ocupat.
Dupa aceea a inceput s impresoare cetatea -1 cea de la marginea marii
cea din interiorul tir. Cea din interiorul tarii blocind-o, a cucerit-o
cu foamea, cea de la marginea marii Insa, predindu-i-o ostasii de paza, 25
a ocupat-o i pune o garnizoana intr-insa. Sotia imparatului ins era 271
impresurata In cetatea de ringa portul orasului ; iar barbatul ei iesise
intr-ascuns si a plecat pe mare in Proventa, cu intentia sa aduca armata
cit mai repede i s viii intr-ajutorul sotiei. Atunci imparateasa trimitind dupa Fortia 6, domnul din Alarm, care pe atuncea avea in Italia 30
J
mare iscusinta in ce priveste stiinta militara, 1-a izgonit din ora pe

Alfonso. Alungindu-1 pe acela, stapineste ea orasul, Fortia stindu-i
1 'Av4t6; este nepot de irate sau ii.e sora sou si var. Este vorba de Ren I, duce de
Lotaringia, conte d.e Prov.mtasi re g.?. titular al regatului Neapoli. Casatoria, de rapt, n-a
avut IOC.
2 In realitate, Maria, sopa vaduva a principelui de Tarent. Vezi p. 164, r. 8-11,

3 OUpaLvo.w, tradus In greceste e ApxEmal Ursestilor".
Dupa Ladislau a urmat la domnie sora lui Ioana II.
5 Peste Sicilia stapinea tatal sat', din 1402.
6 Sforza.
www.dacoromanica.ro
164
LADNIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE V
intr-ajutor. De indat5 ce s-a faeut stAping, pe puterea In stat, a inceput sa
impresoare cetatea de sub munte din interiorul tkii 0 cum atacind-o

nu putea s-o cucereasc5, a blocat-o cu foamea. Trecind nu mult timp
5
dup5 aceea, cind Fortia so g5sea in Italia, avind ra'zboi acasg, impAratul
din Taracon Alfonso a pornit din Sicilia 0 a subjugat mai intii Calabria ;
pe urm5 stringind armat, a pornit a doua oai a. asupra orasului 0 1-a

ocupat 1 Si imp5r6teasa lui Rainer s-a furisat din cetate la fecioral ei,
15
272
15
20
domnul din Tarent i Iapighia ; cAci dup5 moartea 1-ai Ladislau se mkitase
dup5 domnul din Iapighia si a avut de la ea pe acest fecior domnul Iapighiet Dar Alfonso, odat ce a ocupat orasul i ara numit5, Geponos,
purta r5zboi cu domnul din Iapighia, feciorul impk6tesei Maria, 0 n5vA-
lind, a supus tara 2 1 Dar cu timpul, domnul din Iapighia trimitind

soli la el, a cerut sa, incheie pace cu el, cu conditia sA se incuscreasc5 ;
asadar imparatul a logodit pe feciorul gm din flori Inferando cu nepoata
de sor5 a domnului din Iapighia, fata domnului din Venoza. Si facind
pace en conditia s' fie prieteni i supusi impkatului Alfonso, a fost chemat
la Neapoli, uncle ajungind, 1-a apucat frica s5 nu fie prins de ImpAratul.
Si din cauza acestei frici s-a crezut c5, nu este in toate mintile.
Asa a ajuns in Italia la donmie peste Sicilia i Partenope Alfonso
de la Taracon ; venit in Italia, era aid In r'azboi cind cu tirenii and cu
venetienii, uneori ins5 sthtea i in relatii de pace. Impkatul Rainer ce-i
drept, i-a adus asupra orasului pe genovezi cu o flotA mare ; i incercau
sit debarce ; 0 cum n-au fost in stare s-o fac5, s-au intors acas5.
Alfonso a lAsat tara ligiilor p Taracon fratelui s5u, care
a fost impArat in Navara ; caci locuitorii din .Navara
salt, lost rege do aducindu-1 pe acesta de la Taracon, pentru c5. era ins-arat
Nat ara .
en fata imprbratului lor, i 1-au pus impkat dup5 legile
CAci cam aproape cei mai multi din domnitorii
i obiceinl lor 3.
Alfonso las a In
25 loeu-i pe fratele
273
cei din Apus isi iau i veniturile oraselor, dar nu prea an cam voie
30 s5 punA iii orase dregiltorii sau garnizoane, ci cei din partea loculul
ei Inii Ii pun dreg5torii1e 0-0 aseaz5 garnizoanele de pazA si au grip,
de guvernarea inll i Impkatul nu are voie sa-i silea.scA la ceva impotriva legilor i obiceiurilor lor pkintesti. Atunci asadar, dup5 ce cet5tenii din Navara si-au adus impkat in tara pe fratele lui Alfonso, acesta
33 a avut un bAiat cii sotia sa ; i cind a crescut de vreo doisprezece ani,
1 In 1442.
2 Povestirea lui Laonic despre expeditille In contra regatului Neapoli nu este lipsit
de confuzii i inexactitti.
3 In 1425.
www.dacoromanica.ro
PENINSULA IBERICA
165
pe Miatul lor 1-au oprit, pe impaxatul insa 1-au trimis inapoi, spunind
et, dupa ce s-a nascut un Miat, el nu mai are inert parte mai departe
la imparatie, ci c aceasta Ii apartine Miatului. Acestea s-au petrecut
nu cu mult mai tirziu. Cind insa Alfonso a ajuns in Italia, 1-a lasat pe
fratele sau s aiba grip, in locul sau de guvernarea tarii sale.
Aceasta incepe din tara Valenciei. i Valencia este un

ora mare si infloritor i in el este rescdinta imparatului
Valenciei. Orasul acesta este asezat la o departare ca de sapte sute de
stadii 1 de la strimtoarea coloanelor lui Hercule, in fata insulei Sardinia.
Dupg aceea insa" se intinde tara numita Taracon pina la Barcelona. Aici 10
tara Taracon se margineste cu Proventa din Galatia. Dar 0, aratam granitele acestei taxi a imparatului : spre rasarit s-ar margini cu Galatia 274
Deserierea tdrilor din
Peninsula Iberie.
Proventei, spre apus insa cu Iberia, iar spre miazanoapte cu Navara.

Barcelona insa' este un oras din cele spre apus, stralucind prin bogatie
si putere si care are o administratie plecata mai mult spre aristocratic is
si cere sa fie guvernata dupa legile si obiceiul din parinti de imparatul
din Taracon. In fata acestui oras este insula Cirnos 2, bogat i cu mulili
locuitori; si inconjurul insulei sa fie d.e doua mii de stadii 3. Linga ea
mai este alta insul, numita; Mai Mieb', 3. i aceasta este sub ascultarea
primeste guvernatorul. Dar si Sardinia care
imparatului taraconilor
este o insula foarte mare cu un inconjur ca do cinci mil de stadii 6, este
supusa, acestui imparat. Tar in ea sint data orase infloritoare : Orstagia
Cageri 6. Unul este asezat spre rasaritul insulei, celalalt spre miazazi.
Pescarii din aceasta insula culeg din marea insulei corali si de aici ajung
In celelalte parti ale lumii. Dar Iberia, cum e situata, incepe de la Galatia ; dupa ea urmeaza, Celtiberi ,i tara Gasconia care se afla sub ascultarea imparatului celtilor. Apoi urmeaza spre rasarit tara pescailor, in-
20
25
tinzindu-se pina In Iberia. Dar Iberia este, dupa tara Celtica, tara cea
mai mare dintre cele din apus; spre apus se intinde pina in ocean, 275
I
spre rasarit se margineste cu Navara si Galatia si spre miazazi cu Portugalia care, fiind o tara la marginea marii, ajunge pina la ocean pe o intindere mare, si cu tara Granada a libienilor ; intr-insa este biserica lui
Fac 124 km.
2 C)rsica, facindu-se confuzie cu Malorca, cea mai mare insula din Baleare.
3 Fac 355 km.
4 Minorca, una din insulele Baleare.
5 Fac 888 kin.
6 Manuscrisele au imaehXyc i Oprrdx, Indreptate de Dark6 in 'OparecyLcc Oristagno ;
crotyip-I,
Indreptat de Dark In Ka-OnCagliari.
www.dacoromanica.ro
si
30
166
1
10
15
276
LAONIC cmucocoNDIL : EXPUNERI ISTORICE V
Jacob 1 Portugalia Irma, tinindu-se de Iberia, se intinde ping, la marea

dinauntrul strimtorii 1, 0 ping, la tara Granada. Tara Iberiei fiind cea mai
mare i bogat, are orae, 1ntre care capitala cu numele Sibilina, orm
mare tO. cu multi locuitori, i Cordova, Morsica i numitul Toledo i Salamanca. i sfintul local al lui Jacob din aceasta tarI se afla ling marea
de afara la Ocean. Dar tara imparatului iberilor se intinde i inspre marea
dinauntru 2 Portugalia insa este aezata linga strimtoare, Incepind de la
Granada, inspre strimtoare i marea dinafara pina in Iberia. Granada
fiind tug', interioara cu intinderea lnspre Iberia i Galatia, nu are de loc
vreo ie0re, nici la marea dingiuntru, nici la ocean. Dar impkatul Iberiei
este cel xnai puternic dintre domnitorii din aceasta parte i, fiind din
casa imparateascg, 3 a Galatiei, nu Inceteaz s poarte razboi intr-una,
pustiind. i jefuind. tara Granada a libienilor. Imparatul libienilor din
Granada li p1'ate0e i tribut imparatului iberilor, ori de cite ori poate
incheia pace ; dar navalind deseori Ii impresoara capitala i Ii prada
tara. Aceasta e tara muntoas i muntele incepe de la marea dinauntru
si se intinde ping, la ocean in tara Portugalia.
I
Acesti impgrati luindu-se la cearta intreolalta, deseori

au purtat razboaie intre ei i cu totii In contra barba20 rului ; i, intre altele, i Alfonso, imparatul din Taracon, Inainte de ce
sa fi sosit in Italia, a avut, dintr-o astfel de pricina, ra,zboi i cu acest
Impgrat al Iberiei i insu0 a fost prins de generalul-comandant al imparatului Iberiei eu numele Alvaro i s-a Intimplat ca amindoi sa fie raniti.
De Indata ce, stringinduli armata si
pe fratele su, imparatul
Thizboiiil lui Alfowo
eu regele Iberia ; 1430.
25 din Navara a pornit cu razboi asupra imparatului Iberiei, a intrat in

Iberia, adus fiind In tail de unii oameni en mare trecere In tail din urg,
fata de Alvaro, pe care-1 du0nameau. Gaci acesta, fiind un simplu paiti-
cular din Taracon, a pornit de jos de tot 0, ajungind plin virtute om

insemnat, deoarece la orice imprejurare se ridica tot mai mult, toti ii
30 cinsteau pentru virtutea lui i Imparatul 1-a Mcut general-comandant
277
35
peste tara sa ; i ajungind s conduca razboaie, pretutindeni si-a ciltigat

renume mare. i atunci trimis fiind de Impkatul iberilor en armata in
contra lui Alfonso, i-a ie0t prin targ, Intru intimpinare, cu gindul, ca si
i se impotriveasca. Dar dupa ce Alfonso, navMind i I luind i pe fratele
sail, a ajnns In Iberia 0 Inainta, aici Alvaro ieindu-i Inainte, si-a apzat
tabka i trimitindu-i un crainic, II indemna sa, se indeparteze, dacit e
1 Sfintul Iago di Gompostella In Galicia (Nusser).
2 Marea Mediteraml.
a Manuscrisele ne dau caAvIoo, lndreptat de Darkti In PaaasEcu.
www.dacoromanica.ro
MAURII DIN GRANADA IN R AZBOI CU REGELE
Elam
167
.euminte, cit se poate mai repede, din tara ; si Alfonso raspunzindu-i eA

nu plead, la magarii tatini-sau, ca sa-i dud, la pascut, ci e aici, ea sa se
masoare cu el in arta razboiului, Alvaro si-a pus armata in linie de bataie
si, incaierindu-se, se lupta cu amindoi fratii. Dar ridicindu-se lupta mare,
oamenii lui Alvaro i-au invins pe taraconi i-i goneau din rasputeri ; si
pe amindoi fratii Ii plind. si au doborit multi taraconi In goana. Cind
insa" amindoi fratii au fost adusi in fata imparatului iberilor, nu le-a facut
nici un fan, ci legindu-i on juraminte i declaratii de eredinta ea nu vor
mai incerca nici o vrajmasie cu privire la tara sa, i-a lasat s plece farit
st pateasca ceva. Dupa aceea Alfonso a ajuns in Italia, precum am aratat
mai inainte, si in Sicilia si, ocupind imprtia Neapoli, purta razboi cu
genovezii, cind a fost prins si de acestia, dupa cum am istorisit mai sus,
si adus fiind in fata domnului din Mediolan, i s-a dat iari drumul. Pe
sotia sa insa lasind-o In Taracon, n-a mai venit inapoi multi ani s-o vada ;
stind aici, petrecea in dragosti multe, ocupatia fiindu-i dragostea 5i armele.
10
15
Cum i-a mers prin Italia, ar5A mai jos in desfasurarea istoriei mele.
Cum seapil man-
Dar imparatul Iberiei 1, despre care am vorbit, a avut
Ili din Granada de de purtat razboi cu Imparatul libienilor de la Granada ;

rarboi en OM! ; acestia trecind de demult din Libia si ocupind in Europa
11:31.
orasul Almeria 2 de la marginea marii, la o departare de
Libia ca de doua" sute cincizeci de stadii 3, si pornind de aici, au cucerit
Iberia si savirsind fapte stralucite pina in tara Celtica, inaintau si asupra
Taraconului si a Valenciei, cu gindul sa-si sporeasca tara i s o Lea mare.
ImOratii iberilor care se trageau de la celti, au continuat afara de acestia
278
20
razboiul in contra acestor libieni si alungindu-i intr-un oras intarit, Ii

impresurau dupa aceea ; i pina in timpurile de acuma navalesc mereu
cu armata asupra orasului. i indeosebi imparatul iberilor domn Ioan,
de care am amintit mai sus, navalind. la sfatul i indemnul lui Alvaro
sa-i distruga pe libieni, a dus armata asupra orasului, cu gindul sa-1
25
cucereasca. Atunci libienii, cum erau impresurati in mod aprig i au ajuns

sA sufere foarte greu de foame, de nevoie nemai stiind ce s faca, nasco-
30
cesc una ea aceasta. Inearcind. doisprezece catiri cu smochine uscate,

av mers in tabara, ; smochinele insa cite una spargind-o fiecare, au virit
cite un galben inauntru si le-an potrivit inapoi la loc. Galbenul iberie
este insa in pret fiecare cit doi galbeni venetieni. I Dupa ,ce an pregatit aa aceste smochine si le-au incarcat pe catiri, cit putea duce fie1 Ilegele Castilia Don Juan : Ioan III (1406-1454).
2 In manuserise e !lap eXEco Marelia", indreptat (le Dark In 'AXtapEocv.
3 Peste 44 km.
www.dacoromanica.ro
279
168
10
care, s-au dus la cortul lui Alvaro. Acela 'ma cind a dat d.e galbenul din
smochine, sa-1 fi intrebat pe aducator, c, ce vreau s spuna, cu galbenul
din smochine. Catirgiul i-a raspuns c imparatul, adunind aurul oraului, i-1 trimite cu vorba, ca, ori iai orasul, ori nu-1 iai, aux mai mult decit
acesta nu ti-ar putea veni niciodata, din ora, i daca o s distrugi oraul,
vei pierde de multe ori pe atita, care ne-ar veni iarki din Libia i pentru
tine i pentru noi ; dar daca nu o s, distrugi orasul, vei avea i in viitor
de pus in vistierie, cit se aduce la noi din Libia. Auzind. acestea, se spune
cii si .Alvaro s-a Infatiat cu smochinele la imparatul i, varsindu-le, ed
fi spus : O imparate, pomul acela care ne aduce poame ca acestea, nu
e bine pentru noi 0, fie taiat ; eaci n-am mai putea i in viitor Inca, sa, avem
parte de un rod ca acesta i in timp de lipsa n-am mai putea avea indes-
tulare, dad, In timpul de fata le-am culege peste masura. Vezi cum
taie vitele de vie, cit numai e destul, ca sa dea rod iarasi. Dad,
15
o va smulge cineva, nu se mai poate folosi de ea, cind Ii trebuie".

paratW auzind acestea, i s-a parut c vorbete bine nimerit i
Ims
fi
indepartat armata de la oras.

280
20
25
Acesta luind de sotie pe fata imparatului Portugaliei,

a avut un baiat cu numele Enric, un bun razboinic ;
franeenl.
acesta dupa, ce a luat de sotie pe fata imparatului de
Navara i nu a putut trai cu ea, a indepartat-o de la el si si-a luat sotie
a doua pe nepoata 1 sa, fata imparatului din Portugalia, despre care se
spune ca era la infatisare cea mai frumoasa, dintre toate femeile din
locnrile acelea ; a luat-o la sugestia nobililor ca, va putea duce casa cu
o femeie, de va lua alta. Iar pe fata imparatului de Navara a silit-o sii
Donathoell theriel
slut de origind
imbrace rasa de cillugarita si a rasplatit-o In bani. Imparatul Portugaliei

este din casa imparatilor din Galatia. Socotesc ea' impratii celtilor
razboindu-se de demult cu libienii, i-au invins i au cucerit aceasta tara
i au lasat-o urmasilor lor. Dar se crede ca, i imparatia de Navara apar30 tine casei imparatilor Galatiei ; si nimeni altul nu poate ajunge pe tronul
acestei Impri4il; caci si aceasta tara, autocratorul Carol 2 si imparatii
de dupa acela se arata a o fi cucerit pentru aceia si a o fi lasat urmasilor bor.
Iar pe fratele lui Alfonso 1-au adus cu acest cuvint, c deoarece a luat sotie
281
din casa Galatiei, daca va avea un baiat sa, nu mai lamina in taxa, mai
departe, ci j baiatul s li-1 lase lor imparat i dinsul s plece, ducindu-se
de la ei, iar dad, nu o s aiba, un baiat, dupa moartea sa, s tread,
1 De Irate sau sora.
2 Carol cel Mare (768-814).
www.dacoromanica.ro
REGII IBERICI BINT DIN NEAMITL REGILOR YRANCEzi
169'
dornnia asupra impAratului Galatiei. i acesta primind propunerile, a

venit cu aceastd, conditie la ImpArdtia Navarei. *i. dinsul avind un bdiat,
pe dinsul 1-au trimis din tard", si pe Idiat 1-au pus Impiirat, deoarece
dupd mamd era din casa imparatior Galatiei.
Acestea deci pind aici le-am scris In istorie, tinindu-md de planul
Intreg al expunerii ; dar sd md intorc, de unde am Inceput sd fac aceastd
digresiune In istorisire, de am ajuns atit de departe.
www.dacoromanica.ro
5-
LAONIC : EXPUNERI ISTORICE VI

urad H Data
nAvaleased in Tara
Momineaseil, porneste asupra lui

Caraman.
Dar Arnurat al lui Mehmet, dupil expeditia in contra lui 282

Caraman, se giltea de rAzboi in contra dacilor, ca s-I
aduc6 la domuie pe feciornl lui Draeulea. $i eind, dupil,
pregatirile fAcute, a pornit acuma din capital:A, a auzit
despre Caraman cg, umblind. dup5, schimb'ari en privire Ia

dornnia lui, plitinuieste s'A se ritiscoale, asociindu-si-1 i pe domnul din Candiloru i pe alti citiva de prin Asia, in n'adejdea, ci peste foarte putin
timp peonii 11 vor ataca pe Amurat, n'avlind asupra lui eu armatiti

multa ; si-i ehema si pe ceilalti
sthpinitori din Asia la rkcoaliti. Atunei

Amurat al lui Mehmet, 1ntorcindu-se din drum a pornit eu razboi asupra acestuia si pe Turaehan, guvernatorul Tesaliei, 1-a trimis siti meargil
asupra Istmulni din Peloponez i st dkime intkiturile de la Istm si,
strAbg,tind cu jaf tara Peloponezuhii, cititi se intimpliti sil fie sub domnii
elinilor, sa, se intoarca" inapoi. Acesta hind armata din Tesalia si de la
balta Perevia, a sosit la Istm si, gAsindn-1 pkAsit, i-a distrus intraiI
283
10
15
turile si navalind in Peloponez, a pustiit tara aceea si, ajungind la

Sparta, a stritibiltut cu jaf Laconica si a plecat inapoi. Imparatul
ins treeind In Asia, a pornit de a dona oariti asupra lui Caraman si
i-a pustiit tara si a biruit-o.

'Cralul Serbia Gheorohe
impreunit en Ianeu de Hunedoara ridicui pe unouri
asupra lul Murad
11.
In timp ce se intimplau acestea, Gheorghe, domnul

tribalilor, intrind in vorbA eu Iancu si eu impkatul
peonilor si stknind pe lingA fiecare din mai marii
20
Peoniei, i-a fkut s porneascA rkboi asupra lui
Amurat i le-a ragAduit peonilor s5, le dea pentru aceastA expeditie bani
destui, pe care i-a i adus aici. Dar in vederea aceasta a lucrat cu dinsul
Iancu, care era prieten elinilor si se intimplase s'a; fie prieten cu dinsul. j
www.dacoromanica.ro
25
172
284
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOIUCE VI
Dar imparatul de la Bizant, loan, avea razboi cit

genovezii dintr-o astfel de pricin In legatura cu
comertul Galatei. De astadata genovezii ecbipind
corabii din cele mai marl pe care le aveau, i treisprezece trireme si In
corabii urcind ostasi de ai lor deplin inarmati la opt mii, au pornit pe
mare asupra Bizantalui, voind sa-1 cucereasea. i asupra scitior de la
Genovezil In riaboi eu
tfitarli din Crimea 51 eu

Bizantul.
Bospor 1 an pornit cu razboi caci orasul lor numit Cafa de linga Bospor,
seiii ajungind la cearta cu louuitorii din acest oras, 11 pradau i-1 jefuiau.
De aceea au si trimis soli la Aticheri, imparatul scitilor din acea parte,

10 ca sa se invoiasca asupra piicinilor de cearta ; dar cum cererile lor au
ramas zadarnice, au dat orasul in seama Italiei 2 Pentru c genovezii
considerau lucru stranic, ca orasul lor s sufere stricaciuni nesfirsite
din partea scitilor, i se intimplase ea tot atuncea sa fie in cearta si
se pregateau s porneasca deodata, cu razboi asupra amincu elinii,
15 durora, cu gindul
doboare. Ajungind la Bizant i declarind razboi
Constantinopolei, au intrat cu corabiile in Marea Neagra si au sosit la
Cafa. Aid debarcind in Chersones, se grabeau s-o porneasca de-a dreptul
la lupta cu scitii ; iesind din oras, au mers asupra lor..Atunci scitii i-au
vazut pe genovezi c vin asupra lor, asa Fara sa fie pusi in vreo ordine
285 de lupta i Lira' sa le dea vreo importanta, caci in ajun indreptindu-se
I
spre un yiu tot de acolo, sedeau in corturi, fr s puna straji in

tabaia, deoarece credeau Ca scitii niciodata nu vor ajunge la atita
indrazneala, Mcit sa se expuna la vreo primejdie, luindu-se la lupta.
25
De astadata cei din liniile dintii nu-i asteptau pe cei din coada armatei,
incit armata s formeze un front, ci mergind la pas in adincime, inaintau
asa asupra dusmanilor ; atunci scitii se napustese asupra primelor lor
rinduri, pentru ca s dea lupta cu acestia. Atacindu-i, i-a pus indata
pe fuel, si-i goneau, pe eit II slujeau picioarele pe fiecare. Apoi au cazut
asupra celorlati dintr-insii i i-au pus pe fuga si pe acestia si asa au

30 ajuns pina la coada ostirii. Punind intreaga armata pe fuga, ncideau,
necrutind pe nimeni i omorind pe oricine puteau sa-1 ajunga, pina ce
au scapat In ora, ca sa nu piara. Asa lasindu-se de razboiul cu scitii
cei nomazi de la Bospor, au plecat, phitind spre Bizant. .Ajungind la
Galata, oras in Europa din fata Bizantului, au tinnt sfat impreuna, ca,
35 in ce chip dind lupta, sa cucereasca orasul ; si au echipat corabiile
inarmindu-le, le-au dus spre portul Bizantului in contra zidului, cu
planul ca de pe corabii sa cucereasca orasul. Bizantinii se pregateau
286 de aparare si se luptau de pe zid in contra genovezilor intr-un chip.
1 Tatarilor din Crimea.
2 Genovezilor din Italia.
www.dacoromanica.ro
SDNODUL DE LA FEEABI-FLORENTA 1439
173
-vrednic de pus in istorie ; si cum atacau zidul de pe corabii i incercau

sal cucereasca, n-au putut sa se urce pe zid, caei elinii se aparau aprig
de tot. i atunci, pentru ca nu le mergea de loc, s-au indepartat si au
plecat spre Italia. Totusi orasul genovezilor Galata s-a mai razboit o
bucata, de -vreme cu Bizantul si se improscau unii pe altii cu tunurile,
si elinii si cei din Galata, cind si Leondari Ioan, atacind cu. tarie zidul
Galatei, a inchis din toate partile orasul, lipsindu-1 de orice hrana si de
toate celelalte. i pe multi din genovezii de pe corabii i-a atacat acesta ;
si i-a prins i in lanturi i-a adus in fata imparatului Ioan, care era in casa
lui Xila 2, ca la trei sute, gasindu-i pe acestia la vadul de imprejmuire
al Galatei. Dupa aceea trimitind soli unii la altii cu privire la ville do
afara ale Galatei si la interesele lor comerciale, ca imparatul sa fie Impacat, genovezii au consimtit s inalte steagul imparatului elinilor 2 i sa-i
mai plateasca imparatului in chip de dar o mie de galbeni pentru

stricaciunea fcuta la turnul de la curtea impruateasca, asupra cruia
genovezii au tras cu. tunurile, si la dughenele de pe strada mare 3,
10
15
din care unele au fost darimate.

Sinodul de la Florenta
1437-1439 ; urmarile lui ;
patania dueelui do Ferara.
Constilatia Florentei ;
Cu acestea au izbutit pina intru atita cmii 287
fata de genovezi ; apoi imparatul Than al elinilor

trimite soli la arhiereul romanilor cu numele
orasul Bologna.
Eugeniu, pentru ca s cad do acord i sa
inlature controversele cu privire la religie, i punea gindul apusenilor la incercare, daca romanii tin mult sa, se impace cu elinii ; si
soli de ai lui au sosit i in Germania. Germanii s-au intimplat atuncea
sa fie in orasul Basel in divergenta de pareri cu aihiereul Eugeniu

i, dupa ce au fault un sinod si au dezbatut dimpreuna, il scot din
scaun si pun ei arhiereu cu numele Felix, un bilAat din cei mai
distinsi la ei. Acestia amindoi, echipind trireme, au trimis fiecare dupa
imparatul Bizantului Ioan s vina la ei, fiecare din aniindoi cerind ca
sinodul sa, se faca la el si s inlature controversele, luind hotariri de
comun acord. Cind insa au venit trireme de la amindoi aihiereii, solia
de la sinodul din Basel a trimis-o inapoi cu vorbe bune, spunind citi el
cu romanii s-a legat de mai inainte i cu venetienii i cu altii din Italia,
cind II chemau s vina acolo ; l luind pe arhiereii Bizantului i pe
Uncle manuscrise au 1.)Xcaric, dar cele mai multe uX),CZ.
2 Drept semn Ca este suzeranul lor.
3 Mign icilicat 686g, strada d.e injloc, era strada principala, bulevardul din Constantinopolea bizantina, taind orasul In (Lula i duclnd de la sf. Sofia la Poarta de Aur ; pe aceasta
strada se gaseau pravaliile i atelierele de seama din oras.
1
www.dacoromanica.ro
20
25
30
174
LAONIC CHALCOCONDIL : ExPUNERI ISTORICE VI
invatatii elinilor, a plecat pe mare la Italia. *i dupa ce a ajuns la

288 Venetia, s-a dus la Perara, unde auzise eit se gaseste arhiereut
I
Eugeniu ; i s-a dus pe riul Eridan. Orasul acesta e la o depataxe de Venetia

ea la trei sute stadii 1 si este condus de barbati din casa Mste cu numele_
5
.Acest ora este bogat si cu multi locuitori ; si pe linga el eurge riul cu

numele Pad. Iar orasul se situeaza, in partea de sub ascultarea rornanilor.
Cu acestia pe care orasul i i-a ales conducatori, s-a intimplat asa

Barbatul acesta care se afla atuncea In fruntea orasului, era un
om eum se cade si foarte cuminte ; ci peste dinsul a dat mmatoarea,
10 nenorocire. El avea de sotie pe fata domnului de Monferato, foarte bine
Ia infatisare si, mai inainte vreme, de nn caracter nobil. Aceasta s-a
15
indragostit de un fecior din flori al barbatului ei ; dupil ce acesta venea

pe la dinsa pe inserate, precum e mai mult obiceiul la loeuitorii de prin
Italia, 'Ara vreun gind. ran, ea, amuzindu-se cu tinarul, Ii provoca la
dragoste. *i cind a observat ca-1 iubeste, 1-a cuprins si pe dinsul dragostea de femeie i, un timp, a umblat nebun dupa femeia care ii era
mama, vitrega. Una din eameriere insa, eind i-a observat pe acestia
indragostindu-se asa intre ei si imprennindu-se, i-a aratat ibovnicului ei,
care tinea la condueatorul orasului mai mult ca la oricine i ii stima

foarte. Dupa ce a auzit 0 a observat si el insusi, i-a povestit stapinului
Stapine, mie unuia mi-ar fi mai bine sit ma, inghita
2b9 situ, spunindu-i :
pamintul decit sa vad in casa ta petrecindu-se astfel de neleginri. Cad
pe stapina-mi am vaznt-o facind dragoste cu feciorul vitreg si amindoi
savirsind fapte nelegiuite. F ca sh scapi do aceasta femeie ; nu mai
25 poii duce cash impreuna cn ea. Dar indeparteaza-1 i pe filth !" Acela,
dud a auzit de intimplare, uimirea 1-a cuprins, dar dorea sa tie cum
20
a vazut intimplarea, ineit i-o poate povesti ; si spunea eit 0 el insusi vrea
sa priveasch si sa vada chiar cu ochii lui. Atunci facind in tavan deasupra patulni o gam mica, incit aceia 0, nu o poata observa, si-a
30 vazut de sus femeia in pat cu feciorn-sau impreunindu-se. De indath
ce a vazut si s-a incredintat de fapta, a trimis intii dupa femeie. S, i
eind s-a Iiifiiat, i-a spus urmatoarele : Femeie, ce diavol te-a impins
Ia aceasta nebunie, incit sa-ti faci de lucru cu feciorul meu, pacatuind
cel mai gren dintre toate femeile cite le stun ? i cum crezi ca aceasta
vorba
Aceea insh
35 poate fi bine pentru casnicia mea i a ta
din gura, a grait : Stapine, ea am savirsit in casnicia ta unele ea acestea,
nu. mai tagaduiesc, ci marturisesc c e adevarat. Dar nurnai en singura
rn-am facia vinovath de aceasta, en inshmi mi-am pus in cap lucruri
fax' tic Dumnezeu ; impinsa de o putere mai mare, mi tiu cum am ajuns
!
I Peste 53 km.
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA FLORENTEI
175
Ia aceasta, ademenindu-1 i pe tinar, fara, s-o vrea la dragostea cea mai t

nelegiuitS. $i pe mine una, en drept euvint, rn-ar ajunge pedeapsa, dar
pentru tinar te rog I sa, nu iei vreo hotarire ce nu s-ar mai putea indrepta, 290'
caci nu e vinovat de loc de aceasta 1" Dupa aceea, trimitind. de
indatii dupi feciorul sin, 1-a intrebat, daci e eu dreptate fapta, asupra
careia, a fost prins facind.-o. $i eum inmarmurit, nu putea s-o tagAduiasert,

a inceput si se roage de iertare. Pe tinir insi 11 intovirasea j i nn om,
care stia de dragostea lor i o cumostea ;,d. le era de ajutor amindurora ;
era un bufon eara, intru inceput, 1-a i indemnat pe tinir la dragoste.

Chemindu-1 i pe acesta, 1-a intrebat stipinul, cum de a putut si-i facA io
o nelegiuire atit de mare. Acela Insii i-a spus : Pentru ci ai luat pe

inbita feciorului tin si ai avut relatii cu ea ; de aceea pe buna, dreptate,
ti-a tient uncle ea acestea". Caci feciorul lui, in oras, iubea pe o femeie,
totin,d nu avusese relatii en femeia aceasta ; i apoi tatil a auzit ci
este cea mai frumoasi i mai pe urrni a silit-o si a avut relatii cu dinsa. 15.
Din pricina aceasta bufonul a impins tinarul la dragostea acelei femei.
$i eind le-a auzit toate acestea pe rind, a pus de an taiat capul feciorului i indata dupa, aceea al femeii si mai pe urrai al bufonului. Pe
econducitorul orasului lovindu-1 o nenorocire ca aceasta, se simtea
nicit ; si nu cu mult mai tirzin s-a insurat en fata stapinitorului ligirilor 2o
si.-*i eauta, mult in petreceri mingiiere de nenorocire.
Imparatul elinilor se gisea asadar in Ferara la arhiereul Romei, 291
care se intimplase sa fie atunei aici, sosind din Roma,: cici era de fel
si se ruga de patria sa si-i stea intr-ajutor in lupta ce-o
din Venetia,
avea en germanii. *i an ineeput si discute i si cereeteze en de-ami- 25 .
nuntul controversele, ee atitudine or fi mai bine sa ia amindoi. Apoi,
pleeind do aici, au ajuns la Florenta, eapitala titenilor, oras mare si
infloiitor si eel mai frumos din orasele Italiei.
Tirenia incepe de la orasul Pougia i, la dreapta despartita de
orasu1 infloritor Bologna, se intinde pina la Luca. Luca si Perugia sint 30
orase autonome, avind o constitutie mai mult democratici. Dupa Venetia, orasul eel mai bogat este Florenta, cetatenii ocupindu-se atit eu
comertul, cit i cu. agricultura. Acestia parea-s mai priceputi decit altii
lucrarile lor sint mai bune, de orice s-ar apnea locuitorii acestui oras.
*i se guverneazi in modul urmitor : au un consiliu de einci sute care 35.
hotiriste prin vot asupra conducerii treburilor obstesti ale orasului si
are in seama sa deelararea razboiului i incheierea pacii i primirea
solilor. *i ei sint asistati de doi birbati straini, pe care statul ii cheama,
si care pronunti sentintele de condamnare. Pe unul si-1 pun judecitor
asupra erimelor de stat, iar pe eelMalt si le judece eelelalte judeerlli 292.
j
www.dacoromanica.ro
176
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VI
1 din
-5
oras, privitoare la celelalte ramuri ale adrninistratiei orasului.

Acestia insa, aduc pe acei barbati strdini, ca nu cumva, cetatenii judecind vreo judecata, sa' fie partinitori unei pkti. Aleg insa, pe marii
dregatori din fruntea treburilor obstesti ale orasului, precum si pe acela
care la ei se numeste purtatorul steagului, pentru un timp de trei luni
la, conducere, si In seama acestora sint date treburie orasului i banii
si veniturile. i cind soli aduc veste de rdzboi sau de pace si chestiunea
a fost adusri in fata lor, acestia o prezinta consiliului celor cinei sute.
Pe dregdtorii guvernului Ii aleg din popor si tot din popor pe starostii
10 unor bresle de mestesugari. In acest oras, mice strain se poate face

cetdtean, platind la vistieria orasului o contributie, dupd cum o hotarase. Iar dupa ce consiliul ar fi votat vreo hotarire, executarea ei pe cit
se poate mai frumos si mai bine, o dau in seama marilor dregatori. Cam
acelasi fel de constitutie II au aproape toate orasele Tireniei, si Perugia,
15 Luca si orasele Aretio si Siena.
Ajunsi aici elinii, un timp au cercetat dimpreund cu arhiereul

deosebirea de credinta, cum ar fi mai bine pentru ei s-o formuleze, si
in sfirsit au craut de acord, amindoi punind in concordanta divergensa nu mai
293 tele, limit amindourt natiunile, fiind do aceeasi pdrere,
20 doreased vreo innoire. i aceasta au dat-o in vileag in scris, luind sfintii
de martori, ci nici una din cele doud pkti nu va face vreo schimbare
In religie. Pe urmd, arhiereul romanilor, alegind dintre elini doi barbati
gasiti foarte vrednici, si i-a oprit pe lingd sine i, conferindu-le in chip
deosebit cea mai mare demnitate ce o are pe linga sine, i-a facat earth25 nali, conducdtori , cum am zice, in ale religiei. Cad pe acestia pusi in
locul cel mai apropiat de el, fiind ,vreo treizeci, Ii tine pe linga sine
tovardsi i sfetnici, dindu-le venit destul de mult i pilmint, care le
poate aduce bani, unuia mai mult, altuia mai putin, apreciind, dupa
cum fiecare isi are locul. In rindul acestora alegind doi barbati dintre
I
zo cmiii, pe Visarion de la Trapezunt, arhiereu al Niceei, i pe Isidor, arhiereu
al Salmatiei, i-a avut de ajutatori i colaboratori la dezlegarea controversei cu elinii. Despre Visarion stiu atita i voi aminti c, In ce priveste intelepciunea din fire, a fost pe departe cel dintii dintre multi
elini cunoscuti si straluciti in privinta aceasta i ca era vadit cel mai
35 cu patrundere in a da o judecata asupra orickei chestiuni, iar in ce
privete invdtkura, si elineasca si latineasca, nu era al doilea in urma
nimanui. Pala do acesta era plin de admiratie arhiereul Bomei Nicolae
291 care dupd aceea i-a dat In grip, orasul infloritor Bologna sa-1 conducd;
acest oras fiind bintuit deseori de ra'scoale si rasculatii ajungind la cearta.
I
40
intre ei, el s-a arkat intro locuitorii acestui ora ca un trimis al la
www.dacoromanica.ro
INCHEIEREA SucODULITI DIN 1439
177
Dumnezeu. Dar acest ora este intre orasele de prin Italia, infloritor
si nu cu mult In urma celor dintii orase, In ce priveste bogatia i cealaita
buna stare ; i, ca o adevarata podoaba, prin preocuparile sale literare
si stiintifice, sta in fruntea Italiei. lar Isidor, care era un barbat inviitat
si mare patriot, a fost prins mai tirziu de barbari la Bizant, and. a luat
parte la apararea patriei. Pe acestia, deoarece vadit statean in frunte

la elini prin autoritate si delimitate si ct-i vor fi buni colaboratori in
legaturile sale cu emil, arhiereul de atuncea Eugeniu i-a ales de eomun
dea cit
acord cu elinii ; i imparatul elinilor rugindu-1 de ajutor,
are nevoie pentru paza Constantinopolei, i-a fagaduit C pe viitor o sil
alba grij indeajuns de imparatia hn si a elinilor i ca nu va slabi mciodat induplece pc peoni si pe germani sa porneasca razboi asupra
1)
turcilor si s-iindemne la aceasta, inch sa, se vada c e spre binele si al
elinilor si al altora.
Cu aceste fagaduieli ale arhiereului, imparatul elinilor a plecat
dupa aceea la imparatia lui in Bizant. Dar elinii, de indata ce au ajuns
acasa, au spus ca nu mai ramin la cele maiturisite, ei s-a ajuns la o
15
stare potrivnica, nemaivoind sa fie de acord cu romanii. i atunci j arhierail a trimis citiva invatati la elini in Bizant, ca s stea la disputa cu 29.5
invatatii elinilor care n-au aderat la sinodul ce 1-au tinut in Italia, si
cu Marcu, arhiereul Efesului, care de la inceput n-a voit deloc sa se alatureze la dogina latinilor, i cu Sholariul, a carui mare invatatura era
recunoscuta atunci la elini. Luindu-se la dispute pe intrecute , n-au
putut ajnnge la nici un rezultat, ci s-au intors in Italia fara nici o isprava.
11.5zboinl Vencliei eu
Milano.Parlidul Ghilwlinilor al Guelfibor. Oraul Padova.
Nu cu mult mai pe urma, Eugeniu a sosit la Boma, 25

de ajutor fiindu-i venetienii, care purtan atunci cu
izbinda razboiul in contra stapinitorului Ligiriei. Caci

venetienii angajinclu-si general-comandant pe un ligir
cu numele Carmagnola, care fusese inrudit prin casatorie cu stapinitornl
ligirilor, i-au Incredintat armata ; i acesta luind armate si corabii cite 30
a cerut
echipeze venetienii, a pornit asupra stapinitorului din
Mediolan, Filip, si pe jos pe uscat si pe apa Eridanului, avind la saptezeci de corabii, pregatite de raaboi cu parapetele de lemn. Iar generalulcomandant al aceluia era Nicolae Micul en numele, barbat destoinic in
ale razboiului, care a ajuns un renumit conducator de razboaie. i in 35
razboi, venetienii au stat inult timp pe locul hail, razboindu-se intr-una
mill cu altii linga laguna numit de straja. i venind Nicolae Micul asupra 296
orasului. Brescia si impresurind orasul cu gindul sag cucereasca, i s-au
Impotrivit timp indelungat, incit au ajuns la atita nevoie, de au mincat
12.
c. 1621
www.dacoromanica.ro
178
1
LAONIC CHALCOCONDIL : kXFUNERI ISTORICE VI
soareci i pisici si au suferit grozav, ligirii 1 nevoind deloc sa se dea. Au
rezistat ma de inult, pentru cg, in ora era partidul Guelfilor. Adick

am aflat ca toatA, Italia se impartise in doua partide, al Guelfilor si al
Ghibelinilor. In ce fel, si neam i orase din cite sint prin Italia, peste
5 tot locul, s-au departit in aceste dela partide, incit se dusmanese intreolalta si se deosebesc eu totului tot in pareri, si de unde i are inceputul aceasta deosebire, nici n-am putut afla de la nimeni, incit sa pot
insemna ceva adevarat despre aceasta, i nici eu insumi n-a putea trage
vreo concluzie, hien sa, pot spune ceva sigur despre aceasta. Tara ligi10 rilor si a genovezilor s-a dat de partea Ghibelinilor, a venetienilor insa
0 a romanilor si Marca se tine de partea Guelfilor. Dar tirenii si tara Basilicata care se intinde departe spre Iapighia, oscileaza intre amindoua ; cad
unii dintre acestia s-au dat cupartidul Guelfilor, iar altii en acel al Ghibelinilor ; in unul si acelasi ora se pot vedea amindoua partidele stint].
15 fata In fata si luptindu-se intre ele. Din cauza aceasta; socotesc ea se i
face de se isca la ei prin Italia cele mai multe razmerite. In timpul

acesta s-a intimplat ea si aceia care in Patavia voiau sa-si aduca domn
297 cu numele Marsilio, din casa Carara, se inteleg cu dinsul st-i predea
este acest oras mare F,4i. bine instant, avind. vreo saptezeei
orasul 2.
20 de stadii in inconjur 3. Prin oras curge un riu en numele Brenta ti
I
inconjurat de acesta, devine foarte bine aparat. Cind. s-au hotarit sa

adrica pe acest Marsilio, intelegindu-se asupra zilei, in care ar train
sa se prezinte la faptk s-a intimplat si fie un viscol foarte mare, care
1-a impiedicat pe om sa vina in ziva hotarita. Ijnul din complicii Ia
25 tradare, temindu-se pentru viata sa, sa nu apnce altul inainte i s
denunte trAdarea, vine el insusi si o nescopera. Aceia inra cum au
bAgat de searna, au intarit orasul cu stiaji, cit le-a fost mai eu putinta,
si pindindu-1 pe Marsilio, pe unde avea s treaca venind asupra orasului,
ca sa-1 ia, au ucis si pe barbatii din oras, vreo suta la rrumar cu femei
30 en tot, si totodata 1-au omorit si pe insusi Marsilio. Acestea int implindu-se
venetienilor in razboiul acesta, ii s-a ridicat si mai milt curajul si in

intreprinderile militare ale lui Carmagnola mult timp au iesit invingatori in razboi asupra domuului ligirilor. Dupg aceea insa, aeesta umblind
cu ginduri cle tradare, de indata ce li s-a anuntat, precum se spune,

35 a fost prins asupra faptului, plAnuind viclesug asupra orasului si a pla-
tit-o eu viata 4. Totusi se mai spune atita ea, atunci eind avea sa fie
1 Dark() preteril varianta Vyuccctigii.
2 Padua a ajuns sub stilpInirea Venetiei In 1406.
3 Vreo 12 km.
a La 5 mai 1432.
www.dacoromanica.ro
RAZBOI $1 PACE INTIM VENETIA $1 MILANO
179
dus la locul, unde trebuia sa-i piarda, capul si s moara, a sosit cu

gura legata, ca sa nu poata protesta in fata celor ce au venit sa-1 vada 298
murind. Dupa moartea acestuia au trimis dupa Francisc Sfortia en
I
numele i, facindu-1 general-comandant, i-au dat in seamd treburile rAzboiului. Acestuia i s-a intimplt c, dupa ce a eistigat bani de la venetieni, s ajunga, nu cu mult timp mai tirziu la domnia Mediolanului.
Slujindu-le ca general-comandant i cistigindu-si mare renume, a ajnns
pina la orasul Lodi foarte aproape de Mediolan, cncerind tara numita

Bergamo si alte citeva tirgulete de ale Ligiriei, asezate dincolo de riul
Ada. Dupa, aceea insa facindu-se pace intre amindoud parti1e 1, intre
yenetieni i domnul Mediolanului, s-a insurat cu o fata din flori a domnului i, fiind mijlocitor intre amIndou piiIe, o ducea in pace, en
1Ticolae mai rdzboindu-se Inca.
Acesta 2 cind s-a incheiat pacea si era liniste, a sosit In Partenope
la imparatul taraconezilor, cu gindul sa-si ofere serviciile i si-i slujeasca, daca, are vreo trebuinta, in razboiul cu tirenii. Dar cum nu 1-a
gasit binevoitor, s-a intors la domnul Mediolanului. Si acesta, nu mult
timp dupa aceea s-a savirsit din viatil, un balbat care a fost de o mare
destoinicie In arta militara,
10
15
conduca o armata si s duca o lupta
pind la capat. Dar suferind multi ani de diabet, s-a savirsit din 299
viata, lasind pretutindeni in Italia o amintire despre persoana sa ;
I
originar a fost din Perugia.

Francise Sforza
ajumic domn In
Francisc, cum nu cu mult mai tirziu domnul Mediolanului
a murit, savirsindu-se din viatd de boald, a inceput de
indata cearta en venetienii, pornit fiind cu gindul la stapi- 25

nirea din Mediolan. Cdci venetienii, cind Filip a murit se intelesesera
cu cetatenii din Mediolan, cbemindu-i s dea oraulni o constitutie
aristocratica, stindu-le in ajutor la asezarea regimului. i oarecum nn
timp 'Drawl s-a i guvernat, alegindu-si marile dregatorii dintre aristocratii ce erau in oras. Si oraul nu se simtea bine ca unul ce era deprins 30
cu un regim democratic 0 mai trimitea inca armata. Si deci cum ovaia,
pregatea calea pentru nn singur stdpinitor i si-1 ehemau domn pe Francisc ; altii insa, li se impotriveau. Acesta asadar, stringhul armata, o
ducea In graba asupra venetienilor, unde aflase ca-i au tabara. Apropiindu-se en armata de ora ca la o suta de stadii 3, a inceput s impre- 35
soare orasul, punind pe cei ce erau de partea sa, sa lucreze in vederea
311155.
1 Pacea de la Cremona din 1441 noiembrie 20.

2 Nicolae Micul-Brachys.
3 Aproape 18 km..
www.dacoromanica.ro
180
1
300
10
L IONIC CHIICOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VI
asezarii stapinirii sale, si ne1sInd s intre nimic in ora din cele trebuin-
cioase, Incit sa fie impinsi de nevoie la o invoiala cu dinsul. Sa, dea

un atac fatis asupra orasului, nu se putea hotari, deoarece II era teama
do poporul I din ora care era din cele mai marl de prin Italia j si de
multe ori mai numeros decit armata sa i pe deasupra foarte destoinic
In. ale razbaului, In stare sa tina piept armatei ; i armata ce se astepta
de la venetieni, putea s le vina intr-ajutor in razboiul acesta. Acesta
deci luind aici aceste masuri fata de oras, cauta sa-1 izoleze. Cind insa
a aflat c, soseste acum armata ce venea de la venetieni intr-ajutor,
ridicindu-se de mai inainte, le-a iesit intiu Intimpinare, cit putea mai
repede, la o departare de ora de vreo cinci sute de stadii 2, 1i fii-a asezat
tabara. Aici Ii statea impotriva in tabr i generalul-comandant al venetienilor,
- Cudunida Ii era numele,
si, intarindu-si-o cu santuri, astepta
sa-i vina, intr-ajutor armata de la Mediolan, si atunei s

15
dea lupta. De
aceea, Francisc, de indata ce a aflat prin iscoade ca, din oras porneste
armata care sa le vina' venetienilor intr-ajutor, a aprins noaptea focuri
multe in tabilra, ca dusmanii sa nu poata banui un lucru ca acela, si,
apucind armele, o porneste in graba noaptea cit mai repede asupra armatei
20
301
din Mediolan. S,i aici dind lupta i distrugind partea cea mai mare din
armati i cistigind asupra-i o biruinta, 1e n-a mai ramas nimic de seama
din armata dusmana, indata o porneste inapoi spre tabara. i eiocnindu-se cu generalul-comandant al venetienilor, nu cu mult mai pe urma
s-a dat lupta, mare si, punindu-1 pe fuga, i-a prins la vase mii de calareti
si a eIstigat o biruinta stralucita. :Nu cu mult dupa aceea pornind asupra orasului, unde statuse si mai inainte, si-a continuat actiunea vi a
I
izbutit. i a intrat mi cu mult mai tirziu In ora 3 fii a facut pace 4,

un nazireu dind indenmul la aceasta. i pe feciorul On 1-a trimis la vene-
tieni si intr-una le arata toata bunavointa. .

30
Papa nu poate ajitta Dar acestea s-au petrecut putin mai tirziu ; atunci insa
J1iiaiiu1.
cind email au ajuns acasa, arhiereul Eugeniu nu a trimis
35
elinilor nimic de seama ce ar fi ptut s le aduca vreun ajutor. Indat

elinii au revenit Fiti le parea rail de impacarea cu arhiereul. Dar nu le
trimitea din urma'toarea cauza. I se iscase adica un razboi prin Italia
in contra tirenilor pentru o eearta de pamint ; i avind armat i cheltuieli si un general-comandat din rudenia lui, un barbat Invatat paE vorba de poporul organizat In partid. i oarecum militAreste.
2 Peste 88 km.
3 In 1450.
a Pacea de la Lodi din 1454.
1
www.dacoromanica.ro
PAPA NV POATE DA AJUTOR 0MANTIN1LoR
181
triarh, nu inceta sa," poarte r'azboi cind eu tirenii, chid si cn domnul de

dupa, aceea din Urbino ; cci capitala tirenilor 1 tinea atunci cu domnul
ligirior Filip i lupta din toat'a puterea de partea aeeluia ; de aceea si
in contra arhiereului, pentru di, era venetian din easa Condulmaria,

familie care, la cererea arliiereului, o a1eseser s faa, parte din senat
si de atuncea ei fac parte. aci purtind ei mereu rzboi intreolalt'a venetienii
domnul Mediolanului Filip, toath Italia se impArtise intre acestia doi.
Dar sint st'apiniri prin Italia urm6toarele : Ferara cu familia 302

Este si din Arimini si din Marca familia Malatesta si st4initoru1 din Urbino si Mantua si Mediolan si Roma si Neapoli si Iapighia. 10
Dintre acestia cum e cu domnii din Ferara i Mediolan i Iapighia si Mantua, s-a spus, Melt e deajuns ce am amintit despre ei in istorie. Cit despre
sthpinitorii din -Urbino stiu atit. Neamul Malatesta se crede foarte vechi
si a fost mereu multi ani la conducere in Marea, fiind. domni i in AriMini si in alto orase stralucite din partea aceasta ; de aici au si pornit 15
si au ajuns general-comandanti de razboaie ai altor domni de prin Italia.
Dintre ei au fost generali-comandanti la venetieni i tireni si In treaat
au tinut in Mantua donmia 2.
Slptiiiri
italiene.
Dar yin s istorisesc despre arhiereul Romei c6, dupA ce s-a Ca'xirit din via0, se adun'a" cardinalii intr-o cas6, si exprimindu-si pareri diferite, voteaza, si se hot ArAsc pentru acela eare-lpropun cardinalii din
familiile Colona i Ursini; si la alegere Ii aleg pe cei mai buni. Familiile
acestea sint cele mai xnari din Roma si cu mare trecere ; j cind e vorba
do acestia, oscileaza cind. intre acestia cind intre aceia. Sint d.e acord insI
Despre alegerea papel.
20
de obicei straini j 86 nu faca arhierei, abUindu-se In alta parte. Dupa ce 3"

numarg, voturile i alegerea s-a Mcut, 11 proclama arhiereu pe acela,
raminind in easa, pina aprobil i ceilalti alegerea sa.
aseaza pe un
scaun, care are o gaura pentru ca unul din cei insgrcinati cu aceasta,
sa-i poata prinde cu mina testiculele spinzurind, incit BA fie vadit ca
acesta este barbat. Cci ei cred c'a", d.e mult odata o femeie a ajuns la
arhieria Romei ; cad pe fatA nu se poate cunoaste, deoarece bArbatii
din intreaga Italie aproape si din Apus Ii rad cu grija obrazul ; si hind
insareinata, cind a venit la liturghie, a n'ascut in eursul liturghiei un
Miat i a fost vzutl de popor. De aceea ea a cunoasc'a ti sa, ml aibri,
nici o indoiala, 11 pipale si pipaindu-1, anunta cu glas : BArbat ne este
stapinul !" 3
i le schimbil numele, ca si cum s-ar face mai apropiati
1 Florenta.
2 Din 1328 domneste In Mantua familia Gonzaga.
3 tntr-un manuscris pe margine X-slpetc, 0.3 oLTocspui, bre, nerozii".
www.dacoromanica.ro
30
3a
182
LAONIc CH iLCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE vI
de Dumnezeu decit ei i intru totul primeniti. Voteaza sit asupra numelui

ce-1 dau arhiereilor. i mult il stimeaza domnii Italiei si cei din celelalte
OH ale Apusului. Iar cardinal! sint la vreo cincizeci. Caci prineipii din
Italia aproape ca-si impaitesc donmiile in dona ; dad, Li s-au nascut doi
304 Mieti, unuia Ii lasit tara spre domnie, iar celuilalt Ii d o demnitate preoteasca, asa inch sa. nu poata fi cearta intre ei. i d.e aceea arhiereul Rumei
are pentru ei mare demnitate si cu totii Ii sint lui mult devotati..
1
Despre acestia invatatul Ioachim, unul din carturarii ce au

fost prin Italia, si care a ajuns la darul profetiei, arata de
10 mai inainte pe cei ce an sa fie arhierei si, venind la conducere, cum are
Prezieerile
" 0"."'''i'.
sa fie viata fiecaruia clintre acestia ; si era < un om peste fire >1, pentru
ca prezicerile lui se implineau intocmai. Despre acest barbat se mai
povestesc si alte citeva lucruri minunate. Caci, cind era Inca om de

rind si nu stia Inca nimic de Mei o invatatura, fie mica sau mare, 1
45
era portar la o manastire de nazirei din cele ce sint in Italia, s-a

intimplat sa vina in gradina si, cum mergea, i s-a aratat un barbat
foarte frumos la infatisare i, stind linga el en un ulcior in miini, sa-1

fi graft : Ioachim, !a i bea din vinul acesta ! Caci e foarte bun". El
luind, sa" fi Mut destul de mult din yin, de s-a saturat. Cind insa a sp us
20 catre out e are destul, barbatul sa-i fi adaugat, graind : Ioachim, de-ai
fi baut tot vinul, ai fi stiut totul exact". De atuncea s-a luat la dispute cu cei mai mari carturari si dadea dovada de o intelepeiune peste
305 fire. Pe urma a plecat la
resedinta aihiereasca i s fi aratat de mai
inainte uncle lucruri mar ce au sa li se intimple fieearuia, insemnindu-le
25 pe hirtie, that sa se vada bine dupa ce se vor fi implinit. i care au fost
prezicerile lui, se stiu, ffind pretutindeni in gura himil.
1
Slatele italiene
D -spre stapinitorii din Italia care-s mai marunti si se
art
sub ascultarea stapinitorului de la Mediolan, si cum cei din

toare.
Sicilia, Calabria si Iapighia si do pe aiurea din partea locului
30 care sint sub ascultarea imparatului Partenopei, nemaifiind nevoie sa
mai amintesc ceva despre ei, Ii voi trece cu vederea. State insa de sine
statatoare in Italia sint Venetia si Bononia i onsele tirenice, care
sint, am aratat-o si mai inainte, care se tin de lillorenta si au aceeasi
forma de guvernamint, i apoi Gonna. Cam acestea sint stapinirile din
35 Italia i sint in alianta ethd cu venetienii cind cu stapinitorul de la
Mediolan. Dar sa ma intone la firul istoriei de niai inainte.
de sine stfita-
1 Uncle manuscrise indica p lipsa, pc care Dark o intregete cu <8(zip5vtov2.
www.dacoromanica.ro
IOAN VIII PALEOLOG Ist HoTIENSTE ITEMA8
loan VIII Paleolou Intfiresle

paeea eu Murad ; hotaraste
urmas pe fralele sau Teodor,
iar pc Constantin despot In
Morea ; ecarat CU Dirnitrie.
183
Elinii cum s-au intors acasg, trimitind soli la

Imfaratul Amurat, cereau s'a fad pace cu el si
BA, Intkeasd, tratatele ce le aveau cu dinsul. Dar
peste putin timp s-a intimplat ca fratele imp5,-
ratului, Constantin sosit in Peloponez, s6,-1 cheme 5

pe fratele sg,u la mostenirea imp6r6tiei ; si se intimplase el d, porneasd pe mare spre Bizant, dar smuls fund din cale, 86, ajungI 306
I
la Lemnos, cind s-a insurat cu fata donmului din Lesbos ; i s-a

intimplat s, vin6 Ahmet cu flota impkatului asupra lui i sA-1 impresoare cu insotitorii lui in orasul Cotinos din Lemnos. Ahmet debarcind
si invadind insula, 11 impresoarA douzeci i apte de zile pe fratele
impAratului ; i batind zidul cu tunurile, n-a putut s'A-1 doboare, Inch
sa poafa intra InAuntru in oras. Apoi 1ns'a, cum n-a putut sa-1 cuce-
10
reasd, a plecat cu flota acas. Tar Constantin ajuns la Bizant
imp'aratul arkindu-si gindul, Ca fratele

soseasd, tot el a mers Inapoi
la Peloponez si fratele san Teodor s-a dus,parg,sind Peloponezul i plecind
la Bizant. Cu acestia s-a Intimplat asa ; dar fratele mai mic al acestora,
15
Dimitrie, neintelegindu-se eu impilratul care i-a luat partea mai mare

de tail, cum nu dobindea nirnic din ce-1 raga, a trimis sol la Imparatul
Amurat si, primind de la acela armata, a pornit i Impresura Bizantul. 20;
Dar, peste putin timp, eind cumnatul 1 sau Asan, brbat cu mare trecere
in Bizant si care pArea ca-i va fi de ajutor sa ajung5, la domnie, nu i-a
putut face nici o isprava, s-a retras. i peste putin, intrind In tratative
cu fratele s'au imp'aratul, a venit la Bizant si nu cu mult mai tirziu 307
a fost prins de imparatul elinilor Ioan, si el si fratele sotiei sale, si tinuti 25.
In 1nchisoare, despartiti unul de celkalt ; la indemnul lui Asan, a fugit
noaptea in orasul din fatA,, Galata, si trimitind soli, a dobindit pace si a
ajuns din nou la guvernarea t'arii de la Marea, Neagra ; i Imparatul a
dat drumul i fratelui sotiei lui.
;
Cu toate ca Impilratul a intarit tratatul de pace cuAmurat 30

deeembrie 1443. Ianeu al lui Mehmet, totusi stkea nu mai putin lu tratative
Lupin de la Zlatila din
de Ilunedoara I Viad
II Draeul dau lupta. 1 cu Eugenin, arhiereul Romei, si a trimis soli si la
Conslliu de razboi
turei.
la imparatul peonilor Ladislau care do curind ajunsese la

domnie. Pe acela il indemna cel mai mult Gheorghe
Yule, care fusese despoiat de domnie si a contribuit cu bani multi la;

aceasta expeditie. Dar se pare ca
Ioan Choniat, care atuncea
avea mare putere si-si cistigase nume mare in ducerea fazboaielor in

1 In manuscrise e 6urcorpbgfiica", ceea ce nu are nici un Inteles i de aceea a fost.
Indreptat de Darkti In yoy43poi.5cumnatul".
www.dacoromanica.ro
35
181
L IONIc c11-thCocONDIE : Ex.PENERI ISTOR10E vI
I contra turcilor, 1-a sfatuit mult si bine pe imparatul peonilor s
por-
neasca asupra lui Amurat al lui Mehmet cu razboi. Atunci stringind

caste foarte mare, il ia cu sine i pe Draculea, domnul dacilor, iar Gheorghe
al
tribalior le era calauza, de drum. Dupa ce au trecut peste Istru i
309 an ajuns in tara imparatului, I mergeau mai departe, robind mice le-ar
fi iesit in cale si au dat foe satelor i orasului infloritor Sofia si pradau
si omorau. Dar Amurat, cum a aflat ca, peonii navillese Cu multime mare,
strins toate ostile din Asia si Europa i a plecat i el asupra lor en

gindul sa, dea lupta. Si. cind au ajuns in localitatea numita Vasilita 1,
10 a dat aid peste peoni stind in tabard,. Si. Amurat a trimis si de mai
inainte armata si a poruncit s observe oastea peonilor i sa-i senmaleze
unde ar ajunge, si inchizind cu copaci trecatoarea strimta a muntelui
de la Vasilita, s incerce sl-i opreasca ; si au facut asa i, inchizind
trecatoarea, incercau st-i oprease i, in oarecare msura, au incereat
15 i peonii sa, treaca, inauntru asupra Traciei. Iar Amurat si-a asezat tabara
pe muntele situat inspre strimtoarea drumului i aici a adunat pe mai
marii lui si pe cei ce i se pareau ca si-au cistigat nume mare in purtarea
zboaielor. Acestia erau Iese al lui Brenez, Turachan, guvernatorul
Tesaliei, Cumuli, Chasim, generalul-comandat al Europe!, i Isaac, guver20 natorul de la Scopie. Sosind aceia i stind jos pe linga el, le-a grait urma-_
toarele : Barbati musulmani, vedeti in ce stare de mare nevoie au
309 ajuns lucrurile noastre. Caci acesti peoni porniti pe razboi si-au luat
pe linga ei pe daci i pe dommil tribalior i VIfl cu armele in contra
noastra. Acum e timpul, daca are cineva un plan bun, cum sa, eistige acest
25 razboi, ca s fie spre binele nostru, s o spuna in situatia de fata. Caci,
dupa mine, rzboiul trebuie sa-1 primim i sa dam lupta cit mai repede,
incaierind.u-ne cm dusmanii ; caci cred ca-i vom dobori pe acestia, hind
I
putiM la numar. Acuma cred ca, mergind de-a dreptul la lupta, s-o
dam Ora nici o zabava".
30
Dupa aceste cuvinte ale lui Amurat, Chasim, generalul-comandant
al Europei, indemnind la lupta, a spus uncle ca acestea : ImpArate

nu cred sa fie vreunul care sa nu laude aceste cuvinte, ca uncle ce sint
demne de un imparat mare, coboritor din Osman, care nici fata de
dusmani, oameni de nimic, nu e de loc ingaduitor, iar tara cauta s o35 bcape do primejdie. l'entru cazul cind nu damlupta, curajul nostru. va
slabi, infrinat de o teama a imparatului, iar dusmanilor li se va 'Mari
E pasul de la Zlatita ; istoricul Ducas 1i spune mai bine IDocripo pe bulgiirete,
ce se traduce Aurie" (D u c a s, XXXII, 1, ed. Grecu)si-1 localizeazA Intre Sofia si Filipopole ;
de fapt c insS ling Nis si lupta a avut loc in decembrie 1443 ; cf. A It U. Nime t, op. cit.,.
p. 76-77.
www.dacoromanica.ro
LUPTA DE LA ZLATITA 1993
185
mai mult. i teama imi e c folosul se va intoarce impotriva, de cum

credem, daca, intii ne-am gindi la o aminare a luptei. i mie de la inceput
mi s-a parut lucru de nesuferit s inchidem intrarea cu copaci, ca si
cum ne-ar fi frica, i s bagam in oaste acest gind. al nostru d.e teama.
Ci trebuie, mergind de-a dreptul, s luam asupra-ne primejdia luptei
si asa s incercam s ne scapam tara
i nimic 0," nu ingaduim dusraanilor, daci, tu insuti imparate, vrei s pedepsesti pe acesti dusmani,
J
care ti-au pustiit tara cu sabie si foc. Daca insa nu, tu insuti AmiIi
aici, iar eu insumi iti voi aduce in fata ta pe acestia, inch nici acosta nici ceilalti apuseni sa nu mai alba poft s vina vreodata impotriva ta".
Acestea le-a grait Chasim, feciorul lui Mazam ; altii tacind si neindraznind sa-si arate gindul in contra imparatului, Turachan insa, guvernatorul Tesaliei, a spus unele ca acestea : Imparate, fiecare, fara sa se
lase oarecum influentat de cuvintele tale, trebuie sa-i spuna gindul care-1
5.
310
1 0,
15,
are, cu atit mai mult cu cit starea de fata e imbinata cu o primejdie

mai mare. *i de se intimpla sa fie un prieten, daca-1 asteapta vreo primejdie, fiecare trebuie neaparat s spuna ce gindeste. Dar cu atit mai
mult Inca e de datoria fiecaruia din noi s arate l stapinului ce tie
cu privire la situatia de fata, cu cit si primejdia ne paste de o potriva pe
toti. Caci en unul, imparate, as face o buna comparatie, In ce privete
20 ,
puterea ta armata. Daca retezi una din aripi, ran te vei putea folosi
de ea la once ar fi nevoie, iar daca retezind-o l pe cealalta, o sA-i lai
numai trupul, n-ar mai fi in stare sa zboare si i-ar raminea sit poata umbla
numai pe jos. i cum s-ar mai putea folosi Inca in viitor, dacI ar vrea
sl mearga dupa hrana i daca are vreo alta trebuinta in aceasta stare
a ei ? Aceasta Ins
as spune-o tl despre tine. Cad corpul ieniceresc
de la Poarta spun ca este trupul l aici ne ramine nadejdea noastra cea
J
mare ; iar armata Asiei a asemana-o cu o aripa 0 tot asa i pe cea a

Europei. Incepind batalia, nici una din amindoua nu va vrea s infrunte
pina la capat lupta, ci armata Asiei nici nu va ajunge sa se ia la harta
cu acestia care sint lancieri imbracati in zale ; iar armata Europei va
avea vointa sa se lupte, dar indepartindu-se de cea a Asiei i lasata
fund singura, nu va starui pina la capat, ci va fugi i ea, incotro va putea
sa scape. Iti ramin oamenii de la Foarta i ienicerii 0 nu pot sa-mi inchipui
25.
311
30,
35.
ce posibilitate ti-ar raminea, ca sa-i intrebuintezi cu folos in aceasta

imprejurare sau s, iei masuri de aparare, fara sa mai ai vreo izbind.a.
Dar parerea mea este 0, nu dam lupta, ci sa batem mereu in retragere,
infruntind. once ne-ar sta in cale ; l aceasta s-o facem, pina ce dmnii
apasati mai cu seama de foame, o sa ia calea intoarsa i atunci in aceasta
www.dacoromanica.ro
40.
186
LiONIC CLULCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE VI
situatie aa de grea pentru dInii, sari atacilm cu toata puterea. i atunci

ne vom putea folosi de acestia, la orice am dori".
5
-31:1
10
Cum parerea aceasta parea mai buna decit cea de mai inainte,
i s-au alaturat i ceilalti care erau de fata atuncea la sfat. Dar Iese al
liii Brenez a spus uncle ca acestea : Mie nn se pare, imparate, c nici
una nu e spre binele nostru. Caci n caz e i-ai biiui pe dusmani, nu vad
ce folos ar putea iei pentru tine din aceasta. Cci doar i bunicul tau,
fuitunosul Baiazid, i-a pus pe fuga pe celti i pe peoni ; totusi nici un
folos nu i-a iesit din aceasta, ci retragindu-se in tara lor, au scapat si
ei i, plecind de indata, i-au scapat i tara. Iar daca s-ar intimpla dimI
potriva, n-as vrea s-o spun intr-un ceas raiz, peste eine vor veni primejdii
grele de pe urma aceasta. Mai bine este insa ea oricine s aleaga numai
caile cele sigure, pe urrna carora sa, flu fact nici un pas gresit i sa nu
fie de loc cumva invins, ci s biruie pe dusmani, afar doar de-i ies
lucrurile altfel, de cum a socotit. Din doua cai de ales,una fiindu-ne
sigura, asupra careia de teama; stam i chibzuim, i alta cu mnit mai
sigura, decit aceasta, trebuie s-o alegem pe cea mai sigura ; i la care
ne-ai duce judecata, de aceasta sii tinem mai mint seama decit de ceaMitt. Mie unuia insa, sii ne retragem din fata dusmanilor, i nici tie,
20 imparate, nu ni se cade i en Insumi nici n-as putea da acest sfat ; caci
s-ar parea cii fugim i ar fi numai spre binele acelora, iar noua dimpotriva. Nici nu i-am putea re-tine, cred, pe soldatii din Asia si pedestrimea ce-o avem. Dar nici lupta Sii nu o dam Inca, ci inchizind Inca
15
mai bine trecatoarea, sa stain locului, "Ana ce nevoia Ii va face sa, ia calea
25 intoarsa j atunci, In retragere fiind, sa-i atacam indata si sii punem
calarimea sa se tina de ei i sa le facem orice stricaciune am putea".
-313 Aceasta parere fiind Inca 0. mai buna decit cea de mai inainte, au spus
cii i se alatureaza i ceilalti din citi erau de fata.
Atunci au hotirit nici lupta sa nit o dea, nici sa nu se retraga, ci

:)0
sii stea locului i sa atepte ; i and dusmanii vor incepe sa se retraga,
atunci sii trimit'a armata din Europa sari atace. Se mai hotariser
intrarea s-o pazeasca si s-o apere, cit se poate mai bine. i pazeau intrarea,
pe cit puteau, si o aparau cu toata tinia. i incercau peonii sii treaca si
sa-i sileasca pe turci, totusi nu erau in stare. Caci cind, cazind asupia lor,
35
Ii sileau cu puterea, atunci ceilalti turci le sareau intr-ajutor ; 0 era

Impinsatura mare din amindoua partile. In sfirsit, impingind pe peoni,
oamenii impaiatului stateau Infipti locului. Dupa o trecete de timp, cum
peonii nu puteau face nici o isprava i erau apasati de foame, an ineeput
1
Ienicerimea.
www.dacoromanica.ro
TURCIL INVENTI DE IANCU
187
.sa se retraga hind calea intoarsa. Noaptea, stringindu-si lucrurile, au

inceput s plece. Cind, In zorii zilei, turcii au vazut tabara dusmanilor
plecata de cu noapte, au ramas locului. Apoi alegind din ostirea aceea
citi au rarnas locului si eraaprega'titi de lupta, ii Incredinteaza lui Chasim,
comandant-general al Europei, ca sa-i urmareasca pe dusmani ; si a mai
poruncit si lui Turachan s mearga dupa acela cu armata Tesaliei. Acesta
asadar luindu-i pe acestia, a pornit, cit II tineau picioarele, urmarindu-i
pe dusmani. Dar loan a prevazut c turcii Ii vor ataca la retragere
I
si de aceea, alegind si dinsul citiva din cei mai buni peoni, i-a pus la
pinda', ca atunci, cind turcii vor navali si-i vor urmari armata, s-i atace
din doua parti. Aici, cind Chasim mergea prin cimpie, tinindu-se de urma
peonilor, i-i urmarea, apropiindu-se de el i fratele sau Turachan, Ii
spunea fratelui unele ca acestea : Chasim, tu marsaluiesti cu o armata
atit de mare prin cimpie. S tii c acest mars al tau nu este felit de
primejdii ! Caci peonii nici nu vor rabda ca noi sa-i urma'rim i nici
raminind 1iriititi vor fugi Inapoi cu placere, ei care atita timp ne provocau
pe fata la o lupta dreapta si care, precum se spume, se luptau bucurosi
i mult ar fi dat, cred, ca noi, coborind in cimpie, s le dm prilej de

beta. Ci tinindu-ne pe sub poalele muntelui, Ii vom urmari pe ei, pe
it se poate, destul de mult, i noi vom fi la larg si dispunem de ei,
31S
10
15
20
citi ne vor veni la 1ndemina".

lliruinla a WI Ian('u
asupra turellor.1) Tnrachun Invinuit de Iradare Inca de clad era
Cum, spunind acestea, nu 1-a putut indupleca pe Chasim,
insusi s-a dus cu armata Tesaliei pe sub poalele mun-
telui, tinindu-si armata in ordine th lupta. Chasim

pasa de Vhlin la Dunare. insa mergea prin eImpie cu armata Europei i, de 25
indata ce lui Choniat care statea la pinda, i-a venit
armata dusmana la indemina, pentru c oamenii imparatului au fugit,
cind Iod,n din loan! lui de pinda a aparut In ochii barbarior care 315
inaintau, Choniat pe acestia punindu-i pe fuga, pe unii i-a ucis, iar pe
altii i-a facut prizonieri. Aii au cilzut multi oameni de ai imparatului 30
si a fost prins de peoni fratele lui Chalil, fecior de al lui Praim, i alti
turci au fost pri'nsi din fuga ; i Chasim Insui, cu puinii oameni din
armata de pe linga el, a fugit in taba'ra imparatului.
j
Dar ajungind in fata imparatului, i-a spus astfel de cuvinte : Imparate, ce n-am avut de indurat de pe urma acestui om, cel mai netrebMc
din citi' ii tim si care planurile tale le-a tradat dusmanilor ; caci nici
n-a facut, precum i se spusese, si nici n-a vrut s mearga dupa acelasi
1 In primele zile ale anului 1444 in pasul de la Gunovit.a lInga Nis : vezi G. Ostr og or sk y;Geschichte des byzantinischen Stacdes, eel. II-a, Miinchen, 1952, p. 448.
www.dacoromanica.ro
35
188
1
LIONIC CIIALCOCONDIL : EXPUNEEI 1sTo1acE VI
plan. Lui Gheorghe Yule insg, eu care este imprietenit, i-a semnalat pe-
fiecare, cum avem s am atacul, i ma a stricat planurile tale 1, cit

5
dinspre partea aceluia ne-am pr'apadit".

Aici Chalil, sufarat pentru fratele su, a asmutat i el pe impratul
in contra lui Turachan. lar imparatul socotind de lucru grozav c n-a
mers dupg acelasi plan cii generalul-comandant al Europei, ci 1 tinindu-se
prin alte locuri a plecat pe alt drum, tradindu-i armata, 1-a prins pe
Turachan i, punindu-1 sub paz"a, 1-a trimis in Asia in orasul int'arit Tochat
10
si, in dituse, 1-a aruneat in inchisoare. Csaci Chalil i-a insinuat impratului, aducind.u-i aminte cà acela, cind a stat in Vidinul eel mare in cali-
316
tate de gu-vernator al I regiunii de la Istru, a avut legaturi de mare si

strinsa, prietenie cu domnul tribalilor Vule si de aceea si-ar semnala unul
altuia ce-ar trebui 0, le fie de folos in imprejurArile date ;
pri-
mind daruri de la Vule, li ad ea min'a de ajutor la orice ar fi putut crede ca-i

15
va fi aceluia de folos. *i de acestea convins imparatul, 1-a pus in inchiscare pe insusi Turachan, trimitindu-1 in Asia, iar tara Tesaliei a dat-o.
alt lila s-o guverneze.
bi Turachan a, ajuns astfel la inchisoare ; iar domnul

tribalilor Gheorghe, deoarece cu ajutorul peonilor n-a,
ispeavit nimica, pentru domnia lui, a trimis crainic la.
riimine ea mai Inalute tribulara Mr- Poart5, s, incerce gindul impkatului, dac'd i-ar da inapoi
ciler ni prielena
domnia, asa limit st-i plgteasc5, tribut jumaate dinuuffurilor.
venitul prii sale ; sub conditilie acestea, spunea dinsnl,
ar incheia un tratat de pace i pe peoni ii lua asupra-si st-i induplece
Ville face pace eu
lilarad 11 i indenmnit I pe augur!.

20 Tara ItominetNeil
25
srt, fad, pace. Aici imp6ratul, cind a auzit pe crainic, punindu-i in

vedere uncle ea acestea, i-a, f5,0duit intro altele ct-i a, inapoi
ti pe cei doi bAdeti ; si de aici inainte s'a-i fie en credinta, Atunci Vulc
staruind pe lingà fiecare din peoni, 1-a induplecat pe imp'aratul Ladislau
si incheie un tratat de pace cu Amurat, trimitindu-i urnatoarele vorbe :
30 1,Imprate pe tine impratul Amurat te cheam5, la 1111 tratat de pace ;
317 pe deasupra o s dea tara 2 inapoi. Dac5, o s

asculti de mine oi,
intr-o conditie ca aceasta, o s'a faci pace, ai s, fii mai bine pregatit de
rzboi; si dac'a ata0,, nu vei mai indm'a, a dona oar'a toate acestea" 3.
Cu cuvintele acestea, 1-a induplecat si acela a f6g6duit e va face, preI
1 In loc de ii)accx6creprin alte locuri", precum e In manuscrise, as citi caV CraAccx60e
ci prin alte locuri".

2 Ocupata de la unguri sau mai degraba Serbia lui Vulc.
3 i$a sunsi textul dat de Dark& Manuscrisele insii au : i dac5 ataci, n-a rnai rezislat.
a doua oarli la tonic acestea".
www.dacoromanica.ro
CRA1IIL SERBIEI M1JLOCESTE PACEA
189
eum 1-a sMtuit tribalul ; i indat5 a trimis crainic la Poart i cheamO

soli In vederea faptului c5 peonii vor face pace ; i dinsul sa-si ia domnia.
Atunci Amurat a trimis soli i au %cut pace cu conditia, ca Gheorghe s-si
ail35 tara si s dea imphatuhii venitul juMatate. i s-au legat totodatO en
jufamint, ea nici peonii WO nu prade tara impOratului, nici turcii s5 nu
treacA peste Istru cu nici un gind de stricAciune, cu nici o vicknie si ea
toatO viata lor s stea In bune relatii de prietenie filfa viclesug i inse1Ociune ; iar dacii sa, famin5, tributari impOratului cu ce s-au invoit In tratatul de pace al impOratului incheiat de mai inainte eu ei, i fatg, de peoni
s'a fie, precum au urmat sO fie mai inainte.
Marad ii
porne.4e
ampra lui Caraman.
10
De IndatO ce s-au fOcut toate acestea, Amurat a si
plecat asupra lui Caraman. CAci acesta cum a aflat ea

peonii n5vMesc asupra impOratului Amurat i, coborind spre Istru, merg
asupra tOrii impOratului; a crezut cii, pentru el va fi o imprejurare prielnica, dad, ar nOvgli i ar face cuceriri in tara impAratului de priu
Asia ; si de aceea a pornit it.4i a nOvlit, robind tot ce-i venea la IndeminO.
COci i mai inainte, cind peonii aveau s porneascO asupra lui Amurat
I
cu rOzboi, au venit la el cu un plan asemanator ca nOvAlind armatelo

din amindou5 trile, ostirile sa-i poatO fi impOrtite i puterea lui astfel
silibitA. Amurat asadar intriud. intr-un fazboi mai mare si izbutind sO-1
ducA la o bunO dezlegare, a pornit de indatO cu armata asupra lui CaTaman. Acela insO trimitind soli, cerea sa-i slujeascO la mice ar dori de
la el si sad dea ostateci i dovezi de incredintare pentru acestea.
Arornlnil din Pind, ace-
318
20
Acestea i se intimplaserO prin Asia, prin Europa ins5,
Iasi popor eu romluil domnii peloponezienilor au fOcut tiirii lui urmAtoarele. 25

de la Duniire, tree de
DupO ce adic6 Teodor, care se n'ascuse dupil insusi
partea d potului C
stantin Draaases eare impOratul elinilor, a plecat si se afla in Bizant la ImpO-
eson
duce riaboi enMurad H.
rOtie, In Peloponez a sosit Constantin cu numele Dra-
gases si a luat In primire tara fratelui sa'n, Intre altele si Sparta

de lingO muntele Taighet i aproape intreg Peloponezul cehiiJalt,
cOci 30
afarO de tara lui Toma, fratele ImpOratului, cealaltO parte o luase

o avea sub ascultarea sa ;
acesta de indatO ce a sosit aid., se prei sta'ruia ca tara de dincolo de 319

_Peloponez WO se lepede de impOratul; i a intrat In Beotia i, supunindu-si
gAtea s5 Inchid5 Istmul cn zid
orasul Teba, a ocupat Beotia intreagO. i stOpinitorul Aticei, MgAduindu-i 35

.s6 plateasc5, tribut, a incheiat un tratat de pace ; i muntele rind,
vlahil
Manuscrisele scriu Port.xot, un non sans, indreptal de Tafel in B)vizot.romini".
www.dacoromanica.ro
LAONIC CHALCOCONDIL . EXPUNEM ISTORKE VJ
190
1
io
locuiesc in el, grgind aceeasi limba ea a dacilor i sint asemenea en dacii

de la Istru, venind la acest donan care li 1-a lasat 1, purtau razboi cu_
turcii ce locuiesc in Tesalia, i primese cirmuitor de la domnul peloponezienilor. Leodorichi, orasel asezat in tara Locrilor, asezat ce-i drept inspre
orasul Fanari din Find, primeste cirmuitor de la impiiratul. Iar partea

ce se intinde inspre Ahaia, este locuita de albanezii arabei, carora imparatul le filgaduise sa-si stapineasea tara lor parinteasca ; i acestia
au trecut la elini. Adunind. intreg Peloponezul la Istm, 1-a inchis cu zid,
&it de repede a putut, si a chemat aci i pe fratele san si, trimitind dup
toti ai Orli peste care domnea, s vina aci, a ridicat zidul, dind. in seama
fiecaruia portiunea pe care, in atita timp, i-ar putea-o da gata ziditL

:120 De indata ce zidul de la Istm i-a fost gata, trimitea armata in tara
imparatului i pustia tara i intr-una purta razboi.
I
Nerio, snipinitorul Ale15 nei. face pace cu

(11.11:1711n1s10.1Tieniiii:Isuisit(ourui.-
rului in suite la sultan.
Dar nu mult timp dupa aceea, Omar, feciorul lui

Turachan, luind armata Tesaliei, a pornit asupra Tebei
a Aticei 0, facind pradaciuni, a pleeat, Mind cu

sine prada destul de multa. Atunci, Nerio, stapinitorul
Atenei, cind a vazut c puterea turcilor revine in starea de mai

inainte, a trimis soli la Poarta si se ruga de pace la imparatul cu
20 conditia sa-i plilteasca tribut, pe care i 1-ar rindui. i Aniurat s-a
lasat indoit si a incheiat pace cu el cu conditia
plateaseii tributul
pe care i-1 aducea si mai inainte. Acest Nerio, de fel din Florenta, capitala
tirenilor, a ajuns la stapinirea Atenei in fehil urmator. Antonio, feciorul
lui Rainerio, 1-a chemat pe acesta si totodata pe fratele aceluia de la

25 Florenta, fiindu-i rude de aproape, i-i tinea pe linga sine, dindu-le intretinerea cuvenita. Dupa ce Antonio s-a savirsit din viata, lovit in somn
tIe dambla, fiind robust, sotia sa a trimis la imparatul sa-i dea ei domnia
ii unui fruntas al orasului, inrudit en dinsa, tatal men. Pe acesta 1-a trimis,.
ea FA struie pc lIngii imparat ; i i-a dat mare multime de bani, ea
=1 sa dobindeasca domnia Aticei i totodata si a Beotiei pentru ei ; dar cind_
a pornit din ora i era pe drum la ImpAratul, cei din frnntea poporului
din dusmAnie fata de acel Chalcocondil, au indepartat, en amageal, din
cetatea de sus pe femeia lui Antonio si pun stapinitori rudele lui Antonio
si, dupa, ce au alungat neamul, tin ei orasul. Incuscrindu-se en femeia
35 lui Antonio printr-o casatorie a destoinicului ei fecior adoptiv, stateau
1
Cele mai multe manuscrise au Trcepoc8LSOv-mg acpicav
TrapccaL8Cv7ccq
a-Sat.v,
11113
alta neavind un [Metes lilmurit. D aceea Bekker a propus s se citeasc5 7ttxpcc8L86v.reg axEi;
predinclu-se" ; Dark6 insri schimbil textul si mai pupil, propunind ncepoeSta6vTa crtpEcnv
care le predd"; ad.ieii lasil mai departe In stapinirea aromtnilor muntele Pind.
www.dacoromanica.ro
ClIALCOCONDIL TATAL rN SOLIE LA NIURAD II
191
in cetate i, nu mult dupa aceasta izgonind pe femeie din cetate i alungind
t
neamul nostru, au pus mina pe putere in oras. Iar Chalcocondil cind a
sosit la imparatul, era tinut sub paza pe linga el, imparatul poruncindu-i
sa predea tara. Fagaduindu-i la treizeci de mii de galbeni, n-a dobindit
nimic ; i cind a aflat c imparatul a trimis armata asupra Beotiei, cu
gindul s ocupe Teba, a izbutit s fuga la Bizant, parasindu-si oamenii 5
de serviciu si corturile i animalele de transport. De la Bizant urcindu-se
pe o corabie, a plecat spre Peloponez. Pe aici patrulind corabii de ale
stapinitorilor din Atica, Ii surprind vasul si, pe insusi Chalcocondil prinzindu-1, ii due legat la imparatul. Imparatul, ce-i drept, i-a iertat gresala
0 a lost ingaduitor cu el, nefacindu-i nici o vina dintr-aceasta, ii cerea io
insa cele treizeci j de mii de galbeni, iar el spunea intr-una ca nu are 322
de unde le da. De aceea soldatii imparatului din tara Tesaliei au luat
din tara multa si mare prada. Dar Nerio in domnie fiind un stapinitor
samavolnic i fiind i muieratic si mai molesit, fratele sau Antonio, intinzinat-i o cursa, i-a luat domnia. Mai apoi insa, cind Antonio s-a savirsit 15
din viata, Nerio, fratele lui Antonio, a ajuns iarasi la domnie, venind din
Florenta.Atuncea pentru alianta lui cu elinii, guvernatorul Tesaliei ii pustia
tara. Ajungind la marl greutati, a facut pace cu imparatul ; i elinii, auzind,
au pornit cu rzboi asupra Atenei. Atunci a trimis la imparatul crainic,

ca elinii Ii fac ram i c impresoara orasul i ca incearca sa-1 cucereascil.
Dar i guvernatorul Tesaliei Turachan trimitea vesti imparatului si-1
intarita s porneasca razboi asupra Peloponezului. Acestea insa s-au
intimplat mult mai tirziu ; atuncea insa ajunsese sa fie supus domnului
20
din Peloponez, fratelui imparatului, in chipul in care am aratat mai inainte.
Dar in ce-i priveste pe elinii din Peloponez, s-au 25

petrecut acestea astfel ; In ce priveste insa pe
Inloarefi in Europa.
imparatul din Bizant, s-au intimplat urmatoarele.
Cind adica au vdzut ca. peonii au plecat i ca, s-au impacat cu Amurat,
Gheorghe indemnindu-i la aceasta, au trimis soli la arhiereul Romei
si-i pun in vedere ca, avind ei in Elespont la dispozitie trireme 0. corabii, 323
incit, daca acela pleaca in Asia, nu-1 mai lash sa treaca in Europa, s-ar
putea astfel face ca puterea lui sa fie usor infrinta, ; sau daca armata
Bizantina eu papa volese NA
opreasea pe Barad II sa se
din Europa va fi ramas singura cu Amurat, ea nu va vrea sa se mai ia

la lupta cu peonii. Au mai trimis si la celti si la domnul Burgundiei, aducindu-le aminte c ei ar avea tot dreptul sa-si razbune celtii cazuti din
nepriceperea lui Sigismund in razboiul cu. Baiazid. Incep asadar sa coopereze cn arhiereul romanilor si an echipat zece trireme, trimitindu-le
in Elespont.
arhiereul echipind alte zece, le-a trimis la dispozitia
www.dacoromanica.ro
35-
192
LAONIC CHAICOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VI
imparatului, cu menirea s indeplineasca insarcinarile ce le-ar da imparatul.

Acestia deci sosind in Elespont, 11 opreau pe Amurat s tread, in Europa.
111.rirl In fain zvo.
5
In regiunea de la rnarginea mrii a Macedoniei inspre
nurilor despre un Marea Ionica s-au intimplat urmatoarele. Oamenii se

non rdzimi ill contra asteptan ca peonii sit vina din nou in Europa, cu gindul
tureli or.
61 scoatit pe turci si pe Amurat din Europa si prevedeau
ci ar putea fi iarasi rzboi, caci se vestea de mai Mainte peste tot locul
in Europa ea s-ar aduna iarasi peonii cu ginduri de razboi i C Elespontul
ar fi oeupat de apuseni ; i atunci fiecare pornea si el spre tara-i
iinteasea, en gindul s-o ocupe din nou i s dobindeasca orice ar putea
I
:42
sa-i izbuteasca. Atunci si Zenempisa pornind de la marginea marii a

Macedoniei dinspre Marea Ionic i luind cu sine si pe albanezii de acolo
pe care ii avea la indeminit, a inaintat prin Arghiropolichni si si-a supus
eimpia cit a se intindea pe aici pina la Castoria. Aici Teriz, guvernatorul
15 de la Velia, aducind Ia un loc seitii lui Aticheri i cu turcii imparatulni,
urmindu-i si multi turci de pe la Terme si lacul Perevia, a pornit In contra
lui pe neasteptai e i, cazind asupra lor care, nepregatiti la un atac, stteau
in corturi pe acolo undeva prin regiunea de la Castoria, si pe cei mai multi
din albanezi i-a nimicit si pe insusi domnul Zenempisa 1-a ucis si a facut
20 mult omor, calcind aici si pe alti multi in picioare.

Astfel s-a intimplat prin Europa si erau marl turburari, pentru ci
toti se porniserit sit ajunga fiecare In tara sa. i pe turci mare spaima i-a
fost cuprins, crezind. c pierzare ii asteapta de indata din partea peonilor
si a celorlalte popoare vecine de alt neam decit abash ; i oriunde s-ar
23 fi intimplat sa fie, se intareau pe dupit ziduri, asteptind cum se vor sfirsi
toate acestea Intr-o stare de lucruri ca aceasta.
Papa dezieanil pe unguri
(le
Inraminiul de pace 5kei se Impaeft en hoeinli; Ian pe Alad It

Draml en zeee mil de 61151.01
Dar la peoni a sosit un sol chiar de la arhiereul

romanilor, anume cardinalul Iulian, barbat blajin
de altminteri si cu renurne in invatatura roma-
= in ajulor 51 pornese riizhoi eu nilor ; si-i chema la j razboi si de juramintul care

tureii.
35
la dinsii este cel mai mare, cind e vorba de incheierea unui tratat de pace, i-a dezlegat din Insarcinarea arhiereului,
iar dezlegarii i-a dat citire pe loc. 15i. au pornit cu armata asupra
Europei, crezind c vor apuca-o parasita, Amurat fiind plecat in Asia
i ocupat pe acolo 1 corabille arhiereului plutind. chiar in Elespont,
ea sa nu-1 lase sa tread, ; si imparatul elinilor le-a dat de inteles

aceasta, precum ca nu o sa poat4 trece niciodata In Europa ; si au
facut pace si cu boemii pentru cearta, din cauza careia, mi se pare,
www.dacoromanica.ro
BITALIA DE LA VARNA 1444
193
au facut pace si cu Amurat, deoarece le pricinuiau mereu neajunsuri,

.ca si cum razboi i-ar ameninta din partea Orii boemilor, si de
aceea au primit pacea oferita de Amurat ; dar atunci s-au inteles cu
aceia, deoarece le-ar prinde bine sa traiasca in
;
i au pornit cu
razboi asupra Europei, luind intr-ajutor i pe dad i pe Draculea, feciorul
lui Mircea, ca unul care, luind parte la rAzboi, s-ar arata cu toata insufletirea i ar putea fi de ajutor, dind ca la zece mii de calareti.
Ii chemau ei pe domnul tribalilor Gheorghe la acest
razboi sa-1 duca si el impreuna cu aceia ; ci n-a
vrut sa-i asculte, spunind el aceia fac lucruri nu cu
anainteazd spre Adriano- lege, rupind pacea i apucindu-se de nedreptati ; si
pole.
a socotit C poate, cu bani, sa se izbaveasca de
Tina, ci n-ar pleca impreuna", cu. imparatul peonilor in razboi. Dar
Ii prorocea imparatului sa nu mearga la razboi, pentru ca turcii ar
heorg he Vale preziee Infrinuerea. Viadislav periteste din Ardeal peste Du 31S,
;e eucereste Caliacra st
avea mare putere si nu pot fi doboriti asa de lesne i de usor de
10
326
15
catre peoni. Cad vedea ca. pregatirea nu este indestulatoare, Inca sa

poata pune stapinire pe Europa, turcii fiind intr-insa multi de tot si mult
Incercati in razboaie, traind mai mult din acestea. Ajuns la disperare,
acest neam d dovada oriunde de o vitejie remarcabila ; i le amintea
ca se reface intr-un chip uimitor acest neam mai repede decit alte
20
meamuri.
Ladislau, imparatul peonilor, pornind asadar din Ardeall peste Istru

trecindu-si armata, a ajuns in tara imparatului si
asezat aici tabara
pe la marginea Marii Negre in tara lui Dobrotici Misul, pe la Caliacra
1i Varna. i venind. aici, impresurau orasele. i Varna, cum era impresurata, a trecut la ei prin buna Invoiala, Caliacra insa a fost cucerita,
peonii dind navala i urcindu-se pe zid. Cucerind. i robind, au pornit
de-a dreptul spre tara Bizantului i a Orestiadei.
25
i aceia se tineau de acestea, Amurat al lui Mehmet
Murad II Inebeie pace eu
taraman sl treee In Europa. insa, mergind asupra lui Caraman, Ii pustia tara i,
30
facind mare prada de vite, impresura cetatea de la Iconion2. Iar

Caraman fugind inspre culmile tarii, se atinea pe aici, pentru ca, in caz
daca ar veni careva asupra lui, sa poata rezista, aparindu-se de pe 327
culmile muntilor. i trimitea soli la Amurat, fagaduind sa dea ostateci
)
1 In unele din cale mai bune rnanuscrise e forma romineascit 'ApaeXEou, In altele insd
cea ungureascd ipalAtou i 6paeMou.
2 Manuserisele au scovelou, ceea ce recld nurnele turcesc Konieh, asa CS conjectura lui
Darlo5 'IxovEou pare de prisos. Vezi i p. 150 n. 2.
13.
C. 1621
www.dacoromanica.ro
194
LAONIC.CHALCOCONDIL : EXPUNEBI ISTORICE VI
1 0 s5,-i plgteaseg pe an tribut indoit decit acela pe care i-1 pltea

mai inainte. Cind Caraman fgeea aceste propuneri si se ruga s'a
incheie pace cu Impgratul, sosi veste de la domnul tribalilor, cg peonii
au pornit i trec peste Istru. i atunci a primit propunerile lui Caraman
5 si a Mout pace ; si hind ostateci si pe feciorul aceluia, s-a indepgrtat cu
armata. Elespontul, a aflat cg este ocupat de cora-1)H apusene din Italia..
Atunci, nedumerit hind, ce ar putea face in imprejurarea de fatg, ca sg
poatg trece, totusi si-a dus In grabg armata spre Elespont, cu gindul
s alunge triremele cu tunurile, dacg ar veni asuprg-i sg-1 opreascg. Cgci.
10 este aceastg parte din Propontida foarte ingustg de tot si pe marginea
din Asia se aflg un turn numit Hieron 1, asa incit continentele in despgrtirea lor nicilieri nu se apropie din amindoug pgrtile asa de mult. Cind
si-a adus armata aici cu gindul s o treacg, i cea din Europa si cea din
Asia, incg n-a dat peste trireme; egei vinturi foarte puternice n-au Fasat
328 triremele s intre in Propontida
i mune zile in rind a suflat cu putere.
In jos, silind. corgbiile sg" nu poatg pluti de loc in sus in contra vintului..
Iar Amurat, cum corgi:0We nu erau incg aici, a trecut in liniste si el si
toat armata. Dupg ce trecuse insg, a trimis la impgratul din Bizant
crainic sg-i spung eg a trecut cu bine si cg merge de-a dreptul asupra
20 dusmanului su i e doreste saci dea tiri1e cele mai bune despre mersul
j
rgzboiului.
1 Adica templu, loc sfint, pentru ca era zidit pe ruiMle unui templu antic. Yezi
p. 118, n. 5 si 146, n. 1.
www.dacoromanica.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE VII

loan VIII Pa !Mot/ rdmine Dar finparatul elinilor, cind a auzit de la.crainic acea- 329
neholinit.
sta veste, cu drept cuvint s-a suprat, ca a trecut

asa, incit nu i-a oprit trecerea Mth nici o lupth, ci trecind in liniste 0-a
adus dincoace totodath i armata, i-i parea rau si se chibzuia ce ar putea
face in situatia aceasta i ori sa declare razboi lui Amurat on s tina pace. 5
Cad daca ar famine in relatii de pace cu Amurat, trebuia sa-i dea de
vinzare cele trebuincioase pentru trai in drumul lui prin tara imparatului
de pe in Mama Neagra. Dar de acest lucru ii era foarte teama ca peonii 330
i-1 vor lua in nume de rau, cind o sa-1 invinga pe Amurat, i din cauza
aceasta vor avea necaz pe el. i se gindea deci la cei ce au trecut de partea ro
peonilor i sa-si lege soarta do norocul acelora i sa declare razboi lui
Amurat. Ce-i drept, precum arta scrisoarea, Chalil al lui Praim, nu-1
lamurise oarecum deplin, fiind de atunci prieten elinilor i dorind, ca
ei s iasa cit mai putin pe fata cu razboi in contra imparatului i sa astepte
15
mai bath, in ce parte se va pleca norocul razboiului.
I
Dar Amurat, fiind gata pregatit, a pornit cu armata

de-a dreptul asupra dusmanilor care veneau, i
adunat i 0-a luat i cealalta armata, a Europei, care
Ii venea de fiecare data la rzboi. Acesta insa mergind pe urma armatei
Lupta de la Varna, 10
nolembrie 1444 ; romlnii lin aripa Saito.
peonilor, Ii aseza peste noapte tabara, unde in ajun salasluisera
20
peonii, i peste zi iarasi mergea si-si aseza tabara in locul de popas
al peonilor, unde-si avusesera tabara. Aceasta a filcut-o patru zile in

rind, observind multimea dusmanilor i ce atitudine au MO, de
el, daca intru toate sint plini de frica, incit, peste citva timp putin, se
vor descuraja, sau daca merg in razboi cu indrazneala i fara nici o tearna ;
si mai observa cum stau cu provizfile in tabara. Caci toate acestea le
www.dacoromanica.ro
25
196
Ltkorric ciEtaLcocoxpii: ExPrrN Ent ISTORTCE VII
poate sti cineva, dad, se ia pe urma taberei dusmanilor ; si mai poate

socoti foarte bine cit de fricosi sau indrazneti sint si dad au I indeajuns
i cit de multi sint si dad armata ar fi departe sau aproape

de aceasta stare de lucruri. Toate acestea, patru zile in rind, le-a socotit
5 Amurat, mergind pe urma lor ; a cincea zi insa, Ioan Choniat, cind a
bagat de seama c armata imparatului se tine pe urma lor, a stat la sfat
cu imparatul peonilor si s-an sfatuit, dac s dea lupta pe loc i, dupa
lupta, s-o tina asa inainte, sau s inainteze fara hipt i s ocupe tara.
Aici sfatuindu-se, s-au hotarit s dea lupta, ca, ademeniti hind in vreo
10 cursa, sa iiu aiba vrenn necaz si neplaceri grele, 'Melt sa fie opriti, daca
ar incerca sa fad vreo isprava in tara aceluia. Dupa ce se hotarisera si
asteptau, a sosit aid si Amurat si a tabarit in cimpie. i mai intii a rinduit
in preajma sa ienicerii i s-a inconjurat cu scuturi de fier destul de mari,
infigindu-le In parnint. Acestea, imparatul le transporta intotdeauna pe
15 cilmile, oriunde 1-ar duce razboiul ; pe camile mai duce si armele ienicerilor ; i uncle ar fi sil dea lupta, impartind armele, intra In lupta. Dupa
scuturile acestea, aducind i camilele, le-a pus intr-acelasi loc inaintea
scuturilor ; i rinduieli de asa fel Ii facea la Poarta. Iar la mijloc statea
el insusi si mai marii casei i ai Portii, citi se aflau cu dinsul in tabara.
332 Alaturea de dinsul era pusa in linie de lupta armata Europei, avind
general-comandant pe Carazie, un barbat cu mare renume. Era rinduita
dupa cete, despartite unele de altele nu prin prea mult loc. Tot in cete
era rinduita i armata Asiei, toate stind in front, asa incit 0, se ajute
intreolalta, dad, vreuna din ele ar ajunge sa fie cumva strimtorata din
25 partea dusmanilor ; caci armatele de calareti nu pot fi rinduite altfel decit
in cete, in timp ce acele pedestre pot fi rinduite bine pe de liaturi la o
aril* dar ostasii calari nu. Peonii s-au asezat i dinsii in ordine de lupta
dupa unitati i neamuri ; i peonii tineau aripa dreapta, iar dacii cea
331
cele de trebuint
36
35
stinga.
i Ioan Choniat cu neamul 1, numiti viteji 2, 1-a atacat pe generalulcomandant al Asiei. i multi dintre aceia in fata atacului peonilor, nici
n-au ajuns la vreo indierare, ci de departe fugeau, dind peonilor prilej

sA-i urmareasca, pe uncle ajunsesera sa se imprastie. i punind asa pe
fuga armata a doua, a Asiei, o gonea. fl ramasese insa armata Europei
care a stat locului i n-a dat de loc inapoi, ci astepta pe dusmani. Caci,
vadit, precum imparatul a ramas locului, au ramas locului si armatele
Europei. i In cazul cind n-ar fi putut tinea piept dusmanilor i ar fi ajuns
1 Manuscrisele au, unul cpfiscriv, iar celelalte cp&471v, ceea ce pare s fie o grealri pentru
cpplirpv, 9pourpEotvsemintie, neam".

2 In manuscrise e filtroiZtactc, indreptat de Dark in fkrdcWaS.
www.dacoromanica.ro
ROMINII IN LIIPTA DE LA VARNA
197
BA' fuga, se intorc din nou in tabara imparatului. I Cad dintre toate, 333
acest neam, dupa scitii nomazi, are cel mai mult, pe cit stim, obiceiul
sa fug i iarasi sa se adune i sa se intoarca inapoi din non la lupta i sa
o ia repede intr-acolo, unde le-ar veni spre folosul bor.
Ilominli pradii antrepo-
/Mete sultanului si se
Intore la tabitril.
Dar dacii in invalmaseala aceasta a luptei, cum i-a

ITAEllt pe asiatici luind-o la fuga, nu s-au mai oprit
aici, ci au luat-o spre antrepozitele imparatului st
pthdau lucrurile i &Amara imparatului i ucideau camilele, indemnindu-se

unii pe altii. Dupa ce s-au tinut de lucrul acesta i s-an saturat de pradat,
n-au mai venit la lupta si nu s-au mai asezat in ordine de bataie, ci au

inceput s-o ia spre tabara bor.
10
Dupa ce asadar Than a infrint armata .Asiei, a venit

la imparatul Ladislau, sfatuindu-1 s stea locuini i sa
nu se miste din loc i s nu inainteze nicidecum la
lupth cu dusmanii, ca pentru cazul cind, intorcindu-se asupra imparatului 15
n-ar izbuti, atunci s aiba un loc de retragere din lupta.
indemna sa,
nu ingaduie nimanuia din oamenii lui, sa se indeparteze cumva, ci rgminind pe loc, s astepte, pina ce se va fi intors din lupth, dupa ce va
fi infrint i armata Europei ; i atunci, mai raminindu-le inca aceasta
osteneala, vor porni dupa aceea impreuna asupra Portii i vor ispravi 20
si aceasta, ultima parte a luptei. Dupa aceste cuvinte a pornit in ordine de
lupta asupra armatei Europei care era I rinduita la partea stinga a impa- 334
ratului ; i incalerindu-se, s-au luptat un timp oarecare. i batlia s-a
desfasurat asa : peonii incaierindu-se la 1upt i punind pe fuga pe turci,
ii fugareau, ping, ce ajungeau chiar in apropierea taberei. Dupa aceea 25
Vladislav nu aseult de
Ianeu si pierde %tato si
lupla.
insa turcii, intorcindu-se deodata, 11 fugareau destul trap pe peoni, pina ce

si acestia erau pe aproape de tabara bor. i ori de cite ori peonii, silindu-i
pe turci se tineau de ei
urmareau, cadeau multi turci aici, striviti

fiind de peoni. Dar si peonii, in retragere, se prapadeau mu1i, ori de cite
ori se retrageau cu teama. In aceasta lupta cade generalnl-comandant al 30
Europei Carazie, lovit in piept de o sabie peonica, provocindu-i o rang, ca
de o sulita mai mica. Cad sabiile peonice i cele din Germania intreaga
se intimpla sa, fie facute lungi i ascutite, totusi nu de asa fel, incit ajungindu-te, s4i Lea o tietura de seama ca sabiile barbarice sau i cele
italice. Cele barbarice,
sint de asa 35
ale turcilor sint de acestea,
fel incit avind greutate mare si fluid ascutite pe o singura parte, merg
cel mai adinc din toate sabiile, cite le stim ; in al doilea rind dupa
acestea vin cele italice, care odinioara au fost elenice. Cele germanice
www.dacoromanica.ro
198
I
335
10
15
20
LAONIC cHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VII
peonice insa s1nt lungi i pintecoase in patru muchii, cu taisul

ascutit si la capat de tot avind un v1rf ascutit, j produc o taietura
d.e su1it, cMaretul, sprijinit bine in scari, lovind cu dinsa ea si cu
si
o sulita.
Carazie deci s-a savirsit astfel din viata ; in ce-1 priveste insa pe
imparatul peonilor Ladislau, s-au 1ntimplat urmatoarele : erau adica pe
linga ci barbati care-1 pizmniau pe Ioan i erau necajiti pe el pentru vitejia lui. Cum 1-au vazut ca treburile razboiului le duce bine, ca a invins
toata oastea Asiei i c lupta cn multa barbatie si in contra armatei Europei
si c pe generalul-comandant al ei 1-a omorit, au inceput s vorbeasca
unele ca acestea catre imparat : ImpArate, de ce stind locului aici, si
asteptam ca loan sa le savirseasca toate acestea, 0-1 lasam pe dinsul,
ca si cind ar fi singurul barbat care sa-i dea peste cap pe dusmani / ! Caci
cu rusine, care o sa ni se cuvina oarecum, o 0," ne incarce lucrul acesta,
pentru e noi, stind asa locului, 11 impingem pe slujitorul tau la lupt
eu turcii astia. Caci trebuia ca tu, fiind imparatul nostru, cu noi cei care
sintem pe linga tine, sa dam dovezi de fapte pe care WA le poata, lauda
femeile noastre i locuitorii oraselor noastre i chiar dusmanii, auzind
cum s-a desfasurat lupta. Ci acesta invingind o multime atit de mare
de oameni, ii cistiga glorie nemuritoare ; pentru tine ins'a care ai stat
aici si erai numai privitor la toate, Iti Amine ocar la cei ce vor veni dupa
336
25
noi. Caci sa nu crezi cumva ca, dupa ce armatele vor fi invinse, cei de
la Poarta imparatului o sa ne astepte I sa-i atacam, ci indata vor lua-o la
fuga, pe unde vor apnea. Haide asadar, sa mergem asupra Porta lui
Amurat ! Caci
imp aratul".
imparat fiind, ar fi dreptul tau sa te iai ia lupta cu
Acestea auzind tinarul, cuvintele 1-au induplecat ca pe unul ce era

dornic de lucruri mari ; si pe cit se putea de repede, o porneste asupra
Portii impratului, unde statea in ordine ea de lupta ; i inconjurat de
30
35
un sant, astepta in tabara sa vada cum va iesi lupta. De indata ce s-a

Pzuncat insa intre ieniceri, au inceput i ienicerii 0, se lupte, stind WAuntru In cerc ; i tinind piept, se hiptau in chip remarcabil. Aici e ranit
la picioare cu o secure calul imparatului peonilor i cade. Cind a cazut,
cei din jurul lui nici n-au bagat de seama, nici nu putusera vedea de invalmaseala ce se Meuse in jurul lor. Aici ienicerii scotindu-i coiful si taindu-i
eapul, I-au adus la imparat. Teriz se chema ienicerul, caruia imparatul
i-a dat o rasplata neobisnuita pentru aceasta fapta vitejeasca si-1 tinea
in mare cinste. i se spune ca Amurat atuncea, and a vazut pe peoni

navalind si luptindu-se in mod remarcabil, se purta cu gindul de fuga.
Dar 'Ana ce sit o apuce la fuga ; cineva vazindu-1 1-a ocarit, socotind ca
www.dacoromanica.ro
VLADIgLAV CADE IN LIIPTA.
- IANC1T EE RETRACE
199
-ar fi grozav lucru, daca ar fugi ; i 1-a oprit ; si nu peste mult timp, capul
imparatului peonilor a fost adus la imparatul musulmanilor 1 I
Innen si rorninil se
reirag spre Mame.
Peonii din anturajul imparatului, cind se dadeau inapoi, 337

11 cautau pe imparatul ; dupa aceea insa, cind au bdgat
-de seama c aici a cazut si a murit, s-au napustit indata, incercind sa ia
lesul, dar n-au izbutit ; cad incercarea lor i-a inflacarat pe ieniceri si se
luptau aprig. Apoi cind n-au mai fost in stare sa ia 1eub, au dat inapoi
.spre tabara. i indata faima ajungind la Choniat si la ceilalti din rindurile
de lupta, a incetat sa se mai bata. i cum se retragea i mergea fara nici
4a ordine, a aflat toate i n-a mai mers spre tabara, ci a plecat de-a dreptul
spre Istru, atit el cit i dacii ; i in graba, pe cit puteau, au fugit fara nici
43 ordine i oamenii care au fost In jurul imparatului peonilor. In aceasta
Tetragere a fost dat mortii de catre turd Iulian cardinalul, un barbat

strlucit in toate privintele. In retragere au cazut i alti barbati viteji
nu putini dintre daci.
"%lad II Dracut H sine
wins pe Ianeu si apoi

H d drunaul.
10
15
loan insa cind a ajuns la Istru, armatele, dupa ce au

trecut, i s-au imprktiat ; aid, cum mergea cu putini
oameni pe linga sine, a fost prins de Draculea, domnul
dacilor, care Ii era vrajmas.

i mai inainte, Than intre peoni lucra impotriva lui pe lingd impa- 20
ratul Ladislau, cind plecau din Dacia, sa treaca Istrul ; si-i jefuia satele
vorbea de rau la imparatul peonilor, c ar tinea partea turcilor 338
i a lui Amurat i le-ar face cunoscut orice s-ar intimpla s faca de fiecare
data. i 1-a prins cu gindul sa-1 dea pierzarii ; mai apoi insa a lucrat cu
I
bani i a izbutit sa i se dea drumul.
25
Cum pleca prin Dacia, a pus mina pe el cu gindul sa se razbune

-i, inchizindu-1 11 tinea sub paza. Peonii insa, cum au ajuns acasa, au
aflat c Ioan a fost prins ; i socoteau lucru mare si de nesuferit ca un
barbat peon si fiind intr-o mare demnitate, sa fie tinut prins de Draculea.
Au trimis deci vorba s dea drumul lui Ioan ; iar de nu, il vor trata ca 30
pe un dusman, navalind asupra lui cu toata oastea. Cind. i s-a dat astfel
de stire din partea peonilor, teama 1-a cuprins pentru situatia lui, ca nu
cumva peonii in legatura cu barbatul s pima la cale vreo schimbare 5i,
navlind sa-1 scoata din domnie ; i atunci i-a dat drumul, i omenindu-1,
35
1-a trimis la peoni prin Brasov in Ardeal.
1 GI. Duca s, XXXII, 4, ed. Grecu.
www.dacoromanica.ro
200
1
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VII
Pe acesta asadar, nu mult timp mai tirziu, Choniat
Innen pane domn

pe Dan 1.
I-a,
scos din donmie, aducind dotan al Daciei pe Dan care cgzuse
339
din domnie ; i pe acela 1-a dat pierzarii impreung, cu feciorul lui. Gad
cind a strins oaste i 1-a adus in Dacia pe Dan, fecior al lui Basarab 2 i
care cAzuse din donmie 2, acest fecior al lui Mircea 4 cu feciorul su s-au.
rinduit ca de lupt. Punindu-se amindoi in ordine de luptg, i stind gata.
sg," se incaiere, dacii 1-au pgalsit in linie de lupt pe feciorul lui Mircea
10
si au trecut de partea lui Dan. Vzindu-i deci pe daci porniti cu totii

meargA la Dan, a luat-o la fugg. i el fugea, iar Dan il urmh'rea din rgsputeri i prinzindu-i pe amindoi, le-a hat indatg. viata.
Innen regent al Acesta deci s-a dus acas'a si nu cu mult mai tirzin <pew-Ai>
Ungarlei 1446.
1-au ales general-comandant i s stea in fruntea statului

lor, fiind ei acuma atacati en rgaboi si de germani si de boemi ; i au Fa'sat
in sea ma lui sg, conducg, afacerile de stat, cum i s-ar pArea lui mad bine..
15
i stringind oaste, a pornit asupra boemilor si a purtat en acestia destui

timp r'dzboi. i purta rg,zboi in contra lui Iscra5, un bArbat pretutindeni
en noroc la ducerea rkboiului ; i dind lupta a fost invins ; si mai apoi
a mers iargsi asupra lui i, dind lupta, a rmas invingator.
Amurat insg, infigind intr-o suTit, capul impa'ratului Ladislau, 11 trimitea m toate pktile i1 arg,ta armatelor ;
lntre romint i dupa- aceea ridicind tabAra, s-a dus de acolo acasg. IR
unguri. Sellintblui la Poartil. aceastI luptg, an cazut din turci, precum spun ei 'MOO,
ca la vase mii, iar din peoni mai multi decit acestia. Mai multi ins'a s-au
pra'prldit in retragere de mina dacilor.
25
Acestea asadar s-au intimplat astfel i puterea In stat i-a J revenit
340 din nou lui Amurat, a acelora insa' de prin Europa a ajuns sovielnic6..
Pe Teriz care-i adusese capul imparatului, 1-a rg,spratit cu bani multi
si cu mosii si 1-a fAcut guvernator. Trupul lui Carazie 1-a adus la Adria20
Pierderile de la
Varna ; einenirl
1 Pe cit se pare e aceeasi stire pe care Laonic, dup obiceiul silu de a istorisi, a anticipat-o mai sus la p. 158 ; sau poate cS sint cloud evenimente deosebite.
Manuscrisele an, unul acepaprel, iar celelalte vccaapcsprE, Dark indreptind in Mrccxaccpcy.ni.
3 In loc de ixiserrrcotracare cAzuse din domnie", manuscrisele au nonsensul ixntraw) xcct. i btrenEoo xal.
4 Manuscrisele scriu equ'igeo.)Amircea", indreptat de Dark in 1114Ecco.

5 Giskra, conclucAtor de oaste celL
6 Inaintea luptei de la Varna, Murad II se retrAsese de la conducerea statului, theredintind-o feciorului sAu Mahomed II ; dup lupta aceea a revenit insii. Cf. Duca s, XXXII,
5, ed. Grecu.
www.dacoromanica.ro
KURAD II NIVALE$TE tN PELOPONEZ
201
nopole i insui imparatul i-a facut o inmormintare mareata in mod deosebit. i in locul lui a pus pe generahl-comandant al Asiei Scura, albanez
de origine, pe care luindu-1 rob de razboi din tara albanezilor, insui imparatul 1-a crescut in casa sa i Mai 1-a facut guvernator, iar apoi general-
comandant al Asiei. Pe Fatuma insa 1-a mos din demnitate, caci era
5.
Mareal al casei imparatului, i 1-a pus in locul aceluia pe Sarazia, baietan

de neam elin. Puterea Insa o avea Chalil al lui Praim, barbat care detinea
locul intii la Poarta Imparatului, de priceput cc era. Pe Fatuma aadar

nu cu mult mai pe urma 1-a prins i i-a hat averea, la un milion i juma-
tate, iar bani argint la patru mii de talanti.

Cearta dintre loan VIII Dar imparatul elinilor avea tratat de pace cu imraleoloo sl fratele sau paratul i tratatul de pace n-a fost rupt i avea
Teodor.
linite deocamdata i cauta sa-1 imbuneze pe imparat

cu daruri, Melt imparatului .Amurat s nu-i treaca prin minte vreun gind
rau asupra lui ; caci avea o neintelegere cn fratele sau Teodor care sosise I decurind la Bizant, avind sa-1 urmeze pe fratele sau in motenirea
donmiei. Acesta, In ce privete domnia, se purta cu ginduri potrivnice
fata de fratele sau. i mai tirziu a izbucnit in cearta pe fata cu dinsul ;
i, fratele Teodor caruia Ii fusese Incredintata Silivria i regiunea din
preajma acestui ora, a pornit cu razboi asupra imparatului din Bizant.
Cad Ii ceruse venit mult pentru un trai mai din belpg, Med s izbuteasca ;
de aceea s-a pornit cu rAzboi asupra fratelui i a pornit cu armata.
Dar mai pe urma, pina s faca vreo isprava, s-a savirit din viata de
15.
3.11
20-
o boala in forma ciumei.

Murad II nava- Domnul Peloponezului Constantin cucerind din tara Imparatului, Pindul i Beotia i tara locrilor, numiti ozoli,
ii jefuia tara ; i im se lasa de razboi, ci a pornit cu armata asupra Aticei,
precum am aratat-o i mai Inainte. Atunci imparatul, auzind despre toate
acestea, n-a mai rabdat, ci a dat pretutindeni porunci sd-i viud oastea
la Fere, i cea din Asia i cea din Europa ; i apoi a pornit din Ad.rianopole.
25
Ieste In Peloponez.
3 .
S1 mearga asupra Peloponezului cu rzboi, 1-a induplecat i Neres
stapinitorul Atenei, dar nu mai putin i Turachan, gavernatorul Tesaliei.

Dar Constantin de cum a Inchis Istmul cu zid, Ii tinea tabara aici, avind
straji puse prin Istm ; i se Intimpla ca i el insui sa stea cel mai mult
pe aici. i cind a aflat ca Amurat vine cu razboi asupra sa, a chemat sa 35
vina j aici cu totii cei din Peloponez impreuna cu fratele sau care se 312
1 Se vede ca identic cu Nerio Acciajuoli de la p. 190 r. 17.
www.dacoromanica.ro
202
LAONIC CEIALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE vrI
intimplase sa aiba nunta fetii sale. Cad acuma fusese data dui:a domnul
tribalilor, feciorul Eleazar. Acepia aadar au venit Ia Istm, uncle li se
spusese ; i ocupau cu tarie zidul, precum credeau ca-1 vor tinea cu puterea, infruntind pe dupnani.
5
Amurat plecind, a luat p armatele trll, pe unde venea ; P era la

Teba, cind a sosit la el i Neres cu armata de la Atena. Ajungind la Min-
i-a wzat taMra ; P citeva zile in rind. ip pregatepe tunuri si

fapni. Dupg, aceea coborind spre Istm, a tabarit, tabra p uneltele 2,
ghie 1,
10
intinzindu-se de la mare la mare. Atunci o iscoada de a peloponezienilor

intorcindu-se a adus veste de multimea otirii imparatului i despre animalele de transport i camile ; i nu s-a putut stapini s le tread, sub
15
tacere, ci a graft unele ca acestea catre domn : Stapine ce nenorociri

ai adus asupra Peloponezului, apucindu-te de rkboi cn un imparat
ea acesta, care venind cu toata annata Asiei i Europei, nu vei avea
unde sa-1 opre0i, chiar daca War fi fost ridicat la Istm un zid indoit.
Dar pentru dunmezeu, trimite cit mai In graba soli p roaga-1 de impacaciune pe acest imparat, ca nu cumva, pe noi ca nite ri, cu rutate sa ne striveasca de tot".
I
343
20
25
30
Acela graind acestea, domnul s-a miMat foarte si mInios

a poruncit sa,-1 duca la inchisoare pe om, ea toate acestea
sa le vada, cam cum ar ieP. Caci se intImplase sa fie trimis la imparat
un sol ; dar cererile nu-i erau moderate ; caci cerea Istmul sa-i ramina
r eatins i ara de afara 3 a imparatului, cita a cueerit-o, s-o aiba el. .5i
pentru acestea, el a indurat razbunare din partea imparatului i pe sol,
punindu-1 la inchisoare in Fere, 11 tinea sub paza, el insup insa a pornit
asupra Peloponezului in mijlocul iernii. Iar solul era Chalcocondil din
Atena. Pe acesta, cu slujitorii, inchizindu-1 la Fere, a pornit in expeditie.
Pare-mi-se cg, Amurat, de indata ce a thbarit la Minghie 1, a luat cn sine
pe cei mai buni din armata, p erau acepia la ase mii, p, mergind
de-a lungul Istmului, s-a uitat ce paza avea zidul p ee pregatire de rkboi
era pe dinsul. Si. avea necaz pe Turachan, pentru ca voind la vara sa
Chaleocondil sol
la Marad IL
3 Manuscrisele au p.t.nriocg, pentru care Dark(' a Indreptat rIccyciqPaghe". Dar o localilate Minghie-Muyytoa. se MLA pe drumul de la Megara la Corint i in ea a tablirit Murad II :
vezi N. A. B e e s, Zum Thrichte des L. Chalkokondgles iTher den Feldzug Murads II. gegen Morea,
in Byzantinisch Neugriechische Jahrbucher", 17 (1939-1943), p. 234-241.

2 In text axeucliv cu un inteles general foarte larg ; vezi mai sus, p. 63 n. 5.
3 Midi afara de Peloponez, dincolo de Istm.
www.dacoromanica.ro
CHALCOCONDIL SOL LA MIIRAD U
203
-porneasca razboi asupra 1 Peloponezului, 1-a sfatuit s-o faea de indata, 1

spunind ca nu o s astepte atacul lui, ci se vor indeparta, Mind-o la MO
la cea dintii stire, ea dinsul a sosit asupra Istmului. Si de aceea a asteptat
destul de multe zile, ca doar va da inapoi domnul peloponezienilor. Si
dup6 ce zile au trecut, a coborit spre Istm i i-a pus tabara. A doua zi 5
a batut cu tunurile ce bat departe I tabara domnului ; in ziva urmatoare 344
i-a pus la incercare pe cei de pe zid i au adus aproape masinariile de
asediu. In ziva a patra seam au aprins focuri prin tabara foarte multe,
fiecare in preajma cortului sau ; cad asa le e obiceiul la acest neam de
turci, cind stau sa mearga la lupta. Trei zile Inca, inainte de ziva in care 10
pornesc la lupta, aprind focuri prin tabara foarte multe de tot, fiecare ;
gi cinta un imn de slava dumnezeului i profetului lor, facind cunoscut
ca a doua zi dupa ziva urmatoare dau lupta ; ti atunci asadar facind
focuri, se gateau sa dea lupta la zid. In ziva a cincea seara, numitii salahori, adunatura de popor ramasa fara treaba, trag la zid. masinariile de 15
funii. Caci afara de armata ce Insoteste pe acest imparat i ia parte la
razboi, mai sint adusi multime de oameni care aduc hrana de pe la locuitorii din apropiere si din alt teritoriu de al imparatului. Mai sint i altii,
numiti aghiazi din Asia, multime venind pe jos, folosita pentru nevoile
armatei i dusa la repararea drumurilor si la asezarea taberelor. Iar tabara 20
Taara aceasta a imparatului parca a fost cea mai frumoasa din toate
tureease5. taberele cite le-am vazut en i despre care am aflat din auzite,
si organizata cel mai bine, si in privinta corturilor si in ceea ce
priveste belsugul de provizii. Caei mai intli in calea imparatului se 345
fac mari cumparaturi, si de ale mincarii si de cai si de robi i pentru tot 25
ce trebuie t i ar avea armata nevoie, multi gasindu-se aici, ea sa satisfaca
din belsug aceasta. Apoi din cei mari, citi II insotesc pe imparat, fiecare
aduce cu sine in expeditie multe animale de povara, unii avind un numar
destul de mare de camile pentru transportul hranei la oameni si al armelor
si al orzului de nutret la animale, altii avind catiri, altii amindou fe- 30
lurile, altii cai, melt animalele se fac de doua ori mai multe ca armata.
-Dar pe linga acestea, imparatul mai duce din tara sa mare multime din
I
cauza proviziilor i, cind tabara ajunge la nevoie, imparte celor mai de frunte
hrana i asa inainteaza la orice s-ar intimpla. Dar Inca i corturile imparatului in tabara, le-ai putea vedea cu sutele i miile si mai multe si mai
putine decit acestea, dup cum se intimpla in razboiul in care pleacil.

1 In manuscrise fiind numai Tcpbc -rilv iv, dupil asupra" rcps Tin/ e o lips5, pe care
as Intregi-o cu (IleXorcOvvrlaov (3ou)6p.cvog, ocUT,ixo: crover3oacucr>. Dark6 Intregete numai
eu <11cXon6vv-trrov auve13oacua>, ceea ce ofer un Inteles mai putin satisfcator.
www.dacoromanica.ro
35
204
Cueertrea
Atuncea asadar, de Indata ce salahorii s-au rinduit In apro-
lstm"I" pierea elinilor, i-au pus la Incercare pe aceia si se luptau, provocindu-i oarecum la lupt i stind treji peste noapte. Cind s-a zkit inst
acuma de ziva, tambalele i buciumele i trimbitele imparatului, se
5
cunosteau prea vadit dupg sunetul cel mare, aratau c lupta se face
acuma. i preggtiti fiecare au navlit cu totii asupra zidului, luptind de
indat linga ziduri din toata puterea. Insusi imparatul i ienicerii au intrat In
3/6 lupta la mijlocul 1 Istmului unde-si aveau corturile ; i aduceau sckile la zid
10
15
20
25
317
sapau galerii pe sub zid si se osteneau cu gindul sa-1 cucereasca. i asezind In

rind pustile nu lasau pe peloponezieni sa, se plece peste zid. Caci strasnicg
armiti este pupa si nu sint zale care sa-i reziste, inch sa nu patrunda prin
tot ce nimereste. Iar daca ceva se pare mai rezistent, atunci cu deosebire
patrunde mai mult, dar in bumbac, cInep i ling' nu strabate asa de

mult. Ienicerii insa, deoarece nu aveau de ce se teme, puneau i scarile
la zid i incepeau sa se urce ; si s-au urcat mai ales acolo, unde statea
impratul si se uita ; atund un ienicer Chitiris, tribal de neam, s-a suit
pe zid si a cucerit zidul i, impingind pe cei de pe zid, i-a pus pe fuga.
Iar aceia lasind rindul de lupta, au inceput aici s coboare i aproape
spaima lui dumnezeu i-a cuprins i zapaceala ; i faceau asa : plecau in
fuga mare ; i cei ce erau rinduiti linga acestia, nestiind ce rau se petrece,
au plecat i ei, fugind. i asa parasind toti zidul, fugeau far% nici o ordine.
Dar turcii acestia patrunzind prin locul, unde a fost cucerit de ienicer,
si pe aiurea unde au surpat zidul minindu-1, se revarsau si prin porti si
mergeau repede. i unii alergind spre tabka elinilor, au inceput s prade
lucrurile, vesmintele i cealalta avere frumoasa a elinilor ; iar altii alergind dupiti J oameni pe unii dintr-insii ii omorau, pe altii Ii prindeau de
vii, fiticindu-i robi d.e razboi. i multi dintre cei ce fugeau, au fost wish
Ilegpolil fug. Tamil
Dar cu domnii elinilor s-au petrecut urmatoarele :
peach"' 5i eueerese ;11pol Cind i-au vazut pe elini fugind din rasputeri si boot
30
35
lac paee, Wind
nici o ordine, mai intii au incercat sg,-i opreasca ; cum

insa n-au fost in stare, au plecat i dinsii in fuga, nu
spre Corint, caci stiau c aici, daca vor fi impresurati, ar putea fi
In oras nefiind hrang indeajuns i nici alta pregatire, ci grabindu-se
spre interior, au apucat s, ajunga la marginea laconica a Peloponezului,
asteptind, in ce paate are de gind. imparatul sa inainteze. Cad ei d.e mai
inainte s-au chibzuit s fuga spre mare, pentru ca, dad, ar navili mai
departe, ei s ajunga la mare i, iesind din tara, sa-i scape din mina. Cad
stiau c, odata cu Istmul, toata puterea Peloponezului o sa fie zdruncinata
de_impitiratul, i nici arme, nici oameni i nimic de seama n-o sa, mai raming.
tribut.
www.dacoromanica.ro
3nTRAD n INCECEIE PACE WIND TRIBLJT
205
In orase sau cetgti si ea nu le va mai faminea nici o n'adejde de domnie

In viitor, ci ca' puterea lor s-a dus i s-a prApddit.
Amurat ins6, de indata ce a ocupat Istmul, a intrat in Peloponez ;
mai filth, ca la trei sute de prizonieri, care, noaptea aceasta, au fugit
in muntele de deasupra Chenhreei, nuxnit cel ascutit, inconjurindu-i, 348
i-a prins cn inselkiune pe toti i, ducindu-i intr-un singur loc, i-a xnelrit; ; iar apoi cump'arind la sase sute de robi de r6zboi, i-a adus jertfa%
tatdlui s'Au, ca st-i imbuneze sufletul prin uciderea acestor oameni. Pe
iirm impa'rtindu-si armata, o parte i-a dat-o lui Tmuchan, guvernatorul
Tesaliei, ca unul care era mai cu experient6 i care dintre turci a avut 10
cel mai mult de lucru cu Peloponezul, i i-a mai dat din ieniceri ca la o mie,
ca s plece induntrul tarii ; el insusi ins'd a plecat prin Sichion de-a dreptul
spre .Ahaia. Sosind la Sichion, armata impAratului in aceeasi zi, in care
Istmul a fost cucerit, a n'avAlit asupra orasului i 1-a prefacut pe de-a
intregul in robi de rAzboi. Cad barbatii fiind plecati la Istm si 'Drawl 15
Rind asezat intr-un loc cu totul descoperit, 1-au robit atunci indatA, ;
si au inaintat foarte mult in Peloponez, urmarindu-i i pe despotii si pe
ceilalti elini, dupa cum au luat-o la fuga, unii intr-o parte, altii intr-alta.
Orasul golit de ap'arAtori 1-a ocupat i cetatea de sus o impresura. Aici
se afla elinul Mulgherios i cu alti citiva elini, nu mu1i, impreun'a cu 20
femeile i copiii. Dupa ce a minat zidul, a inceput atacul cetAtii ; atunci
cel ce pazea cetatea, ajungind la buna Invoiala, s-a predat cu cetate cu
i-a trimis la Eghion 1 un oras in- 348
tot. Pe acestia, i femeile i copiii,
floritor, casele orasului cucerit ins'a le-a ars. Tinind.-o inainte, a sosit la
Tatras, oras infloritor din Ahaia. Pe acesta 11 parasisera, trecind. pe p6- 25
mintul din fatl al venetienilor, afar'a de cei din cetate si de la palatul
domnese care din imprudenta au ramas, ceilalti toti ins'a au plecat en
fuga. i erau cei rAmasi la patru mii. Pe barbatii i femeile de la palat
a pus mina prin bun invoiala i i-a fcut robi de fazboi ; i cetatea o
impresura si a trimis ienicerii cu planul sa o cucereascA. i acestia s-au 30
aruncat asupra zidului i s'apind o groapa, an patruns inauntru. Elinii
insa cu rasin5, i pAcur aprinsa i-au respins din groapa i, aparindu-se,
I
nu ramas stapIni pe cetate. Amurat, cind Turachan, intorcindu-se pe

urma, a venit la el cu robi i prada de razboi foarte multa, a ridicat tabara
si a plecat. Dupd aceea, nu en mult mai tirziu, a incheiat pace si de atuncea 35
cmii au avut Peloponezul cu tribut, pina atuncea fiind mai inainte tara
libera. Orasul Teba, dnd imparatul incerca sa", intre in Peloponez, 1-au
parasit i, pe oameni
i-au asezat cu locuinta la Istm ; acestia
1 In manuscrise e lirycovAnghion", lndreptat de Tafel In Arytov.
www.dacoromanica.ro
206
LAONIC CHALCOCONDIL ; ExyuNERI ISTORICE VII
350 au si fost prinsi de turd. Tar tara J de afarA 5 a imparatului, indata dupacucerirea Istmului s-a alaturat imparatului, si Pindul i cealalta tarL
Acestea asadar s-au intimplat pina aici In Peloponez..

Si cind vara a venit, imparatul a pornit cu razboi asupra
Seanderbeg.
5
lui Schender, feciorul hi Ivan, care de baiat, a ajuns la
Poarta imparatului si, dupa ce a fost iubit de acela, a seapat cu fuga
in tara sa parinteascil si, insurindu-se cu fata lui Arianit, au inceput pe
fata rzboi cu imparatul si nici tribut nu-i plateau imparatului, nici la
Poarta nu se grabeau sa se infatiseze si nici s asculte nu voiau. De
10 aceea stringindu-si toata armata Asiei si a Europei, a pornit osupra
tarii lui Ivan ; i clupa ce a navalit in tara, prada i jefuia, slobozind.
armatele, oricind i s-ar fi ivit vreun prilej potrivit ; si dadea foc satelor
si ogoarelor i semaraturile erau arse de armata i toate cele de pe
acolo erau stricate i nimicite. Schender, atit el insusi cit si din alba15 nezi, isi dusesera femeile si eopiii la adapost in teritoriul venetienilor
do la marginea Marii Ionice ; iar ei insisi umblau de ici colo prin
Murad II In
riabol ea
tara, sa vada daca, oraseIe lor ar avea vreo nevoie de ajutor. Si
acestia se atineau prin muntele ce se intinde deasupra Varii lor pina
in Marea Ionica, asteptind ce intorsatura va lua starea lor de lucruri ;

351 Amurat insa dupa ce a navalit, a inceput mai intii sa impresoare orasul
Sfetia. Si le-a trimis vorba sa predea orasul si ei sa poata pleca fiecare
la ale sale ; ei insa n-au vrut 51 asculte. Pupa aceea insa s-a napustit
cu ienicerii si a cucerit orasul cu puterea si 1-a pradat si 1-a robit si barbatii
i-a ucis pe toti. Apoi mergind asupra orasului Getie, 1-a ocupat prin buna
25 invoiala ; i dupa ce i-a robit pe cei din oras, a dus armata asupra orasului Crua, oras de frunte in tara albanezilor ; 0 are o asezare foarte in-
tarita din fire. Tabarind asupra acestui oras, a inceput sag impresoare ;
si batea cu tunurile zidul si a surpat o parte nu mica. Pupa aceea s-a papustit en ienicerii, pentru ca s cucereasca crawl ; si cum nu 1-a putut cuceri,
30 a plecat cu armata ; cad era anul acum tirziu si, vremea stricindu-se, facea.
armata sa sufere mult.

Abdie,, 0 Pe feciorul sau Mehmet, ajuns de curind virstnie, 11 purta
rexenirea liii
11 sine in armata, de cind Ii luase cirma domniei. Dar se
Murad IL
35
intimplase asa. Era cind se lupta cu peonii la Varna i vedea

armatele
i-o
iau la fuga ; i atunci Inca mare 1-a cuprins, crezind ca
e
indata o sa se prapadeasca cu totul i ca si cum ar fi la mare nenorocire
1 Vezi p. 202 n. 3.
www.dacoromanica.ro
207
ABDICAREA SI REVENIREA LIII ALITRAD U
acuma, a fagaduit in gindul sau cal daca statul iiva scapa atuncea ne- T
zdruncinat din aceasta invalmaseala, se lash de domnie i dind-o in 352
seama feciorului, insusi plead, in Asia 0-0 va petrece timpul cu preotii
si cu asa numitii nazirei 1 de la dinsii, in rugaciuni catre profet i adueindu-i deseori jertfa. Dupa ce insa i-a invins pe peoni i pe imparatul
peonilor 1-a ucis i s-a intors acash, 1-a chemat pe feciorul situ mai mic
I
Mehmet la domnie ; caci cel mai mare Aladin nu-i mai traia, ci-i murise,
cazind de pe cal la vinatoare, cind gonea din rasputeri dup un cerb.

Acesta deci s-a savirsit din viaita asa. Pe cel mai mic Mehmet, care umbla
cu el, precum am spus, 1-a chemat atuncea la domnie. De indata ce a 1G

venit, i-a incredintat domnia i Poarta i ienicerii, iar el insusi a plecat,
trecind in Asia, la Brusa, unde era resedinta imparateasca din Asia. Abdicind asadar de la domnie, Ii petrecea mult timp cu zichizi, nazireii
de la dinsii, i seitizi 2 i cu invatatii neamului ; dar iiiu peste mult timp
s-a chit ca a plecat de la domnie 0 a ajuns simplu particular. i pentruc 15
nu mai putea rabda, lucra cum s-ar putea intoarce la domnie i s o coupe
pe cale pasnica, incit feciorul su sa flu ajunga la cearta cu el si el sa
se vada In vreo primejdie pentru puterea in stat i neamul
faea o
vin pentru fapta lui. Ca sa se poata intoarce, lucra in intelegere cu Chalil
al lui Praim, care Ii era foarte devotat i totdeauna i-a fost priincios. 35a
Acela 1-a induplecat pe fecior s umble la vinatoare, ca s invete a &Mari
cit mai bine ; si dupa ce 1-a facut s plece, a trixnis In taina tatalui sau
vestea, s vina fara nici o frica pe neasteptate intr-o zi ce ii va indica-o,
J
la resedinta imparateasca din capitala i sa se arate fata de cei din capitala,

ea imparat. i el deci, precum se pusese la cale, a venit in ziva hotarita,
cind feciorul ii era plecat la vinatoare 0 era ocupat cu vinatul ; i cum
25.
a venit, a luat in miinile sale domnia, purtindu-se cu cei din capitala,

d.e la Poarta, ca imparat. Iar feciorul lui, cind a vazut c5 tatal su s-a
intors pe neasteptate, neavind ce s faca in situatia data, a intrat i i s-a
inchinat ; 0 de atuncea 11 purta cu sine in orice tara s-ar fi dus la .rzboi.
Totusi pentru fecior n-a ramas taing, c Chalil al lui Praim i-a facut-o
aceasta ; i avea, cu drept euvint, necaz mare pe el, dar pe fata nu-si
arata minia, eaci stia ca are mare putere la tatal sau.
CilugAri, dervisi. Dup Du c a s (XXXII, 3-5, ed. Green), Murad II a abdicat de
supArare pentru moartea feciorului &Ill mai mare Aladin ; i numai din cauza luptei de la Varna
a revenit la domnie, fiul ski Mahomed II fiind lncl prea timir i fr experientil.
2 Zichizi, turceste calugari, dervisi ; seilizi, turceste teologi savanti.
www.dacoromanica.ro
3G
208
1
351
LADNIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VII
Atuncea deci cu intoarcerea din nou a lui Amurat

la domnie s-a facut asa ! Dupa ce insa si-a adus
armata din Macedonia de la Marea Ionica, unde e
Seanderbeg.
tara albanezilor, anul acesta a ramas in liniste la
resedinta-i imparateasca din Europa ; anul urmator insa', dupg, ce iarki
a dat pretutindeni de veste armatei sd-i urmeze, a pornit iarsi razboi
a supra lui Schender al lui Ivan i asupra tarii albanezilor din partea
DupA un an de lin Iste,
Murad II porneste
iarSI asupra lul
aceea de la Marea Ionica ; si mergea navalnie cu minie, cu gindul s once10
15
reascii, Crua si chiar pe &lender sa-1 ceaa de la venetieni ; i daca nu

i 1-ar preda, sa impresoare orasul in care ar intra, refugiindu-se. Dupa
ce a intrat in tara', a mers de-a dreptul asupra orasului Crua ; i tara cit
iamasese la inceput nestricata de el, armatele lui au strabatut-o, jefuind-o,
si ardeau, dind foc la (nice ar fi intilnit in cale. Au strabatut-o jefuind
pina la riul....1 Tara de dincolo de riu n-a putut fi pustiita, pentru ca nu
poate fi urnblata de loc de cavaleria usoaa de prada a imparatului.
Si acestia 2, punindu-si la adapost femeile i copiii in locurile intarite ale
venetienilor, au inceput sa, se adune in muntele de deasupra orasului
lor, Crua. De aici a scos 3 pe furis femeile i copiii i i-a pus la adapost
In orasele venetienilor, pe barbati Ins i-a lasat in oras, ca s apere
i i-a ales pe aceia care de buna voie au luat asupra-si
20
ad pazeasca, zidurile ;
25
ostenehle rkboiului. Amurat tabarind in preajma orasului, si-a pregatit

tunurile ci planul sa, surpe zidurile, si impreuna cu ienicerii, s, intre cu
toata, staruinta in oras. Dupg ce toate pregatirile i-au fost gata, a inceput
sh bata zidul cu tunurile si 1-a surpat o buna parte. Schender Ina de pe
munte a aprins foeuri mune, aratindu-le odor din oras, c, j el va
355"
30
cobori si le va veni intr-ajutor, cind nevoia s-ar ivi ; i cind unii din oamenii
imparatului s-au urcat pe munte, s-a repezit asupra lor i s-a luptat,
dind dovada de mari ispravi. Cind insa, impratul a crezut c zidul
a fost surpat destul de rutin, s-a apucat de lupta cu toata, armata ;
si ienicerii incercau s cueereasa orasul prin locul, uncle zidul era
culcat la pamint. Totusi nu i-au putut dovedi pe cei din oras, care s-au
luptat peste toata asteptarea.
laneu de Ilunedoara pornet.te asupra turellor ;
lupla de la Cosovo,
-35
17-19 oet. J48.
Aici, cind se purta cu gindul sh-i sileasea prin foame

i iarki era gata s dea cu toata puterea un al doilea
atac, Ii soseste veste de la Gheorghe, domnul tri-
balilor, c loan, dupa ce a adunat pe peoni, treee Istrul i ca luind

1 In unanustrise e o
2 Albanezii.
8 AdicA Scanderbeg.
; probabil lipsqte miracle rlului. Duprt Tafel ar fi Boiana sau Scorn.
www.dacoromanica.ro
LUPTA DE LI COSOVO DIN 1448
209
<pe daci->l, ar veni cu razboi asupra
; de indat ce a auzit acestea,

repede a ridicat tabara si a plecat pe unde auzise ca, vine navalind ;
i a trimis un crainic in Europa, poruncind pretutindeni, ca turcii
s vina, cu totii la el. Acestia au sosit asadar la el, dupa cum fiecare
a apucat s-o ia la, picior, numai ca s poata hectare ajunge la timp si sa, fie
gata de lupta pentru el. i a pornit cu toata oastea spre o Ora a sa din
Misia de linga, tara tribalilor ; si este acea tar& pe linga care curge riul
Morava si da, in Istru ; de aici se intinde tara imparatului la opt sate de
356
.stadii 2 pina, la Nis, un oras al imparatului, daca pe cale tii dreapta. Drept
inainte este asezat Novopirdon 3 pe un munte mare al domnului tribalilor ;
aid sosind Amurat a dat peste loan Choniat care inainta cu oastea peonilor.
10
Erau peoni i daci, impreuna amindoua, popoarele la patruzeci de mii

.si sapte mii de calareti ; i avea la doua, mii de care, pe care i duceau
proviziile, bagajele i armele. Pe fiecare car erau doi barbati pedestri,
un scutier i un puscas. Pe trasuri mai duceau i tunuri, nurnite impros- 15
catoare de gloante, multime mare. Acestia deci astfel pregatiti au trecut
peste Istru. ti chemau cu ei la razboi i pe domnul tribalilor ; acesta insa
le-a spas ca nu vede pregatirea de razboi pe masura otirii lui Amurat,
incit dinii sa, poata birui puterea imparatului Amurat i ca-i este frica
mai mult de acela decit de peoni ; i aceia fiind si de alt neam si prici- 20
nuindu-i din cele mai marl rele, doreste foarte sa se razbune pe Amurat,
care i-a orbit feciorii, dar vazind c e cu neputinta, cu pregatirea ce o
au acuma, 81 dovedeasca puterea vrajmasilor, nu-i poate fi nicidecum
voia sa plece la acest razboi. Primind acest raspuns, Ioan cu mari 357
amenintari, a plecat inainte, navalind in tara imparatului ; ajungind 25
pina la Pristina 4, i-a asezat tabara aici In cimpia de la Cosovo, uncle
Amurat al lui Orchan, Wind batalie cu Eleazar, insusi s-a savirsit din
viata in acest loc de mina unui tribal, dar i pe Eleazar 1-a ucis in lupta.
De altfel, Than s-a vazut indemnat la aceasta expeditie din urmatoarea
cauza ; cind a vazut in. lupta de la Varna pe turci fugind i cazindu-i in 30
mina si cedind, a crezut indata c i atuncea ar fi doborit usor puterea
-turcilor, daca, nu era imprudenta imparatului Ladislau, i c i a doua
I
oar% Inca nu va fi greu s-o faca. Aceasta parere 1-a facut s stringa armata
1 Pa dad" lipseste in manuscrise, dar trebuie s fi fost, pentru c sint amintiti putin
mai jos (rau peoni i daci...") ; cf. si p. 59 r. 2 mai sus. Dark'6, In aparatul critic, cu drept
=cuvint, banuieste cS Accxok Se a fost sdrit aici.
2 Vreo 140 km.
3 Manuscrisele au voptinupov, pentru care Fabrot propune Nof367npSov, , iar Dark6
No(3ci7cupyov. Probabil Novobrod, de aceea conjectura lui Fabrot e preferabil. *i la Du c a s,
XXX, 4 (ed. Grecu) e No(36rcpt.Sov (ed. Bonn 209, 15).
4 In manuscrise dcpeaTf.vouArestinu i ecptaTtyou, indreptat de Dark6 In Ilptcrr(vou.
14.
C. 1021
www.dacoromanica.ro
210
LAOMC CHALCOCOND1L : EXPUNE11 ISTORICE VII
1 0 mai multh i sa, porneascg, aa cl, aceia inspàimintati fiind de multime;
va invinge pe Amurat aa de uor, incit nu mai avea nici o indoialL

Dar trimitind soli la Schender i Arianit, avea de gind, in drumul lor
inainte prin Europa 1, ed, se uneasd, cu dinii ; c'aci aa vorbise de mai
inainte cu acetia. Cind ins'a Amurat al lui Mehmet a sosit in Cimpia deII
la Cosovo, de indat, ce a dat peste v-rAjmai venind, s-a aezat in tabath.

338
10
Murad H
Ianeu
114i rinduiese
Amain Ardealului.
Dan III en opt mil
de rominl.
Se spune c aimata i-a fost de o suth cincizeci de mil.

i a doua zi s-a i I pus in ordine de lupth. si-a rinduit
unithtile de armath ; i la aripa lui dreapta

rinduit armata Asiei, avind general-comandant pe
si
Scura, iar la aripa sting5, se afla generalul-comandant

al Europei Carazie 2 cu armata Europei. Tar CaTaretii uor inarmati,
fiecare din guvernatori Ii avea aezati in linie de luptA. La mijloc intre
acetia s-a aezat bine insui imp'aratul, uncle a crezut c e potrivit sit
15 tabitirasca", ridicind in fata un val i dupa aceea punind in acelai loc camilele, iar dupa aceea imprejmuindu-se cu scuturi maid de fier infipte
in famint. Linga, acestea a rinduit ienicerii cu timurile i putile i cu.
celelalte arme. Cind ii terminase rinduiala, a venit impotriv-i i Ioan
Choniat, punindu-se in ordine de lupth aa : aripa dreapth i-o tineau_
20 magnatii peonilor i nepotul sAu3,Seculi4 Ii era numele, i Ilochi 5 O.
Talusi 6 j 0 la mijloc sthtea in linie de lupth insu0 Choniat cn aa numiil
viteji, armata Ardealului. Aripa stingA i-o tinea Dan 7, care ii era mare
prieten i pe care-I adusese in tara Daciei din cauza dumAniei ce o avea
asupra lui Draculea ; i pe acela 1-a scos din domnie i, supunindu,-i tar&
25 la voia sa, 1-a pus pe Dan domn peste ea ; i avea cu el la opt mii de daci,
veniti la acest r6zboi.

dreaptil Intre
Lupm
359
un peon
nil ture
Cind amindoi, aezati in linie de Vataie, inaintau ca si

cind s dea lupta, atunci un viteaz, unul din ,ostaii
I
lui Choniat, ieind de-a calare inaintea aminduror, a,

30 inceput pe loc s provoace la lupth dreapta pe careva de la turci, inc
1 Peninsula BalcanicS afara de Elada.
2 Altul decit cel cazut cu patru ani in urma in lupta de la Varna ; vezi mai sus, p. 197,.
r. 31 ri p. 201, r. 28.
3 De frate sau sora.
.
4 Szkely.
5 Ujlaki.
6 Manuscrisele au Mcycao6a/;, indreptat de Dark In TocAoLcniq , adicd TallOczL
7 Sd fi fost Dan III ; vz. Revista istoricd romMd", XVI, 1946, p. 40-50.
www.dacoromanica.ro
INvATAIUKA IEP1TRELITI
211
inainte de ce s-ar ciocni armatele. De indata ce turcii si-au dat seama,

ca el le-a iesit inainte, ca sa se ia cu cineva la lupta dreaptil, s-au oprit
si dlnii. i atunci iese din cealalta armata Eliez, feciorul lui Barisataga
care a fost unul dintre guvernatorii din Asia si un barbat destoinic in
lupte cu dusmanii i comandant de ieniceri mai inainte la Poarta impa- 5
ratului. Acesta dup ce a inaintat la mijloc, s-a repezit asupra peonului.
aruncindu-se de indata until asupra celuilalt cu ilincile, lancile ii s-au
rupt si viteazul a cazut aici cu cal cu tot la pamint, Eliez insa, rupindu-se
legatura de la piept si cingatoarea cu seaua, a ajuns cMare spre coada
calului, caci calul ii era mult mai bun. i nu avea cum sa-1 omoare pe 10
peon care cazuse cu cal cu tot, pentru c i insusi abia se mai putea tine
cMare ; totusi peonul fund cazut, armata turcilor scotea strigate marl
de biruinta, de parca ar fi fost a semn bun pentru ei. Dupa ce amindoi
s-au intors fiecare la tabara lui, imparatul 1-a chemat pe Eliez s i se
infatiseze i i-a grait astfel de vorbe : Baiete, de uncle te-ai facut asa 15
de destoinic la lupta cu dusmanii, tu care mai inainte nu te-ai luptat
nicaieri i nici n-ai fost in armata la razboi, incit s te inveti asa do 360
desavirsit cum trebuie s te iai la lupta ?" Iar acela s fi vorbit : O
Imparate, de la un iepure am invatat s fac aceasta fapt de vitejie !"
Imparatul cuprins de uimire, sa-1 fi intrebat : *i cum, tinere, ar putea 20
cineva de la un iepure siti invete a fi viteaz in lupta cu dusmanii !": Iar
acela s fi spus : Eu, imparate, imi petreceam timpul in Asia prin tara,
unde ne-ai trimis i pe tatal meu 11 facusesi guvernator ; i umblam la
vinat ; i odata dind peste un iepure in culcus, ca sa nu-mi scape i sa
fuga, am crezut c lucrul eel mai sigur pentru mine e sa-1 rapun, dind 25
cu sAgeata ; caci din toti iepurii ce-i stim, cei mai buni la fuga sint cei
din Atalia i cei mai buni ciini din Europa nu i-ar putea prinde. Cum ma
I
gindeam la aceasta, aveam la mine o tolba cu patruzeci de sageti. i cind,

tragind cu arcul o sageata, nu 1-am nimerit, am tras dupa el cu a doua.
Cum ths i asa dormea mai departe, imi faceam mare necaz daea mr 30
1-as nimeri ; i atunci am tras pe rind cu toate sagetile pina la capat. Dupil
ce au fost repezite toate sagetile-si eu nu mai aveam nici o sageata, iepurele
trezindu-se din somn, indata a luat-o la fuga, cum a simtit zgomotul ;

si earth 1-au urmarit de aproape, totusi nu 1-au putut prinde. Atunci mi-am
dat seama ea, in zadar am tras cu toate sagetile, pentru e iepurelui aceluia ii era scris sa mai trMasca Inca. Din aceasta intimplare deci, imparate,
35
m-am ales cu o invatatura j rn-am hotarit sa nu ma mai tern Mei de

sabie, nici de lance, nici de sageata, caci daca mi-e scris s traiesc, 361
I
nici ehiar lancea nu mi-ar putea lua viata. De aceea am mers asupra peonului
cu toata increderea, imparate, stiind bine ca, dad, imi e semis s scap
www.dacoromanica.ro
212
1
LAONIC CHA.LCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VII
cu via-0,, nimic ran nu mi s-ar putea intimpla din partea peonului".

Auzind imparatul acestea, s-a minunat de judecata tinarului si chiar
atunci i-a dAruit o mantie de matase cusuta cu fir de aur, iar dupa aceea
1-a pus guvernator asupra tarn, in care fusese parintele au ; caci tatal
sau murise acuma ; si rinduit de imparatul avea grija de cirmuirea tarii.
Neamul acesta adica are o credinta minunata in soarta ce-i este menita,
aproape ca si ceilalti, citi au imbratisat religia lui Mohamed,
Acestea s-au intimplat deci in acea lupta dreapta ! Dupg, ce

insa imparatul s-a asezat bine in pozitia sa si armatele cioc10 nindu-se au inceput lupta, armata Asiei a pus-o sa stea linistita, pentru
CA imparatul se temea, daca va incepe ea intii lupta, BA n-o ia la fuga
si el sA nu ajungA in primejdia de a-si zdruncina indat armatele si, cuprinse de teama sa bata in retragere, ci armata Asiei stAtea locului, cea
a Europei insA, impartind-o in atitea parti, in cit ii vedea pe Peoni rin15 duiti ca yin, s-a incins la luptA.
i asa incaderindu-se armatele Europei,
362 se luptau. *i nevoindu-se mult peste asteptare,
s-au luptat in chip
remarcabil. CAci, peonii ajungind cite putin, incit s-i atace de aproape,
au inceput sA fuga din rasputeri, incit caii peonilor care ii unnareau, ea
se osteneasca tare si 0, se oboseasca ; si abia atuncea turcii, ca si cum
20 fuga le-ar fi deajuns, de departe au inceput sa traga cu sagetile in cai
si, dind navala, ii ucideau pe peoni ; si pentru ca erau mai multi si Calareau pe cai mult mai buni si lupta, in multe privinte, o faceau cu mestesug, situatia lor era mai buna ca a peonilor. i, ziva India, au cazut
multi peoni in lupta, dar si multi turd au mmit de mina peonilor. *i
25 ziva aceasta intreaga, s-au luptat amindoi si si-au tinut cumpana ; dar
Zinn Intlia
de Iupta.
pentru ca era tirziu, s-au despartit unii de altii si, retrAgindu-se amindoua
partile in tabere, s-au dus la odihna.

Peonii aveau credinta, ca turcii peste noapte vor lua-o din loc si ca
nu vor rAmine in linie de lupta. *i din cavaleria usoara de pradA, nu
30 putini au plecat ; dar, dupa ce au inceput sa dea peste tribalii care asteptau
la poteci, s-au inapoiat din nou in tabara. i peonii asadar erau de parerea,
ca a doua zi sa iasa la lupta cu o parte mai mica de armat, asteptindu-se
ca ceilalti vor fi plecat si nu vor fi ramas si cA, asa fiind superiori, vor
363 pune repede mina pe Poarta imparatului ; dar impAratul si
turcii prin35 sesera curaj si nu le mai era frica de peoni ca mai inainte ; si Hind mai
cu curaj, se pregateau ca, a doua zi dind lupta, s-i punA pe fuga pe peoni.
I
Rat de razhoi In
tabra lul Lulea.
In ziva aceasta deci s-au petrecut lucrurile isa ; noaptea

aceea insa, peonii gindindu-se ca a doua zi sa dea lupta,
fiecare isi arAta pArerea, cum credea el ca trebuie data, lupta ; si s-a facut
www.dacoromanica.ro
DESFASURAREA BATALIEI DE LA COSOVO DIN 1498
213
multa vorba. Aici, cum tineau ei sfat, a pasit in mijlocul lor Tautes al lui
Sauzes, nepot de fiu al lui Amurat, coboritor din Otumanizi 0 a vorbit astfel :
Noi ne-am rzboit indeajuns si in Asia si in Europa, dar neavind aceasta

in vedere, ca sa dam lupta chiar impotriva puterii lui Amurat, nu putem
ajunge nici la un capat ! Caci acesti oameni nelasindu-se ucisi, nu putem a sa
lesne sa biruim. Ci eu unul cred ca luptindu-te cu vrajmaul, daca-i dai

o lovitura, bine nimerita, ai doborit vrajmasul si cu armata poti iesi usor
la capat. Dar unde ai putea da o lovitura mai bine nimerita decit la cap ?
Caci dear poarta intreg corpul 0 e ea o eetate in el. Daca insa nu-i dai
o lovitura bine nimerita, iti va fi anevoie si greu sa o ispravesti cu vraj- lo
masii. Si acuma se pare ca e tot asa. Cad vedeti cum Poarta imparatului
!
a stat locului 0 n-a pornit nici intr-o parte la lupta 0 nu voieste sa se

expuna nici la o primejdie, ca 0 cum toata
sanatatea si salvarea impa- 364
ratului ar sta in 'ea, 0 sa intre in lupta, numai cind ar fi de neaparata

nevoie. Ei bine, sa urnim din loc aceasta parte din armata irnparatului
0, odata aceasta plecata, nimeni din ceilalti, n-o sa vrea sa mai ramina.
15
Eu unul asadar sint de parerea, s-o pornim cu toata tabara si cu trasurile

pe care se intimpla sa avem tunuri 0 pusti, 0, la adapostul aeestei nopti,
sa mergem de indata asupra Portii 0 sa' dam lupta cu ea fara nici o za-
bava. Si daca o sa atacam Poarta imparatului, tragind cu tunurile si

dind cu celelalte proiectile, 0 o sa se bage spaima in ei, cred ca nu
asteapta pin/ in ziva, ci cum e noaptea, asa o sa plece si au sa o ia
la fuga, bucurosi sa scape. Si doborind puterea acestora, am avea in
mina 0 pe a celorlalti".
20
Atae de noapte Cu aceste cuvinte, Tautes i-a induplecat si au facut asa.
25
neizbutit.
Si indata au pornit cu trasurile inspre tabara imparatului
pe la straja intiia de noapte. Cind au ajuns aproape de Poarta imparatului,
aici cu. tunurile 0 pustile i-au bagat in spaima pe ienieeri 0 napadeau tabara imparatului ; si lupta era mare in partea aceea ; si se revarsa
de zori. Caci ienicerii punind tunurile si pustile in pozitie de tragere, bateau
in peoni. Si din amindoua partile au cazut nu putini in noaptea aceasta,
[
30
365
cel mai mult ucisi de tunuri. Cind insa s-a facut aproape de ziva si au
vazut ca tabara imparatului sta temeinic pe pozitie 0 lupta in chip vrednie
de luat in seama, s-au hotarit sa se ridice si sa plece spre locul acela, undo
10 aveau tabara 0 sa nu astepte sa-i inconjoare, dupa ce s-ar fi adunat

cei ce erau pe aproape de Poarta. Si cum s-au hotarit, asa 0 au facut.
S-au retras spre locul unde sezusera mai inainte.
www.dacoromanica.ro
35
214
1
LA.ONtc CERLCOCONDIL : EgPIINERI Incaucr VII
A doua zi turcil Dupa ce insa, s-a Mout ziuk s-a pus1 a doua oarl in ordine
Mad.' din spate. de lupta, cu gindul s incerce, cum i-ar iei lucurile. Apucin-
duse de lupta, s-a aruncat asupra armatei din Asia si s-a indierat.
Cum se indierase aici, generalul-comandat al Europei 11 trimite pe
guvernatorul Tesaliei Turachan s ajunga, cu armata lui in spatele peonilor i &a se lupte cit se poate de tare. Aici ajungind Turachan in spatele
peonilor, pe multi i-a culcat la pamint in lupta aceasta. Mei ei Ii goneau
pe cei din Asia 2 1 cum se tineau staruitor de urma lor, aceia fugeau din
fasputeri. Numai scutierii subcornandantilor 3 fiind din Europa, cu toate
10 c se indepartau, ca si cum ar fugi, se luptau cu peonii, precurn le e obiceiul
turcilor sa se lupte 4. In contra celor din Europa MO, care de la spate nu
le dadeau ragaz, intorcindu-se se luptau de aproape, unii intr-o parte I de
366 cimpie, a1ii intr-alta, dupa," cum se intimpla fiecare, incoltindu-se intreolalta.
5
Dacii ins6 cind au vazut pe turci luptindu-se mult peste

asteptarea lor i ca, pe ei Ii ameninta cele mai rele priWO slut macelarltl.
mejdll 1i ca abia de vor scapa de nenorocire, chiar dad,'
ar ajunge s ramin'a" teferi, 6," pentru juramint nu e nici un mijloe sa, nu-si
primeasd pedeapsa de la imparatul pentru cite i le-au Mout, ducind razboi
cu el si pentru c s-au aliat in lunta cu peonii, s-au hotaxit in aceasta mare
20 invalMasala s'a trimita un sol la imparatul Arnurat, ca sa se impace i Ca,
predind armele, s reia legaturile cu imparatul i sa-i fie prieteni. i cum
15
Ronald( trimit sol de

pace la Murad II dar
s-au hotarit, asa au si facut. Iar solul sosind. la Poarta, a spus unele ca
acestea : Tnapa'rate, pe mine dacii ra-au trimis sa yin in fata ta i sa, cer
pace pentru dinsii, care te roaga, fierbinte de iertare pentru cite ti le-au
25 greOt fa0 de domnia i stapinirea ta. ti-i marturisese c ei de voia lor
n-ar fi intentionat vreo razvratire in contra sta,pinirii tale, daca peonii
30
nu ne-ar fi pus cu sila, poruncindu-ne s ne legam cu ei i nu ne-ar fi impins

cu puterea la, aceasta. Asadar acuma te roaga, sa-i asculti i s fad pace
cu ei i ei, In ceea ce priveste razboiul, stall alAturea de tine, incit sa-ti
La aceste cuvinte ale solului, Chalil, marele vizir al casei
fie de folos".
I
367 imparatului, luindu-i vorba din gura, le-a spus uncle ca acestea : Dar
voi bkbati daci, titi doar ca puternicul imparat a fost binevoitor i un
1 lancu de Hunedoara.
2 Manuscrisele au 'A),(zvoUgalanii" i 'AxocaLavokalasianii", ceea ce Fabrot a Indreptat ln'AXf3ccvoka1banezii", vadit insa mai bine Nusser In'Amavok, pe cei din Asia".
3 13eii guvernatori de provincii i orase.
4 Tactica clasica de lupta a turcilor era sa se prefaca anume ea fug, spre a destrAma
rindurile urm5ritorilor, apoi d,intr-odata sa se lntoarca, omorind pe cei ce au ajuns aproape
de ei. Si aceasta o faceau de repetate ori.
www.dacoromanica.ro
311311AD U INvINGATon LA COSOVO IN 1448
215
ocrotitor de la inceput ; si acuma, cind sinteti la nevoie, faceti voi pace

Zed viclesug si inselaciune, ca sa-i fiti prieteni in viitorY ! i dad, din cite
le spuneti, indeplinind ceva, i-ati putea face imparatului vreo indatorire,
sa stiti bine ca nu-1 yeti intrece pe dinsul cu binefacerea voastra. Totusi
armele, mergeti, sa, le predati incoace cit mai repede !"
Acestea, Chalil
al lui Praim zicindu-le Ca le spune din hotarirea imparatului, a lasat solul
sa plece. i dacii, cind li s-a intors solul si le-a spus cele ce i le impartaise Chalil al hi Praim din hotarirea imparatului, indata s-au dat la o
parte si s-au despartit de peoni ; si mergind inainte, au ajuns pina, aproape
de Poarta Imparatului i, stind locului, socoteau ca-i fac imparatului o
bucurie ca aceea, fiindu-i ajutatori in nevoia de fata, incit sa primeasca
de la imparatul daruri si vesminte. Dar imparatul, cind se oprisera locului
linga dimul, a dat cu socoteala ca, facindu-i cu un plan viclean aceast5,
10
propunere, sa nu umble cu gindul sa-i faca vreun ran, intelesi fiind cu peonii ;
i trimite dupa generalul-comandant al Europei sa vina cu vreo douazeci

de mii de ostasi ; si de indata ce a venit, precum ii ordonase, a poruncit
sa-i ucida pe toti dacii care-i stateau primprejur, 1 fara sa crute pe niciunul. i asa au inceput sa se apere, pentru ca armele le aveau cu dinsii.
Caci imparatul nu vroia sa-i omoare, dupa ce ar fi predat armele, ci cu
acestea in Mina sa-si primeasca pedeapsa pentru cite i le-au facut. i asa
au fost dati pierzarii pe loc, fara nici o consideratie.
15
368
20
Peonii and i-au vazut pe daci indepartindu-se, mai intii

s-au minunat, ce-ar voi ; cind insa si-au dat seama ca
spre Dunilre.
voiesc sa se impace cu imparatul, erau phni de necaz
asupra lor si erau supArati pe ei, ca, si-au tradat prietenii ; dar cind, putin 25
mai pe urma, au vazut ca toti sint dati pierzarii de catre imparatul Mira
nici o consideratie, au fost cuprinsi de uimire ; si cind au inteles hotarirea
imparatului, ca nu avea nevoie de astfel de tovarasi de lupta, au socotit
sa se indeparteze cit mai repede. loan asadar, indata ce de la lupta a ajuns
la trasuri, a vorbit cu conducatorii, ca el cu oamenii lui ar vrea sa meargg, 30
Tureil biruitori.
Innen se retrage
dinspre partea de armata, unde sta insusi imparatul, cu intentia sa patrunda

la Poarta ; iar cind dinsul, trimitind Tin vestitor, o sa dea semn, atuncea
toti deodata sa inainteze asupra Portii. Spunind acestea, si era pe la

c ea din urma straja de noapte 1, si-a ales pe cei mai bine echipati de
razboi si pe care-i socotea mai devotati, iar celor de la trasuri le-a spus, cind
35
o sa dea semn, atuncea sa inainteze asupra Portii ; i insusi cu armata in

ordine, s-a grabit sa ia calea intoarsa, mergind spre Istru. *i. cum foarte 369
1
1 Pe la orele trei clup miezul noptii.
www.dacoromanica.ro
216
1
repede s-a fAcut de zi, acesta nu se mai vedea nici de peonii care au famas
la trasuri, nici de impa'ratul. Cind oamenii din jurul imp6ratului au v6zut
ca tabAra peonilor este goa1 i cA, putini au farnas inguntrul carelor, se
minunau de aceasta ; i atunci un om care sosise pe acelai drum, le anunta,
c peonii, pe la straja cea din urmA a noptii, ar fi fugit spre Istru. Aturci
ienicerii apucind armele, au alergat in fuga mare asupra peonilor din ckute.
Acetia aadar, cind au observat cA au fost trAdati de ai lor, s-au luptat
cu toat vitejia in contra ienicerilor. Dar nu peste mult timp ienicerii s-au
urcat pe care i au trecut peste peoni, omorindu-i pe toti de-a valma.

10 Acetia s-au luptat de dimineatA i, ca nite bArbati viteji ce au fost, au
murit pe la ora, cind piata e plinA, de oameni 1 Iar ImpAratul era indemnatEA se ia pe urma peonilor, generalii-comandanti dindu-i sfaturi in sensul.
acesta ; dar n-a voit s, asculte de vorbele lor, aducIndu-i aminte ce a.
pAtit Chasim al lui Mazam 2 din partea lui Choniat, cind s-a luat pe urma,
15 lui ; 0 era bucuros de norocul ce 1-a avut, de i-a dat izbinda. In lupta,
aceasta au inurit, precum am putut afla,
ca'ci mortii din amindou'a pArtile
au fost numArati mai pe urmA de domnul tribalilor, aptesprezece mii de
peoni i daci la un loc, turcii ins.0, la patru mii. CAci turcii se pot cereeta,
370 i deosebi uor, cunoscindu-se, J pentru c sint tgiati imprejur i peonii
20 poartl plete frumoase, turcii insg, se rad pe cap, lAsindu-i citiva peri la
timple. Dup ce lupta s-a sfirit, impAratul a poruncit, trupurile s5, le
aIeag i pe turci sa"-i inmorminteze pe malul riului numit Morava, i el
insui ridicind tab'ara, a plecat spre cas.
25
30
Ioan ins5, cum se retr6gea fuga spre Istru 0 se facuse seara

cind a ajuns la Svetanion, ora de al impa'ratului, era nedumerit cum sa, se dud, in chipul cel mai sigur, ca A, nu se
dea de cunoscut misilor i 0, nu ajung5, in primejdia de a fi prins de donmul
tribalilor ; cAci Ii tia pe Gheorghe, cit de mult tine s-1 poat6, prinde, finid
in dum'anie 0. mare ceart5, cu dinsul. Dup6 ce s-a gindit i s-a chibzuit,
s-a hotArit sa. se desparta, de armatA, i en putini din oamenii lui s mearga,
de-a dreptul spre Belograd. Si cum s-a hotaxit, i-a ales oamenii si i pe
Ia straja a dona de noapte 3 a apucat pe alt drum. Mergind, iarA0 i s-a pArut
ca aa va fi recunoscut inca, mai repede. i pinA a se face de zi s-a rsgIndit ca, filr6 ei, ar putea mai bine sa, scape la Istru, dacd i-ar continua
laneu In prinsoare
la sirbl ; e trimls la
Buda.
1 Indicare cronologica anticS, adica lnspre ora zece dimineata.

2 Manuscrisele dau Mccapcixeo.)Mazarache", lndreptat de Dark'S In Mgcip.co.) 6upA
p. 185, 12.
3 Pe la miezul noptii.
www.dacoromanica.ro
IANCII IN PRINSOARE LA CRAWL SERBIEI
217
drumul, fiind numai singur singurel. Cind I s-a facut de zi, descaleca, de 3"
pe cal i, mergind pe jos, ajunge pe un deal, si vazind un turc care ii venea
pe aici in cale, se adaposteste intr-o mlastina, ce se intindea plina de apa
pina, departe. Dupa ce a iesit de acolo, ajunge spre tara lui Gheorghe si,
intilnindu-se cu tribali, le-a cerut sa-i fie calauze de drum si WA le dea plata 5.
pentru drum. Aceia i-au prornis sd-i arate drumul, dar apoi umblau sa-i ia
viata. Cind deci le-a venit la indemina, 11 cuprind, cu gindu-1 sa-1 omoare.
El insa, cum a bagat de seama, a smuls sabia tribalului si, pentru cari
venea bine, il loveste pe unul in umar si-1 doboara, iar celalalt a apucat-o
la fuga si dus a fost. Intre timp, domnul tribalilor auzind c Choniat,
10 .
biruit de imparatul, a luat-o la fuga, a trimis crainic s vesteasca oamenilor

si s nu lase nici un peon sari treaca prin tara, inainte de ce ar putea sa afle
fsi sa, i-1 aduca in fata] 1, eine este si unde ar merge, si pe altii sari lase sa
piece, pe Choniat insa sarl prinda i sar1 aduca la el. Acesta a vestit acestea
in toate partile, iar guvernatorii au dat porunci celor de prin tara c, pc

oricare din peonil-ar prinde, s-laduca la ei i sa, li-1 arate ; si oricine ar fi
prins, facind altfel, va fi dat pierzarii cu moartea cea mai rea. Atunci
Choniat, istovit de foame cum era inestiind incotro s-o apuce i ce s faca,
15.
ajunge intr-un tinut de al tribalilor. Si. acolo vazind tribali lucrindu-si 372
ogorul, a mers la acestia, rugindu-i sari dea piine. Acestia, cind au vazut 24
pe un peon stind in fata lor sa ceara piine, au graft : Dar, straine, plinea
aceasta, iata, ca ti-o dam, dar datoria noastra este sa te ducem la capetenia
orasului sa te aratam ; si dupa ce te va fi vazut, te va trimite inapoi in
tara ta. Cad n-ai sa aibi nici o suparare dinspre aceasta ; ci e vorba cred
despre Joan Choniat, pe care-1 cauta ; cit despre ceilalti peoni, citi tree pe 25.
aici, nici nu-i baga in seama". Dup aceste cuvinte cum nu-1 slabeau
de loc, ci Ii tineau cu tarie, se vede nevoit sa se descopere celui mai in virsta
et e Choniat. i i-a pus in vedere ca-i d mari daruri de prietenie i bani
si pamint, daca-1 duce teafar la Belograd, fara sa fie vazut de vreun-tribal.
Cel mai in virsta 1-a cunoscut deci si a primit sa-1 duca neatins in acel loc ;
si fratilor sai povestindu-le eine este, le-a spus sa, nu mearga nicaieri si sa nu
denunte pe om. Cind. s-a inserat, 1-au dus la casa, unde-si aveau sirele de
3o
paie si vitele ; si au ramas, pregatindu-se pentru a doua zi sa-1 duca la

Belograd. In ziva aceasta insa fratii s-au luat la cearta 1 unul din acestia
Ii face cunoscut capeteniei orasului si, luind soldati de serviciu, ii duce la 373
casa, unde era Choniat la sirele de paie. i, luindu-1, 1-au dus la capetenia
orasului. Iar acesta 1-a trimis legat la domn si i-a anuntat ca a fost prins,
ascuns in fin. Atunci domnul, indata ce Ioan a fost adus la dinsul, 1-a pus
J
1 Cuvinte nepotrivite, scoase din text de I. Bekker, pe bund dreptate.
www.dacoromanica.ro
218
LAONIC CRALCOCONDIL : EXPITNERI ISTOR/CE VU
I la inchisoare si 1-a tinut un. timp in cetate. Dar el il Indupleca pe capitanul

cetatii si garnizoana de path' sa atace impreun4 cu el pe domn si sa
ocupe orasul. Unul din conspiratori Ina denuntind planul, cei din garnizoana de paza au fost dati de gol ce puneau la cale ; si ei au fost dati
5 pierzarii, Ioan WO, incuscrindu-se cu acela si logodind feciorul lui, 1-a
tiimis la scaunul lui de domnie la Buda.
*i. cu expeditia peonilor de sub conducerea lui

Choniat s-a intimplat asa si a avut acest sfirsit ;
hare fralli urint0.
Amurat insa, dupa ce se inapoiase la resedinta
10 imparateasca, nu cu mult mai tirziu, s-a simtit indemnat la razboi asupra
Bizantului ; dar imparatul elinilor Ioan s-a savirsit din viata si domnia
imparatiei a trecut asupra fratelui sail Constantin. Cad cind s-a savirsit
din viata, s-a pornit sa ia domnia Imparatiei fratele sau Dimitrie, dar a
374 fost oprit de cei din capitala si de I maica-sa si de marii dregatori care
15 au intervenit ea nnjlocitori, si de popor si de cei dintii sfetnici imparatesti,
atit Cantacuzino cit si Notara, care se temeau ca, daca acesta ar ajunge
Moartea lid Ioan VIII Palelloft, 31 oet. 1418. Certuri
la domnie, Constantin sa nu villa cu armata straina si sa li se prapadeasca

Imparatia si statul. De aceea asteptau sa villa Constantin si n-au lasat, ea
Dimitrie sa se urce pe tron. Caci se inthnplase atunci sa fi ajuns de mai
20 inainte la Bizant si fratele mai mic Toma care credea ca-1 va apnea inca
in viata pe Imparat si voia sa staruie pentru unele lucruri pentru care 11
mai rugase pe imparatul. Acesta insa muiise si nu 1-a mai apucat in viata, a
25
aflat insa starea de lucruri invrajbita din cauza pretentiilor de domnie

ale fratelui Dimitrie. Dar pest() putin timp sosind la Bizant Constantin
insusi, si-au Impartit intre ei Peloponezul si la aceasta imparteala s-au
legat intreolalta cu juramint, ca imparteala sa ramina statornica. Totusi
fratele mai mic, sosind mai intli cu o corabie in Peloponez, a atras de partea
sa orasele din Peloponez Impotriva juramintelor si, luind peloponezienii care
au trecut la el, purta razboi cu fratele sau Dimitrie. Acela insa aducind
30 armata de a imparatului 1 prin staruinta fratelui sotiei sale Asan, 1-a silit
pe fratele sau sa ajunga la o intelegere cu el si s-au lasat in seama 1

375
35
fratelui lor din Bizant sa le fie arbitru, in ce priveste teritoriul, dindu-si

unul altuia ostatici si garantii.
In timp ce se petreceau acestea, Amurat, feciorul lui

Mehmet, se savirseste din viata la un. ospat lovit de
dambla de pe urma vinului prea mult. i a domnit treizeci si doi de mi.
Moarlea Int Murad il,
februarie 1;51.
1 Sultanului Murad II.
www.dacoromanica.ro
MOARTEA LUX IOAN VIII PALEOLOG SI A WI MURAD II
219
Imparat 1-a lasat pe feciorul sau Mehmet ; si a mai ramas Inca un baiat
de la sotia sa, fata lui Spender ; i a fost Amurat un om blind si nu fara
noroc. Razboaie, a dus de aparare, nedreptate nu incepea, ci asupra aceluia
-care a inceput-o, Indata pornea cu razboi, navalind asupra lui ; si cind
,cineva nu-1 provoca la razboi, nu avea de loc chef sa-1 poriieasc i aceasta
nu pentru e ar fi fost lasator, ci clnd era vorba sa se apere, socotea cu
drept cuvint s mearga inainte si in timp de iarn i prin greutatile cele
mai mari ; si flu tinea seama de loc nici de osteneala nici de primejdie.
trearea pe Iron a lui
Dupa, moartea lui, pe tron s-a urcat Mehmet. Si
indata la moartea lui Amurat, ienicerii din Adrianopole s-au inteles intre ei, planuind s atace orasul si, adunindu-se afara de
oras, tineau sfat din ce parte sa atace orasul i sa-si dobindeasca din aceasta
Mallomed 141451 1481 )'
10
bani. Atunci Chalil al lui Praim, inarmind pe ceilalti de la Poarta, i-a

amenintat, ca, pentru acest pas al lor pedeapsa cea mai grea Ii va ajunge,
dad nu vor depune armele ; iar dupa ce au depus armele, le-a impras- 376
tat adunarea, spunindu-le ca nu fac de loc bine cu aceasta. Nu peste mult
sosind din Asia Mehmet al lui Amurat, s-a urcat pe tron si a pus la cale
treburile donmiei, dupa cum credea c In imprejurarile de fata Ii va fi
mai de folos ; i cu elinii a incheiat un tratat de pace si le-a dat teritoriul
de la marginea marii din Asia. Si en domnul tribalilor Inca a facut pace 20
i pe fata aceluia, sotia lui Amurat i mastera sa, a trimis-o de indata tatalui, cautind
faca, pe vole, i i-a mai dat tara pe care a avut-o. Pe fratele
sau, venind la cirma imparatiei, 1-a omorit, inchizindu-i rasuflarea in apa.
Pe acesta 1-a ucis paharnicul sau, saraptar i se spune acestuia, care nu
mult mai pe urma si-a dat obstescul sfirsit. Pe acest frate al sau 1-a facut 25
asadar si dispara astfel ; pe cealalta solle a lui Amurat, fata lui Spender,
I
a dat-o dupa un barbat en mare putere la Poarta, en numele Isac,

pe care 1-a facut general-comandant al Asiei ; si se arata fata de acesta
binevoitor in foarte larga masura. Si cu solii care au venit din Peloponez, a Incheiat tratat de pace.
30
La moartea lui Amurat, Caraman Alisur 1, care si mai

inainte punea mereu la cale rascoale, ca s ridice Virile
.ce se razvrateau in Asia, in contra Otumanizilor, i asa insusi doar va
ajunge la o putere mai mare, a inceput s faea mari tulburari I In Asia ; 377
115zboi contra
lul laraman.
ducind. armata in tara imparatului, jefuia tara i prada vitele. Dar Mehmet 35
cind a auzit ca-i jefuieste Caraman tara, n-a putut rabda i indata a pornit
www.dacoromanica.ro
220
10
15
378
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPENERI ISTORICE VII
cu armata. L'asind In locu-i pe marele vizir al Portii Sarazia care ii era,

devotat, a trecut in Asia si a plecat mai departe asupra lui Cararnan i a,
irii aceluia. Acela insa a parAsit tara, retragindu-se pe culmile muntilor,
precum ii era obiceiul 0 mai inainte ; dar la sfatul lui Chalil al lui Praim a
trimis sol 0 a ajuns la intelegere sa-i slujeasca ori la ce ar avea nevoie ;
si a mai spus cit e gata sit dea inapoi Candiloro. Iar el s-a lasat induplecat
si a incheiat un tratat de pace.
La intoarcere, cind a ajuns la Galipoli, a cerut numarul ienicerilor care au lipsit i n-au venit la aceast5, expeditie, i pe
comandantul lor, Aghia-pasa numit, 1-a batjocorit, dindu-i
lovituri de bici, i 1-a dat afar% din locu-i de cinste, liar pe comandantii
de zece i pe scopiti i pe comandantii de cincizeci, ai caror ieniceri au
lipsit, le-a dat mai intii lovituri de bici i apoi i-a dat afara din slujbil] 1.
Iar acestea le-a facut, pentru ca nu i-a aratat, cind a plecat cu armata asupra,
dusmanilor, eine ar fi prezent i cine s-ar intimpla sit lipseasca. Pe cei saptemii de purtatori de soimi ai tatalui salt i-a facut sa-si inceteze acest serviciu
i i-a trecut in rindurile armatei sa vinsa cu el in expeditii. i pe cei ce
aveau grijit de ciini, i pe acestia i-a scos din aceasta slujba, spunind
Inlfiturarea en mandantului
ienieerilor.
cit el nu are nevoie mai mult decit de o suta de slujitori de acestia si

20 de cinci sute de purtatori de soimi si cit el Inca n-a ajuns la atita s16.biciune de minte, incit sit intreting acesti oameni fara treab5, pentru un
luau de prisos si de fal5, desart'a2.
Domnului peloponezienilor Dimitrie Ii sratea in ajutor in contra
fratelui care tot se certa Inca ; i nu voia sa-i dea fratelui tara.
nez.
i pe Turachan 1-a trimis sit lupte impreunA, cu acela i sit darime.
pina la capat Istmul. i atunci Toma s-a ImpAcat cu fratele salt, cu conditia
Intervemie
In Pelopo-
25
ea de acuma inainte sit fie in bune relatii i prieteni intreolalta i i-a

dat orasul Calamata in schimbul regiunii Scorta 3, pe care i-o luase fratelui
ti o tMea ocupatil.
1 Guvintele Inchise In paranteze, Dark pe build dreptate le-a scos din text, pentru ca,
In manuscrise lipsesc si au fost adilugate de Fabrot.
2 Mai potrivit e xevorrperrel:de fal5 desartd", precum propune Nusser, decit xcravorrpcnelneobisnuit", precum e In manuscrise i precum pAstreazd i Dark6.
3 0 regiune din Arcadia (Gortys = Karytaina) sau poate Leuctra ; vezi ed. Darla) op .
crit. i indice.
www.dacoromanica.ro
INCEPUTUL DOMNIEI LUI MAHOMED II
221
Tnilmplri de Acestea s-au intimplat aa pinA aici ; i lui Tanish 1, feciorul

prin Asia.
lui Caraisuf, care trimisese o solie la el 0 cerea s nu-i pusti-
ascg, tara de pe la Sebastia, <i-a cerut > 2 o mie de camile cu unt 3 i a aminat
mearg6 asupra lui cu razboi, dei i-1 declarase de mai inainte. Acest
Tanisa, precum am afatat-o mai inainte, considerindu-se dintre aa numitii 5
Mavroprobatanti 4 negri, le-a luat feciorilor lui Caraisuf ormul Tebris 5 0
pe ei i-a alungat spre ormul Samachia6. Dar a pornit de la Bagdat-Babilon
i impresura <Samachia> i tara armenilor supunindu-i-o, a pornit asupra
capitalei armenilor Ertingan i a ocupat-o, avind armat ca la optzeci de 379
mii de Calketi. A cesta pAtrunzind apoi 0 in partea de tafa a lui Mehmet 10
din Asia, fAcea prgdAciuni. Atunci locuitorii de pe la Sebastia, ca tara lor sI
51
nu aib de suferit din partea lui, i-au adus destul de multe poveri de
unt 0-0 cultivau nestricata tara. Tara de sub stApinirea acestui fecior al
hti Caraisuf a subjugat-o Tochie,7 un urma de al lui Temir, care a pornit
de la Samarchand ; i a impresurat i ormul Bagdat-Babilon, precum am 15
spus-o in cele de mai inainte, i trimitind pe Chasan numit cel Lung, in
Asia de jos i asupra Armeniei, i-a supus regiunile din aceast tafa.
.acestea deci s-au intimplat astfel pin aici.
1 Manuscrisele au ceyvtaCiZagnis"siroryvtcraiTagnisa", dar vezi mai sus, p.111,

r. 1-16, precum observa Dark, Indreptind in TarataFe.
2 In propozijia aceasta manuscrisele arat o lips, pe care as Intregi-o cu cuvintele
i-a cerut" ; compara p. 78,33. Spre a objine un Injeles a citi trilcrotTO Xcia ji.6X-tlae pentru
xrzt
4.6A7jac.
3 Camila cu unt, adica o povard de unt eft poate duce o camila.

*
Mica pAstori de oi negre.
5 In manuscrise e 8a3paivDabrizie", Indreptat de Darld InTccflpgviv.

6 Manuscrisele au acgozrbpsSamatia", lndreptat de Darla, in Erz[Loczblv.
7 Aceasta trebuie sd se fi Intimplat Inca lnainte de domnia lui Tanisa, care e nepot
de fiica a lui Tochie si care, se vede cil a luat de la cumnajii s5i aceste cuceriri ale socrului
sti. Despre evenimentele amintite in acest pasaj, compar de altfel si cele istorisite la sftrsitul
crjii a treia despre urmasii lui Timur-Lenk (mai sus p. 110, 16-111, 16).
www.dacoromanica.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE VIII

Vara care a urmat, Mehmet al lui Amurat, pregdtind 3E0
in Asia var cit mai mult de tot, a eladit in Europa la
Propontida pe tarmul Bosforului, uncle e locul cel mai strimt de trecere
Construiren eeliitil
Rumeli-hisar, 1452.
din Asia, o eetate numita Taierea Gitu lui". Si. a adunat aici pe told generalii-
comandanti i guvernatorii din Asia si Europa si, impartindu-le-o cetatea 5

aceasta in portiuni, a ineeput s o cldeasca. A facut-o aceasta, ca sa-si
trecerea in Asia si ca puterile din Apus sa nu poata navali 301
aiba asigurat
cu triremele i sad impiedice trecerea p sh-i rdscoale :pile din Asia. Avea
ad-i fie de Mare folos si la impresurarea Bizantului. Trei turnuri marl, cele
mai mari din cite le stini, le-a cladit, doua dinspre partea de la uscat, ca io
sara in ajutor celui ce venea la mare ; pe acesta
porniti de la acestea
insa 1-a cladit cel mai mare ; i a acoperit turnurile cu plumb. Grosimea
zidului era de doudzeci si doua de picioare, la turnuri insa si mai mult decit
atita, de treizeci. Dupa ce, in trei luni, cetatea a fost zidita, a nvalit de
Indata in regiunea Bizantului, declarindu-i fazboi.
15
j
Naval(' In La sosirea iernii, a trimis pe Turachan asupra Peloponezului,

razboindu-se deodata i cu fratii imparatului elinilor. Acesta
deci, luind armata Tesaliei 0. din a Europei cita e in garnizoana la Fere
Peloponez.
sub ascultarea generalului-comandant al Europei, a pornit cu razboi

asupra Peloponezului, ducind cu sine totodata pe feciorii si, comandanti 20
ai oraselor din Tesaha si Macedonia. i navalind, mergea prin interiorul
Peloponezului, prin tara numita in antichitate Arcadia ; si trecind prin
Tegea i Mantinea, a coborit asupra orasului Rome si a talii Mesenia si,
dupa ce zile destul de multe au luat prada vitele de aici, a ocupat orasul
Neopolichni. A impresurat i orasul Sideropolichni, 1 dar cum nu le-a 382
putut cuceri, a ridicat armata, plecind mai departe. In cale,feciorul lui
www.dacoromanica.ro
221
1
LAONIC ClIALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VIII
mai ink Ahmet a fost prins de Asan, fratele sotiei domnului, care statea
pe aici la pind.6 prin regiunea de la Michene, pe unde avea s treacg
In drumul lui. Pe acesta ducindu-1 la domnul in Sparta, 1-au tinut

sub pazg, ping ce 1-au dat inapoi.
5
Dar in vara urmgtoare, indatg cu ivirea primgverii,

Mehmet al lui Amurat, a pornit en rgzboi asupra cranial 1153.
sului Bizant, acest plan avindu-1 de mai inainte in
minte, cind I.i zidise in Propontida cetatea numitg Tgierea Gitului. i
impresurarea Constan-
tinopolei : 7 aprilie
29
cind iarna era incg in toi prin pArtile acestea, a dat de stire s Inceapg cons-
10 tructia de corabii pretutindeni la tgrmul mgrii prin Asia si Europa 0 si-a

preggtit i echipat vase 0 trireme ; si-si toarng tunuri, cele mai mari
din cite stim ca au fost facute in. acea vreme In vreo tara. i indatg ce a
socotit c e timpul acuma s-o porneascg, a, trimis mai Intli pe generalul-
comandant al turopei Sarazia cu armata Europei sA ducg la Bizant

tunurile i celelelte masinarii de razboi 0 mai ales tunul cel mare. SA fi
fost acest tun asa, cg-1 trggeau saptezeci de perechi de boi i la doug xnii de
383 bgrbati. Tar Sarazia sosind 0 de mai inainte, I culele de prin regiunea Bizantului, in care se adgpostisera agricultorii de pe ogoare, unele impresurindu-le,
le-a cucerit cu foamea, altele le-a ocupat cu puterea ; i pe barbati scotindu-i,
20 i-a mgcelarit. Atuncea de indata ce a navalit, a si strabatut en dusingnie
regiunea Bizantului. Nu cu mult mai pe urmg, a venit i Insusi imparatul
0 a tAbgrit d.e la o mare la alta 1. i In locul de la dreapta 1mpgratului
15
25
ping la Poarta numitg de Aur, tabgrise toata armata Asiei, iar in locul
din stinga ping la Poarta numitg de Lemn, armata Europei ; la mijloc Ii
asezase bine tabara insusi impgratul cu ienicerii i Poarta, cIi I.i ridicau
de obicei corturile primprejurul impgratului. Tar Zagan, rudg prin cgsgtorie
cu impgratul, 10 avea tabgra in locul din fatg deasupra orasului Galata.

Intreaga armat, se spune, ca a fost la patru sute de mii. Numgrul anima30
lelor de povarg se intimpla sa fie indoit decit acestia In tabara 1mpgratului ;

cgci au obiceiul sg duca in tabarg cu ei animale de povarg de multe ori mai
multe decit oamenii, incit sa-si poatg aduce hrang destulg pentru sine cit
pentru cai i pentru ceilalti oameni. Cad ntmai acestia dintre toti
oamenii citi Ii tim, iau wAsuri s-i aiba asigurate cele trebuincioase,
oriunde i-ar duce razboiul, Melt de la sine sa fie Indestulati de toate ; si
35 pentru asigurarea celor de trebuintg duc cu ei pretutindeni cgmile i catiri
multime foarte mare si catiri pentru orice alta indestulare, I oricare din ei
134
i
silindu-se sa arate cg are caii i camilele i catirii cei mai frumosi. Dupg ce a
1 De la marginea Marl de Marmara pina la margina Bosforului.
www.dacoromanica.ro
IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLEI
225
venit ImpAratul, nu cu mult mai pe urm6 a apkut i flota pe mare, ca la

treizeci de trireme i vase mai mici la vreo doua sute.
Cornul de Aur Melds
cu lanturl. Zidurile
orasului.
Indath ce elinii au aflat c flota impAratului vine asupra
lor, au intins prin mare lanturile de fier de la orasul

din fata pina la zidul Bizantului linga locul numit la
Cetate ; i corabiile cite s-au intimplat BA fie de fata aici, unele venite intr-
ajutor, altele si pentru negustorie, le-au dus si le-au pus in'auntrul lanturilor. i asa se gindeau s opreasca flota imparatului BA, nu poath intra in
portul Bizantului. Cad inauntru se intinde 2 de-a lungul orasului optzeci
de stadii 3, iar mai departe pe continent inauntrul tarii o suta cincizeci 4. Aici
zidul orasului nu este prea puternic si nici curentii nu sint marl, in cit vasele
10
sA poath acosta cu greu. Dinspre uscat insa orasul are doua rinduri de
ziduri, unul mare si foarte insemnat, iar cellalt mai mic, ridicindu-se dinspre
afar deasupra unui sant. Latura santului dinspre zid este construita din
piati A si santul are o largime de un plethron 5. Imparatul si elinii tinind
sfat, s-au hothrit sa iasa la lupth linga zidul de afara pe locul de deasupra
15
antului, asa precum le-a fost hothrirea si mai inainte in vremea lui Amurat,
chid a impresurat orasul.

Impkatul asadar a adus de Indath aproape de oras masinA- 383
riile de razboi, unele intr-un loc, altele intr-altul si, punind 20
romln Orban.
in pozitie de tragere doua tunuri, a Inceput sa bath zidul.
Un tun a fost asezat in. directia palatului imparatesc al elinilor, iar cellalt
in directia Portii numite a lui Roman, unde i avea tabara lnsui imparatul.
Au fost puse tunuri in pozitie de tragere i in multe alte locuri ale taberei, traAlaeurIle dinspre
useal. Tunurul
gind asupra elinilor. Acestea insA douA, cele mai mari, aruncau fiecare o piatra
25
gr ea de doi talanti 6 si mai mult. Pietrele insa care erau negre, se zice ca
oamenii insArcinati cu acest lucru le-au adus de la Marea Neagra in tabara
ImpAratului.
Dar avea imparatul un tunar cu numele Orban, dac de neam7 ;

acesta a fost mai inainte la elini i i-a parasit, pentru ca nu avea din ce
Galata.
2 Cornul de Aur.
3 Stilt 15 km.
4 Fac 26 km.
5 A sasea parte dintr-un stadion : ar fi deci vreo treizeci de metri.
6 Vreo 50 de kilograme, dacA socotim greutatea talantului antic grecesc.
7 Sub daci", Chalcocondil intelege numai romini, asa cS trebuie sd-1 fi socotit de romin
pe Orban. Istoricul Ducas (XXXV, 1, ed. Grecu) Insa II numeste ungur.
15.
C. 1621
www.dacoromanica.ro
30
226
1
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VIII
trgi ; si a venit la Poarta impgratului. Atunci acesta a fost primit cu leafg

mare si a avut grip, de pregAtirea tunurilor.
tunurile trAgeau asa. Mai intii trAgeau doug tunuri mai mici,
asezate do o parte si de alta a tunului celui mare, aruncind. o piatrg grea,
de jumalate de talant 1. i aceste doug pietre repezite zdruncinau zidul.
Dupg cele doug pietre era aruncatg i o piatrg mare, avind o greutate de
trei talanti 2 ; j o bung bucatg de zid a fost surpatg; caci piatra era dusa
cu o repeziciune minunat
386
10
15
20
i cu o loviturg ce intrece orice margini,
5i facea
stricgciune nimicitoare. Se mai spune cg, bubuitura tunului era oarecum

de neinchipuit i ajungea primprejur j patruzeci de stadii 3, zguduind
pgmintul. Zidul de afar i turnurile au fost surpate de tunuri i cel dinauntru era lovit. Peste zi tunul trAgea sapte pietre i peste noapte una,
fAcindu-0 de cu ziug semnul, unde trebuia s tragg. i asa, de la inceput,
spaimg si Meg i-a cuprins deodatg pe elini. Iar ienicerii i ceilalti soldati
Ii preggteau din tabgrg pAturi de pislg alba sirosie i, ducindu-le din tabarg
la zid si la santul orasului i, zidul din afard de sant sgpindu-1 si pe dedesubt
i fgcind gropi, loveau In elini cu aruncgtoare i cu arcuri, Mfg sg fie vgzuti
si fr BA aibg de suferit din partea elinilor vreo loviturg de moarte, cgci
nu era cu putintg. Imparatul a mai pus sg se sape galerii pe sub pamint

ducind la zid. i oamenii impgratului care sapau, au facut patru turnuri
ridicate sus pe lemne si parapete, ca si cum ar avea indatg sg arunce foe
de pe ele. Dar n-au izbutit nimic cu galeriile ; cgci elinii simtind pe dusmani
25
3h7
c sapg, au sgpat dinguntru i dInii i inaintind, au dat peste oamenii

impgratului care sapau i, aruncind cu Maxi, i-au alungat si au pus stgpinire pe galerii. A fost construit i un turn de lemn inalt de tot si in partea,
lui de sus au fost aduse scgri foarte mune, ca s incerce cu ajutorul acestora
sg urce i sg cucereascg zidul.
Vase trase pe Acestea asadar le-a facut impgratul in vederea impresurgrii
dinspre uscat ; dinspre mare insg, cum nu putea sg ajunga
de Aur.
Sil intre in port, incit BA poatg ataca orasul din toate pgrtile,
s-a hotgrit, mai sus de tabara lui Zagan, s tirascg corbiile, sprijinindu-le
pe dedesupt, in port. i asa pe sus peste munte a dus corbiile, echipate cu
vintrele i visle, si le-a tras la marginea portului. A trecut pin.A la saptezeci
de corgbii de cite cincizeci i treizeci de vislasi si le-a preggtit asa, incit
a doua zi sg, poatg pluti in port. i aici de-a lungul tgrmului, oamenii
useat in Cornul
30
1 Vreo 10 kg. Talantul din Atena anticil este sccotit egal cu 26 kg. Vz. MaischPohlhammer, Griechische Alterturnskunde, p. 101.
2 Vreo 70 kg.
8 Far 7 km.
www.dacoromanica.ro
TUNUM BAT ZIDUL.
VASE TURCESTI TN CORNUL DE AUR
1227
imparatului pregatiti cu tunuri, se gindeau sa se puna la lupta, daca

ar face cineva vreo incercare st-i opreasc
coboare corabiile in apa.
Cad elinii cind au vazut corabiile stind gata la marginea portului, au eehiprA
corabii cite le aveau la indemina, ca s nvI1easc i s dea foc corabiilor, daca s-ar putea. i dupa ce s-au hotarit, au si Mout asa ; au echippt
si inarmat corabii si au dat navala cu gindul sa arda, corabiile, cum sint
tirite in port. Dar turcii observindu-i ea yin la naval, au tras cu tunurile,

au spart din vase doua de cite treizeci de visle ; si vasele acelea s-au dus
indata, la fund, iar oamenii care nu stiau sa inoate, au murit de indata.
Aceia insa dintre ei citi au inotat piniti la tarm la I turd, au fost prinsi ; si :out
turcii, cum s-a Mcut de ziva foarte repede, i-au dus la portile orasului si
i-au omorit. Atunci, elinii, cad erau si la dinsii citiva turci care fusesei N
prinsi i pusi in catuse, i-au dus si ei pe acestia pe crenelurile ziduriler
din fata taberei i i-au ucis, r'asplatind en acceasi masura omorul prizonierilor. Iar coral:dile imparatului, cum nimeni nu le mai oprea, dura ce au 15
fost trase pe apa, au plutit spre oras 1.
atunci imparatul indat a Mout un pod ce ducea de
Pod peste Cornul de
Aur. Tunul eel mare la uscatul din fata in locul numit al Caramidarilor 2
crap.Ziduistricat e inspre ora ; si 1-au Mcut, potrivind doua butoaie de
refileut.
lemn si legindu-le bine intreolalta, asa Incit armatele 20
din tabara lui Zagan treceau la atac asupra orasului 3. Asa s-a Mout c orasul
era impresurat din toate partile si prin aceasta puterea orasului si a elinilor
era mult smith. Cad orasul avea intindere mare, cad inconjurul Constantinopolei era cel mai mare, din timpurile noastre, ajungind la o suta
unsprezece stadii,4 si, barbatll find impartiti pretutindeni prin oras,

apararea devenise nu prea puternica. i, patruzeci de zile, tunurile au
25
batut cu putere zidurile ; si o buna parte a fost culcath la pamint si patrn

turnuri au fost surpate si parapetele. Tot asa si la zidul eel mare I au surpat 389
si turnuri. Dar elinii, la Inceput si acestia, punind tunurile ce le aveau,
in pozitie de tragere de-a lungul zidului, au repezit o piatra grea de trei 30
jumatati de talant si trageau in tunul Imparatului. Zidurile, ce-i drept,
le-au fost zguduite si au suferit stricaciuni, totusi turcii nu Mceau nici o
isprava. Iar tunul lor cel mare a crapat indata, cind a tras Intiia (mfg. ti
dddeau vina pe tunar, car ar fi fost mituit de imparat, si voiau sd-1 pedep1 Cf. Duca s, XXXVIII, 8, ed. Grecu.
2 Podul a fost Meat peste Cornul de Aur, putin mai sus, de unde se terminau zidurile
dinspre uscat ; acolo era un cartier al cdrilmidarilor si al olarilor.Vezi Laurent, in Echos
d'Orien", 31 (1928),p. 467.
3 Cf. Duc a s XXXVIII, 21, ed. Grecu.

4 Aproape 20 km.
www.dacoromanica.ro
228
1
LAONIC CHALCOCONDIL: EXPETNERI ISTORICE VIII
seasca la moarte ; totui n-au putut aduce o dovada vadita, incit sa-1
osindeasca, i i-au dat drumul. La zidul care a fost surpat de tunurile
imparatului, Wind imprejmuiri de fasini 1 i. butoaie de lemn 2, se puneau

la lupta ; luerarile acestea ins, ei se sileau 0, le savirseasca noaptea.
5
Intre timp, In vreme ce se faceau acestea, i s-a adus impgrar

tului stirea, ca din Marea Egee plutesc corabii spre Bizant,
doua de transport, una mai mare a genovezilor i alta a imparatului elinilor, incarcate cu griu. Cum a auzit aceasta, a echipat foarte repede triremele i vasele i le-a trimis asupra corabillor care se apropiau acuma,
minate de un vint destul de puternic spre oras. Vasele asadar i triremele
au fost duse spre corabii si se reped mai intii asupra corabiei elinice.
era cit pe ce sa, fie prinsa, dad, nu venea sa o apere, intorcindu-se corabia
genovezilor ; caci cu iuteala s-a repezit asupra j triremelor. i imparatul,
de la marginea mrtrii striga, dind porunci i incurajind pe ai si i intra cu
calul in mare ; totusi corabiile, asa cu fuga, scapa i intra in port. In lupta,
Paltoglu, comandantul flotei imparatului, este fault la ochi de oamenii
cli, precum insusi a marturisit-o in fata imparatului, sustinind. cu tarie
LuptA Intro
corAbli.
10
390
15
20
ca, de nu ar fi fost fault, ar fi prins corabille. Asa a scapat sa nu o pateasca

mai ram din partea imparatului. i pe care i-a banuit c sint de villa, imparatul i-a prins i i-a inchis, cu gindul sa-i dea pierzarii 3.
Dupa ce acuma zidul i-a fost surpat destul de mult, incit

ienicerii, iesind la navala, s poata intra in oras, a dat
porunca s arda pretutindeni prin tabara traditionalele
focuri si a luat i celelalte masuri ca in ziva urmatoare dupa a doua zi 4
s dea atacul general ; i a pus sa se vesteasca prin tabara c d orasul s fie
pradat i locuitorii facuti robi de razboi.
Se mai spune i aceasta : cind zidul a fost dat jos de tunuri, feciorul
domnului de la Sinope Schender,5 Ismail cu numele, a adus elinilor cuvint
de pace, vorbind cam urmatoarele : Barbati elini, starea de lucruri a ajuns
la voi, precum vedeti pe muchea cutitului. De ce nu trimiteti un sol j de
pace la imparatul ? ! Daca voiti s lasati in seama mea, eu va voi obtine
Semne de Mac general. Solle aElar.
nIcA de pace.
25
30
391
de la imparatul sil aveti pace si stiu bine ca o sa-mi fii recunoscatori pentru
1 In text trebuie scris xXljp.otcrtcu faini", Y.XElictat din manuscrise fiind o greseala
ortograficd de itacism, aa CA nu e nevoie de conjectura nepotrivitA )04catcu scari" a lui
Tafel, acceptat de Dark6.
2 Umplute cu pdmtnt.
3 Cf. Ducas XXXVIII, 7, ed. Grecu.
4 A treia zi, adicA poimline.
5 Ar trebui indreptat in Spender ; vezi mai sus, p. 56 n. 1.
www.dacoromanica.ro
SOME ZADARNICA DE PACE. ATACUL GENERAL
229
aceasth interventie izbutita. Dad, insa nu o sa aveti parte de aceasta,
orasul va fi cucerit i pthdat si pe voi imparatul v va nimici cu dethvirsire i femeile si copiii vostri ii vein lua robi i o nenorocire de moarte va da
peste voi. Ci trimiteti cit mai repede de tot un barbat, pe care ducindu-1
la Poarta imparatului, va voi obtine pacea". Acestea le-a vorbit elinilor 5
care tineau sfat. i au crezut c trebuie s trimith un sol care sa afle ce
parere are imparatul cu privire la ei ; si asa se vor sfatui ce ar fi mai bine
sa incerce spre folosul lor. Au trimis insa un barbat nu de frunte, ca sa incerce parerea imparatului. Dupa ce acesta a ajuns la Poarth, condus de
Ismail, imparatul a poruncit sa-i plateasca pe an o suta de mii ; si dad, mi 10
sint in stare s-o fad aceasta, sa lase orasul si s plece, luindu-si toate ale
lor cu ei, i s mearga fiecare unde ar voi. Cind acestea au fost aduse inaintea elinilor, au tinut sfat si au hotarit s lupte mai departe, infruntind mai
bine mice primejdie decit sa-si lase orasul asa Fara de lupta i s plece,
luind calea rnrii. Dar eu unul cred ch, imparatul le-a facut propunerile 392
acestea, voind s puna la incercare gindul elinilor. i mai ales incerearile
lor de a mina zidul raminind zadarnice, s-a apueat s iscodeasca, cum si-ar
judeca elinii situatia i daciti s-ar mai simti in putere.
Sultana! indearnn6
ienieerii la lupin.
Elinii asadar s-au pronuntat astfel, precum am aratat-o.
Impilratul Ins, indath ce pregatirile pentru atac i-au

fost gata, adunindu-si ienicerii, le-a grait asa : Baletii mei ieniceii, voi
care, oriunde as merge la razboi, sinteti cei mai viteji totdeauna, de voi
20
atirna acuma s cucerim acest oras. Dar voi mai stiti si aceasta. Oil de cite
ori v intrebam 1, spuneati mereu c orasul poate fi cucerit, numai daca
v-a putea da la pamint zidurile. Ducindu-va pe la zid, v intrebam daca 25
zid destul de mult a fost dat la pamint acuma ; si a fost dat atita, cit credeati
voi ca este indeajuns. Acuma insa cind e timpul s dam atacul general,
acestea vi le pun inainte. Voi care pretutindeni la inaintasii nostri si la
mine v-ati acoperit de lauda si renume, ajutati-mi sa m fac stapin pe impalatia asta. i s-o stiti ! Cite tinuturi se intimpla sa fie si in Asia si in 30
Europa, cel mai bun din acestea II voi da celui care s-a urcat cel dintii
pe zidul ce ne desparte. i 1 voi cinsti pe acesta, precurn se cuvine, i-1
voi rasplati, dindu-i sa guverneze un tinut bogat si-1 voi face ca toti oamenii
neamului nostru sa-1 fericeasca ! 1 Pe eine insa Ii voi observa ca se in- 393
virte pe la corturi si nu e in lupta linga zid, nu-mi va scapa de pedeapsa, 35
de ar avea i aripi sa zboare ; i va fi bun bucuros, daca nu va suferi pedeapsa
cea mai grea, sa-si piarda viata. Mergeti asadar in lupta aceasta, cea mai
Ta text e irretpc.imvpuneam la Incercare". Mai potrivit e cle scris irowdmv
Intrebain". Vz. V. Laurent In Echos cl'Orient", 31 (1928), p. 467.
1
www.dacoromanica.ro
230
1
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE VIII
frumoasa si care va va aduce cele mai mari bogatii ; caci robi yeti lua de
mult pret, i femei i bieti, i avere multa din oras". La aceste cUvinte
ale Imparatului, comandantii de zece oameni si capitanii de cete, care si
mai inainte cind imparatul Ii ducea si le arata zidul, dad, e destul de

surpat, aceia i atuncea i-au spus s aiba toata increderea, c ei, fara sa,
se uite inapoi, vor navali i vor intra in oras, dar Ii cereau s le faca o
favoare, sa-i ierte pe oamenii aceia pe care ii tinea prini, pentru ea erau
banuiti ca 1-au rauit la ochi pe comandantul flotei. Iar el i-a ascultat i le-a
dat drumul oamenilor de dragul ienicerilor.
10
391
20
25
atscso fleneral Dupa aceea cind s-a hotarit sa, dea atacul, a trimis sa se yesIneepe.
teasca pretutindeni in tabara, ca, dis-de-dimineata va avea
loc atacul ; si a pus daruri in vedere pentru oricine va da dovezi de vitejie,

pentru cine insa se va feri de lupta, i-a hotarit moartea drept pedeapsa. Si
zichizi 1 umblind prin tabar, le aminteau de slava ce le este hotarita in
caz I de moarte, dupa cum profetul fericire le vesteste celor ce au murit In
lupta, i altele de acest fel, precum le e credinta. Si elinilor le-a venit intra jutor un barbat genovez cu o corabie foarte mare si avind la trei sute de
ostasi deplinlinarmati ; i 1-au pus sa, stea pe loon, unde imparatu1 i ienicerii
aveau st-si dea toata silinta s patrunda in oras, i i-au spus s ia aici toate
masurile de aparare i s lupte cu ostasii sat Nu prea departe de el statea
si insusi imparatul elinilor cu oamenii lui, incit sa le poata sari intr-ajutor
Ia lupta. i cardinalul Isidor al Sarmatiei, de care am amintit mai inainte,
fiind atuncea la elini, le ajuta la razboi ; cad venise cu gindul sa fad, un
sinod i s impace pe elini cu arhiereul romanilor. Cu putin inainte o Mouse
aceasta ; i elinii in sfirsit au ajuns odata sa se impace cu romanii. De indata
ce imparatul a crezut c e timpul sa dea atacul dis-dc-dimineata,

era o zi a lui Ares,2 si tambalele au inceput sa rasune i buciumasii si
trimbitasii au inceput sa dea semnale ; dis-de-dimineata s-a dat navala si
pretutindeni pe linga oras, barbarii s-au apucat de lupta i atacau

30
395
si
se luptau cu tarie. La zidul dinspre port, lupta elinilor era foarte dirza si
turcii au fost respinsi, i daca undeva au apucat 0, se urce pe scari, si-au
pierdut capetele i elinii au ramas stapini pe zid, uncle insa a atacat
j
insusi imparatul, ienicerii napustindu-se, i-au dovedit pe ostasii genovezilor.

Clustiniani, rnit,
35
se retrage.
insusi Longo este ranit de un proiectil la mina si

alti citiva din ostasii lui an fost raniti i, parasindu-si
locul unde stateau, ienicerii indata dovedindu-i, au patruns inauntru ;

Vezi mai sus, p. 207 n. 2.
2 "Apeoc
pe latinz-Ite Marlis dies, ziva lui Mane, zeul rzboiului, adieu o zi de marti.
www.dacoromanica.ro
CIICERIREA CONSTANTINOPOLEr
231
pe ostasii genovezilor i-a pus pe fug i, tinindu-se de urma lor, ii ucideau.

Longo s-a indepartat asadar din lupta. Dupa el s-au luat ostasii lui i ienicerii navaleau in urma bor. i cind imparatul elinilor a bAgat de seama, ca ei
Ii lasa locul i dau inapoi, a alergat indata si 1-a intrebat pe Longo ca

incotro o ia ; si el spunindu-i c aid Dumnezeu tine cu tureii, atunci insusi
imparatul intorcindu-se atre Cantacuzino i alti citiva putini care erau
u dinsul, le-a spus : Sa mergem, barbati, in contra barbarilor !"
acel Cantacuzino, care a fost un barbat viteaz gi-a gAsit moartea.
Constantin XII eade In
l insusi imparatul Constantin a fost respins
i navlind
1npia. Tureii patrund asupra lui si urm'arindu-1, 1-au ranit la umar ; si a murit.
In ora.
10
Cind ceilalti dm1 i-au vazut pe ieniceri alergind pe zidul

c el mare si tragind de sus cu sagetile i aruncind cu pietrele i cind au vazut
tie oamenii lui Longo fugind, au luat-o la fuga, in timp ce ienicerii se tineau
de urma lor ; i fiecare &Oita sa lase zidul i s iasa din lupta, ca s scape
cu viata. Cind insa au ajuns la I Poarta numit6 a lui Roman, aid cadeau 396
pe jos, inghesuiti unii de altii, i venind altii, iarsi cadeau peste ei, si
.asa caleind mereu unii peste altii in graba, se sileau sa tread, ; i s-a Mout
IIrg poarta o gramada foarte mare de trupuri Inca in viata, incit nimeni nu
mai putea sca'pa:de acolo. i acestia, cei mai multi s-au prapdit asa Med
nici o noima ; inghesuindu-se sa apuce unii inaintea altora, cadeau in acea 20
:grozavie ; i portile s-au inchis In fata elinilor de trupuri, in timp ce umblau
incolo si incoace. Ienicerii insa trecind peste zidul eel mare, cad o mare parte
gi
dintr-acela a fost data la pamint de tunuri, s-au revarsat pe aici in oras

au inceput sg, jefuiasca orasul, apucind-o, unde Ii venea bine fiecaruia.
Elinii insa, cind vestea s-a raspindit ca orasuI a fost cucerit,

mai intii unii s-au repezit s fuga spre port la corabiile venetienior i genovezilor ; si multi inghesuindu-se In graba
fara nici o rinduiala in vase mai mici si mai proaste, acestea scufundindu-se,
gi-au pierdut viata. i s-a intimplat, precum se intimpla de obicei in astfel
de invalmaseli, cind amestecati alearga fiecare fara nici o ordine, ca sa-si
scape viata ; i acestia, ce-i drept, au apucat s scape de urmarirea turcilor.
Dar paznicii portilor orasului, impinsi de o neintelegere nenorocitk cind
au vazut pe elini luindu-o la fuga spre corabii, grabiti sa scape la corabii, au
crezut ca daca ar incuia portile, elinii ar putea fi siliti sa se intoarea
la lupta i sa se apere ; caci prin oras era raspindita o profetie ea, dupa ce
(i_usmanii vor fi patruns in oras pina in piata Taurului, urmarind de aproape
pe ofAseni, acestia, siliti 0, se intoarca la lupta, Ii vor scoate afara pe dusmani si au sa pastreze orasul ; bizuindu-se dupa socoteala mea, pe aceasta
ug'. Profetie
.desartii. Moarte
$i robie.
www.dacoromanica.ro
25
30
397
35
LAONIC CHALCOCONDL : EXPIINERI ISTORICE VIII
232
1
10
398
15
credinta, paznicii portilor au aruncat afar/ cheile de sus de pe zid. Dar

barbati i femei, curgind mereu nenumarati din toate partile, s-au facut
multime mare aici si s-au indreptat spre biserica numita a sfintei Sofia,
cea mai mare din oras ; i aici, s-au strins barbati i femei i copii. Totusi
nu mult mai pe urma au fost prinsi de turci Vara nici o lupth ; i dintre barbati nu putini au fost omoriti de turd inauntrul bisericii. Altii insa dintre
elini, apucind-o in alte partl ale orasului, nu stiau ce ar putea s faca ;
si nu cu mult mai tirziu, unii au fost ucii, iar altii au fost luati i prizonieri.
Si multi dintre elini, barbati viteji fiind, s-au luptat si au murit pentru patrie, incit sa nu-si vada femeile i copiii ajunsi in robie. Asa s-a s'avirsit
atunci din viata Teofil din neamul Paleologilor, luptind cu barbatie ping la
moarte. Si din Paleologii Metochiteiil teal cu feciorii lui au cilzut in luptd..
Si multi dintre elinii care erau in suita imparatului, de neam mare, au murit,
neputind sa-si vada, I patria robith. Pretutindeni in oras era plin de oameni
care ucideau i erau ucisi, care fugareau i erau fugariti. Si cu Notara, Intiiul
mare dregator al imparatului, i cu Orchan, nepotul de fiu al lui Musulman,
s-a intimplat precum spuneau Inii elinii, urmatorul lucru. Cum au aflat ca
orasul a fost cucerit, au fugit intr-un turn al orasului, ca aici sa se

chibzuiasca, incotro ar trebui s-o apuce. Si ajungind aici, Orchan im20
bracind rasa unui nazireu, s-a aruncat din turn, si a Inuit ; cei
Notara au fost impresurati i prinsi pe la orele cind piata e plin
co.
de-
oameni2, atit el cit i feciorii lui.
Ienicerii au umplut indath tabara imparatului de femei ii

de copii de ai celor mai straluciti elini si, ridicind bogatie
25 mult, s-au facut foarte avuti. Si tabara se putea vedea pretutindeni
plina de barbati si de femei, strigindu-se unii pe altii, si de copii inspadmintati de aceasta nenoroeire. Si mult aur si argint a fost scos din oras si
Boontfi pradil de
/*Anil.
era dus in tabra ; si era multime mare de pietre scumpe i locul era plin
de-,
vesminte de tot felul, incit, intr-o singml zi, tabara aceasta s-a umplut
30 de averi de la barbati straluciti si de bogatie si de alt belsug, Welt multi
1 In toate ediiiIe e scris 1.1.crozvrcciot, cu iniiah1 mici, fiind considerat adjectiv, dartrebuie scris Meroxt.-rceio r. cu iniia15 mare, fiind nume propriu ; e vorba de o ramurA a Paleologilor, coborltoare dintr-o cilsEitorie a unui Paleolog cu fata marelui inviltat i barbat de stat
Teodor Metochites din timpul tmp5ratului Andronic II Paleolog (1282-1328). Vezi V. Lau-
rent In Echos d'Orient", 31 (1928), p. 467 ; A v er ki o s T h. P ap ad opu Los, Versuch

einer Genealogie der Palaiologen (1259-1453), Munchen, 1938, p. 95, nr. 188 si nota 200. Despre
un Paleolog Metochites vezi si Cronica lui Gheorghe Sphrantzes, in Migne P. G., vol. 156,
col. 1058 si ed. Bonn, p. 228, 11.
2 Vezi mai sus, p. 216 nota 1.
www.dacoromanica.ro
PEADA DE RIZBOI.
233
CAPIIL IMPARATULIIL - GALATA SE PREDI
ieniceri nu mai stiau ce s faca j de atita belsug de bogatie ce era. Si pietrele

scumpe le-au vindut pe un pret de nimic, pentru ca ienicerii n-au stint cu
ce pret ar trebui s le dea ; i s-au facut foarte bogati si se 'Area c ie-
391,
nicerii vind aur, cum era, in loc de arama.

Aic.i a fost prins i Isidor, cardinal de Sabina, si cum era
dus, a fost vindut in Galata ; i urcindu-se intr-o corabie, a
scapat in Peloponez. De 1-ar fi cunoscut imparatul e e cardinalul Isidor,
1-ar fi ucis i nu-1 lam sa fuga ; dar acuma crezindu-1 ca a murit, nu i-a dat
nici o importanta. Dar capul imparatului elinilor, unul din ieniceri adueinCopal trnpiiratulul
5.
adus la sultan.
du-I dupa aceea la imparatul, a luat si darmi si a primit i nil tinut spre io
guvernare. Care insa i-a fost moartea, nici unul din ieniceri nu i-a putut-o
spune. Cad linga Poarta i-a gasit moartea ca un soldat de rind in aeelasi loc
cu multi altii, thip, ce a stat pe tronul imparatesc trei ani i luni trei. Dar si
dintre venetieni au fost prinsi barbati straluciti care se aflau aici pentru negustorie, si multi altii care s-au intimrlat s intre in port cu triremele i re 15
care elinii i-au retinut ca aliati, Melt in nevoia de fata sa le stea in ajutor la
lupta. Si pritanuP venetienilor, cind a fost adus la imparat, a fost dat mortii,
ceilalti insa au fost rascumparati dupa, aceea. 1n timp ce acestea se intimplan i aproape toti stateau numai de prada, pIn i cei de la flota imparatului, atunci triremele venetienilor, ridicind ancorele, s-au dus prin Eles- 40a
pont si a trcia zi au ajuns in Eubea, goale, fara, de oameni ; caci elinii debarcindu-i pe cei mai multi, i-au rinduit s stea de paza orasului la metereze ; i au fost luati prizonieri, altii insa au i murit. Triremele sosind, aduc
stirea despre nenorocirea Bizantului ; i cu totii nici nu ,,tiau, incotro s-o
apuce i unde sa, ajunga ; caci socoteau c aceasta grozavie o s ajune, 25
repede la ei. Si insulele din Marea Egee aproape e toate au luat-o la fug6
si domnii elinilor de prin Peloponez, uluiti de nenorocire, au luat-o spre
mare. De aceea s-a i intimplat ca, albanezii care locuiesc aici, sa se rascoale.
I
Indata, ce Bizantul a fost cucerit, imparatul repede a poruncit

se predtl. socrului sau Zagan, sil echipeze trireme si s plece in oraul
Galata din fata Bizantului i s opreasca mice imbarcare in corabii ; st
indemne locuitorii orasului ca fiecare s stea linistit in locul sau i sa nu
Galata
lase pe nimeni sa' se urce in email. Cci conducatorul din fruntea acestui
oras, cind a vazut c Bizantul a fost cucerit de catre imparat, a fost apucat
de mare spaima, ca, pornind asupra lor sa nu le robeasca orasul, precum
a facut l cu Bizantul ; i de aceea luind cheile orasului, a sosit la imparat
I
Bailo, guvernatorul coloniei venctiene din Constantinopole.
www.dacoromanica.ro
30
35
234
LA.ONIC CH acocoNDIL : EXPUNERI ISTORICE VIII
i i-a predat orasul, precum e

i se incredinteaza lui, cerind ca de acuma
inainte sa asculte de el, la mice ar porunci. Si. atunci a trimis pe Zagan s
ia in primire orasul i sa nu lase pe nimeni s plece cu corabiile. Cind.
galatenii au vazut c tiriremele au pornit spre orasul lor, atuncea cu totii,
5 mic si mare, au apueat-o spre corabii ; turcii insa Ii opreau i pe unii dintr-insii i-au i ucis, cautind s bage spaima. Dar dupa ce Zagan a sosit si
401
10
a intrat In oras, a rinduit treburile publice si a pus un guvernator de al

imparatului, asa incit acesta, intr-o singura zi, s-a facut stapin pe doua
orase ; i pe locuitorii unuia i-a prefacut in robi, pe celalalt insa luindu-1
in primire, a poruncit locuitorilor s darime zidurile dinspre useat. Aceasta
P facut-o, pentru ea, in caz c ar sosi corabii din Italia, sa nu poata pune
Ia cale vreo rascoala, zidurile dinspre uscat fiind darimate ; i daca impatatul ar avea s aita iarki razboi, sa nu-i poata opri intrarea in oras.
Dintre elini citi nu si-au pierdut viata, pe acestia i-au
dus la Galata, mai ales pe cei mai straluciti dintre ei.
nobill bizantini.
Si. asa unii si-au dobindit libertatea ; pe Notara insa,
pritanul 1 imparatului elinilor, i pe sotia i pe copiii lui, insusi impaMoarlea marelui duce
15
Luca Notara 51 a multor
ratul i-a rscumparat si a stat de vorb
cu dinsul despre ce ar voi
din ce a avut, sa-i fie adunat, i despre cite stia ca asteapta din Italia ; i,
20 un timp, i-a dat toga' cinstea i se vedea cu el. Si dintre elini cIi i-au
402 cistigat libertatea,
s-au adunat iarki in orasul Bizantului i ei cautau
sa-si elibereze rudele i prietenii. Si nu peste mult timp au fost dati mortii
de imparat. S-a intimplat insa asa : Cind i s-a adus stirea, ca, este un baiat
brudiu de doisprezece ani de al lui Notara, a trimis pe unul din paharnicii
25 lui si-i cere baiatul. Acela insa, cind a auzit cuvintele paharnicului, s-a
suparat foarte i s-a catranit ru, spunind : O, paharnice, acestea sint de
nesuferit, ca imparatul s ne smulga bietii nostri, far s aiba deocamdata
I
de ce ne face vreo imputare, dupd ce gresala ne-a iertat-o, rascumparindu-ne.
Dar de voieste s ne-o faca aceasta asa, de ce nu porunceste pe noi insine

30 sa ne dea mortii celei mai rele ?"
Acestea le-a spus i i-a zis Ca, neavind
nici o villa, de bunavoie nu va da niciodata din mina baiatul. Paharnicul
sfatuia nici sa, nu spuna, nici sa nu se poarte asa
a ramas inmarmurit
cu imparatul, caci inclata va fi dat mortii, dar nu 1-a ascultat. Cind, intoreindu-se, paharnicul a anun.tat imparatului spusele elinilor, acesta indata
35 a poruncit sa-1 aduca pe acela cu baietii lui i pe toti citi erau eu el, sa-i si
taie. Cind cei insarcinati cu aceasta porunca au sosit la el, s-a rugat de ei
a-i ucida in fata sa mai intii bietii i dupa aceea lui sa-i ia viata. *it
1 Primul mare drcg tor, prim-ministru.
www.dacoromanica.ro
MOIETEA MARELUI DUCE NOTAEA
235
baietii lui, fiindu-le fria, de moarte, se rugau de tatgl lor s dea toate 403
verile ce le au in Italia, i sad scape sa, nu moarO. Dar el nu i-a lOsat, ci-i
Indemna sa" mearga cu curaj la moarte. i i-au ucis intii pe acestia si apoi
insusi s-a dat sa-i ia viata. Dupg, ce imparatul 1-a ucis pe acesta i pe cei
ce erau pe lingO el, a poruncit indat s-i aducg si pe ceilalti elini citi, 5
fiind pui in libertate, se aflau in Bizant, si i-an taiat si pe acestia. i asa,
fara cuvint, acestia au fost dati moitii ; impOratul insa s-a pornit la acest
omor, pus fiind la cale de unul dintre elinii din partea locului, cu fata
cAruia trgia imparatul 0. era nebun de dragoste pentru femeie s,i stapinit
cu totul de dragoste, se arAta fata de rudele ei cu multO bunavointa. Si 10
I
ascultind de acesta, se spune Ca, le-a luat elinilor viata.

Troia
Cu elinii din Bizant s-au intimplat atitea ! Se pare ins6 cg aceasta
e rzbunal. nenorocire, cea mai mare din cite s-au intimplat in lume, pe toate
le intrece prin suferinta si a fost aproape ca i cea de la Ilion. Si aceasta

sa fi fost pe capul elinilor meniti sA, fie dati cu totul pierzarii de catre barbari, o pedeapsa pentru Ilion ; si romanii cred ca asa i-a ajuns pe elini
razbunarea pentru nenorocirea ce au pricinuit-o odinioarg la Ilion'.
15
i acestea s-au petrecut ping aici aa ! De ast data insg

prinde pe Chalil, j feciorul lui Braim, care ii era conducator 404
al casei ; pe acesta voia si de mai inainte sa-1 dea pierzarii, dar, domnia 20
nefiindu-i Inca destul de consolidat, de teamg n-a pus mina pe el. Si pe
acela avindu-1 in Cause, 1-a trimis pe o trasura la Adrianopole sag arunce
la inchisoare ; si nu cu mult mai pe urma i-a luat toatO averea, aur si argint
-cit s-a gOsit la el ; caci omul acesta a facut din rasputeri avere foarte mare
si a fost cel mai bogat dintre toti oamenii de la curtea acestor impArati. 25
Ueiderea marelui
vizir Chain.
Acestea, s-au intimplat, cind Zagan, socrul imparatului, avea atunci

puterea si trecerea cea mai mare pe linga impgrat ; caci pe fata acestuia
logodit cu Machumet, feciorul lui Michail, cind s-a dus la vedere impreung
cu impAratul la el, cum a vgzut femeia, imparatul, indragostindu-se de

ea, el insusi a luat-o pe aceasta i Zagan a dat-o pc ccalalta dupa acel
Machumet. Pe Chalil asadar, 1-a dat repede atunci moltii si pe slujitorii
lui Iagup si Mehrnet i i-a luat banii, peste o sut douzeci de mii galbeni
aur. Atunci cei mai multi din slujitorii lui i rudele s-au pornit sa umble
Comparil si Cr it obul IV, 11,6 si V. Grec u, A utour du ,,,De Signis" de N talus Cho-
.niale, in Revue des etudes byzantines", VI, 1948, p. 59. Tilcuirea aceasta Laonic o va fi
luat din vreo cronica latineasca apuseana, Cid sub romani aici e vadit cu fntelege popoarele
din Apus si jnvuaii umanisti ai Renasterii Ii i considerau pe turci ca descenden0 din Teucer,
-an fecior de al lui Priam, imparatul Troiei ixomerice.
www.dacoromanica.ro
30
236
405
LAONIC CHALCOCOND1L : EXPTINERI ISTORICE VIII
in haine cernite, ea dupa un barbat ce a fost foarte strMucit. i dud a.

ajuns aceasta la urechile imparatului, a dat ordin, ea oricine ar purtahaina neagra, a doua zi sa se infatiseze la Poarta imparatului. Si nimeni
nu s-a mai aratat imbracat asa prin oras. De mai inainte, imparatul a dat
de cunoscut acestui barbat ea-i poarta ura mare ea unui dusman al
sau; i gura lumii, care de multe ori e mai mult de la dumnezeu, vorbeaI
asa. Si odata cind o vulpe i-a fost legata la poarta, insusi imparatul i-a facut
10
15
20
intrebarea : Ticaloaso, de ce n-ai cautat la vizirul nostru Chalil sa scapi

cu bani, ci ai ajuns asa de rau ?".
Totusi gura lumii ii nelinistea chiar si
pe Chalil. Si s-a pornit cu gindul s faca o calatorie lunga la mormintul
profetului Mohamed, ca doar imparatul si-ar mai potoli minia asupra luL
Ci Ii amagea, domolindu-1 cu bani ; i odata cind 1-a vazut tulburat de gun,
lumii, i-a trimis bani si-i facea curaj sa nu asculte de cei ce ii vorbesc de
rau, si-i spunea sa fie cu multa voie buna. i asa amagindu-se, a trimis vorba.
imparatului, ca : Imparate, de tine atirna i supararea noastra i voia
Mina,. De spui deci sa fim suparati, neaparat trebuie s fim asa ; daca insa
dispui EA, firn cu voie buna, vom iaminea, fiind cu toata increderea".
Profelii despre sfir5hul impithiliel blzanline.
Acesta deci s-a savirsit din viata asa! Imparatul insa, dura
cueerirea Bizantului, de s-ar fi lasat dus de renumele e0-1 Meuse, i ar fi navalit in orice parte, ar fi facut maii
ispravi si si-ar fi largit mult tara. Dar dupa cucerirea Bizantului, a incheiat
tratat de pace cu fratii imparatului din Bizant. Ma i minunez de unii

406 ca nu cred ca prorociile Sibilei au fost adevarate, I cind, in ce privesto
imparatia bizantina, lista imparatilor scrisa, precum se spune, de imparatul
25 Leon Inteleptul se sfirsea la acest imparat ti cu arhiereul care s-a savirsit
din viata in Florenta tirenilor.1 Caci pe imparatul Constantin, ca unul
ce este ucis de barbari si nu moare pe tron, i mci pe Grigorie care a pribegit
30
in Italia, nu-i cuprindea acest tabel. Locuri fusesera insemnate in cartea.

imparatilor de dupa sine pina la sfirsitul acestui imparat i a arhiereului,
fie a mai multora fie si a mai putinor, eiti au ajuns pe scaunul arhieresc
al Constantinopolei. Se mai vorbeste si de multe lucruri cu adevarat minunate de ale acestui imparat, ca unul ce a fost cunoscator de stele si de
suflete si a avut legaturi cu puterea acelora, din aceste lucruri slut doua
trei care, ar face, sa mai fie amintite.
1 Dupil caderea irnpAratiei bizantine s-au ivit diferite profetii, asa numite ex eventu,
d.bspre acest eveniment. Astfel, impAratul Leon VI Filozoful (886-912) sS fi prorocit care
tmpArati 5i patriarhi vor urma dupS moartea sa ; aceastil lista se sfirsea cu Imp5ratul loan VIII
Paleolog (1425-1448) i cu patriarhul Iosif, mort In 1439 la sinodul din Florenta. Constantin,
XII se urcase, ce-i drept, pe tron, dar n-a apucat sd fie incoronat.
www.dacoromanica.ro
ItiZVRATIRI IN PELOPONEZ
lilisenala albanezilor. Al le
ralzvrAtiri in Peloponez, de
mai de mult.
237
Dar ma voi intoarce, de unde ma pornisem sa istorisesc pe rind, cum domnii din Peloponez se framintau
cu gindul s'a fuga in Italia cu cei mai de frunte dintre
clinii care locuiesc in insulal ; cind insa imparatul a incheiat tratate de

pace cu ei, nu s-au mai gindit sa plece, ci au rdmas locului si au cazut intr-o
nenorocire nu prea mica, nici nu neinsemnata. Caci albanezii, cind i-au

v5,zut ca se pregatesc de plecare, n-au mai vrut sa asculte de dinsii, ci s-au
Inteles intre ei si s-au legat cu juramint & atace Peloponezul. Aceasta au
facut-o pusi la cale de Petru 8chiopu1, un barbat urit la caracter, dar de 407
I
.1te11111 dibaci ; acesta ii conducea pe albanezi si le-a bAgat in cap aceasta
rascoala. Ii punea cu stkuinta la cale sa se lepede de elini si sa-si ia domn

pe care ei insisi isi vor fi ales. 8-au si framintat cu gindul sa se impace cu
domnii Peloponezului, dar apoi au fost opriti cu totul. 8i au chemat, ce-i
drept, si dintre elini pe altul la acest plan al lor, cerind sa le stea in frunte ;
in sfirsit si 1-au pus domn pe Emanuil din neamul Cantacuzinilor si pra'dau
pe un cap, tot ce era al elinilor si vite si animale cite le aveau elinii, le jefuiau cu puterea armelor, Cu totii sint pastori nomazi acest popor si nicaieri nu stau mult timp. Punindu-se astfel in miscare, au fost orase pe
care si le-au supus ; si uncle, navalind asupra lor, le impresurau, pe altele
le lasau si pustii. 8i pe elini ii treceau in rindurile robilor de razboi si lucrau
la Poarta imparatului PA le fie incredintat lor Peloponezul ; si-i puneau
In vedere si armata si orase in Peloponez si sa plateasca imparatului tri-
10
15
20
but mult in fiecare an.

*i. cu ei erau uniti 0 Centurione Zacharia, cumnatul fratelui impratului, si Lucan ; pe acestia dupa ce i-a inchis in orasul numit Cht1111111V2
25
in cetatea de sus, i-a pus la, inchisoare si-i pazea cu lanturi la picioare.
Caci pe capitanul orasului induplecindu-1 sa se rascoale impreuna cu ei 408
I
i pe fata lui Centurione sa o ia de sotie, s-a rasculat si le-a dat drumul din
inchisoare si se razboiau cu elinii. *i albanezilor le-a crescut puterea si a
ajuns mare. Pe Centurione, ce-i drept, Toma, fratele imparatului, gasindu-i
asa vina, 1-a prins, chid Amurat al lui Mehmet, darimind Istmul, a pornit
Inauntrul Peloponezului asupra Ahaiei. *i. se pornisera sa se rascoale atit
el cit si Bochali, guvernatorul din Leondari. i Bochali s-a rasculat pe
fata si ducea rzboi ; si intr-o lupta cu Raul, generalul-comandant al domnului, a fost prins ; si domnul i-a scos ochii. Gasindu-i asa vinovati, pe acestia
in timpul navalei lui Amurat, si pe Lucan umblind cu gind de razvratire
in contra puterii sale si intelegindu-se cu aceia dintre elini care doreau schim1 Pzninsula Paloponezului era consideratil aproape insulii.
2 Manuscrisele ne dau XXoup.ou-clou, XXouti.ou'rEvi i X-nouti.crElvChlumuti, Chlumeti", indreptat de Dark In XXoup.ourUlv.
www.dacoromanica.ro
30
35
239
LAONIC CHAICOCONDIL : EXPTJNERJ ISIORICE VIII
bari in stat, i-a prins i, punindu-i la inchisoare, ii tinea inj cetate. Acesta,.
i mai inainte, impingea la vi ajmkie, inconjurindu-se cu o putere armata
de seama, indemnind i dintre elini pe cei mai de frunte i dupa aceea
dintre albanezi pe cei mai puternici. Pe acesta, Mid de neam nu de rind,.
insa cu totul necunoscut, Teodor cel tlnr, donmul Spartei, 1-a rinduit
intre cei dintii dregatori ai sai si CU bani a cautat sa i-1 apropie, pentin
ea se arata din fire inzestrat cu Insuiri frumoase i priceput la multe. Por-
409
nind de la aceasta facere de bine a despotului, se ocupa luindu-se la introcere cu elinii mai de seama, de treburile publice din Peloponez, I facind
demagogie In contra despotului. Si s-a intors catre acetial, ca unii co
erau In divergenta de pareri cu. elinii din Bizant i-i temean i situatia
i tara i se temeau i de turci ca, dad, s-ar face stapini in Peloponez, nu
i-ar mai lasa In starea buna de acuma. i credea c indata o s aiba mare
putere, cu oricare din conducatorii de tail s-ar lega intr-o conspiratie,

15
dar starea lui de lucruri nu avea Inca nimic sanatos in ea. Aceti barbati
madar au scapat astfel din inchisoare ; dar ducind armata asupra ormului
Cline, s-au retras cu multa ruine, fund batuti ; i pornind razboi asupra
ormului Patras din Ahaia i asupra domnului mai tinar, le-a mers ran,
pierzind multi din oamenii bor.
Se pare madar c, puterea in Peloponez ar fi trecut

in miinile albanezilor, dad, Asan n-ar fi izbutit la
Poarta imparatului, incit s li se dea armata ; i au adus armatit de a
20 Interventia tureilar.
Shaul ml Turachan.
imparatului sub comanda lui Turachan care, sosit in Peloponez cu armata

i intilnindu-se cu despotii spre a tinea sfat, cum sa duca razboiul, a vorbit
catre ei astfel : O, feciori ai imparatului elinilor, e neaparat ca i unul

din voi sa fie fata acolo la razboi. Cad dugnanii vazindu-va i. pe voir
ar ceda mai degraba, dindu-si seama ca din partea voastra nu li se va in410 timpla ceva de I neinlaturat. Mind ins voi certati i speriati, n-ar prea
25
voi cu uprinta sa cedeze, fiindu-le oarecum teama ; i nici situatia voastra

30 deocamdata nu s-ar indrepta cu uurinta. ltn orice caz, la una Va sfatuiese,
ca in viitor sa nu va mai purtati asa cu supuii votri, ci pe cei buni sa-i
rasplatiti, pe cit puteti, iar pe cei ri sa-i pedepsiti dupa putinta, precum,
s-o titi bine, pe cei rai cu ajutorul celor buni lesne ii yeti putea pedepsi ;
si neingaduind sa se repete nimic, fiti fara nici o iertare. Lasind la voia,
35
IntImplrii, ce s-ar petrece ? Vadit ca, daca acel fan s-a infipt in locul
unui mai bun, lesne s-ar intoarce astfel cu totii, incit sa, ajunga raii asupra
voastra ; i asa striviti v-ati prapadi ran de tot. Dar i din cele trecute stip
1 Lucan cAtre Canturione i Bochali.
2 Canturione i Lucan.
www.dacoromanica.ro
INTERVENTIA I SFATURILE LtI TURACHAN
20
cunoasteti viitoriil, trebuie s'a vA, fie de folos. C'aci voi purtindu-và aa i
tratind bine pe cei ce nu au ginci bun asupra voastfa, toate s-au intors
impotrivA, ; si, dacA impgratul nu v-ar face bine acuma si nu v-ar da inapoi
tara, stiu bine d statul vi s-ar nimici. Prin urmare, pentru c:1 astfel n-ati
urmat o politid, de folos, trebuie s'a" apucati calea opus6. i v dau iar s
sfatul acela, nu I stind acas'a s lasati lucrurile s v'a fie duse incotro Is 411
vrea, ci dacd observati pe careva, voi Iniv pornind cu n'aval, sA-1 pedepsiti indath i s nu dati inapoi de loc molatici. CAci si pe turci aceste
dou'd, lucruri i-au frteut s ajunga", foarte puternici : pretutindeni s'a fie de
folk prinzind Mil de veste pe eine ar trebui, i pe cei buni a-i rkplteasd
pe cit se poate de mult ; i dad, situatia deocamdatA nu ingAduie ca cei
ri s'a, fie pedepsiti, cedeaa, i iarth, cit ar trebui, dar de indath ce situatia
s-ar fi imbunatit, nu mai ing'aduie de loc celui r'au s'a se mai obrznieeasd, ci repede 11 pedepsesc pe cel agresiv".
Acestea le-a spus si pe urm5, i-a chemat s vinA dupà, el asupra

se supun albanezilor. i mai intii, deodat cu turcii pleacsa Dimitrie asupra
ocolului Bordonia 1, intArit din fire, unde albanezii si-au ad'apostit
copiii i femeile si la gura intrArii ridicaser6 un zid i un turn mic ; sosind
Albanezli
10
15
aici amindoi conductorii, au Inceput impresnrarea ; si atacau deodat,

si elinii i tureii i, minind zidurile, incercau s punO, mina. Dar fAcindu-se 20
noaptea, i-a impiedicat s pun5, ma mina pe ei. Aceia ins, la adrIpostr.1
noptii, s-au pornit s fuga,' printr-o viroagg, pinA la care se intindea muntele.
Turcii observind cA au pornit-o la fuga", i dzind de indath asupra lor,
au luat robi b"arbati si femei la zece mii fiind. Dupa, aceea I mergind mai
departe, au ajuns la Itome, fratele mai tingir Toma insotind cu schimbul 412
acuma armata, i apoi la cetatea Aetos, care cu putin inainte trecuse la
Centurione. i au ocupat orasul, imptmindu-i s'a", predea armatei o mie de
robi si armele i vite. Atunci indath s-au supus si ceilalti albanezi, trimitir d
despotilor soli, cu conditia s pktreze ce-au cucerit i s'a, nu dea inapci
caii i vitele ce le-an luat ca pradii. Cu conditiile acestea s-au impAcat fk- 30
care cu domnul sAu.
Turachan a voit, ce-i drept, puterea albanezilor s-o slgheascsa, Inca
pe viitor s'a* poata" umbla cu ei lesne, precum ar socoti ca" le va fi de folos.
5i chid avea sa" plece inapoi, ajungind s stea iarki de vorb6, cu amindoi
domnii, le-a spus unele ca acestea : O, imp6rati de-ai elinilor, i mEi 35
inainte intilnindu-ma aici cu voi, v-am vorbit destul ce cred eu despie
situatia voastr6. Dar 0 acuma Ira' spun atita &A, mai Intii trAind in unire
1 Manuscrisele au PogloTiavrivBorbotiani" i oppoTio:Borbotia",Indreptat de
Dark6, dupa cronica lui Ghsorghe Sphrantzes (Migne P. G., 156 col. 1066 D) In Bop3ovtav.
www.dacoromanica.ro
240
413
10
15
yeti avea parte din belsug de tot binele, certindu-va Ins i traind in discordie, vi se va intimpla dimpotriva ; apoi nu ingaduiti, stind 1inititi, ca supusii sa devina' indrazneti fata de voi, ei niciodata 0, nu pregetati ea sa-i
pedepsiti fr crutare. Inceputul raului e asa, desi intii pare sa fie eu totul neinsemnat, crescind mereu, repede se face indraznet ; si indrazneala ajunsa
odata mare de tot nu mai conteneste de sine. Dar asa nu e bine. Cad ceea
ce-ti place, de mice te-ai apnea si In orice parte te-ai misca, aceea de cele
mai multe ori va creste si se dovedeste mare, mice s-ar intimpla s nascoCu aceste cuvinte i-a Mat rdmas bun de la domni si a plecat.
cesti !"
J
acestia, toate le-au facut dimpotriva. ! Caci amindoi

au cautat fiecare sa-si cistige aderenti i, ajungind la
divergenta de pareri in treburile lor de guverndmint, s-a intimplat
de s-au luat la intrecere intreolalta care dintr-insii s-ar arata un
binefacator mai mare, incit 0, se vada c ei impart favoruri. i unii
din cei ce ocupau cele clintli dregatorii pe linga ei, indemnind i chemind
pe altii la conjuratie, au pus asa la cale sa-i impiedice s traiasca in unire.
ei nenorocitii au lasat treburile publice s li se destrame. i Lucan din
Peloponez punind la cale i pe unii din Bizant, s-a inteles cu peloponezienii
Diseordle 1ntre desNull din Peloponez.
i
20
411
25
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE VIII
albanezii sa ia cum dorea, conducerea treburilor publice impreuna cu aceia
care ii erau devotati. i au pornit la Asan care avea mare putere in Peloponez si in seama lui era Corintul i o buna parte din Peloponez. i nu
ii s-a alaturat acesta, nici n-a cedat. Din cauza aceasta J necontribuind
nici peloponezienii nici albanezii la tributul, care li s-a rinduit, nu-1 puteau
duce imparatului. Iar tributul lor era douasprezece mii de galbeni pe an.
Astfel elinii s-au prapadit pe incetul, macinindu-se ei Inii fara

nici o socoteal. Cci tributul,
i ei
i albanezii
i peloponezienii
spuneau ca nu-1 dau, daca n-ar putea cadea de acord ca sa le imparteasca cineva tara in parti egale i asemanatoare. Ci nenorocul a trebuit
sa le aduca acestea i acestea doara le-au adus sfirsitul, caci toate
30 aveau sa se sfirseasca asa intru nimic.
N% al5 asupra liii Gheorahe Dar imparatulMehmet, dupa cucerirea Bizantului, a
Dranemlel (1127-1456),
aue se duce la Linea de pornit a doua oaralcu razboi asupra tribalilor si a orallunedoara.
uIui Novopirdon 2 dinauntrul Orli imparatului de
linga riul numit Morava, despre care am vorbit si mai inainte ca. curge
1 Da fapt tnuia oaril. A doua oard, d.oar dadi se ia In seamil i o expeditie de-a lui
Murad II ; sau poate e de inleles asa, cti Intiia expedilie este cea asupra Peloponezului de sub
conun la lul Turachan, si a doua aceasta asupra sirbilor.
2 Vezi p. 209 nota 4.
www.dacoromanica.ro
N.WALA LIU MAHOMED II IN SERBIA
241
din ocolul Pristinei, al imparatului, si se revarsa in Istru. Ajungind

aici, toate ostile i-au strabatut tara tribalilor ; i ostasii din goana cailor
au pradat tara, el insusi insa a impresurat orasul, hiitInd cu tunurile inlinate in sus. partile dinauntrul orasului. Acest imparat a nascocit aceasta
asezare a tunurilor inclinate in sus. i piatra o reped in sus in aer ; ye.. 415
nind insa in jos, loveste in ce o indreapta tunarul, avind un semn ; si din
aruncatura pietrii prin vazduh nimereste in chip minunat tinta. BtInd
I
deci asa orasul, destule zile in rind, i-a silit pe locuitori sa, se predea. Dupa
ce i s-au predat, le-a luat lucrurile cele mai scumpe si mai de pre i o paite
din ei i-a dus in robie ; pe ceilalti i-a lasat s locuiasca acolo pentru exploatarea minelor de metal, lucru la care mai ales se pricep cel mai bine locuitorii din partea locului. Acest venit al imparatului din minele de aici ale
10
acestui oras nu este de loc nnc. Domnul tribalilor insa, cum a bagat de
seama e imparatul Mehmet vine asupra lui, a plecat, trecind la peoni
si la Choniat, caci s-a temut c, mergind. la Spenderovo, sa nu ramina 15
impresurat ; si se ruga sa-i vin intr-ajutor cu. armata, fiindu-i doar prieten
ruda. i s-a hotarit i acela a-i sara in ajutor. La Spenderovo MO, a
izbutit fata de imparat, de a dobindit pace. Acesta a mai trait nu mult

mai pe urma, ; si a murit, iar domnia a trecut asupra feciorului mai guar
Eleazar. Cei orbi Inca', indata la moartea domnului, luind in taina bani, 20
cit s-a putut, au sosit la imparatul ; si imparatul dindu-le pamint destul, 416
ii duceau traiul. Cu aeesta asadar care-i platea tribut destul de mult,
la douazeci de mii de galbeni, imparatul a incheiat tratat de pace ; i anul
urmator a pornit cu rzboi asupra orasului peonilor Belograd. Acest oras,
precum am aratat mai inainte, in. timpul domniei lui Amurat, este asezat la
Istru cu o latura, pe cealalta insa curge riul Sava care da in Istru, asa ea
orasul din doua parti este spMat de amindoua riurile ce curg pe linga el.
A1a1lorned II !mins in 1456
la Heigrad de laneu de
Hunedoara.
25
Asupra acestui Belograd a pornit cu razboi Mehmet
al lui Amurat, dupa ce mai intii a trimis osti
asupra ilhilor, sub comanda lui Teriz i Ali al lui
30
Michal. A mai pornit razboi si in Asia cu imparatul Colchid.ei din Trapezunt.
i trimitind trireme, a pustiit Colchida, i dinspre uscat si dinspre mare,

sub comanda lui Chitir, guvernatorul din Amasia. Dupa ce a trimis crainici
CU vestea, ea armatele sa i se adune la Adrianopole, o porneste insusi cu.
Poarta si cu ienicerii ; i ducind, pe linga tunuri, bronz incarcat pe corabii
i camile, mergea prin tara tribalilor. i domnul Spenderovei2 1-a omenit
1
t.efan si G1i2orghe ; vezi mai sus, p. 152,14.
2 Graiul S irbiei Lazilr Brancovici (1456 1458).
16.
C. 1821
www.dacoromanica.ro
35
242
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINEIII ISTORICE VIII
1 pe imparat si pe comandantii lui, trimitindu-le daruri foarte mari I de tot ;

totusi se pregatea si insusi, dad Belograd va fi s'a fie luat, sa fie impresurat
indata si dinsul. Navalind in fata ormului, a inceput impresurarea. La mijloc
intre amindoug, riurile este asezata, o limba de pamint, vreo sapte stadiP5 in latime. Acolo oprindu-se
aezindu-si tabara, impresura cetatea i
batea cu tunurile zidul si ienicerii, sub aeoperisuri, apropiindu-se de zid,
trgeau cu arcurile in peoni. Mare a fost i aceasta tabara a imparatului..
In gindul su imparatul isi facea planul c, daca fluviul ar fi in stapinirea
lui si dad, peonii in viitor n-ar mai fi in stare sa tread, in oras din partea
10 cealalta a fluviului i s villa la lupta, i-ar fi mai usor s cistige orasul
sa-1 cucereasca, ; i a echipat o flota' mare ce
construise in regiunea de
la Istru si si-a pregatit ca la doua sute de vase, imbareind marinari in ele,
cu gindul s tin ocupat fluviul, ea s impiedice armata peonilor s tread,'
417
F,4i
in ora ; i pe cei din oras inchizindu-i inauntru, sa-i blocheze astfel. Vasele
15 au fost aduse pe ap a. in sus de la orasul Vidin si, citeva zile in rind, flota
aceasta a avut in puterea ei localitatile de la marginile fluviului. Dar

imparatul peonilor, caci i dinsul cu multa armata tab:arise In regiunea
418 de dincolo din fata Belogradului, echipind si dinsul vase foarte puternice, cite ii erau la indcmina in Buda, a coborit pe fluviu in jos, cu gindul
30 s dea lupta pe apa, cu vasele imparatului. Vasele imparatului au urcat
pe o intindere mare pe apa in sus de-a lungul malului dinspre tara peonilor
si, pustiind, ardeau si pradau. Nu dupa,' multtimp a coborit i flota peonilor
si, napustindu-se asupra vaselor imparatului, pe unele le-a seufundat,
pe altele insa le-a si prins, ca la douazeei de corabii. i peohii pe marinari
25 i-au ucis i In corabiile care erau desarte, au asezat trupurile nenorocitilorz
si, rinduindu-le crucis si curmezis, le-au lasat sa fie duse de apa in jos in
tabara imparatului. i acestia si-au pierdut asa viata, celelalte corabii
insa au fugit in graba spre tabara imparatului si, acostind la marginea taberei, au debarcat. Iar imparatul a dat indata foc corabiilor, ca nu cumva
30 peonii, atacindu-le de pe apa, sa le prinda. Pe fluviu au ramas de atuncea
stapini peonii si se duceau de pe uscatul de dincolo in ora, la paza cetgtii,
intre altii i Choniat eu oamenii si i Capistran nazireul, bkbat invatat
si de mare renume, in ce priveste religia, la popoarele din Apus. De aceea,
arhiereul3 1-a trimis pe el la aceia care in Praga, orasul cel mare al boe419 milor,I imbratiasera, cultul lui Apolo4, caci era omul strasnic iscusit
I
1 Vreo 1240 m.
2 In teXt e Tclv cpmplicexclvvrjitorilor" ; poate c e vorba numai de dervisii care

1nsoteau armata turcd.
3 Papa.
E vorba de husiti.
www.dacoromanica.ro
MAHOMED II INVINS LA BELGRAD DE IAN Cu
243
sa vorbeasca pentru religia lui Iisus. i pe multi de acolo i-a intors la cre-
dinta lui Iisus, pe multi insa i-a chemat in contra barbarilor care sint
vrajmasi ai credinciosilor lui Iisus si, dud a mers in razboiul acesta, pe
multi si din germani si din peoni si din boemi, cei mai multi hind neinarmati,
i-au adus cu sine. De indata ce acestora li s-a adus stirea, ca zidul cetatii s
a fost darimat acuma de tunuri si ca' orasul e in primejdie sa fie cucerit,
acestia asadar, cum erau stapini pe vadul apei, s-au dus in mare liniste
in oras, hind o putere nu prea de dispretuit pentru armata imparatului.
Imparatul insa, cind zidurile au fost destul de surpate i se putea trece
acuma peste ele, facea pregatiri sa dea atacul de cucerire. i facind si focu- 10
rile obisnuite, se pregateau pentru a doua zi, aducind aproape de zid masinariile de atac si acoperisurile de adapost, ca unii ce aveau planul sa cucereasca orasul. Aici moare, lovit de tunurile din oras, generalul-comandant
al Europei, Carazie, fund unul din cei mai destoinici barbati de la Poarta
imparatului. i imparatul socotea de mare nenorocire moartea lui Carazie 15
si 1-a jelit foarte. Dar cind s-a hotarit sa dea atacul, dis-de-dimineata a dat
semnalul de naval6 cu sunete de trimbite si tambale si cornuri si, ducindu-i
pe ieniceri, a dat navala asupra zidului. i indata ienicerii s-ail. urcat 420
si scoborind de pe zid, s-au raspindit prin oras si, napustindu-se, credeau
acuma ca au ocupat orasul. Cei din oras insa si oamenii lui Choniat, la asa 20
imprejurare, stateau gata de lupta si asteptau, ca ienicerii sa. fi intrat.
Caci ei stind. locului in cetate, aveau consemnul, cind va suna trimbita,
sa mearga deodata asupra ienicerilor ; cei de pe meterezele zidurilor retragindu-se, caci asa le ordonase Choniat sa faca, incit ienicerii lath teama
sa intre in oras ; cind insa trimbitasul le va da semnalul cu trimbita, atunci 25
i ei mergind fuga, fiecare sa-si ocupe locul si sa fad, orice ar vrea cu ienicerii inconjurati. Dar ienicerii, indata ce au dat navala dis-de-dimineata,
s-au napustit repede si, cum nimeni nu le sttea in cale, caci peonii
pe nesimtite se dusesera inapoi acuma dupa consemn, au crezut ca au
fugit, si s-au raspindit prin oras, precum am spus si unii apucind-o intr-o 30
parte si altii intr-alta, faceau pradaciuni prin oras. Cind insa s-a dat consemnul si triMbita a rasunat, atunci cei ce mai inainte au fost pe ziduri,
au alergat din nou la metereze si i-au prins inauntru pe ieniceri, cei ce WO,
erau cu Choniat s-au repezit deodata asupra ienicerilor. Iar acestia, cind
au vazut pe peoni navlind din cetate asupra lor, au inceput sa se retraga 35
I
spre
zid ; dar la retragere, peonii ii strimtorau ran si au ucis mare multime 421
din ei. Ceilalti insa, cum repezindu-se au ajuns la zid si i-au vazut si aici
pe peoni la metereze, i-au coplesit pe peoni si, in fuga mare, s-au rostogolit
In sant. Astfel dar peonii i-au izgonit atuncea afar din oras pe ieniceri
si i-au doborit pe barbari ; apoi oamenii care erau cu Capistran, precum si
www.dacoromanica.ro
40
LAONIC CHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE VIII
244
1
alti peoni, fcind o iesire generala asupia tunarilor imparatului i, luptindu-se, i-au pus pe fuga si le-au luat tunurile. Cind insa, imparatul a vazut ca,
tunurile sint in miinile peonilor, a socotiti ea e un. lucru grozav i s-a Inc-ierat pe loc i s-a luptat cu tarie, dar nici asa n-a putut sa-i alunge pe peoni
de la tunuri, ci a fost pus pe fuga. Peonii asadar ridicindu-5i acuma aici
corturile, au indreptat tunurile asupra taberei imparatului i trdgeau cu
ele. Cind insa ziva a ajuns la amiaza i peonii de dincolo au primit stirea,
cum si ce s-a intimplat, nu putini dintr-insii, se duceau acuma incole,

nu mai mult in oras, ci la tabara. Si au iesit si cei din cetate i, aruncindu-se
10
Cin amindoua partile cu curajul ridicat aSupra taberei imparatului, Ee

luptau ; i multe au fost corturile din tabr, pe care le-au ravasit ; si
zapii faceau praaciuni prin piatal. Iar imparatul striga ca o s le scoata
ochii, si el insusi cu sulita lui s-a tinut de lupta si a fugrit pe peoni. i el
insusi omorind un peon, este fault la coaps, totusi nu s-a dat sa fuga.
Apoi insa cind in navala lui era sa ajunga la tunuri, peonii intorcindu-se
din nou, i-au strimtorat pe barbari i au fugarit pe imparatul cu oadr-renii
lui pina la tabara. Si cind aceasta s-a intimplat a treia oar* imparatul era
grozav de amarit, pentru c nici ienicerii nu mai erau pe linga el la lupta
si ceilalti din tabara erau dusi dup furaje si provizii. k aceasta invalmaI
4"2
15
20
25
423
30
35
seala chemind pe comandantul ienicerilor Chasan, i-a spus astfel de vorbe :

Cel mai netrebnic om ce esti, unde mi s-au dus ienicerii ? Cum ti-au venit
la lupta ? Au nu stii ce ai fost si cum te-am facut comandant ? Ci las'ca

de nu o sa mor, voi sti ce pedeapsa sa-ti dau, de care toti s poata spune
ca a fost cu toat dreptatea". Dar Chasan, luindu-i cuvintul din gura, a
spus : O, imparate, cei mai multi dintr-insii sint raniti, iar ceilalti nu vor
st asculte. Cit despre mine sint gata la orice ; i pentru ca esti nedjit pe
mine, o s ma vezi in mijlocul peonilor, luptindu-ma pina la moarte pentru
situatia ta". Cu aceste cuvinte s-a aruncat in mijlocul peonilor si,
dind dovada in fata imparatului, ca a fost un barbat viteaz, a murit de
mina peonilor. Aici au mina i unii din slujitorii lui tovarasi de arme.
In Limp ce in tabara peonii biruindu-i pe turci Ii stiimtorau rau,. dovedindu-se mai tan in lupta, soseste cavalerie usoara, de a imparatului, la sage
mii de oameni, pe care mai inainte Ii trimisese la paza Orli sale dinspre
Istru ; si stind de paza, sa-i opreasca pe peonii cu corabiile, incit sa nu
poata debarca. Acestia sosind in aceast invahnaseala si luindu-i pe peoni
la mijloc in lupta, au ucis aici multi dintr-insii ; apoi punindu-i pe fuga, au
I
1 Dapil armatele turcesti, ca In genere In evul naediu, se luau de obicei multime de

i cumpiirau de la ei prada de rAzboi 50
negustori, care vindeau ostasilor cele de trebuin
robii. MhDIncI lit ind inv.ns, 1n1ii ostasii turci, pedestrasii numiti azapi, au inceput sA prad.e
pe negustori.
www.dacoromanica.ro
MOARTEA $1 CARACTERIZAREA LUI IANCU
215
alungat pe peoni de la tabara pina la tunuri. i asa aici s-a savir5.it lupta,
fiind spre seal% acuma. Iar imparatul cum stia c situatia ii este grea, cit
ieniceiii Ii sint raniti i apucati de frica, a cautat sa-si salveze armatele cu
fuga. i cind s-a faeut noaptea, a dat ordin sa se ridice tabara si s plece
in ce parte insusi o va conduce ; sub scutul noptii, a plecat si pe drum se
temea ea peonii trecind cu restul armatei, s nu-I urmareasca de aproape
ti sa nu le fie cu anevoie plecarea acasa. i eu unul cied ea' peonii s-ar fi
si luat pe urma armatei imparatului, daca Choniat nu i-ar fi sfatuit sit
nu o faca ; i nu-i lasa sa-i urmareasca, stiind bine & turcii, daca primejdie
Ii ameninta, atunci sint cu mult mai viteji in situaVa data si sint gata s o
infrunte. Se pare ca i-a opiit si molima ce a dat peste peoni in tabara si-i
chinuia foatte, incit mult timp nu s-au putut reculege. i insusi Ioan a fost
ranit aici si nu cu mult mai tirziu a murit. Eu cred c i aceasta mai ales a
fost cauza pentru peoni, c n-au mai urmarit armata imparatului.
I
Moartea, 11 atumt 1456,

earaeterizarea lui Ianeu
de Ilunedoara.
Dupa izgonirea imparatului, Iancu n-a mai trait

mult timp i dupa aceea s-a savirsit din viata ; si
a fost acest barbat foarte destoinic intru toate si de

jos s-a ridicat la mare putere si a savirsit ispravi in contra germanilor si a
boemilor si, ajungind la conducerea treburilor obstesti la peoni, si-a cistigat mare renume. Dar inca i fata de turci a savirsit nu putine ispravi
maai, desi se credea ca din cauza multimii i vitejiei lor nu o sa biruiasca
niciodata armata imparatului ; i insusi de timpuriu a luat in miini armatele
peonilor. Ceilalti magnati ai Peoniei aveau necaz pe el si nu voiau sa fie
condusi de el, totusi s-a facut stpin pe putere, caci i aceia au cazut de
acord acuma si nu aveau cum sa nu cedeze unui barbat care pretutindeni
se bucura de mare renume si care purta domnia eel mai bine si punea tara
la adapost de orice primejdie. Se vede ca acest barbat toate le Mcea cu
rivna i, la nevoie, stia sa se foloseasca de ce-i sta la indemina i indata sl
1
424
10
15
20
25
425
fie fata acolo, uncle ar fi nevoie de el. Se mai spune ca a murit rapus de ciuma.
loan
Cit despre Capistran, atita cit stiu, voi aminti, ea facindu-se
30
capistran. ucenicul lui Bernardino Canilio, un mare invatator in privinta

religiei Domnului Iisus, a dobindit i dinsul mare faima i renume aproape
prin intreg apusul, ajungind printre cei dintii invatati I mari ginditori.
pe Bernardino, dupa ce a murit, locuitorii de prin Italia il cinstesc ea

sint inchinate prin Italia nu putine
pe un dint' si-i inalta 4biserici
chipuri ca unui barbat sfint si mai presus de fire ce a fost. Se mai spune
1 In text i]pcol:semizett.
www.dacoromanica.ro
35
246
1
426
10
LA0NIC dHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE yin
ca acest barbat a facut i minuni. loan Capistran care a fost ucenicul acestuia, precum s-a spus, a colindat mult pamint si invata i tinea predici
publice ; i, intre alte tari, a ajuns i la boemii eretici care se inchinau mai
cu seama focului si nu voiau de loc sa se impace cu religia celorlalti locuitori
de acolo, ci aveau alta credinta si nu voaiu sa asculte de ceilalti credinciosi
de prin Boemia, dInii neputind face nimic. La acestia sosind Capistran,

i-a intors la credinta celorlalti boemi. i cistigindu-si mare vaza prin invatatura i intelepciunea sa, a ajuns s stea in legaturi de prietenie cu. I imparatul peonilor ; si de aceea a luat parte si el la razboiul in contra turcilor
precum am aratat mai sus.

Matei Corvin, retie Pe imparatul acesta, peonii j 1-au adus din Germania,
al Ungariel (1458
1490) .
un nepot al imparatului Sigismund. Caci dupa
moartea de la Varna a imparatului Ladislau, II cereau pe

acesta, cind Inca era copil, si au trimis soli la Albert, fratele imparatului
15 Sigismund, caci acela era epitrop baiatului i, purtindu-1 prin Italia, il
tinea pe linga sine. Caci i acest Albert, imparat al Germaniei, venind la
arhiereul romanilor, a fost incoronat autocrator2 de arhiereul Nicolae si,
intorcindu-se In tara lui de domnie, era pornit pe razboi in contra turcilor.
Acesta avea mare avere i putere, caci ca autocrator al romanilor ce ajun20 sese, italienii 1-au recunoscut i 1-au primit cu mare cinste. Baiatul sezind
la acest imparat la Viena, peonii 11 cereau ; si cum Inca era copil i-i era
team'a pentru el, imparatul nu 1-a dat. i peonii ridicindu-se in contra
lui, au purtat mult timp rdzboi cu el ; trimitind soli chiar si la arhiereul
Romei, cereau s li se dea imparatul. Iar de nu, n-au sa o slabeasca din
25 navala i razboi, pustiindu-i tam, pina ce ii vor supune-o. Mai tirziu
427 totusi a cedat i pe baiat 1-a trimis sa-si ia domnia ; acesta dupa ce a
venit la Buda si Choniat a izgonit de la Belograd armata imparatului 3
a mai trait citva timp nu mult si s-a savirsit din viata 4. Se si mai spune c ar
fi murit otravit de unul Laurentiu Hedrehavari, loctiitorul domnitorului5,
30 dindu-i s bea cucuta. Ceruse pe fata imparatului celtilor, dar n-a apucat
I
3- De f rate sau de sord ; de fapt Insd nepot de Died, acesta fiind Ladislau V Postumul
(1444-1457). De altcum cele spuse din istoria Ungariei de Laonic slut tncurcate si nu corespcnct
realittii ; Albert de Habsburg este ginerele lui Sigismund i tatAl lui Ladislau Postumul.
2 La bizantini puteau fi mai multi Impdrati deodatii, Insd numai unul era autocrator,
Impdrat de fapt, ci1aIi numai de forma. Pe Impdratul din Apus, Laonic 11 considerd autocrator,
Imparat singur stpinitor, Impdrat de fapt.

3 Mica a sultanului Mahomed II.
4 La 23 noiembrie 1457.
5 In manuscrise e nonsensul Coneardepvou si Coniancipvou, lndreptat de Darkei In donencip-
xou I-Iderv dri ca mare paiatin al Ungariei in lipsa regelui sau cind era minor, ii tinea locul.
www.dacoromanica.ro
MATEI CORVIN REGE AL IINGARIEI
247
.sa faca nunta ; cad se savirsise din viata, inainte de ce sa-i soseasca mireasa
la resedinta-i domneasca. Dupa moartea acestuia, cei dintii dintre peoni,

s-au luat la sfada intre ei i, aceia ajungind la cearta, feciorii lui Choniat
au pus mina pe putere. Cad Orlich, conducator peste o parte nu mica din
tara peonilor, ii dusmanea pe Choniat, cind inca era in viata ; dupa ce
a murit, cerea, pentru c acela a fost barbatul care le-a pricinuit mari
nenorociri cu privire la turci, sa nu-i lase nici pe feciorii lui s aiba cinstea
sil fie in sfatul tarii ; i pe acela, socotindu-1 de un om cu totul nelegiuit, pe
feciorii lui sa-i surghiuneasca din tara. Atunci feciorii lui Choniat in sfatul
Orli sarind asupra lui Orlich, i-au taiat capul 1 si au fugit. Peonii, greu
atinsi de aceasta fapta, 1-au aruncat pe feciorul lui Choniat in inchisoare
la Belograd 2 ; dar nu dupa mult timp, dupa ce a iesit din inchisoare, a
10
izbutit sa ajunga la domnia peonilor si a fost facut imparat cu ajutorul

prietenilor tatalui sau 3. Pare-se ca, I cu averea mare ce o avea, izbutise 428
si intretina o armata din cele mai mari cite au fost prin tara peonilor 15
si asa a ajuns la domnie peste peoni. Ilochi, ce-i drept, care si mai inainte
era indusmanit cu Choniat si mai pe urma s-a certat cu feciorul lui care ajun-
sese la domnie, nu voia s auda nici sa asculte de el, dupa aceea insa s-a
impacat cu dinsul sub anumite conditii si-1 asculta. Asa a trecut domnia
peonilor asupra feciorului mai tinar al lui Choniat. i purta razboi cu impa- 20
ratul romanilor Albert 4 si a, savirsit maxi ispravi si si-a supus i Praga
si pe boemi, incit amindoua domniile i-au fost ascultatoare.
Acest autocrator Albert se straduia asadar, precum

am spus-o si mai inainte, sa porneasca razboi asupra
turcilor i asupra lui Mehmet i, dupa ce si-a pregatit armata, a trimis soli 25
la peoni, sa-i dea voie sa treaca prin tara hr si sa cumpere ce le trebuie,
anuntind de mai inainte pe peoni. Acestia insa si-au zis in sinea lor ca,
daca o sa cucereasca Tracia i o s, ajunga la putere mare, la intoarcere
o s-i subjuge ; de aceea i-au spus ca de buna voie nu-1 las4, sa tread, prin
tara bor. Unii, ce-i drept, spun ca s-a intimplat asa ; altii insa spun ca 30
peonii soliei i-au raspuns cu vorbe bune, cind insa solii se intorceau, au
pus in calea lor, pe unde aveau sa treaca, oameni la pinda i i-au ucis 429
pe toti ; i asa, imparatul romanilor, apucindu-se sa faca cercetare asupra
Planuri de erueiade In
contra lui Mahomed
1 La 9 noiembrie 1456 in Belgrad, unde un fecior de al lui Iancu era guvernator.

2 E3te mai probabil cA aici e vorba de Balgradul rominesc, adicA Alba-Iulia din Transilvania, decit de Belgradul sirbese care atuncea era sub stpinire ungureascA. Dar amIndal
/eciorii lui Iancu au lost inchisi la Buda si unul din ei a si lost executat.
3 Matei Corvin s-a Mcut rege al Ungariei la 24 ianuarie 1458.
4 De fapt Frederic (1440-1493).
www.dacoromanica.ro
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI IsTcancE N III
.248
1
solilor, au ajuns iari s poarte razboi intreolalta. Acestea deci se spune

ca s-au intimplat asa din partea peonilor fata de germani i fata de acel
imparat Albert.
10
Acestea, ce-i drept, s-au petrecut in foarte putini.ani. Din cauza acestei
certe, arhiereul romanilor a zabovit la Mantua si a convocat pe reprezentantii imparatilor i dommitorilor iberilor i celtilor i ai germanilor si
peonilor i ai principatelor i republicilor de prin Italia. Mergind din Boma
la Mantua, a facut un congres, la care s-au adunat toti sohi imparatilor

si domnitmilor din apus ; si a pus in dezbatere intreprinderea unui razboi
de nimicire a imparatului turcilor Mehmet si a cerut de la fiecare sol
indeosebi, din citi erau de fata, s arate parerea imparatilor i donmitorilor lor. i au promis aid unii dintr-insii sa contribuie cu bani la acest
razboi, altii cu oameni. Apoi s-a mai hotarit de comun acord ca sa se ia a zecea
15
430
20
25
30
431
35
parte din veniturile ce le plateau toti la slujbele preotilor, i banii ce s-ar

stringe, sa fie meniti pentru acest razboi ; si au rinduit oameni 0, se ocupe
de aceasta. J Apoi s-au hotarit, germanii sa se impace cu peonii ; si trimit
un barbat care trecea printre cei dintii invatati la ei, pe cardinalul Visarion
care era din Trapezunt i intervin pe linga amindoua partile, ca sa-i impace
pe acestia intre ei i s risipeasca certurile. i pe altii i-au trimis in alte parti
in vederea acestor lucruri, chemind s contribuie si s ia parte la razboiul
in contra barbarilor.
Acestea le facuse arhiereul Pius 1, silindu-se sa nu ramina mai prejos de arhiereii dinaintea sa. Ca doar i Nicolaie 2, cind s-a cucerit orasul
Bizantului, a facut un congres, indemnind pe domnii din apus sa porneasca.
asupra barbarului ; si-i chema i staruia mult pe linga ei. Dar nu cu mult
mai pe urma s-a savirsit din viata, lasind neispravita aceasta lucrare a sa..
Iar arhiereul Eusebiu 3 luind conducerea dupa Nicolaie, a facut mare
s pregateasca o flota de la
juramint, si 1-a asternut pe hirtie,
Neapoli. Cad de comandant pentru razboiul in contra barbarilor a fost.
ales Alfonso. i luind asupra-si aceasta expeditie imparatul Partenopei,
a trimis asupra tarii barbarilor zece trireme ca un inceput al expeditiei .
s-a intimplat sa ajunga
i pe urma nu mai multe,
Aceste corabii,
la Bodos ; si au ancorat in acest loc si de aici au pornit apoi asupra I tarii,
imparatului de la marginea marii din Asia si au pustiit si ars cite ceva
din tara iMparatului. Dupa aceea plutind asupra insulei Lemnos, au

cucerit-o, aceasta fund a imparatului ; dupa aceea au cucerit Imbros i
1 Papa Pius II (1458-1464).
Papa Nicolaie V (1447-1455).
3 De fapt papa Galixt III (1455-1458).
2
www.dacoromanica.ro
PLANURI DE CRUCIADE IN CONTRA TURCILOR
2-19
celelalte insule de re acolo din Marea Egee, caci Sciros i Scope los si
celelalte, cind Bizantul a fost cucerit de imparatul, au trecut la venetieni
*i le aveau In stapinirea bor. Aceste trireme plutind tin an intreg prin Marea
Egee, n-au saviqit nimic mai de seama. i cum din Italia nu le-au mai venit
alte vase, au plecat inapoi in Italia i astfel s-au impratiat prin orav.
Cu aceasta s-a sfirW pregatirea de razboi inceputa, de arhiereul
Eusebiu ; dura aceea insa, indata ce arhiereul Pius a venit la conducerc,
s-a oprit la Mantua, dezbatind asupra situatiei i tinind sfat despre
lucrurile ce se impuneau, cu privire la razboiul in contra imparatului
Mehmet. Iar Visarion, sosind la peoni i la germani, au fost dezbatute
celelelte chestiuM ; i incercind s puna, capat certei dintre ei, n-a
fost in stare sa-i faca sa se inteleaga i st-i impace. Ci a plecat fir
nici o isprava ; aceia insa au hotarit ca, pornind din Italia, sa incerce
acest razboi dinspre uscat.
10-
Acestea s-au intimplat pina intru atita in timpul zabovirii 15Dar s m intorc la acel loc din istorisire, 432
Scanderbeg.
de uncle m-am abatut atit de mult, istorisind pina aici.
Cind a venit vara, imparatul Mehmet caruia Ii mersese rau in expeditia
in contra peonilor, a simtit trebuinta s stea linitit, armate insa a trimis
lllzboi Mire
turd l
la Mantua.
i in alta parte i in contra lui Schender, feciorul lui Ivan, in contra caruia
i tatal su, purtind razboi, n-a fost in stare sag doboare. General-comandant 1-a facut pe Iisus, feciorul lui Brenez, i i-a dat armata de la Fere
cea de la riul .Axios i cea din Tesalia. Sub conducerea lui Iisus al lui
Brenez a navalit asupra partii din Macedonia de la Marea Ionic i a pustiit
i a pradat mult din acea parte. Dar acest Schender a trimis soli la arhiereul Romei i la imparatul Alfonso al Partenopei, cad a stat in legaturi
de string, prietenie cu imparatul acesta,

i de aceea a dat in seama
acestuia i razboiul in contra imparatului i Crua i cerea sa fie supusul
aceluia. Drept urmare, acest imparat al Partenopei a i trecut peste mare
armata pedestra destul de multa din Iapighia la Epidamn in frunte cu
un general-comandant dintre oamenii lui de seama. Apoi stringindu-se
in ordine, au inceput s impresoare orkelul Sfetia 1, voind sa-1 cucereasca.
20
25
3a
Atunci Iisus al lui Brenez, aflind de la oamenii si i luind cavaleria uoarai
ce era la riul Axios
i armata din Pereve 2, a grabit foarte repede pc
43;1
alt drum decit cel pazit de italieni i, aruncindu-se asupra lor pe neateptat c,
i-au ucis pe toti italienii ; totui Schender n-a patit nimic ran, caci se intim-
35
plase sa nu fi fost atunci acolo. Dar nu cu mult mai pe urma, Schender

1 Manuscrisele scriu Eope-r61v, indreptat dupa p. 206, 21 de Dal-10 in EcpeTEV.
2 In manuscrise e TrapaPotwv, Indreptat de Tafel In ne4cct[365v.
www.dacoromanica.ro
250
LAONIC CHALCOCONDIL : EX.PUNERI ISTORICE VIII
1 a trecut in Italia si a sosit la imparatul Partenopei ;
i 1-a primit cu toata

einstea si 1-a trimis la arhiereul Romei cu multa bunavointa. Dupa aceea
dindu-i bani destul de multi, 1-a trimis la scaunul lui de domnie. Tutor-
cindu-se in tara sa, acesta se astepta la navala armatei imparatului ;

fiindu-i tara intarita din fire, se tinea bine ; umbla cu armata tarii
prin munti, mergind in toate partile cu ea ; i femeile i copiii ducindu-i
in locuri intarite, el insusi mergea pretutindeni, avind grija de paza trii
5 si
ti infiintindu-se, unde era nevoie. i armata imparatului i cavaleria usoara

de prada cutreierau tara ; si pradind vitele i zabovind destul de mult
10 timp, au umblat prin toata tara arzind si stricind. Tar cind i-a fost indeajuns stricaciunea facuta trii, armata a plecat, fr s ispraveasca nimic
mai mult. Acest Schender a mai eladit o cetate la marginea Marii Ionice
pe la Epidamn ; este aici o peninsula i o limba de pamint scurt ea de
trei stadii 1. Aceasta intarind-o cu ziduri, a pus intr-acest loc s
locuiasea
434 nu putini albanezi si a intarit orasul asa, c, daca vreo schimbare rea 1-ar
ajunge de pe urma armatelor imparatesti, s aiba uncle merge si sa fie
impresurat intr-acest loc ; i daea n-ar mai fi in stare sa, reziste, va cobori
in mare si va pleca pe apa, unde i-ar veni la indemina. Sosind deci armata
la acest Ice si cum toate incercarile s cueereasca' orasul n-au izbutit,
20 a plecat acasa ; i vara aceasta nu s-a mai intimplat nimic sa-1 dud, in
vreo expeditie razboinica pe imparatul Mehmet.
Marl serlairl rellploase,
eu speetaeole, la eurtea
sultanului.
25
Dar vara urmatoare, a trimis oameni alesi ce-i avea

la Poarta, i pe la domnii ce-i erau tributari i pe
la imparati, invitindu-i la serbarea religioas de
purificare a baietilor lui ; si i-a chemat i pe marii dregatori ai imparatiei

lui, guvernatori ai oraselor i generali-comandanti i ostasii lefegii citi
merg impreuna eu imparatul la rzboi. Iar cind armatele ii erau venite

30
la Adrianopole, a Mcut circumciziunea baietilor lui, pe care ei o socotesc

purificare religioasa ; ii marii dregatori i domnii i-au adus mari daruri.
Serbarea a avut loc afara de oras pe cimpia din insul i stateau sub cerul
liber, afara de imparat si de domnitori. Aceasta ceremonie este socotit de
cel mai de seama eveniment din cite li se intimpla in viata ; si la acest
prilej dau spectacole, fiecare dupa puterea lui. Au dat si la aceasta ceremonie a eircumciziunii baietilor imparatului un spectacol, intre multe altele,
i barbati stind drept in picioare pe cai i minind caii din rasputeri la drum
netinindu-se de nimic, cind alergau. Voi aminti mai ales spactacolul
)
-435
35
cu oameni ce umbla pe funii intinse la mare inaltime ; caci turcii, mai

1 Fac 533 m.
www.dacoromanica.ro
SERBARI CU SPECTACOLE LA. CURTEA SULTANCLITI
251
limn deck alte neamuri, sint grozavi in aceasta arta, Melt umbla, pe funii
chiar impiedicati la picioare ; i cu ochii legati alearga pe acestea, cit pot
de tare si fac nenumarate acrobatii minunate, mergind printre sabii si

intorcindu-se peste ele. Dar in fiecare zi se pot vedea spectacole de acestea
In piata numita Tactalil si saltimbanci indeletnicindu-se cu aceasta meserie,
-caci la ei se afla acest soi de oameni, numiti tampazi 2. In aceasta piata se
pot vedea i altii Mcind asemenea exhibitii, caci aici este de obicei locul
de exercitii si gimnastica a acestui oras. Dar sa ingropi un baiat sub pamint
1, vorbind cu dinsul de acolo, s poata intelege ce-1 intrebi si sa-ti raspunda,
cum ai putea sa nu te minunezi, vazind niste lucruri ca acestea ! Ci 10

elelalte exhibitii, savirsite cu mare indeminare, sint mai prejos de
.cele ale saltimbancilor ce alearga pe funii. S-au produs i alte spectacole in cursul acestei serbari a circumciziunii, la care Machmut
marele vizir al curtii si totodata generalul-comandant al Europei, prin 436
I
darurile ce i le-a adus, a intrecut pe toti, pe imparati totodata si

pe marii viziri ai Portii.
Marele .Izir
Maehrnut.
15
Acest Machmut a fost feciorul lui Mihail si dupa mama e

tribal, iar dupa tata, elin. i fiind Inca baiat mie, mergea
.cu maica-sa de la Novopirdon 3 la Spenderova i pe drum ostasi din cavaleria usoara de prat% a imparatului, sub comanda . . .4 i-a prins si i-a
dus cu toata casa la imparat pe acestia. Imparatul luInci. baiatul in apartamentele lui de locuit, repede 1-a Mout mare, peste putin timp punindu-1
peste hergheliile sale de cai ; si mai pe urma 1-a Mcut mare vizir al Portii.
20
dupa ce pe socrul su Zagan 1-a scos din demnitatea aceasta, acesta

toate le Mcea si a avut o putere ca nici unul din marii viziri de pina acuma,
din citi se spune ca au fost la Poarta Otumanizilor. Caci se vorbeste c i
Charaitin si Ali, feciorul sau, au fost maH la Poarta lui Amurat al lui Orchan
i a lui Baiazid, feciorul aceluia ; totusi nici unul n-a ajuns la puterea
si starea acestuia. Acesta deci fiMd eel dintii intre marii viziri la Poarta
imparatului, era in. stare cu usurinta sa intretina o armata a sa proprie
i s
25
30
alba shijitori ajunsi la mare putere. Baieti de elini de la Bizant pe care
imparatul Ii avea pe linga sine, Inca au ajuns la mare putere. Dintre

acestia a fost Murad, J din neamul prea stralucit intre elini al Paleologilor,
1 In manuscrise e Thwroaiitactali", pentru care Dark pune numele turcesc Intreg
TcocrcazakijTactaicali", iar J. Moravcsik In Byzantinisch-Neugriechische Jahrbdcher
8 (1931), P. 366 crede ca ar trebui scris ToocrccxcO5)Tdctacali".
2 Manuscrisele scriu Til./.7CEL10Tampezi", Indreptat de Dario:, in Mili.n4LvTampazl".
4 Unele manuscrise arata aid c 1ipseste ceva.
www.dacoromanica.ro
437
252
L IONIC CH ILCOCONDIL : E XPLINERI ISTORICE N III
i dupg, acesta, Mehmet, feciorul lui Maudromenos, care a fost facut

mai intli guvernator la Ancira i apoi al Pisidiei.
Expliefiri de
15i Murad va s zica dor, Ali insa s-ar spune pe elineste Ilie
nume tureeti.
i Ese Iisus i Ibraim Avraam i Sulaiman Solomon si Iagup

5 Jacob i Iusuf Iosif, Schender insa va s zica Alexandru. i acestea pe.
elineste s-ar spune asa. Tot asa Eleez inseamna Dimitrie i Chitir Gheorghe..
Iar celelalte mime par 0, fie de la pasari si de la sciti, aceste patru,

ca Baiazid, Orchan, Ortogrul si Timischis si cele asemanatoare. Au si
acest obicei, c numele le intrebuinteaza, cind mai scurt, cind mai porn-
10 poase ca Mustafa, Musplachasit, Chitir Charaitin. In chip asemanator

s-ar putea rosti in acest fel 0 celelalte nume.
Organizatia
staitului otoman.
Veniturile.
Guvernatori 1 se nimerese sa fie prin Europa treizeci si

ase. Dintre acestia care sint mai mari, au venit de la.
imparatul pina la donazeci de mii galbeni aur, care hash;

15 sint mai mici dintre ei, pina, la zece mii, sau mai mult sau mai putin
decit atit. Pith Asia se nimeresc s aiba steaguri 2 si, de fiecare steag,
guvernatori patruzeci. Iar pe linga acestia sint cirmuitori ai marilor
433 orase ca Terme, orasul Scopie, Filipopole si cQle asemanatoare ; acesti
eirmuitori se tin de steag si asculta de marele general-comandant al Eu20 ropei 3, dupa cum cirmuitorii si conducatorii din Asia au fost pusi sub
ascultarea generalului-comandant al Asiei4 ; i unde Ii duc acetia, guvernatorii si din Europa si din Asia ii urmeaza. Pe fiecare guvernator Ina
care se duce inainte s conduca la vreun rzboi, cirmuitorii oraselor ii
urmeaza potrivit ordinelor trimise de guvernator. Toata puterea 'Msg.
25 o au marii generali-comandanti ai imparatului. Iar venitul acestora, din
I
partea imparatului este foarte mare i repede sint facuti foarte bogati
de catre guvernatorii si cirmuitorii de prin orase. Dar puterea, o au vizirii

de la Poarta, ei fiind aceia care ii fac rapoarte i stau pe linga imparatul
si-i sint sfetnici la treburile domniei ; cad in seama lor este administratia.
veniturilor
si ei aproba socotelile i controleaza vistieriile imparatului
3)
aplicind propria lor pecete. Dupa acestia vine secretarul care 10 are locul
cel mai apropiat de acestia i care ia in seama socotelile de la cei rinduiti
cu stringerea veniturilor i incasarilor, precum si socoteala birului.
acesta (IA socoteala asupra veniturilor si in fata vizirilor i raporteaza si
Pasale.
2 Sangiacuri, vechile teme bizantine devenind si la turci mari tinuturi administrative,

militare i civile. Steagul, ca i tema bizantina a lnsemnat mai Intli unitate militara.
3 Beilerbeiul de Rumelia.
4 Beilerbeiul de Anatolia.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZATII St VENITURILE STA1ULUI 010MAN
253
Insusi imparatului ; iar alti secretari sint inskcinati cu redactarea scriso- 1

Tilor i ordinelor imparatului. Iar birul ce-i vine din Europa ajunge la 439
noua sute de mii de galbeni. Acest bir insa nu-1 incaseaza de la poporul
turcilor, ci de la popoarele de alt neam decit eel al lor ; caci de la conatioI
nalii lor nu au obiceiul sa incaseze bani, ci e lege la turci, ca ei cu. imparatul

iI fad, razboaiele si st-i urmeze in razboi cu armele si caii lor. 1ici dijma
din lucruri, inaintasii acestui imparat nu o stringeau de loc de la turci,

dceit numai de la cei de alt neam ; acest imparat insa stringe dijma si o
-duce unde e sa mearga in razboi. Dijma asadar i pe linga birul asa numit
vostina, 1 cirmuitorii oraselor i guvernatorii i soldatii due acest bir
10
la Poarta. E lege si din pasunatul oilor, cit se (IA, sa fie dus la Poarta impa-
ratului. Pe linga bir sint rinduite pentru imparatul i prin Europa si prin.
Asia dari nu putine de la cai i camile, de la catiri si vite cornute ; si acest
venit e de vreo trei sute de mii. La acestea se adauga un venit mare pentru
imparatul din chirii i arenzi 2, la doug sute cincizeci de mii. De la herghe- 15
liile irnparatului de cai si camile i catiri, raspindite la pasune pretutindeni
prin tara, curg ) vreo cincizeci de mii. Din alte venituri intimplatoare 440
i-ar mai veni la doua sute de mii. i din piete de comert si din trecerea
peste strimtori 3, din mine si orezaiii 4, din bronz si piatra acra si din a cincea
parte din pretul robilor, daca s-ar socoti, s-ar gasi nfl venit foarte mare.
Din trecerea peste strimtori, culegind tini, aflu un venit ea la doua sute
de mii. Din mine i se adauga un venit nu mic, la o suta de mii. Din orezarii
si din alte izvoare de venituri hotarite pentru Poarta ale imparatului, pe
socoti
.care cei de la Poarta le scot din domeniile coroanei 5, daca
la doua sute de mii, n-asi gresi suma adevarata ; caci domenii are foarte
xnulte i cele mai frumoase, i prin Asia si prin Europa. La aceste venituri
i se mai adauga tributul domnilor i imparatilor de acelasi neam si de alte
1 Bocrrivx pare sa fie slavonul gostina, Insemnind impozitul pe oi, miere si ceara. Trecerea lui y in 3 o gasim de exemplu la cuvintul crepyoirrt. surguciu, care in poema nationala
bizantina i anume In prelucrarea lui Ignatie Petritisne'rpKrIc de pe la mijlocul sec. al
XVII-lea, se Intllneste In forma aepf3oirrtcc. Vz. Spiru Lambros, Collections de romans
grecs, Paris, 1880, p. 134, v. 529 Parerea lui I. Dujceev care in Izveztija" Institutului
pentru limba bulgara (Academia bulgara), 3 (1954), p. 304-314, punct 3 pune PoaTtvcc
alaturea de bulg. i sfrb. bastina (dupa Byzantinische Zeitschrift", 47 (1954), p. 4600
e putin probabila.
2 11 TE;iv Evoizcov rcp6cro8ogvenitul de la embaticari, pe cit se pare.
3 Dardanele (Elespont) i Bosfor.
4 142devente de la exploatarea solului si a subsolului.
5 zrzaixdomenii ale coroanei, (vezi B yzantinische Z eitschrift" 41, (1941), p. 2 3) sau
inui d: graba darn
publice de ale doamnelor i domnitelor Imparatesti, averi numite khas
sau has ; vz. H. Dj. Siruni, Hasmetla, pe marginea titulaturii domnilor romlni in cancelaria oto-
inand, in Hrisovul", II, (1942), p. 157.
www.dacoromanica.ro
20
25
254
1
441
LAONIC CHALCOCONDIL : DXFUNERI ISTORICE VIII
neamuri, ajungind la o sut'a de mii. Astfel Imp'gratul din cit i se vars'a la.
Poart i in numita hasna 1 a Implratului, ar avea un venit de patru
milioane galbeni aur. Pe 1ing'a aceste venituri mai e i i alt venit al ImpIratului de la marii dregaori, la inceputul primverii, cind ImpAratul iese
cu armata la fazboi ; i atunci guvernatorii i generalii i vizirii i marii
dregAtori Ii aduc Impsaratului obisnuitele daruri dup lege, fiecare duph;
venitul Ban., ca o contributie la expeditie. i acest fel de venit nu are
o suma hotaaird, ci de-1 nimeresti bine, ar putea ajunge la dou'a sute de
mii in bani. Aceste sume de bani asadar yin in hasnaua imp'aratului

10
15
20
si din banii acestia ti plAteste ienicerii i caripii 2 de la PoartA, silictarii 3,.

alofagii4 i numitii spahii5 i pe toti ceilalti citi shit la Poart i primese
leaf tot la trei luni. Dar afarA de acest venit al impkatului, guvernatorii
marii dregAtori i generalii-comandanti si numitii timarati 6 de prin
impAr6tie iau cel mai mare venit din p'amintul Impratului. i nimeni
nu-1 prea poate socoti usor decit doar diecii Impratului, dup'a cum am
aflat ; i intreg acest venit al oamenilor citi iau fasplata, din pgmintul impa"ratului s-ar putea ridica la noug, milioane galbeni aur. Adunat acest venit
la eel de mai inainte care se plteste la Poarta Imp'aratului, intreg venitul
Orli imprtratului, cit ajunge in miinile marilor lui dregatori cit si la Poart4
s-ar ridica la paisprezece milioane galbeni aur de ai venetienilor. Acest
venit, pe cit mi-a fost dat s tiu, ii vine imparatului, i supusilor lui_
1 Visterie, te7aur public.

2 lenicerii din garda sultanului.
3 Ostasi ciIlri din garda sultanului.
6 Lefegii, ostasi mercenari.
5 Ostasi de e1it, proveniti din rIndurile nobilimii.
6 Cei ce primesc o pensie viageril sau mcsii in folosiM5.
www.dacoromanica.ro
LAONIC : EXPUNERI ISTORICE IX

Cind Mehmet al lui Amurat, trimitind in Peloponez 442
face
Morea, oameni de la Poarta, cerea tributul, oamenii impara1458, Machmut stind tului umblind, n-au gasit de loc o stare sanatoasa la
de paza la Dunfire.
elini, care nici pe albanezi nu-i puneau s contribuie
la plata tributului, nici pe peloponezieni ; ti 11100 domnii, minati de 5
un duh rail, se certau intro ei in privinta treburilor domniei ; si, ce-i drept,
le-a ingaduit s aiba pace de la el, platindu-i o treime peste tribut. Dar
fiindca aceia din ingratitudine i prostie erau chiar nepasatori, s-a 443
hotarit s porneasca asupra Peloponezului cu razboi.
pe Machmut, feciorul lui Mihail, mare vizir al Portii totodata 10i general-comandant al Europei, 1-a trimis la Istru ca, daca ar observa
vreo miscare noua din partea peonilor, s poata lua masuri de impotrivire
si sa-i opreasca pe acestia de a-i strica tara, navalind in ea. Acesta luind
armata Europei, la optzeci de mii, a pornit asupra tribalilor care Ii au
gospodariile in tara de la Istru. Cum n-a aflat nimic despre vreo micare 15
noua din partea peonilor, a pornit de acolo si a vinzolit tara ilirilor i au
fost orasele pe care le-a cucerit cu puterea si locuitorii i-a prefacut in robi.
Apoi insa, dupa ce a strabatut cu sabie si foc tara ilirilor, se atinea tot
pe acolo la Istru, avind grip, de paza oraselor. Acesta asadar era .ocupat
20
de acestea.
Imparatul insa luind. armata de raskit din Asia si din Europa cea
din Tesalia si Macedonia si cu ostasii de la Poarta, a pornit cu razboi asupra Peloponezului. Dupa ce a navalit i a ajuns inauntrul Istmului, indata
Mahomed II
enceriri In
a mers asupra Corintului s1-1 impresura. Umblind primprejur, cerceta cum
ar putea da jos zidul cu tunurile si s navaleasca deodata cu armata in
25
oras. *i a lasat aici tunurile s faca acest luau si armata de faskit sa incon-
joare si s impresoare orasul, crici credea c tunurile II fao aici lucrul 444
www.dacoromanica.ro
256
10
15
415
20
LAONIC CHALCOCONDIL: EXPT'NERI ISTORICE IX
acesta i, c, oraul impresurindu-1, 11 va sili totodata cu foamea , el

insusi insa, patrunzind induntrul Peloponezului, isi lama drumul prin
Fliunta.
In Corint insa elinii n-au adus nici griu decit putin, caci Lucan
din Lacedomon era cirmuitor, Asan fiind plecat, nici masuri de paza,
in ora n-au luat indeajuns, incit s poata tine piept mai mult timp armatei
imparatului. Asan, ce-i drept, nu cu mult mai pe urma, indata ce a aflat
ca oraul este impresurat de armata din Asia, pornete cu destui oameni
din ormul venetienilor, Nauplion, si sosind noaptea, pe mare in portul
Clienchre, a intrat, neobservat de armata imparatului in ora, si el si
oamenii ce erau eu el, si au adus cu ei si o cantitate mica de griu.
Imparatul sosind in Fliunta a inceput s impresoare oraselul Tarsos ;
cdpetenia albanezilor din Fliunta, Doxie, ducind oamenii care erau sub
sthpinirea sa si oamenii din Fliunta intr-un loc foarte bine intarit i adapostit, se pregatea de lupta sa se apere. Cad. Tarsos, imparatul 1-a ocupat
prin buna invoiala i, luind ea la trei sute de baieti i punind un dregdtor
peste cei din ora, inainta mai departe prin interiorul tarii. Din mers se
abate asupra unui ora care este aezat pe un munte Malt si bine adapostit
F,d in care multi,
i elini si albanezi, erau adunati i se pregateau cu gindul
ea vor fi impresurati. Si ormul nu avea apa multa decit intr-un loc afara
de ora, de unde credeau sa poata aduce apa ; i ca sa nu le fie smuls de
dumani, isi faceau planul sag apere de acolo cu toata puterea. Dar Imparatul alungindu-i cu ienicerii, a pus stapinire pe izvorul de apa i impresura
eu grijd orasul. Se spune Ca in aceasta imprejurare cei din ora ii thiau
25
vitele i cu singele framintau faina si coceau piinea. Cind insa istoviti

de sete, nu mai stiau ce s Lea', s-au gindit la o buna invoiala si au trimis
soli sa se invoiasea. Din cauza solilor trimii, cei ce stteau de paza ora-
sului, ramin mai fara grija ; i atunci ienicerii indemnindu-se, s-au napustit
au ptruns in ora i 1-au ocupat ; si eucerind oraul cu puterea, 1-au
30 pradat si pe locuitori i-au prefaeut in robi. Dupa aceea au sosit la oraul
Acoval ; i aici cei din oras impotrivindu-se i nevoind sa se lase, au venit
i
35
416
ienicerii la atac si s-au urcat pe zid si au cucerit orasul ; i cucerindu-17

1-au robit i pe acesta. Dupa aceea mergind mai departe, a ajuns la oraelul Rupeli din Flivia, in care s-au pus la adapost, refugiindu-se i albanezi i elini cu fcmei cu tot. Aid., ce-i drept, a dat navald, i ziva intiia
si a doua, dar nu 1-au putut cuceri ; si pentru ca aid au cazut nu putini
oameni de ai
imparatului si multi din ostai au fost raniti, s-a indeprtat
1 Manuscrisele ne dau Cu.pL16vAcribie" si c'ExptkvAcribi", inclreptat de Tafel

1-n'Axo.)13-0, dupS G. Sphrantzes Azopocv Acova" In Migne P. G., 156 col, 1065 D.
www.dacoromanica.ro
NANALA LIII AILHOMED II IN PELOPONEZ 1458
257
cu armata, chipurile c ar vrea s plece. Cind hxsa se gatea s, ridice tabara,

ca i cum ar vrea s plece, atunci au trimis vorba inaparatului, c vreau
sa, se invoiasca si s predea orasul. Iar acesta, dupa ce a hat in primire
orasul, nici nu i-a robit nici nu le-a facut altceva urit, ci i-a trimis cu femeile
si copiii sa se aseze cu locuintele in Bizant. Dar pe albanezii care s-au predat
la Tarsos i apoi au fugit din non, i-a pascut un ceas rau, caci pe acestia
prinzindu-i, le-a zdrobit rniinile i picioarele si asa i-a omorit, la vreo

Aorta zeci, cu cea mai crunta moarte. De acolo mergind prin regiunea de
ia Mantinea, a ajuns la orasul Pazenichi si 1-a trimis pe Cantacuzino,
pe care odinioara albanezii i 1-au ales domn si s-au pornit cu rdzboi asupra
elinilor ; caci se afla atunci In tabara, chemat de imparatul, ea sa se foloseasca de el in contra albanezilor din Peloponez ; i umbla si trimitea vorbe
de tradare. Astfel 1-a trimis atunci s duca celor din ora propunerea sa
se predea ; impreuna cu dinsul au fost si unii oameni de ai imparatului ;
acestia 1-au invinuit la imparat, ca nu li s-au predat, pentru c acela
10
15
le-ar fi facut un SeT11.11 ; i s-a intimplat c imparatul s-a suparat si, din mar,
1-a alungat din tabara s plece cit mai repede. Dar deoarece a fost cu
neputinta s ia intaritura cu navala, caci cei din ora isi lasasera chiar 447
aici un punct intarit, care fiind cit mai aproape, au ajuns in el si au seapat
cu totii, a ridicat tabara si a plecat de acolo i a doua zi a fost in 20
regiunea de la Tegea si a famas in corturi. Aid se chibzuia asupra a doua
planuri, daca sa porneasca i asupra Spartei si asupra Epidaurului
Caci dorea foarte mult s vada Epidaurul si s ocupe un ora mai intarit
decit toate orasele, din cite le stimnoi ; intr-acolo se refugiase unul din
I
domni, celalalt refugiindu-se cu sotia in Mantinea din Laconica care e ae-
zata la mare. Si aflind ca regiunea este stIncoas i greu de strabatut,

nu s-a incumetat s plece prin aceasta ; i intorcindu-se, s-a indreptat
spre orasul Muchli de la Tegea. In fruntea acestui oras statea Asan Dimitrie. Aici tabarind intr-un loc anevoios si greu de umblat, caci orasul
se inalt, asezat fiind pe Ull munte puternic si bine aparat, a pregatit
masinariile de stricat zidul si scarile, cu gindul sa le aduca aproape de
ora ; i de indata a pus stapinire pe izvorul de apa care se afla afara de
25
30
oras intr-un loc bine adapostit. i pentru c cei din ora nu aveau de unde
lua apa, suportau greu acuma impresurarea ; si din fintinile care le aveau
in oras, nu puteau scoate multa apa, ca sa se foloseasca indeajuns, din

cauza multimii oamenilor si a vitelor. Iar cind a inceput acuma sa le lipseasca apa, Inca inainte de ce sa fi dat navala asupra zidului, conducatorul
orasului a trimis vorba de buna invoiala, sub ce conditii sa se predea cu
1 Monemyasia.
17. - C. 1021
www.dacoromanica.ro
35
258
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE lx
ora cu tot, fara s pateasca nimic. Imparatul, ce-i drept, feciorului aceluia i-a daruit Leodoriche, iar pe el 1-a scos din ora ; apoi a plecat
spre Corint la tabara armatei din Asia. Cad tunurile Ii pregatisera acuma .
ce au avut de pregatit, i oamenii imparatului ce se gaseau, au spart
5 destul do multe pietre din oraul vechi al Corintului.
De indata ce a venit i i-a aezat tabara, a 0 trimis Imparatul
vorba lui Asan prin Iisus, feciorul lui Brenez, care era cu mare trecere
in tabara, i cu el un talmaci i cerea sl-i predea oraul. Iisus sosind, a,
spus astfel de vorbe : Asan i voi elini care sinteti aici, imparatul prin
io noi, trimisul lui, spune aceste cuvinte, ea% tu la elini ai ajuns s fii la loc
de frunte cel mai cuminte i c dintre elini tu cunoti cel mai bine Poarta,
imparatului. i tu tii mai bine decit altii cum e imparatul acesta din neamul
Otumanizilor i ea, uncle vine, nu pleaca, Inainte de a distruge cu des-virire crap". Tie madar intr-o astfel de imprejurare iti cla putinta sa'.
15 dezlegi cel mai bine neintelegerea cu imparatul : s
predai acest ora
0 in schimb si, primeti de la imparatul tara pe care voi v-ati alege-o.
i daca o s fad aceasta, prieten te va socoti imparatul i leaga bune
relatii cu tine, Melt pe urma iti va arata 0 tie 0 copiilor ti favoarea sa.
Daca insa nu predai, tii tu insuti bine, ma jur pe sufletul Imparatului c.
1
448
449 oraul II va robi i I pe voi toti de aid Ii va da celei mai crunte pierzari".
Acestea le-a spus Iisus cu ajutorul t1maciu1ui, Asan insa luindu-i cuvintull
din gura, i-a zis : O, fecior al lui Brenez, spune-i imparatului cl-i tim
oarecum sufletul lui, fiind cel mai viteaz dintre toti imparatii Otumani,
citi au fost mai Inainte, i ea' armata lui e cea mai mare din cite sint in
25 lume ; i aceasta e lucru vadit pentru oricine Ii tie bine puterea imparatului. i aceasta i noi inine o marturisim imparatului ca este cea mai
mare. Dar acest ora II vedeti doara cum este aezat Intr-un loc Intarit
din fire mai mult decit toate ormele cite le tim. i inii imparatii din
neamul lui Otuman, dar i insui Imparatul, de cind a ajuns la domnie,
30 un ora ca acesta, nici impresurindu-1, nu 1-a luat cuputerea, cinici nu 0-a.
ingkluit s, porneasca asupra unui ora ca acesta. Cad vedeti cum oraul
fiMd de jur Imprejur bine aparat i intarit foarte tare din fire, numai pe
aici are o singura intrare, aparata de trei rinduri de ziduri foarte puternice
cu trei porti. Daca una o yeti cuceri cu ajutorul tunurilor, dar la a doua
35 cum ati putea ajunge ? ! Dar chiar daca ati ajunge s treceti i peste aceasta,
mai 'Amine Inca cea mai puternica din toate acestea. FEnd deci cu astfel
de ginduri i pregatiri s ne luptam i s ne aparam, chiar daca ar fi sa
murim, anuntati aa imparatului ea in zadar am fi venit aici la paza .
ormului, daca, fara s ne fi fost inca dat s vedem vreo nevoie, am preda.
orasul".
I
www.dacoromanica.ro
CUCERIREA CORINTULUI.
INCHEIEREA PACII
259
Cind Tisus s-a intors cu aceste cuvinte ale lui Asan i i le-a spus impa- 450
ratului, indata a ind.reptat tunurile asupra portilor orasului, unde drumul

spre oras se strimteaz a. cel mai mult si se poate intra in el si unde trei
rinduri de ziduri, nu mult departate unul de altul, stau astfel inaintea

intrarii. i cel din urmi zicl, fiind mai slab si nu prea bine inthrit, Ii tinea 5
Asan, incit sa fad impresurarea i bataia tunurilor s dureze mai mult
timp ; totusi stia ca pina la urma zidurile nu vor rezista aici in fata tunurilor, ci vor &Atka foarte curind. 0 facea insa, ca razboiul sa se macine.
Dupa ce insa bataia tunurilor a surpat in citeva zile zidul din afara,
in aceste zile elinii Mcind iesiri, se luptau cu turcii i pe unii i-au omorit 10
chiar in acest loc, I-au parasit pe acesta si au ocupat rindul al doilea

de zid, care era bine MOTU cu pietre marl ; si zile destul de multe au
ramas stapini pe zid, respingind pe dusmani. Dar tunurile au batut si
acest zid destul de multe zile in sir si au surpat o parte nu putina. Odata,
piatra repezita din tun, gresind siS nimereasca, zidul, a dzut asupra bruta- 15
riei i a sfrimat-o. De aid piatra lunecind, a dat peste un tam i i-a aruncat
carnea i oasele in vazduh, strivindu-1 in mii de bucatele, de-ai fi crezut
ca-s penele dintr-o pasare si nu puteai cunoaste ciS e carne.[ Caci repe- 451
zeala pietrii fiind de asa fel si oarecum diabolica, face mimmi ; alta, data
gresind s nimereasca zidul, s-a inaltat zburind n vazduh peste oras,
20
si a fost dusa, de a cazut in portul Corintului, parcurgind. cam vreo paisprezece stadii 1.
i piatra tragea ppte talanti 2. Asa deci dara a batut
orasul destul de multe zile. i cei din oras, lipsindu-le piinea, o duceau
anevoie i i-au dat drumul limbii intreolalta, ajungind pina la arhiereul
orasului. Asan, ce-i drept, tinea multimea in friu, incit rezista, arhiereul 25
orasului insa trimitind un barbat dintre cei din oras la imparat, i-a semnalat lipsa i ea piine ar fi ramas puting de tot, luck sa mai poata, rezista.
Imparatul aflind. de aceasta, iarki a trimis vorba, spunind uncle ca
acestea Mi se anunta de cei ce-mi sint in oras devotati ca, in putine zile
de tot, piine nu mai aveti. Ce duh rau va mai stapineste si nu predati 30
orasul !".
Cind Asan a aflat si dud oamenii imparatului au spus ce
erau datori sii spuna, atunci au tinut sfat de obste, dad, sa predea orasul
sau dad, ar mai putea rezista i sa se apere. Dar cind i-a vazut pe cei
din. oras abatuti i ea o due anevoie, a iesit inn* Asan i Lucan Lacedemoneanul, dupa cc au prima asigurgrile cuvenite. Venind sii discute cu 35
imparatul conditiile de pace pe care le cereau, le-a spus urmatoarele
Anuntati domnului vostru cii slut 1 gata sg fac pace, cu conditia ca tara 452
1 Aproape 25 km.
2 Vezi p. 225 nota 6.
www.dacoromanica.ro
260
1
LAONIC CtIALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE Ix
cita armata mi-a cutreierat-o, a mea sa fie i. pentru cealalta tug sa-mi
plateasca un tribut de cinci sute de galbeni ; iar domnul care detine Eghion
i. Patras si regiunea de primprejur, s 311 le predea. Iar de mi, sa ma
stie c vin de indata cu mare navala, !". Cu acest mandat, aceia au
10
sosit la domnii care se atineau prin muntii Taighet din Laconica, i au

raportat spusele Inpiatuliu. i ca sa nu fie despoiati de toat tara acuma,
s-a hotarit indata sa trimita soli si s intareasca tratatul de pace In conditiile propuse de imparat. Trimitind soli, au incheiat pacea si au
predat lui Omar, guvernatorul imparatului, caci era guvernator al
Tesaliei,
tara, precum i Eghion, Calavrita, Patras si regiunea de
primprejur de acolo din tara Ahaia.
Mahomed 11 admiril Atena. Cam a luat in primire orasele i a pus ieniceri in ele,
Cum a ocupat-o Omar. armatelor, ce-i drept, le-a dat drumul sa se duca
15
pe acas5, el insui insa indreptindu-se spre Atica, a mers in orasul Atena

i a vizitat Pireul si a cercetat porturile si a laudat mult isprava de mare
vitejie a lui Omar. Aud c acest ora i Acropolea le-a apreciat cel mai
mult din toate orasele tarii sale i ea a fost plin de admiratie pentru starea
453 mareata a orasului in antichitate si ar fi rostit i cuvintele : Cit de

multa recunostinta i se cu-vine dupa legea noastra lui Omar al lui Tu20 racban !" Cad acest Omar a ocupat orasul acesta In modul urmator
Cind a murk Nerio, pe stapinire a pus mina sotia lui care avea un baiat
nevirstnic ; i trimitind soli la imparatul, a cautat cu bani sa-si pastreze
binevoitoare Poarta imparatului ; si dinsa a famas la domnie. Dar mu
I
mult mai pe urma s-a indragostit de un Unar venetian, sosit la Atena pentru
25 negustorie, dar un barbat de rang senatorial. *i indragostita, ajunge

de st5 de vorba, cu tinarul, ca si cum i-ar petrece timpul cu tinarul mai
mult in gluma, ea ar fi gata sa i se dea de sotie i totodata sad incredinteze
domnia asupra orasului. Acestea insa i le-ar face, dad, si-ar lepada, cum
poate, nevasta i s-ar intoarce la Atena. Tinrul era feciorul lui Priam
30 caruia venetienii li incredintasera guvernarea orasului Nauplion. Tinarul
plecind si stapinit flind de dragoste i de nadejdea sa ajunga la, domnie
asupra orasului, si-a facut nevasta sa dispara din viata, fiind i dinsa de
neam senatorial ; dupa ce a facut ea aceasta s dispara, precum s-a spus,
s-a tutors la Atena i s-a insurat cu nevasta lui Nerio. Ajungind insa la
35 domnie asupra orasului, a fost vorbit de rail de atenieni la Poarta imparatului. Pe urma lima, pentru ca era urit de atenieni, spunea mereu ca
454 e numai epitrop al baiatului si, nu j peste mult timp luind baiatul, a
sosit la Poarta imparatului. Caci Franco, nepot de frate al lui Nerio i
var bun cu baiatul, zabovind la Poarta imparatului, atepta pentru el
www.dacoromanica.ro
ATENA OCUPATA DE TURCI 0 ADMIRA MAHOMED II
261
un prilej potrivit din partea imparatului s ajunga in orasul Atena. Imparatul insa cind a aflat de treburile cu dragostea femeii, a incredintat lui
Franco, feciorul lui Antonio, orasul i, trimitindu-1, a poruncit atenienilor
sa-1 primeasca pe el ; si ei gata fiind, 1-au primit. Ace la lug, cum a ajuns
la stapinirea orasului, a prins femeia si a inchis-o la Megara si nu cu mult
mai pe urma a facut-o s dispara, din viata, pentru ca s-a cununat cu tinarul ;
in ce chip, nimeni n-a observat. Pentru aceasta, tinarul pirindu-1 la Poarta

imparatului, imparatul s-a revoltat de indrazneala hi Franco i, trimi-
tindu-1 pe Omar, feciorul mi Turachan, cu armata Tesaliei, a navalit

de indata cu putere asupra orasului Atena si apoi a impresurat Acropolea, 10
inconjurind-o destul de mult timp. Si incerca s-o ia cu ajutorul aderentilor
ce-i avea in cetate. Cum insa nu izbutea de loc, i-a trimis astfel de vorbe :
O, fecior al lui Antonio, tu I stii casa imparatului si c ti-a incredintat 455
acest oras pentru destul timp. Si cind imparatul iti porunceste iara
sit
dai inapoi crawl, nu tiu cum 1-ai putea tine fara voia lui 7 ! Caci n-ai sa,
rezisti prea mult timp ! Acuma asadar, de tii mai bine sa te impaci cu el,
imparatul iti ofera s ai tara Beotiei i orasul Teba i s pleci, ducindu-ti
averea cu tine din Acropole si toate ale tale, imparatului lasindu-i AcroTinarul auzind acestea, a cerut garantie sub conditia ca-i
polea".
15
obtine din partea imparatului confirmarea Beotiei. Omar a izbutit sa

i-o obtina de la Poarta i, pus fiind astfel la adapost, a iesit din Acropole
20
si a ocupat orasul Teba si restul Beotiei, imparatul dindu-i-le. Asa a ajuns
Atena sub stapinirea imparatului prin staruinta lui Omar.

Atunci asadar imparatul plimbindu-se si privind. Acropolea, mult
s-a minunat i, umblind prin Atica, a vizitat porturile, precum s-a
spus. Si a trimis un om de ai lui de la Poarta, s ia juramintul despotilor Peloponezului ; despotului Spartei ii mai cere I fata. Despotii
asadar au depus. juramintul.
110.0010 despothlui
25
Dar lui Toma, fratele mai guar, i-a parut rau si in
Toma Paleolog.
curind se purta cu gindul sa se rascoale in contra impa- 30

ratului. Si a trimis la Poarta imparatului un sol care s-a nimerit s fi 456
fost prins la Patras in cetatea, pe care o tin ocupata ienicerii imparatului
si alti turci mai de frunte. Si acestia au fost impresurati dupa aceea de
J
ostasii lui Toma. Dar rascoala o punea la cale, ascultind totodata de Lucan
Lacedemoneanul, care spunea ea s-a inteles cu cei din Corint asupra tradarii
i ca are nadejde sa-i cistige orasul i s izbuteasca si in celelalte privinti
cit mai bine cu restul tarii. Dupa ce s-a rasculat pe fat'a si a inceput razboi
cu cetatile imparatului, incerca din rasputeri sa le ia, dar nu izbutea nimic
din ce planuia ; si atunci a inceput sa impinga la rascoala i pe ceilalti
www.dacoromanica.ro
35
262
1
4:17
io
15
20
458
25
LAONIC CH iLCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE IX
din peloponezieni si din albanezi totodata, si din elini si a inceput sri, se

r5zboiasc5, gi cu fratele s'au, provocindu-1 la rkboi, i impresura i unele
orsele de ale fratelui su. Aceast5 eascoa15, spun unii cà a fost o isprav5
a lui Omar. impAratul a aflat foarte repede si a trimis in Peloponez un
mare dregiltor s-1 scoat'a pe Omar din locu-i de conducere i s5-1 ia el.
Si din cauza aceasta, impAratul ski fi luat lui Omar guvernarea Tesaliei.
Dar imparatul sosind ping, la orasul Scopie, a mai zAbovit s vad
dad, se face vreo miscare nou5 din partea peonilor. CAci peonii, I dup5 ce
Machmut plecase, adunindu-se, au trecut peste Istru si au pornit i asupra
armatei de paza a lui Machmut ; i, dind lupta, au fost Invini si nu multi
au fost ucii, citiva ins5 din ei au fost prinsi si adusi in fata impAratului.
1mpAratu1, fireste, cum a aflat c Toma, fratele mai tin5'r, a clcat jur-inintul i n5vA1ind impresoar5 ienicerii de prin ceth,tile impAratului,
a trimis asupra Peloponezului armata din Tesalia i Etolia si generalcomandant 1-a %tut pe Chamuza, poreclit Purt5torul de soimi ". Acesta
luind pe Ahmat, guvernatorul Peloponezului, i pe Omar al lui Turachan,
care Ii era ginere, si cu acestia a n5v5lit in Peloponez si a sosit la Patras
din Ahaia si a despresurat cetatea. Cci elinii cum au v5zut venind asupra
lor armata impgratului, au ridicat impresurarea t i s-au adunat la Megalopole, care acuma se chiarn5 Leondari, pe ling5 domn, cu gindul s dea
lupta. Iar armata a strAbAtut tara Elidei de la marginea narii i, ajungind
la Rome, urea spre Leondari. Aici Toma adunind i pe albanezi i pe elinii
care se rgscu1aser5 cu el, Ii rinduia oamenii ca de lupt5. Turcii ajungind
aici, cind au zArit armata elinilor rinduitg pe colinele [ orasului, se chibzuiau dac5 s aseze tabAra sau s plece mai departe cu totii. cum sint,
de-a dreptul spre Muchli de la Tegea. Dar Ionuz, comandantul cavaleriei
usoare, vgzind pe elini cu rindurile asezate in adincime, a inceput sg, strige :
Dragi turd, elinii au pierdut lupta ! CAci nu e cu putint5, asa cum s-au
rinduit, ca ei s5 poata tinea lupta, ci indat5 vor da fuga cu totii, cind cei
30
de la urm5 sint pusi pe fug5. ad nu s-au asezat in rinduri ca degetele

care se ajutsa intreolalth, ci fAcindu-si rindurile in adincime, s-au preeatit
s5 se puna la 1upt5". Strigind asa Ionuz gi Mindu-si cavaleria usoafa,
alerga dupa elini. Rindurie din urra5 i-au infruntat pe cei dintii, apoi
35
40
insA, cind turcii se ad2augau mereu tot mai multi, s-au pornit s-o ia la fug5.
Cind cei din urm5 dintre Omni, s-au pornit s-o ia la fuga, au czut asupra
oamenilor lor i i-au impins la fug i pe acestia ; i asa rindurile intr-o
scurgere de o clip5 au fost puse pe fugA, odat5 ce rindul din urma, a fost
suit sA fugsa. C5ci biruit, neapArat au fost nevoite si celelalte rinduri s, o
p5teasc5 la fel, deoarece se invAlm5seau intreolaltA. Elinii deci fugeau din
riisputeri spre oras, iar turcii veneau din urm i, rdcnind i indemnindu-se,
www.dacoromanica.ro
EASCOALA DESPOTIILIII TOMA PALEOLOG
263
au ucis ca la dou'a sute ; si dup5, ce i-au gonit, au inceput s'a-1 impresoare

pe despot in oras, avind de suferit de foame i molim; dup'd, ce armata
ajunsese aibi, era la mare strimtoare de pe urma robilor ce-i adusese

din Ahaia si de aici a plecat cu ei spre Muchli. Pe Ionuz Ins 1-au 459
I
bigot cu despotul Dimitrie.

Mahomed II oeupgi
Dup5, plecarea armatei, Toma a inceput din nou s impre-
Smederov o, 1459.
soare in cetAti pe ienicerii imp'aratului ; impilratul insd,

vara aceasta, a pornit asupra Spenderovei si a Varii tribalilor. Expeditia
aceasta a intreprins-o din urmAtoarea cauza". La moartea lui Eleazar,
feciorul lui Vule, a rmas in domnie sotia lui cu o fafa. i cetatea Spenderovei o tinea dinsa i, dindu-si fata dup5, feciorul imparatului ilirilor
.se gindea c domnia asupra orasului ii va r'aminea ei. Dar tribalii, s-au
10
1,
pornit de partea lui Mihail, fratele lui Maclimut, care trgia pe 1iiig domnul
tribalilor si, alegindu-si dornn, 1-au pus pe el si i-au incredintat treburile
orasului. Dar femeia trimitind dup'a acesta s-i vinO, la ospetie in cetate,
I-a prins i, legindu-1, 1-a trimis la peoni. Peonii luindu-1 pe Mihail, 1-au
15
aruncat in inchisoare. lar tribalii s-au pornit din non c'atre impkat
Impreun cu femeia domnului, chemindu-1 tratau predarea orasului.
Imp'aratul, cind starea de lucruri Inca nu-i ajunsese pin'a la acest punct,
se pregatise si a pornit asupra Spenderovei, cu gindul sa", cucereasc5, orasul
20
c'a imparatul vine

cu n'ava15, asupra lor, i-au iesit in cale intru intimpinare cu cheile orasului.
Imparatul pe tribali i i-a apropiat de el, daruind multora mosii i bani
si pe femeia lui Eleazar a invoit-o si a lasat-o ssa-si ia averea i sb; plece ;
garnizoana ins a luat-o cu sine.
460
ou puterea 2. Cei din orasul Spenderova insa aflind
Ora5u1 Amastris Dupa predarea acestui oras s-a hotgrit s
25
porneascg, in
Peloponez cu armata ; apoi ins5, ajungind In Bizant si

-trecind in Asia, a pornit asupra orasului genovezilor Amastris de la marse prethi.
ginea M,rii Negre. Caci genovezii au trimis soli si cereau Galata, ca fiind
un oras al lor, deoarece nu s-au fcut vinovati de nici o nedreptate si au
tratat de pace cu el. i desi, la cucerirea Bizantului, s-a predat, cereau
iari s le fie dat inapoi. Dar impilratul a rspuns, precum ca nici el

n-ar face nici o nedreptate, nici n-ar fi ocupat orasul venind cu fzboi,
ci marii dreOtori ai orasului sosind la el, i s-au predat, cerind s aiba parte
1 Conrad Clouser, autorul traducerii latinesti din editia dela Bonn, noteath In paranteze
is erat Stephanus Bosniae rexacela era regele Bosniei $tefan.
2 Orapl fusese cucerit de Murad II (v. p. 152) i dat Inapoi (v. p. 189).
www.dacoromanica.ro
30
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IX
264
1
de bine de la impgrat ; i luind astfel in primire orasul, n-ar fi Mout nim'anui
nici o nedreptate. Din cauza aceasta genovezii declarind fazboi, a pornit

asupra orasului Amastris de la marginea Mrii egre. Iar in cale
ducea cu 0, pe Camile i animale de povara", foarte mult bronz i avea cu
461
10
dinsul
armata din Asia. Dar cind. sosind a inceput impresurarea
orasului, orasul s-a invoit s i se predea. Luind in primire orasul, a treia.

parte din locuitori a Th,sat-o pe loc in oras, iar clou d. p'arti scotindu-le din
oras, i-a asezat cu locuintele in Bizan i, alegindu-si aici din oras unii din
s-a dus acaa. Aici i s-a anuntat c puterea lui Chasan s-a intins
foarte si a ajuns s stapinease5, Ertingan, capitala Armeniei.
Din Istoria marilor Cornneni de la Trapezunt.
Ci acestea s-au intimplat mai pe urma" in anul acesta ;
dup'a plecarea impAratului din Peloponez, a sosit

la PoartA David, fratele ImpAratuhti din Trapezunt, aducind tributul p
ca s intAreasc A. tratatul de pace. CAci se spune c impAratii din Colchida
15 au fost mai inainte impArati la Bizant, din casa Comnenilor ; cind ins
acestia au c6zut de la domnie, Isaac, feciorul imp'aratului, a sc6pat cu
fuga, cind tat5,1 au a fost dat mortii de popor din ma ce-o aveau asupra,
luil, si a plecat in tara Colchidei la Trapezunt. Sosind aici, cei din partea
locului 1-au pus in domnia Colchidei i resedinta domneaseA a mutat-o
20 la Trapezunt in Colchida. Si. de atunci domnesc aici si au ajuns pinrb
in vremile noastre, elini fiind de neam i tinind. la obiceiurile si la limba,
i sint incuscriti cu barbarii vecini, cu numitii Aspropro462 e1ineasc6.
batanti2 albi i chiar cu nepoti de ai lui Temir, feciori coborind din Tochie
1i. Caraisuf, IncIt a nu aib nepMceri din partea acestora i tara s'a nu le
25 fie pustiit'a de ei. *i au intrat in leg'aturi de diatorie i cu elinii din Bizant,.
intre altele, cind i impkatul Alexie Comnen si-a dat fata dup5, impAratur
Ioan al Bizantului 3.
[Dar 4 dupa, aceea a se fi intimplat i un lucru ca acesta. Imp'aratul
Ioan 5 a c6,zut la bilnuiala asupra maicii sale, o Cantacuzino, ca protoI
E vorba de moartea tragica a ultimului fmparat Comnen Andronic I (1183-1185>
descrisa atlt de miscator de Nichita Choniat, istoric contemporan ;dar Imparajia marilor Corn-
neni din Trapezunt a luat fiinja abla pe la 1204 dupa cucerirea Constantinopoki de cruciada a IV-a.
2 Adica pastori d.e oi albe.
3 loan VIII Paleolog (1425-1448).
Intreg acest pasaj de la Dar dupa" pina la tradatori de patrie" p. 266, Insesi manuscrisele 11 arata ca strain de Laonic Chalcocondil, fiindca e I i scris Intr-adevar mai mult In
stil de cronograf decit In felul de a scrie al lui Laonic. De aceea, ultimul editor al lui Laonic,
E. Dark a scos, cu drept cuvint, din text acest pasaj, InchizIndu-Iln paranteze dreptunghiulare..
5 loan Mare Comnen, Imparat deocamclata numai dupa nume i ca prezumtiv urmas
deoarece tatal s5u Alexie era Inca In viaja si domnea.
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA MARILOR COMNENI DE LA TRAPEZIINT
265
vestiarul ar trai cu maica-sa, si indurerat intru inima sa din cauza aceasta

1-a ucis pe protovestiar si pe tatM si pe maica-sa i-a inchis pe amindoi
in aceeasi camera, voind sa-i ia viata 1 maicii sale. Dar marii dregatori din
oras 1-au rugat fierbinte pe Ioan, ca aceasta sa nu se intimple si 1-au trimis
in partile Iviriei, imbunindu-1. Impresionat de rautatea lui loan, impa-
5,
ratul Alexie 1-a facut imparat pe cel de al doilea fecior al sau numit Scan-
darios si 1-a insurat cu fata domnului din Mitiline Gateliuzo, unde il

trimisese acolo la Mitiline. Imparatul loan insa pleeind in Iviria, a avut
de sotie pe fata imparatului Alexandru. Dupa aceea a plecat la Cafa, eautind acolo pe cineva sa aiba o corabie si sa mearga la 1 Trapezunt cu gin- 463
duri de razboi in contra propriului tata Alexie. Si a gasit acolo un om genovez avind o corabie mare cu arme de tot felul, numit ... 1. Pe acesta
1-a si ales protostrator2 . Echipind deci corabia bine si cum trebuia, a venit
la Trapezunt in contra tatalui sau Alexie. Iesind afara pe uscat in locul,
unde e asezata manastirea sfintuthi Foca, si-au ridicat corturile tot aici 15.
in manastire, avind la mijloc si ajutatori in taina oarecum pe cavasitani
care 1-au tradat pe acela. Caci acestia tinind straja imparatului in suburbia
lui Ahant, cind chiar si imparatul Alexie isi avea acolo corturile cu arme
si pregatire de razboi, s-au inteles cu Joan si i-au lasat slobodii, calea in
contra lui Alexie, pe care comandantii lui Than 1-au gasit in cort fara sa 20
banuiasca nimic, si 1-au ucis cu violenta pe la ceas de miazanoapte. Cad
imparatul loan spusese sa nu-1 omoare de tot pe tatal sau, ci numai sa-1
prinda de viu si s 1-1 aduca. Dar aceia n-au pazit cuvintul lui, ci omorindu-1,
poate eil credeau ca au facut mai mult pe placul imparatului Ioan. Pe
acestia imparatul Joan mai pe urma, pe unul 1-a orbit, iar celuilalt i-a taiat
miinile, nevrind ca ei s-o faca aceasta asa, ci numai sa i-1 aduca. Asadar
imparatul loan a si luat in primire domnia, facind tatalui sail la inmormintare toata cinstea cuvenita ; 1-a si inmormintat in manastirea Maicii
Domnului cea de dumnezeu umbrita, dei mai pe urma 1-a adus in mitropolie.
)
25
461
30
Dupa citiva ani insa s-a ridicat cu razboi asupra Trapezuntului

i un oarecare dervis en numele Artabil, care adunase din toate partile
oaste, de la rasarit si miazazi, de la Samion si din alte citeva orase ; si a

venit asupra orasului, voind sa-1 cucereasea, dind navala. Dar imparatul
loan, adunind si el armata pe uscat si pe mare, a venit impreuna cu pansebastul 3 si oamenii aceluia pina la manastirea sfintului Foca, numita
Cordili. Asadar pansebastul stringindu-si si oamenii sai si pe ai Imparatului, a trecut cu armata, voind sa atace de pe mare pe dervis, oriunde
ar da peste el ; caci dervisul Artabil ocupase locul numit Meliari, punind
mina de mai inainte pe aceasta strimtoare de la Meliari, numita Capanion. Venind deci si acei oameni ai pansebastului, au dat peste dervis,
tinind oeupata strimtoarea Capanion. Ei au si dat navala asupra dervisului,
punindu-si toata nadejdea in. armata de pe flot, deoarece si aceasta flota
1 Dupd numit" Intr-un manuscris e indicatA o lips.
2 Adica general-comandant al armatei sale.
3 Titlu de mare demnitar bizantin : pansebastosa tot augustul ; aici pe cit se pare, al
prezumtivului urmas la tron.
www.dacoromanica.ro
35
40
266
I
465
5
10
15
.466
25
-30
LAONIC ClIkLCOCONDIL: EXPCNERI ISTORICE IX
se pregatise impreuna Cu pansebastul sa dea peste dervis ; dar n-a avut

timp prielnic, ci din cauza vintului ce sufla cu putere, marinarii n-au
iesit afara in ajutorul armatei 0, furtuna facindu-se aspra de tot eind dintr-o
parte cind din alta, armata de pe Rota a fost impiedicata s iasa.
atuncea oamenii dervisului napustindu-se asupra pansebastului i asupra
armatei, 1-au ucis i pe insusi pansebastul i pe feciorii lui i pe altii, ca
la treizeci. i ceilalti au fugit i au venit la imparatul Than care, luind-o
la fuga si dinsul, a venit cu un caic la Trapezunt deodata si eu ceilalti,
I
unii fugiti pe uscat, altii pe mare, in timp ce dervisul si-a asezat tabara
in milnastirea sfintului Foca, in care ii avusese tabara imparatul loan.
Dervisul a facut 0 multi prizonieri i pe unii din ei i-a ucis ; avea prins
d.e viu i pe numitul Mavroconstan care avea grij . de camera imparatului
si de cheltuielile lui si pe care 1-a i ucis in fata orasului. Apoi, stind acolo
trei zile, a plecat cu planul s bata rdzboi in cartierul Mesochaldion ca
unul ce era din ale pansebastului. La Trapezunt in manastirea lui Cordili,
chiar la sosirea dervisului s-a intimplat urmatorul lucru. Dervisul venise
in noaptea aceea ; tot atunci o femeie armeanca, temindu-se ca dervisul
sa nu ocupe cetatea de afara, Ii muta avutul in cetatea cea mare a Trapezuntului, ca acolo s 0-o puna la adapost. Asadar eind. 10 lua lucrurile
0 le ducea in cetate in timpul noptii, I fail sa bage de seama, Ii luasera foc
lucruri de matase i lina. Ea insa era in cetatea cea mare, nestiind ce se
intimplase. i s-a incins foc mare in casa acesteia i dintr-aceea a cuprins
si toate easele vecine pe la ceas de miazanoapte. Iar cei din oras erezind
ca este o tradare pornita dinauntru in favoarea dervisului, au luat-o deodata

cu totii la fuga, mari dregatori i cetateni, imparatul Than hind lasat singur
numai cu vreo ciiva, ca la vreo cincizeci. Toata noaptea imparatul a inspectat zidurile i portile orasului. Dimineata asadar a venit i dervisul,
precum s-a spus, cu gindul e poate va cuceri Trapezuntul ; 0 el a plecat
fath nici o isprava, umblind prin partile de prin Mesochaldion. Asadar

au fugit dintr-odata dregatorii cu toii, unii pe mare, altii pe uscat, luind
drumul Iviriei ; mai pe urma, dupa ce dervisul a trecut, ei au venit la
Trapezunt i imparatul i-a ocarit, facindu-i muieratici i nebarbati ti
tradatori de patrie].
acestea s-au petrecut la Trapezunt ; guvernatorul Amasiei insa,

Chitir cu numele, venind. cu armata, a cazut pe neasteptate in Trapezunt
si a prins nu putini 0 in pia i pe ogoare i in oras, ca la doua mii fiind
.467 de toti.
i orasul fiind acuma pustiu j de pe urma unei eiume aprige,
se astepta sa fie cucerit ; dar Imparatul orasului Ioan a izbutit la imparatul
Mehmet cu bani s pastreze in viitor orasul tributar si prizonierii ce-i
40 Meuse Chitirbei, sa-i fie dati inapoi i sa aiba 1inite, platind imparatului
tribut, doua mil de galbeni. Mai pe urma asadar si imparatul Ioan a trimis
35
chiar pe fratele sau, despotul David, la Imparatul si a cerut sa lutareasca pacea incheiata, ceea ce s-a i fcut, cu un tribut de trei mii
de galbeni.
www.dacoromanica.ro
DESPRE IVIRI
267
Cu tara Colchidei se mgrgineste Iviria i impgratii acestora

nu sint de neam mic. Iar tara se intinde de la numitul Bathyl
si riul Fasis ping la Chaltichi, cuprinzind Gorgur i Corion i Cahetion
si Tiflision ; orasele acestea sint in apropiere de Samachion i turci locuiesc
in el si se intind afarg de regiunea mai de jos de orasul Cahetion de la 5
marginea mgrii si Sevastopol al mincrelilor 2 stgpinind Dadian i Mamia
si Samantaula i Guria i alte orase de la marginea Marii. Dar
cu orasele Iviriei de sus sint vecini si alanii i hunii i embii. Alanii
insg par sg se intindg pe sub Caucaz. Acestia si sint socotiti mai ales bgrbati foarte destoiniciin ale rg,zboiului i fac I zale de piele deosebit de bune. 463
Acestia Ii due traiul In religia domnului nostru Iisus Hristos, au insg un grai
al lor eu totul particular si arme Ii fac i intrebuinteazg de bronz, numite
alanice. Dar ivirii de unde au ajuns i ei in tara aceasta, daeg de la iberii 3
cei dinspre apus, n-as putea indica ; si se vede c ivirii au ajuns la mare
putere i sint avuti i credinta si-o au de la Constantinopole de la o femeie 15
cucernieg foarte, care mergea intr-acolo pentru credinta cea de dumnezeu
adevgratg ; aceastg femeie si prin minuni pe iviri punindu-i in uimire,
i-a despgrtit de credinta lor farg de dumnezeu i i-a fault erestini prin
-buna lor invoire. Dar dupg multi ani, seitii, vecini cu dmnii, s-au ridicat
cu rgzboi asupra lor i, strgbgtind tgrile ivirilor, le pustiau si le nimieeau 20
cu desgvirsire si, robindu-i, i-au tinut sub stgpinire, impgratii refugiindu-se
pe culmile muntilor. Mai tirziu insg, dupg plecarea scitilor la sglasele lor,
s-au coborit la targ i, pratind Impgratului scitilor tribut, au rgint-,s domnind in tara bor. Dupg aceea nu cu mult mai tirziu s-au luptat cu alanii,
25
hunii i sasii . . . . atita stiu i atita am de amintit despre ei 4.
Despre Iviria
(Georgia).
Soarta insulelor Lemnos,
hubros, Tasos si Samotrace.
Asan sosind asadar 5 in fata impgratului, acesta a 469

aflat ce se petrece in Peloponez ; aflase insg si de la
guvernatorul Peloponezului Ahmat care stgtea in
Corint, cg domnul Dimitrie, dupg ce s-a lepgdat de bungvoie do fratele sgu,

se aflg ineg prin tar, desi fratele sgu poartg rgzboi si in contra sa ; i atunci
de indat i-a dgruit insulele din Marea Egee, Lemnos si Imbros i Tasos
1 Mica Adincata.
2 Manuscrisele au p.r.yyakovmingltelitor"
de Tafel in Mt.-rxpaicov.
i p.r.yzeXtowminchelilor", Indreptat
3 Bizantinii pronuntind tot Ivirii".

In propozitia aceasta chiar unele rnanuscrise indica o lipsa.
5 Gunn continua aici istorisirea, se vede c Laonic n-a apucat sa-si puna la punct expunerile istorice, cad mai Inainte nu ni s-a spus nicaieri ceva despre sosirea la sultan a lui Asan
in Imprejurarea aceasta.
www.dacoromanica.ro
30
268
1
LAcasric CHALcocoNnm : EXPINEBI ISTORICE IX
si Samotrace. Mai Inainte, dupd cucerirea Bizantului, le-au avut acestea.

domnul din Lesbos, atit insula Lemnos cit si orasul Enos, iar stdpinitorul
Palamed insula Imbros, care 1 insd a ocupat si Enos ; dupd moartea lui
Palamed, cind feciorul sdu Dorio a luat orasul in primire, impdratul a
venit cu armata si a ocupat Enos, cei din oras trecind de indatd la el,
*i a trimis pe Ionuz, guvernatorul de la Galipoli, s ocupe insulele. Imbros
a trecut indatil la el si Lemnos ; i In insulele acestea a sosit o garnizoand,
de a ImpAratului. Apoi Insd tarcii aflind de sosirea din Italia a flotei si a
cardinalului i cd se asteaptd s soseascd si alta din Italia, garnizoana,
ce-i drept, s-a retras, dar turcii aveau grijd de administratia insulelor..
Lemnos, indatd ce flota a acostat la ei, s-a predat i Imbros a fAcut cam
tot asa 2 j Tasos Inca i Samotrace. Dar nu cu mult mai tirziu, dupd
470 plecarea flotei la Rodos, Ismail, pus J de curind guvernator de impdrat,
a debarcat si a ocupat Imbros si Lemnos 3 j i pe italienii prinsi aici i-a,
15 trimis la imparat. Acestia, cum au fost adusi, pe toti i-a ucis impdratul
10
care petrecea la Filipopole ; cad se retrkese din resedinta-i impArateased

din cauza ciumei care bintuia atuncea foarte. Tasos insd si Samotrace
nu s-au predat, Ricindu-si o gresitd socoteald. Cdci cind nu cu mult mai
pe urmd Zagan a luat locul lui Ismail i a fost pus guvernator la Galipoli,
20 venind cu flota la Samotrace si Tasos, k-a cucerit i pe locuitori i-a robit.
pe acestia Impdratul i-a mutat ca locuintele la Bizant ; insulele insd.
si citi au scdpat cu fuga in creierii muntilor, ea sd nu fie robiti . . . 4.
Mahomed II eueeretite Morea,
1460. Despotul Dimitrie l'aleolog
se predu. Suferiniele tarn.
25
Dar .Asan luind. armata, a navalit in Peloponez ; si, linga Leondari, 1-a pus pe fuga pe
Toma ; si gonindu-11-a impresurat timp putin ;.
ajungind insd la strimtoare, s-a Tetras si a mers iarki la imprat

dupd ajutor. S-a dus insd impreund si. cu guvernatorul Tesaliei Omar,
i neintelegere cu dinsul ; si sosind, a
care era intr-o mare divergen
intrat la impdrat i, ian multe zile mai pe urmd, impdratul i-a luat lui
30 Omar locul de guvernator si i 1-a incredintat liii Zagan, guvernatorul
de atunci de la Galipoli. Acest Zagan a ajuns brobat vestit, intre altele
471 pentru e 1-a prins pe Morezini care ajunsese cel mai mare pirat de pc .
I
marea din pdrtile noastre ; 1-a prins si pe dinsul si trirema lui si din cauza.
aceasta si-a dobindit faimd mare. Acesta madar, indat ce a luat in seamd
35 din partea imparatului Tesalia si Peloponezul, a n'avdlit in A.haia ; i,.
1 In loc de 6; cind" a citi 5; care", fiind mai potrivit.
2 Compard DIA Critobul, II, 23, .6-8.
3 De fapt amiralul turc Jonuslovoglg. Vezi A k U. Nime t, op. cit., p. 52, nr. XL
4 Manuscrisele imbed o lips5.
www.dacoromanica.ro
CIICERIREA. PELOPONEZITLIII 1460
269
la navala lui Zagan, armata elinica, cum impresura cetatea de sus, s-a
ridicat p a plecat. Dar erau fata aici, in ajutorul elinilor, p italieni pe care
Ii cheinase Toma p care venisera de la Mediolan ca aliati elinilor. Elinii
deci punind tunul in pozitie de tragere, bateau cetatea, dar nu ispraveau
nimic ; p nici tunar bun nu aveau P nici scule bune pentru impresurare.
ti atunci aheii ridicindu-se din oras, au plecat la Naupactos i zaboveau
aici, domnul Toma insa a navMit in ara Laconica p a supus-o, precum
i orasul Calamata In Mesenia. Mantinea a inceput s-o impresoare i nu-i
mergea de loc la cucerirea orasului ; i atunci trimitind soli la imparat,
ii punea gindul la incercare, daca ar face pace cu dinsul. Cum imparatului
ii venise atuncea veste din Asia despre Chasan cel Lung, s-a vazut indemnat
la pace cu acest domn ; incit s poata porni cu armata asupra lui Chasan
10
p asupra donmului Sinopei Ismail, care statea in legaturi de prietenie

cu Chasan cel Lung ; i i-a dat veste de pace cu conditia sa-si indeparteze
armata de la, cetatile imparatuluip sa-i dea inapoi cite orasele i le-a luat, 15
iar tribut sA-i plateasca de indata, trei mii de galbeni p in timp de doua- 472
I
zeci de zile sa fie prezent, cind trimisul imparatului o sa fie la Corint.

Cind i s-au anuntat donmului acestea, se gittea s mearga la indeplinirea
celor spuse de imparat. Dar din cauza nesocotintei supusilor n-a putut nil
plateasca galbenii ; p atunci imparatul a fost apucat de mare Millie.

i expeditia in Asia asupra lui Chasan a aminat-o pentru anul urmator
si el insuP s-a pornit spre Peloponez. Cind in navala-i a sosit la Corint,
Asan i s-a infatisat din partea domnului Dimitrie, avind sa duca armata
imparatului asupra dusmanilor. Dar cind a ajuns la Tegea, pe Asan 1-a
pus aici la inchisoare, P, pe slujitorii dintre elini, cIi Ii urmasera aceluia ;
tinindu-i in catuse, au plecat asupra Spartei. Mai intii Machmut, avind
20
25
cu sine cavaleria usoara p armata Europei, grabea din rasputeri spre Sparta.
Ajungind aici, a impresurat de indata orasul i pe domn 1-a surprins In6untru. Domnul asadar era impresurat i p-a pierdut nadejdea ce p-o pusese
in imparat. *i se purta cu gindul sd se urce In cetatea de sus a orasului ; 30
apoi insa cind a aflat o pe fratele sotiei sale Asan, imparatul 1-a aruncat
in inchisoare, s-a strecurat din oras p, sosind in tabara, s-a infatisat 473
imparatului. i pe el imparatul 1-a primit cu mare cinste p-1 mingiia,
j
nimie neplacut nu i se mai poate intimpla din aceasta p-i filgadui

ca in locul Spartei Ii va da abt ar indestulata i thfloritoare. Totusi
nu mai putin ii inea sub paza. Inspre Sparta, la poalele Taighetului,
este asezat un oras clinic infloritor ; e la o departare de vechea Sparta
ca la optsprezece stadii 1. Pe acesta asadar imparatul 1-a ocupat si in
1 Peste 3 kin.
www.dacoromanica.ro
35
970
a
LAUNIC CHNLCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE IX
mitropolie a pus o garnizoan
i guvernator 1-a facut pe Chamusal Zenevisa,
scutier al lui Machmut. El insusi insa mergind asupra orasului Castriti 2

la o departare de orasul de acuma ea la optzeci de stadii 3, a inceput sa-1
impresoare pe acesta ; caci i barbati i femei, intarindu-se intr-un loc
foarte bine adapostit i chibzuindu-se c anevoie e de patruns, se gatean
sa se ping la lupta cu cei ce navaleau asupra lor si sa se bath cu armata.
imparatului. Dar ienicerii, cum li s-a dat consemnul de atac, indata au
atacat si au trecut peste zidul de afath i i-au robit i pe barbati si pe femei,
cucerind locul acesta. Dupil cucerirea orasului s-au urcat spre cetate care,
io parca atirnath in vazduh, se ridica pe o inilltime ca la patru stadii 4.

Urcusul era strimt i anevoios de umblat din cauza drumului ru si era
474 prapastios si foarte accidentat ; i daca erau oameni care sa tina calea.,
era greu de urcat si de ajuns la cetate. Aici s-au silit s forteze urcusul,
trecind unii peste altii. La acest urcus inghesuindu-se unii cu altii la repe15 zeala, multi s-au prabusit in prapastie i foarte multi din ieniceri si-au
pierdut viata. Altii insa au izbutit sa se urce i au ajuns la cetate si au.
inceput sg se napusteasca. Elinii insa care luptau de mult timp acuma,
nu mai puteau tine piept impotriva oamenilor imparatului mereu altii
si iar altii. S-au descurajat deci si au cautat o apropiere de imparat, ca st,
20 capituleze. Asadar pe acestia, dupa ce a luat in primire cetatea, pe toti
i-a dus intr-un singur loc i i-a macelarit, fiind de toti la trei sute, i pe,
comandantul lor, a doua zi i-a despicat trupul, facindu-1 doua bucati.
De aici a inaintat dincolo de orasul Leondari si si-a asezat tabara ; dar cind.
a aflat ca, toti si-au dus cu ei femeile i copiii intr-un oras inthrit Gar25 dichi 5, a venit de indata cu multa navala i i-a asezat tabara. Si. a doua
zi au atacat dinspre cetate i ienicerii dadeau lupta la ziduri, azapilor
I
insa le-a poruncit s atace orasul din partea, unde era en putinta ed.
treac . peste zid. Si azapii napustindu-se de indata, au doborit pe elini
i, in.valmasiti, au patruns deodath c.0 ei in oras i
i i-au pus pe fug
475 omorau fir nici o miI, dupa porunca imparatului, i barbati i femei
si animale de povar i vite, necrutind nimic. Indata s-au predat i cei
din cetate, plecindu-se s capituleze. In fruntea orasului statea Bochali
1 In manuscrise eXccasolvChazan",Indreptat iie Dark In Xa.p.ouCiv, (WO p. 262,
15 si 273, 35; 274, 3, 7.
2 Manuscrisele ne dau Koca7pE7Castrie", dar Dark, ap. crit., numai brinuieste, en
cred lnsS c trebuie Indreptat In KcccrrikrtvCastriti" dupil cronica lui G. Sphrantzes,
contemporan i martor cular (Migne P. G., 156, col. 1060 B).
3 Peste 14 km.
4 Peste 710 m.
5 In manuscrise e xctpSodalvGsrdichie", Indreptat de Tafel In rapatziv . Vezi 5i
Sphrantzes, tot acolo col. C.
www.dacoromanica.ro
CUCERIREA PELOPONEZULDI 1460
271
cu rudele. Aici imparatul a dat de stire prin tabara, eine face vreun rob
de razboi si nu va veni de indata cu el, va porunci robului s ucida stapinul i apoi 11 va ncide i pe prizonier. Dupa acest ord.in, nimic altceva
nu era o raritate mai mare prin tabara decit vreun rob dintre cei din acest
oras ; eaci au fost adusi la un loc vreo true dona sute. Pe acestia i-a dus
CU totii intr-un singur loc i aici i-a oraorit, incit n-a mai ramas niraeni
din locuitorii orasului Leondari, nici barbat nici femeie. Am aflat insa dupa
aceea de la locuitorii de primprejur, ca au fost la sase mii de morti, iar

animale de tractiune ucise de multe ori mai multe. Cind au aflat si celelalte parti din Peloponez acestea ce le-a facut imparatul, de inclata s-au
io
plecat de frica si au trimis soli la imparat intre altele i Salvarion si Arcadia,
port si santier naval al acestei taxi, asezat spre Pylos, oras foarte intarit
si bine adapostit. Pe acestia dupa ee imparatul i-a luat in primire, barbath i femeile din amindoua orasele, i-a pus sub paza ; adunind la un loc
cam la zece mii ; si era pornit cu gindul ski omoare ; mai apoi insa i-a 15 .
trimis in regiunea Bizantului, ca locuitori prin orasele de plin apropiere. 476
J
Pe domnul Dimitrie 11 purta aici din loc in loc, ferindu-1 de orice apropiere.
Cu vrerea domnului insusi 1-a trimis pe Iisus al lui Isaac sa ia in primire

Epidaur i s aduca pe sotia i pe fata doinnului, pe care imparatul spunea
et gi-o ia de femeie. Domnul elinilor a trimis i pe unul din marii dregatori, 20
ea ski induplece pe cei din Epidaur sa predea orasul, i sa-i aduca sotia
gi fata. Iisus luind eu sine pe elini, a plecat la Epidaur ; dar dnd. a ajuns
linga oras, aici cirmuitorul orasului, punindu-1 la cale i cei din oras,
s-a lepadat de domn i a spus ca nu e in puterea lui s predea orasul.
Totusi pe sotia domnului elinilor a lasat-o s iasa din oras dimpreuna 25
cu fata. Pe acestea, cum au iesit din oral, le-au luat si au plecat spre
tabara. Cind imparatul a aflat, cum s-au petrecut lucrurile la Epidaur,
a poruncit, ca sotia domnului i fata sa fie duse din Peloponez de-a dreptul
in Beotia, punind camerier pe linga fata domnului un scopit ; dupa aceea,
nu cu mult mai pe orma, a ordonat sa-1 duc i pe Insui domnul afara sa
din Peloponez la sotie. Iar el, indata dupa cucerirea orasului Gardichi,
a pornit spre orasele venetiene ; si a sosit la Coro- ne, ca s vada asezarca
orasului. i el era ocupat eu aceasta ; Zagan insa, guvernatorul Peloponezului, fusese insarcinat s eucereasca Ahaia i o parte mai mare din 47 7
tara Elidei, regiunea din interiorul ei ; i indata luind armata Tesaliei 35
si cavaleria ward a imparatului, a supus orasul Calavrita in urma predarii
facute de Doxie care statea In fruntea orasului si care intro fruntasii
albanezi avea locul IntIi. Acela en rudele sale au treeut indata de partea
lui Zagan i i-au predat orasul ; pe acestia toti, mai tirziu i-a ueis din porunca imparatului. Dar asupra orasului Greben, bine intarit din fire,
j
41::
www.dacoromanica.ro
272
1
LAONIC CHALCOCONDM: EXPUNERI ISTORICE TX
mergind, 1-a atacat i pe acesta ; i a fost respins din cauza loculuj accidentat. Incercare a fcut i cu alte localitali ; cit despre orau1 Santamerion,
in care cei mai multi din locuitorii bogati de primprejur i-au dus averea
i alte bogatii, dupa, ce, ajungind aici, 0 le-au pus la adapost, au trimis
5 vorba lui Zagan sa, se invoiasca ; i s-au impacat i au predat cetatea.
Dar dupa, ce a luat in primire cetatea, i-a inelat cu viclenie i, slobozind
a doua zi armata asupra acelora din ora care au ramas in taring, i-a
luat robi i pe multi i-a ucis pe loc. Cind vestea despre aceasta a ajuns
i in celelalte orae, ca nici o invoiala nu este statornica pentru ei, s-au
hotarit sa se apere in oraele lor, cum poate fiecare ; i raci un orael n-a
mai voit sa se place. Si ce-i drept, Zagan purtindu-se astfel la 1 Santa478 merion, a umblat rau nu cu mult mai pe urma i i-a pieraut comanda.
Imparatul de la Corona a sosit la Pylos i aici i-a aezat tabara, unde
se afla si Toma cu o corabie ; imbarcindu-se in aceasta, a ridicat pinzele
15 i atepta, cum se vor desfaura lucrurile in Peloponez. Dar corabii de
ale venetienilor plutind spre acesta, i-au cerut sa, se indeparteze de aiei
i sa, nu incerce din portul lor vreo impotrivire fata de imparat. Acesta,
indata ce imparatul a tabarit, a plecat indepartindu-se in largul marl! ;
iar soli de ai venetienilor sosind aici la imparat, au intarit din nou tratatul
20 lor de pace 0 au dat dovezi de bune relatii 0 de prietenie fata de imparat.
10
Cu toate acestea, turcii din cavaleria uoara de prada navalind in teritoriul

de la Pylos, au prins aid nu putini din albanezii vecini i i-au ucis. Apoi
imparatul a mers &glare la Metone 0 a privit aezarea oraplui ; unii din
ora au ieit ca pentru pace i citiva din ei au fost ucii de oamenii impa25
ratului. Cind imparatul s-a ridicat de la Pylos, a ordonat ca domnul
elinilor sa place prin interiorul Orli i sa mearga de-a dreptul spre Beotia,
precum am aratat mai inainte ; el insui insa ajungind in Ahaida, a luat
in primire localitatile de pe aici, dregatorii lor predindu-le ; i s-a oprit
in Ahaia, ducind in tot local cu sine i pe Asan, fratele sotiei domnului.
479 Cind a sosit aici, a aflat ce s-a intimplat la Santamerion ; 0 era foarte
necajit pe Zagan i era suparat, ca din cauza greelii aceluia fata de elini,
celelalte cetati i s-ar supune cu mare greu. A dat insa de tire prin tabara
ca robilor de razboi din Santamerion sa, li se dea drumul. Aici, citi erau
1
prin tabara, au fost pui In libertate ; dar o parte mai mare apucase sa
35
treaca din Ahaia in ttolia, ; pe cei mai multi insa i-i luase Zagan, ducindu-i
acasa. Cit despre ormul Graben, trimitindu-1 pe Iisus, guvernatorul de

la Scopie, 1-a cucerit ; i din acetia o a treia parte i-a prefacut In robi
i alegind orice om frumns era prin ora, 1-a luat rob cu sine. Inca mai inainte
guvernatorul ormului Patras, cu. numele Isacal, a supus unele din oraelele
40 vecine cu el. Gaci elinii, cind au vazut ca imparatul subjuga tara din interior
www.dacoromanica.ro
CIICERIREA. PELOPONEZIILIJI 1480
273
i c, omoara foarte multi barbati din orasele cucerite, se grabeau, fiecare 1

dorind s apuce sa se predea, Inca inainte de ce s soseasca imparatul
si 5j subjuge cu puterea, pe unii facindu-i robi, iar pe altii macelarindu-i.
Atunci turcii luau orasele in primire, fara s ia ceva din averea oamenilor,
dar alegind pe cei mai frumosi de prin orasele ocupate, ii luau robi. i 5
unele din oraselele cele mici, ei le robeau, cele mari insa le luau in primire,
alegindu-si orasele cele mai frumoase pentru sine. Precum lupii navalind
asupra unor oi, parasite de 'Aston, niciodata nu se mai satura indeajuns 480
de a le sfisia, i ele sufera amar de pe urma acestor fiare de lupi, asa ti
Peloponezul intr-un fel ca acesta se prpildea in chipul cel mai nenorocit, 10
nimicit pina la capk de oamenii imparatului, pierind in chipul cel mai
jalnic, unii intr-un fel, altii in altfel. Imparatul asadar sosind la Patras
in Ahaia, si-a asezat tabara i orkelul Castrimenon i s-a supus. A trimis
un crainic si la Salmenichi si le-a cerut si predea orasul. Ei insa au spus
c i5 de bunavoie nu se predau, pentru ea stiu c vor pki-o la fel ea si cei15
lalti elini. Cind. i s-a raportat aceasta imparatului, s-a ridicat a doua zi
i a sosit la Salmenichi. Orasul acesta este asezat pe o culme intinsa in
munti foarte inalti ; i e intkit i adapostit foarte bine din fire, iar cetatea
se ridica mult, inaltindu-se deasupra unei prapastii. Intr-acest oras,
cei mai multi din elinii si albanezii vecini si-au cautat scaparea, si ei si 20
femeile si copiii. Imparatul dupa ce s-a apropiat, a inceput s impresoare
orasul, batind cu tunurile zidul orasului, care era si acela intarit de tot.
ienicerii au atacat zidul din mare apropiere i incercau i alt chip,
cum ar putea izbindi ; totusi nu izbindeau intru nimic, nici s cucereasca
.orasul, niei in vreun alt chip pe masura pregatirii. Totusi cu pustile raneau 25
nu putini din locuitorii orasului. J apte zile in rind a impresurat orasul 481
i ienicerii au oprit apa riului ; i peste putin timp cei din oras, chinuiti
intr-una de sete, n-au stint ce s fac i s-au predat imparatului. Pe acestia
fiind la sapte mii de oameni, i-a impartit ca robi de razboi intre oamenii
lui de frunte de prin tabara ; i ca la noua sute de baieti i-a ales sa-i faca 30
ieniceri ; pe ceilalti i-a scos de vinzare. Atunci conductorul elinilor din
cetate, era un Paleolog cu numele, a intrat In vorba, sub ce conditii
ar putea s predea cetatea, numai daca si-ar muta tabka cale de o zi.
Ian imparatul a primit propunerea i, luind ostatici, s-a ridicat de aici
si, mergind in jos, a tabarit la Eghion, lasind. pe loc in urma pe Chamuza, 35
guvernatorul PelopOnezului i al Tesaliei ; caci punindu-1 pe acesta, i-a
luat lui Zagan loeul de conducere pentru gresala de la Santamerion.

Acesta deci a fost lasat pe loc, ca s ia orasul in primire, dar a doua zi,
a zabovit. i elinii facind o incercare, au lasat citiva s iasa din cetate
si sa le ducii lucrurile pe uscatul din fata Peloponezului ; i se purtau cu
18. - C. 1621
www.dacoromanica.ro
40
274
LAONIC CSALCOCONDIL : L'IYITNERI ISTORICE IX
gindul s treaca la venetieni ; cad In acest scop facusera propunerile de.

pace. Dar pe acestia, cind ies din ora
i se pregateau 0, se indeparteze,
Ii prinde Chamuza i, trecindu-i In rindurile robilor de razboi, a facut pe
cei din cetate sa nu predea cetatea. Trimitind scrisori la imparatul, i-au
5 aratat nesocotinta guvernatorului i c repede ar incalca invoielile de pace
cu impratul. Aflind toate cu de-amanimtul, 1-a scos din locul de conducere pe Chamuza i 1-a pus iarasi pe Zagan comandant i guvernator
al Tesaliei i Peloponezului. Incredintindu-i acestuia amindona -Wile, el
insusi a plecat dincolo de Feneu Ajungind aici, a trimis crainic prin
io orase, ca imparatul i-ar ierta pentru cele trecute i le-ar cere sa iasa afar% de prin orase i s vinda armatei imparatului cele de trebuinta. Unii
din ei au ascultat i, coborind in tabara, s-au amestecat printre turch
Imparatul insa stringind ienicerii de la Poarta si din cavaleria usoara de
prada citi erau de fata, i-a slobozit asupra albanezilor, ca sa-i prinda pe
1
482
15
neasteptate. Acestia asadar citi au ascultat de cuvint, au fost amagiti
403
s-au prapadit asa. i animalele de povara i vitele tarii minindu-le cu eir

le-au dus la Corint. Cu o astfel de vorba a strabatut localitatile Fliuntei..
Caci albanezii asezati in acestea, deoarece Ii aveau asezarile intr-o regime
foarte aparata din fire, pradau i jefuiau pe elini si-i aveau partizani pe ceilalti albanezi din localitatile de jos ale Peloponezului, oriunde i-ar fi dus
acestia I la razboi, incit s-a hotarit localitatile acestea WO le Lea mai slabe ;
25
si a cunoscut ca albanezii, pornind de aici, rasculau tara imparatului.

despre acestia se spunea ca fac cele mai multe ispravi i ca-i due p&
ceilalti, oriunde ar vrea sa-i scoat5,.
Acestea s-au intimplat astfel la cucerirea Peloponezului, imparatut
20
30
35
Insa ajungind la Atena, plimbindu-se, vizita orasul i porturile. Povestindu-i ienicerii de pe Acropolea, c unii dintre atenieni s-au inteles la tradare
cu domnul Beotiei Franco , fostul stapinitor de mai inainte al atenienilor
au ajuns i aceia i orasul in mare primejdie ; eaci imparatul lasindu-se
convins, prinde zece oraseni dintre cei mai cu stare i, luindu-i pe acestia,
i-a asezat cu locuintele la Bizant. Ducindu-se spre casa i trimitind crainic
a cerut ca domnul Dimitrie cu sotia s-o ia inainte ; i el insusi facea drumul
pe indelete. Domnului Ii dadu 'Drawl Enos si venit din salinele de acolosi de la Poarta pill% la vase sute de mii de arginti. Pe Franco, feciorul.
lui Antonio, fost intim de al sau, precurn se spune, si care predase Acro-
polea din Atena, trimitindu-1 la Zagan, guvernatorul Peloponezului

404
i-a poruncit sa-1 ucida. Tar Zagan invitindu-1 la el in cort
a stat de vorba
pina noaptea, mai apoi insa, cind s-a pornit sa piece spre cortul sau
1 Manuscrisele ne dau cpcvccW Fenao", Incireptat de Darkd In 0:Devcoi3.
www.dacoromanica.ro
CUCERIREA PELOPONEZULUI 1460
275
la porunca aceluia a fost ucis pe loc. Acesta s-a sfirsit astfel din viata.
Imparatul ducindu-se spre casa, facea drumul pe indelete si, ajungind
la Fere, a zabovit zile intregi pe loc, caci i se vestise c o armata e pe cale
de la peoni sa navaleasca peste Istru. Cind insa s-a vadit ca nu este nimic,
a sosit mi cu mult mai pe urma la Adrianopole, ducind totodath cu sine
si pe Dimitlie, fratele imparatului elinilor, cu sotia. Cind a ajuns la resedinta-i imparateasca, a trimis si a indepartat pe scopit de la fata domnului.
Zagan insa a fost lasat in Peloponez i avea cu sine i armata Tesaliei
MIA cavaleria usoara de prada ; umblind prin Peloponez, a organizat

starea de lucruri de acolo si a scos mari averi, atit el cit i dregatorii lui
din Peloponez, de pe urma robilor de razboi, pe care, luindu-i pe furis,
10
Ii treceau in Tesalia ; apoi storcea si plocoane dela locuitorii Peloponezului.

Venind si la Salmenichi, a inceput s impresoare cetatea,trirnitind i vorbe
cumpenite in vederea predarii. Acestia, ce-i drept, nu-i dadeau ascultare,
dar mai tirziu s-a intimplat de-a scapat teaMr comandantul elinilor din 15
aceasta cetate, dupa ce a rezistat un an intreg ; i a dus rzboiul in contra
imparatului foarte vitejeste, incit Machmut, marele vizir al imparatului,
sa fi spus despre acest barbat ca, venind intr-o tath atit de mare ca 483
I
Peloponezul, robi ar fi aflat multi, dar nici un barbat decit pe acesta.

Despotul Toma
Paleoloa fuse
In Italia.
Imparatul se afla atunci la resedinta-i imparateasca. Toma
20
insa, dupa ce a fost la Epidaur, a iesit din Peloponez i

a sosit la Cercira ; i debarcind femeile i copiii, a plecat
spre Italia pe mare la arhiereul romanilor ; din Cercira a trimis un sol

si la imparatul, facind o incercare, daca i-ar da i lui vreo tara in Europa
la marginea marii, i asa s predea imparatului Epidaur. Imparatul pe
sol prinzindu-1, 1-a pus in Cause si nu cu mult mai pe urma 1-a lasat sa
plece fath nici o stricaciune. Iar domnul Tema sosind la arhiereu, avea
de la acesta pentru trai sase mii de galbeni pe an.
Vara urmatoare, cum s-a ivit de prinavara, Mehmet

a pornit cu armata asupra domnului Castamoniei si
al Sinopei, invinuindu-1 ca era prieten cu Chasan cel Lung si pentru ca.
25
Sinope in sehhnbul
Filipopolei.
30
credea c s-a legat cu el in contra tarii lui Mehmet sa nfivaleasca impreuna

cu acela i s porneasca razbei. Se mai spun si alte motive, anume ca",
fratele lui .Amarle 1, traind la Poarta imparatului, 11 sfatuia pe imparat

sa mearga cu razboi asupra fratelui eau. Echipind i inarmind pe mare
1 Pa etnirul din Sinope II chema de fapt Ismail; vezi mai departe, p. 276,16, asa ea
poate 6 'Apl.ccipXew ciaeXcp6g s-ar impune srt fie Indreptat In 'A1.cipX71q 6 ciSeAcp6gfratele
Amarle".
www.dacoromanica.ro
35
276
486
LAONIC CHALCOCONDIL: EXPIINERI ISTORICE IX
eorabii, vase i trireme ca la
o suta cincizeci 0. el insu0 trecind In Asia,
s-a dus pe jos pe uscat i flota-i pe mare, tinindu-se aproape de tarmul

Asiei, pina ce a ajuns la Sinope. i imparatul mergind cu armata i
trecind prin oraul Castamoni, a ajuns la Sinope. Acest ora este aezat
5 la marginea Marii Negre ; este adica o peninsula ce se intinde in mare
pina la douazeci i apte de stadii 1, i pe istm se ridica ormul, avind de
amindoua partile marea i port natural. Dincolo de ora, peninsula ce
se intinde inauntrul marii pe o departare de douazeci de stadii 2, este
pling de dumbravi cu tot felul de pomi roditori i copaci 0. se chiama
10 Pordapas i traiesc in ea caprioare, iepuri i alte citeva sMbaticiuni bune
de vinat. Ormul pe amindoua partile marii este inthrit i bine adapostit
din fire in mare masura i are o aezare de toata frumusetea ; dinspre
uscat, oraul se ridica pe un loc pripuros. Dinspre peninsula locul oraului este qes i zidul Ii poate fi atacat foarte uor. Inainte de ce impa15
ratul s fi ajuns in tabara, Machmut s-a apropiat de ora i a intrat

cu Ismail in vorba, graindu-i astfel de cuvinte : O, fecior al lui Schender3,
tu cobori doar dintr-un neam stralueit de turci i pe imparat
Il
tii ca, fiind din neamul acesta, DU contenete sa se razboiasca intr-una

cu dumanii profetului nostru Mohamed. De ce nu vrei s stai linitit
487 8i,
dind fratelui thu jumatate de tath, s domneti peste cealalth juntatate, ci despoind pe fratele thu, tii toath domnia acuma impotriva voii
Imparatului ? ! S-o tii de asth data, pentru ea starea aceasta de lucruri
sa se indrepte spre bine, iei din ora i mergi la imparatul, incredintindu-te lui, tu i stapinirea ta. i aa, s-o tii bine, ca nimic neplacut
25 nu vei pati din partea impkatului ; nici nu o sa-1 intreci cu. aceasta 4,
facindu-i astfel pe plac. i vei avea o tara nu mai mid, decit aceasta
J
tath a ta i, totodata ducindu-ti viata in siguranta, vei avea parte de
o fericire tihnita, ; nici nu vei mai avea vreo suparare in viitor, nici
din partea dumanilor notri, nici alor tai, nici din partea fratelui tau,
30 care mereu to ataca i umbla sa-ti ia domnia. Mergi aadar i spune
insuti care tara iti ceri in Europa de la imparat, ea eu sa pot starui

pentru ea la imparatul". Acestea i le-a spus vizirul Machmut al lui
Mihail. Iar Ismail, luindu-i vorba din gm* i-a spus : Dar, o Machmut,
imparatul trebuia s mearga eu razboi asupra dumanilor profetului
35 nu asupra celor de acelai neam i aceemi credinth ! Caci nu e cu lege
sa vie 0. s desfiinteze mai intli pe un barbat de acelai. neam i. legat
1 Aproape 5 km.
I Da 3 1/2 km.

4 Adiell rsplata ce 0 va primi, va fi mai mare decit ce a dat sultanului.
www.dacoromanica.ro
MAHOMED II OCUPA SINOPE
printr-un tratat de pace, fr
277
fi fost vinovat de vreo ncdreptate.

Eu unul n-am facut nici o nedreptate fata de imparat i nici tratatul
de pace nu-1 calc. Iar daca la aceasta i insusi imparatul s-a gindit si,
s
in vederea razboiului cu Chasan, voia ca aceasta, tara sa fie a lui, ei 488

bine, sa-mi dea Filipopole in schimbul acestei taxi, incit s o am nu en 5
tribut, ci scutita de dari i atunci voi pleca la imparatul, increzindu-ma
in bunatatea i dreptatea lui. Priviti orasul ce asezare puternica, si bine
J
aparata din fire are 0 cit de bogat este inzestrat cu arme. Patru sute
de tunuri are 0 la doua mii de pusti i peste zece mii de barbati, incit
sa se poata apara i lupta la mare adapost pentru noi insine i cu foarte
mare paguba pentru dusmani". Acestea auzind Machmut i fiind
foarte bucuros de cuvintele lui Ismail, a plecat inaiutea imparatului sag
feliciteze la invoirea asupra orasului. Imparatul dupa ce a auzit fiecare
propunere de la Ismail, s-a aratat gata s incheie un tratat de pace in
conditiile propuse de Ismail 0 i-a dat Filipopole. Si Ismail luindu-si
10
15
toata averea a plecat din oras i s-a dus in Europa in locul care i 1-a
dat imparatul. Atunci, de indata ce imparatul a luat in primire orasul
gi pe Ismail 1-a trimis in Europa, s-au predat imparatului i toate celelalte cite se tineau de stapinirea aceluia, cit i orasul Castamoni, ora
infloritor i foarte bine aparat din fire, in care Ismail ii pusese la ada'post
sotia i copiii, iar insusi se pregatea la Sinope in vederea impresurarii.
bilinderea $1
boiitia Orli
lui Ismail. Construclii de mari
corabil.
20
Tara aceasta a lui Ismail incepe de linga orasul imparatului, 4119
Heraclea, de la Marea Neagra si se intinde de-a lungul

Miirii Negro, pina in tara Paflagoniei, tara lui Turgut ; si
este o tara foarte bogata, cu un venit anual de doua sute
de mii de galbeni. E singura tara din toate tarile din Asia
care, precum j aiurea, in istoria mea am amintit-o, produce cea mai buna
arama, dupa arama din Iviria ; din aceasta ii vine imparatului in fiecare
an un venit de cincizeci de mii de galbeni. Iar in portul Sinopei se mai
afla intre altele i o corabie de forma mai rotunda 1, de noua sute de
25
30
butoaie, pe care si-o construise Ismail. Aceasta, imparatul a trimis-o

la Bizant, undo i imparatul 10 construise o corabie, cea mai mare din
cite au fost vreodata dupa una a venetienilor 0 a imparatului taraconezilor Alfonso. Cad. Alfonso a fost eel dintii care a construit o corabie ca
de patru mii de butoaie ; 0 mai pe urma i orasul venetienilor, dupa
ce s-a facut pace intre ei si stapinitorul Ligiriei 0 al taraconilor, au construit i dinsii doua corabii, cele mai mari din toate corabiile cite au fost.
1 Vas de comert de mare capacitate, vasele Ue rilzboi avind o forma mai mult 1unguiatil.
www.dacoromanica.ro
35
278
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE IX
CorAbiile ImpAratului taraconilor s-au prApAdit, scufundindu-se de sine

in port, de mari ce erau, i n-au mai apucat s'a ias6 in largul mArii. ImpA490
5
ratul cind a auzit despre acestea a construit i dinsul o corabie ca de

trei mii de butoaie. i nu cu mult mai pe I urmA aceasta s-a prApAdit
din cauza mArimii catargului, intrucit in corabie s-a fAcut o cleschizAturA i,
destul timp luind multh apA, cind a fost scoasA de patru sute de oameni
pusi pentru aceasta, s-a scufundat dupg aceea in port si a dispArut sub
apa mArii. i cApitanul corAbiei, de frica impAratului Mehmet, a fugit.
Pace eu Chasan Dar aceasta s-a intimplat mai tirziu ; atunci insA impAratu1,
eel Lump
dupA ce a luat in primire tara lui Ismail a liii Schender 1,

se grAbea la rdzboi in contra lui Chasan eel Lung si sA meargA asupra
Colchidei, cu gindul sA inlAture pe impAratul Trapezuntului, care stAtea
in legAturi de mare si strinsA prietenie cu Chasan si in deosebi fratele
s'au ImpAratul Ioan ; i insusi impAratul David daduse dupA Chasan eel
15 Lung pe fata lui Ioan i nepoata lui David. SI-1 mai ruga impAratul David
10
pe Chasan sA sthruie pe lingA impAratul Mehmet, ca in viitor tributul Trapezuntului BA nu i-1 ducA lui, ci cerea mai degrabA ea impAratul Mehmet sA i-1
facA dar lui Chasan. Asadar solii lui Chasan care au venit la impArat, vor-
beau si de alte lucruri indrAznete i cereau i aceasta, ca tributul tA'rii

20 Colchida sa li-1 lase lor. Pe acestia impgratul i-a trimis acasA cu amenintAri, c lit viitor nu peste mult timp vor sti ce rugAminti ar trebui
sA faca impAratului. Atuncea asadar, dup'A ce a strAbAtut pArtile Capa491 dociei, i-a iesit in cale feciorul
cel mai mare care guverna la Amasia,
si i-a adus tathlui su daruri marl i i s-a inchinat pinA la pAmint, pre25 cum e obiceiul la ei. A venit la impAratul i socrul su Turgut 2, a cruia
fath luind-o impAratul i plAcindu-i de ea, o tinea ca a doua sotie intre
femeile ce le avea in harem ; i pe fratele ei care venise la Poarth si a
famas intre oamenii de la PoartA, 11 purta cu sine, oriunde mergea in
vreo expeditie. Atuncea i-a venit impAratului in cale intru intimpinare
30 cu daruri deosebit de marl. DupA ce a trecut de Sebastia si a nAvAlit
in tara lui Chasan, a atacat un orAsel cii numele...3 si 1-a ocupat. Dar
apoi inaintind mai departe, soseste la insusi ImpAratul, mama lui Chasan
I
1 Vezi p. 228 n. 5.
2 Mai probabil un urmas de-al lui Turgut rudd prin cdsfaorie cu Baiazid I (vz. mai sus,
p. 57,3), Laonlc, dupd obicei turcesc, numind i pe socrul lui Malsomed tot asa ca i pe Inain; compard p. 56 n. 8.
tasul
s Ta unele manuscrise e indicatd aici o lipsd. Dupd Smd.eddin, 2 P. 201 (citat d.upd
C. Milner, editia lui Critobul, In Fragme.nta Historicorum Graecorum, V, Paris, 1870, p. 130)
sa fi fost cetatea Kuiumli-hissar.
www.dacoromanica.ro
MAHOMED II INCHEIE PACE CU CHASAN CEL LUNG
279
cu damn stralucite ; ea luase asupra-si solia pentru feciorul ei. Venind
in fata imparatului, i-a grait astfel de cuvinte : O, imparate, fecior al

lui Amurat, coboritor din Otuman, iata-mg, pe mine ra-a trimis feciorul
meu Chasan care tine la puterea ta i nici nu e suparat de situatia ta

infloritoare, nici nu se da inapoi sa-ti fad pe plac la once i-ai spune. 5
Iar en din parte-mi iti spun urmatoarele : Minunatule intre oameni, de
ce vii asa cu razboi impotriva noastra, care sintem de acelasi neam? !
Sau nu stii c pe Furtunosul Baiazid, feciorul lui Amurat, padtuind
si gresind cel mai mult in privinta aceasta fata de cei I de un neam 492
co el, naprasnic 1-a ajuns pedeapsa dreptatii i s-a prapdit de mina 10
imparatului Temir ? ! Si tie, care ping, la acest pas ai umblat bine en
cei de un neam en tine si nimanui n-ai facut vreun eau ce nu se mai
poate indrepta, dumnezeu iti trirnite multa fericire din belsug ; profetul
dindu-ti acestea, pune sub mina ta multa' taxa infloritoare i orase si
imparati sa-ti fie supusi i robi. Si acestea, tu le intelegi bine, ca-ti este
15
dat sa faci cuceriri ca unul care ping, aid ind, nu s-a semetit fata de
oamenii lui, asuprindu-i. Sint unii, foarte semeti i fara nici o sfiala in
firea i sufletul lor, care cred c o pedeapsa a dreptatii nu-i ajunge pe
oameni nicaieri pe Omint, ci firea luernrilor e asa, e acestea le yin de
sine la voia intimplarii. Nu ! De once s-ar apnea fiecare s fad, aceasta 20
ii este ingaduit de lege si-i este cu dreptate ; i stapinitorului puternic si
imparatului Ii izbutesc toate, daca sint imbinate cu dreptatea. Ci dumnezeu impartind fiedruia ce-i este scris, fie bine fie fan, imparte pe
oamenii ce yin pe lumea asta in doug,' pa*. Carora se intimpla de le
imparte soarta cea buna, i dupg, moarte cel astfel incatusat este raz- 25
bunat amarnic 1. Ne e data i alta lege de la durnnezeu, cg, eine s-a
invoit la ceva, de aceasta sa se ting, ! Dad insa cuvintul dat si-1 cadet,
strivit sa fie en desavirsire. titre imparatii care sint acuma prin lume,
tu ai ajuns la starea cea mai fericita, pentru c asculti de poruncile 493
profetului i cele cerute de lege nu le calci ; de aceea i In viitor o sa 30
domnesti peste toti oamenii. Si de s-ar intimpla sa se lege omul, fie fata
de dunmezeu, fie fata de profet, neaparat trebuie sa, se ting, ping, la
moarte. Si tu nu faci bine cu noi astia care sintem de acelasi neam cu
tine si slujitori ai profetului, in seama caruia soarta a lasat paza invoielilor facute ; negresit nu va rabda, ca noi acoperiti de nedreptatile tale 35
trufase sg, ratacirn de ici-colo 1". Acestea le-a graft. Si imparatu.1
luindu-i cuvintul din gura, i-a graft astfel : Femeie, cu mult dreptate
le-ai spus toate ! Dar s-o stii bine ca i imparatului i stapinitorului ii place
I
1 Adicd, pe cal care a avut parte de soarta cea mai bunk claca e neclrept, rzbunarea
ii ajunge dup moarte.
www.dacoromanica.ro
280
1
10
494
oarecum mai bine o InvoiaM,. Si firea lucrurilor o aduce aceasta cu sine_
Dar dad, cineva este aratat c, greseste fata de cei de un neam cu el,
neapkat acel cineva ia drumul marturiei pentru aceasta si se apara de
cel care-1 atad. i eu unul doar am Mcut aceasta i i-am spus mai Intl:
0, nu adud neajunsuri tkii mele ; dar el nici nu s-a Infrinat de loc si
nici n-a incetat s m atace si S m, supere. Totusi, impunind acestea.
feciorului tau, m voi tine in viitor departe de tara lui, cu conditia s.
nu mai calce iarasi tara mea i sa nu ia apkarea Imparatului din Trapezunt i nici sa nu lupte pentru el". La cuvintele acestea ale imparatului, femeia s-a invoit indata si a Incheiat un tratat de paced
Cueerirea Trape- Dar de aici a plecat acuma asupra Trapezuntului in
z"u1"lui, 1461'
contra imparatului David care, murind fratele sau Impara--
tul Ioan i lasind In urma sa un singur limas, a ocupat cu ajutolul

comandantilor Cavasitani dintre Mesochaldii de prin Trapezunt tronul'
15
1111p6Iiitese 8i era imparat, Mcind nedreptate nepotului sal) de frate careera de patru ani. Oastea pornind asadar de la Sinope, dupa ce sba supus.
mai intii acest oras, a plecat, avind la dreapta Capadocia, i sosind la

Trapezunt, a dat foc localitatilor din fata orasului si 1-a impresurat treizeci i doug, de zile. Dupa aceea insa a sosit Imparatul cu mare navala.
20 Dar Machmut venind de mai inainte la Trapezunt si ridicindu-si aici
undeva corturile in locul numit Schilolimni i intrind. in vorba en varul
25
aceluia, protovestiarul Gheorghe, i-a spus sa spuna imparatului David urmatoarele : Impkatului Trapezuntului din neamul imparatesc al elinilor,
marele impkat Ii spune urMatoarele, ea vezi eita tara, a strabatut, dupa.
ce a pornit de acasa, ea 0, ajunga aici. Dad, predai deci indata imparatului
orasul, iti da si tie o tara, precum a daruit domnului elinilor din Peloponez Dimitrie, bogktie i insule i orasul infloritor Enos i, fiind la adapost de mice primejdie, traieste in fericire. Daca insa nu vrei sa asculti
p vrei sa te impotrivesti, s tii ca orasul ti-1 robeste peste putin
495 timp ; eaci nu se va ridica de aid, Inainte de ce sa va distruga pe voi
cu moartea cea mai grea". La aceste cuvinte ale lui Machmut, impratul Colchidei raspunzind, a spus astfel : Ci noi si mai inainte n-am
calcat tratatul de pace cu imparatul i, trimitind pe fratele imparatului,
I
gata am fost la mice porund a imparatului 1 sa ascultam indata cu

35 rivna ; i acuma comandantulni flotei imparatulni asta i-am spus-o,
nu ne pustiasca tara, stricind-o, ca ne-am pregatit, cind vine imparatul,
sa ne pledm lui".
Acestea le-a spus
cerea imparatului s
1 A sultanului Maltomed II.
www.dacoromanica.ro
fad.
SF/1tSITUL IMPARATIEI DE LA TRAPEZIINT 1461
281
pace cu el, cu conditia, ea imparatul st-i ia fata de sotie i sa-i dea o tara
care sa-i poata da un venit egal cu tara ce a avut-o. Acestea spunind,

cerea s faca pace. Machmut, cind imparatul venea spre tabaril, i-a iesit
inainte, anuntindu-i starea de lucruri din oras. Intkitat de aceste cuvinte,
era pornit s cucereasca orasul cu puterea i sa,-1 robeasca ; caci era
supkat, c sotia impkatului, Inca inainte de venirea flotei, a iesit din
oras i a mers la ginerelel ei Mamias. Dupa aceea insa chibzuindu-se, s-a
hotarit s faca o invoiala intarita cu juramint ; i imparatul a depus
juramintul si apoi ienicerii au ocupat Trapezuntul precum orinduise
5.
imparatul. Iar pe J imparatul Trapezuntului 1-a pus sa, se urce in corabii 496
impreuna cu copiii i fata i tudele sale cite erau cu el, si s, plece Ia
Bizant, avind doar i itoparatul insusi s vin indata pe uscat. Ora;aii
1-a dat in seama comandatului flotei, guvernator la Galipoli, si in cetato
a pus ieniceri si in oras azapi. Dupa aceea a trimis pe guvernatorul Amasiei Chitir si a ocupat localitititile de primprejurul orasului i cele de pe 15
la Mesochaldion care erau ale comandantilor Cavasitani, ale pansebastului si ale feciorilor lui. i toate i s-au predat. El a lasat i o garnizoana
de paz i, pornind pe uscat, a plecat i s-a dus prin tara Tanizilor 22
o tara bine aparata din fire si foarte greu de strabatut. Ajuns la Bizant
a poruncit imparatului Trapezuntului s piece la Adrianopole si nu en 904
mult mai pe urma s-a dus si el insusi la Adrianopole.
Asadar orasul Trapezunt a fost cucerit astfel i toata tara Colchilor
a ajuns sub stpinirea imparatului, fund si ea o imparkie de a elinilor,
cu obiceiurile i felul de viata de al elinilor, incit in putin timp elinii si
domnii elinilor au fost supusi de imparatul acesta, ) mai intii oraf;u1 497
Bizant, dupa aceea Peloponezul i apoi imparatul Trapezuntului i tara lui.
Acestea s-au petrecut asa.
apoi Trapezuntul 1-a impartit in grupe i una ,si-a retinut-o

siesi facindu-i mai tirziu silictari i spachoglani la Poarta lui ; pe
acestia tinindu-i pe linga sine pentru serviciul lui personal si pentru
petreceri de dragoste ; alta parte a colonizat-o In Bizant si din altii
a facut ieniceri i lucratori la armamente ; i alegind opt sute do
Mieti, i-a rinduit in unitatea ienicerilor. Totusi pe fata imparatului
David n-a luat-o de sotie, peste putin timp insa a trimis dupa ea sia
villa la harem, dupa ce imparatul David a fost ucis ; i pe Miat, urmasul imparatului de mai inainte, fund Inca' brudiu, ii inea pe linga sine.
Feciorul mai mic al imparatului cu numele Gheorghe, &Ind era la Adlia1 Dar grecescul yezt.43p6g ar putea fi i cumnat sau orice alt'a rudfi prin casiltorie.
2 Manuscrisele au gcenviao.)vTapnizilor",Indreptat de Darki5 in 'I'atviacov (vezi mai
sus, p. 56 nota 4.) J. Moravcsik,InByzantinisch-Neugriechische Jahrbilcher", 8 (1931), p. 366,
crezind ca si Dark, ci acest pasaj nu este al lui Laonic, e de pArere cfi forma vulgaril Tapnizi
ar putea fi pastratil.
www.dacoromanica.ro
30
35
282
498
10
15
20
499
nopole, a trecut la religia lui Mohamed i, desi s-a facut de religia acelora, nu mult mai tirziu a fost prins de imparat en tathl i cu fratii lui.
Caci i nepoata de frate a imparatului, sotia lui Chasan 1, a trimis serisori 1i-1 chema la ea, fie pe feciorul imparatului, fie pe nepotul lui de
frate Alexia din Mitiline, care era un Comnen. i scrisorile care faceau
stiut ea unul din feciorii imparatului sau nepotul lui de frate, precum
s-a spus, s vina la doamna, care era sotia lui Chasan eel Lung, au fost
date in mina imparatului. Aceste scrisori i le-a dat protovestiarul Gheorghe, chipurile fiind de caracter, ca poate imparatul sa rdmina in bunk
I
crezare si de altfel pentru ca sa nu se auda si de la altii, cum proto-
vestiarul a tainuit aceasta ; temindu-se de niarele domn i de Machmutpasa, ca protovestiarul s nu pateasca vreun ram din partea marelui donm,
a dat din cauza aceasta marelui domn hirtia. Asadar primind imparatul
scrisorile si gindindu-se la cuprinsul lor, a cazut la banuiala si, prinzindu-i,
i-a inchis i pe imparatul David si pe feriorii lui cu nepotul liii de frate.
pe fatil a chemat-o sa-i vina in harem ; si pe aceia tinindu-i in
catuse nu cu mult mai tirziu i-a dus la Bizant si i-a ucis. Baietii ce-i luase
din ora si din localitatile de primprejur, pe unii rinduindu-i ieniceri, i-a,
pus sn-i slujeasca in apartamentele lui de locuit, pe altii la indeletnicirila
lui, iar pe ceilalti i-a daruit feciorilor lui i marilor dregatori. Copilele
insa pe unele le-a luat in haremurile lui, altele le-a daruit si citeva din
ele le-a daruit feciorilor lui, iar pe unele in putina vreme le-a :0 maritat] 2
Iarna aceasta bask' imparatul petrecind-o in palatele
sale, a trimis dupa Vlad, feciorul lui Draculea, domnul
med II In contra lui
I
Expeditla lui Maim25
\And Tepes, 1462. Ste-
Daciei ; si avea la sine pe fratele aceluia, mai tinkr,
run cei Aiare impresoard ChIlla.
fiind favoritul sau si trMnd si locuind la el. i s-a

intimplat ea, in timpul, cind a ajuns la domnie i sta
st plece asupra lui Caraman, imparatul dorind s aiba relatii cu acest
baiat, era eit pe ce insusi s moark de mina aceluia. Cad fiindu-i drag
30 baiatul, ii chema la petreceri si, inchinind cu patina paharul catre el,
ii chema in camera de culcare. i baiatul, fail a banui e va pati asa
ceva din partea imparatului, 1-a vazut pe imparat repezindu-se la el
pentru un lucru de aa fel si s-a impotrivit i nu se da la dorinta imparatului. si-1 saruta impotriva voiei lui si baiatul, scotind un pumnal II
35
loveste in coapsa pe imparat si asa indath a luat-o la fuga, pe unde a

1 I Moravcsik, loc. cit., crede ca, Zouxotadcvl , precum ne transmit unele manuscrise,
ar trebui pus In text, ca forma vulgara pentru Uzun Ghasan.
2 titreg pasajul inchis In [
] de la Si apoi Trapezuntul" pina le-a si maritat" pare
sa fie cu totul strain de Laonic, dacii nu se va fi strecurat cumva din ciorna sa pe care n-a apucat
s-o pund la punct In intregime. Dark in editia sa scoate din text, chiar Incepind de la Dar
d.e aici a plecat" (p. 280, 11), ceea ce insa cred ca este prea mult ; vezi Vasile Gr ec u, Zu
den Interpolalionen im Gesclzichtswerke des Laonikos Chalkokondyles, in Acadmie Roumaine,
Bulletin de la S3ction Historique", 27 (1946), p. 92-94.
www.dacoromanica.ro
NANALA LuIMAHOITED n III TARA ROMINEASCA. 1462
283
-putut. Doctorii i-au vindecat rana impkatului. Iar badatul urclndu-se

intr-un copac undeva pe acolo, s-a fost ascuns. Dup5, ce insa, impkatul
i-a fcut bagajele si a plecat, atunci i bAdatul coborindu-se din copac
i luind-o la drum, nu cu mult mai pe urma, a venit la Poarta, si a devenit

favoritul impkatului. Dar are obiceiul s5, se foloseasc5, nu mai putin de 5
cei ce due acelasii fel de viat5, ca si el ; c5,ci cu acestia e mereu impreun5,
i petrece cu ei zi i noapte, de cei de alt neam se crede c impkatul se
foloseste nu prea mult, ci putintel. I Lui Vlad, fratele acestui b5,iat, 500
Impkatul i-a incredintat domnia Daciei ;
cu ajutorul impkatului
Vlad, feciorul lui Draculea, a nv5,1it si a luat domnia. Dar cum a ajuns
la domnie, mai intii i-a fkut o gard5, personal5, nedespktit5, de el ; dup'5,
aceea chemind cite unul din boierii s51, despre care putea crede ca ar
fi in stare 0, ia parte la trklarea pentru schimbarea donmilor, Ii slutea
i tagea in teapa, cu toata, casa, pe el, pe copii, femeie i slujitori, Melt
am auzit ca acesta singur dintre toti barbatii, citi Ii tim noi, a ajuns
85, fac5, o mare ucidere de oameni. Cad ca s-si intareasca domnia, s5,
fi ucis in putin timp la douazeci de mii de bkbati, femei i copii ; i inconjurindu-se cu un numar de ostasi i trabanti alesi si devotati, acestora
le dkuia banii si averea i cealalta bung, stare si situatie a celor ucii,
incit peste putin timp s-a ajuns la o schimbare radicala, i omul acesta
a prefacut cu totul organizatia Daciei. i peoni, nu putini, despre care
10
15
20
credea Ca au vreun amestec in treburile publice, necrutind nici pe unul din
acestia, i-a ucis in numar foarte mare. Cind asadar a crezut ca-si are
domnia Daciei pe deplin consolidata, se purta cu gindul s5, se lepede de
imparatul. Dar pe oamenii acestia Ii pedepsea cu stirea imparatului, c5, 25
doar si-ar intari domnia, ca ssa, nu aitd necazuri, cind bkbatii de frunte 501
ai Daciei s-ar rAscula iarki i i-ar aduce pe peoni aliati intr-ajutor.
Acestea deci darg, le-a savirsit asa. i atuncea, iarna aceea, cind
imparatului i s-a dat de stire, c5, acesta umbla cu ginduri vrjmase de
razvratire i c, indreptindu-se &are peoni, face cu ei invoieli i aliant5,, 30
a socotit c5, e lucru grozav ; i trimitind un bkbat incercat de la Poarta,
un diac elin, 1-a chemat la Poart, cA, dad, o s vinsa, la Poarta, nimic
I
neplkut nu va ph,ti de la imparatul, ci pentru ca s-a aratat cu priint

pentru interesele imparatului, va dobindi bine si favoruri i rasplatire
chiar mai mare clecit priinta ce a aratat-o imparatului. Cu acest ordin 35
1-a trimis la el pe diacul Portii Catavolinos. Iar lui Chamuza, numit
purtkorul de soimi, care primise inskcinarea s5, guverneze nu putina
-ta,15, la Istru i s fie guvernator la Vidin, Ii trimite in tainA ordin, el
va avea parte de mare bine de la el, daca prin viclenie va putea s5, i-1
adue pe om i s5,-1 prindsa, cum va putea, fie cu viclesug, fie in alt chip.
www.dacoromanica.ro
40
284
1
LAONIC CEIALCOCONML : EXPUNERI ISTORICE IX
Acesta asadar spunindu-i diacului, c e vorba sa-1 prinda pe om, se

sfiltuiesc asupra hotaririlor care sa-i duca, la scop, anume chid Vlad ii va
insoti la intoarcere, sa-i intinda in taina o cursa de mai inainte char

in aceasta tarn a lui i asa sa-1 prinda ; diacul insa sa-i semnaleze, cind I
562 va avea s porneasca inapoi. Diacul face aceasta
semnaleaza, intr-ascuns ora in care trebuia sa, plece, insotit de Vlad ; i Chamuza s-a pus
de mai inainte la pinda chiar intr-acest loc. Vlad insa inarmat cu oamenii
lui, cum insotea la intoarcere pe conducatorul Portii de aici, a cazut L
in curs i, cum si-a dat seama, de indat a poruncit si-i prinde pe acestia.
10 cu insotitorii lor ; cind Chamuza a atacat, s-a luptat in chip remarcabil
si biruindu-1, 1-a prins si din ceilalti care au luat-o la fuga, a nimicit nu
multi. Pe acestia cum i-a prins, i-a dus cu totii i i-a tras in teapa, dupl
ce i-a ciuntit mai intii ; lui Chamuza insa i-a facut o teapa mai inalta ;
slujitorilor le-a facut acelasi lucru ca si stapindor bor. Iar dup aceea,.
15 indata si-a pregatit, pe cit a putut, o oaste foarte mare i a pornit-o de
indata spre Istru i trecind in localitatile acestea de la Istru in tara imparatului, a nimicit cu desavirsire locuitorii impreunii cu femei i copii si
easelor le-a dat foc, arzind totul pe undo mergea. i facind mult si mare
omor, a plecat inapoi in Dacia. I
503
Cind i s-a anuntat acestea imparatului Mehmet, ca, atit solii lvi
au fost ucisi de Vlad, domnul Daciei, cit i Chamuza, un barbat cu mare
trecere al Portii imparatului, a fost dat mortii asa fara nici o vorba, s-a,
indurerat, precum era firesc, i socotea lucru mai gray, daca va trece
cu vederea uciderea in asa fel al unor oameni ea aceia i nu va pedepsi
25 indrazneala atit de mare a aceluia, Melt sa-i ucida solii, si nu va cere
domnului Daciei socoteala pentru moartea char a acelora. Dar era indurerat si de aceea, ea a trecut Istrul cu oaste multa i ea, dupa ce a ai s
tara imparatului si a facut omor printre oameni din neamal lui, s-a
putut intoarce inapoi. Dar din toate acestea ci mult mai gray socotea
30 eeea ee a facut solilor sai. De aceea a trimis color mai de frunte ai sai
veste in toate partile si le-a spus i celorlalti dupa rang sa, vina in ordinea
cea mai frumoasa i sii i se infatiseze deplin inarmati, fiindca plead],
Ia razboi cu armatele. Asadar si-a pregatit expeditia asupra dacilor.
1 Dapd cum sund textul grecesc, s-ar mai putea traduce si asa : Si Chamuza a Intins .
de mai inainte o cursd aici Zn aceasla lard. Vlad 1usd Inarmat cu oamenii sdi, cum Insotea la
Intoarcere pe marele vizir al aceleia, a cilzut"
s. in. U. Dar cu in aceast 1 aril" i cu al aceleia",
Laonic nu poate avea in vedere decit Tara Romineascd i atunci s-ar pdrea cd e vorba de un
reprezentat al sultanului pe lingd Vlad, i anume un mare vizir, cdci 6.upC.iv -hysp.d.w la Laonic
Inseamnd de obicei marele vizir". Dat fiind lnsd felul de a scrie al lui Laonic, se poate sd fie
vorba numai de Insusi Chamuza ; i de aceea am tradus asa, ca acesta sd se vadd mai himurit
www.dacoromanica.ro
NIVALA LIU MAHONIED II IN TARA ROMINEASCA. 1402
285
Dar se mai spune i aceasta ca, mai inainte de a-i fi sosit stirea despre
uciderea solilor si a guvernatorului Chamuza i de pirjolirea trii, Machmut
vizirul fr
s fi fost la imparatul, a spus oamenilor imparatului, cele

intimplate la dad ; i s-a miniat rau ; i se spune c i-a dat omului si
bataie. i aceasta la Poarta I imparatului nu se considera ceva cu totul 504
rusinos, cind e vorba de oameni care din robi si nu din feciori de ai turdlor au ajuns la inalta dregatorie. Trimitind asadar crainici in toate
partile, a poruncit oastea sa' i se infatiseze bine si deplin inarmata i toat4

-cavaleria usoara de prada sa-1 insoteasca in aceasta expeditie. Crainicii
imparatului Ii due vestile in tar i vestitorii, cind. s-ar intimpla ceva ro
nou, sosesc foarte repede la Poarta ; i in putine zile de tot, fac drumuri
foarte lungi in chipul urmator : Uncle se intimpla de vede in cale un cal,
dc indata cla jos calaretul de pe cal si insusi incalecind, mina din lasputeri i calul alearga cit de tare il tine puterea. Apoi gdsind pe altul,
ii d a jos si calul de mai inainte 11 d omului. i asa Mcind popasuri scurte. 15
savirsese un drum fcarte lung. i intreg corpul 04 au incins, incit s&
nu-si oboseasca prea mult trupul, sa flu aiba dureri cind gonesc. *i din
Peloponez pina la Adrianopole stim crainici care ajung in cinci zile, un
drum de cincisprezece zile pentru un barbat care calarete mult i bine.
20
Olacari se chiama, acesti crainici.
Dupa ce ()stile Ii fusesera pregatite, imparatul a pornit asupra Daciei
indata la inceputul primaverii. Aceasta armata, J spun oamenii ca a fost 505
foarte mare, a doua dupa navala acestui imparat asupra Bizantului.

Aceasta tabara se spune ca, a fost cea mai frumoasa decit alte tabere
ed avea mare pregatire in ce priveste armele i echipamentul, iar armata 25
sa se fi ridicat la doua sute cincizeci de mii. i aceasta se poate socoti

usor de la bancherii care au hat vadul Istrului i care au cumparat de
la imparatul trecerea peste fluviu cu trei sute de mii de galbeni si se
spune ea au citigat mari sume de bani. Pe uscat armata a pornit do la
Plipopole, iar pe mare a echipat vreo douazeci i cinci de trireme si la
o suta cincizeci de vase i mergea de-a dreptul spre Istru, cu gindul sa
30
treaca la Vidin. i a poruncit ca aceste vase sa pluteasca, pe Marea Neagra
spre Istru. i flota, potrivit poruncii imparatului a plecat pe Marea

Neagra, la gura Istrului ; i indata ce a ajuns la gura, s-a dus pe fluviu
in sus spre Vidin. i pe unde flota a Mcut vreo debarcare, &idea foc la
case si ardea i, punind foc, au ars Braila, oras al dacilor, in care fac un
comert mai mare decit in toate orasele Orli. Cad, mai peste tot, casele
35
sint de lemn. Dar dacii, cincl an auzit ca imparatul vine asupra lor,
.copiii si femeile le-au
adapostit, pe unele in muntele Brasov, pe altele 506
www.dacoromanica.ro
286
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOEICE IX
intr-un oras cu numele. . .1, In jurul caruia intizindu-se in cerc loc mlastinos,
11 apara si.-1 pazea si-1 facea foarte intarit din fire si-1 pune foarte bin&
la adapost. Iar pe altele le mai adapostete In padurile de stejar, greu

de strabatut pentru un om nou venit si care nu e localnic, cad. shit
foarte dese i acoperite de copaci foarte desi, inch foarte putin se poat&
intra mai adinc In ele. Copiii i femeile le-au adapostit deci astfel, iar
ei 11100, adunindu-se in acelasi loc, 1-au urmat pe Vlad domnul. i impa'r-
10
tindu-si armata in doua, o parte o avea cu sine, iar cealalta a trimis-o

in contra domnului Bogdaniei Negre 2, ca sal respinga, daca acela ar
incerca s navaleasca, i sa nu-1 lase in pace, daca ar fi navlit in tara..
Caci domnul acestei Bogdanii Negre avind o neintelegere, era, dintr-o
astfel de cauza, In razboi cu Vlad si, trimitind soli la imparatul Mehmet,
Ii chema s vina i. spunea mereu c e gata sa se ridice cu razboi i el.
Imparatului ii parea bine de vorbele acestui donin si 1-a Indemnat FA.
15
faca asa, incit generalul sau comandant sa se uneasca pe fluvin cu

comandantul flotei si s impresoare orasul, asa numit Chilia, al lui Vlad,
de la gura fluviului. Asadar acest domn adunindu-si oastea tarii, a plecat
in graba spre flota imparatului de-a dreptul la orasul Chilia, cu gindul

5" s faca legatura cu comandantul flotei. i dupa ce s-a unit cu oastea.
20 imparatului, au impresurat amindoi orasul si, batindu-1 mai multe zile,
au fost respinsi si au pierdut citiva oameni. Dar cum nu le mergea bine
cu cucerirea orasului, s-au retras acuma amindoi. i atunci Negrul Bogdan 3 s-a pornit cu navala sa intre in tara dacilor, era insa oprit de una .
din partile ostirii care fusese rinduita acolo s pazeasca tara. Dar Vlad.
25 insusi cu partea mai mare din oaste, umbla prin paduri, asteptind sa
I
vada incotro va inainta armata imparatului. Imparatul Ins, dupa ce

ostile i-au trecut peste Istru, indata ce a ajuns in Dacia, nu se abatea
nicaieri din cale la prada. Caci imparatul nu-i lasa, ci mergea cu armata
in ordine de lupta. Mergea de-a dreplul asupra orasului, in care dacii
30 Ij adapostisera femeile i copiii, iar ei se tineau prin pdduri in urma.
imparatului ; si daca vreun detasament se rupea din armata, era nimicit
indata de acestia. Imparatul asadar, cind s-a anuntat c nimeni nu sta
sa iasa la hipta in contra sa si c nici din partea peonilor nu i-a venit lui
Vlad vreun ajutor, Ii pasa putin i nu avea grija de intarirea taberei ;.
35
i tabara a dat peste un loc deschis. Dar Vlad, cum aflase de navala dus-
manilor, a trimis sol la peoni care le spune urmatoarele : Barbati.

ara noastra e vecina cu a voastra i c amin-
508 peori, I voi titi doar c
1 Numele orasului nu ni se spune.

2 Moldova.
3 6 Ei.iXce6 Mn6y8c4voc, In lnteles de moldovanul".
www.dacoromanica.ro
NAVALA. LUI MU-1031ED II IN TARA ROMINEASCA 1462
2S7
doua, popoarele ne avem tara aezata la Istru. Ati auzit acuma, cred
si voi, ca, imparatul turcilor pornete en oaste mare la razboi asupra
noastra. i dad, Dacia aceasta ii va supune-o i o va subjuga, intelegeti bine i voi, ca ei nu vor sta in pace i linititi locului, ci indata, vor
eu rzboi asupra voastra i locuitorii trii voastre vor avea de 5

suferit nenorociri foarte grele din partea bor. Acuma e deci vremea ea,
ajutindu-ne pe noi, sa v aprati i voi, oprind cit mai departe de tara
armata aceasta ; i s nu Fasati s ne strice tara i s ne nenoroceasd,
si s ne subjuge neamul nostru. El mai are Ins i pe fratele tinar al
domnului nostru, ca sa-1 puna domn in Tara Romineasca; o, de nu i-ar 10
iei nimic dupa,' gindul lor, nici unuia dintr-inii ! C'aei cind se pornea
cu razboi asupra Daeiei, pe tinkul frate al lui Vlad cu multa, prietenie
1-a ridicat la, mare cinste i i-a dat bani i veminte multe i alese i 1-a
pus sa trimita vorba in Dacia la boierii cu trecere de la conducerea Orli.
Aa ajungind deodata la multa bogatie, a trimis i a faeut, precum i-a 15.
spus imparatul. Dar trimitind atuncea de mai inainte, n-a izbutit intiu
nimic".
Auzind peonii de la sol acestea au ascultat de vorbele lui 509
.1 se simtira indemnati sa-i ajute i sa-1 apere cit mai mult. i stringeau
armata.
ei erau ocupati cu aceasta ; imparatul insa inaintind cu armata, 20
dadea foc satelor i prada vitele peste care se intimpla s dea. i robi
nAvAli
foarte putini aducea in tabara cavaleria wara de prada, ea insa

suferea pierderi foarte grele, ori de cite ori vreo parte din ea se rupea
din tabara. Iar despre Vlad se spune ea' i el insu0 a intrat ea iscoada,
in tabara imparatului si ca, umblind prin ea, a iscodit cum este tabara.
Nu pot crede Ins c chiar Vlad a voit s ia asnpra-i o primejdie atit
25
de mare, putind doar sa, se foloseasca, de iscoade multe, < ci aceasta cred
ca e o plasmuire > pentru explicarea indraznelii luil. Insui aadar venea,
ziva, foarte aproape de tabara i se uita la corturile imparatului ,i

la cortul lui Machmut i la piata. Avind chiar mai putin de zece mii de 30
calareti, dar unii spun ca nu avea mai mult de apte mii de cadareti, cu
acetia pornind pe la straja intiia de noapte 2, a navalit in tabka imparatului. i intii s-a produs o spaima mare in tabka, deoarece oamenii
Imparatului credean c o aramata straina, nou venita i-a atacat ;
i ei, inspaimintati i apueati de mare frica din cauza navalei, 35.
se i socoteau dati cu totul pieirii. Cci navala se dkiea la lumina 510
fc1iibor .1 la rasunete de corn, care Ii indicau locul de navalit. Tabka,
si
1 Guvintele Incilise in paranteze lipsesc in manuscrise i au fost cu drept cuvfnt adAugate
de C. A. Fabrot In edi-tia din 1650 de la Paris.

2 Trei ore dupa asfintitul soarelui.
www.dacoromanica.ro
288
1
10
15
.7,1 1
LAONIC CIIALCOCONDIL : EXPENERI ISTORICE IX
ce-i drept, a ramas intreaga locului, nemiscindu-se nici intr-o parte ;

caoi si de altcum ()stile acestui neam noaptea au obiceiul 0, nu se miste
nieiodat niciri, ci s ramina neclintite locului, fie ca. se intimpla ca
un hot sa. patrunda In tabara, fie ca a dat peste ei vreo alta razmerita.
atuncea, turcii desi apucati de mare frica, gateau neelintiti, nude
fiecare Ii avea cortul. i crainici de ai imparatului, de indata ce Viad
navalit, umblau prin tabr i vesteau ca nimeni ca, nu se urneasca
din loc, cad doar moartea II va ajunge indata de mina imparatului. Astfel
crainicii impkatului incurajindu-i, Ii indemnau sa ramina fiecare pe loc,
unde fusese rinduit, spunindu-le astfel de cuvinte : Barbati musulmani,
asteptati putin ! Caci yeti vedea foarte curind in'tabara, ckut, pe dusmanul imparatului si luindu-si pedeapsa pentru indrazneala lui fa ta. de
impkat !" Acestea le spuneau, repetind i multe altele asemanatoare,
in deosebi aceea ca, daca armata sta locului, dusmanul este dat indata
pieirii, iar daea se urneste din loc, sinteti pierduti cu totii ; caci imparatul intii v va ucide, inainte de ce v-ati indeparta, fugind de acela.
Cind. insa Vlad a dat foarte repede navala In tabara, 1-a intimpinat mai
intii armata asiatic i s-au luptat putin timp cu el ; apoi insa, pusi pe
fuga, incep a se retrage pe rind, cautind s scape ei cu viata. El insa
avind radii si torte aprinse si inaintind cu armata in ordine desavirsita
si bine inchegata, s-a pornit intii asupra Portii imparatului. i dind gres,
I
20
25
nu nimeresc curtea imparatului, ci au cazut In corturile vizirilor Machmut

si Isaac ; i la acestea s-a dat lupta' mare si au ucis camilele i catiri
animale de povara. i luptind in rinduri bine strinse, n-au avut nici o
pierdere care ar fi vrednica de insemnat ; dar daca s-a indepktat careva
din rind, de indata a cazut sub loviturile turcilor. i oamenii din jurul
lui Machmut fEnd viteji, se luptau in chip remarcabil, pedestrasi cu

totii. Dar cei din tabara si-au incalecat si caii, afar% de ostasii Portii
Imparatului. Timp destul de mult s-au luptat aici, apoi insa intorcindu-se,
-30
au pornit asupra Portii imparatului i pe ostasii din jurul imparatului

i-au gkit afara de Poarta asezati in ordine de lupta. i luptindu-se inca,
si aici putin, s-au intors spre piata taberii si, pradind i ucigind, daca
le statea cumva in cale cineva, cum era acum aproape de zori i se lumina
de ziva, incepe sa se retraga din tabara, pierzind in noaptea aceasta

512
ciliva oameni putini de tot. i din armata imparatului au fost, precum

se spune, putine pierderi. Pe urma, de indata ce se Meuse repede ziva,
imparatul stringind pe cei mai alesi ostasi de di guvernatorilor i punindu-le in fruntea lor pe Ali, feciorul lui Michal, le-a poruncit sa, se ia pe
urma dacilor, gonind cit mai repede vor putea. Ali asadar, luind armata
a d.us-o in graba asupra lui Vlad i, dind de urma mi, mina din rasputeri
I
www.dacoromanica.ro
NAVALA. LUI MA:HONIED II IN TARA RomINEASCA. 1402
289
si ajunge armata lui Vlad si cazind asupra ei, a nimicit multi ; si prinzind ca la o mie de daci, i-a dus in tabara la imparat. Imparatul luindu-i
pe acestia si ducindu-i la o parte, i-a -twig pe toti.
i prinzind ostasii imparatului in noaptea aceasta un ostas de ai
lui Vlad, 1-au dus la Machmut ; si-1 intreba cine e si de unde vine. Apoi,
dupa ce a vorbit de toate, 1-a intrebat daca ar sti pe unde se atine acuma
Vlad, domnul Daciei. Iar el i-a raspuns ca stie bine, dar despre aceasta,
de frica aceluia, n-ar putea spune nimic. Atuncea, cum ii spuneau mereu
ca-1 vor ucide, daca nu afla de la el ce voiesc sa-1 intrebe, el spunea intr-una
ca, e gata sa moara oricind, dar sa descopere ceva cu privire la acela, n-ar
10
putea s-o indrazneasca. Machmut minunindu-se mult de aceasta, sa-1

fi ucis pe ostas dar sa fi adaugat cu oarecare teama pentru situatia 513
sa, ca daca acesta ar avea o armata insemnata, s-ar putea sa ajunga
I
la mare putere.
Acestea s-au intimplat atuncea asa ; imparatul insa inaintind de

aici inauntrul tarii, s-a grabit sa mearga de-a dreptul asupra orasului,
in care insusi domnul Vlad isi avea resedinta. i in fiecare noapte, oH de
cite ori poposea, isi inconjura tabara cu palisade si inauntrul palisadelor o
intarea si o tinea inchisa si punea straji mari ca de obicei si dadea porunci,
ca ostile sa-i fie zi si noapte sub arme. Inaintind astfel cu armata in rinduri
strinse mai departe in Dacia, a ajuns in orasul in care Vlad isi avea resedinta-i domneasc. i dacii pregatiti sa fie impresurati aid de imparat,
au deschis portile si stateau gata sa dea piept cu insusi imparatul care

venea cu oastea asupra bor. Imparatul trecind pe linga oras si nevazind
nici un om pe ziduri decit tunari tragind cu tunurile asupra ostirii, nici
tabara n-a asezat, nici de impresurat nu s-a apucat. Dar inaintind a mers
ca la douazeci si sapte de stadii 1, cind i-a vazut pe ai lor trasi in tepe ;
15
20
25
oastea imparatului da peste cimpia cu tepe, care se intindea in lungime pina

la saptesprezece stadii si in latime pina la sapte 3. i erau pari mari 514
In care erau infipti barbati si femei si copii, la douazeci de mii, precum so 30
spunea ; spectacol pentru turd . si pentru insusi imparatul ! Chiar si imparatul, cuprins de uimire, spunea intr-una ca nu poate sa ia taxa unui barbat
I
care face lucruri asa de mari si, mai presus de fire, sae sa se foloseasca
asa de domnia si de supusii lui. Mai spunea ca acest barbat care face
astfel de ispravi, ar fi vrednic de mai mult. *i. ceilalti turci vazind multimea 35
de oameni trasi in teapa, s-au inspaimintat foarte. Erau si copii mici,

atirnati de mamele lor, in teapa si pasarile isi facusera cuiburi in cosurile
1 Aproape 5 km.
2 Vreo 3 km.
2 Peste 1 km.
19. - C. 1621
www.dacoromanica.ro
290
.1
1-15
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIJNEIZI ISTORICE IX
kr. Dupa ce Ylad, tinindu-se pe aproape de urma ostilor imparatului, a,

ucis intr-una mice se desprindea, fie calaret de prada, fie ostas pedestru,
el, insusi s-a indreptat asupra domnului Bogdaniei Negre, care, precum
se anunthse, impresura Chilia ; dar rasind pe kc o oaste ca de sase mii,
i-a ordonat sa se pail prin phduri de urma imp'aratului i, daca cineva
s-ar desprinde indata s navaleasca asupra acestuia si sa-1 striveasca.
el s-a dus asupra domnului Bogdaniei Negre ; oastea insa, cum imparatul a
inceput sa bath inapoi, porneste de-a dreptul asupra armatei lui ii incurajati, ea si cum de plecarea lui, credeau c vor dobindi mare glorie, dm&
vor eildea asupra lui ; si au pornit n'avalind asupra taberei imparatului.
I
Cind insa a venit stire de la straja de pe acolea, ea dusmanii dau naval

fieeare, afara de Poarta imparatului, a alergat s apuce armele ; iar Machmut a poruncit lui Iosuf s iasa in cale i s intimpine pe dusmani. Bi
insusi Machmut sthtea cn ostile sub arme. Dar Iosuf, indata ce a pornit
15 si s-a ineins la lupta, a fost batut, i, luind-o la fugA, se ducea spre tab6ra
imOratului. Omar inth, feciorul lui Turachan, rinduit si el de Machmut
sa mearga asupra dusmanilor, a intilnit in cale pe Iosuf fugind dinaintea.
dusmanilor ; si a inceput sag ocarasca si-i spunea unele ca acestea : Nenorocitule, unde te duci ? Ori nu stii pe impAratul cum.te ia in primire, cind_
20 fugi? Oare nu mai rau decit dusmanii, te va trata insusi imparatul si de
indata te diti mortii celei mai rele, de va intelege c ai fugit ? !"
25
Cu aceste
cuvinte 1-a incurajat pe om ; i intorcindu-se impreuna cu Omar al lui

Turachan, s-au luat la lupta cu dusmanii i s-au luptat in chip remarcabil.
Nu peste mult timp invingindu-i pe daci i urm'arindu-i, Ii ucideau fr
niei o crutare ; si au ucis la doua mii. Iar capetele infigindu-le in sulite
s-au inapoiat in tabara. $i lui Omar i-a dat locul de guvernator al Tesaliei ;.
era inea mazul 1 avind la'arbati viteji, Ii insotea pe imparatul.
1 Manuscrisele ne dau n4as505, mantles" ; $i editorii scriindu-I cu initiald mare, II
considerd nume propriu. Dar vreun personaj turc cu acest nume nu se IntIlne$te In izvoarele
turcesti (vezi A k U. Nime t, op. cit., p. 56, nr. 41), iar in izvoarele bizantine, numai in acest
loc In Laonic Ghalcocondil (vezi G y. M or avcsi k, Piranlinoturcica, I I, s. N., p. 159)..
Ni met spune c poate sub acest nume s-ar ascunde Mazakoglu, adicrt fecior al lui Tutuz-
Mazac, anume ChasimXxatt.olg (vezi mai sus p. 187,4
32) ;
dar adaugd totodatd cd
de nicdieri nu se stie cd Ghasim ar fi luat parte la aceast expeditie In Tara Flomineascri. Apoi
felul cum e formulatri aceastil propozitie Ue Laonic s-ar 'Area cd i./.4oLX-is este mai de-
gran un atribut pe linga Omar, indicind vreo situatie a lui de fost mare demnitar. De aceea
Inclinran a credo Ca 1.1.4m5X7N redd cuvintul turcesc mazul", adicd fost mare dregAtor ;
Omar mai fusese pa$ri de Tesalia (vezi p. 260,9), apoi a fost mazilit (p. 262,5), iar acuma
fost pus din nou. De aceea cred cd ttccoUX-il; trebuie scris cu jfliia1S micS i crt inseamna
fost mare dregator", ea Ins limba noastrii veche boieri mazili i halea", adicd fo$ti marl
dregritori $i mari dregiltori in functie". Boierii mazili Insd st5teau la dispozitia domnului
www.dacoromanica.ro
RADU CEL FRUMOS DOMN AL ',Aim ROMINE*TI
291
*i aa s-a intimplat cu cea de a doua navala indrazneata a dacilor
asupra I armatei imparatului ; iar imparatul a luat nu putini robi din tara, 516
caci slobozind pe urma cavaleria uoara, au cutreierat tara nu putina i,
aducind. robi, dobindeau marl c4tiguri. i minind cu ei i vite, mai mult
de doua sute de mii de cai i boi i vaci, a ajuns armata imparatului la 5
Istru. Totui taberei Ii era, ce-i drept, frica de dacii care intru nimic eu
mai putina indrazneala Mceau cite o mare isprava, dar <turcii) cu multa
graba au trecut peste Istru.1 Iar imparatul a poruncit lui Ali al lui Michal
sa acopere spatele armatei ; i cind a tabarit la Istru, 1-a lasat pe Draculea 2,
fratele domnului Vlad, acolo In taxa, ca s trateze cu dacii i s aduca tara 10
sub ascultarea lui ; *i a poruncit guvernatorului din partile acestea s, stea
in ajutor, iar el insmi a pornit de-a dreptul spre reedinta imparateasca.
Aadar Draculea cel Tinr Ii chema pe fiecare deosebit i

spunea : Barbati daci, ce credeti cii o sa mai vina asupra
Raminesii.
voastra in viitor ? ! Au nu titi, imparatul ce putere mare 15
are i cii foarte curind vor veni asupra voastra otiie imparatului, pustiind
tam, i o sii fim despoiati de orice ne-a mai rimas ? ! De ce nu va faceti
prieteni imparatului ? i veti avea linite in tarl i in casele voastre. *titi
doar ca acuma n-a mai rimas nici un capat de vita. i toate aceste suferinte
grele
le-ati avut de indurat din cauza fratelui meu, pentru ca ati 517
tinut cu acest om far-de dumnezeu i care a adus mare nenorocire asupra
Daciei, precum n-am mai auzit nicaieri pe pamint". Trimitind aceste
vorbe dacilor, care treeeau sa-i riscumpere pe cei robiti dintre ai lor, i-a
induplecat i i-a indemnat sii spuna i altora sii villa la el cu toata lucrederea. Acetia madar intrunindu-se, au cunoscut cii tinirul e de preferat 25
pentru ei fata, de domnul Vlad i, trecind de partea aceluia, se adunau
putini cite putini. i ceilalti daci cum au bagat de seama, repede 1-au
par.-Mit pe Vlad i au trecut la frate-sau. *i de indata ce i s-a strins armata, a
Itadu eel Fr ]]]] us,
donut al 'Orli
navalit i a pus mina pe domnie i, aducinduli totodata armata de a
imparatului i-a supus tara. Atunci fratele sin, cind dacii au trecut de partea
fratelui sau. i cind i-a dat seama, ca in zadar a facut mai ina inte atita
omor, a plecat la peoni.

Insoteau in rdzboi cu oamenii lor si puteau fi pusi din nou in mari dregatorii, ca si la turd.
Asa se face cd Omar, fost pasii de Tesalia, adicd mazil, avind oanleni viteji, ia parte cu oamenii
lui la expeditia lui Mahomed II in Tara Romineascd. Pentru vitejia lui si a oamenilor lui, sulta-
nul 11 face din nou pasd in Tesalia.

1 Despre aceastd expedi Ve a lui Mahomed II in contra lui Vlad Tapes, compard si Du cas
XLV, 20-22 (ed. V. Grect) si Grit obu 1, IV, 10 (ed. C. Muller, p. 143-144).
2 Radu cel Frumos, nuniit, dupd obicei turcesc, cu numele tat:dui.
www.dacoromanica.ro
30
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE X

Tlad Tepes ineliis
la Ilidorad (AlbaJulia ?).
Expeditia imparatului asupra dacilor s-a desfasurat deci
asa ; Vlad insa, de indata ce fratele sau Draculea a,

navalit si a supus tara Daciei, el insusi, ce-i drept,
plecat la peoni. Peonii insa, ale caror rude le-a ucis in Dacia, 1-au
pirit de moarte la imparatul peonior, feciorul lui Choniat, i, osindindu-1
din greu, ca pe unul ce a ucis oameni fara nici un drept, 1-au bagat
la inchisoare in orasul Belograd
Dar imparatul in aceeasi vara, in preajma toamnei, se

Oleo, s porneasca asupra insulei Lesbos, dupa, ce a 519
Lesbos.
trimis porunci prin. localittile de la marginea marii sa-i 10
pregateasc'a' flota. Armatele, ce-i drept, si le-a trimis s mearga pe acas,
el insusi insa eu ostasii de la Poarta si cu o parte mica din armata Europei
Cauza expeditiei
asupra Insulei
a plecat la rdzboi ; trecind in Asia, insusi s-a dus pe useat, iar flota pe mare.
S-a simtit indemnat dintr-o astfel de pricina sa porneasca asupra insulei

Lesbos. Domnul din Lesbos tinea tara cu tribut de la imparat si-i platea
15
in fiecare an la doua, mii de galbeni, de cind Paltoglu 2, guvernator la Gali-
poh, sub Amurat eel Tinar 3, venind eu flota la Lesbos, a pradat insula
si, luind robi foarte multi, a eueerit Calone, oras bogat In Lesbos, i, darimindu-1 pe acesta, s-a intors acasa. Aceasta insula ca i insula Chios au
fost tributare imparatilor si de mai inainte, din timpul lui Amurat al lui
Orchan 4 i sub imparatul de acum au venit asupra insulei si a1ii i unul cu
Vezi p. 247, n. 2.
2 Manuscrisele scriu netvc6yX7APetoglu" dar despre acest Baltoglu vezi mai sus
1
p. 228,16 si Duca s, XXXVIII, 7, ed. Grecu (ed. Bonn, p. 270, 10).

3 Murad II (1421-1451).
4 Mur ad I (1362 1389).
www.dacoromanica.ro
90
294
1
520
L IONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE X
numele Ionuz, trimis de Poarta, si a impresurat orasul Molibos, dar n-a

izbutit intru nimic pentru ce venise. Imparatul insa dddea vina pentru
aceasta pe domnul din Lesbos ; si a pornit cu razboi asupra lui, pentru ea
acela a gasit de bine sa dea in portul din Lesbos adapost piratilor taraconezi si 0, rascumpere robi din tara imparatului ; si se imbogatea din
aceasta. Taraconezii pornind din insula Lesbos, se dedeau la pradciuni
pe mare, luind parte la aceasta i locuitorii din insulele Ciclade, i prdau
tara imparatului ; si intorcindu-se in insula Lesbos, Ii imparteau robii
si-i faceau aceluia parte destula si nu neinsemnata. Indata ce acestea i s-au
I
10
raportat imparatului, 1-au facut sa se ridice en razboi asupra insulei Lesbos.

Genovezii Gattliusio
domnese In Lesbos.
15
Domnul din Lesbos Dominic, pe greceste insa Chiriae,

hind frate mai tinar, pe fratele mai mare care urmase
dupa, tatl sau in domnia din Lesbos si o purtase destul de mult timp,
umblind cu viclesug asupra lui, 1-a prins i 1-a dat jos din domnie, avind
de ajutor la planu-i viclean pe un Mrbat genovez Baptist. Iar nu dupa
mult timp facindu-1 pe fratele sau sa-si piarda viata, domnea singtir asupra
insulei si-i ducea imparatului tribut la doua mii de galbeni. Neamul acestor
domni din Lesbos cu numele Cateluizo pare ca se trage din Genua ; si a
venit ca aliat al imparatului elinilor 1- din Bizant caruia ii era supusa aceasta
20 insula ; s-a intilnit cu imparatul i i-a fost de mare ajutor i in schimb

imparatii le-au ineredintat insula sa domneasca peste ea. Stapinind aceasta
insula, mai tirziu p orniti dintr-aceasta, au ocupat orasul Enos din Tracia
de linga Ebro s ; caci locuitorii orasului, neintelegindu-se cu guvernatorul
521 orasului acestuia, I chemau neamul Cateluizior din Lesbos la ei ; i 1-au
25 ocupat intr-o vreme, cind imparatii elinilor de odinioara se certau intre ei
cu cea mai mare indirjire. Dar se pare a aceasta insula a fost sub geno-vezi Inca mai inainte de acesti Cateluizi i ascultau atuncea de ocirmuitorul din Focea in Asia care avea numele Cataneo ; Cataneo insa a pus
stapinire pe aceasta insulit prin viclesug. i imparatul elinilor mergind
30 cu armata asupra lui, a cucerit i Mitline i ducea fazboi cu Focea. Dupa
aceea insa acesti Cateluizi fiindu-i de ajutor imparatului din Bizant, li s-a
incredintat ocirmuirea insulei si au detinut-o citeva generatii la rind pina
pe timpul nostru. i incuscrindu-se cu imparatii de la Trapezunt si cu domni
de ai elinilor 2 i cu cele dintii familii de elini, au stapinit insula, organizind-o
3
i dindu-i legi foarte bune. Aceasta insula este la o departare de uscatul

asiatic pin& la optzeci de stadii 3.
1 Impiiratul loan V Paleolog in 1355.
2 DespoVi bizantini din Morea.
3 Nita la 14 km.
www.dacoromanica.ro
STAPINIBI GENOWEZE IN LESBOS $1 CHIOS
Genu) vezil
In Chios.
295
Dar si insula Chios a fost stapinita de mai inainte si ea de genovezi ; si nu a fost cucerit, ci imparatii din Bizant avind trebu-
inta d e bath, Martin care-si oprise aceasta insul, le-a dat elinilor bath
destui, cad atuncea elinii erau la mare nevoie dn cauza razboiului en misii 1
tribalii. Si mai pe urma I elinii au luat inapoi insula, platindu-i lui

Martin datoria. Dupa, aceea insa a ajuns sub genovezi, care nu cu malt
timp mai tirziu an venit cu trireme si au cucerit capitala insulei ; pe acestia
522
nu-i trimesese nici orasul la cucerirea insulei, nici n-au fost trimisi de drega-
tori cu vreo hotarire a obstei, ci conducatorii a noun, familii au pornit

de sine si au cucerit insula i astfel de atuncea, purtindu-se in legaturile
i dintreolalt
i cu cei din Chios cu multa moderatiune, au administrat
Chios in comun ; dupa aceea barbatii din Genua, putred de bogati de pe
urma veniturilor cu mastica, au rascumparat i partile orasului si ale insu-
10
lei ; cad aceasta insula, singura din toate insulele din Marea Egee, produce
,cel mai mare belsug de acest rod si lucrata aduce prin el multi bani. De 15
Asia e la o departare mai mica, pina la vreo cincizeci de stadii 2. Statul
acesta e guvernat de cei noun conducatori care au luat mai intii condu.cerea insulei si au urmat apoi altii care au rascumparat de la irnparatul
elinilor acele drepturi din parinti ale orasenilor. Statul insulei Chios dintre
statele din insulele acestea a fost inzestrat cu legiuirile cele mai bune si
statul a avut venituri destule foarte mari, incit cei ce aveau grip, de guvernarea acestui stat, au ajuns la mare avere i putere.
20
Tureil stApIni pe Insula

Lesbos, 1462. Armatele
+are au lost In Tara mineasek demobilizate.
Dar Mehmet al lui Amurat a pornit cu razboi asupra

insulei Lesbos pentru pricinile pe care le-am aratat
mai inainte ; i-1 invinuia si de moartea fratelui,
voind sa razbune sufletul aceluia ; apoi insa si din
523
2.5
cauza tovarasiei domnului din Lesbos cu piratii. Dupa ce a trecut

in Asia, el Insusi se ducea pe jos, flota lust i-a trimis-o pe mare,
-doudzeci i cinci de trireme, iar vase mai mici ea la o suta. Tunurile le
ducea spre insula pe mare si ghiulele de piatra pentru tunuri ca la
30
douil mii. Sculele de rzboi deci, poruncise sa fie aduse in insula pe mare ;
si dinsul ajungind la un loc ses, a trecut In insul. Erau el insusi si oamenii
de la Poarta si din armata Europei ca la doua mii. Caci armatele, dupa intoarerea din Dacia, le-a slobozit pe masa ; si a pornit de indata asupra insulei
si a debarcat. Si a inceput sa cutreiere insula si s-o pustiasca, luind i putini
35
1 Manuscrisele au p.ilaoug, ceea ce poate ar trebui pastrat In text, cu Intelesul de 11/48ou4
turd. Tafel a Indreptat In p.uaokmisi, adic:1 bulgari ; dar primejdia cea mare venea atm-I&
pentru bizantini din partea turcilor i a slrbilor (tribalii).
2 Aproape 9 km.
www.dacoromanica.ro
296
1
LAONIC CHALCOCONDIL : EKPUNERI ISTORICE X
robi. Dar dupa aceea, insui imparatul a intrat in vorba cu domnul din
Lesbos printr-un trimis al san si-1 indemna s predea ormul i in schimb
Imparatul o sa-i incredinteze Ora destul de mare. Acela insa a fost fara de
minte i n-a primit propunerile de pace ale imparatului. Iar imparatul,
524 dupa ce a indreptat tunurile asupra oraului, el insui s-a dus pe continent, Machmut indemnindu-1 sa nu ramina in insura. Machmut insa luind
conducerea armatei, a inceput sa impresoare ormul, impartind armata in
detaamente ; 0 a batut zidul cu tunurile douazeci i apte de zile i a
distrus o buna parte de ora. Avind i tunuri inclinate in sus, arunca ghiuI
lo
lele in ora i pricinuia mare nelinite printre cei din ora. Iar cei din
ora, fiind printre ei i citiva pirati aici, ieind la o mica departare de orar
duceau o lupta de aparare, fara s aiba oarecare succes. Cad turcii intaritati de cei din ora, se apropiau de zid cu mult curaj i se luptau linga zid.
Dar cum cei din ora erau in suferinta din cauza multimii locuitorilor i
15
sufereau sub mare apasare, domnul insulei a trimis cuvint imparatului,

sub ce conditie sa predea oraul i celelalte ceati de prin insula, in schimb
insa sa primeasca de la imparat in dar o tara egara cu a sa, in ce privete
venitul, i in razboi sa plece impreuna cu impdratul. Machmut a primit
aceste vorbe i i-a spus ca le trimite dincolo in continent la imparatul.

20 Dar dupa ce au fost aduse la cunotinta imparatului propunerile domnului
din Lesbos, imparatul a trecut in insula i a primit propunerile, ca e gata si
faca pace sub conditiile propuse de domnul din Lesbos. Dupa ce i-au
525 jurat amindoi, a ieit I din ora domnul insulei i sosind la imparatul, i
s-a inchinat i totodata i-a vorbit astfel : imparate, tiu ca de cind am

25 venit la domnia acestei insule, nici jurAmintul nu mi 1-am calcat niciodata
i nici primire de robi n-am facut vreodata ; marturie ar putea da locuitorii
de aici din Asia, ca, pe cei prini, de indata i-am dat inapoi. i mi-am dat
toata silinta, ca, oriunde cineva dadea peste vreun rob de ai votri, sa-1
prinda i sa-1 aduca la stapinul sail. De primit pirati am primit, ca sil

30 nu-mi prade tara i, pustiind-o, WA, nu faca jafuri. Eu unul, nimanuia dintro
acetia nu i-am oferit vreo baza, de unde pornind cu vasele lor, sa-ti strice
35
tara. i acuma vin la tine sa-ti predau acest ora i insula toata ; iti cer
insa, precum eu eram priincios stapinirii tale, aa sa-mi faca imparatul
parte de rasplata". Acestea le-a grait 0 a varsat lacrimi nu putine,
sustinind ca din pricina nepriceperii cetatenilor n-ar fi putut veni indata
de la inceput, cind imparatul 1-a indemnat la bine. Imparatul insa facindu-i

mustrari, ca n-a fost cuminte, Ii spunea ca nu va fi lipsit de nici un bine,
ci ca, predindu-se imparatului, va avea parte de o viata placuta ; i de va
fi cu priinta stapinirii sale, nu o sa-i para rau niciodata de aceasta. Dupa
526 aceste I cuvinte a luat in primire oraul i de indata i-a poruncit sa mearga
www.dacoromanica.ro
MAHOMED IT CIICEHESTE INSULA LESBOS
297
1 In celelalte orase i s dea porunc s predea cetatile. Ace la asadar

mergind din loc in loc cu guvernatorii imparatului, a predat imparatului
orasele. Si. a pus imparatul garnizoane in ele. Orasul Mitiline Ina 1-a impartit in trei i o parte a lasat-o pe loc din multimea ce nu era de nici o treaba,
iar alta parte a dat-o ienicerilor si o a treia parte, tot ce era mai de seama
intre cetateni i cu avere, a dus-o s locuiasca In Bizant. Pe pirati insd,
vreo trei sute, ducindu-i la o parte intr-un singur loc din mahalalele orasului,
i-a macelarit, taindu-le corpul In doua. Caci pentru dusmani a nascocit

acest fel de moarte mai cruda, a le taie corpul in doua. Taietura ducind-o
in dreptul praporului 1, de aici se facea s dureze mai mult, pina cel prapadit
I o,
sa se savirseasca din viata. Si a pus in oraul acesta o garnizoana de ieniceri ca la doua sute si de azapi pita la trei sute i le-a dat comandant un
barbat de seama, pe feciorul lui Samliat ; despre tatal au am aflat a la

Poarta imparatului el asculta cel mai bine de dreptate, dar mai ales ca
judecator intre cei pusi la Poarta imparatului judeca judecatile cele mai 15.
bune dintre toti citi Ii J stim i gasea cele mai drepte pedepse pentru cei 527
judecati 2. Pe domnuI insulei Lesbos luindu-1 din oras, a poruncit a fie
dusi cu totii la Bizant. Iar el insusi a pornit spre cash, dupa ce si-a ales
baieti si fete, ca la opt sute, din cele mai bune familii din Lesbos ; i triremele le-a slobozit s plece, lasind pe acolea in insula vase mici. Pe sora 2(i
domnului care fusese prinsa de mai Inainte de imparat In Colchida, unde
era sotia imparatului din Trapezunt Alexie Comnen, a bagat-o pina la un.
timp in harem ; despre ea se spunea ca din multe era cea mai frurnoasa i
mai chipesa, ; brbatul Ii murise de mai inainte la Trapezunt si dinsa ajunsese sa fie vaduva cu un singur baiat. Pe acest biat, cind a cucerit Trape- 95
zuntul, imparatul luindu-1 i pe el, 1-a crescut cu multa grip, intre bietii
de la Poarta imparatului, chiar dupa fratele de la Bizant, baiat al lui Amu-
rat 3. Pe fata imparatului de la Trapezunt, cu numele Ana Christiana,

pusa sub paza din hotarirea imparatului, a maritat-o dupa Zagan, care a
fost guvernator al Macedoniei de jos, de cind ii luase locul de guvernator
in Peloponez i-1 daduse feciorului lui Alban, zis Iyon4, desi mai pe urma
imparatul a despartit-o pe aceasta de acela, pentru ca o silea pe aceasta
sit treaca la legea lui.
I
I Diafragrnei, anatomic.
2
Tradus din cuvint in cuvint : gasind cum trebuia s se desfSsoare pInA la capAt jude-
cata (pedeapsa) faI de cei ce se judecau".

3 Loc cu Inteles Intunecat ca atitea altele in Laonic Chalcocondil ; poate ct vrea s spun5
cS avea grip ca de un Irate ; sau poate dupa noaoc trebuie pusa o virgurt i atunci s-ar traduce :
dupd baiatul din Bizant, Irate al lui Amurat", ceea ce InsA e putin probabil din cauza virstei.
4 In manuscrise itnlv si Eu(5 , dar pare sS fie o gresalil pentru %pro, adicS numit Iisus,.
Ese". Cf. p. 316, 16 si p. 313, 90.
www.dacoromanica.ro
30.
LAONLC C1IALC0( ONDIL : EXPUNERI ISTORICE X
29S
Pe domnul insulei Lesbos nu cu malt mai pe urmg, gsindu-i o

1-a prins si 1-a inchis, tinindu-1 sub pazd, pentrucg el, dupg cum eu unul
am aflat, impgratul nu avea ginduri bune asupra acestui domn si era de
mai inainte necgjit asupra lui pentru multe lucruri urite i pggubitoare
_5
fatd de casa imparatului ; dar precum se spune de altii, pentru c un copil
de casg fugit de la Poarta impgratului, a sosit la acest domn din Lesbos
si, trecind la legea lui Iisus, a ajuns bgiatul favorit al aceluia. Cind insa,
insula a fost cuceritg si a ajuns la Bizant, domnul si-a uitat de bgiat si,
trimitindu-1 intre (laruri la impArat, copiii de casg 1-au recunoscut si au
11)
spus impgratului. i pe bgiat 1-a oprit si pe domn 1-a prins i 1-a aruncat
in catuse impreung eu vgrul sgu Lucia care de bgiat ajunsese stgpinitor al
orasului Enos si ajutase pe domn la uciderea fratelui si la luarea domniei
totodath. Dar nu cu mult mai tirziu ii s-a intimplat i lor acelasi lucru. Clci
eind amindoi ajunseserg intr-o situatie imposibilg si nu stiau cum sg &easel
15 vreo cale de sciipare din inchisoare, au dat declaratie cg amindoi doresc
malt sg treacii, la legea strmoseascg a turcilor. Si, ce-i drept, insusi impgratul le-a trimis in dar caftan si eueg si, tgindu-i imprejur, i-a pus in liber:29 tate zile nu prea multe ; dupg aceea Insg de indat iargsi i-a aruncat in
inchisoare 1 i i-a tinut ping ce i-a luat ii i-a mgcelgritl.
:7128
20
25
30
3,5
5:to
Anul acesta deci darg impgratul a fgcut doug expeditii

nu,01 Inelilderea nes- rgzboinice, ima asupra dacilor, cealalta, asupra insulei
poundal.
Lesbos, si cind a ajuns acasg, iarna incepuse acuma.
Si peste iarng a rmas in Bizant si si-a preggtit o flot si in Marea Neagrg
si a construit trireme ca la treizeci ; i ridicind clgdiri de temple si palate
impgrAtesti, se gindea, orasul Bizant sg i-1 facg o puternicg bazg maritimg, ineit s poatg slobozi in mare o flot de seamg bine preggtitg ; cci
chibzuindu-se a aflat, cg de va fi stgpin pe mare, i se vor pleca mai lesne
si tgrile dusmane. A ridicat i dealtcum eldiri vrednice de a fi amintite,
dupg cetatea Tgierea-Gitului de la marginea Propontidei, i anume cetatea
din Bizant de lingg Portile numite de Aur, intr-un chip vrednic de a fi
amintit, cu turnuri foarte mari, vrednice de a fi vgzute, i palatal impgrgtese dinguntru i podul de la Scopie peste riul Axios i palatul imprgtese
de la Adriaiaopole, dineolo de riul Tearos, unde se revars in Ebros ; i o
cetatuie in Asia, pe la Maditos, unde Elespontul e cel mai strimt, cind pintesti spre inguntru ; si in Europa altg cetAtuie in fata cetAtuii din Asia, incit
orasul Bizantului si Marea eagr Ii erau apgrate bine, iar orasele
de la marginea Elespontului care ii fAceau serviciu insemnat pe mare,
Construelli ; snIpluiren
Gf. D u cas, XLV, 23, ed. Grecu.
www.dacoromanica.ro
INCIEDEREA. ELEgPONTIMUI.
ORIGINEA sEitsocRoATILon
299
ii erau intarite puternic. Ridicind aceste cetatui in Europa si Asia, a

-pus in amindoua cetatuile tunuri din cele mai mari, la treizeci, si din celelalte nu putine. Facind acest loc port pentru corabii, nu. ingaduiau nimanui sa treaca prin Elespont, daca, navigatorii nu debareau si nu se aratau
comandantului de aici la control.
Despre neamul
Toate acestea le Meuse el, pe cit mi se pare, in vederea
razboiului cu venetienii, pe care-1 pregatea de mult si pindea

.eum 1-ar putea face cu cei mai buni sorti de izbinda. Ci aceste pregatiri
_nu ajunseseril ilia,' la capat, cind s-a ridicat cu razboi asupra venetienilor
0i-1 purta ; atuncea insa la sosirea verii, a pornit cu razboi asupra ilirilor.
Despre acest neam al ilirilor, vechi i cu asezarile spre Marea Ionica, se
JIirlJor.
10
pomeneste Ca deseori a ajuns la mare renume. Se numesc Insa acestia bosniecii de acuma. Ci dalmatii i misii totodata i tribalii li pe ling acestia Inca
.sarmatii au acelasi grai cu totul asemanator 1, incit fara nici o greutate

se inteleg intre ei. Lucru firesc ar fi sa se creada ca acestia, pornind mai 15
degraba din regiunea de la Marea Ionica i fiind un neam mare si deseori
lacind ispravi renumite, si-au supus Tracia i trecind peste Istru, s-au
asezat cu locuintele in tara Sarmatiei, decit dupa cum cred unii ca, alungati 531
fiind. de sciti, au trecut in regiunea din aceste parti ale Istrului si, subjuendu-si astfel Tracia, au ajus pina la coltul golfului 2 s-au asezat cu locuin-tele. As ramine ins& uimit, dad, cineva pe iliri facindu-i albanezi, ar con-
chide presupunind ca ilirii din coltul marii Ionice au inaintat spre Epir
Etolia i tara Tesaliei. Mai curind e ca Intreg tinutul de la Epidamn si
pina la sinul numit Carnerio, pe o intindere de vreo trei mii de stadii 3,
.este locuit de un singur neam, care vorbeste aceeasi limba si care spre interior ajunge pinil la Istru i trece pe linga tara lui Sandal si a imparatului
.de aici, urmind indata i tribalii totodata i misii. Dar avind in vedere mai
:ales ca neamul iliric a ajuns la mare putere i astfel s-a raspindit peste o
20
25
buna parte din Tracia, pot a spun ea mai degraba iliri decit albanezi
formeaza acest neam. Eu unul ma alatur insa i parerii acelora care sustin
ca neamul Ririe Ii are numele de la tara sa, anume dat fiindca s-a diferentiat,
vorbind cind o limba cind alta, incit multe neamuri de aici, cu totul deosebite la grai intre ele, au dobindit numele acesta, numindu-se fin. Ci despre
acestea am scris ma Indeajuns atita ! Si daca neamului acestuia nu i s-a
spus nimerit numele acela, din cauza tarii insa, pe care o locuiesc, vadita a
ilirilor, face sd-si poarte numele acesta ; i nu i s-ar putea lua in nume de
30
1 Ca si bosniecii.
2 Marginea de nord-est a Wan Adriatice.

Wee 533 km.
www.dacoromanica.ro
532:-
300
LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE X
au aceluia care are aa parere despre ei. Caci eu unul despre albanezi af.
spune mai degraba ca se tin de macedoneni sau de altcareva dintre popoarele din lume ; exci nici cu unul nu se potrivesc decit cu neamul macedonenilor. Ci despre acestea sa fie destul acestea ce s-au spus, pentru mine insa
sa fie numiti cu numele acesta, iliri, cei care locuiesc la Mama Ionic/ pina
la promontoriul numit Istria spre coltul golfului, unde ajnnge pina in mare,
ea i ilirii ce locuiesc interiorul tarii de aici.
Mal Mill asupra lui 'Mid
Tepe* 0 apoi a regelul
10
Bosnia.
Asupra imparatului acestora a pornit cu razboi

imparatul Mehmet din eauza tributului ; cad cind
a sosit la acel imparat un crainic, eerind a duca
tributul cit mai repede la Poarta imparatului i sa nu mai taraganeze, el avea adunat tributul, care era de cincizeci de mii de galbeni, i a aratat crainicului imparatului ca tributul ar fi gata 0 ca,
fusese pregatit, totui nu dorete sa trimita imparatului banii
15
i sa
fie lipsit de acetia ; i ca nici nu e in interesul sail, ci, daca o sa trebuiasca
sa aiba razboi cu imparatul, cu acetia o sa poarte razboiul 0 s-ar putea

sa se pregateasca mai bine de rilzboi ; 1i daca o sa trebuiasca sa se ridice
i sa plece in alt tara, avind banii acetia, va fi mai bine de eL Crainicul
5:13 madar 1 ascultind aceste cuvinte, sa-i mai fi spus : O, imparate al acestei
20 OH, bine ar fi banii acetia sa ramina la tine, fara sa calci tratatul de
pace. Dar daca rupind pacea cu aceasta, crezi ca va fi mai bine de tine,
teama mi-e sa nu-ti fie mai ran din cauza aceasta. Caci en dumnezeu sa
aibi banii acetia e mult mai bine, dar iar cu dumnezeu sa fii lipsit de acetia
e mai bine decit pacatuind fata de acela, sa fi citigat mult mai mult
25
decit acetia".
Spunind acestea, crainicul a plecat la imparat i, raportindu-i vorbirea ilirului, 1-a facut pe imparatul sa se ridice en razboi asupra
amindurora. l
In timpul acela adica intreprindea expeditia asupra domnului

30
35
Daciei, care in mare masura ii batuse joc de casa irnparatului i-i ucisese
solii. Ci atuncea pornind asupra dacilor, nu i-a fost cu putinta sa se razbune
pe imparatul ilirilor.
Anul acesta insa, de indata ce i s-au strins la Adrianopole armatele
Asiei 0 Europei, la inceput de primavara, a pornit asupra ilirilor, purtindu-se eu gindul sa navaleasca i in tara lui Sandal. Dar imparatul acesta
fiind copil din flori al imparatului de mai inainte al ilirilor, s-a luat la
cearta cu fratii sai, porniti sa ia domnia tarii, 0 trimitea soli la imparat ;
i ei i s-au incredintat lui ca arbitru i pe acesta 1-a pus imparat al taxa_
1 Asupra domnului Ttlrii Rominelti, Vlad TePq si asupra regelui Bosniei .5tefan
Toma,evici.
www.dacoromanica.ro
MAHOMED It CIICEBESTE BOSNIA 1463
301
si a poruncit guvernatorului de la Scopie Isac care era in hotar cu tara

ilirilor, sa stea acestuia 1 in ajutor s poata lua domnia. i dindu-i armata 53i
in contra fratior, pustia tara si faeea robi i, dupa ce 1-a pus in domnie
purta razboi in contra fratior impreuna cu acest imparat al ilirilor. Si

turcii care locuiau in vecinatatea acestei OH, luau foarte multi robi din
aceasta Ord. Din ocoalele tuturor oraselor cite le stiu eu, au luat robi
si-i treceau i in Europa si in Asia. Si decind a reinfiintat ormul Scopie si
Iisus, feciorul lui Isac, cirmuind din partea imparatului acest oras, mult
timp a pradat cel mai mult tara ilirilor, din cite le stim noi, si s fi scos
robi cIi niciodata n-ar fi putut sa aiba, nadejde & pot trai in tara aceea.
Dar aflu c tara se intinde din tara tribalilor si de la riul Dorobice pina
in tara lui Sandal i pina, la Golful Ionic, la opt mite de stadii in lungirne ;
in latime insa pina la vreo doua, mii de stadii 2, tara ajunge pin'a la peoni
si tribali. Si de la tribali urmeaza indata tara lui Isaac si apoi tara lui Paul
i orasele care ajung pina in chiar tara imparatului ilirilor. Acestia purtau
10
15
razboi si mai inainte cu impratul, oscilind cind spre tribali, cind insa si
spre peoni si, aducind pe turci, jefuiau tara de la granita, a junior. Si 535
cu tribalii purtau rdzboi ; si domnul tribalilor, ieind cu armata, impresura
ormele ; dupii aceea insa incheind un tratat, a tinut pace cu acestia. Si
Sandal purta i mai inainte razboi cu aeestia i, aducind armata de a impa- 20
ratului, jefuia tara acelora. Asa se Mcea c singuri acestia, certindu-se
intre ei si aducind armata straina de a imparatului, pricinuiau mari stricaciuni tarii lor, armatele scotind de fiecare data robi foarte multi si stricind
foarte tara. In vremea aceea deci si Isaac i Paul incheind alianta cu Ina*
ratul ilirior, se purtau cu gindul i dinsii s inceapa razboi cu imparatul, 25
daca pe turci i-ar retine vreo actiune din partea peonilor.
I
Cueerirea Dos- Dar impratul cum mergea, a trecut peste riul Dorobice care
niel, 1463.
desparte tara tribalilor i a ilirilor ; si trecind spre riul Ilirisos
care e navigabil, a trecut peste el ; armata pedestra pe eaice, care din po-
runca lui au fost construite aici. Caii ns i-a bagat in riu, ca s tread, 30
armatele. Aceasta oaste a imparatului a fost la o suta cincizeci de mii de
calareti. Caci aceasta armata afara de ieniceri si azapi care merg cu el
in razboi ca pedestrasi, si citi i-ar fi de trebuinta la diferite servicii ale
armatei, multime care nu e buna de razboi, cealalta oaste a imparatului
merge de-a calare cel mai mult I dintre oamenii care ii stim noi. Dar sint 536
duse i animale de povara de multe feluri, precum am ardtat i mai inainte.
I La vreo 142 km.
2 La vreo 355 km.
www.dacoromanica.ro
302
LAONIC CTIALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE X
Trecind peste Ilirisos 1, indata, ce a navdlit in taxa a inceput sa impresoare ormul Bobobice 2, situat la intrare. Acest ora este mezat pe un
munte Malt i e bine aparat din fire. Cu tunurile bagind spairna in cei din
ora, cu cele inclinate in sus i cu cele aezate orizontal, a cucerit ormul.
Si o parte din locuitori a lasat-o pe loc, alta a daruit-o mai marilor turcilor,
iar a treia a trimis-o la Bizant.

De la Bobobice3 insa, inainte de ce sa-i fi supus capitala tarii, a dat
indata ordin, ca Machmut sa aleaga pe cei mai buni din armata Europei
i s mearga inainte asupra locuhri in care ar putea afla ca se atine impaio ratul ilirilor. Acesta deci luind pe acetia a pornit sa mearga din rasputeri pe
riu in sus. Venind la Gaitia, i aflind ca imparatu14 ar merge inainte, a trecut

peste riu i a plecat in sus asupra ormului Clitie, MIA a zaboveasca de loc
in cale ; i a gsit riul despartit in trei i, trecindu-1, a doua zi a sosit la Clitie.
15
Imparatul insa ridicindu-se apoi, a sosit la Gaitia, capitala tarii

i indata ce s-a apropiat, ormul i s-a supus prin buna invoiala ;
chci cind a aflat c ormul Bobobice 2, din toate eel mai intdrit, a fost
ilirilor.
cucerit de irnprat, celelalte orme s-au umplut indata de spaimg, i fie537 care s-a grabit s-o apuce inainte, in dorinta de a-i face imparatului pe plac.
Cei din Gaitia madar, indata, ce imparatul a sosit mai aproape, au trimis
20 pe cei din fruntea ormului, de i s-au predat, si-i cereau sa se cirmuiasca
I
dupa legile din strabuni. Si le-a ingaduit ce-i cereau ca imparatul sa le

ingaduiasca ; mai pe urma insa, indata ce a luat in primire cetatea orasului
i a pus in ea o garnizoana, i-a ales baieti din cei mai buni pentru sine i
25
mai luind Inca vreo cIiva, i-a impartit oamenilor din suita sa.
De indata ce a luat in prirnire acest oral, a poruncit marelui vizir
al Portii Machmut s ia armata Europei i s mearga cit mai repede asupra

impdratului ilirilor ; caci af fts'.3 ea se atine intr-un ora, cinci zile departare de Gaitia, ateptind ce intorsatura vor lua lucrurile in Iliria. Ormul
acesta in care ramase imparatul, se chiama Clitie ; i i s-a mai vestit lui
30 Machmut ca. balatul fratelui aceluia, in virsta de treisprezece ani, se all
in ora. Luind deci armata Europei, sosete a doua zi la riul cu numele
<Sanna> 5, navigabil ; i imparatul ilirilor ii punea mare nadejde in el,
Manuscrisele scriu laXupLOvIlirios", schimbat de Dark() In'IAXopr.a6v, precura e in
manuscrise la p. 301 r. 28 ; Fabrot ins5 I-a schimbat pe acesta in 'Inupi.6v, precum e in p. 302 r. I.
2 Manuscrisele ne clan Aof3opkvDobobice", indreptat de Darko in Bopof3i,x7pr

dupil nota la 5 din cap. 15 cartea a IV-a a istoriei lui Critobul din editia C. Muller in Fraymenta Ilistoricorum Graecorum, vol. V, Paris, 1870, p. 147.
3 In manuscrise dot3o3lxlIg' (vz. n. 2).
4 Regele Bosniei $tefan Tomasevici.
5 Dui:4 numele" se presupune ea lipseste ceva si Tafel voieste si intregeascri aceast5
lips5 cu l',Ocvvco.
www.dacoromanica.ro
MAIIOMED II CUCERESTE BOSNIA 1463
303
pentru ea era navigabil, si neaflindu-se corabii mari pe riu, nu-i venea sa I

creada ca, trecind peste riu, sa vina asupra lui. Chid insa armata a venit
aici I aproape de riu, Machmut ii pripea aici pe cei mai de frunte din oaste nit
sa savirseasca o mare isprava pentru imparatul, trecind riul si prinzind
pe imparatul ilirilor ; si le graia unele ea acestea : Barbati turci, acuma sa 5se arate careva din voi barbat vrednic, trecind fiecare cu picioarele peste
acest riu ; caci nu-i va 'Area ran, oricare va trece eel dintii, de marea rasplata
ce va lua de la imparat !".

Dupa aceste cuvinte, oamenii imparatului s-au apucat sa treaca. Si
aici se spune ca cel dintii feciorul lui Turachan, Omar, guvernator al Tesaliei, Jo
pornind cu oamenii sai, au sarit in riu si, inotind putin, au trecut ;
si
atunci indatil, a trecut deodata si cealalta caste peste riu. Dup ce au trecut,
indata au inceput sa cutreiere taxa, ea pe imparatul ilirilor, umplut de

spaima, pina sil apuce sa fuga, cavaleria usoara, la orice primejdie ar ajunge,
napustindu-se sa-1 prinda. N-au putut da insa peste el, caci plecind se
15.
pune la adapost intr-un oras de al sau cu numele Clitie. Dar ref ugiindu-se,
este impresurat de Machmut. Orasul este asezat intr-un Ice mlastinos.

Si intinzindu-se linga el mari mlastini, II fac bine aparat si inaccesibil.
Atuncea insa intreg locul era useat de arsita. Si armata venind asupra lui,
Impresura orasul ; linga oras se gasea mult stuf si s-au apucat si-1 duceau 20'
in sant, cu gindul sa aprinda stuful si cu foc sa-i sileasca pe cei din oras 539
sa cada la invoiala, fara sit si vrea. Ostasii ilirului si cei din oras, vazind
aceasta si socotind el nu vor fi in stare sa tina mult timp piept la impresurare, au trimis vorba lui Machmut, ca ei insisi se vor preda, cu conditia Ca,
imparatului lor, imparatul sa nu-i fad, nici un ran ; si se vor supune, daea i 2.5*
s-ar intari prin juramint, ea turcii il vor trata bine si nu o sa indure nici
un ran din partea Mr. Facind ilirul aceste propuneri. Machmut le-a primit
si a incheiat un tratat de pace. Dupa ce i 1-a inthrit cu juramint in conditiile
propuse, imparatul a iesit din oras si el a luat in primire orasul ; si impartind locuitorii din oras in trei, o parte a lasat-o pe Mc, alta si-a impartit-o 30
el cu cei din fruntea ostirii, iar a treia a dus-o si a daruit-o imparatului.
Asa a fost pins deei dara imparatul ihrilor la Clitie si impreuna cu el bilatul
I
fratelui sau, ea de treiprezeee ani.

Sotia lui insa a apucat de mai inainte sa fuga la Raguza,
OrM la marginea Marl Ioniee 1 si a plecat cu voia barbatului, blind cu dinsa multa avere. Acest oras a fost intemeiat de ilirii din
partea locului ; barbati straluciti, adunindu-se in acelasi loc si, intelenailuza In rialmi
eu Sandal.
1 Insemnlnd i Marea Adriatic:1.
www.dacoromanica.ro
35
304
LIONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE X
zio gindu-se foarte bine intre ei, au durat ormul foarte puternic i 1-au inconjurat cu ziduri foarte taH. indeletnicindu-se cu comert pe uscat i In Mama
Ionica, a ajuns unul din cele mai bogate orme din partea locului ; mai
ales inzestrat cu legiuiri bune i, conducindu-se dupa o constitutie aristo5
cratica, ei i-au impodobit orau1 cu cldiri, flind, ce-i drept, nu prea aratos,
dar in stare sa aiba cetateni destoinici i cuminti. Ormul acesta se marginete cu tara lui Sandal i, incepind razboi cu el, era in cearta i se razboia.
Si pe cit mi se pare, pricina la aceasta cearta a dat-o Sandal i pe nedrept
10
i-a silit la razboi. Ce-i drept, pe feciorul acestuia, un tinar de toata vrednicia, care se refugiase cu maica-sa la Raguza, n-au volt sa-1 extradeze,
dei II cerea de la ei ; i de aceea le-a declarat razboi i le-a pustiit pamintul.
Atunci acetia 1-au ales comandant pe feciorul aceluia i dindu-i bani din
belug, s-au razboit cu Sandal, ducind pina la capat razboiul. Pricina insd
pentru care feciorul i sotia lui au fugit i s-au adapostit in acest ora se
15 spune crt, a fost urmatoarea : in tara lui s fi sosit de la Florenta din Italia o
femeie despre care se dusese yestea c e de o infatiare prea frumoasa, dar
care era de o viata uurateca. Auzind el ca femeile din Florenta se deosez41 besc de I multe prin frumusete i cumintenie, a chemat-o in fata lui, dorind
s-o vada, i cum a vazut-o c e foarte frumoasa, s-a indragostit de femeie ;
20 i indragostindu-se, nu dupa mult timp i-a facut de lucru cu ea i dragostea
il apucase fair ; i traia cu femeia ; i de dragostea femeii facindu-se
ursuz, nu se mai uita la sotia lui legiuita i nu avea nici o grip, de dinsa.
*i despre acea femeie se spune ea, tinindu-se dupa negustori, a ajuns de la
Florenta in localitate. Sandal asadar trMnd cu aceasta, sotia ii ura i nu-1
25 putea suferi. De aceea, neputind rabda ca o astfel de ocard s cadd asupra
tinarului i fecior, revoltata a plecat in taina cu feciorul in orasul Raguza.
Acesta aadar, prin trimiii sai, cerea sa se intoarca in taxa i sa nu traiasa
in tara straina i sa,-i faca aceasta ruine intre oameni. Dar sotia n-a dat
urmare chernarii si-i spunea mereu ca nu se intoarce, daca nu o trimite
30 inapoi la Florenta pe femeia aceea, sau s o alba tiitoare, cit o vrea. Acestea
aadar se spune c s-au petrecut aa i feciorul, certat cu tatal i pus de
raguzani general-comandant, purta razboi cu tatal sau ; i s-a luptat cu
tatal sau, de parca se razbuna asupra firil i 1-a pus pe fuga chiar pe tatal
i a ucis multi din armata lui, facind fata de tatal sau lucruri neingaduite i
35 potrivrnce bunei cuviinte.
512
Aadar i acesta trimetea deseori soli la imparatul, ca impreuna sa
loveasca in imparaful ilirilor ; i a adus armata de turd i-i strica tara.
Atuncea, indata ce i s-a vestit ca imparatul navalete in tara ilirilor, facea
i dinsul pregatiri, Ca, pe cit i-ar fi cu putinta, sa se apere, daca armata
I
40 impdratului ar intra in tara sa.
www.dacoromanica.ro
M.1,1103[ED II CIICERESTE BOKNIA 1403
305
Dar sa m intorc la acel loc din povestire, unde am aratat mai inainte
ca, dupa ce Machmut al lui Mihail a luat in primire pe imparatul, a mem
cu el si in alte orase ; si-1 arata pe imparatul i i se supuneau. i Machmut
1.
era ocupat cu aceasta ;,iar pe Omar al lui Turachan trimitindu-1 asupra celor-
lalte orase din tara ilirior, el insusi a plecat spre tabra imparatului.
Si impdratul nu era multumit cu juramintul si era minios c, filed nevoie,

ar fi facut imparatului ilirilor juramintul ; i 1-a pus sub paza pe imparatul
si-1 purta cu sine, strabatind tara lui Sandal. Caci din tara ilirilor, o parte a
biruit-o si a subjugat-o insusi imparatul, alta insa, a supus-o Machmut
si Omar. Aici si Omar dindu-si silinta s aduca sub stapinirea imparatului
11)
tara cit mai ramasese, a ajuns
la cea mai mare trecere intre barbatii 543
cu. vaza de la Poarta imparatului ; si a savirsit mari ispravi, Bind ci. intre
multi altii si mai inainte bine vazut la imparat.

Acestea asadar i-au reusit pina intru atita imparatului, cucerind orasele ilirilor. Pe urma trimitind la Raguza solie, cerea pe sotia imparatului.
Ea insa apucase s piece de mai inainte din oras in Italia. Caci cum a auzit
ea tara intreaga a ajuns in puterea imparatului, repede, cum era, s-a indepartat din ora i s-a dus in Italia. Nemaiapucind deci pe sotia imparatului,
solii s-au intors fara nici o isprava.
Cucerirea
lul
Stank., Craic if.1 Paul ;
neiderea regelui
Basilic'.
Pe urma, imparatul ridicindu-se cu toata tabara, a

navalit in tara lui Sandal si o pustia. Cad slobozind
15
20
cavaleria usoara de prada, cutreiera intreaga lui tara.

Apoi atacind orasele le impresura. i oamenii lui
Sandal au atacat corturile in care dormea imparatul, porniti Mid din munti ;
si au izbutit s ia oarecare prada i sa se indeparteze, fugind iarasi In 25

munti. Caci tara are locuri pustii nu mai putine decit cea a ilirilor. Atacind
insusi el, a impresurat citeva zile o cetatuie de a lui Sandal. Si. cum nu-i
prea mergea cu cucerirea orasului, s-a ridicat si a plecat prin tara lui Stante
Craic si Paul, domni de prin partea locului. Si le-a trimis crainic cu.
Indemnul J sa-si predea tara lor si in schimb vor lua de la imparat alta 541
tar& in Europa. Acestia lasindu-se astfel induplecati, s-au predat cu tara
lor cu tot imparatului, gindindu-se c e un lucru. peste putinta ca ei, lu
mijlocul tarii imparatului, s poata tinea piept pina la capat in contra
lui. Sint deci induplecati cu conditia s primeasca de la imparatul in schim-
bul Orli lor alta. Si venind la Poarta, si-au predat tara ; si nu cu mult 35
mai pe urma, punindu-i sub NA', i i-a adus acasa. i totodata a slobozit
si armata pe acasa. Iar pe imparatul ilirior, dud a plecat din tara lui,
dis-de-dimineata, cum se odihnea in tabra, a trimis dupa, el si 1-a chemat
sa i se infatiseze. Acela Insil pricepind ca nu la bine trimite dupa el, s-a
20.-- C. 1621
www.dacoromanica.ro
306
1
LAONIC CHALCIDCONDIL : EXPUNERI ISTORICE X
ridicat cu juramintul in mIn i, cum a fost dus in fata imparatului, i-au

t Mat capul din porunca imparatului. Se spune ca sa-1 fi dat pe mina dascalnlui sau Perses, ea sag omoare ; altii insa spun ca bucatarul lui a cerut
-sa-1 ucida. Dar se spune ca, impotriva parerii lui Machmut al lui Mihail, a
poruncit imparatul sa-1 omoare pe imparatul ilirilor. Asa deci sa se fi
.svirsit din viata, dupa ce impratul a pus cal:At domniei lui.
Cum deci tata junior a fost cucerita i imparatul prins

s-a savirsit din viata i ceilalti domni erau tinuti in
Capella.
545
inchisoare, acestea aflindu-le venetienii i peonii, soeo10 teau ca nu e hicru de saga i s-au inspaimintat foarte, crezind c indata
'grozavia se va abate si asupra lor. i venetienii mai erau nemultumiti
pentru ea guvernatorii imparatului aduceau supusilor lor prejudicii si le
-pricinuiau necazuri, totusi tineau pace, asteptind sa vada ce intorstura
or lua evenimentele pentru dinsii. Cind insa Argos in Peloponez, predat
15 prin tradare de unul dintre preotii din oras, a fost ocupat de guvernatorul
imparatului, feciorul lui Alban, cu numele Iisus, i cind acesta pe fata s-a
idicat acuma cu razboi si Omar al lui Turachan a atacat Naupactos si
cind oamenii imparatului, ocupind teritoriul venetienilor de pe la Metone,
nu se mai astimparau, atunci n-au mai putut rabda sa stea linistiti ; ci
20 tineau sfat, parerile fiind impartite in doua. i deseori s-a intrunit Adunarea
numith a celor de1egati1; si Victor din casa Capella, un barbat proeinent prin avere i cu multa trecere i despre care se credea ca e cel
mai destoinic sa dud, treburile orasului si care adusese de partea sa pe cei
de aproape ai sal l i rudele, ca sa-i voteze propunerea, s-a urcat la tribuna
Vc in I:4 f!:1
gfal
(mintarea MI Victor
i a vorbit astfel : Venetieni, cred ca deseori si de altadata locuitorii acestui

oras, cind se chibzuiesc, nu gresesc ceea ce trebuie ; de aceea ma gindeam
546 c e nevoie numai de o expunere
mica pentru voi. Toate lucrurile sint
doar de asa natura, incit si pe cei ce nu vor, II imping la acest razboi. Dar
nu putini si din cei ce ne cer sa ne stea in frunte, Tin la tribuna i va in30 dea mna, ea despre chestiuni mari sa nu porniti la sfat asa cu ura si cu necaz,
ci mai degraba cu rabdare i s trimiteti la barbar o solie i sa-i vorbiti
'de pace, ca n-ar face eu dreptate, calcind juramintul i tratatul de pace,
ii sa-1 indreptam la calea cea cuviincioasa, de e nevoie, cad ne va asculta.
-Daca insa e cazul sa luam asupra-ne razboiul, trebuie neaparat sa dezbatem
35 indeajuns asupra razboiului acesta i asa sii pasim la vot. Asadar chibzuindu-ne bine, trebuie relele din fiecare eventualitate sa le plinem fata in
.fatA si, cumpnindu-le, sii ne hotarim pentru raul care pare mai mic. I ar
25
' Vezi mai sus, p. 126 rind 28-32.
www.dacoromanica.ro
VENETIA DECLARA RAZBOI LUI MAIHOMED II
307
eel ce Ii d votul, trebuie mai intli s judeee, ce rezultat poate sa, alba
fiecare eventualitate. Acestia adica spun ca, daca vom avea razboi, orasele
noastre de pe continent pina la Marea Ionica si Peloponez si din celAlalt
continent, nu vor avea cum sa se VIM vreun rastimp, ci le vor lipsi cele de
trebuinta si se vor prapadi, daca un greu d peste ele. i lipsiti de comertul
cu tars aceluia, spun ca vom avea de indurat mari pagube in viitor. De

aceea deci trebuie s fim fabdatori i s trimitem o solie care, precum e
firesc, sa se intemeieze pe vederi ca acestea. I Dar mai intii voi incepe sit :;i7
vorbesc despre solia, cum de solii nostri, totodata bArbati de seam:A si
oameni invkati, cind au sosit, nici nu i-a pasat de ei si i-a amagit cu vorba 10
si a Mcut vAdit drept dimpotriv. De aceea nu stiu ce i-ar putea spune solii
mai nimerit decit i-au vorbit solii ce au fost mai inainte la el, doar decit
c. noi, neputinciosi Rind in fata unui razboi, dorim pricinile de vinovkie
sh le inlAturam prin soli si situatia noastr SA, o punem pita in asa mAsurA
in fata lui. Dar despre acestea cred ca era bine A, tratam cu el, daca, prin 15
ocnparea orasului Argos, nu ne declara razboi pe fata. Ne-a pus, cei drept
la incereare, pina unde merge rabdarea noastra ; i dacA le suferim se va
apuca acuma MIA frica si de celelalte ; iar daca nu, va bate acuma In
retragere pina la o iimit, ping, la care i-ar fi ingAduit din parte-ne ; si cu
aceasta va face numai o incercare si de buna seamA intru nimic mai putin se 20
va apuca de rdzboi. Iar pe deasupra am sA va mai spun ca in navala-i

asupra Peloponezului, mai intii s-a si oprit in Eubea la orasul Eurip, sa-1
vada banuiesc. i iari, chid a iesit din Peloponez, a mers a doua oark
acuma cu oameni care sa incerce vadul, si a sosit in fata orasului sa vada
cum ar putea face atacul, daca ar navAli asupra orasului. i trecind &Mare 25
strimtoarea Euripului, incerca sksi dea seama, cum ar putea-o trece

si atacul i-ar fi mai usor de Intreprins. Asadar acestea nu-s oare semne 548
vadite de razboi, pe care Intemeindu-te ai putea spune hotarit ca acela
de mult s-a pregatit de razboi, ca s lupte cu cei ce due dezbateri asa de
naive ? ! Ci pentru c razboiul ne e declarat, demult luind-o inainte, unele 30
I
ni le smulge, supunindu-si-le siei, iar In alte locuri indusmanind pe cei ce

stau in frunte, Ii pregateste calea, ridicind pe incetul pretentii tot mai mari,
spre a.cAdea, de s-ar putea, pe neasteptate asupra unor nepregatiti, luind
ce ar putea aduce sporuri insemnate puterii sale. DacA ni se fagaduieste
ca, nu vom avea rzboi din partea impkatului, sustinindu-se c acesta nu 35
incepe rdzboi i nici nu ne smulge de sub stApinirea noastra tot ce s-ar
putea crede ca' i s-ar supune cu usurinta, atunci zie sa 1111 facem rzboi,
ri sa tinem pace, fArA ski irnputam ceva diii cele cc s-ar euveni ; dar dacA
toti ni-1 arata intr-un singur glas Ca nu inceteaza sa ne inperce cu rAzboi
In toatA forma de mai mult timp, atunci oare ce e mai bine pentru noi din 40
www.dacoromanica.ro
308
1
LAONIC OHALCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE X
acestea, s tinem pacea i s pierdem, ca i cum am fi in razboi cu el, sau
sa-i declaram de indata pe fata razboi i sa-i aratam puterea noastra ce

549 poate ? ! Caci in razboi I avem putinta i s ne pazim de el, pregatiti Mad
pe fat, i sa-1 pindim Incotro va porni cu armata. Sau dad, incearca oil
5
ne ia pe ascuns din tara noastra, s nu-ltratam oare ca duman, pe el care
cu starea de acum are un indoit avantaj ? ! Daca 1ncercarea Ii iese dupa
plan i increderea in ei ca In nite prieteni crete, acest fapt e spre cItigul lui,
Dad, ins/ din aceasta nu rezulta nimic bun 1 pentra el, ... 2. Aadar
daca, acestea-s mai bune, ar trebui alese acestea fata de altele. Daca insa
10 nu-s mai bune, s rabdam, tinind pace, sa ne alegem mai bine acelea. Obiceiul insa a taragana cu o hotarire, eu unul spun ca a pagubit, i pe multi
din lumea aceasta i noua ne-a adus deocamdata paguba, mare, noua care
am lasat la voia IntImpThr imparatia, cind Constantinopolea era impresurata, i pe elini 1i pe imparatul elinilor, cu care legaturile noastre corner15 ciale erau mari i sporeau mereu. Iar dupa aceea, cind domnii din Pelopo-
nez trimiteau soli intr-una, ca sa le sarim [intr-ajutor in razboiul ce-1

aveau, am stat nepasatori i Peloponezul a ajuns sub stapinirea acestui
imparat. Si de curind, cind imparatul ilirior ne cerea sa-i ajutam sa se
apere i pentru acest ajutor ne depunea rdsplata nu mica, am ramas nepasa-
20 tori i falai de el i 1-am lasat sa fie ucis de turci. Faptul ca am lasat la voia
550 intimplarii toate acestea, ne aduce ruine i ocara la altii de prin Europa,
ca unii ce din interese comerciale i pentru citig urit am lasat sa fie nimiI
25
cite de acest Imparat neamuri de acelai id ca noi. in patine cuvinte pot

sa spun ca,, de facem de Indata Intelegere cu peonii i incepern impreuna
razboi, o s ne fie dat sa ne bucuram de ale noastre ; daca MA, rabdam si
stam linitii, in putin timp yeti vedea ca ne ataca nepregatiti i ne va

smulge tara cita se intimpla sa fie in granita cu el. Eu unul deci sint de parere
sa trimitem soli la peoni i bani ; i Inine pe linga allele ce le avem, sil

echipam de razboi corabii, cit de multe am putea. Dar sa luam in ajutor
30 la acest razboi i pe marele arhiereu, punindu-1 in fruntea intregii intreprinderi ; i Peloponezul s incercam a-1 rascula. Cad daca pe celalalt
despot care s-a lepadat de imparat i dispunea de mijloace moderate, 1-au
urmat peloponezienii rasculati, atunci cei ce au parasit Constantinopolea
i cei ce au ajuns In tot felul de situatii grele, s-ar alatura In numar cu malt
35 mai mare, dad, ar vedea venind pe mare o putere insemnata ; i pe u .cat
sil aducem din Italia calareti greu Inarmati la doua mii ; i pe oamenii
1
Manuscrisele ne dau xaxbvrdu", Indreptat de Tafel In xcabvbun", Indrep-
tare primit si de Darla, In editia sa.
2 Dupa wrj pentru el", Fabrot crede cu drept cuvInt cl lipseste ceva, desi manuscrisele nu ne-o arata.
www.dacoromanica.ro
SOLI VENETIENI LA PAPA SI LA MATTI CORVIN
309
din Creta, urmariti pentru vinovatii, sa-i trirnitem in Peloponez pentru
izbavirea vinovdtiilor. V'azindu-ne c facem acestea, ne vor urma 1 de indata
i, trecind de partea noastra, ne vor aduce Peloponezul supus, de unde

vom putea dispune de tara aceluia si s scoatem venit destul. Acestea 551
deei punindu-le la cale cu peonii, ei de la Istru, iar noi din Peloponez, 5
porniti, sa, atacam tara de sub domnia aceluia si sa nu sedem, uitindu-ne
nepasatori, cum tara noastra este pustiita, si cum supusii nostri sint tiriti Iii
I
robie; i sa, fie nevoiti odatil, s faca alt alegere, apucind-o inainte la razboi".
Dupa cuvintarea aceasta a lui Victor, mai multi au si

trecut de partea parerii lui. Voturile isi tineau cumpana, 10
papa sl la uncurl.
totusi cei pentru declararea razboiului au cistigat
majoritatea. Apoi de indata s-a hotarit s trimita soli la marele arhiereu
si asijderea sa trimita indata la peoni soli cu bani. Solii sosind deci la prea
inaltul arhiereu, i-au vorbit potrivit vederilor venetienilor, c'a de mult
ar fi timpul sa ia parte Impreuna cu ei la razboiul in contra barbarilor, de 15
intreprinderea caruia si mai inainte el insusi s-a preocupat la Mantua. Dar
arhiereul luindu-le vorba din gura, le-a spus c e neparata nevoie sa-1
Venellenii deelaril raz:

Lol si trIrnit soli la
inlature mai intii pe barbarul cel mic si asa sa porneasca apoi si asupra celui
mare, aluzie facind la domnul din Arimini, cu care era In razboi si se luase
la cearta pentru un lucru care face s5-1 trecem sub tacere. I De aceea 20
552
folosindu-se de un pretext ea acela, purta razboi.
Si aa arhiereul pe venetieni i-a aminat, cad isi avea razboiul sau cu
conationalii. Apoi cei trimisi la peoni, ca sn-i asocieze la razboi, s-au
Infatisat la imparatul peonilor si in adunare au tinut o cuvintare ca aceasta :
1)Peoni, voi vedeti bine purtarea imparatului turcilor cit de departe a 25

ajuns, cu ce tiranie i-a subjugat In lume pe cei de acelasi neam cu noi
i cum, pradindu-ne si nou'a tara, a umplut Asia si Europa de prizonieri
robi. Si trecind mereu si pestre Istru, pustiesc tara i dau foc. Dar ca acel
barbar n-a trecut Inca peste Istru chiar in tara voastra sa fa ea
zb oi, evident voi vil ginditi ea se Intimpla pentru ed,
Tara Romineasefi pus lillA; omul tureilor de ati trece asupra lui,
tulbura mult lucrurile.
pus domn.
Dar pe cmi si pe imparatul elinilor i-a defiintat
30
acum, apoi tara tribalililor a adus-o sub stapinirea sa si intreg Pelo

ponezul 1-a subjugat si pe imparatul Trapezuntului si 1-a supus si tara
i-a eucerit, si apoi in Dacia a pus domn omul sari si tara ilirilor a pustiit-o
i
totodata pe imparatul 1-a ucis, un om cumsecade si de treaba ;
dupa ce in timp aa de putin, a nimicit atitea stapiniri, ce planuri credeti

1 Manuscrisele ne dau 64)ovrov.vor vedea", lndreptat bine de Tafel In g;.,ov.rcce
vor urma",
www.dacoromanica.ro
35
310
LAONIC CHALCOr'ONDIL : EXPIJNERI ISTORICE X
eit le va avea acela pentru viitor ? ! De buna seama nu se va astimpara

de loc, ci pornind mai departe sa atace pe vecinii acestora, va
57,3 cauta i tarile care sint ale acelora, sa si le supuna, napustindu-se cit
mai repede ar putea, asupra lor. i aeuma vine negresit i asupra
5
voastra i cu toata puterea va incerca sii tread', si sa vii robeasca
tara si celor de la conducere sa le aduca moartea cea mai rusinoasa. Caci
a
in sufletul sail nu se poate impaca nicidecum cu oameni de ai nostri si cu

cei ce slut de legea noastra, ci intocmai tot asa de aspru si neinduplecat
se intimpla sa fie si fail de cel ce cu bine se apropie de el. Ati aflat doar
ce a facut acela care a domnit mai inainte, imparatului Ladislau, macar cii
acesta poate cii i-ar dobindi iertare, deorece prins in lupta 1-a ucis ; dar
imparatul David al Trapezuntului i eel al ilirior i domnul din Lesbos si
ceilalti, ce riu i-au facut aceia, de-i omoari unul dupa altul pe toti?
Asadar, dad, va pregatiti sii porniti asupra tarii aceluia i sa-i faceti rizboi,
15 poate cii ati putea abate navala lui ce ar avea sii urmeze asupra Peoniei.
Dad, insa zaboviti, rabdind unele ea acestea, atunci acela va trece cu armata
si teama Imi e Ca, fa' cind odata un pas gresit, toate acestea sa nu ajunga
sub stapinirea lui i pe voi sa nu va dea pierzarii in chipul eel mai jalnic".
20
55 i
Dupa ce venetienii au spus acestea, imparatul peonilor,

lulu" d. cuvintul, a spus unele ca acestea : Venetieni,
lntei Corvin ;
unouril tree
bine
vorbiti si I parca la multe lucruri sinteti barbati
llunarea.
nu nepriceputi, i in alte lucruri ale vietii i cind. e sii
chibzuiti asupra ce va intereseaza. Dar lucrul acela parea nu ni 1-ati amintit
cii deseori am cautat sii vii luam impreuna cu noi la razboi in contra tur115spunsul
reit end
cilor i cii n-ati voit sa ne stati intr-ajutor, desi vii chema alaturi de noi
totodata i cel mai mare arhiereu, ci va invoiati cu barbarul i de noi nici
pomeneala nu faceati ; i spuneati cii vii faeem o rugaminte nedreapta,
cerindu-va sa luptati in contra barbarului, din partea caruia n-ati suferit
nici un riu. i noi asa deseori trecind peste Istru,am avut de indurat supierdut viata imparatul acestei.
30 ferinte nespus de mari. i mai bath
tari Ladislau care a fost un barbat stralueit ; apoi a doua oara iarasi multi
si totodata barbati straluciti la Cosovo in tara tribalilor, unii au cazut
in rizboi, iar altii au fost prinsi de turci. Aceste imputari asadar avem sii
vi le facem deocamdata. Dar sa dam ajutor, luam asupri-ne de indata
35 neaparat, trecind peste Istru, sii stricam pe aceasta cale, pe cit se poate,
tara barbarului. La primavari dar vom porni cu armata asupra aceluia
si vom face ce va da dumnezeu. Dar trebuie i voi sii naviliti deodata Ir
faceti stricaciuni cit de mari puteti, ca actionind
Peloponez i ciutati
i sii putem merge cit
55 5 din amindoua partile, sa-i dam de lucru din greii
25
www.dacoromanica.ro
NAVAL t VENETIENILOR IN PELOPONEY. 103
31i
mai deplin mina in mina la purtarea razboiului".
Spunind acestea si
fiind gata s inceapa pregatirile, a luat in primire banii, la douazeci i cinci
de mii de galbeni.
Acesta deci s-a pregatit astfel de razboi i, stringindu-si o armata de
douazeci i cinci de mii, a trecut peste Istru i strica tara imparatului.:
Sabatin, cind a fost, de a pradat Peonia, a zidit pe linga Belograd i o fortareata, si, lasind inauntru i o garnizoana, oameni de la Poarta imparatului,,
a plecat. Navalind foarte aproape de oras, a impresurat aceasta, fortareata ;
apoi cutreierind i pradind tara imparatului de pe la riul Sava, a luat yobi:
din tara, tribali si totodata turci, si a plecat inapoi, intorcindu-se acasa.
Se spune ca a dus cu el la douazeei de mii de robi de razboi.
Venelienii iiitIesc
In Peloponez, 146:1 ;
inehid IsImul.
10
Si peonii au facut acestea asa ; venetienii insa, indata

ce-si luara aliai i pe peoni, echipind treizeci i cinci
de trireme i cu douasprezece corabii mari, au plutit
spre Peloponez. In corabiile mari imbarcind si doua mii de calareti 15

italieni, deplin inarmati au debarcat in Peloponez ; apoi si-au ales
general-comandant un barbat de seama, din casa Loredano, incredintindu-i mi intreprinderea, i 1-au pus conducator peste tinuturile de
la marginea Murll Ionice i Egee, dindu-i toata puterea s dispuna, 556
cum va crede, ca razboiul s, iasa cit mai bine. Iar dinspre Creta au dat 20
I
de veste celor urmariti pentru vinovatii i refugiati in locuri adapostite,
at vina rata nici o teama la razboi. Adunindu-se, au fost la patru mii si au

debareat in Peloponez si au indemnat pe peloponezieni sa se lepede de
imparat. i peloponezienilor flindu-le MO, grozav, trimiteau vorba s
inchida Istmul cu zid, ca astfel
prinda pe ienicerii imparatului ina- 25
untrul oraselor ; si aceia ajunsi la desnadejde sa se predea, ca s poata
pleca nevatamati. Laconica i Tenaron i cei de pe la Epidaur s-au rasculat
indata, cum au navalit venetienii5 s-au ridicat i arcadienii i pelenii.
Guvernatorul Peloponezului insa se atinea in Leontii de la Megalopole si
trimitea iscoade sa vada ce intorsatura o sa ia lucrurile ; i trimitind crainic 30
la imparat, Ii arata ea venetienii rasculind. tara, yiii cu razboi i c, atacind
Argos dinspre Nauplion, 1-au impresurat si de pe uscat si de pe mare, batindu-1, i c s-au silit sag cucereasca. Inauntru se aflau cincizeci de ieniceri de ai imparatului si capitanul acestora ; i s-au supus venetienior prin
buna invoiala i i-au lasat s plece, rata sa sufere ceva. Acestia au scapat, 35
asa, ca sa nu piara ; i venetienii ocupind. .Argos, au lasat o garnizoana,
un comandant in oras. Aici, venetienilor I h s-a intimplat urmatoarea 557
patanie. In timpul cind au ocupat Argos, au trimis in ajutor oameni sub
conducerea unui barbat Ieronim din neamul Bernardo, poruncind sa
www.dacoromanica.ro
:12
LAONIC CHALCOCONDTL : EXPUNEIII ISTONICE X
inainteze pe margthea marii, ca s poatt ajunge la Argos. Acela lust neascultind, a mers pe drumul dinguntrul trii care ducea pe sub poalele muntilor.
Aici, turcii puninclu-se de mai inainte la pindt pe drumul ce duce la Argos,
s-au tupilat cu o sutt de oameni i asteptau, dacg argeenior le vine vreun
5
ajutor. Cind 1-au vtzut pe Ieronim ducind oameni spre Argos pe drumul
dinguntrul Orli, au apucat-o inainte sg ocupe si poalele muntelui i tarmu1
marl, luindu-i la mijloc pe venetienii care mergeau intr-ajutor. Si cum au
facut-o, i-au pus indatt pe fugt si i-au prins pe acestia, omorind ca la dout
sute. leronim insusi a setpat cu viatg. i urcindu-se intr-un vas ce acosta
To undeva pe acolo, spunea et ar fi din partea generalului comandant, avind
si plece pe mare la Eghina. Iar chid a sosit la Eghina, a cerut sg-1 treact
si sg-1 debarce la Eubea. Trecind lust in Atica, de aici a mers la impgrat.
1
Nu cu mult mai tirziu, acesta intorcindu-se iar la venetieni, au avut de

558
suferit grea pedeapsg.

Dar venetienilor le puneau in vedere elinii i totodatt j albanezii din
Peloponez si-i indemnau i Rali i Petru Schiopul c, dact ar inchide Istmul
eu zid, atunci peloponezienii, rgsculindu-se de indatt, vor trece de partea
lor ; &ad aceasta le-ar fi oarecum un. indemn de mare folos la rtscoalt. Si
atunci au hottrit st mearga ci toatt armata i st inchida, Istmul
sa
20 punt la incercare pe cei din Peloponez. Sosind, au adunat piatrg si cladeau.

zidul de inchidere ea, punind la incercare pe peloponezieni, sit vadt dact
Corintul li s-ar preda ; eta atunci ar veni de indata si celelalte orase

ale Peloponezului la ei si ar trece de partea lor. Iar cind au isprtvit zidul
de inchidere al Istmului, insisi au pus mina pe arme i au mers spre Corint,
corintenii conducind la ntvalt. Au indreptat i tunurile asupra ceatii
de sus si au atacat orasul, dind lupte mart Dar iarna sosind, i-a impiedicat
st duet mai departe impresurarea i, ridicindu-se de aici, au plecat fgrt
pi
25
isprava. Apgsati de iarng, venetienii o duceau greu la Istm ; i nici Corintul
nu li s-a predat si nici Ahaia nu s-a rasculat, cind a mers intr-acolo un

30 bgrbat elM cu numele Rali, care si-a pierdut si viata de mina turcilor ce
au iesit in contra lui si au cgutat st-1 respingt ; i nici alte pgrti ale Peloponezului n-au trecut de partea lor, afart de locuitorii Spartei, aderneniti
559 de un tinitr elin cu numele Grita ; I i socoteau ct e o mare gresalt sit
rdming pe loc la Istm, fart sg fact ceva in vederea cuceririi Peloponezului.
35 Li se adusese si vestea, cit Machmut, marele vizir al imparatului, e pe cale
asupra lor spre Istm Cu armata mare. Iar peste putin II s-a adus stirea, cit
si insusi imptratul e pe drum spre Istm ; i atunci s-au hottrit st paraseascil
Istmul, nefiindu-le deocamdatt de nici un folos, i sit meargg in orasele
lor si st le apere cu toatt puterea, dact oameni de ai lui Machmut i en cei
40 de ai impgratului ar navali asupra lor.
www.dacoromanica.ro
LA ARROPIERE.A. TU1CIE011 VENETIENII SE REIRAG
313
Tureil se apropie ; Caci imparatul, cum i-a venit stirea ca venetienii inchid
Cu zid Istmul i ca, echipind patruzeci de trireme si

douasprezece corabii mari si aducind din Italia ostasi
deplin inarmati si din Creta alta armata, fac mari pregatiri pentru cucerivenetlenii fug In
oraele lor.
rea Peloponezului, 11 trimite pe Ma chmut cu armata Europei, afara de partea

rinduia in contra peonior, s porneasca de-a dreptul asupra Peloponezului
i, du& insusi e in stare sa faca vreo isprava in razboiul cu venetienii, sa

ocupe Istmul si totodata s navaleasca in Peloponez, iar de nu, sa-i dea
de tire, incit s porneasca de indata pe urma lui. Marele vizir al Porta
Machmut luind armata Europei, a mers pina in Tesalia la riul Peneu 560
si i-a asezat tabara linga orasul Larisa. De sfetnic 11 avea pe Omar al lui
Turachan, guvernatorul Tesaliei. Dar i-a dat sfatul sa nu inainteze mai
departe, ci s anunte pe imparat, c pregatirea dusmana e mai mare decit
J
cea a marelui vizir al imparatului ; caci el insusi venind mai inainte cu armata
de tot aproape de Istm, de departe a Want prstiasi mai multi de doua mii 15
si puscasi patru sute i arcasi si scutieri si ca, aceia n-ar rasa pe nimeni
sa se apropie sa tabarasca acolo la Istm cu vreo armata. Marele vizir al
imparatului auzind acestea, s-a hotarit sa-1 anunte pe imparat s vina
sa ocupe Peloponezul, iar ei 11100 ridicindu-se, s piece la Levadia. Cind
imparatului i-a sosit stirea c pregatirea dusmana e mare si insernnata, 20*
se spune c i-au venit si scrisori din Peloponez care-1 indemnau cd,
daca ar navali, venetienii nu vor atepta navala lui. Scrisorile i le-a
adus un albanez de la Corint care cu o barca noaptea pe mare, pindind
sa bata, un vint prielnic, a ridicat pinzele noaptea si a trecut in Beotia si,
coborind pe uscat, a ajuns la Machmut in Tesalia. Acesta insa uitindu-se in 95
scrisori, s-a ridicat de aici s-o porneasca inainte ; cind a ajuns aproape
de Beotia, ii vine vestea, c5 venetienii au parasit Istmul I si ca, in fuga 561
mare, au pornit la drum. Si atunci, pe inserate ridicindu-se, a trecut noaptea
de la Platea spre Citeron si dimineata a fost la Istm i vedea de departe
corabiile plutind acuma in larg ; si a ocupat Istmul flea nici un stapin si, 30intrind inauntru, si-a asezat tabara. De aici trecind prin Corint, a venit
pazeau, avind in el o
la Argos. Orasul Argos il stapineau venetienii
garnizoana. Pe acestia insa, atacindu-i, i-a impresurat 0 a pus mina pe

ei, pe ostasi trimitindu-i legati la imparat, saptezeci de oameni. imparatul
insusi nu se hotarise Inca sa se ridice sa navaleasca in Peloponez i sa-si 35
osteneasca, armatele ; i indata ce auzise in curind ca Istmul a fost ocupat,
a pornit Inapoi spre resedinta imparateasca. Iar marele vizir Machmut
inaintind prin Tegea, a ajuns in orasul Leondari si si-a asezat tabara acolo.
De aid 11 trimite pe Zagan, pe care 1-a pus guvernator in Peloponez, dupa
ce 11 scosese pe Iisus, feciorul lui Alban. Pe acest Zagan 11 trimite la Patras 4
www.dacoromanica.ro
31 I
1
LkONIC CHALCOCONDIL : EXpliNERI ISTORICE X
in Ahaia i prin alte orase din partea locului, ca s intareasca cetatile si
sa le inzestreze cu provizii si cu alta pregatire de razboi. Iar lui Omar

i-a dat poruncg s ia armata la doudzeci de mii fl ad invadeze regiunea
venetienior. Acesta deci luind armata, a venit in localitatile de pe la MeZ62 tone ; si cucerind. un tirgusor, oamenii scotindu-i, i-a predat marelui
vizir. i cind acestia au fost dusi la imparat, cu totii fiind la cinci sute, au
murit taiati in doua.
I
Se povesteste ca la Bizant corpurile zaceau pe acelasi Mc, undo

din porunca impgratului cazusera taiate in doug i, ca un bou din
20 partea locului aceluia, iesind dimineata din grajd si mergind la corpurile
moarte, s fi scos un muget jalnic ; i s fi ales o jumatate de trup 1,
ducindu-1, sa-1 fi pus la o parte de celelalte lesuri ; apoi intorcindu-se, s fi
ggsit i cealalta jumatate i dupa ce a luat-o, a dus-o i a impreunat amindoua jumatatile. Oamenii din acel Mc agitip.du-se, imparatul sa fi aflat
15 de intimplarea cu boul ; si aflind c ar fi adevarata intimplarea cu boul,
sa fi incercat a doua zi s desparta cele doua jumatati de cadavru de pe
locul unde erau i sa le aseze iar.i printre leuri, punind fiecare jumatate
in alta parte. Dar asa boul iesind iardsi, cum n-a gasit jumatatile, unde le
pusese, mugind tare sa fi alergat din nou la gramada de lesuri i, cautindu-le
4)0
sg fi scos bucatile trupului, asezindu-le deosebit de celelalte lesuri. Atunci
Imparatul minunindu-se, s fi poruncit sg fie ridicate cele doua jumatati
si sa fie inmormintate, boul ins& sa-1 aduca la curtea Imprteasc i sa
fie ingrijit bine. Lesul acela s fi fost de al ilirilor, altii insa spun ea de al
AlInune
In Bizant.
venetienilor. Dar se pare ea aceasta intimplare sa fie un semn bun

Z63 pentru neamul
mortului acelnia i ca in timpurile viitoare acel popor
va ajunge la mult buna stare.

Aceasta am auzit c s-a intimplat la Bizant ; marele vizir
al Portii insa, deoarece credea ca nu e timpul potrivit sd
atace orasele, a lasat la Sparta pe Omar si pe linga el pe
30 Asan, ca sa poata trimite vorba la spartani.Caci intorcindu-se la casele
thr de la Tenaron i Epidaur i alte localitati, unde auzisera indata c veIndemnuri
In supunere
NIA de turd!.
netienii au parasit Istmul, se purtau si cu gind de lupta sa se apere de navala
oamenilor marelui vizir. Acestia asadar sosind la Sparta, au intrat In

35
vorba cu spartanii i, induplecind pe unii care se &eau in locurile intrite

de pe acolo, i-a adus s locuiasca iardsi in oras. i la cei din Tenaron si
Laconica trimitind pe Asan, Ii chema, spunind urmatoarele : Spartani,
vedeti doar cit de rau au ajuns lucrurile venetienilor, de dud au inceput
aici razboi cu imparatul, spre a-si putea arata o parte mare din puterea
www.dacoromanica.ro
TNDENINURI LA SUPUNEEE DATA DE TDECI
315
lor, mai ales in Peloponez ; vedeti cum s-a sfirsit pentru ei intreprinderea
de la Istrn si din alta parte a Peloponezului, cind oastea imparatului se

gasea thisa departe din calea lor si armata lor, a venetienilor, era strinsa
cel mai mult la un loc. Cad daca n-au fost in stare a tuna piept, cind. i-a
atacat slujitorul impilratului, ce s-ar intimpla oare, dacil imparatul ZGI
4 armata de la Poarta sa ar veni in Peloponez ? ! Intr-adevr e lucru vadit
ca, nu le-ar mai ramine in Peloponez Mei o localitate care, prapildita de
I
razboi, s nu fie supusa de imparatul. Acuma, indata ce a ajuns la Termopile, a aflat ca venetienii au parasit Istmul si au plecat, pentru Ca, odata cu
primavara de indata sa vina la Eubea si sa-si supuna acestea toate. Ei bine,
10
Imparatul va iarta pentru cite ati gresit, amagiti de peloponezienii care

vor pieri de moartea cea mai rea, pentru ca s-au dat cu venetienii i nimic
bun nu aduc acestei tari cu gindurile lor ; caci stiu ca imparatul a dat ordin,
ca nimanui din Peloponez a nu i se faca nicidecum vreun fau, incit a fie
luat rob sau sa i se faca vreo suferinta, ci toti s ramina la ce au fost,
15
intorcindu-se fiecare in localitatea sa acasa la ale sale. i daca nu vor asculta de aceasta, si el Ii va trata la un loc cu venetienii, indepartind de la
sine pe cei ce fac aceste greseli".
i aceia au ascultat i lepadindu-se in
taina de venetieni, ramineau pe acasa. Cei ce se tineau Ina cu stasnicie
la Tenaron, asteptau cu nadejdea sa le vina veste de la peoni. Cad ye-
20
netienii cautau sa incurajeze pe peloponezieni i pe ceilalti, cum ca, indata
ce peonii o sa treaca de Istru, si dlnii o a se urce spre Elespont.

Dupa plecarea marelui vizir al imparatului, triremele
la indemnul lui Comnen, barbat 565
excelent, au mers spre Lemnos, caci acela in Lemnos stapinea cetatea 25
de sus si-si supusese i vechiul orasel al insulei. Cei din fruntea insulei
Lemnos s-au ajuns din vorba sa vinda localitatea pe bani, dar venetienii
Venellenil
ocupil
un oras In Lemnos. acestor venetieni
au apucat sa ocupe cetatea d.e sus i pe barbatul acesta care era

destoinic i viteaz II chemasea la Istm. La sugestia acestuia deci
venetienii au plecat cu triremele spre Lemnos i, dupa ce acela a venit cu
armata dinspre uscat, a plecat fiecare din oras. i cind au venit cu triremele, au ocupat orasul Cercida i au izgonit pe marii dregatori Tamplaconi ; i au lasat o garnizoana, spre a se putea ingriji de provizii pentru ei
insisi si pentru orasele din Peloponez. Apoi s-au dus plecind spre Peloponez.
Iarna aceasta, in Peloponez s-au petrecut acestea 2

1 In manuscrise ockii)pentru el", indreptat d.e Tafel in oarroigpentru ei".
2 Unul din manuscrise mai adaug:1 : Peonii insil auzind CS marele vizir porneste cu
arnlata Europei spre Peloponez i CS insusi imparatul merge din urmd in graba sS MivAleascS la
I itru, stringind ei armat5 la douSzeci de mii ; pinS aici sfirsit" (Vezi ed. Dark, ap. cell).
www.dacoromanica.ro
30
INDICE
lcumerele dur4 Punct j virgulfi arati Pagina, dur4 virgulA InsA, rindul.
Abdulatuf, 'A138-uXce7oUcp-qq, fecior de al lui

Timur-Lenk 110, 1.
Aearnania, tard. In Grecia de mijloc - 36,

34; 132, 26; 133, 19-35; 134, 6-28;
135, 6 ; 147, 17-32.

Aehesin, 'Axecri.v1c, riu In India - 108, 31.
Aciaioli, '.gato)Lot, Acciajuoli, nobili florentini,
klomnind In Beotia - 132,35.
Acobe, 'Axo1311, ora In Peloponez - 256, 31.
Acropolea din Atena, cucerit de Antonio

Aciaioli - 136, 9 ; ieniceri In Acropole 260, 16 ; 261, 10-24 ; 274, 27.
Ada, rlu in Italia de nord - 179,10.
Adorno, familie din popor, din care e ales
conducdtorul Genovei - 159, 29, 31.

Adrlanopole, numitd Orestiada - 39, 10 ;
Murad I Isi aseazd resedinta - 40, 4 ;
ocupat de contrapretendentul Mustafa
141, 13, 15 ; siirbdtori cu spectacole - 250,
28 ; cite zile de drum din Peloponez - 285,
18 ; mai vezi - 38, 29 ; 114, 13 ; 115,

16 ; 200, 28 ; 201, 31 ; 219, 10 ; 235, 22 ;
241, 34; 275, 5; 281, 20, 37; 298, 33;
300, 32. Vezi i Orestiada.

Aetos, ece76q, uliu, vultur, cetate In Peloponez
- 239, 26.
Afroditei, ziva, vineri, zi de slujbd divind

In giamii - 86, 21.
Aghla-pasa,
'Aytoinccactg,
ieniceri - 230, 10.
aghiazi, pionieri
203, 19.
In
comandant
de
armata turceascd -
Ahaia, tard In nordul Peloponezului - 132,

31 ; 135, 14 ; 149, 8-34 ; 190, 6 ; 205, 13,
25; 237, 32; 238, 18; 262, 18; 263, 4;

268, 35; 271, 34; 272, 27, 35; 273, 13;
312 ; 29 ; 314, 1.
Ahalda, Ahaia - 272, 27.
Ahant, suburbia lui Ahant, ou 'Axicv-rou,
In Trapezunt - 265, 18.
ahel, grecii din Ahaia - 269, 6,

Ahelou, 'Ax.eX6oq, riu In Acarnania - 135,
12 ; 147, 18.
Ahmat, 'AxtdcrIS, Impresoard pc despotul

Constantin Paleolog In Lemnos - 183,
9, 10.
Ahmat, 'Axt.t&T-qq,
feciorul mai mic al lui

224, 1;
Turachan, prins In Peloponez
pasa de Peloponez - 262, 16 ; 267, 28.
IA0810020, familie de emiri turd In

Asia Micii de vest - 56, 26 ; 57, 10, 13 ;
Aidin,
111, 17 ; 151, 6, 8.
Aladin, 'A)oz8iv7)q, Ala eddin Key-Kubat III
(1284-1307), sultan selgiucid - 30, 4, 23,
24 ; 57, 10.
Aladin, 'AXaSEvilg, feciorul mai mare al lui
Murad II - 207,
7.
Alani, 'AXavoi, locuind pe sub Caucaz -
267, 8, 24.
alaniee, arme - 267, 13.
'AXPoivlg, Elvan, tatal guvernatorului Iisus, Ese - 297, 31 ; 306, 16 ;

313, 40.
albanezi, 'AArilavol, se rdscoald In contra
turcilor 153, 35-155, 3 ; 312, 15 ; In
contra bizantinilor - 233, 28 ; 237, 6 -
Alban,
239,
32 ;
originea
lor - 36,
31,
32 ;
37, 6 ; 301, 15 ; pstori nomazi - 237, 17 ;

mai vezi 48, 15 ; 50, 10 ; 57, 22 ; 65, 22 ;
74, 32 ; 132, 26 ; 133, 29 ; 134, 1-27 ;
148, 11, 14, 16 ; 192, 12, 19 ; 201, 3 ; 206,
14, 26 ; 208, 4, 7 ; 240, 19, 23, 26 ; 254, 4 ;
256, 13, 19, 34 ; 257, 5, 10, 12 ; 262, 1, 22 ;
271, 38; 272, 22 ; 274, 14-22; 299, 21,
29 ; 313, 23.
albanezl, arabei, 'Apa(3cdot., 'AXPlvoi, -190, 6.
Albaro, "AA5apog, general spaniol - 166, 23,

27, 35 ; 167, 3, 5, 28 ; 168, 1, 9.
www.dacoromanica.ro
318
INDICE
Albert, 'AXPip-rog, de Habsburg, epitrop al

regelui ungar minor si impArat roman
german (1438-1439), pune la cale r5zboi

in contra
turcilor 246, 14, 16 ; 247,
21, 23 ; 248, 3.
Aleoran, rec 'AXv.wpec, cartea legii mohame-
danilor - 89,
1.
Alepo, XocXercb), Xoc),67:tov, oras In Siria

97, 38 ; 99, 3 ; cucerit de Timur Lenk
- 99, 4.
Alexandria, oras In Egipt - 98, 8, 9 ; 128, 20.

Alexandra eel Mare (336 323), Macedon 26, 17 ; 101, 25 ; 103, 36.
265, 9.
Alexie IV Comnen (1412 1447), imparat In
Trapezunt 264, 26 -265, 20 ; 297, 22 ;
Alexie din Mitiline, Depot de irate al impd-
ratului David Comnen din Trapezunt -
282, 5.
Alfonso V de Aragon (1416-1458)
161, 12,
22 ; 164, 24, 34 ; 165, 4 ; 168, 33 ; In rdzboi
cu genovezii - 160, 35 ; 167, 10 ; cucereste
regatul Siciliei si Neapoli - 163, 12 -164,

in razboi cu regele Iberiei166, 20 - 167, 1 comandant de cruci ad zsi
(1455)
248, 30 ; 249, 26 ; si-a construit o
corabie foarte mare 277, 34.
Ali, 'AXErjg, pe greceste, latx5, Ilie -252, 3.
Ali, 'AX(:%, tatSi profetului 86, 13.
19 ; 167, 10 ;
- - 86, 16 ;
Ali, 'AXf-fg, stfipinilor al Arabiei
87, 30.
Ali, 'AThlg, tat5I lui Ibrahim-pasa
- 102, 34.
Ali, 'A)Aq, feciorul Ini Charitin, e mare

vizir sub Murad I si Baiazid I - 65, 14 ;
251, 27 ; prieten al lui Manuil II Paleolog,
II sf5tuieste s un vinS la Poartii - 66,

9, 11, 18 ; sfiltuieste pe Baiazid I la pace
cu Timur-Lenk - 102, 19.

All, 'AXErg, fecior al unui Baiazid, trAieste
la Constantinopole - 118, 21.
Ali, 'AX(-r,g, fecior al lui Evrenos-bei - 119,
17 ; 138, 1 ; la Impresurarea Belgradului

152, 24 ; In lupta cu albanezii 153, 32 154, 13 ; la el s fi slujit lancu de Hune-
doara cu leafS - 157, 3.
Ali, 'AXg, feciorul lui Michal comandant

In contra Bosniei 241, 30 ; trimis sA urmil-
reascS pe Ylad Tepes 288, 38, 39 ; sS

apere armata turcd In retragere - 291, 8.
Atha, 'Ahogug, predd pe contrapreten-
(lentul Mustafa fratelui sau Murad II -
146, 3, 10, 13.

'A)oUpLoc, Caraman - 57, 3.
Almeria, oras In Spania - 167, 20.
'Alisur,
turci
Alpil,
ciAoporri.8e5, lefegii, ostasi mercenari
- 143, 34 ; 204, 11.

munjii 59,
34 ;
67,
sultan
In
Siaxtr
Amasia, oras In parte de nord-est a Asiei
Mici
241, 33 ; 266, 34 ; 278, 23 ; 231, 14.
Amastris, colonic genovezs in Asia MicS
la tiirmul Marii Negre
56, 21 ; 263,
28 ; 264, 3.
Amatunda, 'A1ta.0o5g, oras in insula Cipru
- 98, 27.
Ambraehia, numele antic al orasului Arta
din Epir - 147,
Amhara
20.
'Ap.rnipyov, orasul
Hamburg -
59, 25.
Alexandra, tar bulgar (1331 1365), pus de

sirbi - 34, 26 ; 41, 25, 32.
Alexandra, domnitor In Iviria (Georgia) -
Amides, 'Ap.apAlc,
275, 34.
26.
Amochosli, 'Ap4oyAcrrl, Famagusta In insula

Cipru
98, 31.
Amuraehor, dep.oupaz6pLo, mirachor, maresal
al palatului - 143, 25.
A mm rat, 'AI.Loupc'cr%, vezi Marad.

Ana Christiana, fata imp5ratului
Alexie
Comnen din Trapezunt 297, 28.

Andra, "A-:x.upoc, Angora, Ancara In Asia
Mier!
252, 2.
Andronie II Paleolog (1282 -1328) - 32, 10 ;
nu se stie folosi de catalani i turci - 33,

17 ;
e l5s5tor - 37, 21.
Andronie II 0 III, bunic si nepot, se ceartii
pentru domnie 32, 7, 12.
Andronie III Paleolog (1328-1341) cere
domnia
32, 7, 12 ; lasS epitrop pe loam
Cantacuzino - 35, 17 ; 42, 4.
Andronie IV Paleolog (1376 -1379), feciorul
mai mare al lui Joan V Paleolog 47, 18 ;
--
54, 14 ; 55, 33 ; ia pe fata tarului bulgar

Sisman - 42, 17 ; se riiscoal5 43, 34 ;
44, 1 ; 49, 33 ; mit de tatfil s5u 49, 1 -17 ;
pune mina pe domnie
54, 22 ; 55, 9, 13 ;
59, 28 ; feciorul s5u loan VII Paleolog
65, 11 ; 66, 26 ; 67, 5.
Andronie, al doilea fecior al iui Manuil II

Paleolog - 131, 24 ; guverneazA In Salonic
- 131, 34 ; moare de leprd - 132, 4.
Anghelopolielini, 'AyycAo7coMyy71, Anghelo-
castro (Cetatea Ingerului), oras In Etolia 135, 12.

Anglia Britanieil, Bpesavt.zi) 'ArAkc -59,
13 ; 68, 2, 5.
Antonio Aciaioli, lecior din for! a lui Raine .
rio, ia domnia Beotiei - 135, 21 ; 24
cucereste de la venetieni Atena - 133,
28, 32 ; 136, 3 ; moartea lui - 190, 23,
35 ; vaduva lui trimite sol la Murad II pe
tat51 istoricului 190, 26-191, 12.
Antonio Aelaioll, ruda de aproape cu precedentul, alungd din domnia Atenei pe fra-tele s5u Nerio - 191, 14, 16 ; feciorul s5u
Franco primeste domnia Atenei de la turci
- 261, 3 ; o predii lor - 261, 13 ; 274, 35.
Apolo, 'An6A)aav, samotii, boemii I un
popor indic cred In religia lui 93, 1, 13 ;.
109, 7, 9 ; 242, 35.
www.dacoromanica.ro
319
INDICE
arabel, albanezi - 190, 6.

Arabia - 87, 30, 34 ; 97, 21 ; 98, 14 ; 99, I, 4 ;
Artabil, dervis, Unc, 'ApTcx131,Xr,g atac5 Trapezuntul 265, 32, 39.
Artemis, locuitori crezind In zeita Artemis 93, 1 ; 109, 7, 9.

Asan, 'Arcksna, cumnatul despotului Dhnitrie
Paleolog - 183, 21, 26 ; 240, 20 ; obtine
descriere - 85, 21, 30, 34 ; 86, 1.

arabii, popor mare si bogat, atacati de Timur
Lenk - 85, 21 ; 86, 1, 6 ; 98, 30 ; 99, I ;
devin mohamedani
- 86, 14.
Aragonia, vezi Taracon.

Araxe, 'Apg7x, riul Aras, izvorind din Armenia si reviirsindu-se In Marea Caspicii
85, 5 ; 89, 10 ; 99, 11 ; 108, 28 ; 109, 21, 25.
Arbache,
supune pe asirieni 25, 12.
Arcadia, Ora In Peloponez - 149; 38 ; 223,
22 ; oras 271, 11.

Arcadieni, 'Apxci8ec, la venirea venetienilor
se leapfidd de turci - 311, 28.
Archli,
ApxcLot., Ursini pe greceste, domnesc
In Tarent 163,
areuri mari 72,
11.
Ardeal, 'ApaiXtov, Tara Romineasc5 incepe

6.
din Ardeal - 63, 10 ; descrierea - 155, 14 ;
turcii nfivfilind
In Ardeal sint btui
155, 27, 30 ; si de Iancu de Hunedoara,

caruia i s-a dat in seam5 Ardealul 156,
3, 6 ; 157, 17 ; Iancu e de loc din Ardeal 156, 23 ; guvernator al Ardealului 157, 12 ;
Yladislav I din Ardeal porneste la Varna
- 193, 22 ; Vlad II Dracul trimite in Ardeal
pe Iancu 199, 35 ; armata Ardealului In
lupta din 1448 de la Cosovo 210, 22.
Vezi i reonodacia.
Ares, zeul rfizboiului la elinii antici - 230, 27.
Aretio, 'Api.rLov Arezzo oras In Italia, modul
de a se guverna - 176, 15.

argeeni, locuitorii din Argos - 312, 4.
Argentin, 'Apycv-ri-n, orasul Strassburg - 59,

11,
25.
Arghiropoliebni, 'Apyupom).ezvl, oras In

Macedonia 133, 31 ; 153, 16, 33 ; 154,
15, 23 ; 192, 13.
Argos, oras In Peloponez, stSpinit de venetieni - 73, 30, 33 ; 74, 16 ; cucerit de turci
74, 29 ; 306, 14 ; 307, 16 ; recucerit de
venetieni 311, 32-38 ; 312, 1 -5 ; reocu-
pat de turd - 313, 32.

,
.Arianit Conmon, 'Aptavi..r.r,g 6 Kov.v-t)v6g si

Kop.vilvo-5 al lui Comnen, se rfiscoal5 in
contra lui Murad II - 153, 20 -154, 15 ;
lui Scanderbeg - 206, 7 ; In

Intelegere cu Iancu de Hunedoara - 210. 3.
Arimini, 'Apit/tvov, Ilimini, oras In Italia,
st5pinit de Malatesta - 181, 9, 14 ; in lupt5
socru al
cu papa - 309, 19.
Armenia
101, 35 ; 102, 31 ; 104, 22 ; 110,
36 ; 150, 32 ; Chasan cel Lung cucereste
In Armenia - 111, 11 ; 221, 17 ; 264, 10.
armenil - 56, 11 ; 96, 25 ; 97, 35 ; 101, 35 ;
111, 5, 21 ; 221, 8, 9 ; 266, 17 ; turcii nu fac
robi armeni
87, 22,
25.
Arta, oras din Acarnania In Epir - 134,
6-28 ; capitala Ambraciei - 147,
211.
ajutor de la Murad II - 218, 30 ; prinde
pe Ahmat feciorul lui Turachan - 224, 1 ;

obtine ajutor de la Mahomed II In contra
albanezilor riisculati - 238, 21 ; 240, 20 ;
apard Corintul
256, 7 ; 258, 7-259, 34 ;
solie la Mahomed II - 267, 26 ; la cucerirea
Peloponezului de Mahomed II 268, 23 ;
269, 23-31 ; 279, 29 ; Indeamnil la supunere - 314, 30, 36.
Asan, Dimitrie, Alu.lirpLog, din fruntea
orasului Muchli ; II predd lui Mahomed II 257, 28.
26, 11, 23 ; 28, 20, 22 ; 29, 1, 3 ; 31,
A=ia
35 ; 32, 19, 25 ; 33, 2 ; 36, 1, 8, 16 ; 38, 31 ;
40, 12 ; 43, 2, 4 ; 47, 23, 50, 1 ; 51, 4 ; 54, 8 ;

57, 20 ; 66, 39 ; 74, 26, 27 ; 76, 1, 11, 31 ;
77, 7, 15, 29 ; 79, 5, 14, 30 ; 81, 9 ; 85, 5,
23, 25 ; 86, 11 ; 87, 27 ; 88, 12, 17 ; 89,
19, 27 ; 90, 1, 16, 19 ; 92, 30 ; 94, 16, 22 ;
95, 15 ; 96, 23 ; 98. 1 ; 99, 3 ; 101, 5, 26,
28 ; 102, 19 ; 108, 20 ; 109, 19 ; 110, 28 ;
115, 2 ; 117, 14 ; 118, 14, 22, 26 ; 129,
28 ; 141, 21, 24 ; 142, 4 ; 143, 13, 32 ;
145, 32 ; 147, 4 ; 151, 25; 158, 31 ; 171, 7
18 ; 188, 16 ; 189, 16, 24 ; 191, 31 ; 192,
34 ; 194, 11 ; 203, 19 ; 207, 3 ; 211, 4, 22 ;

213, 3 ; 219, 17, 33, 34 ; 220, 2 ; 221, 11 ;
223, 4, 7, 8 ; 229, 30 ; 241, 31 ; 248, 35 ;
263, 28 ; 269, 11, 21 ; 276, 1 ; 293, 13 ; 291,
28 ; 295, 28 ; 299, 1 ; 301, 7 ; 309, 27. Asia
(le jos,
la apus de muntii Taurus
- 28.
17, 26 ; 85, 34, 99, 22 ; Chasan cel Lung
face cuceriri In Asia de jos - 221, 17 ;

Asia de sus, la rfisdrit de muntii Taurus
28, 15 ; 88, 11 ; Asia cit era sub turd

229, 30 ; 252, 16, 20 ; armata turc5 a
Asiei - 62, 12 ; 99, 31 ; 101, 31 ; 105, 20 ;
118, 19, 20 ; 143, 3 ; 184, 8 ; 185, 29, 31 ;
186, 22 ; 194, 14 ; 196, 23, 34 ; 197, 12 ; 198,

9 ; 201, 30 ; 202, 14 ; 206, 10 ; 210, 10 ; 212,
10 ; 214, 3, 8 ; 224, 23 ; 255, 21 ; 256, 8 ;
258, 3 ; 264, 5 ; 300, 33 ; beilerbeiul de
Anatolia (Asiei) - 144, 5 ; 196, 31 ; 201,
2 ; 252, 21 ; dari Si venituri din Asia ale
sultanului - 253, 13, 26 ; Asia Mica - 27,

10 ; 29, 18, 22, 28 ; 31, 16 ; 32, 4 ; 33, 25 ;
34, 11, 33 ; 38, 22 ; 39, 26 ; 42, 29 ; 43, 28 ;

44, 1 ; 48, 16 ; 56, 14, 26 ; 57, 9 ; 76, 7 ;
77, 4, 26, 81, 3 ; 99, 27 ; 100, 3, 31, 34 ;
106, 10 ; 113, 7, 9, 16 ; 114, 10-26 ; 116,
11, 20 ; 117, 7, 36 ; 118, 8, 9 ; 121, 9 ; 139,
4 ; 143, 8 ; 154, 30 ; 223, 2 ; 276, 3 ; 277,
26 ; 295, 16 ; 296, 27 ; 298, 34 ; Asia Mica
turceasc5 - 117, 27 ; 118,
www.dacoromanica.ro
1;
137,
14 ;
IYDICE
320
223, 5 ; 224, 10; 229, 30; 141, 27; 146,
dispune de tronul bizantin - 54, 20 ; 55,
s-au urcat pe tron, I-au dat bizantinior
29 ; cuceriri In Asia - 56, 11-57, 20 ;

76, 1 ; Impresoara Filadelfia - 56, 1-7 ;
biruitor In 1396 la Nicopole - 59, 4 ; 62,
2, 8 ; 207, 12. locul de la marginea mrii

din Asia, Musulman si Mahomed II, clnd
- 115, 26 ; 219, 20.
Adria - 90, 4, 5 ; 92, 9 ; 96, 28 ; 110, 24,

35 ;
111, 3 ; asirieni - 26, 11, 13 ; 28, 16 ;
56, 15 ; 81, 34 ; 85, 30 ; 96, 14 ; 109, 19 ;

110, 21.
sisproprobatanli, 'AcnrponpoPoer&v.req, trib
turcmen ; Imparatii Trapezuntului Incuscriti
cu asproprobatanti - 264, 22.
Atalla, 'ATTcaf.cc, limit In Asia Mica - 211,

27.
atamil, 'Av.4p.vg., persi din regiunea orasului
Tebris - 110, 32, 33.
Atena, 'Agijvca, orasul de nastere al lui

Laonic - 25, 1 ; 202, 27 ; Xerxe vine asupra
120, 24 ; stilpinitd de Rainerio
Atenei
Aciaioli
- 132,
21,
23 ; 135, 17 ; lasatd.
venetienilor - 135, 22 ; ocupata de Antonio,
fecior, din flori al lui Rainerio - 135, 28,

136, 7, 15 ; stfipInita de Nerio Aciaioli
190, 18, 23 ; 191, 19 ; chiama pe Murad II
- 201, 32 ; 202, 6 ; ajunsa sub Mahomed II

260, 14-261, 23 ; 274, 26, 36.
atenieni din antichitate 26, 3 ; din evul
mediu - 136, 8 ; ridica pill la Poarta -
260. 35 ; 261, 3 ; urzesc In contra lui Mahomed
II - 274, 27.
Atka, 'Avrtx-h, Ora In Grecia de mijloc -29,

26 ; 58, 26 ; 133, 1 ; 136, 10 ; 189, 35 ; 190,
16, 30 ; 191, 8 ; 201, 27 ; 260, 14 ; 261, 25 ;
312, 12.
Aliened, 'Avorepber, hanul tatarilor Has.iGhirai din Crimea - 90, 26 ; 91, 4 ; 172,
9 ; 192, 15.
Austria, are stilpinire autocratfi 59, 28.
Avignon, 'AfiLvi.e)v, oras In Franta 68, 15.
Axios, 'AF,L6g, dui Vardar In Macedonia-37,
26, 28 ; 42, 22 ; '75, 26 ; armata turd' din
regiunca rlului - 153, 33 ; 249, 23, 24 ;
--
pod peste - 298, 32.
azapi,
gciraBeg,
ostasi pedestri
turci -
141, 23; 142, 17, 19; 144, 14; 155, 12;
244, 12 ; 270, 27, 29 ; 281, 14 ; 297, 12 :

301, 32.
Azatln, 'Acedv-r)g, conducdtor turc fugit la
bizantini 32, 27, 32 ; 33, 1.
Babilon, Bocf3uX43v, asa numitul Bagdat, oras
pe Eufrat - 82, 13, 17, 21 ; 90, 6 ; 111,
2, 3, 7, 8 ; 221, 7, 15.
Balazid, Iloct.ocyr-elc, name turcesc Imprumu-
tat de la tatari - 252, 8.
Balazid, I, nottaUTrIg, (1389 -14021, Ilderim

Furtunosul - 76, 27 ; 101, 2. 3 ; 186, 8 ;
ajunge pe tron 52, 6 ; 53, 4 ; In lupta din
1389 la Cosovo - 50, 17 ; 53, 19 ; 54, 1 ;
19-29 ; sporeste tributul bizantinilor - 55,
7, 10, 28 ; 157 ; 15 ; 191, 36 ; porneste razboi
asupra lui Mircca cel BatrIn - 64, 11, 15 ;

care se tine pe urma lui - 64, 21 ; Baiazid
se pune la addpost In tabra - 64, 27 ;
Impresoara Constantinopole - 65, 10 ; 66,

18, 33 ; 67, 1, 5 ; 73, 21 ; ocupd Silivria 66, 25 ; cucereste Focida i Levadia - 135,
26 ;
aseazd turci In Europa - 75, 8, 32 ;
colonizeazd tatari In Peninsula-Balcanica 75, 14, 19, 21 ; 90, 32 ; banii lui ar avea
semnul bandriei lui Timur-Lenk - 104, 13 ;
In lupta cu el-76, 13-79, 27 ; 81, 2, 5 ;
99, 18, 24 ; 100, 25, 27 ; 101, 6-34 ; 103,

30 ; 104, 15-105, 27 ; prins - 105, 34-106,
26 ; 107, 4-18 ; 108, 14 ; 111, 18 ; moartea
lui - 108, 16, 18 ; 109, 29 ; 279, 8 ; feciorii
lui -113, 5 ; mad viziri la Poarta lui -251,

28 ; mai vezi -58, 29, 35 ; 65, 12 ; 66, 1, 8 ;
74, 28 ; 99, 29 ; 102, 34 ; 104, 12, 18 ;

105, 33 ; 106, 7, 8, 9 ; 113, 2 ; 114, 21 ;
116, 25, 26 ; 117, 29, 31 ; 120, 10, 28 ; 129,
14 ; 130, 24 ; 33 ; 131, 5, 15 ; 136, 11 ; 137,
33 ; 139, 1, 7 ; 141, 12 ; 154, 18 ; 251, 28.
Balazid, mare vizir sub Mahomed I si Murad
II si beilerbei de Rumelia - 139, 24 ;
141, 12, 18.
Baiazid, un oarecare 13aiazid al cdrui fecior
Ali traia In Bizant - 118, 21.

oipr, Imparat al celor 9
Baimpur,
Impfirati - 110, 17 ; 111, 4, 14, 15.
Baimund, Bca.voi5v8og, I3aiamon Tiepolo, revo-
lutionar venetian ucis de o femeie - 128,

36.
Balaban, TIcacbrocvoq, tradeazd pc Orchan

contrapretendentul lui Musa - 117, 15,
20, 25.
Baltos, Bi)vrog, regiune In Acarnania

12.
- 135,
Baltoglu vz. ralloght.
Baptist, Boarrter*, BatUsta, genovez din

Lesbos
- 294, 15.
Barae, Bagzoc, fecior de al lui Evrenosbei138 'Total; vz Baram.

Baram, Bapit.i.(4, de fapt Barac, trece de la
Musa la Mahomed I - 119, 17 ; 138, 1.
Barbarosa Frederic, Imparat ronaano-german,
(1152-1190), scoate din scaun pe papa de
la Roma - 123, 3, 4.
Barcelona, Botpxcv6v1, oras In Spania - 161,

27 ; 165, 10, 14.
Bad, Brim oras In Italia - 161, 33.
Barisatafia, Bxpr.c&rayog, bederbei de Ana-
tolia sub Murad II
- 211,
3.
barsadzi, Botpacixas, trib de turci nomazi,

varsachi
www.dacoromanica.ro
150, 26.
LiDICE
Basarab, Afiracmpatir*, Dan, fecior al lui
Basarab adus la domnia Tarii RomInesti

de Iancu de Hunedoara - 200, 4.
Basel, Bozt.AeL71. oras german - 59, 28 ;
BcceaXct, concilul de la Basel, 173, 25, 32.
Basilicata, tail In Italia 161, 34 ; 178, 11,
Ilathy, Ba06, Adlncata, regiune la marginea

Georgiei - 267, 2.
Bele, Bctxlig, trece cu tatS1 salt Evrenosbei

de la Musa la Mahomed I - 119, 17.
Beloarad,
MneXoypdc87K, Belgrad, capitala
Jugoslaviei, schimbat pentru alte orase

WO. din Ungaria - 151, 36 ; Impresurat de
Murad II - 152, 17, 20 ; dup Infringerea
de la Cosovo In 1448, lancu de Hunedoara
caut sa* ajungd la Belgrad -216, 32 ; 217,
29, 34 ; Impresurat de Mahomed II - 241,
24, 28 ; 242, 2 ; care e izgonit de Iancu de
Hunedoara -242, 18 ; Matei Corvin Impresoara o fortdreat turceascd de ling Belgrad - 311, 6.
Belograd, BAlgrad, Alba Iulia (?) In Transilvania ; Matei Corvin In Inchisoare la Belograd - 247, 12 ; Vlad Tepes inchis la Belograd - 293, 7.
Beotia, BoLonicc, tar In Grecia de mijloc 99, 30, 135, 32 ; ocupatd de Compania Cata-
lana -33, 7 ; 58, 26 ; sub Aciaioli-132, 24 ;

133, 1 ; 135, 21, 25 ; 136, 10 ; ocupatd de
despotul Constantin Paleolog - 189, 34,

35 ; 190, 30 ; 201, 26 ; cotropit de turci -
191, 4 ; data de Mahomed II In schimbul
Atenei lui Franco Aciaioli - 261, 17-22 ;

sub Mahomed II - 271, 29 ; 272, 26 ; 274,
28 ; 313, 24, 27.
beolleni - 33, 14.
Bergamo, I16pyap.ov, tard In Italia de nord 179, 9.
Bernardino Canino, mare Invdtat teolog 245, 31, 34.
Bernardo, vezi leronitn.

Bitinia, Bailuvicc, tars In partea de nord-vest
a Asiei Mici - 31, 2 ; 34, 15, 31 ; 146, 12.
Ilizant, BuivstLov, Constantinopole, ales capitalS - 26, 24 ; cucerit de venetieni (1204) 27, 8 ; capitala se mutO din Bizant la Nicea
- 27, 9 ; recucerit - 27, 12, 14 ; Impresurat de Baiazid I - 65, 2 ; 66, 19-67, 6 ;

73, 22, 25 ; de Musa 116, 22-117, 6 ;
de Murad 11 - 142, 35, 38 ; 144, 17 ; 218, 11 ;
un bdiat de al lui Mircea cel BatrIn se Old

In Bizant, pretendent la domnie - 114, 6 ;
genovezii asupra Bizantului - 172, 1-173,
5 ; unirea bisericilor - 27, 15 ; 173, 29,
34 ; 177, 5, 16, 19 ; Impresurat de Dimitrie
Paleolog cu ajutor turcesc - 183, 20, 22 ;
tatal istoricului fuge la I3izant - 191, 5, 6 ;
Impresurarea si cucerirea I3izantului de
Mahomed 11-223, 9, 15 ; 224, 7-21 ; 228,

6 ; 233, 29, 34, 36 ; 240, 31 ; zidul i portul
321
Bizantului - 225, 9 ; acropolea Bizantului
- 225, 5 ; vestea despre nenorocirea Bizan-
tului - 233, 24 : dupa cucerirea Bizantului
- 234, 21 ; 236, 19 ; 248, 24 ; 249, 2 ; 268, 1 ;
locuitori trimisi de Mahomed II In Bizant.

- 257, 5 ; 264, 8 ; 268, 21 ; 271, 16 ; 274,
31 ; 281, 31 ;
297, 6 ; 302,
6;
corabia
cea mai mare In Bizant - 277, 32 ; oastea

lui Mahomed II asupra lui Vlad Tepes
a fost a doua dupS acea asupra Bizantului
- 285, 23 ; peste iarna 1462 63 Mahomed II
rAmine In Bizant 298, 23 ; prefAcut In
bud maritimS - 298, 25 ; Iedicule din

Bizant 298, 30 ; Bizantul apilrat prin
Inchiderea Dardanelelor - 298, 36 ; minune

la Bizant 314, 8, 27 ; mai vezi 27, 23 ; 28,
1, 2 ; 34, 12 ; 37, 19 ; 44, 13 ; 45, 1 ; 47, 18 ;
49, 1, 21, 30 ; 54, 20 ; 55, 10, 29 ; 56, 3 ;
62, 26 65, 30 ; 66, 4, 6, 11 ; 67,7 ; 73,
32 ; 99, 28 ; 107, 3 ; 113, 12 ; 114, 18-32 ;
115, 1, 3 ; 116, 10, 12 ; 118, 9, 22 ; 120
18 ; 121, 3 ; 131, 4 ; 136, 36 ; 137, 2, 16;
139, 20, 25 ; 141, 29 ; 142, 13 ; 145, 28,
29 ; 148, 33 ; 149, 9 ; 183, 7-24 ; 189, 27 ;
191, 27; 193, 28; 194, 18; 201, 16, 20;
218, 20, 24, 32 ; 233, 31, 235, 6, 12 ; 236

19-22 ; 238, 11 ; 240, 18 ; 263, 27, 31 ;
264, 15, 25, 27 ; 281, 12, 19, 26 ; 282, 17 ;
294, 19, 31 ; 295, 2 ; 297, 18, 27 ; 298, 8.
BizantIni, Bu6c.v.st.ot., Baiazid I pune la Incercare gindul bizantinilor 55,24, 26 ; In
luptS cu genovezii - 172, 37.
Bobobiee, BoI3o13bcri, orasul Bobovat In Bosnia,
cucerit de Mahomed II - 302, 1, 17, 16.

Boeerini, Bcoxcptvl, Beaucaire, oras In Franta
de sud - 68, 16.
Bochall, Mnori:Acq, rdsculat In contra despo-
tilor din Peloponez - 237, 33 ; 270, 32.

Boemia, eretici InchinStori la foc - 246, 6.
boemil, Bo&o i Bo6u.tot, cehii - 59, 15 ;
60, 27, 30 ; 61, 7 ; 243, 4 ; 246, 7 ; religia
lor 93, 3 ; 242, 34 ; 246, 3 ; In razboi cu
ungurii - 157, 27, 30 ; 192, 38 ; 193, 2 ;
200, 13 ; Iancu poarta rOzboi cu ei - 200,
15 ; 245, 19 ; supusi de Matei Corvin 247, 22.
Bogdan, Negrul, 6 p.6),a4 Mn6yaavoc, e Stefan
cel Mare al Moldovei (1457-1504) oprit In

1462 sA naviileascd In Tara Romlneascd 286, 22.
Bogdan, cdruia craiul Stefan IV Dusan (1331 1355) ti dS spre guvernare Tracia Intre Fere
si Vardar - 37, 28 ; supus de Murad I -
42, 24 ; 48, 13.

Bogdan, crai Orb, ajutil In 1411 pe Orchan In
contra lui Musa - 117, 12 ; supus de Musa 117, 26.
Bogdania Neagrd, Mrcoyaavla
ueXceivl, Mol-
dova - 63, 12 ; romInii Impartiti In doud

domnii - 63, 30 ; Intinderea Moldovei 93,
21 - c. 1021.
www.dacoromanica.ro
322
22 ;
1NDICE
lituanii In razboi cu Moldova - 94,3 ;
Dan III face pace si legaturi de casdtorie cu

domnul Moldovei 158, 22 ; Moldova in
contra Tdrii RomInesti si a lui Vlad Tepes 286, 9, 11 ; 290, 3, 7.
Bologna, BovtovEa, Bononia, oras Infloritor In
Italia - 175, 30 ; condus de cardinalul Visa-
rion - 176, 38 ; stat de sine stdtdtor 182, 32.
Bordonia, regiune In Peloponez, locuit de

albanezi - 239, 17.
Bosforul, unde e mai strlmt, a fost construitd
cetatea Rumelihisar - 233, 3.
Brusa,IIpoiicra, oras In Asia Mica de nord-vest,.
cucerit de Osman, resedintd, apoi loc de In-
mormintare a sultanilor - 31, 16, 19 ; 32,
17 ; 33, 27 ; 50, 2, 35 ; 102, 5 ; 104, 18 ; 105,

7 ; 113, 8 ; 118, 5 ; 139, 4 ; 207, 12.
Buda, AIno6871, capitala ungurilor 61, 14 ; 62,
30, 32, 33 ; 242, 19 ; 246, 27.
bulgarl, BotAyapot, pe care Ii numim misi

-38,6 ; Ii numesc Misia-de-jos 41, 20.
Burgundia, Boupyouvala - 62, 3 ; 67, 33 ; 68,
6 ; la
Nicopole
In
1396
bizantini in Burgundia 191,34.
62,
4 ; soli
- 62, 23.
Bosnia, II6a0v7), descriere, tributard lui Murad
burgunzl, BoupyoUv8tot
bosnleel, Bdavot, odinioard Hid - 299, 12.

Bospor, 136o7copog, strIlmtoarea de la Ienicale
eadusil, Kaaoliatot, popor In sudul Marii.
II - 156, 32.
Intre Mama Neagra i Marea de Azov -
90, 24, 31 ; 91, 3 ; 94, 23, 25, 26 ; 172. 7, 33.
Braila, 11paaa(3og, arsd In 1462 de turci 285, 36.
Bralm, lIpatirrg - 235, 19 ; vezi Ibraim.

Branco, IIpciyxog, Vulc Eleazar al lui Branco37, 31 ; al lui Mladen - 50, 9.
Brasov, lapotaof36q Hpaao(36v l 11pciaot3oc,
munte de rnargine Intre Tara Romlneasca
Transilvania - 63, 13 ; 155, 14 ; Intr-Insul
Mircea cel Bdtrin adaposteste femeile fi
copiii tarii - 64, 14 ; Vlad II Dracul 1-a

trimis prin Brasov pe Iancu de Hunedoara
199, 35 ; muntele Brasov
In Ardeal
adapost pentru Vlad Tepes - 285, 39.
Brema, Bptol, oras german 61, 1.
Brenez, 13pevg-sx, Evrenosbei, sfetnic al lui

Baiazid I in expeditia In contra lui Mircea
cel BatrIn - 64, 24 ; navaleste In Pelo-.
ponez - 73, 26 ; 74, 30 ; trece de la Mu-
sulman la Musa - 116, 7 ; de la Musa la

Mahomed I
119, 5, 6 ; feciorii lui - 119,
16 ; 138, 1 ; 258, 7, 22 ; conduce osti de jaf
In Tara Romfneasca i Transilvania - 137,
19 ; mai vezi 137, 23, 31 ; 138, 2, 6 ; 148, 23 ;
152, 24 ; 153, 32 ; 154, 2, 13 ; 157, 3 ; 184,
18 ; 186, 5 ; 249, 22, 24, 33.

Brenta, Bpb.Prag , riu In Italia - 178, 20.
Bresela, Ilp7A L i BF4ta, oras In Italia de
nord - 124, 22 ; 177, 38.
Bretan, Bpvravg, de neam Bretan, domnul
din Milano - 125, 6.
Bretantel, continentul, Bpvravtaq, Bretagne, In
Franta 68, 8.
brltani, BinTavol, englezi - 68, 7 ; 69, 19 ;

71, 4.
Brithnia, DpvravIa, Anglia - 68, 2 ; 69, 25,
Caspice - 84, 29; 85, 8 ; 9 ; 86, 2 ; 90,

17 ; 99, 16 ; subjugati de Timur-Lenk 85, 11-16 ; 110, 13.
Cala, Koccpk, oras genovez In Crimea - 91, 6 ;
piata de sclavi - 94,26 ; In razboi

cu tdtarii - 172, 7, 17.
Cageri, Kccyipl, Cagliari, oras in Sardinia
265,9 ;
- 165, 23.
Caghlno, Kaytvk, ora Ilng Tehris in Asia

- 110, 34.
Cabetion, KCCZETLCAO, oras In Iviria - 267, 3, 5.
Ord in sudul Italiei - 162, 3 ;

164, 5 ; 182, 29.
Calam, Koacimg, unul din cei sapte conduca-Calabria,
tori turci - 31, 1 ; 57, 7.

Calamata, oras in Mesenia din Peloponez.
- 220, 28 ; 269, 8.
Calavrita, KaAaPpini
i KcaafiipE-rwv 7r6Atc
oras In Peloponezul de nord, ocupat de

turci - 260, 10 ; 271, 36.
Cale, KaXictr;, Calais, oras In Franta, ocupat

de englezi, pricinuieste rdzboiul de 100
de ani
69, 28 ; 70, 9 ; 71, 5.
Callaera, KaAXtotxpr), oras In Dobrogea, cucerit
de Vladislav Inaintea luptei de la Varna

- 193, 24, 26.
Calone, KaAovil, oras In Lesbos, ddrimat de

turci 293, 18.
Cambise, tatl lui Cir (550 -529), Imparat

al persilor - 26, 15 ; 42, 26.
Cannon, KavauXdpov, oras In Caria din
Asia Mica (Acsehir ? de azi) - 151, 3 ; 171,
6 ; 220, 86.
Canilio, Bernardino - 245, 31, 34.

Canina, ,r8c Kdortva, oras In Macedonia de
vest 154,19.
Brit:mice, insulele, Bpvravtxat, 59, 14 ; 71, 7 ;
Cantaeuzinilor, Emanuil din neamul Cantacuzinilor ales de albanezii rasculati conducdtor - 237, 5 ; e cu Mahomed II -
Brugi, 1-16Xtg BpouyEcov, orasul
CantaeuzIno, vezi Emanull, loan VI, Wei,
31 ; 71, 4.
marfuri britanice 92, 5.
Belgia - 67, 34 ; 68, 1.
257, 9.
Brugge In
Cantaeuzino.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Cantaeuzino, Kavorcocou-ov6g, sfetnic impArStesc, impiedied urcarea pe tron a lui Dimitrie

Paleolog 218, 16 ; cade la apiirarea
231, 8.
Constantinopolei
Cantaeuzino, Kcorraxouvi), e maica imparatului Joan Comnen din Trapezunt 264, 29.
Capadocia, KarrnaSolda, tars in Asia Midi 28, 17, 22 ; 34, 14 ; 57, 14 ; 81, 2 ; 99, 25 ;
101, 34 ; 102, 10 ; 113, 17 ; 150, 33 ; 278,

22 ; 280, 17.
Capanion, strimtoare de la Meliari lingil
Trapezunt, numita Capanion 265, 40, 42.
Capella, de, nobili venetieni 306, 21.
Capistran loan, cslugsr invdtat, e cu Iancu

de Hunedoara
la apararea I3elgradului
; cine si ce a fost -
- 242, 32 ; 243, 40
245, 30 - 246, 6.
de dinastie a unui trib turc din Asia, bunicul
lui Chasan cel Lung (Uzun Chasan) - 56,
22 ; 110, 26 ; 111, 11 ; 151, 3.

Caraisuf, Kapeaciocr%, Caraiusuf, domn asupra unui trib turc din Asia 57, 15 ; 111,
2,
13 ;
221,
KipouAeg, cel Mare (768 814) in

lupta in contra arabilor din Spania 68,
Carol,
17, 21 ; 69, 2 ; 168, 31.

Carol,
Carlo Tocco, domn al
Kc'cpouAog,
Etoliei, Acarnaniei si al Epirului - 133,

20, 26 ; 134, 21 ; 135, 6, 8, 11 ; 147, 14, 34.
Carol, KcipouAog, nepot de frate al lui Carlo
Tocco, hIsat urmas - 147, 20 ; 148, 1 ;
149, 4.
Casandria, antica Potidea, oras in Tracia
32, 35.
Caspiea, Marea, 84, 28.

Castamon, Castamonia, oras In Paflagonia
din Asia Mich' 114, 2 ; 151, 18 ; 275,
30 ; 276, 4 ; 277, 19.
Castoria, oras in Macedonia - 37,

50, 10 ; 133, 31 ; 192, 14, 18.
Carailue, Kccpcd),o6Y:IN, Caraiuluc, intemeietor
1,
323
2,
6,
-14 ;
264, 24.
Caraman, Kapcy.civog, intemeietor al sultana-
tului de Iconion al caramanliilor - 30, 35 ;

151, 2 ; urmasi de ai lui, deli poarta alte
nume, sint ardtati mereu cu acelasi nume
Caraman - 57,13 ; 117, 33 ; 118, 9 ; 145.
28 ; 150, 29 ; gresit numi ti Alisur, 'AALaoUpteg
- 57, 2 ; 118, 7 ; 150, 12 ; 219, 31 ;
12,
32 ;
Castrimenon, orasel In Peloponez 273, 13.

Castriotul, Ivan, vezi Ivan Castrlotul.
Castriii, KacrorpK71, oras in Peloponez 270, 2.
Cataneo, Kcerciv%, genovez suipinind la
Focea in Asia Mica 294, 28.
Catavolinos, Kceroci3o)ave4, diac de la Poart
trimis dupS Vlad Tepes 283, 36.
Catalulzo, vezi Gatelluzo.
Caueaz, KaUxccaog, muntele - 26, 1 ; 90, 14;
95, 22 ; 96, 24 ; 267, 9.
Cavasitani, Kar3ocavrdevoL, ostali de garda al
impSratului din Trapezunt 265, 16 ; 280,
14 ; 281, 16.
unul e in r5zboi cu Murad II 150, 14 ;

151, 12 ; 154, 30 ; 155, 8 ; 171, 2, 5, 18 ;
189, 12, 21 ; 193, 30, 32, 194, 2, 4 ; pace
Cazimir eel Mare (1333 -1370), Ko41.1.,1 poc., rege
- 282, 28.
/Ad, TCkxot, numiti boemi - 156, 25 ; 157,

27, 30.
eelli, KeVrot, francii din timpul lui Carol
cel Mare
61, 21 ; 68, 18, 20 ; 69, 18 ;
cu Mahomed 11 - 219, 36 ; 220, 2 ; razboi
Ciirfintidarilor,
locul,
liepoct.tapsicov
xWpor,
unde Mahomed II face pod peste Cornul de
Aur 227, 18.
Carara, rasa, oixog -c6iv Kapapicav, stiipinitoare In Padua 124, 19 ; 178, 18.
Carasl, Kccpacrik, feciorul lui Calam - 31, 2.
Caratia si Carazie, Iccepourtac si KcepotUr)g,
Caragea beilerbei de Rumelia, cucereste
Ianina - 147, 11 ; cade la Varna
196,
21 ; 197, 31 ; 200, 28.

Carazie, Kapa,UrK, Caragea, in lupta din 1448
de la Cosovo tine aripa stingd 210, 12 ;
cade in 1456 la Belgrad - 243,
14, 15.
cardinal, v.apatvcar.(4, conducdtor in ale religiei - 176, 24 ; 182, 3 ; 268, 9.

Caria, tars in Asia Mica 28, 22 ; 31, 6 ;
57, 12 ; 150, 12 ; 151, 3 ; 154, 31.
caripi, xapintSec, ieniceri de gardd - 143,
31 ; 254, 10,
Carmaonola, Kocpp.ivt.6Acc si Kapv.con6Acc, ge-
neral In serviciul venetienilor, ucis pentru

trddare - 125, 19, 30 ; 177, 29 ; 178, 32.
Quarnerio al
Adriaticei intre Croatia si Istria 299, 24.
Carnerio,
Kcc pvipicv,
sinul
al Poloniei si al lituanilor ; Vitarii de la

granita T5rii Rominesti II sint supusi 63,15 ; 90, 35.
167, 24 ; 168, 27 ; francezi 48, 27 ; 59, 13 ;

67, 14, 22, 29 ; 71, 18, 26, 27 ; 73, 15 ; 98,
25, 29 ; 132, 26, 34 ; 133, 9 ; 159, 15 ; 160,
8, 15 ; 161, 30 ; 162, 4 ; 163, 9 ; 165, 27 ;
191, 35 ; 246, 30 ; la Nicopole In 1396
58,
37 ; 62, 2 - 28 ; 186, 8 ; 103, 40 ; razboi
de 100 ani cu englezii
- 70, 5-71, 4 ;
soli bizantini la celti 191, 34 ; chiemati la

cruciadci - 248, 6 ; marfuri celtice 92, 5.
Celtiberl KeVriplpe, spanioli de origine
celtica - 69, 4 ; 165, 26 ; fac cuceriri in
Peloponez 132, 34 ; 133, 9 ; compania
catalana cucereste Atena 135, 23.
Celtiefi, tam, Franta 59, 18 ; 69, 2, 5, 29,
32 ; 92, 6 ; 165, 28 ; 167, 22.
Centurione, Kcmpicov, domn In Ahaia - 199,
35, 39.
Centurione, Zacharia, Zazapiac, se leagS cu

albanezii rdsculati 237, 2 I, 28, 30 ; 239, 26.
Cereida, Kpxt804, oras In Lemnos ocupat de
venetieni 315, 32.
www.dacoromanica.ro
324
INDICE
Cereira, 1{6pxupcc, insula Corfu, cuceritd de

venetieni - 122, 22 ; 134, 9, 154, 9, 21 ;
160, 32 ; 275, 22, 23.
Cernomian, Tepvol/tav6v, pe malul drept al

Maritei In Tracia ; lupta din 1371 de la
Cernomen 36, 18 ; 39, 2.
Chaleoeondil, tatl istoricului Laonic, sol la
Murad II trimis de vdduva lui Antonio

Aciaioli 190, 32-191, 8 ; pleacd spre
191, 7 ; trimis de despotul Constantin Paleolog 202, 19, 26.

Chaleoeondil Laonie din Atena, autorul istoPeloponez
sale - 27, 30
riei, timpul nasterii
vazut tabdra lui Murad II - 203, 22.

Chain, XotAEX1%, comandant de turci prddind Tracia -32, 20, 22 ; 36, 2.
Chalil, Ieciorul lui Ibrahim, pasd si mare
vizir al lui Murad II 150, 11 ; fratele sdu
prins In lupta de la Zlatita (1443) - 187,

195,
31 ; 188, 4, 9 ; prieste bizantinilor
12 ; are locul Intii la Murad II - 201, 7 ;
207, 19 ; primeste solul romin In lupta
de la Cosovo (1448)
- 214, 30 ; 215, 5, 8 ;
domoleste o rdscoald a ienicerilor - 219,

13 ; sfdtuieste la pace pe sultanul caraman-
- 220, 4
e ucis de Mahomed II -
235, 19, 31 ; 236, 8, 10.
Chaltiehi, XcaorExt., oras In Iviria - 267, 3.

Chamuza, XatiouEig, purtAtorul de soimi 262, 15 ; pasa de Vidin, trimis sd prindA
pe Vlad Tepes 283, 36 ; e biruit si tras
in teapd 284, 6 - 285, 2.
Chamuza ZenevIsa, Zevepiaccg, Chamza Zene-
vesti, pap In Mistra
270,1 ; In Tesalia
si Peloponez - 273, 35 ; 274, 3, 7.
Charaitin, XccpcCirilv-iN, e Chitir, XvrignIg, rostit
mai pompos - 252, 10.
Charathi, Xcepocriv% si XapoCi.rilv7K, Khair ed-
edin, mare vizir sub Murad I i Baiazid I

- 46, 25, 28 ; 47, 18, 21, 31 ; 48, 6 ; 49,
Chatala, Xcercacc,
-ref,
orasul Khotan, capitala
chataizilor, la rdsdrit de Marea Caspica
- 89, 17.
Chatala, Xccroctri, China de Nord, In genere

China, 99, 10. (Vz. I. Moravcsik, Byzantinisch-Neugriechische Jahrbaclzer, 8, 1931).
Turd dintre Gange si Indus-109, 4, 6, 28.
Chataii, Xccrcaoi-96, 14 ; 99, 15.

Chataizi, Xccrcitacq, Invinsi de Timur-Lenk
-89, 9, 13 ; 90, 9.
Chefalenia,KcpaUvla, insuld In Marea Ionicd, tinind de regatul Neapoli 133, 23,
28.
Chenehre, Rincpoct, portul Corintului - 205, 5 ;

256, 10.
Chermian, lieput.cor6g, InfiintAtorul unei dinas-
tii de emiri In Asia Mica de vest - 31, 4.

Chermian, un urmas cu numele Iacup-beg
din dinastia Kermian (Germiyan), a cdrui
Ord a luat-o Murad II - 151, 6.
Chersonesul taurie din Crimea- 172, 17.
Chersonesul traeie -31, 32 ; 32, 4, 21, 30 ; 33,
2, 5 ; 36, 3-9 ; 38, 12 ; 39, 28 ; 139, 14 ;
141, 4 ; colonizat cu turci-75, 28.
Chesle, Xcni, Kesch oras intemeiat de Timur
Lenk - 89, 31, 33 ; 90, 2, 5, 6 ; 96, 25 ;
100, 5 ; 108, 5, 14 ; 109, 29 ; 113, 1.
Chieti, KTLi, oras In Italia-162, 1.
Chiev (KEePoq), oras In Rusia Neagra - 91, 20.
Chilia, KEAMov, oras In Tara Romineascl,

Impresurat In 1462 de turci - 286, 16, 18 ;
si de Stefan cel Mare - 290, 4.
China, Eivl, Tachatai Imparat peste China
si India - 108, 29.
Chios, )(tog, insuld In Marea Egee - 160, 25 ;
tributard turcilor
293, 20 ; sub std.pinire genovezd - 295, 1-19.
Chlozi, Kr.6ii, Chioggia, oras In apropierea
Venetiei
123, 12, 16, 28 ; 124, 2.
Chiriae, Kuptax6c, e Dominic tradus In gre-
Chareov, X0tpx6f3tov, oras In Rusia NeagrA
294, 11.
ceste
Chitir, Xvrhp-qq, turceste, pe greceste e Gheorghe
Chariupole, XccpLanrouALg, oras In Tracia 118, 16.

Chasan eel Lung, Xccadnralg 6 Max*, Uzun
Chitir, mai pompos Charaitin - 252, 10.

Chitir, ienicer de origine sirb la cucerirea Istmului de la Corint - 204, 16.
36 ; 65, 14 ; 66, 9 ; 102, 19 ; 251, 27.
- 91, 21.
Chasan (1453-1478) face cuceriri In Asia

de jos si Armenia - 111, 9, 20 ; 221, 16 ;
264, 9 ; In rdzboi cu Mahomed II - 269,
12, 14, 21 ; 275, 31 ; 277, 4 ; 278, 11 - 279,
4 ; sotia lui Chasan -282, 3, 7.
Chasan, Xcecriv-qq,
comandant de ieniceri,
trece de la Musulman la Musa - 116, 7 ;

voind sd treacd la Mahomed I, e ucis de
Musa - 119, 4 - 120,1.
Chasan, alt comandant de icniceri la Impresurarea Belgradului-244, 20, 24.
Chasim, XacritriN, Kasim, beilerbei de Rumelia,
biruit de Iancu de Hunedoara la Zlatita 184, 19, 30 ; 185, 12 ; 187, 4-32 ; 216, 14.
- 252, 6.
Chitir, pasd de Amasia in Asia MicA sub

Mahomed II 241, 33 ; 266, 35, 40 ; 281, 15.
Chlumutl, XXoul.touTUf), ora In Peloponez 237, 35.
Choaspe, XoCartmg, riu revarsindu-se In Marea
Caspica - 85, 6.
Choniat, orasul,
Xo)vLCcr-q
7c6At.g,
Hune-
doara, de unde a pornit Iancu - 156, 22.
Choniat, vezi Ianeu de Ifunedoara.

Christiana, vezi Ana Christiana.
Cielade, Kr.xAric8e, insulele,
- 294, 7.
Cilicia, Kt)axia,
tail In Asia Micd-30, 34 ;
88, 10 ; 154, 31.
www.dacoromanica.ro
in Marea Egee
325
INDICE
CIpru, KUrcpc4, insula cucerita de mamelucii
din Egipt, apoi de cruciati - 98, 18 23.

Cir, Kiipo, Imparat al persilor (550-529)
- 26, 14 ; 42, 26 ; 109, 20, 24.
Clrene, Kup-ipm, oras In Africa de nord, cucerit
de venetieni - 122,24.
Cirnos, K6pvoq, insula Corsica - 161, 27 ;

165, 17.
Citeron, KLOcapv, munte In Beotia-313, 29.
70, 21.
Clarenta, liAccpewricr, capitala Elidei In PeloCimpul durerii
ponez - 149, 4, 25.
Climaehil, casa, KALgtxt.oL, Scaligeri, domneste
In Verona - 124, 22.
Cline, KAM], oras In Peloponez - 238, 17.

Clitie, KALT(.7), Cliuci, oras In Bosnia, cucerit
de turci - 302, 12, 13, 29 ; 303, 16, 32.
Clozi, MAK KXoicov, orasul Sluis In Belgia67, 34.

Colehida, KoXzEg, -56, 21 ; 57, 19 ; 85, 31 ;
96, 23 ; Imparatia de Trapezunt - 65, 27,
30; 111, 21; 158, 25, 29; 241, 31, 32;
264, 14-20 ; 267, 1 ; 278, 12, 20 ; 280, 32.

Colehilor, tam, K6Xxcov z6pcc, Imparatia de
Trapezunt, supusa de Mahomed 11-297,

21
- 281, 22.
Colofon, KoAocprov, oras In Asia Mica - 57, 12.
Colona, casa, oixia. KoAoviou, din care e ales
papa - 181, 22.
Colonia, KoAcovEx,
orasul Kln pe Bin In
Germania - 59, 11, 25.

Comnen, vezi Alexie IV Comnen, i Alexie
Comnen din Mitiline i Arianit Comnen.
Comnen, Kopmv6g, comandant al cetatii din
Lemnos, chiama pe venetieni - 315, 24.
Comnenel, Kov.v7)valot,, Ora lor pradata de
turci - 153, 18.
Comnenilor, casa, c5until de la domnie In
Cordill, KopaLAY), manastirea sf. Foca, numita
Cordili, din Trapezunt - 265, 37 ; 266, 15.

Cordova, Kophk, Corduba, orris In Spania166, 4.
Corint, orasul, 25 de stadii departe de Istm 120, 23 ; 204, 32 ; 240, 21 ; 312, 22, 24, 28 ;
313, 23, 31 ; stilpinit de Aciaioli - 132, 23 ;
zestre despotului Teodor Paleolog 133,

13, 17; 135, 18, 21 ; cucerit de turci - 255,
24 ; 256, 4 ; 258, 3, 5 ; 259, 21 ; 261, 35 ;
267, 29 ; 269, 17, 22 ; 274, 17.
Corinteni, trecuti la venetieni 312, 25.
Corion, oras In Iviria 267, 3.
Corone, Kop6v71, oras venetian In Peloponez 73, 29 ; 271, 32 ; 272, 13.
Cosovo, KOcroflog, Cimpia mierlii In Serbia, ;
lupta din 1389 de la Cosovo 50, 3 - 37 ; -
si din 1448 dintre Iancu de Hunedoara
Murad II - 208, 35 ; 209, 26 ;
210, 6 ;
310, 32.
eoti Imparatesti - 72, 15.
Colinos, Ke4tvoq, oras In Lemnos, Impresurat
de turci - 183, 10.

Cral, KpA, Vulcasin, cfiruia cu fratele situ
Ugliesa le dd Stefan IV Dusan spre guvernare tam de la Fere pind la Dun5re 37,
29 ; In rdzboi cu Soliman, cade In luptd 38, 16, 26 ; 39, 6 ; 50, 12.
Craie, Kpatxog, domn din Bosnia, supus de
Mahomed II
- 305, 29.
Creta, KATI, insula, a venetienilor - 122,

23 ; 129, 10, 12 ; 309, 1 ; 311, 20 ; 313, 4.
Crimp, KpoCcnot., limba lor - 41, 3.
Croatia, Kpoccorkr, tars vecina cu Prusia
23.
Crua, Kpok, oras mare, cetate
- 40,
albanezfi,
Impresurata de Murad II - 206, 26 ; 208,
Kov8ouXi.tocpkov,
9, 18 ; data spre aparare regelui Alfonso V

din Neapoli - 249, 26.
eudugheri, KouSoliyepot., locuitorit bogomili
Constantin XII Paleolog, al patrulea fecior al lui
Cudunida, Kou8ouvi8ceg = KouXecovE8cc, Col-
Bizant - 264, 15.
Condulmaria, casa,
oIxo
din Venetia - 181, 4.
Manuil II Paleolog - 131, 25 ; despot In

148, 34 ; 149, 9, 20, 183, 5, 14 ;
Morea
se casatoreste - 149, 7 ; 183, 8 ; asediat In
Lemnos de turci 183, 11. ; numit Dragases - 189, 28 ; Inchide Istmul cu zid 189, 28 ; cucereste de la turd - 201, 25,
218,
33 ; ajunge Imparat (1448 -14531
12 - 24 ; ranit la umar, cade la apararea
Constantinopolei - 231, 9 ; 233, 9 ; 236, 26.
Constantin, crai slrb, feciorul lui Zarco, da

fata fratelui sau Dragases, dupa Manuil II
Paleolog - 65, 6, 19, 24.
Constantinopole - 55. 7 ; 172, 16 ; 177, 10 ;
236, 31 ; 267, 15 ; 308, 13, 33 ; comisar turc
In Constantinopole - 54, 35 ; bulevardul
Constantinopolei, Micrl 68k, pe care se
aflau dugheni - 173, 16 ; Inconjurul
Constantinopolei - 227, 23.
din tara lui Sandal - 153, 12.
leoni (vezi indice Darko), general venetian
- 180, 13.
Cumuli, KoupuA*, Kilmulaoglu, general
sfetnic al lui Murad II In lupta de la
Zlatita
- 184, 19.
Brie, AciL romin, tunarul Orban al sultanului

la cucerirea Constantinopolei, numit dac de
neam - 225, 29.

Dad, Aixcg, romlni ; domnul dacilor, al
Tarii Rominesti - 114, 12 ; la cruciada de
la Nicopole 1396 arata calea i deschid
drum ostirii - 59, 2 ; 62, 7 ; 63, 4 ; neam
viteaz 63, 7 ; graiul le e ca al italienilor 63, 18 ; au obiceiuri de ale romanilor si
acelasi port si arme - 63, 28 ; Impartiti In
dona domnii - 63, 30 ; 93, 25 ; dacii de
www.dacoromanica.ro
326
INDICE
Ilng Istru sint rominii din Tara Romitneascd

93, 21, 27 ; aramat de daci
Intr-ajutor lui Musa 114, 11 - 30 ; parte
din orasele ardelene grdiesc limba dacilor -
155, 17 ; Murad II se gdteste de rzboi

asupra rominilor din Tara Romlneascd 171, 2 ; Vlad II Dracul, domnul dacilor, In
lupta de la Zlatita - 184, 3, 23 ; tributari

lui Murad II si prieteni cu ungurii - 189, 8 ;
asemenea shit rominii din Pind, care griiiese
aceeasi limbd - 190, 1; In lupta de la
Varna (1444) - 193, 5 ; tin aripa stingd

196, 28, 197, 5 ; se retrag spre Dundre 199, 11, 15, 19 ; multi destoinici au cdzut 199, 15 ; pdrdsesc pe Vlad II Dracul i trec
la Dan III - 200, 8 ; unguri prtipaditi de

mina dacilor - 200, 24 ; In
luptd cu
Murad II la Cosovo In 1448 - 209, 1, 12,

25 ; 214, 14, 23, 32 ; 215, 7, 17, 22 ; 216, 18 ;
expeditia din 1462 a lui Mahomed II asupra

dacilor
284, 33 ; 285, 4, 36, 39 ; 286, 29 ;
293, 1 ; 298, 21 ; 300, 30 ; Stefan cel Mare
oprit sS ntivdleascd In tara dacilor - 286,

23, ; Ali trimis pe urma dacilor - 288, 39 ;
289, 2 ; dacii din capitalti gata sd dea piept
cu turcii - 289, 22 ; turcii biruind pe daci 290, 24 ; 291, 1, 6 ; Radu cel Frumos trateazil cu dacii sa ia domnia 291, 10 - 30 ;
ttitarii poarth scuturi ea ale rominilor -
95, 1 ; Rusia se intinde pinti la romini 91, 13 ; ungaria ajunge pInd la romini 60, 25 ; clupd unii peonii (ungurii) sS fi
fost dad - 61, 10.
Dada, Acoda, rominii din Pind sd. fi coborit
din Dada - 40,
Dacia peonilor e
63, 10 ; Tara RomIneasca ;
36 ;
- - 64, 5, 6 ; lui Baiazid I

nu i-a mers bine cu expeditia In Tara
Transilvania
certe de domnie
Romineascd - 65, 1; ttitari venind peste

Dada 75, 15 ; Mircea, domnul Daciei 114, 3 ; 115, 18 ; sullanul Musa vine pe
Marea Neagrd in Tara Romineascd
114, 2 ;
fuge spre Tara Romineascd - 120, 5 ; pustilid de Mahomed I, domnul tdrii trimite
soli de pace - 120, 14 - ; Mustafa trimite

soli si trece In Tara Romlneascti - 130,
26-38 ; cu el e i emirul Smirnei Zunait 131, 11 ; jefuitti de Evrenosbei, trimis de
Mahomed I
137, 18 ; de Turachan, trimis
de Murad II 148, 24 ; schimbdri de

domn - 158, 4 - 21 ; certe !titre urmasii
lui Mircea cel Bdtrin - 158, 11 ; Dan III
domneste In Tara Romineascd - 158, 21 ;
Vladislav I trece spre Varna prin Tara
Rornineascd
199, 21 ; Iancu de Hunedoara pleacd prin Tara Romlneascti de la
Varna - 199, 26 ; Dan III pus domn de
Iancu de Hunedoara - 200, 2, 4 ; 210, 23 ;

Vlad Tepes, domnul Daciei - 282, 25 ; 283,
9 ; 284, 19, 21, 26 ; 289, 7 ; a innoit organi-
zatia, consolidIndu-si domnia - 283, 21,
24, 27 ; Mahomed II asupra Daciei - 285,

21 ; 286, 27 ; 287, 3, 12 ; 289, 21 ; 295, 39 ;
300, 29 ; armata i-a fost a doua dupd aceea
de la cucerirea Constantinopolei - 285, 21 ;
flota-i porneste pe Dundre In sus spre

Vidin - 285, 32 ; fratele lui Vlad Tepes
ia domnia - 287, 14 ; 291, 22 ; 293, 3 ;
309, 25 ; unguri ucisi 'In Dacia - 293, 4,
dupd Intoarcerea din Dacia Mahomed II
Ii sloboade armata - 293, 11 ; 295, 34 ;
vezi i Tara-nomineases, BAcocia.
Dada, pantru Dania, Danemarca, 92, 4.

Dadian, aSto'cvog, lard In Iviria - 267, 6.
Dalmati, croati, avind aceeasi limbd ca misii,
tribalii i sarmatii - 299, 13.
Bemuse, capitala Siriei, cucerit de Timur
Lenk - 93, 33 ; 97, 7 ; 99, 7.
Dan, Aolvoc, domn al Tdrii-Rominesti Inld-
turat la 1386, - 64, 2.

Dan, merge cu Musa sd-1 ajute sS devind
sultan - 114, 12.
Dan III (1446-1447), pus domn de lancu
de Hunedoara 158, 5 -15 ; 200, 2 - 9 ;
210, 25 ; fecior al lui Basarab - 200, 4 ; In
lupta din 1448 de la Cosovo tine aripa
stingti - 210, 22.

Dania, Danernarca 59, 13, 18 ; 68, 4.
Dark, AxpeIoq, al lui Istaspe, Impdrat al persilor (511 - 485) - 89, 28 ; 103, 33 ; 120, 24.
Thule
III (336 -330) biruit de Alexandru
cel Mare 101, 26 ; 103, 36.

Davia, localitate in Peloponez - 148, 12.
David, fratele Imprtratului din Trapezunt -
264, 13 ; In solie la Mahomed II - 266, 42 ;

Incuscrit cu Chasan cel Lung - 278, 14,
15 ; impArat, se preda lui Mahomed II i e
ucis - 280, 12, 22 ; 281, 34, 35 ; 282, 15 ;
310, 12.
Dellii,
oras in Grecia de mijloc - 58,
16.
De Louis de Soula, Ai Aouiig, Don Louis este
Don Ludovico Fadrigo de Aragonia - 58,

1, 9, 23, 29.
Depa, Ainac, conduciitor albanez, rtisculat,
e ucis - 153, 9 ; 154, 18-154, 1.
Didimotich, Atauplyretzov, oras In Tracia 45, 38.
Dimitrie, All.tirrpLoq, Paleolog, fecior al lui
loan V Paleolog
42, 18.
Dirnitrie Paleolog, al cincelea fecior al lui
Manuil II Paleolog - 131, 25 ; vrea sd. ia

domnia cu ajutorul turcese - 183, 18 ;
pornit s-o ia la moartea lui loan VIII
Paleolog, e oprit 218, 13-24 ; in rdzboi
cu fratele sdu Toma - 218, 29 ; ajutat de
Mahomed II 220, 23 ; ajutat de turd,
Indbusti rtiscoala albanezd 239, 16 ; din nou

in luptd cu Toma - 263, 5 ; 267, 29 ; 269, 23 ;
luat i dus de Mahomed II - 271, 17 ; 275,

6 ; 280, 27 ; primeste insule si Enos -274, 32.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Dimitrie Asan, din fruntea orasului Much In

Peloponez - 257, 28.
Dionysos, zeul antic - 26, 2.
Dobrotici, tara lui Dobrotici, AoflpurExeca
v.:)pce, In care Vladislav I Ii aseaza
tabara - 193, 24.
Dominic, Chiriac pe greceste, Gattilusio, domn
In Lesbos - 294, 11.
Domochia, iojoxi, oras In Tesalia - 58, 4.
Doria, N-rOpEoc, genovezul, Incuscrit cu Impa-
ratul din Bizant - 114, 20.

Doria, nobili genovezi din fruntea orasului
Genua - 159, 23, 24, 32 ; 160, 3 ; 161, 8.
Dorio, Nrptc4, feciorul .lui Palamed, e scos
din domnie de Mahomed II - 268, 4.
Dorobiee, 6,opo13ix-q, riu despartind Bosnia de
Serbia 301, 11, 27.
Doxie, PoUr)c, conducator albanez - 256,
13 ; predd lui Zagan-pasa orasul Calavrita 271, 37.
Dracul, Draculea, Apooto6)oic, Vlad II Dracul
(1435 - 1446), rdsturnat de Dan - 158, 6,

8, 23 ; adus in domnie - 171, 3 ; cu Iancu
de Hunedoara In lupta de la Zlatita (Cunovita) - 184, 3 ; de la Varna - 193, 5 ; tine
prins pe Iancu de Hunedoara 199, 18, 29 ;
scos din domnie de Iancu - 210, 24 ; tatl
lui Vlad 'repel - 282, 24, 283, 10.
Draculea, Apcexoti)oig, Radu cel Frumos, ldsat
de Mahomed II in locul lui Vlad Tepes 291, 9 ; ia domnia - 291, 13 ; 293, 2.
Dragases, Apecycialc, Dragos, fecior al lui Zarc,
crai sirb, tributar lui Murad 1 - 42, 21 ;

48, 13 ; 65, 20.
Dragases, Constantin XII Paleolog, numit

Dragases - 189, 28-29.
Dundre, regiunea de la Dundre
pias-pLo
x6prz. Musa ajunge in-115, 18 ; vezi de
altfel Istru.
Ebros, "EPpoq, riul Marita-294, 23 ; 298, 33.

Lies, "Eyosao4', oras In Asia Mica la tarmul de
apus - 177, 21.

Eghina, Arytva, insula In Marca Egee - 136,
24, 28 ; 312, 11.
Eghion, Airov, oras in nordul Peloponezului
205, 23 ; 260, 2, 10 ; 273, 35.
Egipt, At-yurrrog, ginduri de razboi ale lui
Baiazid I asupra Egiptului - 76, 28 ; si
ale lui Timur Lenk - 90, 8 ; 95, 33 ; intin-
derea - 98, 7, 10 ; udat de Nil - 97, 30 ;
corabii venetiene de negot pind In Egipt 128, 15 ; mai vezi - 85, 30 ; 87, 34 ; 92, 29 ;
97, 11, 20 ; 98, 29, 31 ; 99, 4, 5 ; 143, 32.
Echinade, 'ExtviSec, insule tinind de regatul
Neapoli - 133, 23.
Linda, Grecia, refugiati politici din Elada In
Venetia - 122, 7 ; parti cucerite de cavalerii
cruciadei a IV-a 133, 9.
327
Eiada mare, Italia de sud, Calabria - 162, 3.

Elane, AtXcivl, capitala Arabiei - 85, 37.
Eleazar, 'EXciapo, Vulc, al lui Branco,
caruia Stefan IV Dusan li da spre guvernare

partile de la Dundre - 37, 31 ; vezi Vule.
Eleazar, craiul sirbilor cazut in 1389 la
Cosovo - 50, 4-20 ; 53, 20 ; 106, 8 ; 107,
5 ; 114, 30 ; 116, 25, 26 ; 151, 35 ; 209, 27, 28.
Eleazar, Lazar III Brancovici (1456-1458)-202, 2 ; 241, 20 ; 263, 9, 24.
Eleez, 'EAcg-qq, turceste, pe .,receste Dimitrie
- 252, 6.
Elespont, litchis de Mahomed II - 291, 18, 34 ;

299, 4 ; strimtoarea Dardanele - 31, 32 ;
75, 29 ; 99, 28 ; 105, 31 ; 118, 27 ; 128, 17,
20. 27 ; 139, 11, 13 ; 142, 5, 13 ; 146, 11 ;
191, 30, 38 ; 192, 2, 8, 35 ; 194, 6, 8 ; 233,
20 ; 298, 37 ; 315, 32.
Elida, HAu, Ora in nord-vestul Peloponezului - 132, 31 ; 149, 5, 21 ; 262, 21 ;

271, 35.
Eliez, 'EALg)ig, un turc in lupta dreaptd cu

un viteaz de al lui Iancu de Hunedoara 211, 3, 8, 14.
Ella, oras, 'EX)olvIg 7c6Atg, oras bizantin -
56, 2, 9.
Elini, "EX)oiveq, grecii antici - 25, 24 ; 26, 6 ;

101, 27 ; 120, 23 ; raspindirea limbii lor -
25, 19 ; bizantinii, grecii din evul mediu 25, 7, 22 ; iau numele romanilor - 26, 25,
26, 29 ; intinderea stdpinirii bizantine fa
nasterea istoricului - 27, 31 ; 28, 6 ; impdcarea bisericilor - 26, 33 ; 27, 2, 4, 14-27 ;
173, 19-174, 1 ; 175, 22 ; 176, 16-177, 23 ;
180, 30, 31 ; In razboi cu sirbii - 36, 17, ;
37, 18 ; 38, 2, 16 ; refugiati prin Venetia 122, 1 ; rdzboaie cu turcii-29, 18, 29 ; 30,
20, 22 ; 32, 20 ; 33, 25 ; 34, 11, 16 ; 35, 1, 4,
16, 34 ; 36, 1, 11 ; 38, 15 ; 40, 8, 13, 17 ;
113, 41 ; Insotesc pe Murad I si Baiazid I

la razboi - 48, 11, 17 ; 54, 5, 12 ; 56, 1-8 ;
65, 3, 6 ; 102, 16 ; Mircea cel Biitrin in relatii rele cu bizantinii - 114, 5 ; bizantinii
In prietenie cu Musulman - 114, 20, 24 ;
115, 27 ; 116, 10 ; In razboi cu Musa - 116,
33, 35 ; 117, 27, 28 ; stapini pe strimtori 118, 26 ; in prietcnie cu Mahomed I - 117,
35 ; 118, 10, 25 ; 120, 11, 17 ; 130, 21 ; 131,

3 -15 ; 137, 4 ; in razboi cu Murad II - 139,
5 ; 21 ; 142, 35 ; 145, 16, 20, 23, 25 ; 150,
pierd Salonicul - 146, 23 ; pace cu

Murad II - 148, 6, 26, 29 ; 183, 1 ; Iancu
de Hunedoara le e prieten - 171, 26 ; in
lupta cu genovezli - 172, 14 ; 173, 2-18 ;
nehotariti in fata luptei de la Varna - 192,
14 ;
36 ; 195, 1, 13 ; in lupt cu latinii din Pelopo-
nez - 191, 17-25 ; bizantinii din Peloponez In lupta cu Murad II pcntru Istmul
de la Corint 204, 2, 24, 28 ; 205, 18-36 ;

Mahomed II la inceput tine pace ca bizan-
www.dacoromanica.ro
328
1NDICE
tinii - 219, 19 ; bizantinii la apdrarea

Constantinopolei - 225, 3-30 ; 226, 13,
17, 21 ; 227, 3-29 ; 228, 7, 11, 28 ; 229,
5-19 ; 230, 16-32 ; 308, 14 ; la edderea
231, 3-232, 24 ; 233,
Constantinopolei
9 ; bizantinii din Peloponez In luptd cu
Ereulle, 'EpxolAtoc, fecior al lui Carlo Tocco
239, 20, 25 ; bdieti bizentine la Poarta sulta-
19 ; 221, 9 ; ocupatA de Baiazid I - 56, 19 ;

76, 2 ; In stApinirea lui Uzun Chasan - 111,
10 ; 264, 10.
Ese, 'Eak, turceste ; pe greceste Iisus- 252, 4.
Este, casa, 'Ecrrevaiwv obticc, domnind Irt
albanezii rasculati - 237, 14-29 ; 238, 25 ;
nului - 251, 31, 33 ; bizantinii din Peloponez In luptd cu Mahomed II - 255, 4 ;
256, 4 -35 ; 259, 10 ; se supun - 269, 2-273
39 ; 275, 6,15 ; se rdscoald cu Torna Paleolog
- 262. 1-39, cu venetineii 312, 15, 30, 33.

Mai vezi - 27, 8, 10 ; 31, 36 ; 32, 5, 9, 15,
34 ; 33, 3, 6, 17 ; 34, 22, 28 ; 35, 25, 28 ;
37, 20 ; 41, 36, 38 ; 42, 4-10, 27 ; 43, 35 ;
44, 14, 25 ; 45, 2, 6, 9 ; 46, 16, 21 ; 49, 7,
20; 50, 21, 32; 53, 18; 55, 18; 62, 26;
65, 9, 25 ; 66, 3 ; 67, 2, 16 ; 73, 15, 33 ; 78,
23 ; 91, 15, 18 ; 121, 2 ; 122, 32, 34 ; 130,
37, 39 ; 131, 19, 24, 29 ; 132, 27, 33 ; 133,
14, 36 ; 139, 16 ; 140, 6, 25 ; 141, 5, 10, 25,
31, 36 ; 142, 2, 5, 11 ; 146, 1 ; 148, 13 ;
149, 4, 8, 23, 34 ; 150, 2 ; 171, 13 ; 183, 25 ;
189, 27 ; 190, 8 ; 195, 1, 13 ; 201, 11 ; 218,
11 ; 223, 17 ; 233, 16, 21, 27 ; 234, 14-34 ;
235, 5-16 ; 237, 37 ; 238, 3-11 ; 240, 25 ;

257, 11 ; 258, 9-11 ; 264, 21, 25 ; 280,
23, 26 ; 281, 23, 24, 25 ; 294, 19, 25, 29,
34, ; 295, 3, 4, 5, 24 ; 309, 32.
Emanuil, vezi Manull.

emuralamil, ittoupcOdev.tor., miralem, purtAtor
de steag, guvernator de sangiac - 143, 27.

embl, 'EuSof, popor vecin cu Iviria de
sus - 267, 8.
englezl, ' A-yyXot, In rdzboi cu francezii - 69,
24 ; 70, 7, 21, 34.
Enos, Javoq, oras la gura riului Ebros

(Marita)
29, 23 ; ocupat de Mahomed II
-268, 3, 5 ; dat lui Dimitrie Paleolog -
274, 33 ; 280, 27 ; ocupat de Gattilusio din

Lesbos - 294, 3 ; 298, 11.
Enrle, 'E(I(Sbco, fecior al regelui Spaniei 168, 19.
Epleerne, 'E7nxipv7A, domn In Domochia In
Tesalia - 58, 4.
Epleernei, 'Enmepvatiot., domni In Tesalia -
57, 30 ; 58, 5.
Epidamn, 'ErriSccp.voc, Durazzo -36, 22, 33 ;
37, 2, 3, 5 ; 133, 30 ; 249, 30 ; 250, 13 ;
299, 23.
Epidaur, 'Erriamupog, numele antic al Monemvasiei, oras In Peloponez 65, 8, 9 ; 131,
10, 16 ; 257, 22, 23 ; 271, 19-27 ; 275, 21,
25 ; 311, 27 ; 314, 31.
Epir, "Hrrapoq, lard In Grecia de nord - 132,
25 ; 133, 28 ; 147, 29, 32 ; 149, 4, 32 ; 153,
13 ; 154, 9 ; 299, 22.
epirotl - 133, 28.
147, 16, 34.
Erldan, 'Hpaxvog, riul Pad din Italia de

nord - 123, 14 ; 124, 3, 4, 34 ; 174, 3 ;
177, 32.
Ertingan, 'EpTc.y-yezvl, Erzingian, capitala
Armeniei - 56, 12 ; 57, 17 ; 111, 4 ; 146
Ferara - 174, 4 ; 181, 9 ;.

Etolia, .10.v.oXEcc. Ord In Grecia de mijloc 36, 34 ; 37, 25, 32 ; 133, 19 ; 134, 18, 23,
24 ; 147, 12, 20 ; 148, 5 ; 262, 14 ; 272
35 ; 299, 23.
Enbea, Mpoict, insula Negroponte - 29, 26

135, 19, ; 136, 1, 26 ; 233, 21 ; 307, 22 ;
312, 12 ; 315, 10 ; ocupatd de genovezi 133, 3, 12 ; apoi de venetieni - 122, 22 ;
135,
31.
Euboeni, ostasi din insula Eubea - 135, 34.

Eufrat, rful - 57, 18 ; 76, 3 ; 101, 32, 35 ;
111, 6.
Euganei, Diycivcot, neam vechi din care fac

parte venetienii - 121, 17.
Eugeniu IV, papa (1431 1447), unirea cu
biserica rdsdritului - 173, 21, 25 ; 174, 3 ;
177, 8, 25 ; fagAduieste bizantinilor ajutor 180, 30 ; 183, 32.
Eurip, oras venetian In Eubea
307, 22 ;
strimtoarea Euripului - 307, 26.
Europa, Dipc:nr,), Peninsula Balcanicii. afar&
de Grecia -25, 25 ; 29, 23, 25 ; 31, 32 ; 32,
17, 19 ; 36, 17, 23, 34 ; 37, 8, 16, 36 ; 38
18, 24 ; 40, 3, 18 ; 42, 16, 28 ; 43, 16, 31,
33 ; 44, 11-38 ; 48, 14 ; 108, 20 ; 118, 25 ;
172, 34 ; 210, 4 ; Tracia - 36,4 ; Peninsula
Balcanied, cit era sub stapinirea turceascd 48, 9,10 ; 54, 7 ; 75, 11, 19 ; 113, 9, 10
14 ; 114, 4-26 ; 117, 8, 13 ; 118, 1 ; 119, 12 ;
137, 14, 31 ; 139, 12, 15, 19 ; 140, 32 ; 141
11 ; 142, 13-32 ; 151, 16 ; 191, 31 ; 192,
2 - 37 ;
193, 5, 17 ;
200, 26 ; 208, 5 ;
209, 3 ; 129, 31 ; 243, 14 ; 251, 14 ; 252

12, 19, 21 ; 253, 2, 12, 26 ; 275, 24 ; 276, 31 ;
277, 16, 18 ; 298, 35 ; 299, 1 ; 305, 31 ;
veniturile 253, 2, 12, 26 ; Musa cid veni-
turi i lard multd In Europa lui Mircea cel

Bdtrin - 114, 4 ; armata Europei, turceased - 45, 1 ; 62, 12 ; 75, 8 ; 101, 30 ;
105, 7, 12 ; 113, 16 ; 114, 31 ; 116, 8 ; 118
19; 119, 13; 137, 27; 141, 23; 147, 25;
155, 11, 12, 13 ; 184, 8 ; 186, 31 ; 187, 25 ;

191, 33 ; 192, 34 ; 194, 13 ; 195, 18 ; 196, 20
34, 37 ; 197, 19, 22, 31 ; 198, 9 ; 201, 30 ;
202, 14 ; 206, 10 ; 212, 14, 15 ; 214, 9, 11 ;
223, 18 ; 224, 24 ; 255, 14, 21 ; 269, 27 ;
293, 12 ; 295, 33 ; 300, 33 ; 302, 8, 26, 31 ;
www.dacoromanica.ro
INDICE
313, 5, 10 ; general-comandantul armatel

Europei, bei,er-beiul de Rumelia - 73, 24,
29 ; 1051 13 ; 11 ; 137, 22, 24 ; 139, 24 ;
142, 37 ; 144, 5 ; 146, 21 ; 147, 11, 24 ; 155,

9 ; 184, 19, 31 ; 185, 30, 32 ; 187, 5 ; 188, 6 ;
210, 12 ; 214, 4 ; 215, 15 ; 223, 5, 19 ; 224,
14 ; 255, 11 ; mai vezi - 26, 16, 19 ; 27,
13 ; 28, 39 ; 29, 22 ; 36, 1, 29 ; 40, 23, 33 ;
47 ; 11, 23 ; 51, 4 ; 75, 24 ; 77, 7 ; 79, 6, 8,
13 ; 87, 28 ; 88, 17 ; 89, 27 ; 90, 24 ; 92, 11 ;
93, 8 ; 94, 8, 17, 23 ; 98, 1 ; 103. 34, 38 ;
106, 10, 38 ; 118, 28 ; 122, 26 ; 138, 2, 10 ;
147, 4 ; 167, 19 ; 189, 24 ; 211, 27 ; 213, 3 ;
223, 2 ; 224, 10 ; 301, 7 ; 308, 21 ; 309, 27.
Eusebiu, de fapt Calixt III (1455-1458)
papa, pune la cale o cruciadd In contra
turcilor - 248, 27 ; 249, 7.
din Alexandria Egiptului -
98, 7.
Farsala, (Dapcs&Xow 7c6Xtq, oras In Tesalia 58, 5.
Fasts, 08434, Rioni, rtu izvorind din Caucaz

si dind In Marea Neagra - 85, 31 ; 96, 24 ;
267, 3.
Fatuma, (Docroulag, scos din vizirat - 201,

5, 8.
Felix, fleXixm4, contrapapd (1439-1449) 173, 27.
Fenieia, (Dotvtx-1, Ora sub stilpinirea mamelu-
cilor din Egipt - 98, 17.
Feneu, (DevEdg, In Peloponez - 274, 9.

Ferara, (Dekiapicc, sinodul de la 1439 din
Ferara - 174, 2 ; 175, 22 ; casa Este stapineste In Ferara - 181, 8, 11.
Fere, (12iekSmt, orasul Seres in Macedonia - 37,
29 ; 38, 25 ; 41, 28, 29 ; 46, 24 ; 65. 5 ; 66,

4 ; 201, 30 ; 202, 25, 27 ; 223, 18 ; 249, 22 ;
ora In Lidia din
Asia Mica - 30, 34 ; 32, 29 ; 33, 25 ; 35, 9 ;
cucerit de l3aiazid I - 56, 3, 9.

Flip (359 - 336), tatd1 lui Alexandru cel
Mare - 26, 17.
Mariangelo, Filippo Maria Visconti,
domn In Milan 125, 17 ; 159, 4 ; 160, 31 ;
177, 31 ; 181, 3, 7.
Filip
Filipopole, 4hAtrrn6roAtg, Plovdiv din Bulgaria,

oras In Tracia - 39, 20 ; 75, 28, 31 ; 252,
18 ; 268, 16 ; 277, 5, 15 ; de la Filipopole
porneste Mahomed II asupra lui Vlad
Tepe - 285, 30.

Filocrene, OtAoxpim, lupta din 1331 de la
Filocrene - 34, 36 ; 35, 2.
Flandra,
(DArzySpitc,
Impresurata de regele
162, 9 ; descrierea - 175, 32 ;
moartea patriarhului Iosif - 236, 26 ; stat
Florenta, (I)Xcopev.rEct,
de Neapoli
de sine stadtor -182, 33 ; mai vezi 133, 1 ;

175, 27 ; 190, 22, 25 ; 191, 17 ; 304, 15-30.
Foca, OcoxFicc, mandstirea sf. Foca de la Trapezunt - 265, 15, 36 ; 266, 10 ; numit
Cordili - 266, 15.
Foera, (Notoc171, oras In Asia Mica la Virmul
Marl Egee, sub stilpinire genovezd - 294,
28, 30.
Focel, locuitori din Focida 57, 27.
Foeida, (1)wxk, tinut In Grecia de mijloc
Italia - 163, 30, 32, 164, 4.
Fanari, Ocevciptov, oras In muntii Pindului 190, 5.
CILAccSkXcpeta,
- 256, 34.
Fortin, (Dovrtac, Sforza principe de Marra In
Evrenosbei, vezi Brenez.
275, 3.
Filadellia,
Fliasia, CoXtacria, tinut in Peloponez
Fliunta, (DAtok, tinut In Peloponez la sud de

Corint - 256, 3, 12-14 ; 274, 18.
57, 26 ; 58, 26 ; 132, 2 ; 135, 26.
evreicd 41, 35.
Faros, tio&pog,
329
tard - 68,
5 ; 71, 7.
Fosearl, (Noax&peot, Fuscari, feciorul dogelui

din casa Fuscari, bdnuit de rdscoald - 129, 5
Francise Fortin, Sforza, (1)payxtcrxos 6.
(Dorricts si Epop-rice, general-comandant al
venetienilor - 125, 22, 33 ; 179, 3 ; In

lupta, apoi In pace cu Venetia - 180, 15 ;
ajunge la domnie In Milano -179, 23, 32.
Franco, Optityyoc, Aciaioli, fecior al lui Antotlio,
nepot de frate al lui Nerio, e domn In
Atena - 260, 38 ; 261, 3, 8 ; apoi In Beotia 274, 28 ; ucis de Zagan-pasa - 274, 34.
Frandall, CopoorrOcAoL, locuitorii Flandrei 71, 31.
Freousio, OpeyoUaLot, familie din care Genua
isi alege cirmuitorul oralului - 159, 29, 32.
Fri*, Opuyta, tara In Asia Mica - 28, 17,

22 ; 30, 34 ; 35, 17 ; 57, 3, 16 ; 88, 10 ; 101,
19, 34, 36 ; 102, 1, 13, 18 ; 104, 17, ; 150,
32, 34.
Gaeta, rae-ra, oras In Italia atacat de genovezi - 160, 34 ; 161, 1 ; 162, 1.

Gallia, Dana, Iaita, capitala Bosniei - 153,
1 ; cuceritd de Mahomed fl - 302, 11-28.
Galata, raAccril,
oras genovez
din fata
Bizantului - 54, 19 ; 183, 27 ; 224, 27 ;

233, 6 ; 234, 15 ; comertul Galatei - 172,
3 ; In rdzboi cu bizantinii - 172, 34 ; 173,
4-12 ; se preda lui Mahomed II - 233, 31 ;
263, 29.
Galatenii, rcacertavoE, locuitorii Galatei -234,4.
Galatia, Fcaccrite, Franta -48, 26, 30 ; 67, 15 ;
68, 25 ; 72, 9 ; 73, 17 ; 124, 33 ; 169, 1 ;
descrierea - 67, 30 ; 68, 7 -17 ; 159, 11,

14, 16 ; 165, 11, 12, 25, 30 ; 166, 9 ; pustiita
de englezi - 69, 30, 34 ; 70, 4, ; 71, 4 ;
casa regald a Frantei - 65, 18 ; 166, 12 ;
168, 27, 30, 34 ; 169, 4.
galben iberic, spaniol, e cit doi venetieni 167, 35.
www.dacoromanica.ro
330
LNDICE
(jaleoto, raXec7nog, domn In insula Eghina136, 25, 27.

Gall, reaciTat, franci, din ei se alege Imparat
roman de apus - 27, 1.
31 ; 109, 2, 4.
Ganos, muntele lui Ganos, Opog TO5 rOcvou
In Tracia - 142, 28.
Gardlehi, rotp&xL-t), oras In Peloponez, cucerit

de Mahomed II - 270, 24 ; 271, 31.
Gaseonia, tard In Spania - 165, 26.

Gateliuzo FcercaLogog, Gattilusio
i Kccre-
genovezi domnind in Lesbos 265, 7 ; 294, 18-31.

GavrIll, Fappi.4, arhanghelul - 87, 10, 11.
)oui4or.,
294, 15.
; 159, 14 ; 161,
16; genovezii din Galata 54, 19 ; din
Italia 66, 30, 32 ; din Cafa - 91, 6 ;
negustori genovezi 94, 27 ; In rdzboi cu
Joan VIII Paleolog - 172, 2-173, 19 ; In
--
rdzboi cu tdtarii 172, 11, 18 ; In rdzboi cu

venetienii 123, 7
124, 9 ; cucerire In
Peloponez - 132, 30, 35 ; In pace cu Murad
II - 159, 1 ; In rdzboi cu Alfonso V de
Aragonia - 160, 36 ; 161, 8 ; 164, 22 ;

167, 12 ; se tin de partidul Ghibelinilor 178, 10 ; ajutd la apdrarea Constantinopolei
228, 3, 7, 13 ; 230, 17, 33 ; 231, 1, 27 ;
genovezii din Focea tree pe Murad II In
Europa - 142, 22 ; genovezii din Lesbos 294, 26 ; genovezii din Chios
295, 1, 6 ;
In rdzboi cu Mahomed II - 263, 28, 29 ;
264, 2.
Genua, 'Iccvutl - 294, 18 ; 295, 12 ; e poarta

Frantei - 68, 12 ; a Italiei 159, 12 ; stat
de sine stiltdtor - 182. 34.
Geponos, riprovog - terra di lavoro, regiune ;
In. Italia - 161, 34 ; 164, 10.
germani ; din ei se alege Impdrat roman de

apus - 27, 1 ; 61, 25 ; In lupta din 1396
de la Nicopole - 59, 5-8 ; 62, 5, 20 ; au
ndscocit tunul
60,
22,
descrierea Germaniei - 59, 9, 14, 28 ; de-
i pentru Franta - 59, 32 ; Germania de jos - 59, 24, 26 ; de sus numire
(ialipoll, KcOatoimo)o,g, oras-cetate pe tarmul

european al Dardanelelor - 32, 29, 31 ;
38, 12 ; 129, 20, 28 ; 139, 13 ; 140, 30, 32 ;
220, 8 ; cerut de bizantini de la turci 139, 16 ; 140, 1, 28 ; 141, 5,27 ; loc de
instructie ienicereascd a viitorilor ieniceri 143, 11 ; pasa de Galipoli - 268, 6, 19, 31 ;
281, 13 ; 293, 16.
Gand, rocvTiv-t), oras In Belgia - 67, 35.
Gange, r&-nerlg, fluviu In India - 26, 1 ; 108,
genov ez. lavutorr); - 265, 11 ;

genovezi.
- 124, 32
Germania : soli bizantini In Germania 173, 24 ;

forma siibiilor din Germania 197, 32 ;
24 ;
144,
59, 12, 24, 60, 1 ; 61, 35 ; mai vezi -67, 28 ;

68, 3 ; 71, 31 ; 73, 21 ; 92, 4 ; 144, 24 ; 157,
8, 26 ; 246, 11, 16.
Deli, 11-rat, ungurii, sa fi fost geti goniti
de sub muntele Hem In tara de acum 61, 8.
Getie, rcb, oras albanez ocupat de Murad II
- 206, 24.
Gheorghe, rcuipyLoc, I Brancovici (1427-1456)

crai al sirbilor 151, 28 ; Gheorghe Vulc
Indeamnd la lupta de la Zlatita - 171, 20 ;

183, 34 ; 184, 3 ; Indrumeazd pacea de la
Seghedin (1444) - 188, 19, 27 ; 189, 3 ;
191, 29 ; nu ia parte la expeditia de la
Varna - 193, 8 ; vesteste pe Murad II de

venirea lui Iancu de Hunedoara 208,
35 ; cautd sd-1 prindS - 216, 28, 217, 4 ;
mai vezi - 188. 1 ; 240, 31.
Gheorghe, feciorul mai mic al ImpAratului
David Comnen din Trapezunt - 281, 37.
Gheorghe, vdrul Imparatului David - 280, 22 ;

282, 8.
GhlbellnI, rt,(30.),EvoL, partidul imperial din
Italia, tinind cu finparatul de apus - 177,

178, 4, 10, 13.
Giorgio, rcuipyLog, casd nobild din Eubea 26 ;
136, 26.
Gorgur, i'dpyoupoc, oras In Iviria - 267, 3.

gotI, rerrOor., din Crimea - 91, 6 ; 158, 29.
Gotia, FoTOEct, Crimea prAdath de turd 158, 27.
Granada, rpccvdcrrl, oras In Spania - 69, 5,

165, 32 ; 166, 2-14 ; 167, 18.
Greben, rpci3ev6g, atacat i cucerit de turd 271, 40 ; 272, 36.
Grigorle, rp-snroptoc, patriarh al Constantinopolei, pribegit In Italia - 236, 27.
Grita, rpKcg, Mar grec indeamnd Sparta sd
se lepede de turd 312, 33.

Guelfi, roueAcpot., partidul national din Italia,
tinind cu papa - 177,
27 ;
178, 2-13.
Guido, rut8og, tovards de al lui Carlo Tocco 133, 27.

Gurgur, roUpyoupoq, feciorul craiului sirb
Gheorghe I Brancovici - 151, 31 ; 152, 6.
Guria, tars in Iviria 267, 7.
25 ;
Iancu de Hunedoara sdvirseste fapte mari
In lupta cu germanii - 157, 24, 30 ; 200, 13 ;

2 15, 18 ; in ceartS cu papa Eugeniu - 173,
24 ; 175, 25 ; chemati la cruciadd - 177, 12 ;
243, 4 ; 218, 6, 16 ; 219, 10 ; solii germanilor
ucisi de unguri
248, 2. Mai vezi - 60,
30, 31 ; 61, 2, 7, 16 ; 71 ,25 ; 92, 20 ; 93,

4, 27, 30 ; 197, 38.
Haidar, Xrxta&p-t)g, tovards de al lui Timur

Lenk - 81, 28 ; 82, 22 ; 83, 11, 26 ; 85, 13 ;
96, 13 ; 118, 31.
Halcocondil, vezi Chalcocondil.
Hamza, vezi Chamza.
Harkov, vezi Charcov.
Hasan, vezi Chasan eel Lung.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Lamm, xcarvc'e, vistieria, venitul sultanului -
254, 2, 9.
Ildervitri Laurentiu, Aaupiv-nog Xe8pexcef3ci-
m, palatinul Ungariei (1437 - 1447) -
246, 29.
Hem, ATI.Loc, muntii Balcani - 61, 8 ; 75, 31 ;
115, 20.
Henetieni, 'EveroE, numele antic al venetie-
- 121, 20.
Hera, "Hp, zeita
nilor
93, 14 ; 109, 7, 9.
Heraelea, Ì-IpcixXerax, oras In Tracia pe tarmul
Mara de Marmara - 28, 2.
Heraclea, pontied, oras In Asia MICA la marginea MSrii Negre, azi Eregli 158, 31 ; 277, 23.
Hercule, '119544.11d, semizeu antic - 26, 2.
Coloanele lui Hercule `HpcxxXeica crripxo.
strimtoarea Gibraltar-68, 29 ; 79, 7 ; 106,
39 ; 122, 26 ; 165, 9.
Hidaspe, `Ta&arrIg, fluviu In India
108, 31.
Hidraope, `T8pocd.mrj;, fluviu in India-108, 31.
Ilieron, ÌepOv, Bosforul - 118, 27 ; o cetate
la iesirea Bosforului In Marea NeagrA 146, 1 ; turn pe tarmul asiatic la locul cel
mai strimt al Dardanelelor 194, 11.
Hilasis, "Tpaat4, fluviu in India 101, 28 ;
108, 31.
331
Tara RomlneascA pe Dan - 158, 5 ; 201, 1 ;

cu craiul Gheorghe Brancovici pune la cale
rfizboi In contra lui Murad II
171, 21, 26 ;
183, 36 ; biruitor la Zlatita - 187, 8 - 29 ;

In lupta de la Varna - 196, 5 ; cu vitejii
pune pe fuga armata Asiei - 196, 30 ;

197, 12 ; pizmuit de alp sfetnici ai lui
Vladislav I
198, 7, 12 ; auzind de moartea
aceluia, se retrage spre DunAre 199, 8 ;

prins de Vlad II Dracul i pe urmA trimis
la Brasov - 199, 16
35 ;
in lupta cu
Murad II la Cosovo (1448)

208, 36 ;
209, 24, 29 ; 212, 37 ; 215, 29-216, 24 ;
prins de craiul Serbiei, apoi trimis la
Buda 217, 10-218, 5, 8 ; Ii cere lui
Iancu ajutor In contra lui Mahomed II 241, 15 ; Iancu biruitor la Belgrad - 242,
32 ; 243, 20, 24, 34 ; 246, 27 ; rAnit In luptit

245, 8, 12 ; moartea i caracterizarea hii
245, 15 ; feciorii lui la putere 247, 3 ;
dusmAnit de magnatii Ulrich de Cilli
si
247, 5, 17 ; feciorii lui Iancu Ii
tale capul - 247,
Matei, feciorul lui
Iancu, aruncat in inchisoare - 247, 11 ;
Matei la domnie - 247, 20 ; Vlad Tepes,
Writ la Matei Corvin - 293, 5.
de Ujlaki
9;
Hies, vezi (Nos.
Ianita,
Hireanl, `Tpxdcvor., popor la nord-vest de Marea

Caspied
84, 25 ; 85, 10.
Hireania, `Tpxccvi.ce, Marea CaspicA, descrierea
Iapighia, 'IcoruyEce, partea de sud-est a Italiei 37, 1 ; 163, 11 ; 164, 8-15 ; 178, 12 ; 181,
10, 11 ; 182, 29 ; 249, 30.
Iberi,1135-)pe.c:, spanioli - 166, 6, 14, 32 ; 167,
84, 27 ; tar - 89, 18 ; 110, 13.

Hitir, vezi Chitir.
Hoff eateriz, Xoorct,Dep1.1%, tatd1 lui Evrenos-
bei (Brenez) - 137, 19.

Hunedoara, vz. Choniat.
Huni, OVOL, vecini cu Iviria de sus - 267,

8, 25.
oras pe riul Vardar - 138, 25.
7, 24, 27 ; 267, 13 ; chemati la cruciadA 218, 6 ; Compania catalanA stApinind In

Atena 135, 24.
Iberia, 'Ip.r]ptcc, Spania, tarfi in Spania -62, 8 ;
67, 28 ; 68, 3, 25, 27 ; 69, 7, 8, 14 ; 92, 23,

26 ; ocupat de arabi - 61, 23 ; 68, 29 ;
tara cea mai mare - 165, 28 ;

165, 13, 25 ; 166, 1-10 ; In
rdzboi cu Alfonso V de Aragon - 166,
87, 29 ;
Iaeob, biserica lui, 'Iccx6pou Eep6v, Iago di

Compostella in Galicia din Spania -166, 1,5.
'Icxxo)131:1-ca.., sect religioasA - 97,
32, 36.
iaeobiti,
lagup, layoingg', turceste, pe greceste Iacob,

'Iixcopo:; 252. 4.
Jagup, fecior al sultanului Murad I - 50, 17 ;
53, 5.
Iagup, beierbei de Rumelia sub Baiazid I 73, 23, 26, 29 ; 74, 16, 29.
lagup, slujitor al marelui vizir Chalil -
235, 32.
Innen de Hunedoara, 'I&yyo 6 Xo.)vt.&T7);, In slujbd la craiul sirbilor, ucide la
vindtoare un lup din fugfi 156, 22 ; la
Ali, avind grij de cai - 157, 3 ; vorbea
turceste-157, 4 ; bfirbat renumit la unguri,

biruie pe turcii nv51ii in Transilvania 156, 4, 12, 16, 20 ; isprfivi In contra germanilor - 157, 8 ; guvereneazA Transilvania
i reface Ungaria -157, 12, 17 ; pune domn In
descriere
22-35 ; cu arabii - 167, 22.
Iberia, 'IkpEcf, cea din Asia 96, 23 ; vezi

Iviria.
iberie, galben, e cit doi venetieni 167, 34.
Ibraim, 'Ewrpcettrig. turceste, pe greceste
Avraam - 252, 4.
Ibraim, sfetnic al lui Baiazid I - 102, 33 ;
103, 29.
konion, oras In Asia MicA, azi Konieli 31, 5 ; 150, 16 ; 151, 13 ; 193, 31.
Iene-bei, Elevi &way, Ine, Eyne, sfetnic al

lui Baiazid I 104, 4.
ienieeri, formarea i organizarea Mr - 143,
4-25 ; 273. 31 ; corpul ieniceresc de la
Poartd 52, 6 ; 185, 27 ; 254, 10.
Ieronim Bernardo, Icpc'avullog B6pvccpaoc,.,
general venetian - 311, 39 312, 9.
Ierusaihn, lepoc6Xulloc. 98, 12.

Iese, 'leak, Iisus, general si sfetnic de al lui
Murad II - 184, 18 ; 186, 4.
www.dacoromanica.ro
332
INDICE
Ilsus, 'Incr145, religia lui - 76, 19 ; 78, 7 ; 91,

15 ; 92, 26 ; 93, 9 ; 97, 33 ; 117, 30 ; ce cred
mohamedanii despre Iisus - 87, 9, 11, 13 ;
mormintul lui Iisus
192, 29 ; 198, 5, 12, 25.
Iisus, Ese fecior al lui Baiazid I
106, 9 ;
114, 1 ; se face sultan -113, 1-21 ; 118, 2.
Ilsus, alt fecior al lui Baiazid I, se face crestin
-117, 29.
Iisus, isa, fecior al lui Evrenosbei (Brenez) 119, 97 ; 138, 1 ; In contra lui Scanderbeg -
249, 22, 33 ; In Corint
-258, 7, 8, 21 ; 259, 1.
Iisus, fecior al lui Isaac 271, 18, 22 ; pasd

la Scopie - 272, 36 ; 301, 8.
Ilsus, fecior al lui Alban (Elvan), cucereste
Argos - 306, 16 ; pasa In Morea - 306, 16 ;
313, 40.
Ilion, Troia. DdrImarea ei de eleni e rilzbunatii
de Mahomed II prin cucerirea Constantinopolei

235, 14, 16, 17.
Illd, 'IVAupLot, antici 299, 36 ; albanezi 36, 27 ; 40, 22 ; 54, 9 ; 75, 32 ; croatii din
Dalmatia
- 94,
10 ;
121, 19 ; sirbii din,
Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) 111 mdritAt

fata dupd Orchan - 35, 14, 27 ; epitrop .
al minorului Joan V Paleolog, se proclam&
Impdrat - 35, 17, 26 ; i se ia domnia - 42,
1 ; e cillugarit - 42, 9 ; feciorii lui la Mistra
In Peloponez
42, 2, 14.
loan VII Paleolog, fecior al lui Andronic IV

Paleolog - 54, 14 ; 55, 18, 33 ; 65, 11 ;
66, 26 ; lasat Imparat In Bizant - 67, 4.
loan, VIII Paleolog (1425-1448) e feciorul
cel mai mare al lui Manuil II Paleolog -
131, 23, 34 ; care il face bizantinilor Impdrat

91 arhiereu
131, 24 ; In ale domniei umbl
cu planuri mari 140, 6 ; In rdzboi cu
genovezii - 172, 1 ; 173, 9 ; unirea biseri-
27, 14 ; 173, 19 ; 29 ; Inchidepe fratele sdu Dimitrie Paleolog - 183, 25 ;

papa li trimite zece trireme
191, 38 ;
cilor
moartea lui - 218, 11 ; fata lui Alexie IV
Comnen din Trapezunt e sotla lui - 264, 27loan Comnen (1447 -1458). Impdrat In Trapezunt - 264, 29 ; 265, 4, 5, 8 ; se ridicd In
contra lui Alexie IV Comnen 265, 19-266,
25 ; tributar lui Mahomed II - 266, 38, 41 ;
In prietenie cu Chasan cel Lung 278, 14,
15 ; moartea lui - 280, 13.
Bosnia - 36, 25, 31 ; 37, 4 ; 50, 13 ; 57

24 ; 152, 32-38 ; 255, 16, 18 ; 263, 11 ;
300, 26 ; 304, 37 ; limba lor
41, 3 ; 91,
14 ; 94, 5 ; tara - 301, 2 -15 ; 304, 38 ;
loan domn, 'heir%
241, 30; 299, 10-36; 300, 7; 308, 18;
loan Leondarl, vezi Leondarl.

loan Choniat, 'Icodevv-ric; 6 Xcovtk, vezi
laneu de Ilunedoara.
loanina, oras in Epir - 37, 26 ; regiunea
305, 5, 8 ; 306, 7 ; nfipdditd de turci - 300,

26 ; 303, 36 ; 305, 5-26 ; 309, 35 ; regele
Bosniei Stefan Tomasevici - 305, 7 ; ucis
de Mahomed II - 305, 37 ; 306, 5 ; 310, 12 ;
mai vezi 94, 7 ; 137, 23, 24 ; 153, 9-11 ;
314, 23.
Ilirla Bosnia - 302, 28.
Ilirisos, 'IXAupt.a6g, riu In Bosnia

301, 28 ;
302, 1.
Hind, regele Bosniei, Stefan Tomasevici 300, 26 ; 303, 22, 27.
Iloehi, ElA6x.qq, Ujlaki magnat ungur - 210,

20 ; 247, 16.
Imbros, insuld In Marea Egee - 28, 4 ; 131,
14 ; 248, 36 ; 267, 31 ; 268, 3 14.
India - 99, 11 ; 101, 30 ; 108, 5 32 ; des108, 29-109, 20.
crierea
indieni, '1%/8i:A
28, 18 ; 90, 20 ; 110, 19.
Indus, 'Iv86, riu al Indiei - 108, 31 ; 109, 4.
Inferando, qvcp6pavang, fecior din flori al lui
Alfonso V de Aragon - 164, 14.
Inflanda, 'IvcpACevrt), Estonia., Estlanda -92, 4.

Ioaehim, 'Icoxxei.E.t, mare Inviltat, cu darul
profetiei - 182, 8-20.

V Paleolog (1341-1391) -
Ioan, 'Icacivv.$)g,
54, 14 ; 58, 3 ; li ia tronul In primire (1354) -
42, 4, 8 ; 48, 20 ; alianta cu Murad I - 42,
mustrat de Murad I - 44, 13 ;
In
48, 20 49, 21 ; trimite pe feciorul sdu Teodor In Morea - 49, 27 ; linut
15 ;
Venetia
Inchis de feciorul silu Andrnnic IV - 55, 10 ;
caracterizarea lui 65, 30-38.
86F.tvo,
don Juan,
regele Spaniel nu distruge Granada araba 167, 27.
orasului Ioanina independenta - 135,

cucerit de turci 147, 12, 25, .
7;
Ionduzalpe, 'Iov8ouW7r)5, Ionduzalpe conducdtor oguz - 29, 8, 14.

Ionia, Ora la marginea de apus a Asiei Mici 31, 1, 7 ; 57, 6 ; 88, 11 ; 105, 31 ; 106, 36 ;
108, 23.
Ionic, Golful, Marea Adriaticd - 161, 32 ; 162,
2 ; 301, 12.
Ionuz, lovog%, Junuis, comandant al cava-
leriei usoare turce, Invinge pe Toma Paleolog
- 262, 26, 32 ; 263, 4.
Ionuz, pasd In Galipoli, ocupii Lemnos si

Imbros - 268, 6 ; ndvaleste In Lesbos 294, 1.
Iosuf, 'Iwcro6cm,
Jusuf, general turc e
biruit de armata hisatd de Vlad Tepes 290, 13-17.
Isaac, quocixteg, primul Comnen fugit din

Bizant la Trapezunt - 264, 16.
Isaac, guvernator bizantin In Acarnania,
ucis de albanezi 133, 37.
Isaac, larrixrig, guvernator turc la Scopie

(Uskdb) - 184, 19 ; 301, 1, 8 ; vizir sub
Mahomed II, ia parte la expeditia din 1462_

In Tara Romineascd - 288, 23 ; feciorul saw
e Iisus, Ese 271, 18 ; 301, 8.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Isaac, tara lui Isaac, vecind cu Bosnia - 301,

14, 24.
333
16 ;
din Tara Romlneascd a trecut Vla-
dislav I peste Dundre spre Varna - 199, 21 ;
lancu de Hunedoara trece Dundrea - 208,
beilerbei de Anatolia - 219, 27.

Isae,
Isaeal, larxxCalg, guvernator turc In Patras
din Peloponez - 272, 39.
36 ; 209, 17 ; dupd lupta de la Cosovo (1448)
153, 3.
Isera, qrsxpcc, Giskra, conducdtor de oaste ceh,
Dundre - 255, 11-19 ; 262, 9 ; Vlad Tepes

pradd i robeste peste Dundre - 284, 16,
Isam, pasd. de Scopie, pustieste Bosnia -
Invins de Iancu de Hunedoara - 200, 16.

Isidor, mitropolit al Rusiei, dupd sinodul din
Florenta, cardinal 176, 30 ; 177, 4 ; la
apdrarea Constantinopolei, prins de turci
230, 22 ; rdscumpdrat In Galata - 233, 5, 7.
Ismail, lat.tceidol, emirul Sinopei ; de fapt
bunicul acestuia Isfendiyar (1392-1439) ;
Mahomed I vrea sd porneasca rdzboi
asupra-i, pentru ca sprijinise pe Musa 121, 6 ; face pace cu Murad U - 151, 17.
Ismail, (1443-1459), nepotul precedentului,
Indeamnd pe bizantini la pace cu Mahomed II - 228, 28 ; 229, 10 ; supus de
Mahomed II 269, 13 ; 276, 16, 13 ; 277,

12-20 ; 278, 10 ; descrierea 5ril lui - 277,
22, 31.
Ismail, pas turc la Galipoli, ocupd insulele

Lemnos si Imbros - 268, 18, 19.
Istaspe, Dade al lui Istaspe -98, 28.
Istmul, 1001..t6g, corintic fnchis cu ziduri 120, 20-31 ; 137, 1 ; 189, 33 ; 190, 8, 12 ;
201, 33 ; 202, 2 - 31 ; 205, 38 ; 311, 25 ;
312, 6-38 ; 312, 2 ; ddrimat de turci 148, 10 ; 171, 12, 15 ; 220, 25 ; 237, 31 ;
203, 3, 5 ; 204, 8, 38 ; 205,

cucerit de turci
3,14 ; 206, 2 ; 255, 23 ; 313, 8-36 ; 314,
32 ; 315, 2, 9, 29.
Istmiee, jocurile, serbate de elenii antici 120, 23.
Istria, promontoriul - 300, 6.

Istru. ' Icrrpf4, Dundrea, In deosebi Drinarea
de jos ; turcii pradd pind In Dundre -31, 34 ;
tAtari trec peste Dundre di risipesc - 32, 1 ;
sfrbii, bulgarii veniti de peste Dundre-
40, 23, 26 ; popoare slave la sud i nord

de Dundre 40, 29 ; 41, 9, 19 ; 94, 9 ;
Tara Romineascd are la dreapta Istrul 63, 11, 31 ; 93, 21 ; I3aiazid I trece peste
Dundre- 64, 12 ; i Inapoi - 64, 29 ; la
Dundre se stildsluiesc tStari i trec peste
Dundre -75, 12 ; 90, 14, 28, 31, 32 ; trecfnd

peste Dundre turcii merg asupra Sibiului 155, 13, 23 ; 156, 3 ; fug spre Dundre-155,
27, 29 ; 156, 17 ; pasale la Dundre fac
necazuri Tarii Romfnesti - 158, 17 ; ungurii
romfnii tree peste Dundre la lupta de la
Zlatita (1443) 184, 4 ; 189, 13 ; regiunea
de la Dundre cu centrul la Vidin - 188, 11 ;
romfnii de la Duniire -190, 2 ; Vladislav I
porneste din Ardeal peste Dundre la lupta
de la Varna - 193, 22 ; 194, 4 ; Iancu de
Hunedoara se retrage spre Dundre-199, 11,
se retrage spre Dundre - 215, 37 ; 216,

5, 24, 34 ; vizirul Machmut de pazd la
27 ;
Mahomed II trece peste Dundre In
Tara Romfneascd- 285, 27-286, 27 ; Inapoi
291, 6-9 ; Tara Romlneascd si Ungaria
asezate la Dundre - 287, 1 ; mai vezi 37,

10, 14, 29, 31 ; 38, 4 ; 41, 12, 18, 20, 21,
32 ; 59, 2, 14 ; 60, 25 ; 61, 14 ; 62, 6, 12,
14, 21 ; 90, 34 ; 152, 19, 19, ; 153, 2 ;
189, 6 ; 209, 8 ; 241, 1, 26 ; 242, 12 ; 244,
34 ; 275, 4 ; 283, 38 ; 299, 17, 19, 26 ; 309,
5, 28, 29 ; 310, 29, 35 ; 311, 5 ; 315, 22.
Italia : unirea bisericilor - 27, 16, 18, 21 ;
173, 33 ; 174, 1 ; 177, 20, 24 ; loan V. Paleo-
log In Italia - 48, 24, 29 ; Manuil II Paleo-
log fn Italia-67, 8,
12 ;
sotie lui loan
VIII Paleolog din Italia -131, 27, 32 ; si a

despotului Teodor - 132, 11 ; 148, 32 ;
obiceiul clnd se fac vizite In Italia -174, 14 ;
orasele Italiei - 128, 4 ; 175, 28 ; 177, 1, 4 ;
Impartita In cloud partide - 125, 25 ; 178,
3, 16 ; 181, 7 ; bdrbalii In Italia se rad pe fata
181, 32 ; state de sine stttoare fn
Italia si orasele care o conduc - 181, 8, 16 ;

182, 27, 32, 35 ; Luca Notara avea averi
In Italia -234, 1 ; Mahomed II se teme de

ajutoare din Italia-234, 11, 19 ; patriarhul
Grigorie pribegeste In Italia - 236, 28 ;
despotii din Peloponez se &dean sii fugd In

Italia-237, 3 ; principate i republici din Italia chemate la cruciadii- 218, 7 ; S can derb eg
trecut In Italia - 250, 1 ; Toma Paleolog

In Italia -275, 23 ; mai vezi -32, 24, 28 ;
33, 6, 16, 18 ; 41, 20 ; 58, 25, 28 ; 61, 27 ;

62, 8 ; 66, 29, 33 ; 68, 27 ; 121, 19 ; 122, 7,
28, 123, 8, 14 ; 124, 20, 23, 28 ; 125, 37 ;
127, 25 ; 133, 22 ; 148, 1 ; 149, 12, 15,
28, 29, 32, 35 ; 154, 21 ; 159, 11 ; 160, 7,
35 ; 161, 28, 29, 31 ; 162, 7, 8, 16, 24 ; 163,
30 ; 164, 4, 19, 20 ; 165, 4 ; 166, 21 ; 167,
10, 16 ; 172, 11 ; 173, 4 ; 179, 21 ; 180, 4,
33 ; 182, 2, 4, 9, 15 ; 194, 6 ; 245, 34, 35 ;
246, 15 ; 249, 4, 5, 13 ; 268, 8, 9 ; 305, 16,
18 ; 308, 36 ; 313, 3.
Treaoi, ostasi -32, 2 I ; 33, 6 ; italienii numesc pe unguri peoni - 61, 12 ;

graiul romfnilor asemndtor cu al italienilor
- 63, 18 ; rominii se aseamand si In alte

privinti - 63, 27 ; domnitori italieni In
Peloponez - 150, 1 ; italieni veniti In ajutor lui Scanderbeg - 249, 35, 36 ; lui Toma
Paleolog - 269, 2 ; prinsi In Lemnos si

Imbros - 268, 14 ; mai vezi 69, 21, 22 ;
160, 7 ; 162, 38 ; 163, 7 ; 246, 20.
www.dacoromanica.ro
334
LNDICE
localitatea Sogute in Asia
Rein,
Mica - 30, 15.
104:6,
Home,
ora
In Mesenia din Pe lo-
ponez - 149, 37 ; 223, 23 ; 239, 25 ; 262, 22.

Iturea, 'Il-oupaia, lard In hotar cu Egiptul -
-98, 8.
lulian, cardinal, cade la Varna

199, 13.
lustinian eel Mare (527
- 192, 28 ;
565), ImpArat al
romanilor, a inchis Istrnul corintic CU zid
-120. 26.
lusuf, 'Iouuo6v;;', turceste, losif greceste 252, 5.

Ivan Castriotul, '113Cort) 6 Kacrrptc;rr7), tara lui
prAdatA j ocupatil de turci - 153, 14, 18 ;
206, 11 ; Schender, Scanderbeg, feciorul

sau - 153, 22 ; 206, 5 ; vezi Sehender.
hiri IPripcg, din Caucaz, georgieni- 267, 13,

17, 20.
Georgia - 96, 23 ; 265, 5,

8 ; 266, 31 ; 267, 1 ; arama din Iviria -277,
Iviria, 1(3-qpice,
28 ;
Iviria de sus - 267, 8.
Iyon, 'Idiffv, fecior al lui Alban (Elvan) si

guvernator In Peloponez 297, 31. Pro-
babil identic cu Ese (lisus).

Izaul, 'gcco6A-i, Esau de Buondelmonti, cum
ajunge domn In Acarnania i Etolia
134,
23
- 135, 11.
Kent, Kcwrix, limit In Anglia - 72, 13.
Lacedemon, Sparta In Peloponez - 256, 5 ;
259, 34 ; 261, 35.

lacedemoni, Aozxacevt.oi., spartani, isprAvile
lor 26, 3.
Laconia, Accxcovod1, taril in Peloponez - 132,
5, 32 ; 171, 17 ; 204, 29 ; 257, 25 ; 260, 5 ;

269, 7 ; 311, 27 ; 314, 36 ; slavi asezati In
Laconica - 40, 34.
Ladislau, AaKsAccog, regele ungar Vladislav I
(1442-1444) ; soli de la Ioan VIII Paleolog

-183, 33 ; Incheie CU Murad II pacea de la
Seghedin - 188, 28 ; In lupta de la Varna
(1444) - 193, 22 ; nu ascultd de sfatul
lui Iancu de Hunedoara -- 197, 13 ; ci de
alti sfetnici pizindtareti - 198, 6 ; IntdrItat de Iancu asupra lui Vlad II Dracul
- 199, 21 ; cade In lupta - 198, 35 ; 209,
32 ; 246, 13 ; 310, 10, 31.
Ladislau, AcorricrXcco, rege In Neapoli - 161,

25 ; 162, 6 ; 163, 6 ; 164, 8.
Latnpsae, oras pe tdrmul asiatic al Dardanelelor, cucerit de venetiemi - 130, 12.

Laodieea, oras In Siria 83, 32.
Laonie Chaleocondil din Atena - 25, I.
Laranda, Acipotv8cc, oras In Licaonia In Asia
Mica - 150, 16, 21.
Larisa, ora in Tesalia 313, 11.
Latini, crestini catolici 74, 7 : 177, 23.

Laurentiu Iiedervari, vezi lledervarl.
Lazar, vezi Eleazar.
lefegil - 143, 34 ; 250, 26.
Lemnos, Aijuvo, insuld In Marea Egee - 28,
4 ; 131, 14 ; 139, 8, 10 ; 140, 31 ; 183, 8,
10 ; 248, 35 ; 267, 31 ; 268, 2 -14 ; 315,
25, 27, 30.
Leodorlehe, Acoacopiwn, ordsel In Peloponez
(?) - 258, 2 ; sau poate identic cu
Leodoriehi, Aecaopixtov, ordsel In Grecia de

mijloc aproape de muntii Pind - 190, 4.
Leon VI Filosoful (886 -912), prezicerile lui
- 236, 25.
Leonard, fratele lui Carlo Tocco - 147, 18 ;
fata lui mAritatA cu Constantin XII Paleolog -149, 7.
Leondari, Acov-rcip-ti, AeovTdept.ov, In antichitate Megalopolis, oras in Peloponez 237, 33 ; 262, 20, 22 ; 268, 24 ; 270, 23 ;
271, 7 ; 313, 38 .
Leondari Joan, Acov-*% 'IoAvv%, general
bizantin - 173, 6.
Leontii, Acovrii), orasul Leondari - 311, 29.
Lesbos, insuld In Marea Egee, azi Mitilini
49, 37 ; 160, 25 ; 183, 8 ; 293, 17, 18 ;
295, 27 ; 297, 17 ; 298, 6 ; cuceritd de Maho-
med II - 293, 9, 15 ; 294, 3 -13 ; 295, 24 ;

296, 2-22 ; 298, 22 ; Gattilusio au domnit
In ea - 268, 2 ; 294, 18 ; ultimul ucis de
Mahomed II 297, 17 ; 298, 1, 19 ; 310, 12.
Leueamna, Aeuzap.val, Berbecele alb, porecla

sultanului Carailuc dupa denumirea tri-
bului - 56, 22.
leuearni, Ac6xccpvcct, miei albi, trib turcoman

110, 25 ; sultanii domnitori asupra
lui - 151, 2, 26.
Leueopoliehnl, AeuxorroAlm, Cetatea AlbA ;

semintlile rusesti bleep de la Cetatea Alba
- 191, 19 ; resedinta domneascA a Moldovei
- 93, 22.
Levadia, Acpc'caeta, oras In Beotia - 99, 30 ;
313, 19 ; cucerit de Baiazid I - 135, 26.
Libia, Africa de nord, afard de Egipt - 25,
79, 8, 9 ; 87,
28 ; 88, 17 ; 97, 37 ; 98, 1 ; 99, 1, 5 ;107, 1 ;
128, 16, 21 ; 143, 32 ; 167, 19, 21 ; 168, 6, 8.
llbienl, arabii din Africa de nord - 68, 28 ;
25 ; 26, 18 ; 61, 23 ; 68, 19 ;
din Spania - 68, 22 ; 69, 3, 15, 16 ; 87,
29 ; 92, 26 ; 165, 32 ; 166, 13 ; 167, 18-30 ;

168, 28.
Lidia, Au8ice, Ord In Asia MicA 28, 17, 22 ;
31, 2 ; 34, 10 ; 56, 9 ; 101, 19.
iigiilor, Ao:Sow, Ora, In Spania - 164, 24.

ligir, ligiri, AE-yupe, italienii din statul
ducelui din Milano (Lombardia)-67, 24 ;
159, 4 ; 160, 7, 26, 32 ; 161, 11 ; 175, 20 ;

177, 28, 30. tin cu Ghibelinii - 178, 9 ; inl
rAzboi cu venetienii - 125, 24 ; 178, 13 ; mai
vezi-181, 3.
www.dacoromanica.ro
INDICE
statul ducelui din Milan

(Lombardia), In razboi cu venetienii - 124,
20, 24, 35 ; 125, 20 ; 128, 27 ; 177, 27 ;
179, 9 ; 277, 36 ; mai vezi-61, 35 ; 67, 13 ;
68, 11 ; 125, 1, 31 ; 161, 14.
liguri, tara ligurilor, republica genoveza ;
Ligiria, Atyupta,
genovezi, Ayup, In Eubea 133, 2, 5, 12.
Liguria, Atyupicc, republica genoveza - 68, 11.

lituani, AtToucivot, - 90, 35 ; 91, 13 ; 93, 15
-26
locri, AoxpoI, locuitorii Locridei - 58, 7 ;

190, 4.
locri Ozoli - 201, 26.
Lodi, Ao8i1, oras In Italia aproape de Milano
- 179, 8.
Londra, Advapoct, capitala Angliei - 71, 16 ;
72, 2.
Longos, A6yyo, Giustiniani, genovez rata

la apdrarea Constantinopolei - 230, 34 ;
231, 4, 13.
Lopadion, lac In Bitinia din Asia Mica ; pe
tarmul lui e orasul Nicea ; printr-un riu se
revarsa In Marea de Marmara - 141, 36.
Loredano, Accupeadoot, nobili venetieni ; un
Loredano e trimis In contra turcilor In
Peloponez - 311. 17.

Loredano Petru, amiral venetian Invinge pe
turci - 129, 18.

Luca, Aoiuni, Lucca, oras In 1tai - 175,
30 ; forma de guvernamint - 175, 30 ; 176,

15.
Luca Notara, vezi Notara.

Lucan, Aouxdcv71q, rascoald In contra despotilor
din Peloponez 237, 25, 36 ; 240, 17 ;
cirmuitor la Corint - 256, 4 ; 259, 34 ;
Indeamna la rdscoala pe despotul Toma
Paleolog - 261, 34.

Luciu, Aanctoq, stapinitor in orasul Enos 298, 11.
Macedonia, invadata de Stefan IV Dusan

- 36, 22 ; 37, 13, 26 ; pradata de Murad I
- 40, 6 ; interioara, supusa de albanezi-
133, 31 ; dinspre Marea Ionica, adica Adriatied

192, 3, 12 ; 249, 24 ; armata Lured din
Macedonia - 255, 22 ; Macedonia de jos

297, 30 ; mai vezi-33, 7 ; 36, 35 ; 42,
6, 8 ; 46, 21 ; 49, 28 ; 50, 10, 11 ; 54, 6 ;
57, 22 ; 65, 5 ; 74, 31 ; 75, 12, 25 ; 117, 16,
24; 146, 24; 223, 21.
macedonenii, antici ai lui Alexandru cel

Mare - 26, 4, 17 ; 101, 25 ; macedoneni
ar fi albanezii - 300, 23.
Machumet, Mccxoulikr%, Machmut Mazp.o611)5
al lui Mihail, e ginerele lui Zagan i cumnat
cu Mahomed II - 235, 28, 31. 290, 12-16 ;

beilerbei de Rumelia - 251, 13 ; mare vizir
- 251, 14 ; originea lui - 251, 17 ; de paza
la Dunare - 255, 10 ; 262, 9, 10 ; fratele
335
sSu domn In Semendria - 263, 13 ; merge

asupra Spartei si a altor orase din Peloponez
- 269, 26 ; 270, 2 ; 275, 17 ; asupra Sinopei
276, 15
277, 11 ; la Trapezunt - 280,
20
281, 3. 282, 11 ; batut de Mahomed II
pentru vesti rele - 285, 2 ; corturile lui

iscodite de Vlad Tepe i atacate 287,
30 ; 288, 22, 27 ; admir pe un ostas de al
lui Vlad Tepes - 289, 5, 11 ; la cuccrirea
insulei Lesbos-296, 6, 18 ; cucereste capi-
tala i prinde pe regele Bosniei Stefan To-
masevici - 302, 8-303, 27 ;

306,
4 ; In
305, 2, 9 ;
contra venetienilor ndvaliti
in Peloponez - 312, 35, 39, 313, 5-37.

Maditos, oras pe malul Dardanelelor, ocupat
de turci - 36, 6 ; Intarit de Mahomed II

- 298, 34 ;
magnetic, acul arat spre nord - 88, 23.

Mahomed I, Mczt.t.e-rriq, (1413-1421), fecior al
lui Baiazid I
113, 5 ; In lupta cu frate-sau
Musa-117, 31 120, 10 ; impune Tarii Rominesti tribut - 120, 16 ; tine pace cu
bizantinii - 120, 28 ; 131,

In razboi cu Sinope - 121,
18 ; 137, 8 ;
5, 11 ; 130,
25 ; cu venetienii
121, 12 ; 129, 14 130, 20 ; moartea lui - 139, 1-6 ; 141,
14 ; caracterizare
31 ; mai vezi - 130, 1-14;

136,
106, 9, 130, 38 ; 131,
12 ;
137, 5, 7, 34 ; 138, 6, 9 ; 139, 19, 23 ; 141,

25 ; 143, 1 ; 145, 14, 27 ; 146, 3 ; 218, 35.
Mahomed II (1451-1481), Mez[kir.%, luta!
sau Murad II Ii dii i i-o ia lnapoi domnia
206, 32 ; 207, 9 ; II lasa urmas - 219,
1, 9 ; urcarea-i pe tron -219, 17 ; razboi .si
pace cu sultanul caramanliu - 219,
35 ;
Rumelihisar - 223, 1 ; porneste

asupra Constatntinopolei 224, 6 ; asupra
zideste
sirbilor -240, 31 ; 241, 14 ; Impresoard 13e1grad -241, 28 ; plan de cruciada In contra lui
- 247, 25 ; 248, 10 ; 249, 10 ; o vari de
liniste
249, 18 ; expeditie In Peloponez.
- 255, 1 ; Trapezunt tributar lui Mahomed
11-266, 39 ; ocupa Sinope -271, 32 ; spaimd
de Mahomed II - 278, 8 ; i se cere sa dea

lui Uzun Chasan tributul Trapezuntului 278, 16, 17 ; porneste asupra lui Vlad Tepes
- 285, 21 ; soli de la Stefan cel Mare al
Moldovei-286, 12 ; porneste asupra insulei

Lesbos - 295, 23 ; asupra Bosniei - 300,
9 ; impresionat de o minune -314, 21 ; mai
vezi-221, 10 ; 250, 20 ; 284, 20.
Mahomed, Meyykr714, slujitor al marelui vizir
Chalil
235, 32.
Mahomed, Mszp., pasa de origine
grec-
252, 1.
Malatesta, Mcaccricrorcc, fata lui sopa despotului
Teodor Paleolog - 132, 11 ; casa Malatesta,
din care papa trimitea arhiereu in Patras

ca domn - 149, 19 ; casd domnitoare In
Rimini si Marca din Italia-181, 9, 13.
www.dacoromanica.ro
INDICE
"3 36
Ifameluel, Macts.cAoxt.8eg, robi ostasi ajunsi
sa domneasca In Egipt - 97, 10, 15.

Manilas, Ord In Iviria (Georgia) - 267, 6.
Mamias, ginere sau cumnat al impAratului
din Trapezunt - 281, 7.
Mamonas, domnul Monemvasiei (Epidaur) In
Peloponez - 65, 7.
Mandromenos, feciorul sdu turcit Mahomedpasa 252, 1.
manihel, Macvt.xcdoL, sectd religioas - 97, 36.
Mantinea, Mca-ci.vacc, oras In Peloponez 132, 5 ; 223, 23 ; 257, 25 ; Impresurat de
Toma Paleolog - 269, 8.

Mantua , Mccvrk , ducat si oras In Italia 181, 10, 11, 18 ; 218, 5, 8 ; 249, 8, 16 ; 309,
16.
Manull, 'Elivcevou-71Xog, II Paleolog (1391 42, 18 ;

1425) fecior al lui Joan V Paleolog
guvernator In Salonic se rdscoald In contra
lui Murad I - 46, 20, 29 ; 49, 35 ; pldteste

datoriile tatAlui sdu - 49, 10, 17, 20 ; insoteste pe Murad I i Baiazid I In expeditii
- 48, 12 ; 54, 13 ; 56, 4 ; inchis de fratele
sdu Andronic IV Paleolog 55, 11 ; fuge la
55, 23 ; bizantinii 11 cer

Baiazid I
ImpArat 55, 25 - 34 ; logodit 67, 27 ; cu
gind de rdscoald In contra lui Baiazid -
--
67, 1 ;
66, 14 ; pleacd In apus chip ajutor
73, 16 ; inchide cu zid Istmul Corint 120,
18 ; 137, 1 ; feciorii lui 131, 23 ; feciorul
sdu Teodor, despot in Peloponez - 132, 7 ;
136, 36.
Manuil, 'Et.q./.ccvou-7]Xo; Cantacuzino, despot in
Peloponez - 42, 2, 14.
Manuil, Tilt.t.uvouTIXog, fecior din flori al lui
Joan V Paleolog invinge flota lui Musa 116, 24, 26.
Manuil 'Ep..I.LccvouijAog, din neamul Cantacu-
zinilor, ales conducdtor de albanezil rdsculati - 237, 15 ; 257, 9.

Marea, Mipx7), ducat In Italia 163, 30 ; e
de partea Guelfilor 178, 11 ; stdpinit de
41, 11 ; 54, 11 ; 57, 22 ; 94, 5,

14, 17, 19 ; 122, 6, 19 ; 128, 14 ;
152, 38 ; 153, 1, 9, 10 ; 154, 14
12 ; 206, 16, 19 ; 208, 3, 8 ; 249,
12 ; 299, 16 ; 300, 6, 303, 35 ;
10 ; 121,
129, 24 :
;
192, 4,
24 ; 250,
304, 2
Marea Neafird, Eignvog 1T6v-coq. Tara Romi-
neascd ajunge pind la Marea Neagra

63,
11 ; corabii venetiene In Marea Neagrd
-128, 16 ; genoveze -172, 16 ; Mahomed II
construieste o flotd In Marea Neagra
298, 23 ; flota lui pluteste pe Marea Neagr
in contra lui Vlad Tepes - 285, 32, 33 ;

Marea Neagrd Inchisd de Mahomed II -
298, 36. Mai vezi-28, 2 ; 30, 14, 31, 3 ; 37,

10 ; 38,4 ; 41, 22 ; 91, 4, 9, 19 ; 93, 20 ; 96,
24 ; 114, 3 ; 183, 28 ; 193, 24 ; 195, 8 ; 225,
27 ; 263, 29 ; 264, 3 ; 276, 5 ; 277, 24.
Marea Rosie, -84Acaracc ipu0Ei-85, 24 ; 98, 14.
Marea Tirenied, Tu(1frilvt.x6v TrAccyog -159, 12.
Maria, fecioara - 87, 11.

Maria, regina la Neapoli In Italia 164, 11.
Mariangell, MaptciryeXot., domnind in Milano
124, 26 ; 125, 6.
Mariannelo, MctpLciyyeXoq ,
- 125, 6.
de neam bretan
Marsilio, McepatALo, din casa Carara, voieste

sd
ocupe Padua de la venetieni - 178,
18 -30.
Marte, zeul rdzboiului ; ziva lui Marte, "Apeog
-4/.6ptc, marti, ziva cdderii Constantinopolei - 230 27.
Martin, MapTivoc', primeste zdlog insula Chios
295, 3, 6.
Masageti, Chataizi, la rdsdrit de Marea Caspica
82, 1, 7 ; 84, 30, 33 ; 89, 9, 20 ; 93,
12 ; 96, 13 ; 99, 19 ; 108, 27 ; 109, 25, 26.
Motel Cantaeuzino, facut imparat - 42, 10.

Motel Corvin, aruncat In inchisoare 247,
11 ; rage al Ungariei - 247, 13, 20 ; Vlad

TePeS pirit la el - 293, 5 ; trece Dunarea,
robind turci - 311, 9.
- 181, 9, 14.
Mareu, mitropolit al Efesului, antiunionist
Mavroeonstan, AIccupox6vcrrav, samesul impdratului Ioan Comnen din Trapezunt -266,12.
Mardonius, comandant pens la Platea In
Mazam, AI4dct.1.7);,
familia Malatesta
- 177, 21.
479 1.
e.n. - 103, 34.
Marea Arcadia -149, 37.

Mama Caspied, descrierea - 84, 29 ; 93, 12.
Marea Eve, Atycdov - 28, 5 ; 29, 22 ; 160,
25, 30 ; 129, 25 ; 228, 6 ; 233, 26 ; 249, 1, 3 ;
295, 14 ; posesiuni si trireme venetiene
In Marea Egee 122, 21 ; 128, 15 ; 311,
18 ; insule din Marea Egee date de Mahomed
II lui Dimitrie Paleolog 267, 31.
Marva Indted - 85, 1, 3 ; 108, 30 ; 109, 3.
Marea Ionied - 160, 30 ; 299, 11 ; 307, 3 ;
311, 19 ; posesiuni si trireme venetiene
In Marea Ionicd - 128, 14, ; 129, 24 ; Marea
Adriaticd - 36, 21, 25, 27 ; 37, 7 ; 40, 26, 29 ;
mavroprobalanti, Alccuporcpor3cerciv.ce, trib turc-
men numit pdstori de oi negre - 221, 6.

Chasim feciorul lui Mazam - 185, 12.
mare dregator
scos din functie, mazilit - 290, 27.
nmzul, t.I.4o6X7N, pc turceste
Meea, Merl,
in Arabia, locul mortii ci

87,
inmormintdrii profetului Mohamed
36.
Media, taril In Asia - 90, 4 ; 110, 35 ; 111,14.

5v Msaivow, din care
Medini, casa, Oixo
coboard Alfonso V de Argon - 163, 15.

Medlolan, Meat6Acoov, Milano din Italia 67, 13, 124, 25, 26 ; 125, 1, 12, 21 ; 159,
8 ; 161, 14, 22, 24 ; 167, 13 ; 177, 32 ; 179,
6 27 ; 180, 14, 19 ; 181, 7, 10, 11 ; 182,
28, 36 ; 268, 3.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Megalopole, oras In Peloponez - 262, 19 ;

311, 29.
Megara, oras In Grecia de mijloc - 261, 5.

Mehmet, vezi Mahomed.
Meliari,
strlmtoarea de la
Meliari
numitS
Gapanion, la Trapezunt - 265, 39, 40.

Melieamerazii, Me),txampc;c8, mari dregAtori
dintre mameluci In Egipt - 97,
19, 22.
Melitine, MeXt.-cip7), oras pe Eufrat, ocupat

de Baiazid I - 76, 3, 6 ; 78, 24, 31 ; 99, 23.
Memfis, oras In Egipt - 76, 28 ; 89, 20 ; 97,
4, 9, 12, 20, 37 ; 98, 13, 31 ; descriere-97,
23.
Memnon, fecior al lui Carlo Tocco - 147,

16, 21, 34.
Mendesia, Mevaecria, diferiti stdpinitori turci
In sud-vestul Asiei Mici din dinastia Mentese
56, 26 ; 57, 7 ; 111, 17 ; ultimul
Ilyas-beg a fost izgonit de Murad II - 151,
8, 9.
Meotis, Balta, Marlovg Xiv.v71, Marea de Azov
- 91, 4 ; 94, 26.

Mesapia, lard In Italia - 161, 32.
Mesembria, Mec13pta, oras la Marea
Neagra la marginea de nord a impardtiel
bizantine - 28, 3.
Mesene, Me:Ayr],
capitala Meseniei - 149,
37.
Mesenla, Mew:pia, tail In Peloponez

31 ; 223, 23 ; 269, 8.
Mesochaldii,
MeaoxoiASer.ot,
Mesochaldion - 280, 14.
- 132,
locuitorii din
Mesoehaldion, MeaoxciXat.ov, cartier In Tra-
pezunt - 266, 14, 29 ; 281, 16.
Metin,
MeTlvt)q,
dinastie
de
stpfnitori
turd In Asia Mica - 56, 26 ; 57, 10, 13.

Metoehitel, 1VIeroxtralor., o spita a Paleologilor, tatal cu feciorii cad la cucerirea
Constantinopolei - 232, 12.
Metone, Meac'avl, oras venetian In Pelo-
ponez - 73, 29 ; 272, 23 ; 3o6, 18. 314, 4.

mezil, din antichitate - 26, 12, 13 ; din evul
mediu - 28, 16 ; turd. ( ?) 295, 4 nota 1.
Mezit, Mg6171q, trimis de Murad II asupra
Ardealului, e ucis de un proiectil - 155,
8 - 32.
Mich, Mai, insula Minorca 165, 19.

Miehal, Ali feciorul lui Michal (AXE% Mtx&Aso)) - 288, 38 ; 291, 8.
337
Mihail, Mc.za-ipLo, (1323-1330) tar bulgar 38, 3 ; aliat al lui Andronic III Paleolog 34,
23 ; doborlt de sirbi - 34, 26.
Mihail, AItxxii),-,), beilerbei de Rumelia, a
dus armata turcd asupra ungurilor
Transilvaniei - 137, 22.
si a
Mihail, 1It.za-7)Xo, tat51 marelui vizir Machmut
-251, 17 ; 255, 10 ; 276, 33 ; 305, 2 ; 306, 4.

Mihail, AItza-71Aog, domn In Semendria, irate
cu marele vizir Machmut 263,
13,
16.
Miliarese, Maetapeonig, tovards al domnului

Etoliei Carlo Tocco - 133, 27.
Milos, M-0,6%, Cobilici, viteaz slrb ucide pe
Murad II la Cosovo (1389) - 50, 25.
inincrelii, McyxpeXtot., populatie din Caucaz -
94, 25 ; 267, 6.
Minghie, Muyyica, localitate intre Megara si
Corint - 202, 6, 28.

Minorca, una din insulele Baleare - 165, 19.
Mireea cel B5trin, MI5pF,a5, domnul Tdrii
Rominesti (1386-1418)
64, 1 ; are multi
feciori
64, 4, 6 ; Baiazid I Invinuindu-1
cd a fost pricina cruciadei de la Nicopole
(1396) si cd a luat parte la ea, porneste

asupra-i - 63, 4 ; 64, 9 ; Mircea stringlnd
oastea tdrii, se luptd strAlucit - 64, 12 ;
Musa duce tratative cu Mircea - 114, 3 ;
un bdiat de al lui Mircea se Old In Bizant 114, 6 ; In regiunea de la Dundre se intilneste
cu Musa - 115, 19 ; feciori din floH pretinsi
de ai lui Mircea - 158, 10 ; Vlad Dracul
e fecior de al lui Mircea - 193, 6 ; 200, 5, 7.

Mircea,Mgc4, domn la Canina in Macedonia,
izgonit de Baiazid I - 154, 19.
mist, Musol, bulgari 38, 6 ; limba lor - 40,

32 ; 41, 3 ; 299, 13 ; In rdzboi si prietenie
cu bizantinii -34, 13 ; 42, 17 ; 295, 4 ; in
rdzboi cu turcii - 41, 31 ; 42, 27 ; mai
vezi 38, 3 ; 40, 8, 10, 19 ; 48, 13 ; 50, 9 ;
75, 12 ; 94, 9 ; 119, 12 ; 216, 27 ;
mist, bulgari, dar poate mezi-turci - 295, 4.

Misia, Muata, de jos, Bulgaria de apus - 41,
17, 19, 21 ; de sus, de rdsdrit - 41, 17 ;
Bulgaria - 30, 13 ; 31, 2, 16 ; 33, 34 ; 41, 30 ;
209, 7.
Misia, tarS In Asia Mica de apus - 43, 7 ;

57, 7 ; 88, 10 ; 104, 18.
Mistra, 111u-OpEcg, ora
cetate medievala,
Miehali, Mqa),LIK, vezi Michaloglu.

Michalichle, MEIcaixt.oq, tam lui Michalichie,
lingd Sparta In Peloponez - 42, 3.

Misul Dobrotici, oP p wrirlg 6 Mucsk 193,
Michaloolu, Mtxcaoy)olg, vizir si beilerbei de
24.
Alitiline, 111u.rtkilv-si, insula Lesbos
lingd lacul Lopadion - 141, 37.
Rumelia sub Murad II - 142, 36 ;
sub
numele de Alichali e ucis de Tezetin - 146,

21.
Alichene, Muw;p1, oras In Peloponez -224, 2.

Mihnll, Altzafpo, IX Paleolog, mort la 1320,
fecior al lui Andronic II Palcolog - 32, 10.
265, 7, 8 ;
282, 5 ; capitala insulei - 297, 3.
Mirza, Muge-%, tovards de al lui Timur Lenk -
81, 28 ; 82, 23, 26 ; 83, 14-33 ; 84, 8, 23.

Minden, nobil sirb, cdruia Stefan IV Dusan
ii dA sd guverneze piirtile de pe la Ohrida 37, 34 ; 50. 10,
:22 - C. 1621
www.dacoromanica.ro
INDICE
338
Mohamed,Mentirng, proletul intemeietor de

religie - 69, 16 ; 76, 18, 23 ; 77, 33 ; 86,
12 ; 87, 17 ; 89, 4 ; 93, 9 ; 98, 2, 5 ; 106, 18 ;
276, 19 ; 282, 1 ; pelerinaj la mormintul
lui -88, 14, 17, 27 ; 98, 16 ; 236, 11.
Molse, Mcoa, religia lui - 93, 10.

Moldova, tam, vezi Boodania.
Molibos, 11,164og, ora In insula Lesbos 294, 1.

Monferato, Movcpcpci.to, o fatil de a ducelui
de Monferato e una din sotiile lui Joan VIII
Paleolog
- 131, 27 ;
de Ferara - 174, 10.
alta e sotia ducelui
monotellji, sectd religioasa - 97, 32, 36.

Morava, MopciPet, riu In Serbia 209, 8 ;
216, 22 ; 240, 34.
Morezinl, Mopciv-ilg, mare pirat - 268, 32.

Morslea, MopaL, ora In Spania ; Murcia :1166, 4.
Moseova, Moaxdfiltov, capitala Rusiei 91,
20.
MuehlI, MouyA, ora In Peloponez -257, 28 ;

262, 26 ; 263, 4.
Mulgherios, MouX-yiptc4, comandantul cetatii
oraului Sichion - 205, 20.
Muntele de Argint, ecpyupoiiv 6pog, din care
izvordte Nilul 97, 29.
Murad, MoupkrIg, turcete ; pe grecete insea-
mud dor - 252, 3.
- 1389), 'Ap.oup&T%, fecior al

sultanului Orchan - 35, 33 ; 53, 1 ; trece
M urad I, (1359
In Europa - 40,1 ; In rdzboi cu Siman 41, 26, 33, 34 ; fatd de loan V Paleolog - 42, 16, 19, 20 ; 43, 35 ; fatd de Manua II
Paleolog - 46, 19 -47, 16 ; 50, 2 ; sultanii
selgiucizi se rdscoald - 43,
1;
49, 34 ;
IndbuS rebeliunea lui Saugi - 44, 11-46,

5 ; cade In lupta de la Cosovo - 50, 6-36 ;
53, 19 ; 209, 27 ; a colonizat turd In Macedonia - 75, 8, 25 ; mari viziri la Poarta
lui - 251, 27 ; mai vezi-47, 19-48, 17 ;
49, 22, 29 ; 52, 5, 6 ; 53, 3 ; 58, 29 ; 75, 8,
28 ; 106, 30 ; 108, 18 ; .213, 1 ; 279, 8 ; 293, 20.
Murad II, (1421-1451), 'Av.oupfirng, ldsat
sultan in Europa - 137, 12, 13 ; 139, 2, 6 ;

dupd Infringerea celor doi Mustafa, rdmine
singur sultan - 142, 1 - 35, 145, 31 ; 146,
4-17 ; Impresoard Constantinopole - 143,
1 ; 144, 17 ; 145, 14, 17, 23 ; 225, 17 ; cuce-
relte Salonicul - 146, 23-147, 8 ; Etolia 148, 6 ; trimite pe Turachan si pustiascd

Tara Romineascd - 148, 24 ; ia de sotie
pe fata craiului sirb - 150, 9 ; rdzboi cu
sultanul din Iconion-150, 23 ; 151, 4-15 ;
merge asupra Sinopei - 151, 19 ; rdzboi cu
socrul sdu Gheroghe Brancovici - 151, 27 ;
152, 2-15 ; Impresoard Belgradul -152, 19 ;
241, 25 ; trimite oti asupra Transilvaniei 155, 7 ; o flotd asupra Trapezuntului - 158,
25 ; se gAtete de rilzboi asupra Tsrii Romi-
neti - 171, 1 ; in lupta de la Zlatita - 171,

24 ; 183, 30 ; 184, 2-30 ; pacea de la Seghedin - 188, 29, 30 ; 189, 3 ; 191, 28 ; 193, 1,
3 ; pleacd asupra lui Caraman - 171, 10 ;
189, 11 ; 193, 29, 34 ; In preajma luptei de la
Varna-191, 33 ; 192, 2, 6, 34 ; 195, 5-12 ;
trece peste Elespont armata - 194, 17 ; In
lupta de la Varna-195, 16 ; 196, 5, 12 ; 198,
25, 38 ; Vlad II Dracul Invinuit de Iancu

de Hunedoara, cd tine Cu Murad II 199,
23 ; invingdtor - 200, 19, 26 ; ndvAlelte
In Peloponez 201, 35 ; 202, 5, 28 ; 205,
3 ; 237, 31 ; i-1 face tributar - 205 33, 36 ;
navAliri asupra lui Scanderbeg 206, 20 ;
208, 21 ; abdicd i revine la domnie 206,
34 ; 208, 1 ; in lupt la Cosovo (1448) cu

Iancu de Hunedoara i cu domnul Tarn
Romineti Dan -209, 11
21 ; 210, 2 ; rominii
trimit sol de impdcare - 214, 20 ; cu gind

de rdzboi asupra Bizantului - 218, 9 ;
moartea-i i caracterizarea - 218, 34 ; 219,
2, 10 ; sotiile lui - 219, 21, 26 ; mari viziri
ai lui 251, 26 ; mai vezi - 139, 13, 18 ;
141, 25-35 ; 150, 3, 34 ; 154, 17, 19 ; 171,
183, 2, 20 ; 189, 13, 17 ; 190, 20 ; 201,

14 ; 219, 17 ; 31 ; 223, 1 ; 279, 3 ; 293, 17 ;
8;
295, 28; 297, 27.
Murad, 'Av.oupci-r%, mare dregiitor al sulta-
nului Musa, Indemnat de viitorul sultan

Mahomed I 01-1 pArdseascd - 119, 5.
Murat, Moupc'crijg, de origind Paleolog, ajunge

mare la Poarta sultanului 251, 33.
Musa, MfAcri)", (1411-1413), fecior al lui
Baiazid I, e prins 0 el la Angora - 106, 3,

5 ; 113, 5 ; i se dd drumul - 109, 30 ; cere
lui Mircea cel Barin ajutor 0 se face sultan
- 114, 8 ; In lupta cu fratele san Musulman - 114, 23-114, 6 ; biruit 115, 9 ;
fuge la Dundre, unde se intilnete cu
Mircea, domnul Tarn Romineti - 115, 18 ;
11 biruie pe Musulman - 116, 8, 14 ; caracterizarea lui Musa - 116, 2 ; 117, 37 ; In
rzboi cu Bizantul - 117, 4-25 ; In lupt
cu frate-sdu Mahomed I - 118, 2-119, 37 ;

ciunt de o mind fuge spre Tara Romineascd
120, 1 ; mai vezi - 113, 24 ; 116, 28 ; 117,
31 ; 121, 7 ; 130,
24 ;
135,
5 ; 136, 11 ;
137, 33.
Musplaehasit, MoucarAcexacks-tjg, e Mustafa ros-
tit mai pompos - 252, 10.

Mustafa, Moucrroccing, fecior al lui Baiazid I -
113, 6 ; 130, 23, 32 ; 139, 7 ; trece In Tara

Romineasca i e ajutat de Mircea cel Bdtrin
In contra lui Mahomed I - 130, 28, 36 ; e

tinut sub pazd de bizantini - 131, 5-10 ;
ridicat de ei sultan In contra lui Murad II 139, 14, 16 ; 140, 2-27 ; ajunge sultan 140, 30 - 141, 19 ; incheie tratat - 141, 33 ;
Infrint de Murad II - 141, 37-142, 31.
www.dacoromanica.ro
339
LNDICE
Mustafa, feciorul mai mic al lui Mahomed I,

care-1 lasa sultan In partea asiatich - 137,
13 ; ridicat de bizantini In contra lui Murad
Ninive. Nivov, s fi devenit orasul Chesie -
II - 145, 27.
90, 5.
Nis, Niicnov, oras In Serbia - 50, 13 ; 209, 9.
Nitia Nizza, Nice In Franta, capitala Proven-
1411), fecior al lui Baiazid I - 106, 9 ;
Noroverg, Nop63epyov, orasul german Niiren-
Musulman, MoucrouAticIv%, Soliman (1403 -
113, 5 ; In lupta cu fratele sau Iisus - 113,

12-22 ; ajunge sultan - 113, 23 ; sprijina un
contrapretendent de al lui Mircea cel Batrin
- 114, 7 ; In lupta cu fratele Om Musa 114, 9-115, 14 ; 116, 6, 27 ; caracterizarea
lui - 115, 21-116, 1 ; un nepot de flu de al
lui, cu numele Orchan, refugiat In Bizant 232, 16. Mai vezi - 114, 2 ; 117, 9, 18 ;
118, 2 ; 136, 11.

musulmani, MouaouXiicivoL, turd - 184, 21 ;
199, 2 ; 288, 10.
tei - 68, 15.
berg - 59, 24.

Notara Luca, mare duce, sol la Murad II 148, 28 ; sfetnic Imparatesc cu mare trecere - 218, 16 ; prins i ucis la cucerirea
Constantinopolei 232, 15, 21 ; 234, 16, 24.

Novopirdon, Nof36nup8ov, oras In Serbia, Novobrod -209, 10 ; 251, 19.
Oarda, oUpaci, t5tarilor-29, 1 ; 89, 24 ; din

Chipceac - 90, 8, 22 ; 94, 24 ; 96, 29 ;
descrierea oardei - 94, 28.
Oguzalpe, 'OyouCCOor.%, domn al tribului ogu-
Naupactos, oras In Etolia In Grecia de mijloc 135, 14 ; 269, 6 ; 306, 17.
Nauplion, oras venetian In Peloponez - 73,

34 ; 256, 9 ; 269, 30 ; 311, 32.
Navara, Nce147), tara In Spania - 69, 1, 8 ;
135, 23 ; 164, 25, 27, 34 ; 165, 13, 30 ; 166,
25 ; 168, 21, 25, 29 ; 169, 1 ; celtiberii, iberii
din Navara, e asa zisa companie catalana 135, 23.
nazireu N47ipulog, calugar - 180, 27 ; 182,
15 ; 232, 20 ; 242, 32 ; ordinul ioanitilor din

Rodos - 74, 1-8 ; 92, 24 ; ordinul ten-
tonic - 92, 18 ; dervisi turci - 207, 4, 13.
neamuri. unitati militare dupa neamuri -
196, 28, 30.

Neapoll, NeircoXtg, oras in Italia - 138, 28 ;
161, 29 ; 162, 5 ; 164, 17 ; 248, 29 ; Parthenope ce se numeste Neapoli - 133, 21 ; trimite guvernatori In insulele ionice-134, 8 ;
regat - 162, 4 ; 163, 13 ; 167, 11 ; 181, 10.
Neopollehni, NeorroMm, ora In Peloponez 223, 25.
Neres, NkprIc', identic cu Nerio.
Nerlo, N6pcog, Aciaioli, nobil florentin, domnind
In Atena - 190, 14, 17, 22 ; 191, 13, 16 ;

260, 21, 34, 38 ; chiamd pe Murad II asupra
despotului Constantin Paleolog Dragases 201, 31 ; 202, 6.
Nicea, NExcacc, oras In Bitinia din nord-vestul
Asiei Mici - 146, 7 ; 176, 30 ; capitala
imperiului bizantin 27, 20 ; cucerita de
turci - 33, 25 ; 34, 15-35, 8.
Nicolaie, Not6Xccog, V papa (1447 - 1455), 176, 37 ; 246, 17 ; 248, 23, 27.
Nicolale, jupan sirb - 37, 2 ; 50, 11.
Nicolale Micul, Bpocxk, conducator de oaste
italian - 177, 34, 37 ; 179, 13.

Nigetie, NLyeTi.71, oras pers lInga Tebris In
Asia - 110, 34.
Nil, Neiacq, fluviu In Egipt - 97, 29 ; 98, 9.
zilor - 29, 16, 19.

'Oyolgtot, trib turc - 29, 7-17 ;
30, 5, 11, 15 ; 34, 9.
Ohrida, 'Oxpk, oras In Macedonia 37, 33 ;
Oguzi,
50, 10.
olficarl, ol'AcixtScg, vestitori repezi ai porun-
cilor sultanului - 285, 20.
Olimp, muntele din Misia In Asia Mica 31, 2 ;

33, 33.
Oliverio, 'ON341.og, palatin de al lui Carol

cel Mare - 68, 33.
Oliverlo, din Italia ; ocupa si vinde orasul
Clarenta din Peloponez - 149, 29.
Omar, '0114%, califul (634-641) - 86, 10 ;
88, 6.
Omar, '01/4%, fecior al lui Turachan e pasa
de Tesalia - 190, 15 ; 260, 9 ; 262. 4-16 ;
268, 27, 30 ; 303, 10 ; 305, 4, 10 ; 306, 17 ;
313, 11 ; 314, 2, 29 ; a ocupat Atena -260,
16-20 ; 261, 9, 23 ; In lupta In contra
armatei lasate de Vlad Tepes - 290, 16-26.
Omur, '01./oUp%, feciorii lui emiri In P aflagonia
in Asia Mica - 31, 4 ; urmasi de ai lui - 33,

26 ; 57, 16 ; 114, 1.
Orban, ''OpPccvo, tunarul, dac de neam, al lui
Mahomed II la cucerirea Constantinopolei 225, 21, 29.
Orehan, 'Opx&v%, nume turcesc luat de la
tatari - 252, 8.
Orehan (1326 -1359) ; cucereste Nicea - 34,

10 - 35, 8 ; ia sotie pe fata Imparatului
Joan VI Cantacuzino -35, 29 ; feciorul su
Soliman trece In Europa - 35, 33 ; mai
vezi - 32, 29 ; 35, 31 ; 36, 16 ; 40, 2 ; 41,
27 ; 48, 18 ; 106, 30 ; 293, 21.
Orchan, baiatul lui Musulman, e ridicat con-
trapretendent de bizantini in contra lui

Musa - 117, 10.
Orchan, un nepot de al lui Musulman ; fugit In

Bizant, moare la cucerire, aruncindu-se din-
tr-un turn - 232, 16, 19.
www.dacoromanica.ro
340
INDICE
Orestiada, '0 pzaTic, orasul Adrianopole 193, 28.
Orlando, erou In contra arabilor din Spania 68, 22 ; 69, 12.
Orlieh, Ulrich de Cilli, magnat ungur In dusmanic cu Iancu de Hunedoara - 247, 4, 10.
Orstagia, Oristagno, oras in Sardinia 165, 22.

Ortogrul, '0 OoypoilX.G, nurne turcesc luat de
la tatari - 252, 8.
Ortogrul, sultan (1231-1288 cu aproximatie) 29, 19, 27 ; 30, 5, 16 ; 31, 14.

Ortogrul, fecior al lui Baiazid - 99,32 ; prins
la Sebastia, e ucis de Timur Lenk - 100,

25, 32.
Osman, coboritor din Osman

184, 33.
Osmanizii din tribul Oguzilor ajung la
domnie - 30, 12.

otomani, sultanii - 31, 11.
Otuman 'Ovouvivod, Othman, Osman (1300-
- 30, 16, 20, 25 ;

cucereste Brusa - 32, 18 ; moartea lui 33, 23, 29, 32 ; coboritor din Otuman 1326), fecior al lui Ortogrul
31, 14 ; lasa urmasilor numele - 31, 30 ;
279, 3 ; neamul lui Otuman - 258, 29. cei

sapte capitani ai lui Otuman 57, 8.
otumani, Imparatii 258, 23.
otumanizi - 50, 35 ; 79, 22 ; 119, 23 ; 213,
2 ; 219, 33 ; 251, 26 ; 258, 13, 23, 29.

ozoli, tara locrilor ozoli, cucerita de despotul
Constantin Paleolog 201, 26.
Pad, Hci.o, fluviul din Italia de nord -
174, 6.
Pailagonia, tail in Asia Midi la Marea Neagrd ;
o iau baietii lui Omar - 31, 4 ; tara lui
Turgut - 277, 24.
Palangur, Ilcaccyy od p71, fecior al lui Timur-
Lenk - 110, 1, 12-21.
Palamed, lIcacckar,g, stapinitor in Imbros
si
Enos - 268, 3, 4.
Paleolog, un, conducator In cetatea de la
Salmenichi In Peloponez - 273, 32.

Paleolog, turcit Murad - 251, 33.
Paleologi, IlocAcctoAdyot. Vezi Andronic, Con-
stantin, Dimitrie, loan, Manuil, Metochitei,

Murad (ultimull, Teodor, Teofil, Toma.
Palestina, Intinderea tarii - 98, 11 ; mai
vezi - 92, 30 ; 97, 10, 21 ; 98, 5.
Paitogiu,11ccAT6yA7N, comandant al flotei tur-
cesti la cucerirea Constantinopolei, - 228,

16 : pasa In Galipoli, prada insula Lesbos
- 29, 16.
Pardon, flavi.Go ypipoc,
de paste Balcani -
Paris, nocpiatov, capitala francezilor - 67,

29 ; Impresurat de englezi - 69, 27 ; 70, 26.
Parthenope, Hacv6ir, orasul i regatul Nea-
poll in Italia - 133, 21, 25 ; 134, 9, 30 ;

161, 28 ; 163, 10, 18 ; 164, 19 ; 179, 14 ; 182,
30 ; 248, 30 ; 249, 26, 29 ; 250, 1.
twit, staptnesc Asia de sus - 28, 16 ; din ei

s-ar trage turcii - 28, 25.
Patavia, licercipt.ov, orasul Padua din Italia 124, 5, 13, 18 ; descriere - 178, 17.
Patras, IlCcrpat, oras In nord-vestul Peloponezului, la marginea marii - 149, 8 ; 205,
25 ; 238, 18 ; 260, 3, 10 ; 261, 32 ; 262, 17 ;
272, 39 ; 273, 12 ; 313, 40.

Patre, Tar pat, ora In Locrida in Grecia de
mijloc 58, 7, 26.
Paul, tara lui Paul, vecind cu Bosnia - 301,
14, 24 ; cucerit de Mahomed II - 305, 29.
Pavia, fla3b, oras In Italia de nord-124, 34.
Pazenield, Hz vix, oras In Peloponez, Impre-
surat de Mahomed II - 257, 9.

peleni, lick/pc, la venirea venetienilor se
leapacla de Mahomed II - 311, 28.

Peloponez ; prin Inchiderea Istmului, prefacut
In insula - 120, 19-26 ; slavi asezati In
Peloponez - 40, 34 ; sub stdpinire bizantina' - 28, 3 ; 42, 2, 14 ; 49, 27, 31 ; 120,
19-29 ; 131, 22 ; 132, 5, 8, 33 ; 136, 34 ;
148, 30, 33 ; 150, 1, 3 ; 189, 28, 30 ; 190, 8 ;
191,24,25;201,25,36;218,25,28;233,27;
stapiniri apusene In Peloponez - 58, 25 ;
122, 23 ; 149, 14 ; turcii In Peloponez
29, 25 ; 73, 23, 28 ; 74, 31 ; 132, 29 ; 133,14 ;

171, 12, 16 ; 191, 22 ; 201, 31 ; 203, 16, 22 ;
tributar turcilor 202, 13, 26 ; 203, 1 ; 205,
3-36 ; rascoala In Peloponez - 237, 2 -
238, 23 ; 308, 21 ; albanezi In Peloponez

148, 11 ; 257, 12 ; tatal istoricului pleacd
spre Peloponez - 191, 7 ; lupte Intre frati

In Peloponez - 255, 1 ; 262, 4-17 ; cucerit
de Mahomed II 263, 27 ; 264, 12 ; 267,
27-35; 269, 22; 271, 10-33; 272, 15;
273, 10, 36, 40 ; 274, 8, 20, 25, 36 ; 275, 8 21 ; venetienii In Peloponez - 122, 23 ;
Incearca sS alunge pe turci - 311, 16-315,

35 ; drumul In zile din Peloponez la Adria-
nopole 285, 18 ; mai vezi -57, 25 ; 58, 2, 31,

34, 36 ; 65, 7 : 66, 5 ; 67, 10, 11 ; 73, 32 ; 99,
31 ; 100, 1, 3 ; 131, 10, 17 ; 137, 25 ; 183, 5,
16 ; 189, 34 ; 204, 34, 38 ; 205, 37 ; 206, 3 ;
219, 29 ; 233, 7 ; 240, 18 ; 20, 21 ; 255, 9,
23 ; 262, 2 ; 261, 27 ; 280, 26 ; 297, 31 ; 306,

14 ; 307, 3, 23 ; 308, 15 ; 309, 1, 5, 33 ; 310, 38.
Peloponeziea, trirema, venetiand de paza -
118, 31.
Panormo, orasul Palermo, aduce pe Alfonso V
de Aragon In Sicilia 163, 16.
129, 34, 37 ; 130, 3.

peloponezieni, Inchid istmul cu zid - 120, 25,
30 ; dregatori de ai peloponezienilor pusi
sub paza la Bizant de Manuil II Paleolog
266, 6 ;
121, 1, 4 ; 137, 1, 3 ; domnii peloponezienilor,

despotii din Morea - 189, 25 ; 190, 3 ;
pansebastui - 265,
261, 16.
35,
37,
41 ;
www.dacoromanica.ro
ENDICE
203, 4 ; nu platesc tributul - 240, 18, 23,

26 ; 255, 5 ; rasculati de venetieni
308,
341
12, 16 ; 262, 8 ; 263, 16 ; 275, 4 ; 301, 13, 17,

26 ; 306, 9 ; 315, 20, 22.
33 ; 311, 23 ; 312, 17, 21 ; 315, 11, 21 ; mai

vezi - 190, 3 ; 202, 9 ; 203, 4 ; 204, 10 ;
218, 28 ; 220, 23 ; 262, 1.
Peneu, rlu In Tesalia 313, 10.
Peonia, Hat ovia, Ungaria ; descrierea - 60,

24 ; craiul slrbilor are In Peonia ara It
orase - 151, 34 ; mai vezi 63, 1 ; 73, 21 ;
peon, un ungur, In lupta dreaptd cu un turc

- 211, 6 - 212, 1.
Peonodacin,
peon, ungur, voievod al Ardealului

ungur 217, 12, 21.
155, 19 ;
peoni, Haioveg, unguri, In lupta de la Nicopole - 58, 37 ; 61, 19 ; 62, 7-33 ; 63, 5 ;
103, 40 ; 186, 8 ; Belgrad, orasul peonilor 151, 35 ; 152, 17 ; 241, 24 ; Iancu de Hunedoara In slujba militara la Imparatul peonilor, adica regele ungurilor, ajunge barbat
renumit la peoni - 156, 4 ; Ii dau In searrul
Ardealul
156, 5 ; 157, 11 ; statul peonilor,
refacut de Iancu - 157, 14, 18 ; Ii pun In

fruntea armatei - 157, 24 ; In lupta cu germanii i boemii - 157, 25 ; peonii aduc pe
Dan III la domnia Tarii RomInesti - 158,
15 ; Indemnati de papa asupra turcilor 172, 12 ; 183, 33 ; 192, 27 ; In lupta de la
Zlatita 184, 1-22 ; 186, 33, 36 ; 187, 9-32 ;

prirnesc pacea 188, 19, 24, 28 ; 189,
2-9 ; 191, 28 ; In preajma luptei de la
Varna 191, 34 ; 192, 5, 8, 23 ; In lupta de
la Varna - 193, 13-194, 3 ; 195, 8-196,
31 ;
197, 24-199, 12 ; 206, 34 ; 207, 5, 6 ;
cazuti In lupta - 200, 23 ; asmutiti de

Iancu asupra lui Vlad II Dracul 199,
20, 22 ; afla c Iancu e tinut prins de Vlad -
199, 27 ; e trimis de el la peoni - 199, 35 ;

Tanen conduce treburile obstelti ale peonilor - 200, 11 ; 245, 19, 23 ; feciorul sau
Matei Corvin ajunge la domnia peonilor 247, 2-20 ; Matei Corvin Impdrat al peonilor - 309, 24 ; 310, 19 ; in lupta de la
Cosovo - 208, 36-209, 20 ; 210, 20 ; 212,
14-38 ; 213, 31 ; 214, 5, 7, 10 ; 216, 1-19 ;
218, 7 ; la Impresurarea Belgradului de Care
Mahomed II - 242, 7-245, 14 ; 249, 19 ;
Imparatul Albert voieste sa treaca prin tara

peonilor - 247, 26 ; Ii omoara solii - 247,
31 ; peoni ucisi de Nlad Tepe 283, 21,
27 ; aliati cu el - 283, 30 ; Vlad Tepe cere
ajutor de la ei - 286, 33-37 ; 287, 17 ; a
plecat la peoni - 291, 32 ; 293, 4, 5 ; obiceiul

de luptd - 157, 31 ; poarta plete frumoase
216, 19 ; magnati peoni se iau la cearta
247, 2 ; chemali la cruciada - 248, 7 ; In
Intelegere cu venetienii atacd pe turci 308,
24, 28 ; 309, 5 -25 ; 311, 13 ; 313, 6. Mai
vezi - 50, 5 ; 59, 7 ; 61, 15 ; 63, 10 ; 93, 5,
26 ; 137, 22, 25 ; 155, 17, 18 ; 156, 16 ; 157,
1, 5; 158, 16 ; 171, 8, 22, 24 ; 189, 17 ; 214,
19, 26 ; 215, 9, 14, 22 ; 217, 16, 25 ; 241, 14 ;
246, 9, 11, 21, 22 ; 248, 2, 16 ; 249, 10 ; 255,
138, 10 ; 155, 15 ; 157, 17 ; 171, 23 ; 245, 23 ;
310, 10 ; 311, 6.
HatovoSotzta, numita Ardeal,

'Ap86Xtov, jefuita de turci -63, 2, 12 ; 137,
19, 23 ; 155, 10, 13,33 ; 156, 1 ; vezi Ardcal.
Pereve, Perevia, lac,
caSi i Aip.v/
rIckSati36.iv, In Epir
171, 15 ; 192, 16 ;
249, 34.
permii, Hipp.tot, locuiesc dincolo de rusi - 92,
13, 14, 15.

pers, 116per%, Tirnur Lenk - 104, 11.
Perses, Ilipong, dascal al lui Mahomed II 306, 3.
per*i, fIkpaat, din antichitate 26, 14, 15, 18 ;
89, 29 ; 103, 33 ; 109, 19 ; In evul mediu
26, 24 ; 28, 16 ; 28, 29 ; 84, 32 ; 85, 30 ; 90, 17 ;

mercenari la Timur Lenk - 89, 21 ; 96, 14,
19 ; 99, 16 ; 105, 3 ; pet* atalnii, 'ATUp.cot 110, 32, 33, 34.
Perugia, IlepeoC7), HepoUctov, oras in Italia 175, 29, 30 ; 176, 14 ; 179, 22.
pescailor, tara, Hemcatolv )(Wpm, tam Viscaya
In Spania - 165, 27.
Petru Loredano
129, 17 ; vezi Loredano.
Petri' chiopuI, Hrpog 6 Xo.)Ak, rdscoala pe
albanezi
237, 9 ; indeamnd pe ventieni sd
Inchida Istmul 312, 16.
Placenta, MaxevrE-ri, Piacenza ora In Italia
de nord 124, 35.
Pleridlos, Htxpt8i.ou, locul lui Picridios, localitate linga Constantinopole 45, 2.
Plnd, munte la marginea de nord a Tesaliei ;
romlnii din Pind sint veniti din Dacia 40, 36 ; se supun despotului Constantin
Paleolog - 189, 36 ; 190, 5 ; 201, 26 ; lui
Murad II - 206, 2.
piraterle
128, 16 ; 268, 32 ; 295, 27.

Plreu, portul Atenei, vizitat de Mahomed
II - 260, 15.
Plrineu, muntele - 59, 9.
Pishlia, tara in Asia Mica - 150, 26 ; palalic 252, 2.

plsidienl, turci nomazi numiti barsacizi, varsachi, Htcrt8Irat Bapacizt8eq 150, 26 ; vz.
barsacizi.
Pius II (1458-1464), papa' ; cruciada In contra
lui Mahomed II - 218, 22 ; 249, 7.

Platen, oras In Beotia din Grecia de mijloc
313, 29.
Poarla sultanului - 119, 13 ;
136, 12, 16 ;
189, 1 ; 196, 18 ; 241, 35 ; 254, 11 ; 288, 21 ;
313, 9 ; organizatia ei
143, 3 -144, 3 ;
unitate militard - 31, 23 ; 53, 3, 6 ; 213,
11-20 ; corpul ieniceresc de la Poarta -
www.dacoromanica.ro
342
INDICE
185, 27, 35 ; 215, 32, 36 ; 224, 25 ; guvernul
otoman - 207, 11, 27 ; 251, 29 ; Poarta lui

Timur-Lenk - 79, 2.
Poartfi, porti In zidul de Imprejmuire a Con-
stantinopolei. - Poarta de Aur la capatul

de sud al zidului dinspre uscat - 55, 12 ;
224, 23 ; iedicule llng Poarta de Aur 298, 30 : Poarta de Lemn, la capatul de
nord - 224, 24 ; Poarta lui Roman, cam la
mijloc - 225, 23 ; 231, 15 ; 233, 12.
polonl, IloAcivot. - 60, 30 ; 61, 7 ; 63, 17 ; 93,

30 ; descriere 93, 15, 19 ; limba lor -41, 4.
Polonia - 94, 8.
popor, 8-7illoq, opreste dimpreuna cu alti mari
dregatori urcarea pe tron a lui Dimitrie
Paleolog - 218, 15.

Pordapas, peninsula In Marea Neagra llng
orasul Sinope - 276, 10.
Portugalia - 69, 1 ; 165, 30 ; 166, 1, 7, 17 ;
168, 18, 22, 26.
Potidela, oras antic In Tracia, numit apoi
Casandria - 32, 35.

capitala Boemiei - 59, 15 ;
93, 6 ; 242, 34 ; supusa de Matei Corvin F 247, 21.
Praim, llpatii i Mnpodp.%-195, 12 ; 187, 3.
Prealup, 11pecaoinrriq i IIpecaoinrcc, cdruia
Stefan IV Dusan Ii da sa guverneze partite
de pe la Etolia - 37, 33.
Prima, Bpdcyce,
Prealup Toma, domnul Etoliei 134, 18, 26, 32 ;
asasinat de Izaul - 134, 38 ; 135, 3.

Priam, bailo venetian la Nauplion - 260, 30.
Pricones, Ilpotx6v1croq, insula In Marea de
Marmara - 129, 34 ; 142, 13.
prilapel, tara prilapeilor - 37, 33.
Pristina, ora i tinut In Serbia - 50, 12, 16 ;
209, 26 ; 241, 1.
Propontida, llpotovr, Marea de Marmara 118, 27 ; 194, 10, 15 ; la un loc cu Bosforul
139, 12 ; 223, 3 ; numai Bosforul - 224, 8 ;

298, 29.
Prothymos (Profim), din Eubea Isi dd fata

dupa Rainerio Aciaioli, domnul Atenei 133, 12.
Proventa, IlpoPev-rEcc, Provence In Franta -68, 13,14 ; 163, 9, 28 ; care e Galatia, Fran-
ta - 159, 14 ; marginasd cu Aragonia 165, 11, 13.
prusl, lIpotScnot -40, 24 ; 92, 17, 27, 31 ; 93,2,30.
Prusia - 98, 18.

purtatorl de steaguri - 176, 5.
Pylos, oras In Peloponez ; genovez - 132, 31 ;
venetian - 272, 13, 22, 25.
Raguza, PaytAtov, orasul, - 303, 34 ; 304,
10, 26 ; 305, 15.

Rainer Ren. Tott.viptog, domneste In Pro-
yenta - 68, 14 ; In Neapoli - 163, 8, 13 ;

164, 7, 21.
Rainerio, TatAripto, din casa Aciaioli, domn

peste Corint, Atena i Beotia, 0-a dat fata
dupd Teodor Paleolog - 132, 20, 23, 35 ;

133, 9, 11 ; iar alta dupa Carlo Tocco 147, 15 ; feciorul sau Antonio - 190, 24.
Rall, `13ca%, Indeamn pe peloponezieni la
rascoala In contra turcilor - 312, 16, 30.
Raul, general comandant al despotului Toma

Paleolog - 237, 34.
Havana, Tfzi3L-vv71, oras In Italia - 122, 28.
Rin, fluviul - 59, 34.
Rinaldo, palatin de al lui Carol eel Mare, In
lupta cu arabii din Spania - 68, 23 ; 69, 13.
Rodope, munti In Tracia 32, 34 ; cuceriri de
ale lui Murad I In Rodope - 41, 28 ; stapinit
de Bogdan 48, 14.
Rodos, insula, - 42, 11 ; 74, 1 ; 92, 24, 29 ;
98, 19 ; 151, 10 ; 248, 33 ; 268, 13.

Roma, TW[rt), lasata In searna papei -26, 21 ;
arhiereul Romei, papa - 61, 21 ; 123, 3 ;
175, 22 ; 176, 37 ; 181, 19 ; 182, 6 ; 183, 32 ;
191, 29 ; 249, 26 ; 250, 2 ; mai vezi
- 61, 36 ;
175, 23 ; 177, 25 ; 181, 10, 23, 31 ; 248, 7.

Roman, Pcolicak, poarta lui Roman, Tcav.xvoi5 ToAri, vezi Poarta 2.
romani, To.y.cdot, cei antici - 26, 20, 26, 27 ;

63, 21, 29 ; Iustinian, Impdratul romanilor 120, 26 ; Imparatii Bizantului Ii zic ai
romanior - 26, 30 ; arhiereu al romanilor,
papa - 27, 7, 19 ; 61, 24 ; 91, 16 ; 132, 26 ;
149, 13, 16, 18 ; 173, 20 ; 176, 22 ; 191, 37 ;
192, 28 ; 230, 24 ; 246, 17 ; 275, 23 ; Impdrat
al romanilor de natie franca sau germana27, 1 ; 59, 1 ; 61, 20 ; 62, 10 ; 67, 24 ; 68, 21 ;
246, 19 ; 247, 21, 33 ; arhiereul romanilor
Incoroneaza Imparat 61, 19 ; apuseni mai
ales catolici - 27, 25, 28 ; 60, 14, 15, 17 ;
61, 3 ; 93, 18 ; 94, 1 ; 97, 35 ; 177, 18 ; 192,

29 ; 230, 25 ; 235, 16 ; In deosebi italieni
107, 24 ; 122, 2 ; 173, 33 ; In divergenta cu
bizantinii In privinta religiei - 26, 31 ; 27,

4, 26 ; si a unirii bisericilor - 173, 23 ; tara
romanior, partea Italiei de sub stdpInirea
papei - 162, 1 ; 174, 6 ; e de partea Guelfilor - 178, 11 ; obiceiuri de ale romanilor
le au romlnii - 63, 21.
rominii, au obiceiuri de ale romanilor - 63,
21 ; se folosesc de acelasi port si arme 63, 29 ; Vezi Dad si Viahl.
Rosin, `Pcoata, Sarmatia numita Rosia,
Rusia 40, 25.

Roso, `13Cocro, Rosso, tovaras de al lui Carlo
133, 27.
Tocco
Rupell, Tou76X7j, oras In Peloponez -256, 34.
Sabatin, Etzfilccrivlq, Sahabeddin, navaleste In
Transilvania i e batut de Iancu de Hune-
doara - 155, 35 ; 156, 7, 8, 14 ; 157, 12 ;

311, 6.
www.dacoromanica.ro
rNDICE
sAbil bizantine - 72, 6 ; unguresti, nemtesti,

turcesti i italiene - 197, 32-198, 4.
Sabina, Isidor, cardinalul de Sabina, Ea Now 233, 5.

sachatel, Eaxceratot, thtari giagatai 90, 17.
Sachruch, Ecexpoiixog, feciorul mai mare al lui
Timur Lenk - 96, 14 ; 104, 30 ; 105, 2, 27 ;
110, 1 -11.
saei, Zcizca, popor In sudul Marii Caspice 90, 17 ; 114, 30.
Sain, /cctv, *ahin, pash. sub Murad I 41, 29.
salahori, accpaxoptac, rIndasi in oastea turceased - 203, 14 ; 204, 1.

Salamanca, EciActIldcyx11, oras In Spania 166, 4.
Salmeniehi, Ecaneviz7i, oras In Peloponez,
cucerit de turci - 272, 14, 17 ; 275, 13.
Salona, TOL Eck Aova, oras In Grecia de mijloc -
59, 10.
Salonie, vezi Tesalonie.
Sardanapal, Imparat asirian-26, 13.

Sardinia, Eap8Wv, insula - 161, 26 ; 163, 15 ;
165, 9, 20.
sarmall, Eapl.s.c'erca, rusi - 63, 17 ; 91, 19 ;
92, 13 ; 93, 16, 26 ; 94, 2, 25 ; slavi-94, 8 ;
limba lor - 41, 4 ; 92, 14 ; 94, 4 ; 299, 14 ;
tributari ttarilor - 91, 8 ; fata domnului
sarmatilor, a doua sotie a lui loan VIII

Paleolog 131, 33.
Sarmatia, Rusia - 28, 24 ; 32, 1 ; 40, 24 ;
90, 29 ; 91, 7, 10, 13 ; 92, 3, 9, 17 ; 93, 20 ;

94, 8 ; 95, 2 ; 131, 33 ; 176, 31 ; 230, 22 ;
299, 18 ; Sarmatia albh - 91, 23 ; 92, 3 ;
Sarmatia neagra 91, 21 : 92, 3 : descrie-
re - 91, 13.
sa.i, ICcaot, populatie nomada In lupth cu
ivirii - 267, 25.
Sauzes, Eccog%, Saugi, feciorul lui Murad
se rdscoal - 43, 29 ; 46, 14 ; 49, 33 ; un
fecior de al lui, refugiat In Ungaria

213, 2.
Salvarion, EcaPciptov, oras In Peloponez cu-
cerit de Mahomed II - 271, 11.
Samachia,
343
i Samachion, Eap.cixt.ov,
oras In Armenia - 56, 13, 22, 24 ; 110, 25,
30, 35 ; 111, 13 ; 221, 7 ; 267, 4.

Sarnantaulas, Xoy.x.v.ratiXa4, tard In Iviria 267, 7.
Samarchand, Expapx&val, i EcgtotpVcvatv, Ca-
pitala lui Timur-Lenk-57, 5 ; 77, 23 ; 79,

31 ; 82, 17, 21 ; 83, 15-34 ; 89, 6, 19, 32 ;
110, 18, 22, 27 ; 111, 7 ; 221, 15.

Samlon, oras In Asia Mica - 265, 33.
Samliat, Eapac'er-%, un judecator la Poarta
otomand - 287, 13.
Samos, insula, In Marea Egee - 98, 18.
samotl, Ecep.Evrat, samogeti Invecinati cu
prusii, descriere - 92, 19-93, 4.
Samotrace, insul In nordul Mdrii Egee -
268, 1, 12, 20.

Sandal, EavaDoi, tara lui Sandal ling Bosnia,
In granith cu Raguza 153, 9, 13 ; 299, 26 ;
300, 34 ; 301, 12, 20 ; 304, 7-24 ; 305, 8-27.
Sanfial, Zmyycarig, tatal lui Timur Lenk 81, 11.
Sanna, rlu In Bosnia - 302, 32.

Santamerion, oras In Peloponez - 272, 11, 30,
33 ; 273, 37.
saraptar, napoorrdtp-tw, paharnic pe turceste 143, 26 ; 146, 9 ; 219, 24.
Sarazia, ErzpacUi15, EaPtxt-ig 1 Ez(DocT6cc,
Sarugea, beilerbei de Rumelia i mare vizir
sub Murad II si Mahomed II - 150, 10 ;
201, 6 ; 220, 1 ; 224, 14, 17. (Duph Dark6 si
Moravcsik Expc46% ar fi alth persoand,

dupd Akd. Ninet insh una si aceeasi).
Sarchan, Zapxcivi)q, Saruchan, dinastie de

stapinitori turci In Ionia la marginea de apus
a Asiei Mici - 30, 34 ; 56, 26 ; 57, 6 ; 111,

17 ; 151, 6, 8.
Sava, ECeplcc, 11411 - 37, 14 ; 50, 13 ; 152, 18 ;
241, 26 ; 311, 9.
Savola, Eozpace, Tara - 68, 10 ; 124, 33.
Scandarios, Exavrpr.o, feciorul Imparatului
Alexie din Trapezunt - 265, 6.

Schender, Excv86p1g, turceste, pe greceste
Alexandru - 252, 5.
Sehender, Zxcv8ipry4, stdpInitor In Armenia 56, 11 -57, 17 ; bunic al lui Uzun Chasan 111, 10.
Schender, Excv8ep.%, domn In Sinope - 228,
28 ; 276, 16 ; 278, 10.
Schender, Excv86plg si Excwriplg rol 'Iriciveco,
feciorul lui Ivan, Scanderbeg, eroul albanez
In luptele In contra turcilor - 206, 14 ; 208,
7, 9, 24 ; 249, 20-37 ; 250, 12 ; in intelegere
cu Iancu de Hunedoara 209, 3.

Schllolimni, ExuXoXtpl, suburbie in Trape-
zunt - 280, 21.

Seiros, Exiipog, insul venetiana In Marea
Egee - 249, 1.
seit, /xtielg, Timur-Lenk - 106, 27.
eIi, Exii0xL, din ei se trag turcii - 28, 12, 39 ;

tatari 28, 14-26 ; 29, 3 ; 60, 3 ; 61, 9 ;
63, 15 ; 75, 23 ; 87, 28 ; 89, 7, 22, 23 ; 90,10 ;
91, 18 ; 92, 9, 27 ; 95, 15, 23, 29 ; 101, 1 ;
110, 20 ; trecind din Rusia peste Duncire,
risipesc pe turcii care pradd - 31,
36 ;
venind peste Tara Romineasch, trec peste

Dundre la Baiazid I - 75, 15 ; au cuprins
tara de la Dunre OTIS In Caucaz - 90, 13 ;
robesc o parte din Rusia - 91, 9 ; nomazi 38, 31 ; 91, 13 ; 94, 28 ; 101, 17 ; poporul
cel mai numeros - 94, 13 ; raspindirea lor 95, 4 ; vecini Tarii RomIneti - 63, 14 ;
supusi regelui polon Cazimir-63, 15 ; 90, 35 ;
au obiceiul retragerilor simulate - 96, 4 ;

197, 2 ; din Garda de Aur - 28, 39 ; 90, 8,
21 ; In luptd cu Timur Lenk - 96, 1-32 ;
www.dacoromanica.ro
344
ENDICE
din Crimea In lupt cu genovezii - 172,
6-32 ; ai lui Hagi-Ghirai - 90, 26 ; 172, 9 ;

192, 15 ; nume turcesti luate de la t5tari -
supun pe iviri - 267, 19-23 ;

popor In nordul Duniirii care Impinge pe
iugoslavi s treadi In sudul Duniirii 252, 8 ;
299, 19.
Scitia, tara de origine a turcilor - 28, 33 ;

imperiul lui Timur Lenk - 57, 1.
SeiticA, tara, de sahisluire a Oardei de Aur 95, 23 ; 96, 2.
Seopelos, Ert67eXo, insult). venetianA in Marea
Egee - 249, 1.
Seopie, Tee Exbral, Skoplie Usk6b, capitala
craiului stria Stefan IV Dusan - 36, 23, 26 ;
37, 11 ; colonizat de Baiazid I cu turci - 54,
7 ; 75, 11, 30 ; podul de la Scopie - 298, 32 ;
mai vezi-152, 22 ; 184, 20 ; 252, 18 ; 262, 7 ;
272, 37 ; 301, 1, 7.
Scoria, Exopr6v xc5pct, regiune In Peloponez 220, 28.
scuturi italiene - 72, 6.

Scum, Exoilpcc, ienicer de origine albanez,
be lerbei de Anatolia, apoi Rumelia 210, 11.
Sebastia, oras In Capadocia din Asia MicA 78, 27, 31 ; 79, 3 ; 81, 1, 7 ; 99, 22, 25, 31 ;
100, 2, 32 ; 101, 1 ; 221, 3, 11 ; 278, 30.
Seca% Zexo?DcIA, Szekely, nepot de Irate sau
sord a lui Iancu de Hunedoara-210, 20.
seitizi, actort.Seq, teologi turd InvAtati-207, 14.

Semele, Xeti.071, mama zeului Dionysos Bac-
chus - 26, 3.
Semiramida, ImparAteasa - 109, 20, 22.
Serbia - 41, 24.
Sevastopol, Zei3ocaT6TcoXtg, oras In Iviria
267, 6.
Retie, cpc.ricc, oras albanez -206, 21 ; 249, 32.
Sforza, eloptEocc', vezi Fortia i Francise Fortia.
Sholariul Gheorghe, XxoXcipt.oq, potrivnic dog-
mei latine, patriarh In trei rinduri Intre anii

1454 si 1464 ; - 177, 22.
Sibila, EtPWoi, adevArul prorociilor Sibilei 236, 23.
Sibillna, np,X-hva, orasul Sevilla, capitala
Iberiei din Spania - 166, 3.
24 ; 64, 10 ; 157, 16 ; 191, 36 ; dA craiului
Lazar In schimbul Belgradului tarti i orase
In Ungaria - 151, 35.
silietari, aL)axt-Ccpt8c4, ieniceri cAlAri de gard5
ai sultanului - 143, 30 ; 254, 10 ; 281, 29.

Silivria, DOupptct, oras la nord de Constantinopole - 66, 25, 26, 34 ; 201, 19.
Sinope, ELvem, ZLvdmov, oras la t Armul de
nord al Asiei Mici - 113, 18 ; 228, 28 ; producAtor de aramd -151, 18 ; In prietenie cu
Musa - 114, 2 ; 121, 6 ; apoi cu Mustafa 130, 25 ; ocupat de Mahomed II - 269, 13 ;
275, 31 ; 276, 34 ; 277, 21 ; 280, 16 ; descriere - 276, 4 ; 277, 22 ; bogAtia - 277, 25.
Shia, tall In Asia 76, 28 ; 88, 8 ; 122, 23 ;
128, 20 ; 158, 28 ; Siria rupestrA, KotA7)
Zupicc-85, 31 ; 96, 33 ; 97, 5,10 ; 98, 11, 13 ;
99, 9.
sirienli, devin mohamedani - 86, 14.
sfrbi, Ekpi3ot, numiti tribali, Tpt,PocAVA 38, 6.
Smirna, oras In Asia MicA la marginea MArii
Egee - 31, 1 ; 107, 22 ; 131, 11 ; 141, 1, 24 ;
142, 8.
Sofia, capitala Bulgariei - 75, 31 ; 184, 6.
Sofia, sL, biserica cea mare, clAditA In 532 537 ; e plina de popor la caderea Constantinopolei
232, 3.
Sogute, localitate i rlu In Asia MicA - 30,
13 ; 31, 11.
Soliman, EouXet.i.civ%, Sulaiman pe greceste
Solomon - 252, 4.
Sollman, ZouAcaticiv7)g, Sulaiman, sultan
(1359-1362), fecior al lui Orchan - 35,
33 ; 36, 5-16 ; 38, 12 ; 40, 2, 9 ; InvingAtor
la Cernomian - 38, 18-39, 8 ; Impresoara

Adrianopole - 39, 12, 18 ; Inmormintat in
Chersonesul tracic - 39, 25 ; 50, 36 ; 1-a co-
lonizat cu turci 75, 29.

spachoglani, anctx6yAccvot, un fel de ostasi
cAlAri turci - 281, 29.
spahil, crrraxi8sg, nobili militari turd - 143,
35 ; 254, 11.
Spata, DrOvra4, conducAtor albanez - 134,
1-27.
Sibinion, ELpEvtov, Sibiu, metropola oraselor
Sparta, Ercecm, denumire anticA pentru Mistra

MuCOpicg-, oras cetate pe coasta muntelui
Sichion, It.xu6v, oras In Peloponez - 205,

12, 13.
despotilor din Peloponez - 42, 15 ; 49, 26 ;

58, 32 ; 65, 6 ; 73, 31 ; 136, 33 ; 148, 31 ;
din Ardeal - 155, 16, 20.
Sicilia,
t-,teAtoc, insula, sub domnia lui Alfonso
V de Aragon - 161, 28 ; 162, 3 ; 163, 6, 16,

17 ; 164, 5, 19 ; 167, 11 ; 182, 29.
Sideropolichni, ELailpo7coAlxv71, oras In Mesenia
fn Peloponez - 223, 25.

Siena, /ilvccr., oras In Italia - 176, 15.
SIgismund, Etytnii.oxivaoq, rege al Ungariei
(1387-1437) - 59, 4 ; 61, 15, 28 ; Imparat
roman de apus - 59, 1 ; 61, 25 ; 246, 12, 15 ;
conduce cruciada de la Nicopole - 62, 10,
Taighet, la 4 km de Sparta ; resedinta a

171, 17 ; 189, 29 ; 224, 3 ; 261, 27 ; vindutA
In zAdar ordinului ioanitilor - 74, 1-10 ;

ocupatd de Mahomed II - 257, 22 ; 269,
26-37 ; la venirea venetienilor se leapAdA

de turci - 312, 32 : 314, 29, 33.
spartani, locuitorii Mistrei - 74, 2, 12 ; 314,
30, 36 ; vezi Sparta.
Spender, nrev8km, domnul Sinopei Isfendiyar
(1392-1439), un socru de al lui Murad II 219, 2, 26.
www.dacoromanica.ro
347.
INDIC E
taraeonezi, taraconi, Totpccxwvact., Tapa-
Spenderova, E7r.evaepOk i Enev8kpopov, Sme-
aragonezi - 58, 24 ; 160, 20-34 ;

161, 1, 7, 25 ; 163, 14 ; 165, 20 ; 167, 5,
6 ; 179, 15 ; 277, 33, 36 ; 278, 1 ; compania
catalana cucereste Teba 33, 13 ; pirati
derovo, Semendria, oral la Dumire ; capitala

craiului slrb - 116, 24 ; 151, 30 ; 241, 15,
17, 36 ; ocupata de Murad II - 152, 15, 19 ;
xci)vs
251, 19 ; predatA lui Mahomed II - 263,

8- 21.
Tarent, oras In Italia - 163, 11 ; 164, 8.

Tartesos, T2p.r7;a6, nume antic de riu In
Spinura, EnEvoopoc, Spinola, famine nobilA din

fruntea orasului Genua - 193, 23, 31 ;
Spania - 59, 10, 15.

Tarsos, Tocpak oras In Peloponez la sud
de Corint - 256, 12, 15 ; 257, 6.
160, 3.
Stante, Drcivolg, domn prin Bosnia, supus de
Mahomed II - 305, 28.

Strut, ETpci-r%, preot guvernind Delfi din
Grecia de mijloc - 58, 15.
Sulaiman, vezi Soliman.
sultan - 97,5.
Tarvisio, Tapciliacov oras in Italia, ocupat de

venetieni - 124, 16.
Tasos, Oriaol, insula, In nordul MArii Egee
- 267, 31 ; 268, 12-20.
103, 35.
Susman, vezi $isman.
Svelanion, /Pcravtov, oras turcesc la Dutiara - 216, 25.

Szekely, vezi Seeull.
iltan, tar bulgar (1365-1393); Eo15allavog,
Susman - 41, 26 ; rdzboi si pace cu Murad
I - 44, 30, 32 ; ia sotie pe fata craiului

Lazar - 50, 8.
mijloc -135, 21, 31, 32 ; 136, 1, 2, 18 ; 189, 35 ;

190, 15 ; 191, 5 ; 202, 6 ; 261, 17, 22 ; cucerita
Wian eel Mare (1457 -1504), vezi Bogdan,
de compania catalanA - 33, 8 ; ocupatd de
Neural.
Murad
$tetan, Z.rkrcavo, IV Dusan (1331-1355)
11
- 205,
32.
tebanii, locuitori din Teba - 136, 18.

Tebris, Tappgrig, Tr:00C?), oras In Asiria 110, 24 - 111, 9 ; 221, 6.
marele crai al sirbilor - 36, 20 ; 37, 25, 35 ;

38, 5.
$tefan, Drinccvog, (1389 -1427) feciorul lui
Eleazar - 65, 7 ; venit intr-ajutor lui Musa, 41 pArAseste - 114, 30, 34 ; Irate cu sotia
Tactile, TexErx, tovarAs al lui Otuman - 31, 3.

Teehie, urmas de al lui Techie, Tekeoglu
Mehmet, izgonit de Baiazid I - 56, 26;
lui Baiazid I - 116, 24.

$telan, Drbravo, feciorul mai mic al craiului
Gheorghe Brancovici, ostatic la Murad II 151, 29 ; 152, 11.
$telan al lui Sandal - 153, 8.
57, 7.
Tegea, oras din Arcadia In Peloponez 223,

23 ; 257, 21, 28 ; 262, 26 ; 269, 24 ; 313, 38.
Temir, Tev.-47)5, vezi Tiniur Leak.
Tenaron, Tcavapov, In Peloponez 40, 35;
311, 27 ; 314, 31, 35 ; 315, 20.
Teodor, esdacapoq, fecior al lui roan V Paleolog - 42, 18 ; despot la Mistra In Peloponez - 49, 27 ; 58, 3 ; 66, 5 ; 73, 31 ; 74,
10 ; 132, 7, 19 ; 136, 35 ; sotia lui, fataIlui
Rainerio, Ii aduce zestre Corintul - 133,
Taetall, TootTaXij, piatA In Constantinopolea

turceascd, uncle se dau spectacole de circ 251, 5.
TAlerea-Gitulul, Aottgoxork, cetatea Rumeli-
hisar - 223, 4 ; 224, 8 ; 298, 29.
Taighet, ToOyc-rog, munte In sudul Pelopone-
zului - 40, 35 ; 189, 30 ; 260, 5 ; 269, 36.

Talusi, ToeXoUalg, Tallczi, magnat ungur 210, 21.
Tamerlan, vezi Thnur Lank.
Tanals, numele antic al Donului - 28, 15,
24 ; 87, 7 ; 90, 10, 29 ; 92, 6, 8, 10 ; 95, 22 ;
96, 22 ; 128, 20.
Taproban, Tarrpoi3Com, insula Ceylon din Mama IndicA - 108, 30 ; 109, 3.
Taraeon, Tocpaxe.wri, Aragonia, tara In Spania - 32, 27 ; 69, 1, 8 ; 160, 20 ; 161, 26 ;
167, 14, 23 ; aragonez - 32, 31.
91, 3.
Taurului, piata, In Bizant - 231, 36.
Taurus, muntli, In Asia MicA - 30, 6.
Tautes, Tccoixriq, Davut, nepot de al lui
Murad I, refugiat la Iancu de Hunedoara.
In lupta din 1448 de la Cosovo - 213, 1, 25.
Tearos, afluent al riului Ebros (Marita) - 29,
23 ; 36, 8 ; 38, 29, 37 ; 298, 33.
Teba, Oiji3cet, capitala Beotiei din Grecia de
Tauriefi, insula, Crimea
Susa, una din capitalele Persiei antice -
164, 5, 20, 26 ; 165, 10, 11, 17 ; 166, 20, 28
- 294, 4, 6.
15 ; 135, 22.
Teodor, fecior al lui Manuil II Paleolog, despot
in Peloponez - 131, 24 ; 132, 6 ; 136, 32 ;
148, 30 ; 238, 5 ; chemat de fratele situ
Joan VIII Paleolog rnostenitor la tron
- 183, 16 ; 189, 29 ; se iau la ceartA 201,
15 ; guverneazil Silivria ; moare - 201, 19.
Teoill, C)E6cpt.Xo, din neamul Paleologilor, cade
la cucerirea Constantinopolei 232, 11.

Teriz, ClepErIg, Firuz, pasa de Veria In Mace192, 14.
donia
esp(4-%, Firuz, ienicerul care a ucis

la Varna pe Vladislav I - 198, 36 ; 200,
Teriz,
27 ; 241, 30.
Terme, Oipp.ij, vezi Tesalonle.
www.dacoromanica.ro
346
INDICE
Termopile, Clep[zornAoct, in Grecia de mijloc

- 58, 6, 26 ; 315, 8.
Tesalla, OcvrcaEcc, tail in Grecia de nord

- 33, 7 ; 36, 34 ; 37, 10 ; 40, 37 ; 49, 29 ;
.57, 26, 30 ; 58, 3, 32 ; 99, 31 ; 117, 18, 24 ;
132, 24 ; 275 , 8 ; albanezi in Tesalia - 133,
30 ; 32 ; turci asezati In Tesalia - 75, 13,
- 154, 32 ; 171, 11 ; 184, 19 ;

185, 14; 188, 16; 191, 17, 21; 201, 32 ;
30 ; pasalic
205, 10 ; 214, 5 ; 223, 21 ; 260, 10 ; 261,

9 ; 262, 6 ; 268, 27, 35 ; 273, 36 ; 274, 8 ;
303, 10 ; 313, 10, 12 ; armata Tesaliei turcd
- 171, 14 ; 187, 6, 23 ; 190, 15 ; 191, 12 ;
223, 18 ; 249, 23 ; 262, 14 ; 271, 35 ; 278, 8 ;
romInii
din Pind poartd rfaboi cu turcii
din Tesalia 190, 3.
Tesalonie, Occracaovix-sl, Terme 06ptrri, capi-
tala Macedoniei - 37, 13 ; Terme care se

chiamd Tesalonic - 46, 22 ; guvernat de
Manuil Paleolog - 49, 14, 28 ; de Andronic
131, 35 ; cucerit de Charitin 46, 27 ; 47, 18 ; 49, 36 ; dat Inapoi bizantinilor de Musulman - 115, 25 ; vindut
venetienilor 132, 1 ; 146, 24 ; cucerit de
Murad II - 146, 27 ; 252, 18 ; mai vezi37, 13 ; 75, 26 ; 116, 23 ; 117, 6, 11, 16 ;
Paleolog
130, 39 ; 131, 2 - 11 ; 192, 16.

Tezetin, Tec-rEv%, Tageddin, aliatul lui Mus-
tafa in contra lui Murad II, fratele lui
Mustafa - 146, 18.

Ticino, TecrEv-i, du In Italia de nord 124, 34.
Tiflislon, TuepVcrt.ov, oras In Ivida - 267, 4.
timaratl Twapciorot., primitori de pensie 254, 13.
Timur-Lenk, Te[chplg, Temir, Tamerlan ; ori-
partidul imperial si eel

178, 11 ; mai vezi- 132, 28, 35 ;
159, 12 ; 162, 7 ; 164, 20 ; 179, 16 ; 180, 34 ;
oseileazd intre
papal
181, 1, 17, 182, 32 ; 190, 23 ; 236, 26.

TIrenia, TuOvAce, Toscana, tard In Italia,
descriere - 175, 29, 176, 14.
Tirnu, Ttipvo, fecior al lui Carlo Tocco - 147,
16.
Tirnova, Tptvccf3o, Trnovo, capitala Bulgariei medievale 38, 5 ; 41, 23.

Toehat, Toxl.r1, oras Intdrit In Asia - 188, 8.
Tom), Carol Toeeo - 133, 26.
Tofarl, Tver, oras In Rusia - 91, 20.
Toledo, oras In Spania - 166, 4.
Tomo, C)o.T.54, fecior al lui Manuil II Paleolog
si despot la Mistra In Peloponez - 131, 25 ;
119, 36, 39 ; 189, 31 ; 218, 20 ; 237, 30 ;
239, 25 ; se impacd cu fratele san Dimitrie - 220, 26 ; se rdscoalii In contra lui
Mahomed II 261, 29, 34 ; 262, 12, 22 ;
263, 6 ; 268, 25 ; 269, 3, 7 ; 272, 14 ; pensionar
al papei la Roma 275, 20, 27.

Toma Prealup, de neam sirb, domn In Etolia
- 134, 25.
Tomiris, Impiirdteasa masagetilor - 109, 26.
Track', Opcfpni, Peninsula Balcanied dintre
muntii Balcani si Marea Egee 26, 22,
23 ; 27, 32 ; pradatd de turd pina In Dunare
- 31, 33 ;
32, 2,20, 22 ; 38, 14 ; de
tdtari - 98, 28 ; tdtari locuind In Tracia
- 94, 23 ; slrbi In partile Traciei 34, 13 ;

118, 12 ; mai vezi -32, 34 ; 36, 7 ; 38, 24,
27 ; 40, 13 ; 130, 38 ; 184, 15 ; 247, 28 ; 294,
29 ; 299, 17, 20, 29.
ginea lui - 79, 30 ; 81, 11 ; comandant de

oaste - 82, 7 ; ajuns la domnie - 83,
15-29 ; soli la Baiazid I - 76, 33 - 78,
Trapezunt, Tpcerceo0, oras la marginea de

nord-est a Asiei Mici - 158, 20 ; 176, 30 ;
cant - 85, 10 ; pe cadusii - 85, 12, 18 ;

pradd Arabia - 89, 5 ; Intemeiazd orasul
med II - 281, 9-28 ; 297, 22, 25, 28 ;
- 79, 5 ;
taie calea turcilor 79, 21 ; supune pe hir12 ; 101, 7, 10 ; planuri de cucerire
Chesie
(Kesch) - 90,
3;
pleacd asupra
tatarilor de la Don - 90, 10-19 ; 96,

8-27 ; cucereste Sebastia - 78, 31 ; 81,
1 ; 99, 29 - 101, 1 ; porneste asupra lui
Baiazid I - 66, 37 ; 78, 29 ; 79, 2 - 21 ;
101, 16-104, 32 ; 11 prinde - 66, 38 ; 106,
1 ; 279, 11 ; cum cucerea orasele - 107,
27 ; 108, 3 ; lui Musa i-a dat drumul - 108,
15 ; 109, 31 ; e atacat de imparatul Indiei
- 108, 27 ; 109, 27 ; 109, 32 ; moartea
lui - 110, 1 11 ; a dat fnapoi sultanilor
selgiucizi tdrile luate de Baiazid I - 57,
1 ; 76, 8-77, 29, 111, 19 ; mai vezi-51, 31 ;
52, 1, 3 ; 78, 4, 11 ; 81, 12 ; 82, 24, 25, 36 ;
83, 11, 30 ; 99, 7-21 ; 105, 22 - 32 ;
106, 19, 22, 34 ; 107, 4-20 ; 108, 23 ; 110,
4 ; 113, 1, 6,8 ; 221, 14 ; 264, 23.
-Then!, TukivoE, italieni din Toscana ; capitala
lor Florenta - 162, 9 ; 175, 27 ; 181, 2 ;
248, 18 ; 266, 8-35 ; 280, 18, 20 ; impArdtia

marilor Comneni din Trapezunt - 241, 31 ;
264, 13, 18, 20 ; 265, 10, 14, 31, 278, 12,
16 ; 280, 3-23 ; 294, 33 ; cucerit de Maho309, 24 ; 310, 12.
Tribali, Tpt.PotXXoE, strbii numiti tribali - 38,
7 ; de unde au venit - 37, 6 ; 40, 1 ; 94, 10 ;
limba lor - 41, 3 ; 299, 13 ; In dizboi cu

turcii - 38, 15 ; 40, 10 ; 41, 27 ; 42, 27 ; 116,
23 ; 117, 6 ; 171, 21 ; 184, 4, 23 ; 188, 19 ;
In lupta de la Cosovo (1389) 50, 3 51, 2 ; 53, 14, 16 ; In lupta de la Angora
(1402) - 101, 22 ; 102, 17 ; 105, 8 ; Murad

II asupra lor 150, 4, 6, 9 ; 151, 27 ;
152, 15 ; Iancu de Hunedoara In slujba
craiului sirbilor, ueide din goand un lup

la vindtoare 156, 23, 27, 35 ; 157, 2 ;
Mahomed II asupra tribalilor - 240, 32 ;
241, 2,' 13 ; tam tribalilor subjugatd de
Mahomed II 263, 8-23 ; 309, 33 mai vezi 31, 36 ; 32, 14, 23 ; 33, 1 ; 34, 12, 25 ; 36,
12-20; 41, 24; 48, 14; 60, 25; 65, 23;

75, 11, 30, 32 ; 114, 30 ; 118, 11, 28 ; 119,
www.dacoromanica.ro
INDICE
3, 9, 16 ; 120, 12 ; 135, 10 ; 188, 12 ; 194,

3 ; 202, 2 ; 208, 36 ; 209, 7-28 ; 212, 30 ;
216, 17, 28 ; 217, 5-29 ; 219, 20 ; 241, 36 ;

251, 18; 255, 14; 295, 5; 299, 27; 301,
11-18, 28 ; 310, 32 ; 311, 10.

'Trleala, rck Tptxxcacc, resedinta beiului turc
din Tesalia - 154, 32.
Trice, TpExxl, oras In Tesalia-37, 32.
Troia, Mahomed II prin cucerirea Constantinopolei rdzbund ddrimarea
Troiei de
eleni - 50, 1 ; 235, 12.

Turaehan, Toupazciv%, pas de Vidin sub
Mahomed I - 137, 21 ; sub Murad II si
Mahomed II trimis asupra Peloponezului
- 148, 9, 14 ; 171, 11, 205, 9, 33 ; 223, 16 ;

nimiceste pe albanezii rdsculati - 148, 18 ;
pustieste Tara RomIneascd - 148, 21 ; guvernator In Tesalia - 154, 31 ; 191, 21 ;
Indbuse rdscoale de ale albanezilor - 155, 2,
4 ; 238, 23 ; 239, 32 ; In lupta de la Zlatita 184, 18 ; 185, 13 ; 187, 6, 12 ; 188, 5-18 ;
In lupta de la Cosovo (1948) - 214, 6 ;
mai vezi - 190, 15 ; 201, 32 ; 202, 32 ; 220, 25 ;
260, 19; 261, 9. 262 16; 290, 16, 23;

303, 10 ; 305, 4, 306, 17 ; 313, 12.
Turee, Toxipx7], oras din care s-ar trage turcii
- 28, 29.
turd, Toiipxot, originea-28, 10-25 ; nomazi - 28, 28 ; 30, 2 ; turcii ajung la mare
putere - 25, 8 ; 28, 6 ; 30, 7 ; 32, 19 ;
trec In Europa - 32, 21 ; 36, 8 ; 54, 7 ;
75, 27 ; rdzboinici i prddalnici, trdiesc din
rdzboi 40, 7 ; 74, 33 ; 137, 25, 29 ; lntre ei
nu se fac robi de rdzboi - 105, 18 ; 150,

23 ; papa indeamnd pe unguri i germani
asupra turcilor - 177, 13 ; sbiile turcesti
- 197, 35 ; Viad II Dracul lnvinuit de
Iancu de Hunedoara cii tine partea turcior

- 199, 22 ; cazuti la Varna - 202, 22 ; au
obiceiul a simula retrageri - 197, 2 ; 214,
11 ; sa aprinda focuri prin tabard inainte
atac 203, 10 ; noaptea de a nu se
misca din tabard - 288, 5, 26 ; se rad
pe cap - 216, 20 ; la cucerirea Constantinopolei - 227, 7-32 ; 230, 31 ; 231, 5, 31 ;
232, 5, 6 ; ce i-a facut puternici - 239, 8 ;
acrobati iscusiti - 250, 37 ; scutiti de dad,
fac numai rizboi - 253, 4-7 ; deosebire

Intre marii demnitari ajunsi din robi si
intre cei ajunsi din turci 285, 6. Mai
347
14, 17; 197,
204, 22 ; 205,
30, 32 ; 210,
34 ; 214, 14 ;
24, 26;
198, 16; 199
13;
10 ; 206, 1 ; 208, 34 ; 209, 3,

30 ; 211, 1, 12 ; 212, 24, 28,
216, 18, 22 ; 217, 21 ;
234,
5 ; 238, 12 ; 239, 16, 20 ; 23 ; 244, 31 ; 245,

9, 20 ; 246, 18 ; 247, 7, 25 ; 248, 10 ; 259,
10 ; 261, 33 ; 262, 23-40 ; 267, 4 ; 268, 8,
10; 272, 21; 273, 4 ; 274, 12; 276, 17;
287, 2 ; 289, 31, 35 ; 291, 7 ; 296, 12 ; 298,

16 ; 301, 5, 17, 26 ; 302, 5 ; 303, 5, 26 ;
304, 37 ; 308, 20 ; 309, 25 ; 310, 24, 33 ;
311, 10 ; 312, 3, 30.
Wren selgluel - 43, 29 ; 76, 7, 30 ; 77, 26 ;
78, 28, 32 ; 81, 3 ; 99, 22 ; 117, 7.
Turgut, ToupyoUT%, Torghud, sultan In Frigia in Asia Mica - 57, 3, 13 ; 150, 26, 33 ;
151, 22 ; probabil un urmas de al acestuia
socrul lui Mahomed II - 278, 25.
Taehatal, TCrxxovrcblg Imparat al Indiei 108, 25.

Tachatail i Tachataizi, 'I'lz)(ccrocl:ot, in oastea
lui Timur Lenk - 101, 18; 104, 1 ;

2, 10, 18, 35.
tampazi,
105,
TVeturcxo?, turceste saltimbanci,
umblitori pe funie 251, 6.
Tamplaconi, TCCIIIITVocove, conducatorii ora-
sului Cercida din Lemnos - 315 32.
tanisa, TCconak,
fecior
al lui Caraisuf,
domneste In Bagdat Babion - 111, 1-15 ;

221, 1, 5.
tanizi, TCxv2e, subjugati de Baiazid I -
56, 20 ; de Uzun-Chasan - 111, 21 ; tara

tanizilor - 281, 19.
Tara Romineasca, AccxEcc, vezi Dacia.

Tara Dominesca, Mozxioz. Mahomed II cauta
sa puna domn pe Radu cel Frumos - 287,

10.
larea5lior, tara, XWprz
- 94, 25.
Monica.,
cirghizi?
Timischis, 'Kuvtaxi]g, nume turcesc luat de la
tatari - 252, 8.
fecior al lui Paiangur

nepot al lui Timur Lenk - 110, 16-111,
6 ; 221, 14 ; incuscrit cu Imparatul din
Trapezunt - 264, 23.
Toehie, TCoxL%,
vezi
27 ,17 ; 29, 1, 6 ; 32, 1 -32 ; 33, 1, 17,
26 ; 38, 20-31 ; 40, 16 ; 48, 23 ; 50, 17,
Ujlaki, vezi Iloehl.
4; 74, 24; 79, 19; 87, 29; 99, 26; 27;
Unera, 05yxpcc, Ancara, Angora - 104, 16

(lupta de la Angora din 1402).
Ungaria, vezi Peonia.
Unglesa, 015yyXkcr%, cdruia tefan IV Dusan
Ii dd spre guvernare tara de la Fere pIna
in Dundre - 37, 30 ; In rizboi cu Soliman,
cade In lupta - 38, 16, 25 ; 39, 5 ; 50, 12.
33 ; 53, 15, 18 ; 57, 12 ; 62, 18 ; 65, 28 ; 66,
103, 37, 114, 31 ; 115, 24 ; 116, 12, 15 ;

117, 7, 34 ; 119, 7 ; 129, 25 ; 130, 9, 30 ;
141, 2-23 ; 143, 8 ; 145, 29 ; 146, 2 ; 148, 17 ;
150, 27 ; 153, 29 ; 154, 5, 27, 34 ; 157,
4, 16, 18, 21, 24 ; 184, 1 ; 186, 34 ; 187, 2,

10, 32 ; 189, 5; 190, 18; 192, 15, 23 ; 193,
Ull,
OUV-%,
110, 13.
www.dacoromanica.ro
fecior
al lui Timur Leak -
348
INDICE
Ungrat,
06r,tpc'r./1, 'Drawl rusesc Novgo-
rod - 92, 1.
maim% vezi peoni.

1L rhino, 0601.voc*, oras In Italia - 181, 2,
10,13.
rsini, 0i)paivLot, familie nobild, stilpfni-
toare In Tarent - 163, 11.
Frond,
01xEcc
OlipaLviop,
famine nobild In
Roma, din care se alege papa - 181, 22.
Valencia, BoAcv-rioc,
oras In Spania
161,
25 ; 163, 15 ; 165, 6, 8 ; 167, 23.

oras In Bulgaria la Marea
Neagr ; lupta din 1444 de la Varna 193, 25 ; 206, 34 ; 209, 30 ; 246, 13.
BacrLXi-ra, Zlatita In Bulgaria ; biru-
Varna, Bcipv-,1,
inta lui Iancu de Bunedoara asupra lui

Murad II de la Zlatita-181, 9, 13.
Venetia, TveriZw, Oticver6v 7sEat, 125, 29 ;

174, 2, 3 ; 175, 24 ; descrierea, constitutia,
bogritia
125, 29-128, 25 ; 175, 31 ; stat
de sine st5tiitor - 182; 32.
%enetian, galben e jumdtate eft cel spaniol -
167, 35 ; 254, 20.
enetleni, Tvcorot, Olievvroi, In vechime se

chemau henetieni 121, 20 ; cuceresc Bizantul (1204)
27, 7 ; 132, 27 ; 11 retin
pe loan V Paleolog - 48, 24-49, 11 ;

opresc pe Sigismund s treacd prin tara
lor - 61, 27-35 ; cumpard orasul Argos

din Peloponez - 73, 31, 34; 74, 15 ; In
rdzboi cu Mahorned I - 121, 12, 15 ; 129,

29-130, 13 ; cu genovezii - 123, 10-124, 8 ;
cu Milano - 25, 17 ; 177, 26-36 ; 178.
31 ; 179, 11 ; 181, 6 ; fac Imprumuturi de
stat - 128, 26 ; Incercri de rdscoale la
venetieni - 128, 34 ; cumpard Salonicul 132, 1, 4 ; 146, 24 ; 1i-1 pierd 146, 31 ;
147, 4 ; ocupa Eubea - 133, 6 ; stdpinesc
Atena 135, 24 ; invin1 o pierd - 136,
4;
shit de partea partidului national al
Guelfilor - 178, 10 ; In luptd cu Francisc

Sforza
179, 25-180, 27 ; insule i orase
venetiene - 28, 4 ; 98, 27 ; 133, 3, 7 ;
135, 20-36; 148, 10; 153, 14; 154, 22;
160, 21, 29 ; 205, 26 ; 206, 15 ; 208, 9, 17,

19 ; 249, 2 ; 256, 9 ; 260, 30 ; 271, 32 ; 272,
16 ; 274, 1; la apdrarea Constantinopolei

231, 26 ; 233, 14, - 20 ; In pace cu
Mahomed II 272, 19 ; In rdzboi - 299,
7, 9 ; 309, 14 ; rascoald Peloponezul - 311,
15 - 312, 7, 15 ; 313, 1 ; 315, 3-19. Mai

vezi-36, 27 ; 40, 27 ; 67, 12 ; 94, 6, 24 ; 136,
27, 137, 28 ; 159, 7, 9 ; 160, 28, 31 ; 164, 21 ;
173, 33 ; 179, 5 ; 181, 4, 17 ; 182, 35 ; 260, 24 ; 277, 33, 35 ; 306, 9-25 ; 309,
22 ; 310, 19, 20 ; 312, 13, 28; 313, 7, 22,
27, 32 ; 314, 4, 24, 31, 37; 315, 24, 27, 30.
Venoza, Bcv677, oras In Italia - 164, 15.
Veria, BekSoia, oras In Macedonia - 117,

14 ; pasa de Veria
192, 15.
Verona, Oimpwil, cucerit de venetieni 121, 21.
VIcenta, OinxevrEcc, cuceritd de venetieni
- 124, 22.
Victor de Capella, Bix.rwp ,r6v Karrenow

obcf.oc, nobil venetian Indemnind la rzboi
cu turcii - 306, 21 ; 309, 9.
MANI, orasul bulgar de la Dundre
Vidiu,
- 41, 22, pasa de Vidin - 138, 9 ; 188, 10 ;

283, 38 ; flota turcd la Vidin- 2,2, 15 ; la
Vidin trece Mahomed II In Tara Romtneascd - 285, 32, 35.
Viena BL6vvl, capitala Austriei - 59,6 - 25 ;

60, 24 ; 61, 15 ; 246, 21.
'Marlon. B7)craccpicav, din Trapezunt, mitropont In Nicea ; cardinal, cautd In vederea

cruciadei 176, 30, 32, sd Impace pe germani cu ungurii - 248, 17 ; 249, 10.
viteji, fitorglig, f3vrgt.Se, - 210, 22, 28 ;
211, 8.
vizir, 134ip%, rector al Portii sultanului 143, 27 ; atributii 252, 27.

Vlad, vezi Dracut, Draculea.
Viad, BAOcao4', Vlad-Tepes (1456-1462), che-
mat la Poart - 282, 24 ; li Intdreste domnia 283, 8, 10 ; solii sultanului ii Intind

o cursd - 284, 2, 6 ; ii biruie si-i trage In
teapa - 284, 7, 21 ; Isi stringe armata 286, 7, 12 ; se atine prin pdduri pe urma
turcilor 286, 24 ; trimite la unguri dupd
ajutor - 286, 34, 35 ; sIt fi intrat ca iscoadd
In tabdra tura - 287, 24, 26 ; navfileste

asupra turcilor In tabdra lor 288, 6,
17 ; dupa retragere e urmarit de Ali - 288,

40 ; 289, 1 ; ostas de al lui admirat de
vizir - 289, 5, 7 ; orasul lui de resedinta
- 289, 17, 21 ; 290, 1; In lupta cu Stefan
cel Mare care if Impresoard Chilia
286, 16 ;
scos din domnie de fratele sau - 287, 12 ;

291, 10-28 ; fugind la unguri, e Inchis la
Belgrad (Alba Julia ?)-293, 2.
Vladislav, vezi Ladislau.

viahl, BAtizot, rominii din Dacia si Pind
40, 37 ; cei din Pind graiesc aceeasi limba
si se aseamand cu cei de la Dunare - 189,

36.
vostina, 13carEva, bir dus la Poarta - 253, 10 ;

(probabil gostina).
Vule, Boi5Axog, Eleazar al lui Branco, 5tefan
IV Dusan ii dd spre guvernare pdrtile de la
Dundre - 37, 31 ; ia de sotie pe fata
craiului Lazar 50, 9.
Vule, Boi5Xxo, numele de mai Inainte al
craiului sirb Stefan, feciorul lui Lazar 116, 25.
www.dacoromanica.ro
349
INDICE
Vale, BoilAxeq ; vezi Gheorghe I Brancovici
-188, 1, 12, 14, 27; 263, 10.
spre guvernare Macedonia de la Vardar
Xerxe, ,1-7.eg% (485 465), Imp5rat al per101, 27 ; 103, 32 ; 120, 24.

silor
Xila, EuAk, casa lui Xila In Constantino-
turci-75, 28.
Zareo, Zipxog, cAruia Stefan IV Dusan Ii (Id
pole - 173, 10.
Zaeharia, ZaxcepLoc, Zaccaria, nohili genovezi,
stSpinitori prin Peloponez - 132, 30 ; arhie-
reu din casa Zacharia stilpineste In Patras

din Ahaia In Peloponez
149, 15.
Zaeharia, ZaxapEccg, Centurione, vezi Centurione Zaeharia.
Zaehint, Zfixuv0og, insula, in Marea Ionic
- 133, 23.
37, 27 ; feciorii lui

65, 7, 20.
42, 21 ; 48, 13 ;
Zenempisa, Zevel.ucioag, conduciltor albanez,
Infant de turd - 192, 11, 19.
Zevei3iacc4, Chamuza, pasa de

Mistra In Peloponez 270,1.
Zetln, Ze-riv%, stapinitor lure In Asia - 65,
Zenevisa,
28.
Zeus, Zek, Joie, zeul cel mai mare la elenii

antiei, un popor indic i se inchind 93,13.
ziehizi, Ctize8cg, cdlugari turci-207, 13 ; 230,
14.
Zituni, Zir;o5vt.v r Oras lingil Termopile 58, 6.

Zituni, Z1Troiivt,v, oras linga Salonic in Mace-
Zauan, ZOcycevo, vizir cu mare trecere la Mohomed II, al cdrui socru era 224, 26 ;
226, 30 ; 227, 21 ; 233, 30 ; 234, 2, 6 ; 235,
26, 30 ; 251, 24 ; 268, 19 ; 30, 31 ; 269, 1 ;
271, 271, 33, 39 ; 272, 5, 31, 35 ; 273, 37 ;
274, 7, 36, 37 ; 275, 8 ; 297, 29 ; 313, 40.
2agora, ZayopE, cimpia Zagorei colonizat cu
donia - 115, 25.

Zlatita, vezi Vaallila.
Zunalt, Zeuvoct-r%, Tineit Gfineyt, emir turc
stSpinind la Smirna, a venit la Mircea cel
BStrin cu Mustafa - 131,
11 ; Indeamnd
pe turcii din Galipoli sA-1 primeasc sultan

pe Mustafa 141, 1,24; II pdraseste - 142, 7.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
VII-VIIT
Prefala
5- 24
25- 5a
Introducere
Laonic ; expuneri istorice I. - Muracl I
De ce si cum ti scrie istoria ; subiectul scrierii, p. 25. - De und.e se trag

turcii osmanlli,-p. 28. - Cum au ajuns Osmanizii la domnie ; Othman sau
Osman (1300-1326) - p. 30-31. Turcii pradei Mild la Duneire; tatari, venifi de
peste (luuiu, Ii risipesc-p. 31. - Anclronic II si III Paleolog (1282-1328
si 1328-1341) - p. 32. - Orchan (1326-1359) - p. 33. - loan VI CanSoliman al lui Orchan pradd Tracia al
tacuzino (1347-1354) - p. 35.
cucereste orase - p. 35. - Craiul sfrbilor Stefan Dusan (1331-1355). Rcpindirea iugoslavilor i albanezilor. Lupta de la Cernomen, 1371 ; - p. 36. Murad I (1330-1389) - p. 40. - Rdspindirea popoarelor slave ; romtnii
din Find stnt venifi din Dacia. - p. 40. - loan V. Palcolog (1341-1391)
1si ia tronul In primire 1354 ; 11 lnsoteste In expeditti pe Murad I. - p. 42. 111scoala feciorilor lui Murad I si Ioan V. Paleolog ; 1375 - p. 43. - Murad. I
lartS pe Manuil Paleolog, dar cucereste Salonicul, 1387 - p. 46. - Ioan V Paleolog pleacd In apus dupd ajutor, 1369-1371 - p. 48. - Biitfilia de la Cosovo
1389 ; moartea lui Murad I. - p. 50.Laonic expuneri istorice II. - Baiazid I
53- 79.
Inceputul domniei lui Baiazid I. - p. 53. - Baiazid schimbd In Bizant
Imparatii - p. 54. - Cuceriri de ale lui Baiazid In Asia - p. 56. - In
Europa - p. 57. - In preajma luptei de la Nicopole, la care i-au parte si
Romtnii, neam viteaz - p. 58. - Descrierea Germaniei - p. 59. - Descrierea Ungariei ; spre est ajunge la romtni - p. 60. - Sigismund, Incoronat
Impdrat roman, se pregdteste contra turcilor ; romtnii cdlduze de drum. p. 61. - Btlia d.e la Nicopole, 1396 - p. 62. - Baiazid pustieste Transilvania, descrierea Tdrii Romtnesti; limba si poporul romtnesc: lupta de la
Rovine ( 7)
p. 63. - De ce Baiazid Impresoard an de an Constantinopo-
p. 65. - Baiazid ocupd Silivria - p. 66. - Plecarea lui Manuil II

Paleolog In apus dupd ajutor, 1399-1402 - p. 67. - Descrierea Frantei p. 67. - Luptele lui Carol cel Mare cu arabii - p. 68. - Rdzboiul d.e o
sutd de ani dIntre francezi 8l englezi (1337-1453) - p. 69. - Fecioara de la
Orleans - p. 70. - Insulele britanice i poporul britanic - p. 71. - Flux
si reflux - g. 72. - Intoarcerea din apus a lui Manuil II Paleolog ;
1403 - p. 73. - Turcii cuceresc Argos. 1397 - p. 73. - Ciildrimea usoard
de pradd, turceascd - p. 74. - Tatari venind peste Tara Romtneascd, trec
la Raiazid - p. 75. - Asezdri de turci prin Europa - p. 75. - Sultanii izgoniti d.e Baiazid se pling lui Timur-Lenk, - p. 76.
Soli de ai lui TimurLenk la Baiazid - p. 76. - Planuri de cuceriri ale lui Timur-Lenk - p. 78. lea ?
www.dacoromanica.ro
352
Pag.
Laonic : expuneri istorice. hr. - Tirnur-Lenk
81-111
tnceputurile lui Timur-Lenk - p. 81. - Urcarea pe tron ; organizarea armaMirza 11 trimite la moarte - p. 83. - Sujbugd pe
hircani i cadusii ; descricrea Mdrii Caspice - p. 84. - R5zboi cu Arabia ;
descrierea tdrii - p. 85. - Legea lui Mohamed. p. 86. - RdspIndirea mohamedanismului. Moartea proretului - p. 87. - Domnia lui Omar.
Pelerinaj la mormintul lui Mohamed - p. 88.. Subjugarea chataizilor. Planuri
In contra tiltarilor - p. 89. RdspIndirea i organizarea t5tarilor - p. 90. Tdlari peste Dundre ; In bugeacul Basarabiei ; cei din Crimea - p. 90.
Sarmatii tributari tAtarilor ; slut la hotar cu romlnii ; 1ntinderea i obiceiurile lor
p. 91. - D3spre prusi ; Ordinul teutonic, iezuit i ioanit
despre sarno0- p. 92. - Despre cehi - p. 93. - Despre poloni, lituani. intinderea
tei - p. 82. - Pe
Moldovei. Romtnii Impel:lift In cloud state. Lituanii se rdzboiesc cu romtnii

din Moldova - p. 93. - Limba rusilor. Locul de origine al slavilor de nord si de
sud - p. 94. - Multimea i puterea tdtarilor. Traiul, portul si organizarea t5ta-
rilor din Hoarda d.c aur. Poarld ccuturi ca ale rorntnilcr - p. 91.- LIArboi si pace cu
tritarii din Hoarda de Aur - p. 95. - Cucerirea orasului Damasc, supus Egiptului - p. 96. - Stdpinirea mamelucilor in Egipt. Orasul Memphis p. 97.
p. 97. - Eresurile locuitorilor - p. 97. - TArile de

sultanului calif - p. 97. - Insula Cipru - p. 98. - Lupta
Egiptul udat de Nil

sub
domnia
Egiptului pentru orasul Alepo - p. 99. Timur-Lenk se retrage din Siria
99, - Gicereste Sebastia - p. 99. - Solia lui Timur-Lenk la Baiazid

- p. 101. - Timur-Lenk i Baiazid pornesc unul asupra altuia p. 101. Semne rele pentru Baiazid - p. 102. - Sfat d.c ritzboi In tabAra lui Baiazd
p.
- p. 102. - Lupta d.c la Angora, 28 iulie 1402. - p. 104. - Baiazid i feciorulsilu
Musa slut prinsi - p. 105. - Planuri mari de ale lui Timur - p. 106. -
Umilirea lui Baiazid - p. 107. - 0 Incercare de a-1 scdpa p. 107. Cucerirea

Smirnei. Cum erau cucerite orasele - p. 107. - Timur Lenk, de teama
Imp5ratului Indiei, ia calea IntoarsS. Moartea lui Baiazid, 8 martie 1403 p. 108. - Irnparatul Indiei ; despre tars si locuitori - p. 108. - Eliberarea lui
Musa. Rilzboi si pace cu Imparatul Indiei - p. 109. - Moartea lui Timur
Lenk ; urmasii lui - p. 110. - Sultanii izgoniti 1i iau Inapoi tarile. MAsuri
-de prevedere ale lui Chasan cel Lung - p. 111 Laonic : expuneri istorice IV.
Lupte Wire feciorii lui Baiazid ; Mahomed I . 113-138
Lupta pentru tron Mire feciorii lui Baiazid I ; lisus si Musulman - p. 113. -
Musacu ajutorul lui Mircea cel Beitrin se ridicd asupra lui Musulman - p. 113. Musa pierde Intl lupta; se retrage spre Dundre Intllnindu-se cu Mircea p. 114.
Domnia nepdsdtoare a lui Musulman - p. 115. - Musa ajunge sultan,
1411 -1413, - p. 116. - Musa ImpresoarS Bizantul ; atacd Salonicul, poartil
ritzboi cu slrbii - p. 116. - Orchan al lui Musulman, contrapretendent. Alt

Iisus al lui Baiazici I se face crestin - p. 117. - RAzboiul dintre Musa si
Mahound. Musa fuge spre Tara Romtneascd p. 117. - . Mahomed I (14131421) pustieste Tara Romlneascd; apoi Incheie pace primind tribut p.120. -
Manuil ir Paleolog ia infisuri In Peloponez ; 1415 - p. 120. - FtSzboi si pace

Intre Mahomed I si Sinope - p. 121. Mahomed I In rdz5boi. cu venetienii.
Despre Venetia si locuitorii ei - p. 121 - Barbarosa i genovezii Invinsi
de venetieni - p. 123. - Cuceriri venetiene -p. 124 - FtSzboi cu d.omnul din
Milano ; str5bunul acestuia ucide un balaur i ajunge domn - p. 124.
-C )nstitutia i administratia republicii venetiene. Descrierea Venetiei : bogiltia
p. 128. IncercAri
01 comertul ei - p. 125. - Imprumuturi d.e stat venetiene
d.e rdscoale In Venetia - p. 128. - Biruintrt venetiand pe mare asupra
turcilor, 29 mai 1416 - p. 129. Mustafa ajutat de Mircea cel Beitrin se
ridica In contra lui Mahomed I - p. 130. - Manuil II Paleolog, avInd pace cu
turcii, Isi Intilresle domnia i Isi Insoard feciorii - p. 131. - St5piniri apusene
In Peloponez, Grecia de mijloc si Epir ; Albanezii In Acarnania - p. 132. - LegSturi d.e mare prietenie 1ntre Mahound I si Manuil II Palelolog - 136. Tara Romlneascd i Transiloania pustule de tiurci. Mari comandanti de ai turcilor.
Turachan, pasd la Vidin, trece In Ungaria - p. 137..
www.dacoromanica.ro
353
Pag.
Laonic : expuneri istorice V. Murad 11

139-169
Urcarea pe tron a lui Muracl II (1421-1451) ; tratative cu hizantinii - p. 139. Divergente de pareri 1ntre imparatii Manuil II Paleolog si loan VIII Paleolog
p. 140. - Bizantinii ridic contrapretendent pe Mustafa - p. 140. - Mu-
stafa, parasit, pierde tronul i viata p. 141. - Impresurarea Constantinopolei 1422. Organizatia Portii sultanului. Inventia si puterea tunului p. 142. -
Bizantinii scot contrapretendent pe Mustafa, frate cu Murad II. - p. 145. Cucerirea Ioaninei - p. 147.
Cucerirea Silonicului, 1430 - p. 146.
Bizantinii incheie pace ; Turcii pustiesc Peloponezul venetian si inving pe alba
nezi - p.
148.
Turachan pustieste Tara Romineascd - p. 148. - Joan VIII
Paleolog ln Pcloponez ; bizantinii 11 redobindesc de la italieni - p. 148. Murad I I pustieste Serbia, 1432. S., razboieste cu Garaman si face cuceriri in Asia
Mica, 1435-1436 - p. 150. - Murad 11 cucereste Smederovo si ataca Bel-
gradul - p. 151. - Domnul Bo.miei 1ncheie pace cu Murad II - p. 152. -
Rilscoala albanezilor sub Arianit
si Depa
p. 153. - Nduciliri/e turcilor in
Transilvania sub Mezit si .5'ahabeddin, 144, Descrierea Transilvaniei - p. 155. lancu de Hunedoara;Inceputurile lui ; invingator asupra turcilor, lupth cu germanii
cehli - p. 153. - Dan pus domn Tani Rominesti de lancu, se impacei cc Murad
I I si cu damned Moldovei - p. 158. - Flota lui Murad II prada Crimeea si

regiunea do pe la Trapezunt - p. 158. - Cu genovezii tine pace ; asezarea si
constitutia Genovei - p. 159. - Genova sufere de rascoale ; poartd rzboi cu
Venetia si Aragonia - p. 160. - R-gele francez Ladislau din Neapoli impresoard Florenta - p. 161. - Regele Aragoniei Alfonso V cucereste Sicilia si
regatul Neapoli - p. 163. Alfonso lasa In locu-i pe fratele sau, fost rege do
Navara - p. 164. - Doscrierea tarilor din Peninsula Ibericd - p. 165. Razboiul lui Alfonso cu regele Iberiei - p. 166. - Cum scapa maurii din
Granada de razboi cu iberii ; 1431 - p. 167. - Domnitorii iberici sint de origina
franceza - p. 168. --
expuneri istorice VI. - Murad If (conLinuar;)

171-194
Murad II gala sei ndvaleascei In Tara Rom; neaird, pornelle asupra lui Garman
- p. 171. -- Graiul S rbiei Gheorghe irnpreuna cu lawn de Hanedoara tidied pc
unguri asupra lui Murad. 11 p. 171.
Genovezii ill ruzboi cu tatarii din Griinea si
cu Bizant.ul p. 173.
Sinodul de la Florenta 1437-1439 ; urnuirile lui ; Mania
ducelui din Ferara. Constitulia Florentei ; orasul Bologna - p. 173. - R5zboiul
Venetiei cu Milano. Partidul GWbelinilor si al Guelfilor. Orasul Padova - p. 177. Francisc Sforza ajunge (loran in Milano - p. 179. - Papa nu poate ajuta
Laonic
Bizantul - p.
180.
Stapiniri italiene - p. 181. - Despre alegerea papei
181. - Prezicerile lui Joachim - p. 182. - State italiene de sine
statatoare - p. 182. - loan VIII Paleolog intareste pacea cu Murad II ; hotaraste urinas pe fratele situ Teoclor, iar pe Cmstantin despot in Morca ; cearta eu
Dimitrie p. 183. - Lupta de la Zlatita dn decembrie 1413. Iancu de Hunedoara si Vlad 11 Dracut dau lupla. Consiliu de razboi la turci p. 183. - Biruin-
- p.
fel a lui lancu asupra turcilor. Turachan Invinuit de trealare, Inca de cind era pasa
de Viclin la Dunare. - p. 187. - Vulc face pace cu Murad II si indearnna si pc
unguri. Tara Romineasceireimine ca mai inainte tributareiturcilor si prietend ungurilor.
- p.
188.
Murad II porneste asupra lui Caraman - p. 189. - Aromtnii
din Pind, acelali popor cc rominii de la Dundre tree de partea despolului Constantin
Dragases care duce ritzboi cu Murad II - p. 189. - Nerio, stapinitorul Atenei,

face pace cu Murad. II. Tatill istoricului in solie la sultan, - p. 190. - Bizantinii
cu papa voiesc sa opreasca pe Murad II sa se intoarca in Europa - p. 191. Miscari in fata zvonurilor despre un nou razboi In contra turcilor p. 192. Papa dezleaga pe unguri de juramintul de pace si ei se impaca cu boemii
iau pe Vlad I I Dracut cc zece mii de caldrefi In ajutor si pornesc razboi cu turcii
- p. 192. - Gheorghe Vulc prezice infringerea. Vladislav porneste din Transitvania peste Dundre, cucereste Caliacra i inainteaza spre Adrianopole .-
p. 193. - Murad II incheie pace cu Carman si trecc in Europa - p. 193. `23
c. 1621
www.dacoromanica.ro
354
Pag.
expumri istL rice VII.- Lupta de la Varna ; Murad II (sfirsit) . . . . 195-221

loan S III Paleolog r5inlne nehotilrit
p. 195.
Lupta de la Varna, 10
noiembrio 1444 ; rominii fin aripa stinget - p. 195 - Bomb-tit prad antrepozitele
sullanului si se tntorc in tabard - p. 197. - Vladislav nu asculta de lancu si
pierde si viala si Ilipla - p. 197 lancu t rorninii se relrag spre Duruire.
Vlad II Dracut II fine prins pe Iancu si apoi It def drumul - p.
-p. 199.
199. - . Thncu pune domn pe Dan - p. 200 - Iancu de Hunedoara regent al Ungariei - p. 200. - Pierderile de la Varna ; ciocniri Mire romini si unouri.
Schimbilri la PoartA
p. 200
Geartfi Intre loan VIII Paleolog si fratele sAu
Teodor, - p. 201. - Murad II nfivaleste in Peloponez - p. 201. - ChalcoLaonic
condil
sol
la Murad II, - p. 202. - TabAra tureeascil - p. 203.
CuceDespotil fug. Turcii prada si ornoard ; apoi fac pace,

Murad II In r5zboi cu Scanderbeg, - p. 206.
luind tribut - p. 204.
rirea Istmului - p. 204.
p. 206. - Dupil un an de liniste, Murad II

porneste iar5i asupra lui Scanderbeg
p. 208. - Iancu de Hunedoara porneste asupra turcilor lupta de la Cosovo 17 - 19 octombrie 1448, - p.
208. - Murad II si Iancu rinduiesc ostile. Armata Ardealului. Dan III cu
p. 210. - Lupta dreaptil lntre un peon si un turc.
opt mii de romini
Abdicarea si revenirea lui Murad II
- p. 210. - Ziva Intlia de lupt5 - p. 212. - Slat de rilzboi In tab5ra lui

lancu - p. 212. - Atac de noapte neizbutit - p. 213. - A doua zi, turcii
ataca din spate, - p. 214. - Bomlnii trimit sot de pace la Murad II, dar slut
mckelarifi. - p. 214. - Turcii hiruitori. Iancu se retrage spre Dunfire p.
215. - I ancu in prinsoare la sirbi, e trimis la Buda - p. 216 - Moartea
lui loan VIII Paleolog. 31 octombrie 1448. Gerte Intre fratii urmasi, - p. 218. Moartea lui Murad IT, februarie 1451,
p. 218. - Urcarea pe tron a lui
1481) - p. 219 - R5zboi contra lui Caraman Mahomed IT (1451
p. 220 - Interventie In
jol5turarea comandantului ienicerilor
p. 219
Peloponez - p. 220 - Intimplari de prin Asia - p. 221.
Laonic : expuneri istoric- VIII. - Mahomed H. Gucerirea Constantinopolei
Construirea cetfitii Rumeli-hisar p. 223 - Nfivald in Pelopoezn - p. 223

Cornul
Impresurarea Gonslantinopolei. 7 aprilie - 29 mai 1453 p. 224.
Atacurile dinspre
de Aur inchis cu lanturi. Zidurile orasului - p. 225.
meat. Tunarul romin ()rhan. - p. 225. - Vase trase pe uscat in Gornul
de Aur - pag. 226. - Pod
peste
Cornul de
aur.
Tunul
cel
mare
crapd. Zidul stricat e ref5cut - p. 227. - Luptil Intre corfibii - p. 228. -
Semne de atac general. Solie zadarnicS de pace - p. 228. - Sultanul indearrind
Atacul general incepe.

p. 230. - Giustiienicerii la luptfi - p. 229.
Constantin XII cade In luptfi. Turcii
niani, r5nit se retrage p. 230.
FugS, profetie desartil. Moarte i robie p. 231. pAtrund In oras p. 231.
Bogatfi pradil de r5boi - p. 232 - Caput impfiratului adus la sultan,
- p. 233. - Galata se prectil, - p. 233. Moartea marelui duce Luca
Notara si a multor nobili bizantini. - p. 234. - Troia e rfizbunatil - p. 235.

- Uciderea marelui vizir Chalil - p. 235. - Profetii despre sfirsitul imparatiei bizantine - p. 296. - Rdscoala albanezilor. Atte r5zvr5tiri de mai de mult
p.
Interventia turcilor. Sfatul lui Turachan
in Peloponez, - p. 237
Albanezii se supun - p. 239. - Discordie intre despotii din Peloprnez
238.
- p. 210. - NSvaIS asupra lui Gheorghe Brancovici (1427-1456) care merge la
Mahomed II Thomas in 1456 la Belgrad de lama
lancu de Hunedoara p. 210.
de Hunedoara - p. 211. - Moartea si caracterizarea lui lancu de Hunedoara
Matei Garvin, rege al Ungariei
p. 245. - Joan Capistran - p. 215.
1458-1190, - p. 246 - Planuri de cruciade In contra lui Mahomed II,
p. 247. - Wizboi intre turci i Scanderbeg - p. 249. - Mari serb5ri
religioase cu spectacole la curtea sultanului - p. 250 Marele vizir Mahmut
p. 251. - Explic5ri de nume turcesti
p. 252. - Organizatia statului
otoman ; veniturile - p. 252. -
www.dacoromanica.ro
223-251
3-5
Pug.
Laonic : expuneri istorice IX. - Mahomed II (continuare)

Mahomed II face cuceriri In Morea, 1458, Mahmut stind de pazA la Dun5re
p. 255.
ocupat-o Omar, - p. 260.

- Mahomed II adrnir5 Atena. Cum-aMahomed
II ocup Smederovo
RAscoala despotului Toma Paleolog - p. 263.

p. 263.
1459
25 2J1
Arnastris
Orasul
se
pred5 - p. 263. - Din istoria
Despre Iviria (Georgia)

marilor Comneni dela Trapezunt - p. 264.
P. 267. Soarta insulelor Lemnos, Imbros, Tasos si Samotrace - p. 267 - Malsomed II
cucereste Morea, 1460. Despotul Dimitrie Paleolog se predd. Suferintele t5rii -
268 - Despotul Toma Paleolog fuge fn Italia - p. 275. - Sinope fn
p.
schimbul Filipopoler p. 275

Intinderea si bogatia tarii lui Ismail. Constructli de mari col-Sigh - p. 277. - Pace cu Chasan eel Lung - p. 278. Cucerirea Trapezuntului ; 1461 - p. 280. Expeditia lui Mahomed I I in contra lui
Vlad Tepes, 1462. ,$telan cel Mare inzpresoard Chilia, - p. 282. Radu cel Frumos,
domn al Torii Rominesti - p. 291. -
expuneri istorice X.- Mahorned II (continuare)

293 315
Vlad Tepes Inchis hz BdIgrad (Alba Iulia ?) - p. 293.
Cauza expedittei lui
Mahoined II asupra insulei Lesbos. - p. 293. - Genovezii Gattilusio donmesc in
Laonic
Lesbos - p. 294. - Genovezii In Chios - p. 295. - Turcii stapfni pe
insula L2sbos.Armate1e, care au lost in Tara Romineascd dernobilizate -p. 295. Constructii ; stdpinirea marii ; Inchiderea Elespontului
p. 298. - Despre
neamul Ilirilor - p. 299. - Mai frith asupra tui V lad Tepes i apoi asupra
regelui Bosniei - p. 30).

Cucerirea Bosnici, 1463, - p. 301. - liaguza fn
cu Sandal - p. 3 3. - Cucerirea t5rilor lui Stante, Craic si Paul ; uciderea regelui Bosniei - p, 315. - Venetienii tin sfat ; cuvintarea lui Victor
de Capella - p. 306. - Venetienii declar rdzboi i trimit soli la papa si la
unguri p.309. - Tara romineascd pustiild; omul turcilor pus domn. - p. 309.
- FlAspunsul regelui 111atei Corvin; Ungurii trec Duntlrea - p. 310. - Venetienii navfilesc in Peloponez, 1463 ; fnchid Istmul - p. 311.
Turcii se
apropie, venetienii fug in orasele lor - p. 313. - Minune In Bizant - p, 314.
Indemnuri la supunere fatei de turci - p. 314. - Venetienii ocupft un oras
in Lemnos - p. 315.
Indice
317
www.dacoromanica.ro
319
Dal la cules 13.08.1957. Bun de Ulm? 20.05.1958. Tiraj 1700 eX.

Billie Wind 65 glinit. Format 16/70 x 100. Coli editoriale 16.7.
Coll de tipar 21,14. A. 02766/1937 Indic4e de clasiticare pentru
biblioteci rnari si mid: 9 (495.02) 11298 ;1463, (0031)
TIparul executat sub corn. nr. 1021 la Intreprinderea Poligrafici nr. 3.
B-dul 6 Martie nr. 29. Bucureati
B.P.R.
www.dacoromanica.ro
ER ATA
Pagina
rindul
In loc de :
se va citi :
8
9
18
21
oE
13
Ecrropt%
ot
EaToprix
59
59
108
120
148
221
256
289
309
321
337
istorie
29
ultirn
>,
36
33
7)
el.EXcEriq
istorice
1KasErig
'Aka lc
'AxEXC-s3g
ikunptcalg
gurcpEcnw
al
V
colontitlu
a
VII
22
viAricre
4)1J-k Alas
ultirn
Axopav
'stadtt
'Axo1311v
tribalililor
tribalilor
29
33
stadii 2
3 Cle jos
tteXaEvr)
IleXatva
10 de jos
111t7cAciiq
IVItxraEr14
C. 1621. Laon lc Chaloocowlil
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Laonic Chalcondil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Laonic Chalcondil

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Laonic Chalcondil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LAONIC CbALCOCONbIL

expuNew ISTORICeCRGSTG-RCA pLITe-RII TURCGSTI

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

CRGST&RC-A pLIT&RI I TURCGSTI

SI. ALM ISTORII

Desprze feLURITG TARI SI popoARC

inseamnd impdrat". In lucrarea de istorie a mi Laonic, fi impdratul

Titlurile de pe margine firefte cd nu se afld 'in textul original, ci au

incurcate din cauza obiceiului pdstrat de la turci de a desemna, nu odatd,

Prosopographie bei Laonikos Chalkokandyles. Dissertation, Hamburg,

vlker in den byzantinischen Quellen, Budapest, 1943.

Despre autorul a chrui lucrare de istorie o traducem aici pentru

Chiriac Pizzicolli, negutator italian din Ancona, mare &gator si

LAONIC CEIALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE

istoriei sale, il numeste auctor gravissimus Nicolaos Chalcocondylesl. Dupa

su crestinesc Nicolai o infatisare antica de Laonic".

Cel cu condeiul de aramd"

Neugr. Jahrb.", 5(1926-1927), P. 431.

6 Campuroglu, op. cit., p. 17-18.

Musulman il d inapoi imparatului Manuel II Paleolog 1, aa c s-ar putea

sa obtina de la sultanul Murad II sprijinul cuvenit, ca sit ramina mai

condil din Atena", aa ca n-ar fi exclus ca, aceasta solie sh o fi intreprins

3 Vezi mai jos, p. 146-147.

kokondyles, in Byzantinische Zeitschrift", 24 (1924), p. 31 (cf. si Byz. Zeitschrift", 27 (1927)

si K. Gut erb 0 c k, Laonikos Chalkokondyles,In Zeitschriftfr VOlkerecht und Bundesstaat,,-

LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE

la Varna (C am p ur oglu, op. cit., p. 114-115 si 134).

nistrativi turceti 1 In aprecierile sale asupra turcilor nu este aspru si

pe la 1464 sau 1465 3. Dimitrie Chalcondil, var primar al lui Laonic, a

cind a cucerit teritorii de la imparatul roman de apus Frederic ; i deci

1 Akd es Nimet, op. cit., p. 17-18.

3 K. Gilt erb ock, op. cit., p. 81.

LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE

lucrarea sa de istorie, Laonic Ii arata pe venetieni stapinind Inca insula

de acest an trebuie sa-i fi Incheiat de scris lucrarea sa de istorie.

Laonic Chalcocondil ne apare In lucrarea sa de istorie ca un om

pEctv.ro of. ctiA'EvIVI. TEM, 'ray-

9,a lui Nicolai 5 Chalcocandil6 scriere istorica, de

ping, la ispravile de vitejie ale marelui sultan Mehetbei". Un titlu i mai

Chalcodil Laonic cronica despre prabuirea Intregii Blade i despre alto

lucruri ce s-au petrecut in Italia, Spania i Germania i Ungaria

despre faptele turcilor ping, la sultanul Mehbei". In celelalte manuscrise,

dide din Atena 3. Erodot Ii incepe istoria cu cuvintele : Hpoa-rou Tot

foarte nimerit cum imperiul roman 0-a mutat centrul de gravitatie in

',IONIC CHALCOCONDIL : EXPLNERI ISTORICE

ne da destul de pe scurt istoria domniei sultanului Murad 1 (1359-1389),

Chalcocondil, lucrare care Ina prin numeroasele ei digresiuni, mai lungi

ratura istorica greceasca antica si bizantina, Laonic trebuie s fi citit

ratura istorica bizantina, pentru inceputurile istoriei turcesti a avut de

silinta sa fie cit mai bine informat.

kr 8 pornesc sa ocupe insula Lemnos, de unde vin cu provizii. Si iarna

3 Gy. Moravcsik, loc. cit.

5 Vezi mai jos, p. 25, 15-17.

9 Cf. si Campuroglu, op. cit., p. 153.

LAONIC CHALCOCONDIL : EXP13NERI ISTORICE

petare mai nepotrivit e faptul a de la un loc la altul Ii insuseste pareri

2 Vezi p. 40, 22-35 ; 94, 4-12 si 239, 15-20.

francez ; arnintind despre rgzboiul de o suta de ani dintre Franta si

LAONIC CHALCOCONDIL : EXPENERI ISTORICE